Liceul ALEXANDRU IOAN CUZA Brlad
PROIECTpentru certificarea competenelor profesionale- nivel 3
-
Calificare profesional: tehnician n activiti economice
ndrumtor : Candidat:DIACONU CARMENVERDE DUMITRU
2015
Liceul ALEXANDRU IOAN CUZA Brlad
TEMA:ANALIZA LOCULUI DE MUNC
2015INTRODUCERE
Societatea modern se prezint ca o reea de organizaii care apar,
se dezvolt sau dispar. ntre input-urile pe care se bazeaz orice
firm, resursele dein o poziie esenial. Fr ele nu poate exista i
funciona nici o firm i nici o alt organizaie. Resursele umane
(salariaii i patronii firmei), resursele tehnico-materiale (materii
prime, materiale, maini, echipamente i utilaje, mijloace de
transport utilizate n cadrul organizaiei), resursele informaionale
(licene, patente, softuri, metodologii, tehnologii, instruciuni),
resursele financiare (disponibiliti n cont, credite, granturi,
plasamente ale firmei etc.) reprezint categoriile de resurse
utilizate n orice firm, categorii ce sunt complementare, se
intercondiioneaz i se utilizeaz n comun, fcnd posibile derularea
activitilor potrivit profilului firmei i realizarea obiectivelor
avute n vedere. Aceste resurse formeaz un sistem n cadrul cruia
fiecare resurs, prezentnd anumite dimensiuni i parametri
funcionali, se combin cu celelalte, toate mpreun asigurnd
input-urile condiionante pentru funcionare i asigurarea
performanelor firmei. Resursele firmei nu trebuie abordate static,
ci n dinamica i funcionalitatea lor. n ultimii ani, se constat din
ce n ce mai pregnant.Locul de munc este un spaiu n care o persoan i
petrece mult timp. Importana locului de munc este una eviden pentru
c, pentru cele mai multe persoane, acolo se i acoper cea mai parte
din necesitile reale, de la locul de munc se asigur banii necesari
supravieuirii i reprezint i un loc de ntlnire, un loc de relaie, un
loc de preocupare.Toate acestea ne pot face cu uurin s presupunem c
locul de munc este ntr-o relaie strns cu necesitile pulsionare ale
unei persoane, cu nevoile i dorintele sale. Ceea ce reprezint locul
de munc pentru o persoan este un aspect care merit analizat dintr-o
perspectiv psihologic.n acest sens, ne putem raporta la diferite
puncte de vedere. Cnd apar probleme la locul de munc, unele
persoane fantasmeaz c i vor da demisia. Altele caut nemulumiri,
altele caut s obin mai mult. Locul de munc este de obicei o
instituie pe care o persoan o reprezint ntr-un anumit mod. S
observm c cei mai multi oameni lucreaz ntr-o instituie care are dou
trsturi majore: exist o ierarhie i are anumite reguli de funcionare
intern. Acestea au un rol bine definit, urmresc s asigure consisten
instituiei i continuarea ei indiferent de personalul existent la un
moment dat. Dar ele mai au un rol acela de a asigura coninerea
afectelor individuale, o coninere a angoaselor, a dilemelor, a
sentimentelor de iubire i ur ale angajailor. Aceste dou trsturi
ierarhia i regulamentul intern (de multe ori nescris) oblig
incontient pe cei angajai la o poziie.Din necesitatea de obinere i
meninere a unei fore de munc eficiente, capabile s se achite de
sarcinile i obligaiile ce i revin n cadrul locului de munc pe care
l ocup, managementul resurselor umane a fost pus n faa unor noi
cerine: necesitatea de a seleciona, pregti i recompensa indivizii
pentru a-i desfura activitatea ntr-o pia a muncii internaional,
necesitatea de a nelege evoluiile care pot influena procesul de
elaborare a deciziilor n domeniul resurselor umane, necesitatea de
a oferi estimri cantitative ale contribuiilor aduse de
Departamentul Resurse Umane, necesitatea formulrii i implementrii
de politici i practici manageriale aplicate i promovate conform
unor cerine i recomandri internaionale din domeniu.Omul i petrece o
mare parte din viata desfurnd una sau mai multe activiti de
munc.Analiznd coninutul noiunii de munc, dat fiind statutul pe care
l are de condiie primordial a existenei umane, sunt demne de reinut
cteva aspecte importante care privesc abordarea ei din punct de
vedere psihosociologic. Un prim aspect specific muncii este faptul
c prin intermediul ei se realizeaz unraport,un schimbntre om i
natur. Este un proces n care omul mijlocete, reglementeaz i
controleaz prin aciunea sa proprie schimbul de materii dintre el i
natura (Marx, 1957). Acionnd asupra naturii, omul acioneaz n
aceleai timp i asupra sa modificndu-i propria sa condiie,
personalitatea. n limbaj tehnic, prin munc se stabilete o
interaciune ntre om, maina i mediul nconjurator. Munca reprezint i
unraport social. Ea este o activitate colectiv, l pune pe om n
relaie cu ceilali oameni, genereaz deci raporturi interumane. Cu
alte cuvinte, munca are o dimensiune social i nu poate fi rupt de
contextele umane n care se exercit. Relaiile om-maina-mediu sunt
mijlocite de raporturile sociale. Caracterul colectiv i social al
muncii i confer n fond puterea sau fora. Graie efortului reunit al
oamenilor, proiectele lor capat viaa prin produse i realizri care
se acumuleaz treptat. Ca activitate specific uman, munca
estesubordonat unui obiectiv.
CAPITOLUL INOIUNI GENERALE
Analiza locurilor de munc const n studierea complex a acestora
din punctul de vedere al factorilor determinabili de influen, al
atribuiilor ce le revin, al naturii acestora, al condiiilor
necesare ndeplinirii corespunztoare a obligaiilor i asumrii
responsabilitilor, al nivelului de pregtire corect al ocupanilor
lor, al condiiilor ocuprii lor (cerine intelectuale i fizice,
program de lucru, retribuie, etc.).
Figura Analiza postului de munc
1.1. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Organizarea locului de munc st la baza organizrii atelierelor,
seciilor i ntreprinderii, ntruct de aceasta depinde n cea mai mare
msur consumul de timp de munc pe fiecare operaie sau produs, mrimea
acestuia avnd un rol determinant asupra elementelor necesare
organizrii n timp i spaiu a proceselor de producie.Prinloc de
muncse nelege suprafaa sau spaiul n care muncitorul sau o echip de
muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor
muncii n vederea extragerii sau transformrii lor potrivit scopului
urmrit.Dup tipul de organizare a produciei, locurile de munc se
clasific n: Locuri de munc pentru producia de unicate i de serie
mic Locuri de munc pentru producia de serie mijlocie Locuri de munc
pentru producia de serie mare i de masDup gradul de mecanizare i de
automatizare a produciei, ele sunt: Locuri de munc cu procese
manuale Locuri de munc cu procese manual-mecanizate Locuri de munc
cu procese mecanizateDup numrul muncitorilor ele sunt: locuri de
munc individuale i colective.Dup natura activitii locurile de munc
se pot clasifica n: locuri de munc unde se desfoar activiti de baz
i locuri de munc cu activitatea de servire.Dup poziia lor n spaiu
locurile de munc pot fi: fixe i mobile.
1.2. ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA
Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea
cunostintelor necesare pentru a putea adapta omul la meseria sa, in
scopul cresterii continuie a muncii urmarindu-se economisirea
efortului uman. Oboseala produsa de munca este cu atat mai redusa
cu cat intre om, masina si mediu de lucru exista o adaptare mai
buna. Starea de odihna necesara muncii este corelata cu starea de
oboseala, in sensul ca sporirea uneia duce la scaderea celeilalte.
Oboseala este un fenomen normal pentru organismul omului care
munceste si depinde de patru factori esentiali: intensitatea
muncii, conditiile de mediu in care se munceste, gradul de odihna
existent in momentul inceperii lucrului si de durata muncii.
Oboseala poate fi: -fizica(musculara),- psihica si- senzoriala.
Starea de oboseala normala produsa de prestarea unei activitati de
munca poate sa creasca anormal datorita unor conditii
necorespunzatoare de munca:-organizarea nerationala si defectuasa a
timpului si locului de munca;-aprovizionarea neritmica cu
materiale;-folosirea de scule, aparate, utilaje care pretind
miscari inutile si risipa de energie fizica, pozitii de lucru ce
necesita eforturi obositoare;-folosirea de aparate de masurat a
caror scala se citeste cu dificultate;-ambianta de lucru
nefavorabila;-scaune nereglabile si nerabatabile; Cunoscand legile,
principiile si notiunile ergonomice, se pot imbunatati conditiile
de munca, se reduc timpii de productie, scade solicitarea si starea
de oboseala a executantilor care pot sa-si canalizeze energia
astfel economisita pentru realizarea altor obiective ala muncii,
deci cresc rezultatele cantitative si calitative ale activitatii
lor.Ergonomialocului de munc are, n principal, rolul de a armoniza
ntr-un tot unitar elementele locului de munc (mijloacele de munc,
obiectele muncii i fora de munc) n vederea asigurrii condiiilor,
care s permit executantului desfurarea unei activiti bune cu consum
minim de energie i cu senzaia de bun stare fiziologic.
1.3. SCOPURILE ERGONOMIEI
Scopurile ergonomiei sunt urmatoarele:- adaptarea muncii la
capacitatea de performanta a lucratorului, cu scopul de a evita
cerintele prea mari sau prea mici;- proiectarea masinilor,
echipamentelor si uneltelor de lucru pentru ca acestea sa fie usor
de manevrat, iar utilizarea lor lipsita de accidente;-
dimensionarea locurilor de munca in conformitate cu marimea
corpului, permitand o pozitie naturala;- adaptarea influentelor din
mediu, in special a luminii si a climatului;- este necesar a se
evita pozitiile de munca fixe.
1.3.1. METODE DE PERFECTIONARE A ORGANIZARII ERGONOMICE A
LOCURILOR DE MUNCA
Acestea sunt:
- dotarea tehnica si organizatorica a locurilor de munca. Prin
dotare tehnica ntelegem asigurarea locului de munca cu utilaj sau
echipament de performanta. Dotarea organizatorica presupune
asigurarea cu mobilier de productie, mijloace de schimb
informational, semnalizare si control, etc;- intretinerea si
asistenta tehnica a echipamentului. Mentenanta preventiva a
echipamentului se efectueaza in corespundere cu planul de reparatii
stabilit. Despre gradul si nivelul de intretinere al echipamentului
se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de
functionare utila;
- aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, iar modul
de aprovizionare centralizat sau descentralizat va depinde de
procesul de productie, tipul productiei, locul de munca;-
planificarea locurilor de munca consta in amplasarea rationala a
echipamentului in asa fel ca deplasarile in cadrul locului de munca
sa fie de o durata si distanta cit mai mica. Astfel se va respecta
principiul economiei miscarilor;- optimizarea conditiilor de munca
si de mediu.;- modul de organizare al echipelor individual sau
colectiv. Specializarea si cooperarea activitatilor in echipa;-
regimul de munca si odihna. Se estimeaza normativul de timp pentru
odihna prin repartizarea acestuia sub forma de micropauze pe
parcursul schimbului. In asa fel, se poate mentine la un nivel
suficient productivitatea si disponibilitatea de lucru a
executantului;
CAPITOLUL II FACTORI DE MICROCLIMAT La locul de munca trebuie sa
se tina cont de microclimat care este determinat de conditiile
atmosferice: temperatura, umiditate, presiune atmosferica si
intensitatea curentilor atmosferici. Factorii de microclimat pot
deveni factori de risc de accidentare si de imbolnavire
profesionala daca nu se respecta limitile. Actiunea lor periculoasa
se traduce fie prin transformari fiziologice ale organismului
executantului, fie prin transformari la nivelul mijloacelor de
productie perturbandu-le functionarea normala. Pentru incalzirea
incaperilor de lucru se vor alege variantele compatibile
caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor si substantelor
cu care se lucreaza.Pentru ventilarea incaperilor de lucru sau a
celor ocupate de persoane se vor prevedea mijloace de ventilatie
naturale sau mecanice astfel incat sa se poata asigura conditii de
calitate a aerului. Iluminatul se va realiza asa incat sa se
asigure conditiile optime de vizibilitate. Incaperile de lucru
ocupate permanent de persoane vor fi iluminate natural pe timpul
zilei, exceptie facand acele incaperi unde nu se pot prevedea
vitralii. Iluminatul artificial se va folosi:-pe timpul noptii; -pe
timpul zilei, cand lumina nu este suficienta; -in incaperi fara
lumina; La realizarea conditiilor de iluminat se vor lua in
considerare urmatorii factori:-nivelul de iluminare;-uniformitatea
iluminarii;-distribuirea corecta a iluminarii in incapere si pe
planul de lucru;-evitarea fenomenului de orbire;-culoarea luminii
si a suprafetelor planului de lucru;-intrebuintarea instalatiilor
de iluminat si a spatiilor vitral; Mentinerea unui aer igienic la
locul de munca se poate asigura folosind sisteme de ventilare
(naturala, artificiala). Atunci cand in procesul de munca nu se
poate asigura eliminarea aerului impurificat se folosesc diferite
echipamente de protectie individuala: -masca de praf, -masca de
admisie libera de aer, -masca filtranta. Aerul care ne inconjoara
este un mediu elastic in care se produc deformari care dau nastere
la miscari oscilatorii, numite vibratii, caracterizate prin
frecventa si intensitate. Prin frecventa se exprima numarul de
perioade pe care il are vibratia intr-o secunda, iar intensitatea
arata taria vibratiei. Orice corp elastic aflat in miscare
oscilatorie produce vibratii care, in anumite conditii sunt
percepute de organul tactil al omului sub forma de vibratii, precum
si organul auditiv sub forma de sunete sau zgomote.Zgomotul este o
suprapunere dezordonata de vibratii (sunete) ale aerului.Zgomotul
este caracterizat printr-o frecventa medie si o intensitate medie a
sunetelor componente. In functie de intensitatea lor, zgomotele pot
provoca asupra omului efecte nefavorabile:- tulburarea sau
intreruperea somnului;- senzatii subiective de jena (frica,
constrangere); - scaderea atentiei;- efecte
nefavorabile-accelerarea batailor inimii;- tulburari de auz;-
surditate fata de vorbire;Un zgomot receptionat nu duce numai la
perceptia sa acustica, ci se va comporta ca un ,,semn de alarma,
prin intregul organism. Exista numeroase activitati profesionale in
care zgomotul produs de masini si utilaje reprezinta o componenta
obligatorie a organizarii muncii. Limita intensitatilor sonore
nepericuloase la masini textile este cuprinsa intre 90-100Db
(decibeli). Fiecare activitate umana pretinde anumite limite de
intensitate sonora pana la care starea de sanatate, capacitatea de
functionare a analizatorului auditiv si intreaga capacitate de
munca a omului se mentine limite normale.In laboratoarele
tehnologice curba de zgomot (Cz), in limite admise este Cz =75.
Intervalul util este intre curba de zgomot Cz=45 si Cz=85.
Protectia impotriva zgomotelor are ca scop aplicarea masurilor prin
care nivelul zgomotului intr-un anumit loc de munca sa fie sub
limita Cz admis.Masuri de protectie impotriva zgomotelor:-reducerea
zgomotelor la sursa;-marirea distantei dintre sursa si
om;-folosirea de mijloace care prelungesc prin reflexii succesive
drumul vibratiilor sonore pana la om;-folosirea mijloacelor de
protectie individuale ( dopuri de vata, antifoane,
casti);-amplasarea cladirilor zgomotoase pe directia vanturilor
dominante;-amplasarea de zone plantate cu arbori in jurul locurilor
zgomotoase.Trepidatiile sunt vibratii transmise intregului corp,
caracterizate prin: frecvente si intensitati.Omul vine in contact
cu trepidatiile in trei cazuri:-intregul organism se misca odata cu
aparatele,cu vibratiile (autovehicule rutiere), -ameteli,
greturi.-numai anumite parti ale corpului sunt supuse actiunii
trepidatiilor cu frecventa joasa(burghie metalice, ciocane
mecanice), boala apare tarziu manifestandu-se prin tulburari de
circulatie in musculatura. -corpul este supus actiunii concomitente
a zgomotuluiu si trepidatiilor cu frecvente mari (ateliere
industriale textile, fabrici de cherestea, sectii de prelucrare a
metalelor).Masuri de prevenire:-montarea agregatelor care
trepideaza pe fundatii speciale;-folosirea unor manere cu
intreruperi elastice la sculele pneumatice;-amenajarea de bai calde
pentru maini;-respectarea zilei de munca redusa;
2.1. IRADIEREA LOCULUI DE MUNCA
Radiatiile intalnite in executarea diferitelor profesiuni
reprezinta factorii cei mai importanti ai mediului inconjurator.
Radiatia reprezinta o forma de energie, un fenomen fizic de emitere
si propagare de unde, un factor de mediu cu actiune patogena si
efecte biologice pronuntate.Radiatiile se caracterizeaza prin:
-energie;-frecventa;-lungime de unda;Actiunea radiatiilor asupra
corpului omenesc :- razele ultraviolete - ard pielea, produc
cancerul pielii;- razele X-distrug tesuturile, producerea
cancerelor;- razele gama-boli de iradiatii cu efecte cancerigene;-
microunde - cresc temperatura corpului, ajunse la ochi produc
cataracte;- raze infrarosii- cresc temperatura corpului, care
depasind 430C apare socul de caldura;- razele luminoase- arsuri si
pigmentari ale pielii.
Protectia impotriva radiatiilor:
Protectia impotriva radiatiilor infrarosii:-mecanizarea
/automatizarea muncilor cu expunere la radiatii infrarosii cu
fluxuri si intensitati mari;-izolarea surselor prin ecrane
termoizolante sau perdele de apa;-purtarea echipamentelor de
protectie individuala;-controale medicale periodice si amanuntite;
Protectia impotriva radiatiilor luminoase:-ecrane asezate intre
sursa luminoasa si om;-limitarea expunerii la soare;-purtarea
echipamentului de protectie individual; Protectia impotriva
radiatiilor ultraviolete:-micsorarea timpului de
expunere;-ecranarea surselor de radiatii ultraviolete;-protectia
individuala prin haine si vizoare spec iale;-scaderea intensitatii
campurilor radiante;-cresterea distantei dintre sursa de iradiere
si muncitor;-folosirea echipamentelor individuale de protectie;
2.2. INCALZIREA LOCULUI DE MUNCA
Incalzirea unei incaperi se considera igienica daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:-temperatura aerului sa fie
cuprinsa intre 18-240C;-diferenta de temperatura pe orizontala si
pe verticala sa nu depaseasca 20C;-variatiile zilnice de
temperatura in interiorul incaperii sa nu depaseasca 4-50C;Un bun
aparat de incalzire trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:-sa incalzeasca uniform si continuu spatiul pentru care
este destinat;-sa nu provoace in incapere noxe;-sa nu fie periculos
pentru oameni;-sa nu produca incendii;-sa fie economic si usor de
intretinut.2.3. IGIENA LOCULUI DE MUNCA
Incaperile in care se desfasoara procese de munca trebuie sa
beneficieze de o serie de conditii igienice prin care sa se
diminueze sau sa se elimine pericolele profesionale. Atelierele
scoala se amplaseaza in zonele special amenajate in functie de
planurile de sistematizare.Deseurile textile si gunoiul trebuie
stranse si indepartate.Alimentarea cu apa potabila, apa pentru
igiena corporala de la o retea independenta.Pardoseala trebuie
curatata dupa fiecare sedinta de practica, maturarea, aspirarea
prafului, stergerea geamurilor astfel incat sa nu se pericliteze
programul de desfasurare a orelor de practica. Igiena imbracamintei
si incaltamintei trebuie sa vina in ajutorul functiei de
termoreglare a organismului, adica sa mentina temperatura normala a
corpului 36,5-370C.
2.4. ERGONOMIA MISCARILOR, POZITIA DE LUCRU
Amenajarea ergonomica a locului de munca se realizeaza tinand
seama de datele antro-functionale ale organismului uman, precum si
de alte cerinte ergonomice. La proiectarea, construirea si
exploatarea echipamentului si a spatiului de munca potrivit
dimensiunilor statice ale corpului uman, precum si la amplasarea
optima a echipamentelor de baza si auxiliare, a semifabricatelor si
a produselor finite se vor respecta urmatoarele cerinte:-se va
urmari obtinerea unei pozitii confortabile a muncitorului pe timpul
lucrului, prin crearea posibilitatilor de lucru in pozitia cea mai
confortabila;-se vor evita pozitiile fortate, nenaturale ale
corpului, asigurandu-se posibilitati de schimbare a pozitiei pe
timpul lucrului;-se va evita pe cat posibil fortarea musculaturii
in pozitie statica ;-dotarea locurilor de munca cu scaune
corespunzatoare ca dimensiune,corelandu-se inaltimea scaunului cu
planul de lucru;-utilajele, masinile, mesele de lucru vor fi
proiectate asa incat sa asigure spatiu suficient membrelor
inferioare, precum si o suprafata necesara sprijinirii comode si
stabile a picioarelor; Daca la locul de munca nu se va tine cont de
factorii de microclimat, de amenajarea ergonomica a locului de
munca, adica de toti factorii care pot influenta negativ
productivitatea, atunci vom spune ca legile ergonomice nu se
aplica, iar datorita acestui fapt accidentele de munca nu vor
intarzia sa apara.De reinut!
Nu este bine pentru organism a se lucra toat ziua n poziia eznd.
Trebuie s existe o alternare a activitilor desfurate de acelai
lucrtor. Un scaun ergonomic permite efectuarea micrilor impuse de
activitatea desfurat, fr a afecta poziia corect a coloanei
vertebrale i a picioarelor.
CAPITOLUL IIIStudiu de cazANALIZA UNUI CONFLICT LA LOCUL DE
MUNCA
Scurt prezentare La Instituia S.C. BERLIN S.A., cooperarea
angajailor i asigurarea unui climat optim pentru desfurarea
activitii la locul de munc sunt condiii eseniale pentru a presta
servicii de calitate n termenul stabilit, pentru ca aceasta s-i
creeze o imagine favorabil n rndul clienilor, asociindu-i termeni
precum: seriozitate, flexibilitate, confidentialitate.Instituia
indeplineste att o funie economic ct i o funcie social. Aceasta din
urm permite oamenilor s se manifeste ca fiine sociale, s fie
activi, s comunice, s se simt utili, s lucreze n echipe. Pentru c
oamenii sunt diferii intre ei, au alte principii, alte valori
morale, comportamente diferite, uneori, n cadrul unui grup pot
interveni o serie de conflicte.
Prezentarea angajatilor implicai n conflictDomnul G. este un
angajat vechi al instituiei (instituia i desfura activitatea doar
de 1 an cnd s-a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire
ordonata, calma, meticuloasa, calculata, este un bun analist. In
ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine
colegiala, ii ajuta aunci cand este solicitat si cel mai important
are capacitatea de a adapta modul in care transmite informatie in
functie de receptor. Pe de alta parte este o persoana destul de
conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros pentru firma.
Ceilalti colegi tin cont de sfaturile lui iar cand seful este
plecat, acesta il pune sa-i tin locul.Domnul D. este un proaspat
angajat al acestei instituii. El nu a mai lucrat in acest domeniu
dar are anumite relatii ce aduc beneficii instituiei. Domnu D.este
o persoana deschisa, dornica de afirmare, uneori superficiala
(fiind constient ca e important pentru firma datorita relatiilor pe
care le are). Aspira sa evolueze pe scara sociala dar nu neaparat
prin munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau
intorcand in favoarea sa anumite situatii. Desigur ca fata de
ceilalti se arata a fi o persoana placuta.Prezentarea
conflictuluiAvand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu
experienta, acesta a fost insarcinat de catre sef cu instruirea
noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea normal,
domnul D. asculta indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i
explice cat mai bine cele ce avea de facut. Dar acesta situatie nu
a dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se ofere sa-i ajute
pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe care le avea el insusi
de facut. Nu era o problem c i ajuta colegii (cu lucruri mrunte dar
care impresionau) dar lucrarile pe care le avea el de facut, le
facea in graba si omitea anumite acte sau nu le facea la momentul
in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce
are de facut dar si sa se roage de el sa fie mai responsabil, si
mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca alfel
s-ar fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor
si a sefului. Acestuia nu-i putea spune exact cum stau lucrurile in
primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se planga de colegi
si pe de alta parte ar fi parut ca are ceva personal cu el intru
cat domnul D. se arata in fata sefului o persoana la locul ei.
Conflictul insa nu se opreste aici. Domnul D. imprumuta sau ia pur
si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla, capsatorul sau alte
lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de
unde le-a luat) sau chiar se defecteaza in timp ce le foloseste si
le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima vedere
minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana
conservatoare si ordonta, toate acestea ii creaza disconfort.
Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite sfaturi,
sugestii, pareri pe care le aude la domnul G. Toata aceasta
situatie il punea pe noul angajat intr-o lumina pozitiva (o
persoana capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor) si
intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care devenise foarte
incordat si oarecum frustrat ca nu poate iesi din acesta
situatie.Soluonarea conflictuluiGsirea unei soluii n aceast situaie
era foarte dificil ntruct eful i ddea seama c ambii angajai erau
importani pentru instituie (unul pentru munca depus, altul pentru
relaiile pe care le avea i pentru faptul c prea o persoan
responsabil i corect). Conflictul era cu att mai greu de soluionat
nefiind ncalcat nicio prevedere legal. De menionat este faptul c
discuiile nu aveau niciun efect i c eful auzise c unii clieni erau
nemultumii de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe
ganduri). Analizand situatia seful considera ca unica solutie ar fi
ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o saptamana. Astfel el putea
s le urmareasc comportametul, s vad ce modificri intervin n
atitudinea domnului G. i cum se descurc fr niciun ajutor. Prin
urmare, primul care a luat concediu a fost domnul D. . In acest
timp totul decurge asemntor cu perioada dinaintea angajarii
domnului D. . In urmatoarea sptmn, cnd domnul G. era n concediu,
apar mici schimbari i chiar ncurcaturi ( ntarzieri n depunerea
lurrilor, acestea nu sunt ntocmite cu suficient atenie, iar pe
colegi nici nu se mai pune problema s-i ajute pentru a nu mai are
timp). ConcluziiIn urma celor dou sptamani eful decide c domnul G.
i va desfaura in continuare activitatea ca i pn acum, iar domnului
D. i se ofer postul de dactilograf (astfel nct s nu mai aibe nicio
legatur cu domnul G.). Punnd n balan dezavantajele plecrii unuia
sau altuia din instituie, eful este hotrt s pstreze o atmosfer calm
i placut, chiar dac asta nseamn s renune la relaiile domnului
D.
CONCLUZII
Se spune c n viitor singurul avantaj concurenial va ramne
abilitatea de a nva mai repede dect competitorii notri. ntr-o lume
n plin schimbare avem nevoie de organizaii care se adapteaz din
mers, care se rennoiesc continuu, care se reinventeaz organizaii
care nva. Fara a se lua n considerare elementele de ordin
psihologic, evaluarea performanelor profesionale se poate face n
mod defectuos, astfel, calificativele care au un rol important n
dezvoltarea carierei ( promovare ) nu reflect performana n munc.Un
proces cuprinzator de evaluare a locului de munca va furniza
informatii complexe si complete despre activitatea companiei. In
acelasi timp, pe langa aportul pe care il are in procesul de
evaluare, auto-evaluarea propriei activitati la locul de munca
conduce la mai buna fundamentare a contributiei angajatului la
activitatea companiei si la o mai clara viziune a managementului
asupra ideilor de dezvoltare pe viitor pe care le are un angajat.In
incheiere, cateva sfaturi practice pentru perfectionarea
organizarii locurilor de munca:- pe suprafata de lucru sa se
mentina numai materialele si dispozitivele care se utilizeaza in
ziua respectiva;- sa existe un loc definit si permanent pentru
toate materialele;- materialele si instrumentele utilizate mai des
se vor amplasa mai aproape, iar cele utilizate mai rar se vor
amplasa mai departe de punctul de utilizare.;- sa se asigure
conditii pentru perceperea vizuala satisfacatoare, folosind
iluminatul local;- inaltimea locului de munca si a scaunului sa
permita alterarea pozitiilor in picioare si sezand;- sa fie redus
la minim numarul si varietatea echipamentelor si instrumentelor
folosite;- sa se asigure fiecarui lucrator mobilierul necesar
proiectat din punct de vedere ergonomic.
BIBLIOGRAFIE
1. AIKINS, S., Representation of Knowledge in Expert Systems,
AAAI,1986.2. BACANU, B., Management stretegic, Editura Teora,
Bucuresti, 1997.3. BARBULESCU, C., Pilotajul performant al
intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2000.4. BLASIUS,
H.P., Die Ausbildung von Fuhrungskraften fur die Wirtschaft, Teza
de doctorat, Brasov, 2000.5. BURLOIU, P., Managementul resurselor
umane, tratare globala interdisciplinara, Editura Lumina Lex,
19976. BURDUS, E., CAPRARESCU, G., Fundamentele managementului
organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 1999.7. CAPP, T.,
Concept of Learning Organisation, Hermes, France, 2000.8. CAMPBEL,
R., Media and Culture, St. Martini Press, New York, 1998.9.
CARABULEA, A., RADUTI, C., ARDELEA, D., Management si Inginerie
Industriala, Editura Soros, Bucuresti, 1994. 10. CARABULEA, A.,
Managementul sistemelor industriale, Editura Soros, Bucuresti,
1994
8
