Auditare SSM Statie Carburanti

AUDITARE A CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SSM LA S.C. FULL MOTORS S.A. - Statia

Nicolae Grigorescu de distributie a carburantilor pentru autovehicule si a

produselor complementare

3.1 Fişa locului de muncă auditat

3.1.1 Identificarea locului de muncă

Locul de muncă ales pentru aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de auditare a conformităţii cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM, este S.C. FULL MOTORS S.R.L. - Statia Nicolae Grigorescu, care aşa cum am arătat şi în nota introductivă a prezentei lucrări are ca obiect de activitate distributia carburantilor pentru autovehicule si a produselor complementare.

3.1.2 Delimitarea şi descrierea locului de muncă

Punctul de lucru are sediul în BUCUREŞTI, Bdul. NICOLAE GRIGORESCU, nr. 51, sector 3.

Punctul de lucru este deservit de 16 lucrători calificaţi pentru aceasta profesie, după cum urmează:

- 2 SEFI STATIE;- 6 CASIERI si- 8 VANZATORI PE PLATFORMA DE ALIMENTARE CARBURANTI

3.1.3 Sarcina de muncă

Principalele operaţii ale sarcinii de muncă a operatorului SKID

, aşa cum apar ele stabilite în fişa postului, sunt următoarele:

- se prezinta la program conform graficului de lucru, intr-o tinuta vestimentara ingrijita si

adopta un comportament civilizat fata de clienti;

- informeaza Seful statiei, direct sau prin intermediul casierului, despre orice neregula,

defectiune, anomalie sau situatie care poate genera pericol in buna desfasurare a

activitatii, inclusiv a unor conflicte de munca;

- asigura livrarea produselor petroliere prin distribuitoarele pentru produsele petroliere

repartizate de casier;

- participa, la solicitarea casierului, la efectuarea predarii-primirii gestiunii la schimbul de

ture;

- respecta prescriptiile tehnice si instructiunile de lucru privind exploatarea instalatiilor si

utilajelor, in scopul prevenirii de explozii, avarii, incendii sau accidente;

- in caz de avarii, accidente tehnice si de mediu, incendii, explozii, calamitati naturale sau

alte situatii similare, participa la indepartarea urmarilor acestora, in vederea reluarii

activitatii statiei si acorda primul ajutor, daca este cazul;

- informeaza clientii cu privire la caracteristicile esentiale ale produselor ce se

comercializeaza prin statie, a performantelor acestora, precum si asupra normelor

preventive privind pericolul producerii de accidente, incendii, explozii;

- participa la instructajul periodic de SSM efectuat de seful statiei si confirma prin

semnatura insusirea materialelor prezentate;

- are obligatia sa se prezinte la controlul medical periodic;

- desfăşoară activităţi în conformitate cu fişa tehnologică, cu respectarea reglementărilor

- de securitate şi sănătate a muncii şi a normelor interne specifice locului de muncă, fără a

se expune pericolului de accidentare;

- execută la timp şi în bune condiţii sarcinile profesionale ce i-au fost trasate de conducătorul locului de

muncă;

- participa permanent permanent în vederea ridicării pregătirii profesionale şi participă la formele de

instruire profesională efectuate în cadrul S.C. FULL MOTORS S.R.L.;

- opreşte activitatea la apariţia unui pericol iminent, anunţând casierul sau şeful statiei;

- utilizează corect echipamentele tehnice;

- răspunde de materialele primite în vederea folosirii lor în activitatea profesională;

- răspunde de calitatea serviciilor prestate;

- execută şi menţine curăţenia la locul de muncă;

- nu permite accesul persoanelor străine aflate sub influenta alcoolului în zona de lucru;

- respectă ordinele şi dispoziţiile privind disciplina la locul de muncă; nu vine obosit la

serviciu sau sub influenţa băuturilor alcoolice; nu introduce şi nu consumă asemenea

băuturi în timpul programului;

- nu execută lucrări sau servicii pentru care nu a fost instruit sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă

şi al situaţiilor de urgenţă.

Ca sarcini de muncă specifice, sunt stabilite urmatoarele:

- aplica si respecta normele de securitatea muncii in conformitate cu prevederile legale;- informeaza, de urgenta, seful de statie, asupra oricarei defectiuni aparute la distribuitoarele de

produse petroliere si la orice alt mijloc de productie care afecteaza bunul mers al statiei;- ofera, in mod obligatoriu, clientilor produse si servicii de calitate:

- alimentarea cu produse petroliere;- spalarea parbrizului si a lunetei;- verificarea nivelului lichidului pentru parbriz;- ingrijeste gazonul din incinta statiei; - indeparteaza zapada pe timp de iarna de pe platforma de alimentare cu produse petroliere si caile de acces in statie;

- acorda ajutorul sau, daca este cazul, la descarcari de carburanti si de marfa.

o Operatorul SKID asigura servirea consumatorilor cu gaz petrolier lichefiat. Livrarea acestui combustibil se face numai la autovehicule autorizate si echipate cu instalatie corespunzatoare.

o Statia de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea autovehiculelor este amplasata in incinta statiei de distributie carburanti, cu respectarea normelor si normativelor de proiectare specific.

o Statia tip SKID de distributie GPL pentru alimentarea autovehiculelor este o instalatie monobloc, montata pe un cadru metallic, formata din:

-un recipient stabil, suprateran, cu capacitate de maxim 5000 l (volum apa), echipat cu aparatura de masura si control, racorduri, robinet si armatura de siguranta in conformitate cu Prescriptiile tehnice ISCIR in vigoare;

- pompa centrifuga pentru vehicularea GPL in faza lichida de la recipient la pompa de distributie GPL pentru alimentarea autovehicule;

-filtru pe aspiratia pompei centrifuge; -pompa de distributie GPL pentru alimentarea autovehiculelor cu afisare si inregistrare a

cantitatii livrate, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armature si aparatura de masura si control;

-trasee de conducte si armature aferente pentru faza lichida, respective gazoasa. -panou de comanda pentru actionarea pompei centrifuge; Statia este dotata cu mijloace PSI de prima intervenite.

o In exploaterea statiei de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea autovehiculelor, posibile generatoare de riscuri sunt: caracteristicile fizico-chimice a produsului vehicvulat si echipamentele tehnice din component statiei.

Sarcina de muncao Distributia carburantului GPL se face numai de personal special desemnat, instruit si

autorizat in acest scop.o Personalul care deserveste statie de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea

autovehiculelor trebuie sa cunoasca urmatoarele: -organizarea si dotarea statiei de distributie produse petroliere; -a proceselor tehnoloigice specific, a instructiunilor de lucru si parametrilor de exploatare a

echipamentelor tehnice pe care le exploateaza.- caracteristicile fizico-chimice ale gazului petrolier lichefiat si a altor materiale utilizate

in statie precum si date privind toxicitatea, pericol de explozie si de accidentare. -legislatia privind activitatea de gestiune (receptive, aprovizionare, livrare,etc) -notiuni de legislatie privind activitatea de control de calitate ,protectie consumatori, protectie

mediu.o Principalele componente ale sarcinii de munca pentru operarea in siguranta a instalatiei

sunt: -la intrarea in schimb, personalul de deservire va verifica etansietatea sistemului (aplicand solutii

de apa cu sapun la toate imbinarile si racordurile SKID-ului) si efectueaza determinari cu explozimetru manual in vederea depistarii eventualelor scapari de GPL. Verificare scaparilor de GPL se executa ori de cate ori se sesizeaza miros de GPL in zona

- in timpul exploatarii SKID-ului: urmareste si verifica parametrii de operare (nivel temperature, presiune)functionarea aparaturii si control (manometer, indicator de nivel) starea tehnica a echipamentelor tehnice, armaturilor conductelor si furtunurilor flexibile precum si integritatea sistemului de impamantare.

-alimenteaza cu GPL numai autovehivulele corespunzatoare (pentru care conducatorul auto prezinta dovada ca instalatia de gaz este verificata si prezinta siguranta in trafic).

-supravegheaza incarcarea cu GPL a rezervorului de stocare al statiei. Incarcarea se realizeazanumai de la autocisterne special destinate pentru transportul GPL, omologate si avizate (R.A.R>; I.S.C.I.R.) de catre conducatorul autocisternei, autorizat, instruit si verificat periodic de furnizorul de GPL sau de transportor. Premergator incarcarii rezervorului cu GPL, va solicita soferului autocisternei documentele privind tipul produsului, neadmitand descarcarea altui tip decat cel prevazut de normativul de calitate. De asemenea, nu admite incarcarea rezervorului daca cistern nu corespunde prescriptiilor tehnice, prezinta scurgeri, nu a fost amplasata la locul special amenajat sau daca racordarea nu s-a facut cu resprectarea instructiunilor tehnice;

-va purta echipamentul de lucru si de protective specific, fiind interzisa utilizarea imbracamintii din fire si fibre sintetice sau a echipamentului contaminat cu faza lichida sau vapori de GPL;

-pastreaza in conditii de siguranta valorile incasate din livrari; -asigura toate conditiile pentru eliminarea cauzelor care genereaza risipa, pierderi, degradari

sau sustrageri; -utilizeaza numai scule adecvate operatiilor executate; -Efectueaza si mentine ordine si curatenie in zona de lucru; -indeplineste orice alta atributie pentru care este instruit, dispusa de seful ierarhic, pentru bunul

mers al activitatii.

Mediul de munca

o Operatorul SKID isi desfasoara activitatea in apropierea instalatiei, in aer liber, supus intemperiilor atmosferice precum si in prezenta vaporilor GPL (mediu toxic).

3.1.4 Mijloacele de muncă

Mijloacele de muncă utilizate în cadrul statiei Nicolae Grigorescu sunt atât mijloace întâlnite cu un caracter general, cat şi mijloace specifice activităţii de comercializare a

produselor petroliere si complementare. Întâlnim atât mijloace de muncă principale, care sunt utilizate sau operate de către vanzator, cât şi mijloace de muncă auxiliare, utile acestuia în timpul procesului de muncă dar care nu sunt operate de el.

Mijloace de muncă principale:

- Statie de distributie GPL tip SKID 1 bucata

- Pompe de distributie produse petroliere 3 bucati

- Centrala termica 1 bucata

- Masina de tuns iarba 1 bucata

- Racleta curatat parbriz 1 bucata

- Scara curatat geamuri 1 bucata

Mijloace de muncă auxiliare:

- Case de marcat 2 bucati

- Sistemul informational 1 bucata

- Sistemul de securitate video 1 bucata

- Sistemul de alarmare 1 bucata

Echipament individual de protecţie (conform HG 1048/2006 şi Normativ de

acordare - Anexa nr. 7/CCM):

- Căciulă imblanita cu aparatori 1 bucata

- Cască protecţie 1 bucata

- Pelerină 1 bucata

- Mănuşi cauciucate de protecţie 1 pereche

- Incaltaminte antistatica si antiderapanta (pantofi si/sau bocanci) 1 pereche

- Pantaloni matlasati 1 pereche

- Canadiana matlasata 1 pereche

Materiale igienico-sanitare (conform Normativ de acordare – Anexa nr.

9/CCM):

- Săpun 300 g/om/lună

- Pasta de dinti 1 tub/om/luna

- Prosop 4 buc./om/an

- Unguent 200 g/om/luna

- Periuta de dinti 1 buc./om/trim.

- Periuta de unghii 2 buc./om/an

- Trusă sanitară fixă pentru toate posturile din cadrul Locului de Muncă 1 bucata

3.1.5 Mediul de muncă

Vanzatorul execută operaţii specifice activităţii şi sarcinii de muncă descrise la punctul 3.1.3, în următoarele condiţii:

- condiţii normale de temperatură (20 ºC - 30 ºC), presiune (1 atm) şi umiditate (< 60 %), in cabina statiei şi ambientale-conform condiţiilor atmosferice, pe platforma statiei (scăzută în anotimpul rece şi ridicată în perioadele caniculare);

- iluminat mixt: in cabina statiei; natural (pe timpul zilei) si artificial corespunzator (pe timp de noapte) pe platforma de alimentare;

- nivel de zgomot care se încadrează în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, < 50 dB;

- cabina statiei este dotata cu sistem de climatizare.

3.1.6 Organizarea activităţii de SSM

La nivelul societatii, în conformitate cu cerinţele Legii 319/2006 şi HG 1425/2006 există Serviciul Extern de Protecţie şi Prevenire, angajat pe baza de contract de Prestari servicii şi un lucrător din statie (seful statiei) desemnat SSM (pe baza de decizie), care asigură organizarea, supravegherea şi desfăşurarea activităţii de SSM pe unitate.

La nivel de Punct de Lucru, cerinţele legale de desfăşurare a activităţii de SSM şi de instruire a personalului sunt asigurate de Şeful de statie.

3.2 Planul auditului

APROBAT,

DEALER

DOINA FLOREA

PLAN DE AUDITnr. (001) din 20.04.2008

1 OBIECTIVELE AUDITULUI Verificarea nivelului general de riscuri şi a modului de respectare a

conformităţii cu cerinţele legislaţiei în domeniul SSM2 DOMENIUL AUDITULUI Audit Intern

2.1 NR. AUDITULUI 001

2.1 TIPUL AUDITULUI Audit de conformitate

2.2 LOCAŢIA

AUDITULUI

BUCUREŞTI, Bdul. Nicolae Grigorescu,

nr. 51, sector 3

2.3 PROCESUL AUDITAT

2.4 COMPARTIMENTUL AUDITAT

Statia de distributie Nicolae Grigorescu

2.5 PERIOADAAUDITULUI

21-23.04.2008

2.6 ECHIPADE AUDIT

AUDITOR ŞEF ing. Mihai StoenescuMEMBRI ing. Marilena GHEORGHE

2.7PERSOANEDE CONTACT

Punct Lucru Şef staţie Petrica MATEI

ORGANIZAŢIE DEALER

Doina FLOREA

3 FUNDAMENTAREA AUDITULUI3.1 BAZA AUDITULUI DECIZIE nr. 347/20.04.2008

3.2OBIECTIVELE

AUDITULUI

Verificarea nivelului general de riscuri

şi a modului de respectare a conformităţii

cu cerinţele legislaţiei în domeniul SSM

3.3 STANDARDE

DE REFERINŢĂ

SR EN ISO 14001 : 2004OHSAS 18001 : 1999

3.4 DOCUMENTE SSM Legea 319/2006; HG 1425/2006

3.5 REGLEMENTĂRI APLICABILE

HG 971/2006; HG 1048/2006; HG 1058/2006; HG 1425/2006; Legea 319/2006; Legea 307/2006; OMI 163/2007; OMI

712/2005; Legea 481/2004

3.6RESURSE NECESARE

Documente privind evenimentele anterioare;

Documente privind starea de sănătate a lucrătorilor Punctului de Lucru; Fişe de instruire.

4 FIŞE CHESTIONARCONTROL

Fişe de riscuri generale : I, IV, IX – XVII

Fişe privind managementul SSM: A – E

5 ARANJAMENTE LOGISTICE

Şefii structurilor auditate asigură cadrul organizatoric pentru buna desfăşurare a auditului (transport, documentaţie, alte

facilităţi).

6

PLANIFICAREA ORARĂ

DATA ORA ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ LOCUL OBS.

21.04.2008 8ººŞedinţa de

deschidere

Sala

CONSILIU

22.04.2008 8ºº Audit la Punctul de Lucru

Punct

Lucru

22.04.2008 12ººAudit de

verificare a conformităţii

Birou

DEALER

23.04.2008 14ººŞedinţa de

închidere

Sala

CONSILIU

DATA AUDITOR ŞEF

20.10.2009 ing. Mihai Stoenescu

7 DATA DIFUZĂRII 20.10.2009

SE DIFUZEAZĂ LA:

DEALER Doina FLOREA

8AUDITOR ŞEF Ing. Mihai Stoenescu

ŞEF STAŢIE Petrica MATEI

3.3 Auditul riscurilor generale

3.3.1 Fişele de riscuri generale

În urma analizării activităţii datelor şi a activităţilor desfăşurate la acest loc de muncă, s-au stabilit ca fiind aplicabile următoarele fişe de riscuri generale:

- Fişa I – Iluminat;

- Fişa IV – Ambianţa termică;

- Fişa IX – Echipamente de muncă;

- Fişa X – Amenajarea locului de muncă;

- Fişa XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;

- Fişa XII – Incendii şi explozii;

- Fişa XIII – Electrosecuritate;

- Fişa XIV – Sarcinile de muncă;

- Fişa XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;

- Fişa XVI – Protecţia colectivă şi individuală;

- Fişa XVII – Organizarea primului ajutor.

FIŞA I

ILUMINATUL

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/OPunctaj

Maxim Acordat

I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului ?

D 20 18

I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă ?

D 15 15

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări) ? I 15 15

I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă ?

I,O 10 10

I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră ? O 10 10


Maxim Acordat

I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracteristicilor locului de muncă ?

- iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută activităţi

similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă

sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului;

- iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt

necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă utilizarea

iluminatului local;

- iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt

necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate

asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.

O 20 18

I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze ?

I,O 10 N/A

I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de muncă ?

I,O 15 15

I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiaşi angajaţi ?

D 10 N/A

I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul schimbului/săptămânii ?

I 5 N/A

I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru ? I 5 5

I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare ? I,O 10 10

I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului natural) ?

I,O 10 10

I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă ? O 10 10

I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare ?

D 10 10

TOTAL0 150 146

Ns 97,33 % E

Constatări în timpul auditului:

1. La analiza efectuata la nivelul statiei nu au participat in plen toti factorii decizionali (I.1);

2. De la constatarea arderii unor tuburi fluorescente pana la inlocuirea lor durata este de 24 - 48 ore - nu

exista o sincronizare perfecta intre conducerea firmei si Serviciul de Mentenanta (I.6)

FIŞA II

ZGOMOT

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

3. HG nr. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

4. HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de

către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă


Maxim Acordat

II.1 Se realizează măsurări ale nivelului de zgomot, periodic şi după modificări ale locului de muncă ?

D 20 20

II.2 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise ? D 20 20

II.3 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora participă la determinările şi măsurările de zgomot efectuate ?

D,I 15 15

II.4 Angajatorul asigură păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişelor privind starea auzului angajaţilor ?

D 15 15

II.5 Medicul, angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la aceste date ? D,I 15 15

II.6 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 80 dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat măsuri ca angajaţii să aibă la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă ?

D,I 15 N/A


Maxim Acordat

II.7 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate depăşeşte 140 Pa a fost impusă obligativitatea utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă ?

D,O 15 N/A

II.8 Pentru aceste locuri de muncă s-au întreprins următoarele acţiuni:

identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat; stabilirea unui program de măsuri tehnico-organizatorice de reducere a

expunerii angajaţilor la zgomot ?

D 20 N/A

II.9 Angajaţii au la dispoziţie EIP împotriva zgomotului ? D,I 20 N/A

II.10 Angajaţii utilizează în mod corect şi curent EIP din dotare ? O 20 N/A

II.11 Calitatea EIP este corespunzătoare ?

EIP trebuie să fie certificate, iar achiziţionarea se face numai împreună cu certificatul de conformitate;

EIP trebuie să asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei sub 80dB(A)

D,I 15 N/A

II.12 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi la alegerea modelului de EIP ?

I 5 N/A

II.13 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub 85 dB(A) este asigurată examinarea stării auzului personalului atât la angajare cât şi periodic ?

D,I 20 N/A

II.14 Dacă s-au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime admise de zgomot s-au luat măsuri tehnice pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului ?

măsuri de combatere a zgomotului la sursă; măsuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase

fonoizolante); măsuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine fonoizolante).

D 20 N/A

II.15 Angajaţii sunt instruiţi privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a EIP ?

D,I 15 N/A

II.16 Programul de lucru pe posturi de muncă a fost stabilit în funcţie de durata expunerii la zgomot ?

D 15 N/A

II.17 S-au luat măsuri de prevenire a propagării zgomotului la locurile de muncă învecinate ?

O 15 N/A

II.18 Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele maşini sau instalaţii împiedică operatorii de a avea informaţiile necesare bunei lor funcţionări ?

O,I 15 N/A

TOTAL295 85 85

Ns 100 % E

Constatări în timpul auditului: nu este cazul

FIŞA IV

AMBIANŢA TERMICĂ

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de

către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă


Maxim Acordat

IV.1Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la intemperii ? I,O 20 15

IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii ? I 20 15

IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de postură ş.a.) ?

I,O 15 10

IV.4Există un sistem de climatizare eficient ? I,O 15 N/A

IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat ? D,I,O 15 N/A

IV.6 La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de vedere al ambianţei termice ?

I,O 15 10

IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate ? I,O 10 10

IV.8 La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de căldură sau de frig ?

I,O 15 10

IV.9 La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant ?

I 15 15

IV.10 În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă echipamentele individuale de protecţie adecvate ?

D,I 20 20

IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente ? I,O 20 20

IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii corespunzătoare ?

I,O 15 15

IV.13 La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.) ?

I,O 15 N/A

IV.14 Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de frig ? O 15 N/A


Maxim Acordat

IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii ? D,I 15 15

IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală ? O 5 5

IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde ? D,I 15 15

TOTAL260 200 175

Ns 87,50% FB


1. În timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, pentru serviciile si sarcinile de munca executate în aer liber, există posibilitatea expunerii la căldură, frig sau intemperii, potrivit anotimpului (IV.1; IV.2);

2. În timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă, executate în aer liber, munca poate prezenta disconfort din punct de vedere al ambianţei termice, potrivit anotimpului (IV.6);

3. În timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, executate în aer liber, alimentarea autovehiculelor cu produse petroliere presupune contactul lucrătorilor cu pistoalele pompelor de distributie (canele) care nu sunt la temperatura mediului ambiant, mai ales în perioada rece a anului (IV.8)

FIŞA V

AGENŢI CHIMICI

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau

sănătate la locul de muncă

4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea

de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

5. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de

muncă

6. HG 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă

pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor

chimici

7. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă


Maxim Acordat

V.1 Generalităţi

Există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase folosite la locul de muncă analizat ?

D 20 20

V.2 Există instrucţiuni de utilizare, manipulare, stocare şi de prevenire a efectelor substanţelor sau produselor periculoase folosite ?

D 20 20

V.3 Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substanţe sau produse ? D,I 20 20

V.4 Dintre produsele cu acelaşi efect conducerea persoanei juridice a ales pe cel mai puţin periculos ?

D,I 15 15

V.5 S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula substanţele sau produsele periculoase ?

D,I 20 20

V.6 Angajaţii se plâng de iritaţii ale pielii sau ale mucoaselor ? I 10 N/A

V.7 Se utilizează pictograme pentru substanţele şi produsele periculoase ? O 15 15

V.8 Angajaţii care utilizează substanţele sau produsele respective cunosc semnificaţia pictogramelor ?

I 15 15

V.9 Substanţele şi produsele periculoase sunt recepţionate de la furnizori cu fişele lor de securitate ?

D 15 15

V.10 Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere ? D,I 15 15

V.11 Există instalaţii de captare (hote fixe sau mobile) şi de evacuare a vaporilor sau a pulberilor generate de substanţele sau produsele periculoase ?

O 15 N/A

V.12 Sunt întreţinute în mod corespunzător aceste instalaţii de captare şi evacuare ?

D 20 N/A

V.13 Există locuri special amenajate pentru depozitarea deşeurilor periculoase ? I,O 15 15

V.14 Există instalaţii în stare de funcţionare pentru măsurarea concentraţiilor periculoase ?

D,O 15 N/A

V.15 Există mijloace în stare de funcţionare, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor ?

O 20 20


Maxim Acordat

V.16 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea electricităţii statice ?

D,O 20 20

V.17 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei de scântei, suprafeţe fierbinţi, flăcări neprotejate ?

D,O 20 20

V.18 S-au luat măsuri de restrângere a accesului în zonele periculoase a persoanelor neautorizate ?

D,O 15 15

V.19 Se efectuează periodic controale de sănătate a salariaţilor expuşi la efectele substanţelor periculoase ?

D,I 15 15

V.20 Salariaţii care vin în contact cu substanţele şi produsele periculoase, sunt dotaţi cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare ?

D,I 20 20

V.21 Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deşeurilor periculoase ? D 15 15

V.22 Se cunoaşte precis circuitul, la nivel de secţie, atelier, întreprindere, a substanţelor şi produselor periculoase ?

D,I 15 15

V.23 Care au fost acţiunile pentru determinarea existenţei agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă ?

D 15 15

V.24 Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă ?

D 20 20

V.25 Au fost luate măsuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care implică agenţi chimici periculoşi ?

D,I 20 20

V.26 S-a analizat posibilitatea evitării folosirii unui agent chimic periculos prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai puţin periculos ?

D 15 15

V.27 Dacă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, se aplică măsuri de prevenire şi protecţie adecvate ?

D 15 10

V.28 Există planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă ? D 20 20

V.29 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de angajaţi ?

D,I 20 20

V.30 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate prin exerciţii practice efectuate periodic ?

D 20 20

V.31 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă cuprind precizări privind:

limitarea accesului angajaţilor în zona afectată; asigurarea EIP pentru angajaţii care au acces în zona afectată; modalităţile de avertizare şi comunicare

D 20 20

V.32 Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de serviciile de urgenţă interne şi externe ?

D 20 20


Maxim Acordat

V.33 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au la dispoziţie toate informaţiile necesare privind agenţii chimici periculoşi cu care se lucrează ?

D,I 20 20

V.34 Producerea sau folosirea agenţilor chimici enumeraţi în HG 1218/2006 anexa 3 se face numai în condiţiile prevăzute de HG menţionată ?

D 20 N/A

V.35 Cum se asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor ? D,I,O 20 20

V.36 Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi a miniului de plumb se face în condiţiile prevăzute de HG 1218/2006 ?

D 20 N/A

V.37 Medicul de medicina muncii cunoaşte obligaţiile care-i revin privind dosarele medicale ?

D,I 20 20

V.38 Angajatorul cunoaşte obligaţiile care-i revin în situaţia în care sunt semnalate efecte asupra stării de sănătate a unui angajat ?

D,I 20 20

V.39 Azbest

S-a realizat evaluarea de risc astfel încât să se determine natura şi gradul de expunere al angajatului la pulberea degajată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest ?

D 20 N/A

V.40 Cum se realizează notificarea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili de a fi expuşi la pulbere cu conţinut de azbest ?

D,I,O 15 N/A

V.41 Ce măsuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajaţilor la pulberea generată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest, până la o valoare sub limita maximă admisibilă ?

D 20 N/A

V.42 Cum se realizează măsurarea concentraţiei de fibre de azbest în aer ? D 15 N/A

V.43 Dacă este necesară utilizarea EIP s-au luat măsuri ca purtarea acestora să fie limitată pentru fiecare angajat la minimum necesar ?

D,I 15 N/A

V.44 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi asupra măsurilor care trebuie luate în cazul în care se prevede o depăşire a valorilor limită stabilite, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare ?

D,I 15 N/A

V.45 Lucrările de demolare sau de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest se realizează pe baza unui plan de lucru ?

D 20 N/A

V.46 Angajatorul asigură informarea adecvată a angajaţilor care desfăşoară activităţi ce implică expunerea la azbest şi/sau a reprezentanţilor acestora ?

D,I 20 N/A

V.47 Angajatorul asigură evaluarea stării de sănătate a angajaţilor ? D 20 N/A

V.48 Medicul de medicina muncii furnizează angajaţilor vizaţi informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate ?

D,I 15 N/A


Maxim Acordat

V.49 Există un registru de expunere a angajaţilor la azbest şi/sau materiale care conţin azbest ?

- este indicată natura şi durata activităţii şi a expunerii;

medicul de medicina muncii are acces la acest registru; fiecare angajat are acces la propriile rezultate; angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la rezultatele colective

anonime cuprinse în acest registru

D,I 20 N/A

TOTAL870 575 550

Ns 95,65 % E

Constatări în timpul auditului: Măsurile de prevenire şi protecţie adecvate se aplica dar cu intarziere (V.27)

FIŞA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

(distribuitoare, masina tuns iarba, scari curatat geamuri, raclete curatat parbriz)

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate

la locul de muncă4. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către

lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în

muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă


Maxim Acordat

IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă ?

D,I 15 15

IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi înregistrate corespunzător ?

D,I 20 20

IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat ?

D,I 15 15

IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat ?

D,I 15 15

IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice ?

D,I,O 20 20

IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător ? I,O 15 15

IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt document similar ?

D 20 20

IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie specificate măsurile de protecţie a muncii ?

D 20 15

IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijloace de protecţie adecvate ? O 20 20

IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri speciale de protecţie a muncii ?

D,I 15 N/A

IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare ?

O 15 10

IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi utilizare ?

I,O 15 15

IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în condiţii de securitate ?

I,O 15 15

IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate ?

I,O 20 N/A

IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi corespunzător ?

D,I 20 N/A

IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos ?

D,I 20 20

IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat

Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi verificate de ISCIR ?

D 20 N/A


Maxim Acordat

IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop ?

D 20 N/A

IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător ? O 20 20

IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate ?

I,O 20 20

IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect ? I,O 20 20

IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime

Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cerinţelor de securitate ?

D,I 20 N/A

IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de tipul de echipament ales ?

D,I 20 N/A

IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect ? D,I 20 20

IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect ? D,I 20 N/A

IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate ?

D,I 20 N/A

IX.27 Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie sunt în stare de funcţionare ?

D,I,O 20 N/A

IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru fiecare fluid energetic ?

D 20 N/A

IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a urmărilor acestora ?

D 20 N/A

IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale

Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv ?

I,O 15 N/A

IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare ?

I,O 20 20

IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare ?

I,O 15 15

TOTAL590 340 325

Ns 95,59 % E


1. Nu la toate cartile tehnice ale echipamentelor de lucru s-au gasit documente în care să fie specificate

măsurile de protecţie a muncii; s-au luat masuri urgente de intocmire a instructiunilor minime de SSM pentru

acestea (IX.8);

2. S-au gasit echipamente tehnice care nu sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare (IX.11)

Fişa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

(principii ergonomice)

Criterii:



Maxim Acordat

X.1Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi) ? I 15 N/A

X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la amenajarea locului de muncă ?

I 15 15

X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii ?

I 20 15

X.4 În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă ?

I 15 10

X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare ? I 10 N/A

X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor ?

I 15 N/A

X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor ?

I,O 15 N/A

X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control ?

I 15 N/A


Maxim Acordat

X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele ? I,O 10 N/A

X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând ?

I,O 10 10

X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate ? I 10 10

X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în picioare ?

I 10 N/A

TOTAL160 70 60

Ns 85,71 % FB


1. Apar supraaglomerari la receptionarea marfurilor complementare (X.3);

2. Au fost reorientati lucratorii de la o activitate la alta in functie de cerintele intervenite la un

moment dat (X.4)

Fişa XI

AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU

(clădiri şi alte construcţii)

Criterii:



Maxim Acordat

XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente ?

I,O 20 20

XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor ? O 15 N/A

XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi la alte locuri de muncă ?

O 15 N/A

XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate corespunzător ?

O 20 20

XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulaţiei persoanelor ?

O 15 15

XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii ?

I,O 5 5

XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf ?

I,O 15 10

XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător ? I,O 15 15

XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente ? I,O 15 15

XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de amenajare în diferite variante de amplasare ?

D 10 N/A

XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în circuitul produselor finite, al personalului, în planul general de întreţinere, de curăţenie ?

D 10 10

XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate pentru instalaţiile electrice ?

D,I,O 20 20

XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate ? D 20 20

XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în condiţii de securitate ?

D 15 15

XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare ? D 20 20

XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare ? D,I 20 20

XI.17 Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de lucrători şi sarcinilor de muncă ?

D 20 20

XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător ? O 15 10

XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător ? O 15 15

XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi semnalizate corespunzător ?

O 20 N/A


Maxim Acordat

XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale ale acestora ?

D,I,O 10 N/A

XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi dotate în raport cu cerinţele de securitate ?

D,I,OO 20 20

XI.23 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cerinţelor de securitate a muncii ?

D,I,O 20 N/A

TOTAL370 280 270

Ns 96,43 % E


1. In perioadele de varf ale activitatii, nu toate zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt

suficiente (platforma de alimentare) (XI.7);

2. Incaperile de odihna nu sunt amenajate corespunzator (lipsa scaune, masa, fichete vestiar) (XI.18)

Fişa XII

INCENDII ŞI EXPLOZII

Criterii:



Maxim Acordat

XII.1S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi explozii ? D,I 20 20

XII.2 Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul de muncă analizat ?

D,I 15 15

XII.3 Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor ?

I,O 20 20

XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se lupte ? I,O 20 20

XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente ? I,O 20 20

XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile ? O 15 15

XII.7 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de incendiu (şi/sau explozie) ?

I 20 20

XII.8 În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva riscurilor de incendiu (şi/sau explozie) ?

D 20 20

XII.9 Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc deschis ? D 15 15

XII.10 Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în permanenţă în stare funcţională ?

O 15 15

XII.11 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare perfectă de funcţionare ?

I,O 20 20

XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare degajată ?

O 15 15

XII.13 Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente actualizări ?

O 10 10

XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme ? I,O 20 20

XII.15 În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe inflamabile sau în amestec cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi) există sisteme de captare eficiente ?

I,O 20 20

XII.16 În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene ?

I,O 15 15

TOTAL280 280 280

Ns 100 % E


Fişa XIII

ELECTROSECURITATE

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă4. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în


Cod Indicator D/I/O

Punctaj

MaximAcorda

t

XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru ?

D 20 20

XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice există:

- instrucţiuni de exploatare;- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de

electrocutare;- instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz

de electrocutare;- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice

şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.

D 20 20

XIII.3 Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva electrocutării prin atingere directă ?

D,I,O

20 20

XIII.4 Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă ?

D,I,O

20 20

XIII.5 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice ?

D,I,O

20 20

XIII.6 La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru prevăzute de legislaţie ?

D,I,O

20 20

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

MaximAcorda

t

XIII.7 Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice corespund prevederilor art. 360, secţiunea 3, Cap. V din NGPM ?

I,O 20 20

XIII.8 Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistenţei de izolaţie ?

I,O 20 20

XIII.9 La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv ?

I,O 20 20

XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi manevrat decât cu o sculă specială ?

I,O 20 20

XIII.11 Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora ?

I,O 20 N/A

XIII.12 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare ?

D,I,O

20 20

XIII.13 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare ?

D,I,O

20 20

XIII.14 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare ?

D,I,O

20 20

XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare ? O 20 20

XIII.16 Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, este adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanică etc.) ?

I,O 20 20

XIII.17 În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: cabine de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt prevăzute să funcţioneze în atmosfere potenţial explozive ?

I,O 20 N/A

XIII.18 Exploatarea, întreţinerea, reglarea, repararea şi punerea sub tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se realizează numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii ?

D,I,O

20 20

XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens ? D,I 20 N/A

XIII.20 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de procese-verbale) ?

D,I 20 20

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

MaximAcorda

t

XIII.21 Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare utilaj electric conform art. 392, secţiunea 4, Cap. V din NGPM ?

D,I 20 20

TOTAL420 360 340

Ns 94,44 % E


Fişa XIV

SARCINILE DE MUNCĂ

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea

manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă5. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă


Maxim Acordat

XIV.1 Organizarea timpului de muncă şi de odihnă, munca în schimburi

Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi şi intensitatea acesteia sunt stabilite în cadrul contractului colectiv de muncă ?

D 20 15

XIV.2 Angajaţii lucrători de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice sau mentale deosebite lucrează maximum 8 ore în 24 de ore ?

D,I 20 15


Maxim Acordat

XIV.3 Lucrătorii de noapte şi lucrătorii în schimburi beneficiază de asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă corespunzător naturii activităţii desfăşurate ?

D,I 20 15

XIV.4 Efortul fizic

Locul de muncă este conceput astfel încât să se elimine operaţiile manuale de manipulare ?

I,O 20 20

XIV.5 Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de manipulare, există la locul de muncă mijloace tehnice pentru a le limita ?

I,O 20 20

XIV.6 Dacă salariaţii trebuie să ridice sau să depună sarcini, greutatea fiecărei sarcini, înălţimea la care sarcina trebuie apucată şi la care trebuie depusă, numărul de sarcini pe oră care trebuie deplasate (în perioade normale şi de vârf), sunt cunoscute ?

I,O 15 15

XIV.7 Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica la semiînălţime ?

I,O 15 15

XIV.8 Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor ? I,O 15 15

XIV.9 Trebuie să aşeze sau să apuce o sarcină la o distanţă mai mare de 30 cm de axa corpului ?

I,O 15 15

XIV.10 Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără sarcină ? I,O 15 15

XIV.11 Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim potenţial dezechilibrat ?

I,O 15 15

XIV.12 Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o manieră continuă pe o durată mai mare de o oră ?

I,O 15 15

XIV.13 Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcină ?

I,O 15 15

XIV.14 Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face la o distanţă mai mare de 25 cm pe verticală ?

I,O 15 N/A

XIV.15 Angajaţii au sesizat dificultăţi din punct de vedere al efortului depus la manipularea manuală a sarcinilor ?

I,O 20 N/A

XIV.16 S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor ?

D,I,O 20 20

XIV.17 Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un conţinut instabil ?

I,O 15 N/A

XIV.18 Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode ?

I,O 15 N/A

XIV.19 Mişcările privind manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu restrâns ?

I,O 15 15


Maxim Acordat

XIV.20 Amenajările existente la locul de muncă permit accesul direct la căruciorul automotor ?

I,O 10 N/A

XIV.21 Suprafeţele solului sunt glisante sau denivelate, nepermiţând utilizarea de exemplu a transpaletelor ?

I,O 10 N/A

XIV.22 Efortul mental

La conceperea sarcinii de muncă s-a ţinut cont şi de conţinutul şi intensitatea efortului mental ?

I 15 10

XIV.23 Munca femeilor

S-a evaluat natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lăuze şi care alăptează) la agenţi, procese sau condiţii de muncă ce pot constitui riscuri pentru securitatea şi sănătatea acestora ?

D,I 20 20

XIV.24 Ce măsuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri ? D,I,O 20 20

XIV.25 Munca tinerilor

S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care aceştia o desfăşoară ?

D,I 20 20

XIV.26 Se asigură evaluarea şi supravegherea medicală periodică a tinerilor ? D,I 20 20

XIV.27 Tinerii sunt informaţi asupra riscurilor şi măsurilor de prevenire stabilite ? D,I 20 20

XIV.28 La încadrarea tinerilor s-a ţinut cont de riscurile specifice pentru securitatea şi sănătatea acestora ?

D,I 20 20

XIV.29 Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzător ? D,I 20 20

TOTAL495 410 390

Ns 95,12 % E


1. La locul de muncă nu se respecta intotdeauna prevederile Contractului colectiv de munca, referitor la munca în schimburi şi intensitatea acesteia, sau care implică eforturi fizice sau mentale deosebite, respectiv lucrătorii nu beneficiază de asigurarea condiţiilor de securitate pe timp de noapte (XIV.1, XIV.2 si XIV.3);

2. In fisa de aptitudini, medicul de medicina muncii, va trebui sa specifice daca lucratorul este apt la

efortul mental corespunzator Postului de Lucru (XIV.22)

Fişa XV

CIRCULAŢIE, RISCURI ORIZONTALE ŞI VERTICALE

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate

la locul de muncă4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în



Maxim Acordat

XV.1 Căile de circulaţie ale persoanelor şi ale produselor sunt întreţinute în mod corespunzător ?

O 20 20

XV.2 Starea suprafeţelor căilor de circulaţie este corespunzătoare ? O 15 15

XV.3 Există o separare netă între zonele destinate circulaţiei persoanelor şi cele destinate circulaţiei maşinilor ?

O 20 20

XV.4 Calificarea conducătorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzătoare ?

D,I 20 N/A

XV.5 Există informaţii suficiente pentru persoanele exterioare întreprinderii privind regulile de circulaţie în întreprindere ?

D 15 15

XV.6 Există balustrade la pasajele situate la înălţime ? O 20 N/A

XV.7 Persoanele care lucrează la înălţime sunt dotate cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare ?

D,I,O 20 N/A

XV.8 Există sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciprocă a echipamentelor care lucrează la aceeaşi înălţime ?

I,O 15 N/A

XV.9 Calificarea operatorilor de la instalaţiile de ridicat este corespunzătoare ? D,I 20 N/A

XV.10 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate la numărul de persoane transportat ?

D,I 15 N/A

XV.11 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate ?

D,I 15 N/A

XV.12 Scările sunt dotate cu mână curentă ? O 15 N/A


Maxim Acordat

XV.13 Picioarele scărilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante ? O 15 15

XV.14 Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt certificate ? D,I 20 N/A

XV.15 Există semnalizări corespunzătoare (semafoare, pictograme) ? O 15 15

XV.16 Sunt delimitate sectoarele periculoase ? O 15 15

XV.17 Există plase pentru a se evita căderea obiectelor ? O 20 N/A

TOTAL295 120 115

Ns 95,83 % E


Fişa XVI

PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către

lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă.4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă


Maxim Acordat

XVI.1Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri ? O 15 15

XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire din întreprindere ?

D,I 15 15


Maxim Acordat

XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă ? D,I 15 15

XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele periculoase ? D 15 15

XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare ? D,I 15 15

XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în vigoare ?

D,I 20 20

XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru ? D,I 15 15

XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie ? D,I 15 15

XVI.9 Dar costumul de protecţie ? D,I 15 15

XVI.10 Dar ochelarii de protecţie ? D,I 15 15

XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului ? D,I 15 N/A

XVI.12 Dar casca de protecţie ? D,I 15 15

XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale de protecţie ?

I,O 15 15

XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de protecţie ?

I,O 15 15

TOTAL215 200 200

Ns 100 % E


Fişa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20062. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă

4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce

intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fără cadre medicale


Maxim Acordat

XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate riscurilor specifice ?

I,O 15 15

XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare ? O 20 20

XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic ? D 15 15

XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor ? O 15 10

XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor ? O 15 15

XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a truselor de prim ajutor ?

I 15 15

XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor ? D 20 20

XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării primului ajutor ?

I 20 15

TOTAL135 125 125

Ns 100 % E


1. Amplasarea trusei de prim ajutor nu era semnalizata corespunzator, cu toate ca lucratorii cunosteau locul acesteia (XVII.4);

2. Din discutiile directe cu personalul lucrator implicat, s-a constatat faptul ca acesta nu cunoaste toate procedurile de acordare a primului ajutor (XVII.8)

3.3.2 Raportul de acţiuni corective/preventive

APROBAT,DEALER

DOINA FLOREATip audit: AUDIT DE EVALUARE A RISCURILOR GENERALE

Obiectiv auditat: STATIA DE DISTRIBUTIE CARBURANTI AUTO NICOLAE GRIGORESCU

Data auditului: 21-23.10.2009

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVEnr. (001) din 23.04. 2008

Codindicator

Descrierea neconformităţii

Acţiuni Corective/preventive Responsabilităţi Termen

realizare

I.1 La analiza efectuata la nivelul statiei nu au participat in plen toti factorii decizionali

Stabilirea unei proceduri, cu privire la participarea in plen a tuturor factorilor decizionali, pentru luarea unei hotarari ferme

Dealer

Sef statieX 2009

I.6

De la constatarea arderii unor tuburi fluorescente pana la inlocuirea lor durata este de 24 - 48 ore - nu exista o sincronizare perfecta intre conducerea firmei si Serviciul de Mentenanta

Intocmirea unui act aditional la contractul de Mentenanta, prin care prestatorul de servicii se obliga sa onoreze in termen de minim 10 ore orice lucrare solicitata prin comanda ferma

Dealer X 2009

IV.1; IV.2

În timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, pentru serviciile si sarcinile de munca executate în aer liber, există posibilitatea expunerii la căldură, frig sau intemperii, potrivit anotimpului

Intocmirea unui grafic de lucru, prin rotatie, in vederea reducerii expunerii la intemperii a vanzatorilor

Dealer

Sef statieX 2009

IV.6

În timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă, executate în aer liber, munca poate prezenta disconfort din punct de vedere al ambianţei termice, potrivit anotimpului

Intocmirea unui grafic de lucru, prin rotatie, in vederea reducerii disconfortului din punct de vedere al ambiantei termice

Dealer

Sef statieX2009

IV.8

În timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, executate în aer liber, alimentarea autovehiculelor cu produse petroliere presupune contactul lucrătorilor cu pistoalele pompelor de distributie (canele) care nu sunt la temperatura mediului ambiant, mai ales în perioada rece a anului

Dotarea cu manusi de protectie din piele pentru vanzatorii ce alimenteaza autovehiculele in anotimpul rece

Dealer X2009

V.27Măsurile de prevenire şi protecţie adecvate se aplica dar cu intarziere

Pentru a elimina intarzierile in aplicarea masurilor de prevenire si protectie adecvate Dealer-ul va solicita, ulterior luarii deciziei, forurilor superioare

Dealer X2009

IX.8

Nu la toate cartile tehnice ale echipamentelor de lucru s-au gasit documente în care să fie

Intocmire a instructiunilor minime de prevenire si protectie pentru toate echipamentele de lucru din dotare

Dealer

Sef statieX2009

specificate măsurile de protecţie a muncii

IX.11 S-au gasit echipamente tehnice care nu sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare

Marcarea si avertizarea echipamentelor tehnice Sef statie X2009

X.3Apar supraaglomerari la receptionarea marfurilor complementare

Planificarea furnizorilor in baza unui grafic de aprovizionare a statiei

Dealer

Sef statieX

2009 Au fost reorientati lucratorii de la o activitate la alta in functie de cerintele intervenite la un moment dat

Completarea posturilor de lucru vacante si intocmirea unui grafic de activitate pe zile/ore/persoana

Dealer

Sef statieX2009

XI.7

In perioadele de varf ale activitatii, nu toate zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente (platforma de alimentare)

Solicitare la Serviciul Proiectare suplimentarea numarului de distribuitoare (pompe) pe platforma de alimentare

Dealer X2009

XI.18Incaperile de odihna nu sunt amenajate corespunzator (lipsa scaune, masa, fichete vestiar)

Dotarea si amenajarea incaperilor de odihna cu elementele necesare

Dealer X2009

XIV.1; XIV.2; XIV.3

La locul de muncă nu se respecta intotdeauna prevederile Contractului colectiv de munca, referitor la munca în schimburi şi intensitatea acesteia, sau care implică eforturi fizice sau mentale deosebite, respectiv lucrătorii nu beneficiază de asigurarea condiţiilor de securitate pe timp de noapte

Intocmirea unui grafic de lucru fara a se depasi orele planificate, tinand cont ca volumul de munca sa fie repartizat uniform pe zile/ore/persoana; pentru asigurarea conditiilor de securitate a statiei (mai ales pe timp de noapte) se recomanda incheierea unui Contract de Prestari servicii cu o firma specializata de paza

Dealer X2009

XIV.22

In fisa de aptitudini, medicul de medicina muncii, va trebui sa specifice daca lucratorul este apt la efortul mental corespunzator Postului de Lucru

Se va solicita medicului de medicina muncii, inscrierea in fisele de aptitudini a rezultatelor controlului neuro-psihiatric

Dealer X2009

XVII.4

Amplasarea trusei de prim ajutor nu era semnalizata corespunzator, cu toate ca lucratorii cunosteau locul acesteia

Semnalizarea amplasarii locului trusei de prim ajutor prin aplicarea de pictograme indicatoare

Sef statie X2009

XVII.8

Din discutiile directe cu personalul lucrator implicat, s-a constatat faptul ca acesta nu cunoaste toate procedurile de acordare a primului ajutor

Prelucrarea procedurilor de acordare a primului ajutor in cadrul Instructajului periodic

Sef statie XI 2009

ÎNTOCMIT, PRIMIT,23.10.2009 23.10.2009

AUDITOR Şef Şef statieing. Mihai Stoenescu Petrica MATEI

3.3.3 Nivelul de securitate general

APROBAT,

DEALER

DOINA FLOREA

Tip audit: AUDIT DE EVALUARE A RISCURILOR GENERALE

Obiectiv auditat:STATIA DE DISTRIBUTIE CARBURANTI AUTO NICOLAE GRIGORESCU

Data auditului: 23.10.2009

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă

DenumirePunctaj Nivel de

SecuritateMaxim Acordat

RISCURI GENERALE

I Iluminat 175 150 146 97,33

II Zgomot 295 85 85 100,00

III Vibraţii 175

IV Ambianţă termică 260 200 175 87,50

V Agenţi chimici 870 575 550 95,65

VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285

VII Agenţi biologici 365

VIII Ventilare industrială 495

97.33100

87.5

95.65 95.59

85.71

96.43100

94.4495.12 95.83100 100

70

75

80

85

90

95

100

[% ]

Nivelurile de securitate parţiale

GRAFICUL NIVELURILOR DE SECURITATE PARŢIALE

Fişa I Fisa IIFisa IVFisa VFisa IXFisa XFisa XIFisa XIIFisa XIIIFisa XIVFisa XVFisa XVIFisa XVII

Fig 3.1 Nivelurile de securitate parţiale pentru locul de muncă“Statia de distributie carburanti pentru autovehicule Nicolae Grigorescu"

IX Echipamente de muncă 590 340 325 95,59

X Amenajarea locului de muncă 160 70 60 85,71

XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 280 270 96,43

XII Incendii şi explozii 280 280 280 100,00

XIII Electrosecuritate 420 360 340 94,44

XIV Sarcinile de muncă 495 410 390 95,12

XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 120 115 95,83

XVI Protecţia colectivă şi individuală 215 200 200 100,00

XVII Organizarea primului ajutor 135 125 125 100,00

RISCURI SPECIFICE

TOTAL:

Nivel de

securitate

general

4865 3195 3061 95,81 % E

ÎNTOCMIT, PRIMIT,

23.10.2009 23.10.2009

AUDITOR Şef Şef statie

ing. Stoenescu Mihai Petrica MATEI

Nivelurile de securitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate sunt reprezentate grafic în Fig. 3.1

3.4 Auditul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă

3.4.1 Fişele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă

Deşi organizaţia nu are implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în scopul evaluării gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care ii revin în domeniul managementului SSM, conform legislaţiei în vigoare, se vor utiliza cele cinci fişe de auditare a managementului SSM şi anume:

- Fişa A – Implicarea conducerii;

- Fişa B – Strategia, planurile şi procedurile privind SSM;

- Fişa C – Consultarea salariaţilor;

- Fişa D – Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor;

- Fişa E – Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în

domeniul SSM.

Fişa A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:


Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

A.1 Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă

Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă ?

D 20 20

A.2 În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind securitatea şi sănătatea în muncă ?

D 20 20

A.3 În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM ?

D 20 20

A.4 Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii ? D 20 20

A.5 Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul SSM corespunzător funcţiilor exercitate ?

D 15 15

A.6 Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi calificarea necesare în domeniul SSM ?

D, I,O 15 N/A

A.7 Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin lucrătorilor în domeniul SSM ?

D 15 N/A

A.8 Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la directorul general ?

I 10 N/A

A.9 Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor ?

D,I 15 15

A.10 Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale ?

D 20 20

A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi ? I 20 20

A.12 Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D 20 0

A.13 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D,I,O 20 20

A.14 Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea lucrătorilor ?

D,I 20 20

A.15 Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent ?

D,I 20 20

A.16 Drepturile angajaţilor

Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de către angajator ?

I 20 20

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

A.17 Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să îşi poată îndeplini atribuţiile specifice ?

acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor; participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul SSM.

D,I 20 N/A

A.18 Principii şi criterii de organizare

Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza organizării activităţii de protecţie a muncii ?

I 20 20

A.19 Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor ?

I 20 20

A.20 Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi comitet de securitate şi sănătate în muncă ?

D,I 20 N/A

A.21 Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori ?

D,I 20 N/A

A.22 Servicii interne de prevenire şi protecţie

Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii ?

I,O 20 N/A

A.23 Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient ? D 20 N/A

A.24 Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare (exemplu: PSI, protecţia mediului) ?

D 20 N/A

A.25 Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie ?

D 20 N/A

A.26 Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă

Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă ?

D 20 N/A

A.27 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar ?

D,I 20 N/A

A.28 Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; examenele medicale la angajare şi periodice

Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii ?

D,I 20 20

TOTAL 530 310 290

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

Nc 93,55 % E

Constatări în timpul auditului: Organizaţia nu are implementat un sistem de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă (A.12)

Fişa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:



Maxim Acordat

B.1 Există un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul unităţii în domeniul SSM ?

D 20 0

B.2 Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul SSM cuprinde toate elementele principale ?

– o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel corespunzător al SSM pentru toţi angajaţii;

– obiectivele strategiei;– identificarea responsabilităţilor;– mecanismele consultative;– procesul de analiză;– semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angajaţilor.

D 20 0

B.3 S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască existenţa şi conţinutul documentului care atestă strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D,I 20 0

B.4 Strategia, planurile şi procedurile SSM au fost elaborate urmare a consultării tuturor categoriilor de angajaţi ?

D,I 15 10

B.5 Strategia, planurile şi procedurile privind SSM sunt reevaluate şi reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor ?

D,I 15 10


Maxim Acordat

B.6 Planurile şi procedurile în domeniul SSM rezultă din informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în vederea respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale ?

D,I 20 10

B.7 Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D,I 15 10

B.8 S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de muncă din cadrul unităţii ?

D,I 20 20

B.9 S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având prevăzute clar şi responsabilităţile ?

D,I 15 15

B.10 Planurile elaborate în domeniul SSM sunt discutate cu cei care sunt afectaţi de aplicarea lor ?

D,I 15 15

B.11 Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor de SSM, li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară pentru îndeplinirea acestor obiective ?

D,I 15 15

B.12 Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor din planurile privind SSM ?

D,I 20 20

B.13 Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor locurilor de muncă ?

D 10 10

B.14 Obiectivele semnificative incluse în planurile privind SSM sunt analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie ?

D,I 20 20

B.15 Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul unităţii, conţin prevederi privind asigurarea SSM ?

D,I 15 15

TOTAL255 170 170

Nc 100 % E


1. Orgamizaţia neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu s-a putut prezenta un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul unităţii în domeniul SSM (B.1, B.2, B.3);

2. Orgamizaţia neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu s-au putut prezenta dovezi care să ateste respectarea cerinţelor listei (exemplu: proceduri pe linie de SSM);

există însă şi au fost documentate toate înregistrările şi documentele necesare şi obligatorii, conform cerinţelor legale în materie de SSM (exemplu: plan de protecţie şi prevenire) (B.4, B.5, B.6, B.7, B.8)

Fişa C

CONSULTAREA ANGAJAŢILOR

Criterii:



Maxim Acordat

C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM ?

I 15 15

C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de S.S.M. un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi programe de protecţie a muncii pentru anul următor ?

D 20 N/A

C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM ?

D,I 10 10

C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile CSSM ? D,I 15 N/A

C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să explice rolul şi atribuţiile CSSM ?

D,I 15 N/A

C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi ? I 15 N/A

C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajaţilor ?

D,I 15 15

C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM ? D,I 10 N/A

C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor ? Aceştia sunt consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări ?

D,I 20 20

C.10 Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi eficient ? D,I 15 15

C.11 Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi responsabilităţi

D,I 15 N/A

C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de angajaţi ? D,O 15 N/A


Maxim Acordat

C.13 Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica tendinţele constatate ?

D,I 10 N/A

TOTAL190 75 75

Nc 100 % E


Fişa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:



Maxim Acordat

D.1 Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului riscurilor ?

I 20 20

D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor ?

D 20 20

D.3 Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă ?

D 15 15

D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă ?

D 15 15


Maxim Acordat

D.5 Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele de bază ?

-definirea responsabilităţilor;

-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;

-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM;

-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă, cu

termene de finalizare;

-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

D 20 15

D.6 Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM ?

D 15 15

D.7 S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop ?

D 15 N/A

D.8 Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de muncă ?

D 15 15

D.9 Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat prin:

-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale din cadrul societăţii;

-analiza tendinţelor în acest domeniu;

-analiza strategiei şi a procedurilor;

-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări aplicabile;

-analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă ?

D 15 15

D.10 S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de muncă ?

D 20 20

D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă ?

D 20 20

D.12 Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de muncă ?

D 15 15

D.13 Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite sin statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi sănătatea în muncă ?

D 15 15


Maxim Acordat

D.14 Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la:

-nivelul de pregătire;-experienţa în muncă (vechime);

-nivelul de instruire;

-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri ?

D 15 15

D.15 Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri vizând asigurarea SSM ?

D 10 10

D.16 Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM ? În ce procent din totalul de ET ?

D 20 15

D.17 Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al SSM ? În ce procent din totalul de EIP ?

D 20 15

TOTAL285 270 255

Nc 94,44 % E


1. Firma neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu există o

procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de

muncă; există însă la Serviciul Mentenanta, inclusiv cel pe linie de SSM (D.4, D.5);

2. La echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 nu au au putut fi prezentate

Certificatele de conformitate ale acestora - proportie 75 % (D.16);

3. Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere nu sunt certificate şi avizate

din punct de vedere al SSM - proportie 75 % (D.17)

Fişa E

INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA,

FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN DOMENIUL SSM

Criterii:


Cod Indicator D/I/O

Punctaj

MaximAcorda

t

E.1 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de lucru ?

D 20 20

E.2 Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în vigoare, pentru fiecare din cele trei faze ?

D 20 20

E.3La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate ?

D,I,O

20 20

E.4 Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate ?

D,I,O

20 20

E.5 Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi ? D 20 20

E.6 Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia fişei de aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare ?

D 15 15

E.7 După terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste ?

D 20 20

E.8 Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de legislaţie ?

D 20 20

E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei ? D 20 20

E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei ?

D 20 20

E.11 Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui programat în cazurile indicate de legislaţie ?

D 20 20

E.12 Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor trei faze ?

D 15 15

E.13 Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor legislaţiei ?

D 15 15

E.14 Există preocupări la nivelul conducerii societăţii privind formarea şi perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu prevederile legislaţiei ?

D 20 20

E.15 Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de Comisia de abilitare şi avizare din zona de competenţă corespunzătoare ?

D 15 15

E.16 Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie ?

D 20 N/A

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

MaximAcorda

t

TOTAL300 280 280

Nc 100 % E


3.4.2 Raportul de acţiuni corective/preventive

APROBAT,DEALER

DOINA FLOREATip audit: AUDIT DE EVALUARE A RISCURILOR GENERALE

Obiectiv auditat: STATIA DE DISTRIBUTIE CARBURANTI AUTO NICOLAE GRIGORESCU


RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVEnr. (002) din 23.10.2009

Codindicator Descrierea neconformităţii Acţiuni

Corective/preventive Responsabilităţi Termen realizare

A.12Firma nu are implementat un sistem de management al securităţii si sănătăţii în muncă

Pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite, se recomanda implementarea unui sistem de management al securităţii si sănătăţii în muncă

Dealer -

B.1; B.2;

B.3

Firma neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu s-a putut prezenta un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul unităţii în domeniul SSM


Dealer -

B.4; B.5; B.6;

Firma neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu s-au putut prezenta dovezi care să ateste respectarea cerinţelor listei (exemplu:

Pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite, se recomanda implementarea unui Dealer -

B.7; B.8

proceduri pe linie de SSM); există însă şi au fost documentate toate înregistrările şi documentele necesare şi obligatorii, conform cerinţelor legale în materie de SSM (exemplu: plan de protecţie şi prevenire)

sistem de management al securităţii si sănătăţii în muncă

D.4; D.5

Firma neavând implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, nu există o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă; există însă la Serviciul Mentenanta, inclusiv cel pe linie de SSM


Dealer -

D.16 La echipamentele muncă procurate de societate după septembrie 1996 nu au au putut fi prezentate Certificatele de conformitate ale acestora - proportie 75 %

Se vor procura numai echipamente care au Certificate de conformitate

Dealer X.2009

D.17

Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere nu sunt certificate şi avizate din punct de vedere al SSM - proportie 75 %

Se vor procura numai echipamente individuale de protectie care au Certificate de conformitate

Dealer Permanent

ÎNTOCMIT, PRIMIT,23.10.2009 23.10.2009

AUDITOR Şef Şef statieing. Mihai Stoenescu Petrica MATEI

3.4.3 Nivelul de conformitate general

APROBAT,

DEALER

DOINA FLOREA

Tip audit: AUDIT DE CONFORMITATE GENERAL

Obiectiv auditat:STATIA DE DISTRIBUTIE

CARBURANTI AUTO NICOLAE GRIGORESCU

93.55

100 100

94.44100

60

65

70

75

80

85

90

95

100

[%]

Nivelurile de conformitate parţiale

GRAFICUL NIVELURILOR DE CO NFO RMITATE PARŢIALE

Fişa A

Fişa B

Fişa C

Fişa D

Fişa E

Fig 3.2 Nivelurile de conformitate parţiale pentru managementul SSM la S.C. FULL MOTORS S.R.L.-Statia Nicolae Grigorescu


NIVELUL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod fişă

DenumirePunctaj Nivel de

conformitateMaxim Acordat

A Implicarea conducerii 530 310 290 93,55

B Strategie, planuri, proceduri 255 170 170 100,00

C Consultarea angajaţilor 190 75 75 100,00

DIdentificarea, evaluarea

şi prevenirea riscurilor285 270 255 94,44

EInstruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM

300 280 280 100,00

TOTAL:

Nivel de

conformitate general

1560 1105 1070 96,83 % E

ÎNTOCMIT, PRIMIT,

23.10.2009 23.10.2009

AUDITOR Şef Şef statie

ing. Mihai Stoenescu Petrica MATEI

Nivelurile de conformitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate sunt reprezentate grafic în Fig. 3.2

3.5 Raportul de audit de conformitate. Concluzii

APROBAT,DEALER

DOINA FLOREARAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

nr. (002) din 23.10.20091. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/20063. HG nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă4. HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă5. HG nr. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare 6. HG nr. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă7. HG nr. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 8. Ordinul nr. 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fără cadre medicale

ECHIPA DE AUDIT:

AUDITOR ŞEF

MEMBRI

ing. Mihai Stoenescu

ing. MarilenaGHEORGHE

Nivel de Nivel de Număr

OBIECTIV AUDITAT securitategeneral

conformitate general

Raport acţiuni C/P

S.C. FULL MOTORS S.R.L. - Statia de distributiecarburanti pentru autovehicule Nicolae Grigorescu

95,81 % - 001/23.10- 96,83 % 002/23.10

EVALUARE GENERALĂAuditul de securitate şi sănătate în muncă s-a desfăşurat în data de 22.04.2008, pentru obiectivul auditat.Constatările auditului au fost stabilite pe baza:

analizei documentaţiei puse la dispoziţie de către societate;interviurilor purtate cu Dealer-ul societăţii şi lucrătorii de la locurile de muncă auditate;observaţiilor directe efectuate de către auditori.

Neconformităţile constatate şi consemnate în rapoartele de acţiuni corective/preventive întocmite şi menţionate mai sus, pot fi soluţionate, în general, prin măsuri cu un caracter tehnic-organizatoric. Principalele neconformităţi identificate sunt descrise în cele două rapoarte de acţiuni corective/preventive.

Nivelele de securitate/conformitate stabilite pentru obiectivul auditat au valori cuprinse intre 95 % de 97 %, situându-se la un nivel de securitate foarte bun, ceea ce reflectă un nivel de risc mic, respectiv o probabilitate redusă de producere a unor accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesionale.

Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei, Serviciul Extern de Prevenire şi protecţie si Şeful de staţie va urmări realizarea acţiunilor corective propuse şi vor îmbunătăţi permanent activitatea de securitate şi sănătate în muncă.

CONCLUZII

1.

► Nivelul de securitate general pentru Postul de Lucru „Operator SKID” este 95,81 %, ceea ce reflectă o bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM atât de către factorii cu rol decizional (Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei, Serviciul Extern de Prevenire si Protecţie) cât şi de către factorii cu rol de execuţie (Conducătorul locului de muncă, vanzator); ► Acţiunile corective stabilite pentru Fişa X – “Amenajarea locului de muncă” vor fi implementate cu prioritate, avându-se în vedere valoarea scăzută a nivelului parţial de securitate obţinut pentru această fişă (85,71 %) şi faptul că sunt necesare adoptarea unor măsuri de reorganizare a procesului de munca;► Restul acţiunilor preventive/corective stabilite pentru Postul de Lucru au în marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt şi costuri scăzute; cu excepţia celor legate de reorganizarea procesului de munca, nu sunt necesare retehnologizări, schimbări ale procesului şi fluxului tehnologic

2.

► Nivelul de conformitate general pentru Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă este 96,83 %, ceea ce reflectă de asemenea o bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM de către factorii cu rol decizional (Managementul la cel mai înalt nivel al organizaţiei, Serviciul Extern de Protecţie şi Prevenire) cât şi de către factorii cu rol de execuţie; ► Pentru Fişa A – “Implicarea conducerii” - Dealer-ul si seful statiei vor fi in permanenta informati si documentati, pe linie de securitate si sanatate in munca, privind ultimile aparitii legislative, pentru a-si imbunatati cunostintele in managementul conducerii unitatii. ► Restul acţiunilor preventive/corective stabilite au în marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt şi costuri scăzute.

23.10. 2009

AUDITOR Şef ing. Mihai Stoenescu

MEMBRI ing. Marilena GHEORGHE

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILORDE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIREPROFESIONALĂ. SUPORT TEORETIC

4.1. Generalităţi

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman.

Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în Cap. 6, precizează că "factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:

a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;

b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii."

Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă. Îndeplinirea efectivă a acestei obligaţii se face de către personalul din compartimentele de securitatea muncii, cu sprijinul instituţiilor de specialitate sau a persoanelor fizice autorizate.

₪ ₪ ₪

Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor industriale.

Aplicarea metodei este utilă societăţii deoarece permite:

- radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie adoptate;

- compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii riscurilor, ceea ce asigură:

♦ justificare riguros economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de

adoptare a măsurilor preventive;

♦ o bază obiectivă în discuţiile dintre consiliul de conducere şi reprezentanţii sindicaliştilor şi ai celorlalţi lucrători privind salarizarea şi acordarea de diferite compensaţii.

4.2. Premise teoretice pentru evaluarea riscurilor

4.2.1. Relaţia risc-securitate; risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial (Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României).

Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.

Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu un caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc "rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin "îmbătrânire".

y = f(x)

În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv "niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc. Definind securitatea ca o funcţie de risc y =

f(x), unde y=1x , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic

şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (fig. 1):

y=10→+∞ ; y= 1

+∞ →0

SECURITATE +

0 RISC +

Fig. 1 Relaţia risc - securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.

Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (fig. 2).

În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă putem atribui unor cupluri gravitate - probabilitate diferite acelaşi nivel de risc.

ACCEPTABIL

y

4

3

2

1

1 2 3 4 5 6

Fig. 2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor

caracterizate prin cupluri diferite de gravitate - probabilitate

Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul CEN - 812/85 defineşte o astfel de curbă drept "curbă de acceptabilitate a riscului" (fig. 3).

10-9 10-6 10-3

F1

F2

F3

x

Gravitatea Y

Riscul evenimentului A

INACCEPTABIL

Riscul evenimentului B

Curba C

C = X

Probabilitatea X

Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, avand consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică.

Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate. În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă unele consecinţe mai puţin grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.

O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:

- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);

- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia risc - factor de risc, decelată din modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, descris în continuare.

4.2.2. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale

4.2.2.1. Elementele implicate în procesul de muncă şi

interacţiunea lor - sistemul de muncă

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt evenimente aleatoare, apariţia lor putând fi apreciată doar probabilistic. Prin definiţie, ele sunt în mod obligatoriu într-un raport de cauzalitate cu

elementele procesului de muncă. Analiza mecanismului intim de producere a lor trebuie să cuprindă deci toate elementele care intervin în acest proces.

Indiferent de natura activităţii, în orice proces de muncă sunt implicate patru elemente, care interacţionează şi se influenţează reciproc în vederea realizării unui scop unic:

- executantul (E);

- sarcina de muncă (S);

- mijloacele de producţie (M);

- mediul de muncă (Me).

Cu alte cuvinte, elementele implicate în procesul de constituire a unui sistem - sistemul de muncă - este alcătuit din patru componente: EXECUTANT - SARCINĂ DE MUNCĂ - MIJLOACE DE PRODUCŢIE - MEDIU DE MUNCĂ.

EXECUTANTUL reprezintă omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă*).

SARCINA DE MUNCĂ reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul în vederea realizării scopului sistemului de muncă. Ea este circumscrisă de demersurile comportamentale ale executantului în raport cu mijloacele de producţie şi cu mediul de muncă.

Executantul se raportează la sarcină prin intermediul aptitudinilor, cunoştinţelor sale profesionale, deprinderilor etc.

*) Factorul uman se regăseşte în sistem şi indirect, ca factor de concepţie şi decizie în spatele celorlalte componente. Astfel, atât sarcina de muncă, cât şi mijloacele de producţie sau o parte din mediul de muncă (mediul fizic) sunt concepute sau acţionate de catre om. Sub aspectul genezei accidentelor de muncă interesează, după cum se va vedea ulterior, doar deficienţele executantului, celelalte deficienţe (ale factorilor de concepţie şi decizie) regăsindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de producţie, mediului şi sarcinii de muncă.

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime,

produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale.

MEDIUL DE MUNCĂ reprezintă ambianţa în care executantul îşi desfăşoară activitatea.

Mediul de muncă cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spaţiul de lucru, condiţiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibraţiile, radiaţiile, puritatea aerului etc.), iar pe de altă parte mediul social (relaţiile de grup, raporturi pe orizontală şi verticală etc.).

PROCESUL DE MUNCĂ reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.

Pentru ca un proces de muncă să aibă loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior să coexiste în spaţiu şi în timp şi să intre în relaţie între ele. Legăturile care iau naştere sunt prezentate în figura 4.

În cadrul sistemului de muncă, executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă.

În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce mijloacele de producţie numai indirect, prin intermediul sarcinii.

SISTEM DE MUNCĂ

EXECUTANT

SARCINA MIJLOACE PROCES

DE DE DE

MUNCĂ PRODUCŢIE MUNCĂ

MEDIU

DE

MUNCĂ

Fig. 4 Elementele implicate în

realizarea procesului de muncă şi relaţiile dintre ele

În cadrul sistemului de muncă, executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă.

În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce mijloacele de producţie numai indirect, prin intermediul sarcinii.

Din punctul de vedere al securitatii muncii, procesul de muncă manifestă două caracteristici esenţiale: prezenţa omului în calitate de executant şi capacitatea elementelor

implicate în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de muncă.

Prima trăsătură defineşte procesul de muncă drept spaţiul de producere a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristică permite înţelegerea mecanismului de apariţie a celor două evenimente.

Prin urmare, existenţa generică a celor patru elemente nu este suficientă pentru constituirea unui sistem de muncă şi desfăşurarea unui proces de muncă. Ele trebuie să coexiste în spaţiu şi timp şi să interacţioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop comun. Modul în care se produc interacţiunile este esenţial pentru realizarea scopului propus.

Dacă fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale este privit ca un efect circumscris obligatoriu unui proces de muncă, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs trebuie să se stabilească şi să se analizeze ce se întâmplă în interiorul acestui spaţiu de circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de muncă.

În condiţiile în care elementele implicate în realizarea procesului de muncă funcţionează şi interacţionează corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respectiv cel de a produce şi nu de a se autodistruge. Orice deficienţă la nivelul unuia sau a mai multor elemente, reprezentând o abatere în funcţionarea prestabilită a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci la manifestarea tendinţei sale de autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt deci disfuncţii ale sistemului de muncă, generate de dereglările, calităţile, proprietăţile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.

Posibilitatea apariţiei unor astfel de abateri, dar şi de corecţie a lor prin măsuri adecvate, rezidă în chiar natura sistemului de muncă, definită prin următoarele caracteristici:

a. Sistemul este deschis prin componenta om şi semideschis prin componenta tehnică (mijloacele de producţie şi mediul fizic de muncă).

b. Sistemul este dinamic, schimbându-şi stările sub acţiunea legii timpului. Se evidenţiază trei profiluri de stare, semnificativ distincte după probabilitatea producerii unor abateri de la starea normală:

- profilul de stare cu tendinţă optimizatoare;

- profilul de stare optimă;

- profilul de stare involutiv.

c. Sistemul este integrat, înţelegând prin aceasta că modul său de manifestare nu este reductibil la stările şi trăsăturile componentelor luate separat sau la suma simplă (aritmetică).

d. Sistemul este autoreglabil, adică posedă capacitatea de a folosi informaţia despre efectele acţiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor

abateri sau erori şi pentru perfecţionarea acţiunilor viitoare.

e. Sistemul de muncă este determinist prin construcţie şi relativ aleator prin modul concret de funcţionare.

Disfuncţiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vătămarea sau modificarea stării de sănătate a organismului uman. Pentru ca să se producă un astfel de efect este necesar să se constituie un lanţ cauzal, a cărui ultimă verigă este întâlnirea dintre victimă şi agentul material care o lezează.

Acest lanţ este alcătuit din factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, care constituie cauze potenţiale de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională (prescurtat factori de risc). De regulă, factorii de risc reprezintă abateri de la normal ale stării sau modului de funcţionare al elementelor sistemului de muncă.

4.2.2.2. Factorii de risc în sistemul de muncă

Din cele arătate anterior rezultă că spaţiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de muncă.

Pentru evidenţierea lor este necesară o analiză sistematică a caracteristicilor accidentogene şi ale abaterilor posibile la nivelul fiecărei componente a sistemului.

Factorii de risc proprii executantului

Abaterea posibilă a executantului de la linia ideală pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:

- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;

- erori de decizie;

- erori de execuţie;

- erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni. Analizând posibilităţile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de muncă rezultă lista factorilor de risc proprii executantului din ANEXA 1.

Factorii de risc proprii sarcinii de muncă

La nivelul sarcinii de muncă pot apărea două categorii de cauze potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională:

- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu

scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc (operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);

- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.

Analizând aceste caracteristici rezultă lista generică a factorilor de risc proprii sarcinii de muncă (respectiv care se regăsesc la nivelul sarcinii de muncă), ANEXA 1.

Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

Analizând mijloacele de producţie în raport cu executantul, rezultă lista de factori de risc din ANEXA 1.

După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele forme:

- factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice încorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

- factori de risc termic, în cazul cărora pericolul potenţial este dat de acţiunea energiei termice încorporate în mijloacele de producţie la contactul sau manipularea acestora de către executant;

- factori de risc electric, la care pericolul constă în posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;

- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice nocive sau potenţial accidentogene ale substanţelor utilizate în procesul de muncă;

- factori de risc biologic, cu acţiune de natură biologică, nocivă sau potenţial accidentogenă în funcţie de caracteristicile macroorganismelor şi microorganismelor utilizate în procesul de muncă.

Factorii de risc proprii mediului de muncă

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezintă condiţii de muncă inadecvate (suprasolicitare fizică).

Mediul social se caracterizează prin factori de risc de natură psihică al căror rezultat este suprasolicitarea executantului.

Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu acţiunea lor negativă, generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista generică de factori de risc din ANEXA 1.

4.2.2.3. Clasificarea factorilor de risc şi forme de manifestare în

sistemul de muncă

Prin transformarea din posibilitate în realitate, acţiunea factorilor de risc devine un pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vătămarea violentă a organismului, prin lezarea integrităţii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai multora dintre funcţiile fiziologice, fie la afecţiuni ale organismului. În cazul producerii unor asemenea evenimente, înseamnă că factorii de risc s-au constituit în cauze (reale) de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

Nu este însă posibilă o delimitare foarte riguroasă a celor două categorii.

În anumite condiţii, diferenţa specifică este dată numai de nivelul şi durata de expunere a organismului uman, astfel încât un factor de îmbolnăvire poate deveni un factor de accidentare şi invers. De exemplu, până la un anumit nivel zgomotul este factor de

îmbolnăvire producând afecţiuni ale organului auditiv; apariţia lui bruscă şi la o intensitate foarte mare conduce însă la accidente de muncă, fie sub forma traumatizării organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinând implicit o reacţie accidentogenă a executantului.

Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina şi o îmbolnăvire profesională, în funcţie de agentul transportat care este emanat în mediul de muncă prin fisură.

În legătură cu delimitarea în factori generatori de accidente şi de boli profesionale, ea are la bază şi o altă diferenţă, care vizează formele de manifestare ale factorilor de risc în sistemul de muncă: variaţii sau stări.

Variaţiile sunt mişcările ce se abat de la mersul normal, respectiv disfuncţiile bruşte ale elementelor implicate în realizarea procesului de muncă. Prin definiţie, ele sunt specifice accidentelor de muncă. Variaţiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de

muncă: se rostogolesc obiecte, o maşină porneşte necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire, executantul se împiedică şi cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.

Stările sunt însuşiri, proprietăţi, deficienţe umane, defecte ale mijloacelor de producţie cu un caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezintă stări; prin caracterul ei relativ permanent şi mişcarea funcţională a unei roţi dinţate constituie o stare, care poate conduce însă la apariţia unui accident de muncă şi nu a unei boli profesionale.

Producerea accidentelor presupune interacţiunea variaţiilor cu stările. Fără cel puţin o variaţie, care să confere caracterul brusc, imprevizibil, interacţiunea stărilor nu poate conduce la accidentare.

În anumite cazuri, stările se pot transforma în variaţii; prin creşterea bruscă a intensităţii, stările pot deveni variaţii accidentogene. În ultimă instanţă, însă, această transformare este ea însăşi o variaţie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de muncă reprezintă, în mod normal, un factor de îmbolnăvire deoarece afectează analizorul vizual (prin oboseală accentuată).

Creşterea bruscă a aceluiaşi nivel de iluminare poate provoca însă un accident, prin orbirea directă a executantului.

În ce priveşte geneza unora de către altele, nu este exclusă nici o posibilitate: ca în anumite condiţii o stare să genereze o variaţie; ca o variaţie să determine o stare.

De exemplu, prezenţa gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de muncă reprezintă o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determină declanşarea unei variaţii - explozia.

Invers, fisurarea unei conducte reprezintă o variaţie; în condiţiile în care prin conductă circulă un agent nociv, care se răspândeşte şi se menţine în atmosferă continuu, înseamnă că variaţia a generat o stare.

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilităţilor de prevenire, dar şi a genezei accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:

- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman şi sunt proprii numai

mijloacelor de producţie şi mediului (fizic) de muncă;

- factori de risc subiectivi, dependenţi de factorul uman, proprii executantului şi sarcinii de muncă.

În funcţie de contribuţia lor potenţială sau reală la producerea unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:

- principali, prin a căror suprimare se elimină în mod cert posibilitatea producerii vătămării organismului;

- secundari , care favorizează efectele acţiunii factorilor principali şi a căror eliminare nu constituie o garanţie a evitării accidentării sau îmbolnăvirii.

4.2.2.4. Acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman

Aşa cum s-a arătat, acţiunea factorilor poate conduce fie la vătămarea violentă a organismului, prin lezarea integrităţii anatomice, determinând anularea sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre funcţiile fiziologice, fie la afecţiuni ale organismului.

În primul caz survine un accident de muncă, iar în al doilea, o boală profesională.

În prezent, în funcţie de natura factorilor care le provoacă, se evidenţiază cinci tipuri de vătămări: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.

Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însă, legislaţia din diverse ţări limitează în mod convenţional numărul bolilor considerate profesionale.

În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi:

- intoxicaţii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu

substanţe toxice;

- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;

- boli de iradiere;

- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;

- boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;

- boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;

- alergii profesionale;

- dermatoze profesionale;

- cancerul profesional;

- boli infecţioase şi parazitare;

- boli prin suprasolicitare;

- alte boli.

4.2.2.5. Relaţia factori de risc - cauze

Potrivit concepţiei deterministe, în realitatea obiectivă nu există nimic fără să fi fost provocat de o cauză: orice cauză este efectul altei cauze şi provoacă la rândul său alte efecte.

Realitatea înconjurătoare într-o continuă transformare se prezintă deci ca o multitudine de înlănţuiri cauză - efect. Accidentele de muncă şi bolile profesionale reprezintă momentele finale - efectele - unor înlănţuiri cauzale nedorite.

În paragrafele anterioare am arătat că în sistemul de muncă există anumiţi factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, în anumite condiţii, pot provoca accidentul sau boala profesională. Am denumit prescurtat aceşti factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională factori de risc. Ei constituie deci cauze potenţiale ale accidentelor şi bolilor profesionale.

În momentul producerii vătămării organismului (accident, boală), cauzele potenţiale - factorii de risc - se transformă în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.

Aşadar, cauzele accidentelor de muncă şi bolilor profesionale (prescurtat cauze) reprezintă factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) care au provocat accidentul sau boala profesională.

În conţinut noţiunile de factori de risc şi cauze reprezintă acelaşi lucru, deosebirile apărând doar în raport cu momentul în care se analizează vis-à-vis de producerea leziunii. De regulă, înainte de accident se vorbeşte de factori de risc, iar după accident, când posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze.

În acelaşi mod cu factorii de risc, cauzele accidentelor de muncă şi bolilor profesionale pot fi clasificate după criteriile din figura 5.

4.2.2.6. Dinamica fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Producerea unui accident de muncă implică acţiunea a cel puţin două cauze, una obiectivă şi cealaltă subiectivă, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre victimă şi agentul material care îi afectează organismul.

Menţinându-ne la stadiul premergător vătămării, se poate afirma că pentru ca ea să aibă loc este necesară interacţiunea dintre un factor de risc obiectiv şi unul subiectiv, propriu executantului şi anume cel puţin simpla prezenţă a acestuia. De regulă, însă, aceste cauze "minime" reprezintă ultima verigă a unor adevărate lanţuri cauzale.

Cunoaşterea înlănţuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesară deoarece oferă posibilităţi de intervenţie şi stopare pe parcurs în situaţii similare, precum şi de stabilire a măsurilor de prevenire.

Prin urmare, dinamica accidentării în muncă poate fi descrisă ca o înlănţuire de cauze - efecte, indiferent că este analizată în stadiul de potenţialitate sau după producerea evenimentului, care se derulează în cursul realizării procesului de muncă.

La un capăt al lanţului se află cauza iniţială, situată cel mai departe în timp de momentul producerii vătămării organismului, dar după constituirea şi intrarea în funcţiune a sistemului de muncă. La celălalt capăt se află cauza finală, aflată cel mai aproape de producerea leziunii.

În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlănţuie şi se îmbină din "amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere două modalităţi de legături:

- înlănţuirea liniară a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul

cauzei din "amonte" şi la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;

- îmbinarea a două sau mai multe cauze, care generează un anumit efect, ce se constituie într-o cauză situată în "aval" faţă de acestea care, la rândul său, poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finală.

În orice situaţie, pentru producerea accidentului este necesară constituirea lanţurilor legăturilor liniare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvenţe a acestora este suficientă pentru evitarea vătămării (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte două tipuri de cauze: principale şi secundare sau favorizante.

Cauzele principale sunt cele a căror anihilare întrerupe lanţul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbină cu cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenţa cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru apariţia unui anumit efect; ele doar contribuie la evoluţia cauzei principale, în sensul producerii efectului.

În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile (fig. 6):

a) faza I: constituirea situaţiei de accidentare - cauza situată cel mai aproape de momentul producerii leziunii, care se caracterizează prin următoarele:

- este aparent nediferenţiată faţă de situaţia normală, astfel încât pericolul nu poate fi sesizat decât dacă este urmărit în mod special;

- apare o situaţie periculoasă sesizabilă, care este iniţiată de factorul uman;

- de regulă, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de către executant, cât şi de către factorii de decizie;

b) faza a II-a: desfăşurarea situaţiei de accidentare - înlănţuirea şi îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finală; caracteristicile fazei sunt:

- are loc înlănţuirea şi îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;

- datorită crizei de timp, acţiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;

- există totuşi posibilitatea, foarte limitată faţă de faza anterioară, de a se interveni pentru prevenirea leziunii;

c) faza a III-a: producerea leziunii, fază în care acţionează cauza finală:

- este faza definitorie a accidentului;

- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de producţie sau ale mediului fizic ambiant, care provoacă leziunea prin îmbinarea celor două lanţuri de legături liniare;

- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilităţi de a acţiona sunt reacţiile reflexe de autoapărare ale executantului.

În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: iniţiale, intermediare şi finale, iar în funcţie de efectul produs: cauze directe, respectiv cauza finală al cărui efect este însăşi leziunea şi cauze indirecte, care produc o altă cauză, intermediară sau finală. Cauza iniţială şi cauzele intermediare sunt întotdeauna indirecte; cu cât sunt mai în amonte faţă de momentul producerii accidentului, cu atât oferă posibilităţi mai largi şi mai sigure de prevenire a vătămării.

Practica a dovedit că există situaţii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul unui sistem de muncă, după modelul prezentat anterior, nu este suficientă. Făcând abstracţie de cazurile de forţă majoră, s-a constatat că de multe ori disfuncţiile elementelor implicate în realizarea procesului de muncă îşi au originea în afara sistemului de muncă şi înainte de constituirea şi intrarea sa în funcţiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de muncă).

În consecinţă, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsă în spaţiu şi timp, incluzând şi deficienţele generate în etapele de concepţie, proiectare şi execuţie (respectiv formare şi selectare pentru executant) a elementelor sistemului de muncă, capabile să contribuie la apariţia unor cauze de accidentare.

Asemenea deficienţe, premergătoare factorilor de risc propriu-zişi, prezintă trei caracteristici definitorii, care le diferenţiază de noţiunea de "cauză de accidentare":

a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind altor sisteme de muncă, distincte.

b) În general, nu există posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca deficienţe, a unei relaţii cu un sistem de muncă determinat.

c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidenţia o relaţie unică bipolară cauză-efect; unei singure deficienţe îi pot corespunde efecte diferite, în funcţie de caracteristicile celorlaltor elemente, iar împreună cu elementul deficitar va constitui un sistem de muncă.

În baza diferenţelor menţionate, abaterile care pot intra într-un sistem de muncă elementele implicate în realizarea unui proces de muncă le vom desemna ca substrat cauzal al accidentelor de muncă.

Corespunzător categoriilor mari de factori de risc proprii fiecărui element se pot desprinde şi posibilele deficienţe de natura substratului cauzal.

În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizează într-un comportament riscant, poate fi urmarea unei deficienţe a capacităţii de muncă individuale (fig.7).

La rândul său, aceasta este caracterizată de o serie de variabile, atât cvasistatice (aptitudinile, experienţa), cât şi de moment (oboseala), care pot constitui incompatibilităţi permanente sau temporare cu cerinţele impuse de un anumit proces de muncă şi care apar înainte ca individul să participe la realizarea acestuia.

Atât un nivel corespunzător în raport cu sarcina de muncă al cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale, cât şi oboseala, boala, emoţiile etc. reprezintă deficienţe ale elementului "executant" care, deşi iau naştere în afara sistemului de muncă, generând un factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de muncă.

Sarcina de muncă şi ambianţa socială imediată de muncă sunt elemente relaţionale, care nu pot exista independent şi premergător sistemului de muncă. În consecinţă, nu se pot stabili alte deficienţe proprii acestora în afara celor de natura factorilor de risc.

Caracteristicile iniţiale ale mijloacelor de producţie, care pot intra în sistemul de muncă şi care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura concepţiei şi proiectării, fie a execuţiei mijloacelor de muncă şi calităţii obiectelor muncii (fig. 8).

Deficienţele din concepţie şi proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor

atinse de cunoştinţele ştiinţifice şi posibilităţile tehnologice.

Acestea fac posibilă utilizarea, dacă cerinţele sociale o impun, a unor tehnologii, maşini, instalaţii etc. ale căror riscuri intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin concepţie. Uneori, riscurile nu sunt nici măcar conştientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificării în timp a efectelor lor.

În cele mai multe cazuri este vorba însă de vicii ascunse, generate de greşeli de concepţie şi proiectare, deficienţe care nu pot fi depistate la recepţie prin metodele obişnuite.

Nerespectarea cu stricteţe a proiectelor de execuţie la realizarea mijloacelor de muncă, constituie şi ea o sursă potenţială de apariţie a unor factori de risc.

Deficienţe vizibile şi ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta şi materiile prime, materialele auxiliare şi semifabricatele, fie prin natura lor, fie din execuţie.

Dintre cele două laturi ale mediului de muncă, singura care poate intra în discuţie ca fiind precedentă constituirii şi funcţionării sistemului de muncă este mediul fizic ambiant. În cazul său se regăsesc aceleaşi categorii de deficienţe (fig. 9) ca şi în cazul mijloacelor de producţie.

Luând în considerare şi substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii accidentării, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv concepţia elementelor sistemului de muncă (fig. 10).

În consecinţă, vom distinge două faze ale dinamicii producerii unui accident de muncă:

- Prima se desfăşoară în afara sistemului de muncă în care are loc evenimentul, anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de concepţie/formare, proiectare şi execuţie a elementelor sistemului de muncă (cu excepţia celor relaţionale) şi constă în apariţia unor deficienţe de natura substratului cauzal;

- Cea de a doua fază se derulează în interiorul sistemului de muncă, din momentul constituirii şi intrării acestuia în funcţiune, până la întreruperea sa prin accident. Ea se manifestă ca o înlănţuire de cauze-efecte, care reprezintă materializările acţiunii factorilor de risc existenţi în sistem şi parcurge trei subfaze: constituirea situaţiei de accidentare, desfăşurarea situaţiei şi producerea leziunii. Ea se manifestă ca o înlănţuire de cauze-efecte, care reprezintă materializările acţiunii factorilor de risc existenţi în sistem şi parcurge trei subfaze: constituirea situaţiei de accidentare, desfăşurarea situaţiei şi producerea leziunii.

4.2.3. Determinarea coordonatelor riscului

S-a arătat că existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea in care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.

În consecinţă, pentru evaluarea riscului/securităţii este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a - identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;

b - stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;

c - stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;

d - atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea

consecinţelor acţiunii factorilor de risc.

a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul I.N.C.D.P.M., abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente,

permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (ANEXA 1).

În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune.

Din acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

b. Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat. Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională - invaliditate.

Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (ANEXA 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces.

La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate.

De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de trei zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3 - 45 zile şi între 45 - 180 zile.

Ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:

- clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de trei zile);

- clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 - 45 zile, care necesită

tratament medical);

- clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 - 180 zile, tratament medical şi

spitalizare);

- clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III);

- clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);

- clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);

- clasa 7: consecinţe maxime (deces).

c. Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei, prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate la producerea unui accident/îmbolnăvire.

Astfel, probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului.

De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă

sau în sisteme analoage, în funcţie de natura şi de starea elementului generator.

De exemplu, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor decât dacă aparatul este nou.

Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilităţi determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii proprii executantului. Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât aproximată.

În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilităţii de producere a consecinţei este atât de laborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilităţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale.

Este mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore.

Diferenţa faţă de valorile riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.

Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI-812/1985, obţinem cinci grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

- extrem de rare: P < 10-7/h;

- foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;

- rare: 10-5 < P < 10-4/h;

- puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;

- frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;

- foarte frecvente: P > 10-2/h.

Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din ANEXA 3.

d. Având la dispoziţie aceste două scale - de cotare a probabilităţii şi gravităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc (ANEXA 3) - putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate - probabilitate, pentru fiecare

cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

Pentru atribuirea nivelurilor de risc/securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.

Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalităţii securitatii muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa.

În consecinţă, corespunzător celor sapte clase de gravitate s-au stabilit sapte niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv sapte niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări (risc - securitate):

- N1 - nivel minim de risc -S7 - nivel maxim de securitate;

- N2 - nivel foarte mic de risc -S6 - nivel foarte mare de securitate;

- N3 - nivel mic de risc -S5 - nivel mare de securitate;

- N4 - nivel mediu de risc -S4 - nivel mediu de securitate;

- N5 - nivel mare de risc -S3 - nivel mic de securitate;

- N6 - nivel foarte mare de risc -S2 - nivel foarte mic de securitate;

- N7 - nivel maxim de risc -S1 - nivel minim de securitate.

6

5

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5 6

Fig. 11 Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de

variabile gravitate - probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc)

∑R=1

7

N R

g

p

g - clasă de gravitate; p - clasă de probabilitate

Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte două, obţinem o matrice Mg,p cu sapte linii - g, care vor reprezenta clasele de gravitate şi sase coloane - p - clasele de probabilitate:

Mg,p =

‖

(1,1) (1,2) (1,3 ) (1,4 ) (1,5 ) (1,6 )(2,1) (2,2) (2,3 ) (2,4 ) (2,5 ) (2,6 )(3,1) (3,2) (3,3 ) (3,4 ) (3,5 ) (3,6 )(4,1 ) (4,2 ) (4,3 ) ( 4,4 ) (4,5 ) ( 4,6)(5,1) (5,2) (5,3 ) (5,4 ) (5,5 ) (5,6 )(6,1) (6,2) (6,3 ) (6,4 ) (6,5 ) (6,6 )(7,1) (7,2) (7,3 ) (7,4 ) (7,5 ) (7,6 )

‖

Reprezentând grafic (fig. 11) matricea în cadrul unui sistem de coordonate rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de probabilitate, înălţimea (ordonata) - clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea

nivelurilor de risc posibile:∑R=1

7

N R. De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un

dreptunghi care considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc,

astfel încât prin reuniune să obţinem ∑R=1

7

N R.

Notă: Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:

- atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;

- pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (11/2 - 1), tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.

Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.

Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în sapte segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

Nivelul 1 - nivel minim de risc acceptabil: Limita din dreapta a primului segment este unul din punctele prin care se va trasa curba nivelului unu. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea unu (linia unu a matricei Mg,p).

Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai mică de trei zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea unu şi probabilitatea valoarea sase.

Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate stabilită prin CEN - 815/85 (fig. 12 a).

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va figura nivelul unu de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi consideraţi de nivel unu de risc, respectiv sapte de securitate.

Din reprezentarea grafică (fig. 12 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului unu de risc îi corespunde submatricea:

M 1, pp=1

6

= ‖(1,1) (1,2 ) (1,3) (1,4 ) (1,5) (1,6)‖

şi elementul (2,1).

Nivelul 2 - 7: Trasăm curbele pentru nivelurile 2...6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor de risc (fig. 12 b). Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului unu şi de curba imediat superioară va figura nivelul doi; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate - probabilitate generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară se alocă nivelul doi de risc.

Similar se atribuie nivelurile 3, 4,...6. Suprafeţei delimitate de curba nivelului sase şi de cele două laturi superioare ale dreptunghiului i se alocă nivelul sapte.

g

7

6

5

p

4

3

2

1

0 1 2 3 4 5 6

Fig. 12 a) Trasarea curbelor nivelurilor de risc . Stabilirea punctelor prin care se trasează curbele de nivel; curba de nivel 1 (risc minim acceptabil)

Interpretând reprezentarea din fig.12 b) rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2:{M2 , pp=2

4=‖(2,2 ) (2,3 ) (2,4 )‖¿ ¿¿¿

şi elementul (4,1);

- nivelul 3:

{M 2, pp=5

6=‖(2,5 ) (2,6 )‖¿ {M 3, p

p=3

4=‖(3,3) (3,4 )‖¿ ¿¿¿

şi elementul (4,2);

- nivelul 4:

{M 3, pp=5

6=‖(3,5 ) (3,6 )‖¿ {M 4 , p

p=3

4=‖( 4,3) ( 4,4)‖¿ {M5 ,g

g=2

3=‖(5,2) (5,3 )‖¿ ¿¿¿

- nivelul 5:

{M 4 , pp=5

6=‖(4,5 ) ( 4,6)‖¿ {M5 , p

p=4

5=‖(5,4 ) (5,5 )‖¿ ¿¿¿

g

7

6

5

4

p

3

2

1

0 1 2 3 4 5 6

Fig. 12 b) Trasarea curbelor nivelurilor de risc

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 - 7; nivel de risc maxim acceptabil şi critic

Nivelul de risc 1 - cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);

Nivelul de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);

Nivelul de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);

Nivelul de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);

Nivelul de risc 5 - cuplurile g-p: ((4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);

Nivelul de risc 6 - cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);

Nivelul de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

- nivelul 6:M 6 , pp=4

5=‖(6,4 ) (6,5)‖

şi elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7 , pp=5

6

=‖(7,5 ) (7,6 )‖.

Din relaţia risc - securitate definită se deduce imediat că nivelul sapte de risc reprezintă un nivel critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului/îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem - decesul (pericol iminent).

Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime

sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente măsurabile, fie interdicţii - factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.

Sub acest aspect, considerăm că pentru ţara noastră ar fi indicat ca nivel de risc maxim acceptabil nivelul 3,5. Aceasta ar însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici să se acorde numai dacă evaluarea riscurilor la locurile de muncă confirmă nedepăşirea acestui nivel.

Plecând de la aceste premise, s-a elaborat metoda de evaluare a riscurilor/securităţii muncii care este prezentată în continuare.

METODA I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

5.1 Scop şi finalitate

Metoda aleasă pentru evaluarea riscului este cea dezvoltată de I.N.C.D.P.M şi are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate a muncii pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

5.2 Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.

Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

5.3 Utilizatori potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).

În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.

În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de securitatea muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii: analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă şi fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

5.4 Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

- definirea sistemului de analizat (loc de muncă);

- identificarea factorilor de risc din sistem;

- evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;

- ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;

- propunerea măsurilor de prevenire.

5.5 Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:

- Lista de identificare a factorilor de risc;

- Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului

uman;

- Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;

- Grila de evaluare a riscurilor;

- Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;

- Fişa locului de muncă - document centralizator;

- Fişa de măsuri propuse.

Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă - maximă generică a consecinţei.

Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:

- clasa 1 de probabilitate: frecvenţa evenimentului peste 10 ani;

- clasa 2: frecvenţă de producere - o dată la 5 10 ani;

- clasa 3: o dată la 2 5 ani;

- clasa 4: o dată la 1 2 ani;

- clasa 5: o dată la 1 an 1 lună;

- clasa 6: o dată la mai puţin de o lună.

Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) este de fapt transpunerea sub formă tabelară a graficului din fig. 12 b) prezentată în subcapitolul 2.3. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele - coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g, p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.

Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate - frecvenţă de apariţie.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5), construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde în fapt cele sapte zone din matricea Mg,p (subcapitolul 2.3), transformate în niveluri, numerotate de la unu la sapte pentru nivelul de risc şi de la sapte la unu pentru nivelul de securitate; în zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc.

Fişa de evaluare a locului de muncă (ANEXA 6) este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.

Ca urmare, acest formular cuprinde:

- date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de

muncă;

- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;

- componentele generice ale sistemului de muncă;

- nominalizarea factorilor de risc identificaţi;

- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi

(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);

- consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;

- clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;

- nivelul de risc.

Fişa de măsuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.

DESCRIEREA METODEI I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE

ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

6.1 Procedura de lucru

6.1.1 Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.

Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.

După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

6.1.2 Descrierea sistemului de analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de

funcţionare;

scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă,

maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;

- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în

sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor

verbale date în mod curent etc.);

- descrierea condiţiilor de mediu existente;

- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului,

pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor

acte normative incidente.

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni

de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

6.1.3 Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (ANEXA 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.

Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.

În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.

Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.

Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ (ANEXA 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).

6.1.4 Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din ANEXA 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din ANEXA 3. Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din ANEXA 3. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază

statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal,

lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (ANEXA 6). Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care il implică orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

Nr=∑i=1

n

ri ·Ri

∑i=1

n

r i, în care:

Nr = nivelul de risc global pe loc de muncă;

ri = rangul factorului de risc "i";

Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i";

n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (ANEXA 6).

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată - Ng:

N g=∑p=1

n

r p ·N sp

∑p=1

n

r p,

unde:

rp = rangul locului de muncă "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);

n = numărul de locuri de muncă analizate;

Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p".

6.1.5 Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:

- 7 – 1, dacă se operează cu nivelurile de risc;

- 1 – 7, dacă se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:

- măsuri de prevenire intrinsecă;

- măsuri de protecţie colectivă;

- măsuri de protecţie individuală.

Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE (ANEXA 7).

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat, care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:

- modul de desfăşurare a analizei;

- persoanele implicate;

- rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;

- fişele de măsuri de prevenire.

6.2 Condiţii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.

O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc.

Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.

Un avantaj al metodei propuse este faptul că aplicarea sa nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ

laborioasă. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor obţinute necesită personal specializat; de asemenea, se recomandă utilizarea tehnicii de calcul automate.

Informatizarea este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:

- procedura de lucru etapizată;

- existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;

- tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea

nivelului de risc.

Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii:

a) În timpul evaluării propriu-zise, utilizarea computerului este recomandabilă în două

modalităţi:

- constituirea unor bănci de date privind durata de viaţă a echipamentelor tehnice,

timpul de funcţionare, numărul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv

statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor

pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;

- calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de muncă, sector de activitate, întreprindere.

b) Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete

şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate

locurile de muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate

cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a

dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au

luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

6.3 Anexe

ANEXA 1

LISTA DE IDENTIF ICARE A FACTORILOR DE RISC

A.EXECUTANT

1. ACŢIUNI GREŞITE

1.1. Executare defectuoasă de operaţii

- comenzi

- manevre

- poziţionări

- fixări

- asamblări

- reglaje

- utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.

1.2. Nesincronizări de operaţii

- întârzieri

- devansări

1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă

- pornirea echipamentelor tehnice

- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice

- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric,

fluide energetice etc.)

- deplasări, staţionări în zone periculoase

- deplasări cu pericol de cădere:

de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare

- alunecare

- împiedicare

de la înălţime: - prin păşire în gol

- prin dezechilibrare

- prin alunecare

1.4. Comunicări accidentogene

2. OMISIUNI

2.1. Omiterea unor operaţii

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie

B. SARCINA DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE

1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

1.2. Absenţa unor operaţii

1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1. Solicitare fizică:

- efort static

- poziţii de lucru forţate sau vicioase

- efort dinamic

2.2. Solicitare psihică:

- ritm de muncă mare

- decizii dificile în timp scurt

- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.

- monotonia muncii

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1. Mişcări periculoase

1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

- organe de maşini în mişcare

- curgeri de fluide

- deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei:

- alunecare

- rostogolire

- rulare pe roţi

- răsturnare

- cădere liberă

- scurgere liberă

- deversare

- surpare, prăbuşire

- scufundare

1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei:

- proiectare de corpuri sau particule

- deviere de la traiectoria normală

- balans

- recul

- şocuri excesive

- jet, erupţie

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:

- înţepătoare

- tăioase

- alunecoase

- abrazive

- adezive

1.3. Recipiente sub presiune

1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor

2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor

2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1. Curentul electric:

- atingere directă

- atingere indirectă

- tensiune de pas

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice

4.2. Substanţe caustice

4.3. Substanţe inflamabile

4.4. Substanţe explozive

4.5. Substanţe cancerigene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:

- bacterii

- virusuri

- richeţi

- spirochete

- ciuperci

- protozoare

5.2. Plante periculoase

5.3. Animale periculoase

D. MEDIU DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1 Temperatura aerului:

- ridicată

- scăzută

1.2 Umiditatea aerului:

- ridicată

- scăzută

1.3 Curenţi de aer

1.4 Presiunea aerului:

- ridicată

- scăzută

1.5 Aeroionizarea aerului

1.6 Suprapresiune în adâncimea apelor

1.7 Zgomot

1.8 Ultrasunete

1.9 Vibraţii

1.10 Iluminat:

- nivel de iluminare scăzut

- strălucire

- pâlpâire

1.11 Radiaţii

1.11.1 Electromagnetice:

- infraroşii

- ultraviolete

- microunde

- de frecvenţă înaltă

- de frecvenţă medie

- de frecvenţă joasă

- laser

1.11.2 Ionizante:

- alfa

- beta

- gamma

1.12 Potenţial electrostatic

1.13 Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)

1.14 Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1 Microorganisme în suspensie în aer:

- bacterii

- virusuri

- richeţi

- spirochete

- ciuperci

- protozoare

4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

- subteran

- acvatic

- subacvatic

- mlăştinos

- aerian

- cosmic

ANEXA 3

SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR

ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE

GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR

CONSECINŢE

1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)

2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită tratament medical

3 MEDII consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare

4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III)

5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de gradul II)

6 FOARTE

GRAVE

consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I)

7 MAXIME deces

CLASE DE

PROBABILITATEPROBABILITATEA CONSECINŢELOR

(frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)EVENIMENTE

1 EXTREM DE RARE extrem de mică

P > 10 ani

2 FOARTE RARE foarte mică

5 ani < P < 10 ani

3 RARE mică

2 ani < P < 5 ani

4 PUŢIN FRECVENTE medie

1 an < P < 2 ani

5 FRECVENTE mare

1 lună < P < 1 an

6 FOARTE FRECVENTE

foarte mare

P < 1 lună

ANEXA 4

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR

COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE1 2 3 4 5 6

EXTREM DE RAR

FOARTE RAR

RAR PUŢIN FRECVEN

TFRECVENT

FOARTE FRECVENT

CLASE DE GRAVITATE P>10-1/an P > 10-1/anP < 5-1/an

P > 5-

1/anP < 2-1/

an

P > 2-1/ anP < 1-1/an

P > 1-1/anP < 1-1/lună P > 1-1/ lună

CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE GRAVE

INVALIDITATE GR. I

(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVEINVALIDITATE

GR. II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 MARIINVALIDITATE

GR. III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 MEDIIITM

45 - 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICIITM

3 - 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

ANEXA 8

ORDINEA IERARHICĂ

A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE

(măsuri de ordinul întâi)

RISC OM

ELIMINAREA RISCURILOR

MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA

SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE

(măsuri de ordinul doi)

RISC OM

IZOLAREA RISCURILOR

FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN

MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ

SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE

(măsuri de ordinul trei)

RISC OM

EVITAREA RISCURILOR

INTERACŢIUNEA DINTRE

FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ

PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI

REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE

(măsuri de ordinul patru)

RISC OM

IZOLAREA OMULUI

LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR

DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

APLICAREAREA METODEI I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

7.1 Componenţa echipei de evaluare

Nr. crt.

Numele şi prenumele Funcţia Semnătura

1 Doina FLOREA DEALER

2 ing. Mihai STOENESCU Lucrător Desemnat SSM, conform Legii 319/2006; Evaluator Riscuri

3 dr. Eugen NICOLESCU Medic Medicina Muncii

4 ing. Marilena GHEORGHE Membru

5 Petrica MATEI Şef statie Nicolae Grigorescu

7.2 Procesul de muncă

Procesul de muncă evaluat se desfăşoară în cadrul Locului de muncă "S.C. FULL MOTORS S.R.L. - Statia Nicolae Grigorescu”, care are ca scop comertul cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule.

În această activitate posibile generatoare de riscuri de accidentare şi îmbolnăviri profesionale sunt:

echipamentele tehnice şi anexele lor;mijloacele mecanice şi manuale;utilităţile;modul de îndeplinire a sarcinii de muncă;mediul în care se desfăşoară procesul de muncă;executantul:

7.3 Descrierea sistemului de muncă evaluat

7.3.1 Executant

În cadrul sistemului de muncă evaluat, executantul este „OPERATOR SKID”.

Operatorul SKID presteaza servicii conform sarcinilor mentionate in FISA POSTULUI, respectiv:

- alimenteaza autovehiculele sosite in statie cu GPL;

- participa la spalarea parbrizului si a lunetei;

- verifica nivelului lichidului pentru parbriz;

- ingrijeste gazonul din incinta statiei;

- indeparteaza zapada pe timp de iarna de pe platforma de alimentare si caile de acces in

statie;


7.3.2 Mijloace de muncă

Mijloacele de muncă utilizate în cadrul "S.C. FULL MOTORS S.R.L. - Statia Nicolae Grigorescu” sunt mijloace specifice activităţii de comercializare a produselor petroliere. Întâlnim atât mijloace de muncă principale, care sunt utilizate sau operate de către operatorul SKID, cât şi mijloace de muncă auxiliare, utile acestuia în timpul procesului de muncă dar care nu sunt operate de el.

Mijloace de muncă principale:

- Statie de distributie GPL tip SKID 1 bucata

- Pompe de distributie produse petroliere 3 bucati

- Centrala termica 1 bucata

- Masina de tuns iarba 1 bucata

- Racleta curatat parbriz 1 bucata

- Scara aluminiu 1 bucata

Mijloace de muncă auxiliare:

- Case de marcat 2 bucati

- Sistemul informational 1 bucata

- Sistemul de securitate video 1 bucata

- Sistemul de alarmare 1 bucata

Echipament individual de protecţie (conform HG 1048/2006 şi Normativ de

acordare - Anexa nr. 7/CCM):

- Căciulă imblanita cu aparatori 1 bucata

- Cască protecţie 1 bucata

- Pelerină 1 bucata

- Mănuşi cauciucate de protecţie 1 pereche

- Incaltaminte antistatica si antiderapanta (pantofi si/sau bocanci) 1 pereche

- Pantaloni matlasati 1 pereche

- Canadiana matlasata 1 pereche

Materiale igienico-sanitare (conform Normativ de acordare – Anexa nr.

9/CCM):

- Săpun 300 g/om/lună

- Pasta de dinti 1 tub/om/luna

- Prosop 4 buc./om/an

- Unguent 200 g/om/luna

- Periuta de dinti 1 buc./om/trim.

- Periuta de unghii 2 buc./om/an

- Trusă sanitară fixă pentru toate posturile din cadrul Locului de Muncă 1 bucata

7.3.3 Sarcina de muncă

Principalele operaţii ale sarcinii de muncă a operatorului SKID aşa cum apar ele stabilite în fişa postului, sunt următoarele:

- desfăşoară activităţi în conformitate cu fişa tehnologică, cu respectarea reglementărilor de securitate şi sănătate a muncii şi a normelor interne specifice locului de muncă, fără a se expune pericolului de accidentare;

- execută la timp şi în bune condiţii sarcinile profesionale ce i-au fost trasate de conducătorul locului de muncă;

- se autoinstruieşte permanent în vederea ridicării pregătirii profesionale şi participă la formele de instruire profesională efectuate în cadrul S.C. FULL MOTORS S.R.L.;

- opreşte activitatea la apariţia unui pericol iminent, anunţând casierul sau şeful statiei;- utilizează corect echipamentele tehnice, sculele şi dispozitivele de lucru;- răspunde de materialele primite în vederea folosirii lor în activitatea profesională;- răspunde de calitatea serviciilor prestate;- execută şi menţine curăţenia la locul de muncă;- nu permite accesul persoanelor străine aflate sub influenta alcoolului în zona de

lucru;- respectă ordinele şi dispoziţiile privind disciplina la locul de muncă; nu vine obosit la

serviciu sau sub influenţa băuturilor alcoolice; nu introduce şi nu consumă asemenea băuturi în timpul programului;

- nu execută lucrări sau servicii pentru care nu a fost instruit sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al situaţiilor de urgenţă.

Ca sarcini de muncă specifice, sunt stabilite urmatoarele:

o Operatorul SKID asigura servirea consumatorilor cu gaz petrolier lichefiat. Livrarea acestui combustibil se face numai la autovehicule autorizate si echipate cu instalatie corespunzatoare.

o Statia de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea autovehiculelor este amplasata in incinta statiei de distributie carburanti, cu respectarea normelor si normativelor de proiectare specific.

o Statia tip SKID de distributie GPL pentru alimentarea autovehiculelor este o instalatie monobloc, montata pe un cadru metallic, formata din:

-un recipient stabil, suprateran, cu capacitate de maxim 5000 l (volum apa), echipat cu aparatura de masura si control, racorduri, robinet si armatura de siguranta in conformitate cu Prescriptiile tehnice ISCIR in vigoare;- pompa centrifuga pentru vehicularea GPL in faza lichida de la recipient la pompa de

distributie GPL pentru alimentarea autovehicule; -filtru pe aspiratia pompei centrifuge; -pompa de distributie GPL pentru alimentarea autovehiculelor cu afisare si inregistrare a

cantitatii livrate, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armature si aparatura de masura si control;

-trasee de conducte si armature aferente pentru faza lichida, respective gazoasa. -panou de comanda pentru actionarea pompei centrifuge; Statia este dotata cu mijloace PSI de prima intervenite.

o In exploaterea statiei de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea autovehiculelor, posibile generatoare de riscuri sunt: caracteristicile fizico-chimice a produsului vehicvulat si echipamentele tehnice din component statiei.

Sarcina de muncao Distributia carburantului GPL se face numai de personal special desemnat,

instruit si autorizat in acest scop.o Personalul care deserveste statie de distributie GPL tip SKID pentru alimentarea

autovehiculelor trebuie sa cunoasca urmatoarele: -organizarea si dotarea statiei de distributie produse petroliere; -a proceselor tehnoloigice specific, a instructiunilor de lucru si parametrilor de exploatare

a echipamentelor tehnice pe care le exploateaza.- caracteristicile fizico-chimice ale gazului petrolier lichefiat si a altor materiale utilizate

in statie precum si date privind toxicitatea, pericol de explozie si de accidentare. -legislatia privind activitatea de gestiune (receptive, aprovizionare, livrare,etc) -notiuni de legislatie privind activitatea de control de calitate ,protectie consumatori,

protectie mediu.o Principalele componente ale sarcinii de munca pentru operarea in siguranta a

instalatiei sunt: -la intrarea in schimb, personalul de deservire va verifica etansietatea sistemului

(aplicand solutii de apa cu sapun la toate imbinarile si racordurile SKID-ului) si efectueaza determinari cu explozimetru manual in vederea depistarii eventualelor

scapari de GPL. Verificare scaparilor de GPL se executa ori de cate ori se sesizeaza miros de GPL in zona- in timpul exploatarii SKID-ului: urmareste si verifica parametrii de operare (nivel

temperature, presiune)functionarea aparaturii si control (manometer, indicator de nivel) starea tehnica a echipamentelor tehnice, armaturilor conductelor si furtunurilor flexibile precum si integritatea sistemului de impamantare.

-alimenteaza cu GPL numai autovehivulele corespunzatoare (pentru care conducatorul auto prezinta dovada ca instalatia de gaz este verificata si prezinta siguranta in trafic).

-supravegheaza incarcarea cu GPL a rezervorului de stocare al statiei. Incarcarea se realizeazanumai de la autocisterne special destinate pentru transportul GPL, omologate si avizate (R.A.R>; I.S.C.I.R.) de catre conducatorul autocisternei, autorizat, instruit si verificat periodic de furnizorul de GPL sau de transportor. Premergator incarcarii rezervorului cu GPL, va solicita soferului autocisternei documentele privind tipul produsului, neadmitand descarcarea altui tip decat cel prevazut de normativul de calitate. De asemenea, nu admite incarcarea rezervorului daca cistern nu corespunde prescriptiilor tehnice, prezinta scurgeri, nu a fost amplasata la locul special amenajat sau daca racordarea nu s-a facut cu resprectarea instructiunilor tehnice;

-va purta echipamentul de lucru si de protective specific, fiind interzisa utilizarea imbracamintii din fire si fibre sintetice sau a echipamentului contaminat cu faza lichida sau vapori de GPL;

-pastreaza in conditii de siguranta valorile incasate din livrari; -asigura toate conditiile pentru eliminarea cauzelor care genereaza risipa, pierderi,

degradari sau sustrageri; -utilizeaza numai scule adecvate operatiilor executate; -Efectueaza si mentine ordine si curatenie in zona de lucru; -indeplineste orice alta atributie pentru care este instruit, dispusa de seful ierarhic,

pentru bunul mers al activitatii.

Mediul de munca

o Operatorul SKID isi desfasoara activitatea in apropierea instalatiei, in aer liber, supus intemperiilor atmosferice precum si in prezenta vaporilor GPL (mediu toxic)

- aplica si respecta normele de securitatea muncii in conformitate cu prevederile legale;- informeaza, de urgenta, seful de statie, asupra oricarei defectiuni aparute la

distribuitoarele de produse petroliere si la orice alt mijloc de productie care afecteaza bunul mers al statiei;

- ofera, in mod obligatoriu, clientilor produse si servicii:

- alimentarea cu produse petroliere;- spalarea parbrizului si a lunetei;

- verificarea nivelului lichidului pentru parbriz;- ingrijeste gazonul din incinta statiei; - indeparteaza zapada pe timp de iarna de pe platforma de alimentare cu produse petroliere si caile de acces in statie;


7.3.4 Mediul de muncă

Vanzatorul de produse petroliere execută operaţii specifice activităţii şi sarcinii de muncă descrise la punctul 3.1.3, în următoarele condiţii:

- condiţii normale de temperatură (20 ºC - 30 ºC), presiune (1 atm) şi umiditate (< 60 %), in cabina statiei şi ambientale-conform condiţiilor atmosferice, pe platforma statiei (scăzută în anotimpul rece şi ridicată în perioadele caniculare);

- iluminat mixt: in cabina statiei; natural (pe timpul zilei) si artificial corespunzator (pe timp de noapte) pe platforma de alimentare;

- nivel de zgomot care se încadrează în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, < 50 dB;

- cabina statiei este dotata cu sistem de climatizare.

7.4 Factorii de risc identificaţi

A. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

► FACTORI DE RISC MECANIC

◙ F 1: Prindere, strivire de catre autocisternele care aprovizioneaza statia cu produse petroliere

sau autovehiculele sosite la alimentare

◙ F 2: Prindere, strivire, lovire membre la operatiile de descarcare a produselor complementare

◙ F 3: Loviri, intepari membre in timpul racordarii furtunurilor de descarcare, manipularii

ambalajelor cu produse complementare, sau a functionarii pompelor de distributie

◙ F 4: Scapari accidentale sau stropiri cu jet de produse petroliere in timpul livrarii lor

◙ F 5: Prindere, strivire, lovire membre la operatia de tuns iarba

◙ F 6: Caderi, alunecari de la acelasi nivel cauzate de starea necorespunzatoare a pavimentului

statiei (denivelat, alunecos, goluri neacoperite etc.)

◙F 7: Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,

înţepătoare, alunecoase

► FACTORI DE RISC ELECTRIC

◙F 8: Electrocutare prin atingerea directa sau indirecta a echipamentelor tehnice puse accidental

sub tensiune

◙F 9: Electrocutare in timpul interventiei la tabloul electric la punerea echipamentelor tehnice sub

tensiune si sistemele de comanda

◙F10: Potential electrostatic periculos in timpul vehicularii produselor petroliere (lipsa legaturii la

pamant a autocisternei in timpul descarcarii)

► FACTORI DE RISC CHIMIC

◙F11: Contact membre superioare, stropiri accidentale pe fata si corp cu benzina (produs toxic)

B. MEDIUL DE MUNCĂ

► FACTORI DE RISC FIZIC

◙F12: Temperatura aerului, la lucrul în aer liber – ridicată, vara; scăzută, iarna

◙F13: Calamitati naturale (trasnet, prabusiri copaci, seisme etc.)

◙F14: Curenti de aer, intemperii, la lucrul în aer liber

◙F15: Iluminat insuficient sau neuniform pe perimetrul statiei

► FACTORI DE RISC CHIMIC

◙F16: Prezenta in atmosfera de lucru a vaporilor de produse petroliere precum si a

gazelor de esapament

► FACTORI DE RISC BIOLOGIC

◙F17: Microorganisme în suspensie în aer, virusuri, epidemie de gripă

◙F18: Animale periculoase – muşcătura unor câini, şobolani, şerpi veninoşi, înţepătura

unor viespi sau a altor insecte, atât în timpul deplasărilor de traseu cât şi în timpul

efectuării sarcinilor de servici

C. SARCINA DE MUNCĂ

► SOLICITARE FIZICA

◙F19: Suprasolicitarea organismului cauzata de specificul activitatii

◙F20: Agresarea personalului din statii de catre alte persoane in scopul sustragerii

valorilor materiale

◙F21: Pozitii de lucru vicioase (statul in picioare)

D. EXECUTANT

► ACŢIUNI GREŞITE

◙F22: Utilizarea echipamentelor tehnice in stare necorespunzatoare (lipsa aparatori la

pompe, furtunuri de livrare uzate etc.)

◙F23: Interzicerea livrarii produselor petroliere in ambalaje de material plastic

◙F24: Lipsa ordinii si curateniei in perimetrul statiei

◙F25: Neindepartarea imediata a scaparilor accidentale de produse petroliere

◙F26: Stationarea in locuri periculoase (zona de manevra a mijloacelor de transport, in

apropierea gurilor rezervoarelor etc.)

◙F27: Expunerea la pericol prin nerespectarea atributiilor din fisa postului si a

instructiunilor proprii de lucru

◙F28: Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si protectie

◙F29: Instruire superficiala pe linie de securitatea muncii, fara prezentarea principalelor

riscuri de accidentare existente in activitatea statiei

◙F30: Remedierea defectiunilor aparute la distribuitoarele pentru produse petroliere de

catre personalul vanzator al statiei

◙F31: Permiterea reparatiilor si interventiilor de orice fel la autovehiculele aflate pe

platforma de alimentare a statiei de catre personalul vanzator

◙F32: Extragerea de produs din rezervorul autovehiculului sau transvazarea de produse

petroliere din recipiente in rezervorul autovehiculului

◙F33: Marfuri depozitate incorect care, in caz de contact direct favorizeaza aparitia

exploziilor sau a incendiilor

◙F34: Depozitarea incorecta a marfurilor in stive care depasesc 1,5 metri

► OMISIUNI

◙F35: Omiterea unor operaţii care-i asigură propria securitate (ex: întreruperea energiei

electrice, neatentia la lucrul pe platforma de alimentare fata de autovehiculele care

vin sa alimenteze, etc)

◙F36: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare

7.6 Nivelul de risc global al Postului de Lucru

Din centralizarea datelor din Fişa de evaluare, rezultă nivelul de risc global al Postului de Lucru:

N r=∑i=1

36

r i Ri

∑i=1

36

r i

=4( 4×4 )+24 (3×3 )+8(2×2 )

4×4+24×3+8×2=312

104=3 ,00

7.8 Legendă

F 1 Prindere, strivire de catre autocisternele care aprovizioneaza statia cu produse petroliere sau autovehiculele sosite la alimentare

4

F 2 Prindere, strivire, lovire membre la operatiile de descarcare a produselor complementare 3F 3 Loviri, intepari membre in timpul racordarii furtunurilor de descarcare, manipularii

ambalajelor cu produse complementare, sau a functionarii pompelor de distributie3

F 4 Scapari accidentale sau stropiri cu jet de produse petroliere in timpul livrarii lor 3F 5 Prindere, strivire, lovire membre la operatia de tuns iarba 3F 6 Prezenta in atmosfera de lucru a vaporilor de produse petroliere precum si a

gazelor de esapament3

F 7 Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase

3

F 8 Electrocutare prin atingerea directa sau indirecta a echipamentelor tehnice puse accidental sub tensiune

4

F 9 Electrocutare in timpul interventiei la tabloul electric la punerea echipamentelor tehnice sub tensiune si sistemele de comanda

4

F10 Potential electrostatic periculos in timpul vehicularii produselor petroliere (lipsa legaturii la pamant a autocisternei in timpul descarcarii)

3

F11 Contact membre superioare, stropiri accidentale pe fata si corp cu benzina (produs toxic) 3F12 Temperatura aerului, la lucrul în aer liber – ridicată, vara; scăzută, iarna 3F13 Calamitati naturale (trasnet, prabusiri copaci, seisme etc.) 3F14 Curenti de aer, intemperii, la lucrul în aer liber 2F15 Iluminat insuficient sau neuniform pe perimetrul statiei 2F16 Prezenta in atmosfera de lucru a vaporilor de produse petroliere precum si a

gazelor de esapament3

F17 Microorganisme în suspensie în aer, virusuri, epidemie de gripă 2

F18Animale periculoase – muşcătura unor câini, şobolani, şerpi veninoşi, înţepătura unor viespi sau a altor insecte, atât în timpul deplasărilor de traseu cât şi în timpul efectuării sarcinilor de serviciu

2

F19 Suprasolicitarea organismului cauzata de specificul activitatii 3F20 Agresarea personalului din statii de catre alte persoane in scopul sustragerii

valorilor materiale2

F21 Pozitii de lucru vicioase (statul in picioare) 3F22 Utilizarea echipamentelor tehnice in stare necorespunzatoare (lipsa aparatori la

pompe, furtunuri de livrare uzate etc.)3

F23 Interzicerea livrarii produselor petroliere in ambalaje de material plastic 2F24 Lipsa ordinii si curateniei in perimetrul statiei 2F25 Neindepartarea imediata a scaparilor accidentale de produse petroliere 2F26 Stationarea in locuri periculoase (zona de manevra a mijloacelor de transport, in

apropierea gurilor rezervoarelor etc.)3

F27 Expunerea la pericol prin nerespectarea atributiilor din fisa postului si a instructiunilor proprii de lucru

3

F28 Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si protectie 3F29 Instruire superficiala pe linie de securitatea muncii, fara prezentarea principalelor

riscuri de accidentare existente in activitatea statiei3

F30 Remedierea defectiunilor aparute la distribuitoarele pentru produse petroliere de catre personalul vanzator al statiei

3

F31 Permiterea reparatiilor si interventiilor de orice fel la autovehiculele aflate pe 3

platforma de alimentare a statiei de catre personalul vanzatorF32 Extragerea de produs din rezervorul autovehiculului sau transvazarea de produse

petroliere din recipiente in rezervorul autovehiculului3

F33 Marfuri depozitate incorect care, in caz de contact direct favorizeaza aparitia exploziilor sau a incendiilor

3

F34 Depozitarea incorecta a marfurilor in stive care depasesc 1,5 metri 3

F35Omiterea unor operaţii care-i asigură propria securitate (ex: întreruperea energiei electrice, neatentia la lucrul pe platforma de alimentare fata de autovehiculele care vin sa alimenteze, etc)

3

F36 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

4

7.10 Interpretarea rezultatelor evaluării Postului de

Lucru

Nivelul de risc global calculat pentru Postul de Lucru “OPERATOR SKID”, este egal cu 3,00, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic corespunzător nivelului de securitate foarte mare.

Rezultatul este susţinut de “FIŞA DE EVALUARE”, din care se observă că din totalul de 36 factori de risc identificaţi (Fig. 3.1 ), patru depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3,

- 24 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu (clasa de gravitate 3); - 8 încadrându-se în categoria factorilor de risc mici (clasa de gravitate 2).

Cei patru factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F 1 Prindere, strivire de catre autocisternele care aprovizioneaza statia cu produse petroliere sau autovehiculele sosite la alimentare

4

F 8 Electrocutare prin atingerea directa sau indirecta a echipamentelor tehnice puse accidental sub tensiune

4

F 9 Electrocutare in timpul interventiei la tabloul electric la punerea echipamentelor tehnice sub tensiune si sistemele de comanda

4

F36 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare

4

Pentru diminuarea sau eliminarea celor patru factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “FIŞA DE MĂSURI PROPUSE” pentru Postul de Lucru “ OPERATOR SKID”.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum urmează (vezi fig. 3.2 ):

- 30,55 %, factori proprii mijloacelor de producţie;

- 19,44 %, factori proprii mediului de muncă;

- 8,33 %, factori proprii sarcinii de muncă;

- 41,66 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că noua, respectiv 25 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).

7.11 Ponderea factorilor de risc, pe componente ale

sistemului de muncă

Fig. 3.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ PENTRU POSTUL DE LUCRU

" OPERATOR SKID "

NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,00

FACTORI DE RISC PROPRII MI-

JLOACELOR DE PRO-DUCTIE30,55 %

FACTORI DE RISC PRO-PRII MEDIULUI DE MUNCA

19,44 %FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

8,33 %

FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTAN-

TULUI41,66%

1. * * * – Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, GENEVA, 2001.

2. * * * – OHSAS 18001: 2004 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), BUCUREŞTI, 2004.

3. * * * – OHSAS 18002: 2004 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), BUCUREŞTI, 2004.

4. * * * – SR EN ISO 19011: 2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), BUCUREŞTI, 2003.

5. * * * – Legea nr. 319/2006 privind SSM, Monitorul Oficial al României, partea I, nr.646/26.07.2006

6. * * * – HG nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, partea I, nr.882/30.10.2006

7. * * * – STAS 6646/2-88 – Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie.

8. * * * – STAS 12894-90 – Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.

9. BĂBUŢ, G.; MORARU, R.; MATEI, I.; BĂNCILĂ, N.

– Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, PETROŞANI, 2002.

10. NISIPEANU, S.; ŞTEPA, R.

– Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, BUCUREŞTI, 2003.

11. TEODORU, T. – Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, BUCUREŞTI, 2005.

12. DARABONT, Al.; PECE, Şt.; DĂSCĂLESCU, A.

– Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, BUCUREŞTI, 2002.

13. DARABONT, Al.; NISIPEANU, S.; DARABONT, D.

– Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura AGIR, BUCUREŞTI, 2002.

14. DARABONT, D. – Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, SIBIU, 2004.

15. DARABONT, D. – Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura VIROM,CONSTANŢA, 2006.

16. DARABONT, Al. ş.a. – Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, BUCUREŞTI, 1997.

17. DARABONT, Al.; DARABONT, D.; CONSTANTIN, G.; DARABONT, D.

– Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, BUCUREŞTI, 2001.

Documents

Auditare SSM Statie Carburanti