MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI PITEŞTI

Strada Egalităţii, nr. 50 A, cod 110049 Piteşti

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 155 din 26.10.2007

Ca urmare a cererii adresate de S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti, str. Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova inregistrata la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti cu nr. 4659/27.10.2005, privind solicitarea autorizatiei integrate de mediu pentru activitatea de fabricare a produselor obtinute din prelucrarea titeiului şi a completarilor cu nr. 365/17.01.2006, 2693/04.05.2006, 6053/13.08.2007 si 7574/01.10.2007,

in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale,

in baza H.G. nr 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, a HG Nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de Legea nr. 84/2006, al Ordinului Ministrului Nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare,

se emite:

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Titular: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti

Amplasament: Municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova

CUPRINS

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII _____________________ 4 2. OBIECTUL AUTORIZARII __________________________________________________ 4 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ______________________________________________ 4 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ____________________________________________ 5 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII ____________________________________________ 7 6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE________________________________ 7 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE ________________________________ 10

7.1.1. Alimentarea cu apă _______________________________________________________________ 10 7.1.2. Apa recirculată___________________________________________________________________ 11 7.1.3. Norme de apa pe unitatea de produs __________________________________________________ 12

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT____________________________________________________________ 14

8.14.1. Fabrica de Hidrogen _____________________________________________________________ 22 8.14.2. Instalatia Azot __________________________________________________________________ 23 8.14.3. Instalatia Sisteme Apa Recirculata___________________________________________________ 23 8.14.4. Instalatia de Producere a Aerului, Distributie a Aerului, Aburului si Gazelor (PADAAG)________ 23 8.14.5. Depozitare materii prime si produse finite_____________________________________________ 24 8.14.6. Gospodaria de Chimicale _________________________________________________________ 25 8.14.7. Producerea energiei termice – Sectia CET_____________________________________________ 26 8.14.8. Statia de epurare finala____________________________________________________________ 26 8.14.9. Lista rezervoarelor pentru depozitarea materiilor prime, produselor intermediare si finite - produse petroliere 29

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU ____________________________________________________________________ 33

9.1.1. Echipamente de depoluare __________________________________________________________ 33 9.1.2. Cosuri de dispersie________________________________________________________________ 33 9.2.1. Instalaţii de preepurare de pe platforma BU ____________________________________________ 34 9.2.2. Instalaţii de preepurare Cocsare – DGRS, PGL__________________________________________ 34 9.2.3. Sistemul de canalizare _____________________________________________________________ 35

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT________________________________________ 35

10.2.1. Apa uzata ______________________________________________________________________ 41 10.2.2. Apa freatica ____________________________________________________________________ 42

11. GESTIUNEA DESEURILOR ______________________________________________ 44 11.2.1. Batalurile vechi _________________________________________________________________ 49 11.2.1. Instalatia de stocare temporara a deseurilor ____________________________________________ 49

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI________________________________________ 50

12.1.1. Generalitati_____________________________________________________________________ 50 12.1.2. Inventarul substantelor si preparatelor periculoase prezente pe amplasament__________________ 54 12.1.3. Identificarea zonelor de risc din amplasament _________________________________________ 54 12.1.4. Informatii preventive asupra efectului domino _________________________________________ 54 12.2.1. Accesul si circulatia in amplasament _________________________________________________ 54 12.2.2. Supravegherea platformei industriale_________________________________________________ 54 12.2.3.Cladiri si locatii__________________________________________________________________ 54 12.2.4. Legarea la pamant a instalatiilor electrice _____________________________________________ 55 12.2.5. Protectia contra trasnetelor_________________________________________________________ 55 12.2.6. Protectia contra seismelor _________________________________________________________ 55 12.3.1. Proceduri de exploatare destinate prevenirii accidentelor _________________________________ 55 12.3.2. Verificari periodice ______________________________________________________________ 55 12.3.3. Interdictia de foc ________________________________________________________________ 55 12.3.4. Instruirea personalului ____________________________________________________________ 56 12.3.5. Mentenanta si lucrari de reabilitare __________________________________________________ 56 12.4.1. Lista elementelor importante pentru securitate _________________________________________ 56 12.4.2. Domeniu de functionare___________________________________________________________ 56 12.4.3. Echipamente importante pentru securitate ____________________________________________ 57 12.4.4. Sisteme de alarma si securizare a instalatiilor __________________________________________ 57

2

12.4.5. Supravegherea si detectarea zonelor de pericol _________________________________________ 57 12.4.6. Alimentarea electrica _____________________________________________________________ 57 12.4.7. Utilitati destinate exploatarii instalatiilor______________________________________________ 57 12.5.1. Organizarea amplasamentului ______________________________________________________ 57 12.5.2. Etichetarea substantelor si preparatelor periculoase _____________________________________ 57 12.5.3. Retentii________________________________________________________________________ 58 12.5.4. Rezervoare _____________________________________________________________________ 58 12.5.5. Reguli de compatibilitate in stocare__________________________________________________ 58 12.5.6. Transport, incarcare, descarcare_____________________________________________________ 58 12.5.7. Eliminarea substantelor sau preparatelor periculoase ____________________________________ 58 12.6.1. Generalitati privind mijloacele______________________________________________________ 59 12.6.2. Intretinerea mijloacelor de interventie _______________________________________________ 59 12.6.3. Protectia individuala a personalului de interventie ______________________________________ 59 12.6.4. Resurse de apa si spuma___________________________________________________________ 59 12.6.5. Reguli de securitate ______________________________________________________________ 60 12.6.6. Sistem de alertare interna__________________________________________________________ 60 12.6.7. Informarea preventiva a populatiei care poate fi afectata de un accident major ________________ 60

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII __________________________________________ 61 13.1.1. Emisii _________________________________________________________________________ 61 13.2.1. Apa epurata ____________________________________________________________________ 62 13.2.2. Apa freatica ____________________________________________________________________ 64 13.4.1. Deseuri tehnologice ______________________________________________________________ 64 13.4.2. Depozitul temporar de deseuri periculoase ____________________________________________ 65

14. EVIDENTE _____________________________________________________________ 67 15. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA _______________________________________________ 67 16. INSTIINTARI. ___________________________________________________________ 68 17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI _____________________________ 69 18. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII.________________________________ 69 19. PLAN DE ACTIUNE ______________________________________________________ 74 20. GLOSAR DE TERMENI ___________________________________________________ 78 21. DISPOZITII FINALE _____________________________________________________ 79

3

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII Numele: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti Adresa: Municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu nr. 235, jud. Prahova Tel/fax: 0244/504000; 0244/504625, 0244504631 E-mail: office@petrotel.lukoil.com bdumitru@petrotel.lukoil.com 2. OBIECTUL AUTORIZARII

S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti este un complex industrial care cuprinde un sector de productie şi livrare produse petroliere şi un sector de producere şi distributie utilitati.

Obiectivul este amplasat in Zona Industriala Teleajen, intre paraul Dambu spre V si raul Teleajen spre N – NE, albia raului Teleajen fiind la 1,0 – 1,5 km de obiectiv.

Societatea S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. are sediul in str. Mihai Bravu nr. 235, orasul Ploiesti.

Suprafata ocupata de SC PETROTEL – LUKOIL SA este de 273 ha, iar altitudinea terenului este de aproximativ 145 m fata de nivelul Marii Negre. • La Est: - S.C.MATIZOL S.A. – Fabrica de materiale izolatoare (carton asfaltat)

- S.C.UZTEL S.A.– presteaza in principal activitatea de turnatorie • La Sud: - Depozitul si Statia de Pompe PETROTRANS – transporta prin conducte

subterane produse petroliere (benzina, motorina) - S.C. Blue Bird S.R.L – activitate de valorificare a deseurilor metalice

• La Sud - Sud-Vest: - Saint - Gobain ISOVER Romania • La Nord : - S.C. Valgab Invest S.R.L- productie de pavele si confectii metalice

- Teren arabil proprietate Primaria Ploiesti

Terenul este utilizat in principal in scopul rafinarii petrolului si prelucrarii subproduselor pentru obtinerea de produse comerciale.

- Suprafata totala Petrotel-Lukoil, conform certificate de proprietate = 273 ha - Suprafata incinta Petrotel-Lukoil ≈ 222 ha - Suprafata construita ≈112 ha - Cai de acces (drumuri, CFU) ≈ 67 ha - Retele electrice, canalizari, conducte ≈ 25 ha - Spatii verzi ≈ 18 ha

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ○ Cod CAEN: 2320 – Fabricare a produselor obtinute din prelucrarea titeiului ○ Categoria de activitate conform Anexei nr.1 a OUG nr. 152/2005:

1.2. – Rafinarii de titei si prelucrare a gazelor 1.1. – Instalatii de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW. 5.4. – Depozite controlate de deseuri cu o capacitate totala > 25 000 tone

o Cod NOSE-P conform Ordinului 1144/2002: 105.08 – Procesarea produselor petroliere 101.01 – Procese de combustie > 300 MW pentru întregul grup 109.06 – Depozite de deseuri o Cod SNAP 2 conform Ordinului 1144/2002:

0401 – Procesarea produselor petroliere 01-0301 – Procese de combustie > 300 MW pentru întregul grup 0904 – Depozite de deseuri

4

Perioada de tranzitie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, obtinuta de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti in urma negocierii cu Uniunea Europeana a Capitolului 22 Mediu, este 31.12.2014.

In conformitate cu prevederile HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, cu modificarile si completarile ulterioare, termenul de conformare cu valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi pentru S.C. PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti - Instalatia mare de ardere CET 2 (3 cazane C2-APG: 105,5 MWt, 107,5 MWt, respectiv 106,5 MWt), este 31.12.2011.

Termenul limita conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 – privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – aprobata prin Legea nr. 84/2006, pentru realizarea masurilor din Planul de Actiune este 31.12.2014. 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII Documentatia care a stat la baza emiterii prezentei Autorizatii integrate de mediu:

- Formular de solicitare, intocmit de SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti; - Raport de amplasament, intocmit de ICIM Bucureşti ; - Bilant de mediu nivel I pentru SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM

Bucureşti; - Bilant de mediu nivel II pentru SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM

Bucureşti; - Studiu de evaluare a riscului asupra mediului pentru SC PETROTEL LUKOIL SA

Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureşti; - Bilant de mediu nivel I pentru batalurile de reziduuri petroliere ale SC PETROTEL

LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureşti; - Bilant de mediu nivel II pentru batalurile de reziduuri petroliere ale SC PETROTEL

LUKOIL SA Ploiesti, intocmit de ICIM Bucureşti; - Raport de Securitate, intocmit de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti; - Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 14/06.07.2007 emis de APM Prahova pentru

batalul de depozitare deseuri periculoase NDS 214; - Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 15/06.07.2007 emis de APM Prahova pentru

batalul de depozitare deseuri periculoase NDS 212; - Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 16/06.07.2007 emis de APM Prahova pentru

batalul de depozitare deseuri periculoase NDS 196; - Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 17/06.08.2007 emis de APM Prahova pentru

batalul de depozitare deseuri periculoase NDS 211; - Studiu de evaluare a riscului si impact asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu

obiectivul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, elaborat de Centru de Mediu si Sanatate Cluj Napoca si Cabinet de Medicina Mediului Cluj Napoca;

- Inregistrare pentru operatiunile cu substante clasificate categoria 2, nr. 20/1678430 din 04.07.2007, eliberata de Agentia Nationala Antidrog;

- Declaratia locatiilor pentru operatiuni cu substante clasificate din categoria 3, nr. 625/1678300 din 15.06.2007, eliberata de Agentia Nationala Antidrog;

- Certificat tehnic de inspectie nr. 267/PD/003004-00-COV din 26.06.2007 emis de SC Petrodesign SA Bucuresti pentru rezervoarele pentru depozitarea benzinei aferente rampei CF;

5

- Certificat tehnic de inspectie nr. 268/PD/003004-00-COV din 27.06.2007 emis de SC Petrodesign SA Bucuresti pentru rezervoarele pentru depozitarea benzinei aferente rampei auto;

- Certificat tehnic de inspectie nr. 269/PD/003004-00-COV din 28.06.2007 emis de SC Petrodesign SA Bucuresti pentru rampa auto;

- Certificat tehnic de inspectie nr. 270/PD/003004-00-COV din 29.06.2007 emis de SC Petrodesign SA Bucuresti pentru rampa CF;

- Acord de mediu nr. PH – 19/04.05.2004 pentru restrangere batal existent NDS 213, emis de APM Prahova;

- Acord de mediu nr. 22/03.06.2004 pentru restrangere batal existent NDS 211, emis de APM Prahova;

- Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 106/14.06.2007, eliberata de Administratia Nationala „Apele Romane” Bucuresti;

- Autorizatie de desfiintare nr. 98/21.11.2002 pentru desfiintarea si dezafectarea instalatiilor tehnologice: Furfurol 1 si 2, Deparafinare 1, Deparafinare 2, Desuleiere, Aditivi 1, 2, 3, Bitum, Parafina, CET 1, Demineralizare 1, SNP, RV, Ulei Alb, Vaselina, Unsori, Ulei emulsionat, Rafinatie petrol, DV1, DV2, DAV2;

- Autorizatie de desfiintare nr. 125/16.10.2003 pentru dezafectare si desfiintare turn racire din instalatia de alchilare;

- Autorizatie de desfiintare nr. 134/31.10.2003 pentru dezafectare instalatii din complexul Petrochimie; instalatie dubla a rafinarii uleiurilor (Moara de bentonita) si cladire laborator probe in litigiu (magazie de materiale);

- Certificat constatator nr. 57824/08.12.2004 emis de Oficiul Registrului Comertului Prahova;

- Contract nr. 269/21.02.2007 privind vanzarea uleiurilor uzate incheiat intre SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si SC Dytiv SRL Ploiesti;

- Contract nr. 234/22.08.2003 incheiat intre Platecxis France si SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti privind eliminarea catalizatorilor uzati;

- Contract nr. 234/22.08.2003 incheiat intre Engeldard Italiana SpA Roma, Italia, SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si UOP Limited Anglia privind eliminarea catalizatorilor uzati;

- Contract nr. 45/16.01.2006 pentru depozitarea, neutralizarea şi ingroparea deseurilor menajere şi industriale in rampa incheiat intre SC IRIDEX GROUP IMPORT – EXPORT SRL Bucuresti şi SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti;

- Contract prestari servicii nr. 393/06.08.2007 incheiat intre SC Compania de expeditii si transport auto – CETA SA Bucuresti si SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti privind colectarea anvelopelor uzate;

- Contract nr. 879/17.111.2004 incheiat intre SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti si SC INCONEX COM SRL Ploiesti privind vanzarea deseurilor metalice nedezmembrate;

- Contract de vanzare – cumparare nr. 542/20.04.2006 incheiat cu SC „Muller – Guttenbrunn Recycling” SRL pentru vanzarea deseurilor reciclabile de hartie si carton;

- Contract de colaborare incheiat la data de 16.01.2006 intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor prin reprezentantul legal INCD – ICIM Bucuresti si SC PETROTEL LUKOIL SA Ploiesti privind colaborarea pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de management al bifenililor policlorurati in conditii corespunzatoare din punct de vedere al protectiei mediului”

- Plan de eliminare a echipamentelor cu continut de PCB - Plan de situatie; - Plan de incadrare in zona.

6

7

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII 5.1. Instalatia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată. Toate programele depuse in solicitare, vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integranta a acesteia. 5.2. Activitatea se va desfasura cu personal calificat pentru fiecare loc de munca, special instruit si familiarizat cu conditiile impuse de prezenta autorizatie. 5.3. Toate echipamentele si instalatiile utilizate in desfasurarea activitatii, a caror avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi intretinute in conditii optime de lucru.

Operatorul va asigura: • un program de intretinere a echipamentelor si instalatiilor; • registru de evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.

5.4. Operatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare pe care o primeste referitoare la mediu. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare, investigarea facuta si orice actiune intreprinsa. 5.5. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu protectia mediului va fi in orice moment disponibila pe amplasament. 5.6. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un program pentru a asigura faptul ca membrii publicului pot obtine in orice moment informatii privind performantele de mediu al titularului. 5.7. Titularul activitatii va mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va urmari modul de actiune pentru realizarea conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare esalonata a masurilor din Planul de Actiune. Sistemul de management al autorizatiei va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei mai curate precum si reducerea si minimizarea deseurilor si va include o planificare a obiectivelor si a sarcinilor de mediu. 5.8. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiuni, conform planificarii in timp aprobate. 5.9. Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Prahova si ARPM Pitesti anual un Raport Anual de Mediu pentru intregul an calendaristic precedent. 6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE 6.1.Principalele materii prime si materiale auxiliare utilizate în procesele tehnologice sunt redate in tabelul de mai jos:

Nr. crt. Materia prima

Natura chimica/ compozitie

Cantitate estimata a se

utiliza anual (t) Impactul asupra mediului Depozitare

1. Titei Amestec de hidrocarburi parafinice, naftenice si aromate (cu continut de sulf mediu de 1,35%)

2 400 000 Prezinta risc de incendiu, fiind un lichid combustibil; scurgerile de titei constituie pericol pentru mediu; se va preveni contaminarea apei, a solului si scurgerea in ape curgatoare.

Rezervoare cu capac flotant, prevazute cu instalatie de stropire, cu generatoare de spuma aeromecanica, cu serpentina de incalzire, supape, opritoare de flacari, cu sistem de scurgere a apei de pe capac, racordate la canalizarea industriala

2. Metanol Lichid, temp.inflamare =12°C (vas inchis) si 16°C (vas deschis)

17120 Produsul este inflamabil, foarte toxic si afecteaza fauna, de aceea se va evita deversarea in ape. Limita letala este de 17-32 g metanol/l apa. Deversat pe sol se evapora repede si produce noxe in zona afectata.

Rezervoare cu capac fix prevazute cu perna de azot

3. Gaz metan Gazos, densitate= 0,71 g/l;temperat. de autoaprindere =595°C

10431 Extrem de inflamabil, se va evita poluarea aerului.

Retea gaz metan

4. MTBE Lichid, temp.inflam= - 34°C ; densitate = 0,74 g/cm3

39054 Se va evita deversarea in apele de suprafata si patrunderea in canalizari.

Rezervoare cu capac fix, prevazute cu membrana de etansare

5. Component biodiesel

Conform FTS 28000 Produs biodegradabil Rezervoare cu capac fix

6. Aditivi pentru filtrabilitatea motorinei

Conform FTS 169 Posibil toxic pentru organisme acvatice la expunere prelungita. Se va evita evacuarea in ape de suprafata si canalizari.

Vase etanse de dozare din instalatia HPM.

7. Aditivi pentru lubricitatea motorinei

Conform FTS 104 Nu prezinta pericol pentru sanatate, nu sunt date disponibile pentru toxicitate si ecotoxicitate.

Se descarca in vasele de dozare din instalatia HPM.

8. Aditivi pentru cresterea cifrei cetanice

Conform FTS 373 Nociv in contact cu pielea si la inhalare. Efecte adverse pe termen lung pentru organismele acvatice.

Se descarca in vasele de dozare din instalatia HPM.

9. Aditivi pentru cresterea cifrei octanice

Conform FTS 5 Toxic pentru organismele acvatice si poate cauza efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

Se depoziteaza in containere.

8

9

Materia prima Natura chimica/

compozitie

Cantitate estimata a se

utiliza anual (t) Impactul asupra mediului Depozitare

Nr. crt.

10. Monoetanolamina Lichid, temp.inflam.=

95°C; solubil in apa

44 Nociv; se va evita golirea la canalizare; datorita valorii pH-ului se va neutraliza inaintea introducerii in statia de epurare.

Rezervor sub perna de azot

11. Dietanolamina Lichid,temp. inflam.=

176°C, solubil in apa

40 Nociv; se va evita golirea la canalizare; datorita valorii pH-ului se va neutraliza inaintea introducerii in statia de epurare.

Rezervor sub perna de azot

12. Acid clorhidric Lichid cu densitatea=1,194 g/cmc la 26°C, cu puternic miros intepator

1524 Lichid puternic coroziv care poate determina, functie de concentratie, iritari, ulceratii sau vatamari permanente.

Se depoziteaza in cisterne cauciucate.

13. Acid sulfuric Lichid, reactioneaza violent cu apa; densitatea = 1,841 g/cmc; punct de fierbere 290°C ;

163 Puternic coroziv; daunator pentru pesti si organisme acvatice; prin incalzire

elimina gaze toxice si corozive

Se depoziteaza in rezervoare in cadrul gospodariei de chimicale si in containere la sectiile utilizatoare.

14. Hidroxid de sodiu Lichid punct fierbere 140°C

698 Coroziv; poluant pentru ape de suprafata si subterane

Se depoziteaza in rezervoare in cadrul gospodariei de chimicale si se pompeaza catre sectiile utilizatoare.

15. Solutie amoniacala

Lichid cu concentratia de cca. 25% amoniac; punct de fierbere 38°C; densitatea relativa= 0,9 g/cmc

4 Este un lichid coroziv, care poate irita pielea, ochii; poate afecta plamanii la expunere prelungita de vapori sau aerosoli. Este toxic pentru organisme acvatice, micro si macro-organisme din sol, pasari, albine, plante.

Se depoziteaza in rezervoare in cadrul gospodariei de chimicale si in containere in cadrul sectiilor utilizatoare.

Nota: Alte materialele auxiliare folosite sunt: catalizatori, inhibitori de coroziune, dispersanti, alti aditivi, etc.

6.2. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, manipulate si

depozitate conform normelor specifice fiecarui material, fiselor tehnice de securitate - unde este cazul - in conditii de siguranta pentru personal si pentru mediu.

Depozitele si magaziile se vor mentine amenajate si intretinute corespunzator si se va asigura securitatea acestora. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice in vigoare.

Traseele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.

6.3. Selectia materiilor prime Operatorul va tine evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale utilizate. Operatorul va introduce in procesul de fabricatie si in activitatile auxiliare, materiile

prime si materialele cele mai putin periculoase pentru mediu. 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZ NATURALE

În cadrul RAFINĂRIEI PETROTEL LUKOIL Ploieşti se desfăşoară activităţi de producere şi/sau distribuţie a utilităţilor.

Aceste utilităţi sunt: - apă rece: este distribuită din 3 surse de alimentare (2 de suprafata, 1 din subteran); - apă recirculată: apa caldă care rezultă din procesele tehnologice, este răcită în două

sisteme de apa recirculata şi retrimisă în instalaţiile tehnologice; - abur: se produce în centrala termică; - apă demineralizată: se produce într-o instalaţie de demineralizare echipată cu coloane

cu schimbători de ioni; - energia electrică: se preia din reţeaua naţională si partial se produce in instalatia

proprie; - aer comprimat: se produce în rafinărie cu ajutorul compresoarelor; - combustibili: gaz metan din magistrala naţională, gaze de rafinarie şi păcură; - azotul: se produce prin distilarea fractionata a aerului atmosferic in regim criogenic; - hidrogenul: este folosit in procesele de hidrofinare din rafinarie.

7.1. APA 7.1.1. Alimentarea cu apă Societatea detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 106/14.06.2007 emisa de

Administratia Nationala „Apele Romane”. Surse de alimentare

1) Administratia Nationala „Apele Romane” ESZ Prahova – SH Movila Vulpii – doua conducte F1 si F2 cu diametrele de Φ = 600-800 mm si lungimea de 17 km fiecare, executate din azbociment cu portiuni metalice in zonele de subtraversari de drumuri si CF. Capacitatea de transport a fiecarei conducte este de 400 l/s - Sursa de rezerva.

2) Administratia Nationala „Apele Romane” - ESZ Prahova– nod hidrotehnic Brazi – o singura conducta de Φ = 800 mm, cu lungimea de 15 km, din azbociment cu portiuni metalice in zonele de subtraversari de drumuri si CF. Capacitate de transport 600 l/s.

3) Surse proprii (38 foraje din care numai 12 sunt echipate cu pompe), astfel: - pentru apa potabila 6 foraje, amplasate in incinta societatii : 1BU, 2BU, 7BU, 14BU – in sectia Blocul de ulei ; 4RV, 11RV in sectia Rafinaria veche ; - pentru apa industriala 6 foraje: 15BU, 16BU, 21BU, 1RV, 1aRV, 10RV. - restul forajelor sunt in conservare.

Volume de apa autorizate 1. Apa potabila – subteran Qzi max = 9331 mc (108 l/s) V max anual = 3406 mii mc Qzi med = 2765 mc (32 l/s) V med anual = 1009 mii mc 2. Apa industriala – subteran Qzi max = 5443 mc (63 l/s) V max anual = 1987 mii mc Qzi med = 3110 mc (36 l/s) V med anual = 1135 mii mc din care la terti 679 mc/zi (7,85 l/s) Vmed anual = 248 mii mc 3. Sursa ESZ – NH Brazi (sau sursa de rezerva ESZ Paltinu – Movila Vulpii) Qzi max = 21341 mc (247 l/s) V max anual = 7789 mii mc Qzi med = 17068 mc (197,5 l/s) V med anual = 6230 mii mc Instalatii de inmagazinare si distributie Instalatiile de inmagazinare constau in 2 bazine de 500 mc fiecare pentru apa industriala

si 4 bazine de 5000 mc fiecare pentru apa incendiu. Distributia apei din rezervoarele de inmagazinare de 500 mc se face printr-o retea de

conducte in lungime de 0,6 km pentru apa industriala, cu diametrul de Dn 50 – Dn 150 Distributia apei din rezervoarele de inmagazinare de 5000 mc se face printr-o retea de

conducte in lungime de 22 km pentru apa PSI, cu diametrul de Dn 300 – Dn 400 Distributia apei din nodul hidrotehnic Brazi se face printr-o retea interioara de conducte

in lungime de 2,2 km, cu diametrul de Dn 800 – Dn 400. Apa prelevata din puturi este pomapata in retele inelare cu ramificatii catre consumatori,

fara a se face acumulari. Reteaua de apa din foraje are lungimea de 7,5 km si diametrul de 2”-8”. Utilizarea apei Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, in procesul tehnologic si pentru furnizarea de

agent termic.

1. Cerinta de apa potabila si industriala Qzi max = 36115 mc (418 l/s) Qzi med = 22943 mc (265,5 l/s) V med. anual = 8374 mii mc 2. Necesarul de apa potabila si industriala Qzi max = 347 846 mc (4026 l/s) Qzi med = 325 861 mc (3771,5 l/s) V med. anual = 118 939,26 mii mc 7.1.2. Apa recirculată Pe platforma Rafinariei PETROTEL LUKOIL sunt două sisteme de apa recirculata, prin

care se recirculă apa folosită ca agent de răcire, gradul de recirculare fiind 98 %, Qzi max = 311 731 mc (3608 l/s) Qzi med = 302 918 mc (3506 l/s).

11

7.1.3. Norme de apa pe unitatea de produs

Nr. crt.

Instalatia Volume specifice de apa m3/tona

1. Distilare Atmosferica 3 2,8 2. Hidrofinare Benzina 3,63 3. Hidrofinare Petrol Motorina 6,98 4. Fractionare Gaze 51,34 5. Reformare Catalitica 11,68 6. Izomerizare 44,60 7. Fabrica de hidrogen 186,0 8. Cracare Catalitica 42,05 9. Hidrofinare Benzina de

Cracare Catalitica 7,40

10. Cocsare 14,79 11. Desulfurare Gaze 32,20 12. Recuperare Sulf 4,82 13. AFPE BU 0,10 14. Imbuteliere ulei 0,80 15. AFPE RV 0,14 16. CET Demineralizare 1,30 17. CET Dedurizare 1,10 18. Statii Trafo + iluminat 0,01 19. Turnuri 0,02 20. Fabrica de azot 0,14 21. Compresoare 0,04 22. MTBE 30,36 23. TAME 8,27 24. Epurare 0,001 25. Separator BU 0,0004

Comparatia cu BAT

Indicator BAT Petrotel Lukoil

Consum de apa proaspata (t/ t de titei procesat)

0,01 – 0,62 1,68

Volum specific de apa uzata generata(m3/t de titei procesat)

0,5 – 0,8 1,77

7.2. ENERGIA TERMICĂ Aburul si apa fierbinte necesare functionarii instalatiilor tehnologice sunt produse in

cadrul secţiei CET care este formată din : Instalatia Demineralizare + Laborator analize şi Instalatia CET.

Instalatia CET cuprinde următoarele parti componente: - CET2 – 3 x 105,5 MWt – centrala electrică de termoficare produce abur în cele trei

cazane acvatubulare cu circulaţie naturală tip C2-AP (debit nominal 120 t/h) şi energie electrică în cele trei turbine cu abur cu contrapresiune tip PR – 12 – 90 – 15 – 7 de 12 MW, 6 kV.

In conformitate cu prevederile HG 541/2003, modificata de HG 322/2005, instalatia CET2 este instalatie mare de ardere tip I.

12

- CT – 2 x 85 MWt – centrala termică – produce abur industrial, dispune de 2 cazane acvatubulare cu circulaţie naturală tip CV 22 (debit nominal 105 t/h).

In conformitate cu prevederile HG 541/2003, modificata de HG 322/2005, instalatia CT este instalatie mare de ardere tip I. Pentru aceasta instalatie, titularul a solicitat derogari de la respectarea prevederilor HG 541/2003, conform articolului 5, aliniatul (2) – functionare 20000 ore in perioada 01.01.2008 si 31.12.2015.

7.3. ENERGIA ELECTRICĂ In cadrul rafinariei functioneaza CET2, care asigura in totalitate energia termica necesara

si o parte din energia electrica – cca. 13 MW, pentru alimentarea echipamentelor din cadrul sectiilor si instalatiilor componente. In completare fata de necesar energia electrica este preluata din Sistemul energetic national ( SEN), prin intermediul a doua Statii de inalta tensiune - 110/6 kV, SRA 1 si SRA 2, fiecare avand puterea de 40 MVA. Energia electrica este distribuita consumatorilor prin intermediul a 26 de Statii electrice 6/04 kV

7.4. AERUL COMPRIMAT Aerul produs in instalatie este utilizat pentru: actionarea aparaturii AMC si vanelor

pneumatice, regenerarea catalizatorilor, transportul produselor, suflarea de produse usor congelabile a conductelor tehnologice, oxidarea gumelor din benzine, epurarea apelor reziduale, actionarea masinilor pneumatice si a pompelor cu pistoane.

Producerea aerului comprimat se face cu ajutorul compresoarelor piston. Aerul instrumental este comprimat cu compresoare cu ungere partiala (segmenti din PTFE), iar aerul tehnic este produs cu compresoare cu ungere totala. Prepararea aerului instrumental se realizeaza in agregate de uscarea aerului cu caldura tip AUC 3000.

7.5. COMBUSTIBILI Gazele naturale sunt preluate din magistrala naţională prin intermediul unei staţii de

distribuţie gaze situata in zona soselei de centura Ploiesti est, după care sunt trecute prin staţia de reglare si masurare existentă, amplasată în interiorul rafinăriei, în zona de nord, unde se reglează presiunea şi distribuţia către consumatori. Se pot furniza între 200 – 10000 Nm3/h.

Gazele rezultate din instalatiile tehnologice din rafinarie sunt dirijate la instalatia DGRS pentru retinerea compusilor cu sulf in solutii de MEA si DEA si sunt utilizate drept combustibil la cuptoarele tehnologice si cazanele CET. Gazele de rafinarie au un continut de sulf de 100 – 1000 mg/Nm3.

De asemenea, in focarele cuptoarelor si cazanelor se utilizeaza pacura produsa in instalatiile tehnologice proprii. Continutul de sulf in pacura este maxim 3%.

Cantitatile de combustibil consumate pe fiecare consumator se stabilesc functie de disponibilul de combustibil pe tipuri (gaz de rafinarie, gaz metan, pacura) si de necesarul energetic global pe rafinarie.

Comparatia cu BAT

Continut de sulf Combustibil BAT Petrotel Lukoil

Gaze de rafinarie 20-200 mg H2S/Nm3 110-1100 mg H2S/Nm3 Combustibil lichid de rafinarie <0,1-7%S <3%

13

7.6. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI. 7.6.1. Utilizarea energiei se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile. 7.6.2. Titularul autorizatiei trebuie sa identifice si sa aplice toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice. 7.6.3. Anual se va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va realiza un audit privind eficienta energetica. Aceste documente vor fi cuprinse in Sistemul de management al autorizatiei.

Comparatia cu BAT Indicator BAT Petrotel

Lukoil Energia totala specifica consumata(kWh/t de titei)

470 – 1500 1318

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Rafinariile de petrol sunt fabrici complexe, unde combinatia si succesiunea proceselor este foarte specifica caracteristicilor materiilor prime si produselor dorite. Intr-o rafinarie, produse rezultate dintr-un anume proces alimenteaza alt proces, intra intr-un proces anterior sau se amesteca cu produse rezultate de la alte produse pentru a forma produse finite. Rafinaria PETROTEL – LUKOIL are o capacitate de 2 400 000 t titei/an si utilizeaza ca materie prima titeiul URALS cu urmatoarele caracteristici:

1 Densitate la 20 0C, g/cm3 max. 0,870 2 Conţinut de sulf, % gr. max. 1,8 3 Conţinut de parafină, %gr. max. 6,0 4 Conţinut de apa si sedimente, %gr. max. 1,2 5 Conţinut de saruri, mg/l max. 100

Rafinarea petrolului brut in produse petroliere finite este delimitata in doua faze :

1. Desalinizarea petrolului brut si distilarea in componenti (fractii). O distilare mai avansata a componentilor usori si naphta, pentru recuperarea metanului si etanului, LPG-ului (propan si butan), componentilor de amestec pentru benzine, materiilor prime petrochimice.

2. A doua faza consta in aplicarea a trei tipuri de procese : combinarea, ruperea si reformarea fractiilor. Aceste procese schimba structura moleculara a hidrocarburilor: prin ruperea in molecule mai mici, unirea lor pentru a forma molecule mai mari, sau reformarea lor pentru cresterea calitatii. Scopul acestor procese este de a converti unele fractii de distilare in produse cautate pe piata.

8.1. INSTALATIA DAV3

Instalatia are ca scop desalinarea titeiului brut si distilarea atmosferică si în vid a acestuia

în vederea obtinerii fractiunilor de benzină, motorină, distilat de vid si reziduu, materii prime pentru procesele secundare de prelucrare. Capacitatea nominala a instalatiei este de 2400000 tone/an materie prima (titei URALS). Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi.

Principiul desalinizarii este spalarea petrolului brut cu apa la temperaturi si presiuni ridicate, pentru a dizolva, separa si indeparta sarurile si solidele.

14

Distilarea are loc in doua faze: distilarea atmosferica si distilarea in vacuum. Distilarea atmosferica consta in incalzirea petrolului si apoi distilarea la presiune atmosferica (sau usor mai mare) separand principalele fractii in functie de temperature de fierbere. Fractiile grele ce nu vaporizeaza in acesta faza (pacura), pot fi mai departe separate prin distilare in vid. Distilarea in vid reprezinta distilarea fractiilor petroliere la presiuni foarte joase pentru a creste volatilizarea si separarea, evitand cracarea termica.

Fazele principale ale procesului tehnologic sunt: - preincalzirea materiei prime, titei - desalinare electrica in vederea separarii apei si a sarurilor minerale - incalzirea titeiului desalinat - separarea prin fractionare la presiune atmosferica - distilarea in vid a pacurii cu obtinerea distilatului de vid si a reziduului de vid

Cuptoarele tehnologice tubulare pentru incalzirea materiei prime (01-H2, 01-H3) au puterea de 56 MWt, respectiv 28 MWt, functioneaza pe combustibil mixt (pacura si gaze de rafinarie) si au un cos comun de evacuare a gazelor arse.

Apa separata care contine saruri preluate din titei prin desalinizare (in principal cloruri de sodiu si magneziu) este deversata in canalizarea chimic impura. Apa de proces de la distilarea atmosferica este trimisa la stripare ape uzate.

8.2. INSTALATIA COCSARE

In instalatia de cocsarea are loc un proces de conversie al reziduurilor petroliere grele cu

producere de gaze, benzina, motorina usoara, motorina grea si cocs. Cocsarea este un proces termic sever de cracare utilizat primar pentru reducerea productiei de combustibili petrolieri cu valoare scazuta si transformarea lor in combustibili de transport precum benzina si motorina. Procesul produce deasemenea cocs petrolier, ce este practic carbon solid cu continut de impuritati. Materia prima o constituie reziduu de vid provenit din instalaţia DAV3 şi motorina grea de la Cracare Catalitică. Fazele procesului tehnologic sunt:

- încălzire materie primă; - fracţionare cu obţinere de gaze,benzină şi motorină; - cocsare reziduu cu formare de cocs in camere de cocs; - stripare – răcire cocs; - tăiere hidraulică cocs; Capacitatea nominala a instalatiei este de 600 000 tone/an materie prima, compusa din: - Gudron de la instalatia DAV3 - Motorina grea de la instalatia CC (slurry) - Slops recuperat

Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi Cuptorul tehnologic pentru incalzirea materiei prime (02-H1) are puterea de 47,5 MWt,

functioneaza pe combustibil mixt (pacura si gaze de rafinarie) si are cos de evacuare a gazelor arse.

Apa de proces se compune din: -apa acida-se colecteaza intr-un vas inchis (V1), din care este pompata la coloana de stripare ape acide. -apa de la stripare-racire cocs-se colecteaza la zumf, de unde se dirijeaza la statia de epurare. -apa de la taiere cocs-se recircula in sistem inchis.

15

8.3. INSTALATIA CRACARE CATALITICA

Instalatia de Cracare catalitica are drept scop fabricarea benzinelor de calitate superioara, prin cracarea hidrocarburilor grele, in prezenta unui catalizator, dupa procedeul UOP.

Cracarea catalitica este cel mai utilizat proces de conversie pentru convertirea hidrocarburilor grele in hidrocarburi valoroase, cu punct de fierbere scazut. Folseste caldura si catalizatori pentru a sparge moleculele mari in molecule mai mici.

Instalatia cuprinde urmatoarele sectii: • Sectia Reactie-Regenerare – Fractionare • Instalatia Concentrare gaze (GASCON) • Instalatia Merox GPL • Instalatia Fractionare GPL • Instalatia Stripare ape uzate

Materia prima este constituita dint-un amestec de gaze, motorine si distilat de vid provenite de la instalatiile DAV3 si Cocsare. Gazele rezultate din faza de regenerare sunt dirijate la un boiler (CO-Boiler) unde CO este transformat in CO2 iar caldura este recuperata pentru a produce abur. Gazele arse de la CO-Boiler sunt evacuate in atmosfera prin cosul 09F-H3. CO-Boylerul poate functiona si in regim de cazan recuperator (fara aport de combustibil).

Solutia de soda uzata provenita din instalatia MEROX este dirijata la rezervoarele de depozitare a sodelor uzate.

Apele uzate (cu continut de H2S) provenite din procesele componente sunt colectate intr-un vas separator si apoi prelucrate prin sectia de stripare ape uzate, unde H2S, o parte dintre ionii CN si cca. 20-35 % dintre fenoli sunt inlaturati prin stripare cu abur. Apele stripate sunt dirijate in canalizarea chimic impura, iar gazele cu continut de H2S si compusi cu sulf sunt distruse intr-un incinerator, care evacueaza in atmosfera prin cosul FH2 +YH1.

Sectia Reactie-Regenerare CC- Fractionare In sectia Reactie-Regenerare-Fractionare are loc reactia propriu-zisa de cracare catalitica

in prezenta unui catalizator de tip zeolit si fractionare a efluentului rezultat la varful reactorului, in vederea obtinerii fractiilor petroliere care constituie materie prima pentru celelalte instalatii din cadrul complexului . Materia prima este distilatul de vid de la DAV3 si motorina grea de la Cocsare. Efluentul de la varful reactorului 09-FV4 alimenteaza coloana de fractionare 09-FV8, unde se obtin produse care constituie materie prima pentru celelalte instalatii ale complexului CC si alte instalatii, dupa cum urmeaza:

- Gaze sarace + fractie C3-C4 - pentru instalatia GASCON - Benzină nestabilizata - pentru instalatia GASCON - Motorină usoară – pentru instalatia HPM - Motorină grea SLURRY pentru instalatia Cocsare - Apa uzata - pentru Instalatia de stripare

Instalatia Concentrare Gaze (GASCON) face parte din Complexul Cracare Catalitica si

are ca scop prelucrarea gazelor rezultate din sectorul de fractionare si cele provenite de la Cocsare, in vederea obtinerii componentilor valorosi C3 si C4. Procedeul utilizat consta in absorbtia gazelor cu ajutorul unor absorbanti disponibili in instalatie: benzina nestabilizata si motorina usoara de la coloana de fractionare si benzina debutanizata obtinuta la baza coloanei de debutanizare. Produse obtinute din instalatie constituie materie prima pentru alte instalatii ale societatii, dupa cum urmeaza:

- Gaze combustibile – pentru instalatia DGRS - Fractie C3 - C4 - la Instalatia Merox GPL

16

- Benzina debutanizata – COR 94 la HDS- CC - Apa uzata - pentru Instalatia de stripare CC - Produse absorbite in motorina usoara - recirculata la Instalatia de fractionare

Instalatia Merox GPL Fractia C3 - C4 de la varful coloanei de debutanizare este supusa prelucrarii prin

eliminarea hidrogenului sulfurat prin absorbtie cu solutie de dietanolamina-DEA si a mercaptanilor prin extractie cu solutie de NaOH, in prezenta de catalizator Merox si cu formare de mercaptide.

Regenerarea sodei epuizate se realizeaza prin incalzire si oxidare cu exces de aer, dupa care disulfurile formate sunt separate intr-un vas separator de disulfuri si dirijate la incinerator. Solutia de soda este reutilizata in proces. Produse obtinute sunt:

- Fractie C3 - C4 - Solutie DEA bogata - Gaze reziduale - Solutie de hidroxid de sodiu uzata

Instalatia Fractionare GPL Instalatia Fractionare GPL are ca scop prelucrarea fractiei C3 - C4 provenita din Instalatia

Merox Gaze, in vederea obtinerii propanului, propilenei si a fractiei C4 .

Instalatia Stripare ape uzate - CC Instalatia de stripare ape uzate are ca scop indepartarea partiala a hidrogenului sulfurat,

amoniacului si fenolilor din apele rezultate ca urmare a operatiilor de stripare, racire, spalare gaze efectuate in diverse puncte ale instalatiilor din Complexul Cracare Catalitica, din platforma DAV3 si Cocsare.

In urma striparii rezulta: - produs petrolier dirijat la rezervorul de slops - ape stripate dirijate la Statia de epurare - gaze cu continut de H2S dirijate la incinerator 09-YH1

8.4. INSTALATIA HB – HIDROFINARE BENZINA

Hidrofinarea benzinei are ca scop indepartarea compusilor nedoriti cu sulf, azot, compusi organici cu oxigen, olefine din materia prima, compusi ce constituie otravuri pentru catalizatorii cu platina din instalatia Reformare Catalitica. Acesti compusi sunt indepartati prin transformarea lor – in prezenta unui strat fix de catalozator Ni-Mo/aluminiu, si a hidrogenului – in hidrogen sulfurat, apa si amoniac. Hidrogenul este preluat de la sectia de reformare catalitica si fabrica de hidrogen..

Fazele principale ale procesului tehnologic: - încălzire materie primă, reacţie şi separare gaze - in care au loc reactiile specifice

procesului de hidrofinare care constau in hidrogenarea selectiva a legaturilor carbon-sulf, carbon-azot, carbon-oxigen, carbon-metal si ale legaturilor nesaturate carbon-carbon

- comprimarea şi recircularea gazelor bogate în hidrogen - striparea, in care are loc procesul de îndepărtare din benzină a H2S şi a fracţiilor

uşoare absorbite. Capacitatea nominala a instalatiei este de 550 000 tone/an materie prima, compusa din: - benzina de la inst. DAV3 - benzina de la inst. Cocsare - benzina de la inst. HPM

17

Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi Cuptoarele tehnologice tubulare pentru incalzirea materiei prime (03-H1, 03-H2) au

puterea de 35,2 MWt, respectiv 14,2 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si au cate un cos de evacuare a gazelor arse.

Gazele de reactie, cu un continut ridicat de H2S sunt dirijate in instalatia DGRS. Apa de proces de la etapele de reactie si stripare – care mai contine cantitati ridicate de

H2S este trimisa la vasul colector de ape uzate din instalatia DAV3.

8.5. INSTALATIA HDS – CC – HIDRODESULFURAREA BENZINEI DE CRACARE CATALITICA

Instalatia de hidrodesulfurare benzina de CC are drept scop prelucrarea unei fractii de benzina debutanizata obtinuta in Instalatia Fractionare CC pentru indepartarea compusilor cu sulf si azot si hidrogenarea selectiva a diolefinelor.

Materia prima este supusa prelucrarii in doua instalatii care lucreaza inseriat: - instalatia de hidrodesulfurare in care compusii cu sulf din benzina sunt transformati in

H2S, compusii cu azot in NH3 si se satureaza o parte din olefine - instalatia de spalare cu KOH pentru indepartarea mercaptanilor din benzina (fluxul

tehnologic al rafinariei permite functionarea si cu acesta instalatie in conservare). Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele sectii:

• sectia preincalzire, alimentare si reactie • sectia racire efluent si separare • sectia spalare si comprimare gaze recirculate • sectia de stabilizare a benzinei

Capacitatea nominala a instalatiei este de 350 000 tone/an materie prima, compusa din: - benzina de la instalatia Concentrare Gaze CC - gaze cu H2 de la RC , Fabrica Hidrogen

Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi Cuptorul tehnologic (75- H1) are puterea de 6,4 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie

si are un cos de evacuare a gazelor arse. Gazele de reactie, cu un continut ridicat de H2S sunt dirijate in instalatia DGRS. Apa de proces care contine cantitati ridicate de H2S este trimisa la stripare ape uzate in

instalatia CC.

8.6. INSTALATIA HPM - HIDROFINARE PETROL - MOTORINA

Instalaţia Hidrofinare Petrol Motorina prelucrează o fractie de petrol motorina de Distilare Atmosferica in amestec cu motorina de Cocsare si motorina de Cracare Catalitica in scopul obtinerii de motorina cu un continut scazut de sulf (10-:-50 ppm). Procesul are loc in prezenta unui catalizator de Ni-Mo pe suport de aluminiu in strat fix si a hidrogenului. Compusii cu sulf si oxigen sunt transformati in hidrogen sulfurat si apa. Reactia are loc in doua reactoare cilindrice verticale, la 330-400 0C si o presiune de 51-55 bari. In acelasi timp, posibile olefine (diolefine) continute in motorina de la Cocsare si Cracare Catalitica sunt transformate in parafine.

Instalatia cuprinde urmatoarele sectii: - incalzire, reactie si separare - absorbtie cu solutie MEA a H2S din gazele cu hidrogen recirculate - comprimare si recirculare a gazelor bogate in H2 - stripare - aditivare - preincalzire aer

18

Capacitatea nominala a instalatiei este de 1 150 000 tone/an materie prima, compusa din: motorina de la inst. DAV3, motorina 1 de la inst. Cocsare, motorina 1 de la inst. CC, gaze cu hidrogen de la inst. RC, hidrogen de la Fabrica de H2

Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi Cuptorul tehnologic tubular pentru incalzirea materiei prime (06-H1) are puterea de 17,5

MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si are un cos de evacuare a gazelor arse. Gazele bogate cu hidrogen sulfurat sunt tratate in coloana de absorbtie cu MEA 06-C2

urmand ca solutia de MEA bogata sa fie trimisa la DGRS. Gazele cu hidrogen sulfurat din vasul de reflux 06-V5 sunt dirijate prin instalatia Recuperare gaze facla la instalatia DGRS. Apa de proces de la etapele de reactie si stripare – care contine H2S este trimisa la instalatia DAV3 si apoi la stripare ape uzate in instalatia C.C.

8.7. INSTALATIA RC-CCR REFORMAREA CATALITICA A BENZINELOR Reformarea catalitica este un proces termocatalitic prin care benzinele hidrofinate de distilare primara, in amestec cu cele de provenienta termica (cocsare), cu cifre octanice scazute, sunt transformate in benzine cu cifre octanice ridicate.

Acest proces se caracterizeaza prin producerea mai multor tipuri de reactii: dehidrogenarea naftenelor la aromatice, dehidrociclizarea parafinelor la aromatice, izomerizarea si hidrocracarea.

Instalaţia Reformare Catalitică cuprinde următoarele secţii: - Secţia de încălzire materie primă şi reacţie - Secţia de separare gaze - Secţia de comprimare şi recirculare a gazelor bogate în hidrogen - Secţia de fracţionare - Secţia de generare abur - Secţia de regenerare continuă a catalizatorului

Capacitatea nominala a instalatiei este de 500 000 tone/an materie prima benzina de la instatatia HB. Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi

Cuptoarele de proces (04-H1, 04-H2, 04-H3 si 04-H5) au puterea de 18 MWt, 25,2 MWt, 43 MWt, respectiv 12,3 MWt, functioneaza pe gaze de rafinarie si au cate un cos de evacuare a gazelor arse.

Regenerarea continuă a catalizatorului Secţia de regenerare continuă a catalizatorului constă dintr-un sistem de echipamente

integrate, conectate la secţia de reacţie. Funcţiile principale sunt circulaţia catalizatorului şi regenerarea acestuia în mod

continuu. Catalizatorul uzat este regenerat în patru etape:

- arderea carbonului depus pe catalizator; - oxiclorinarea suportului catalizatorului; - uscarea; - reducerea metalelor ce reprezintă centrii catalitici, de la forma de oxid la forma

element chimic (Platină, Staniu).

8.8. INSTALATIA IZOMERIZARE

Instalatia izomerizare are ca scop realizarea conversiei normal parafinelor C5/C6 cu cifră octanică scăzută, în izomerii lor corespunzători cu cifra octanică mare (pas necesar în scopul reducerii conţinutului de plumb în benzina auto si totodata indepartarea benzenului din izomerizat, in vederea incadrarii in specificatiile impuse benzinei auto, incepand cu anul 2005)

19

Izomerizarea este procesul de modificare a aranjamentului unei molecule fara a adauga sau indeparta nimic

Instalaţia Izomerizare cuprinde următoarele secţii: Coloana splitare benzină Coloana de deizopentanizare Secţia de reacţie Secţia compresoarelor de completare şi recirculare Coloana de stabilizare Coloana de deizohexanizare

Capacitatea nominala a instalatiei este de 180 000 tone/an materie prima, compusa din:

- Fractia C5-C6 ( HB) - gaze cu hidrogen de la inst. RC

In cadrul instalatiei, incalzirea azotului necesar pentru regenerarea sitei moleculare de la uscatoarele de materie prima, se realizeaza intr-un cuptor, care functioneaza cca. 10 zile/luna cu combustibil gaze de rafinarie. Cuptorul este utilizat si la regenerarea catalizatorului.

8.9. INSTALATIA FG - FRACTIONARE GAZE

Instalatia FG are ca scop obtinerea fractiilor de propan, butani si pentani, prin

prelucrarea unor fractii rezultate din instalatiile RC si HB. Instalatia FG cuprinde urmatoarele sectii: - sectia extractie - sectia deetanizare - sectia debutanizare - sectia depropanizare

Capacitatea nominala a instalatiei este de 66 000 tone/an materie prima. Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi 8.10. INSTALATIA RGF – RECUPERARE GAZE FACLA

Instalatia Recuperare Gaze Facla (RGF) are ca scop valorificarea gazelor de joasa

presiune rezultate din proces in instalatiile DAV3 si HPM si a gazelor esapate ocazional in colectoarele de facla din instalatiile tehnologice ale rafinariei. Gazele utile recuperate sunt dirijate la instalatia DGRS, desulfurate si apoi reintroduse in sistemul de gaze combustibile al rafinariei.

In instalaţie se realizează: - separarea eventualelor lichide antrenate în gazele de faclă; - comprimarea gazelor recuperate şi dirijarea lor la instalaţia D.G.R.S pentru desulfurare; - purjarea cu N2 în sistem închis a compresoarelor . Instalaţia Recuperare Gaze Faclă are în componenţă următoarele echipamente: 3

compresoare gaze de capacitate 2500 Nmc/h fiecare, vase separatoare (intermediare), vas aspiraţie compresoare, vas separator refulare, vas purjă,răcitoare gaz (intermediare), răcitor final, filtre basket, supape de siguranţă, supape de dilatare, pod rulant manual.

8.11. INSTALATIA EGF – EVACUARE GAZE FACLA

Instalatia Evacuare Gaze Facla (EGF) asigura eliminarea in conditii de siguranta a fluxurilor de gaze evacuate din instalatiile tehnologice in conditii de emergenta. Ea a fost dimensionata pentru a prelua debite mari de gaze rezultate din depresurizarea simultana a mai multor instalatii, in conditii deosebite de functionare.

20

In conditii de functionare normala arderea la facla este fara fum, fiind intretinuta de piloti.

In instalatie se realizeaza: - colectarea si dirijarea gazelor descarcate din instalatiile rafinariei in conditii normale

de lucru si de emergenta (sistermul ESD-emergency shut down) - separarea eventualelor lichide antrenate in gazele dirijate spre facla - arderea gazelor la facla, in conditii de siguranta Se mentioneaza urmatoarele situatii speciale in functionarea instalatiei facla: - colectarea gazelor din instalatia de Cracare Catalitica in situatia opririi compresorului,

la oprirea si pornirea instalatiei (durata de cca. 4 ore) - operatiuni de pornire si oprire a instalatiei de Cocsare (durata de cca. 4 ore) In situatia dirijarii la facla a gazelor din vase, datorita cresterii presiunii, in functionare

normala, durata operatiunii este foarte scurta. Rafinaria are trei sisteme independente de colectare si evacuare a gazelor la facla: - facla de joasa presiune – care colecteaza gazele esapate din instalatiile: izomerizare,

FG-Carou 21, RC, HB, HPM, DAV3, Cocsare, DGRS; - facla de medie presiune- care colecteaza gazele esapate din instalatiile Cracare

catalitica, HDS-CC, MTBE si TAME - facla de inalta presiune – care colecteaza gazele esapate de la instalatiile DGRS,

izomerizare, HPM, RC, HB, parc sfere si Rampa GPL; Instalatia EGF are in componenta urmatoarele echipamente:

• 3 vase separatoare de condens (V1, V2, V3), pe fiecare colector de joasa, medie si inalta presiune

• pompe condens • pompe apa uzata • 3 vase inchidere hidraulica (H1, H2, H3), • 3 cosuri de facla, cu capete NAO • Panou de aprindere si control al arderii

Instalatia Facla indeplineste conditiile BAT din urmatoarele considerente: - facla este conceputa ca sistem de siguranta pentru pornire, oprire si situatii de urgenta; - asigura arderea gazelor la facla in conditii de siguranta si fara fum ; - este prevazuta cu injectie de abur pentru reducerea emisiilor ; - include sistemul de recuperare a gazelor, care sunt dirijate la instalatia de desulfurare

gaze si reintroduse in sistemul de gaze combustibile al rafinariei ; - asigura separarea eventualelor lichide antrenate in gazele dirijate spre facla, fluxul de apa

fiind directionat la instalatia de stripare ape uzate, iar condensul in sistemul de prelucrare; - este implementat un sistem de control al procesului in instalatie, pentru mentinerea

sigurantei in fuctionare si asigurarea controlului descarcarilor nedorite in mediu.

8.12. INSTALATIA DGRS – DESULFURARE GAZE SI RECUPERARE SULF

In aceasta instalatie are loc inlaturarea H2S din gazele rezultate din prelucrarea secundara a produselor petroliere (hidrofinari, CC, etc). Procesul de desulfurare este proiectat pentru inlaturarea H2S (care este ulterior prelucrat pentru a recupera sulful) si obtinerea gazelor de rafinarie fara sulf, folosite mai departe in procesul de combustie.

Instalatia este compusa din: a) Desulfurare gaze: gazele provenite din DAV, hidrofinari si cele recuperate din liniile de facla sunt tratate intr-o coloana de absorbtie cu solutie de MEA; H2S este absorbit de solutia de MEA, iar gazele ce parasesc coloana (au lipsa H2S) sunt dirijate in reteaua de gaze combustibile. H2S este desorbit in coloana de desorbtie, dupa care merge la RS (recuperare sulf).

21

Gazele provenite din FG-CC sunt tratate intr-o coloana de absorbtie cu solutie de DEA; H2S este absorbit de solutia de DEA, iar gazele ce parasesc coloana (au lipsa H2S) sunt dirijate in reteaua de gaze combustibile. H2S este desorbit in coloana de desorbtie, dupa care merge la RS (recuperare sulf).

b) Recuperarea sulfului: H2S recuperat este dirijat la soba Claus, unde la o temperatura de 1200-1450 0C si in prezenta aerului este convertit termic la sulf (in proportie de 50-60%). La iesirea din soba Clus sulful se recupereaza, iar gazele intra in treapta catalitica, unde conversia creste pana la 95-97%. Sulful lichid colectat intr-o cuva este solidificat in prezenta apei si depozitat. Gazele reziduale (contin 3-5% compusi cu sulf) sunt arse intr-un incinerator la 600-8000C. Gazele arse (care contin si SO2) sunt evacuate in atmosfera printr-un cos de cca. 80m inaltime. Capacitatea nominala a instalatiei este de 148 000 tone/an gaze cu H2S, si 12 000 t/an sulf de petrol recuperat.

Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi. 8.13. INSTALATIA DE PRODUCERE MTBE SI TAME

Procesul tehnologic de producere a MTBE consta in reactia de aditie a metanolului la

izobutilena din fractia C4 de la complexul Cracare Catalitica, in prezenta unui catalizator schimbator de ioni – cationit macroporos (acizi minerali, acizi sulfonici si rasini solide puternic sulfonate) urmata de separarea produselor de reactie.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt : - Pretratarea – consta in spalarea fractiei C4 cu apa in vederea indepartarii

produselor bazice (urma de MEA, acrilonitril, soda) : - Eterificarea – formarea MTBE in doua trepte in reactoarele R1 si R2 ; - Debutanizarea – separarea MTBE in fractia C4 reziduala ; - Recuperare metanol si recircularea acestuia in faza de reactie.

Sinteza TAME este o reactie selectiva de aditie a metanolului la olefine tertiare C5 in

prezenta unui catalizator solid, schimbator de ioni. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt :

- Separarea benzinei grele de fractia C5 – consta in separarea intr-o coloana de separare a fractiei C5 din benzina hidrodesulfurata ;

- Spalarea fractiei C5 – consta in spalarea cu apa tratata a fractiei C5 in vederea eliminarii produselor bazice (peroxizi, amoniac, amine, Na+) care sunt otravuri pentru catalizator.

- Reactia – reactia de eterificare are loc in doua reactoare. - Extractia metanolului – separarea amestecului de fractie C5 si Tame de amestecul

de metanol si apa.

8.14. INSTALATII ANEXE PROCESULUI TEHNOLOGIC 8.14.1. Fabrica de Hidrogen

Fabrica de hidrogen produce hidrogenul necesar proceselor de hidrofinare, prin

reformarea gazului metan cu vapori de apa, in prezenta unor catalizatori specifici. Instalatia a fost realizata dupa tehnologie Linde. Gazul natural provenit din linia de gaze naturale a Rafinăriei, împreună cu o parte din gazele cu hidrogen provenite din sistemul de adsorbţie, este comprimat până la 19,3 bari, face schimb de căldură cu efluentul din reformer şi intră pe la partea inferioară în hidrodesulfurizator (V-101). Aici gazele trec prin stratul de catalizator pe bază de Co-Mo unde are loc transformarea compuşilor cu sulf în hidrogen sulfurat şi apoi prin stratul de catalizator de ZnO unde are loc îndepărtarea hidrogenului sulfurat din gaze.

22

Gazele desulfurate, după amestecarea cu abur supraîncălzit provenit de la supraîncălzitorul de abur WH-101, intră în reformerul R-101 pe la partea inferioară. Aici în prezenţa catalizatorului de nichel, are loc oxidarea parţială cu obţinerea unui amestec format din H2, CO2, CO, CH4 (urme) şi apă. Pentru realizarea arderii la reformer se folosesc gaze naturale şi gaze provenite din sistemul de adsorbţie.

Capacitatea nominala a instalatiei este de 5000 Nm3 /h hidrogen. Functionarea instalatiei este continua 24 ore/zi

8.14.2. Instalatia Azot

Profilul acestei instalatii este de a obtine azot prin lichefierea aerului si distilarea lui fractionata.

Cantitatea aer prelucrat 23200 Nm3/h Cantitatea azot pur obtinut 8000 Nm 3/h Puritate 99,99 % N 8.14.3. Instalatia Sisteme Apa Recirculata 1. GOSPODARIA DE APA RECIRCULATA CC-DAV3

Sistemul este format din 2 turnuri de racire, statia de pompare si conductele de distributie apa recirculata. Asigura alimentarea cu apa de racire la instalatiile tehnologice de pe intreaga platforma a rafinariei.

Turnurile de racire sunt turnuri de 10.000 mc, de tipul contracurent cu tiraj natural. Turnul de racire aferent inst. Cracare Catalitica, Cocsare, DGRS si RGF a fost

modernizat, sistemul de distributie si racire fiind confectionat din fibra de sticla. Turnul de racire aferent instalatilor din caroul 21 a fost reparat si se va tine in rezerva. Sistemul de distributie este din tuburi PVC, iar sistemul de racire din rulouri din fibra de

sticla. Turnul de racire modernizat este dimensionat pentru cerintele instalatilor tehnologice

deservite, asigurand apa de racire pentru toate instalatiile. Sistemul de recirculare are o statie de pompare cu opt pompe tip MV-603, cu

urmatoarele caracteristici: Q = 3500mc/h , H=58m , P= 800kW.

2.GOSPODARIA DE APA RECIRCULATA MONOMERI Este alcatuita dintr-un turn de racire cu tiraj natural de constructie hiperboloid, de

capacitate de 10.000 mc/h, cu umplutura de placi de azbociment. Turnul asigura apa recirculata pentru instalatia Azot.

8.14.4. Instalatia de Producere a Aerului, Distributie a Aerului, Aburului si Gazelor (PADAAG) In instalatie se desfasoara urmatoarele activitati:

• Producerea si distributia aerului comprimat instrumental (pentru a.m.c., regenerari de catalizatori) si aerului tehnic (pentru procesele tehnologice din cadrul instalatiilor, suflari de conducte si transport de materiale).

• Distributia gazelor combustibile la consumatorii de gaze (pentru arzatoarele cazanelor de abur sau cuptoarelor tehnologice) si ca materie prima la instalatia de producere a hidrogenului.

• Preluarea si distribuirea aburului la instalatiile tehnologice, retelele de insotitori si perdele de abur.

• Recuperarea condensului din instalatiile producatoare de condens si din retelele de insotitori cu abur.

• Preluarea si distributia apei demineralizate la instalatiile consumatoare de apa demineralizata.

23

• Distributia si recuperarea apei de termoficare din sistemul de incalzire cu calorifere si boylere de apa calda.

Producerea aerului comprimat se face cu ajutorul compresoarelor piston. Aerul

instrumental este comprimat cu compresoare cu ungere partiala (segmenti din PTFE), iar aerul tehnic este produs cu compresoare cu ungere totala. Prepararea aerului instrumental se realizeaza in agregate de uscarea aerului cu caldura tip AUC 3000. Transportul produselor distribuite: aer, abur, gaze combustibile, condens, apa demineralizata, apa calda termoficata, se realizeaza prin conducte din otel carbon si fibra de sticla cu epoxi (apa demineralizata). Condensul recuperat din instalatiile tehnologice, drenajele conductelor de abur de medie si joasa presiune si de la insotitorii cu abur, este colectat prin intermediul retelelor de condens de medie si joasa presiune in vase de condens, amplasate in statii de recuperarea condensului. Din statiile de condens, cu ajutorul pompelor, condensul acumulat in vase este pompat la instalatia Demineralizare pentru refolosire.

8.14.5. Depozitare materii prime si produse finite In cadrul acestei sectii se realizeaza: - receptionarea titeiului din diferite fluxuri si transmiterea spre prelucrare - receptionarea tuturor produselor obtinute in Rafinarie - stocarea produselor finite si semifabricate - amestecarea diferitelor tipuri de produse petroliere din aceeasi gama: benzine,

motorine, in vederea obtinerii produselor comerciale - finisarea amestecurilor prin aditivare - expeditia produselor catre beneficiari prin Rampa auto sau CF - amestecul de GPL si incarcarea prin rampe Componentele sectiei: 1. Instalatia “Rampe livrare combustibil”, care include: - Rezervoare si Rampa Auto carburanti In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: depozitare, manipulare si comert

cu ridicata a carburantilor (se incarca benzine si motorine la autocisterne). Obiectivul se compune din: • Parc de rezervoare- 4 pentru benzina avand capacitatea utila de 1600 m3 fiecare (cu

capac fix si membrana plutitoare) si 4 pentru motorina avand capacitatea utila de 2x1600 m3 si respectiv 2x480m3.

• Casele de pompe si rampe de incarcare pentru benzina si motorina Prin rampa auto se pot incarca anual circa: 350.000 tone benzina si 350.000 tone

motorina, pacura. - Rampa CF carburanti In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: manipulare si incarcare benzine,

motorine si pacura la vagoane CF. Obiectivul se compune din: • Rezervoare de benzina • Posturi de incarcare produse albe- benzine • Posturi de incarcare produse negre (pentru motorina si pentru pacura) Prin rampa CF se pot incarca anual circa: 700.000 tone benzina, 700.000 tone motorina

si 200.000 tone pacura. In cadrul acestei instalatii se executa si activitatea de descarcare a biocombustibilului.

24

2. “Instalatia Parc Rezervoare”, care include: - Rezervoare si rampe de descarcare titei Titeiul se poate aproviziona prin conducta sau prin vagoane CF. Rampa CF dispune de

posturi de descarcare si pompe care pompeaza titeiul in rezervoare cu capac flotant incluse in lisata anexata.

- AFPE- RV Pentru depozitarea semifabricatelor si a produselor finite, amestecarea acestora,

depozitarea produselor comeciale in vederea expeditiei la beneficiari, instalatia AFPE-RV dispune de parcuri de rezervoare si case de pompe.

- Blending benzine Instalatia are ca obiectiv obtinerea benzinelor aditivate cu MTBE. Instalatia cuprinde : - rampa de descarcare cazane CF cu MTBE - 3 rezervoare depozitare MTBE avand capacitatea utila de 1600 m3 fiecare (cu capac

fix si membrana plutitoare). 3. Instalatia “Rampa Parc gaze lichefiate” - Rezervoare si rampe GPL In cadrul obiectivului se executa urmatoarele activitati: depozitare, manipulare si

expeditie GPL. Obiectivul se compune din: • Parc de rezervoare sferice si cilindrice, casele de pompe si rampa de incarcare propriu-zisa • Rampa CF prin care se pot incarca anual circa 100.000 tone gaze lichefiate. • Rampa auto cuprinde rezervoare GPL si posturi de incarcare.

Prin rampa auto se pot incarca zilnic circa 200 tone gaze lichefiate.

8.14.6. Gospodaria de Chimicale In instalatia Gospodaria Chimicale se descarca, se depoziteaza si se pompeaza catre

instalatiile tehnologice consumatoare (DAV3, RC, FG, CC, CET-DEMI, TERMO-HIDRO), urmatoarele produse chimice:

- hidroxid de sodiu concentratie 490Be (4 rezervoare avand capacitatea totala de cca. 165 000 litri) - hidroxid de amoniu concentratie 25% (2 rezervoare avand capacitatea totala de cca. 80 000 litri) - acid sulfuric tehnic concentratie 98% (2 rezervoare avand capacitatea totala de cca. 100 000 litri) - solutie de hidroxid de potasiu 490Be – 1 rezervor de cca. 22 000 litri

Aceste chimicale sunt aduse in cazane CF. Tot in cadrul instalatiei se pregatesc si solutii de diferite concentratii (80Be-250Be) de hidroxid de sodiu, la cererea instalatiilor consumatoare specificate mai sus. Cazanele cu chimicale sunt pozitionate in rampa de descarcare, direct pentru descarcare daca produsul este fluid, sau este pozitionat mai intai in camera de incalzire pentru fluidizarea produsului prin incalzire cu abur in serpentina cazanului CF, in cazul in care acesta este cristalizat, inghetat sau are slam depus. Dupa receptia calitativa si cantitativa cazanele se descarca la rezervoare. Hidroxidul de amoniu se pompeaza sau se descarca la butoaie pentru instalatiile consumatoare cu concentratia cu care este primit si depozitat in instalatie. Hidroxidul de sodiu se pompeaza la instalatiile consumatoare cu diferite concentratii (80Be-400Be) pregatite in instalatie conform cerintelor instalatiilor respective ( DAV3, CC, FG). Acidul sulfuric se poate da instalatiilor consumatoare numai prin descarcare la butoaie, bazine PVC cu concentratia cu care este primit in instalatie.

25

8.14.7. Producerea energiei termice – Sectia CET Secţia CET este formată din : • Instalatia Demineralizare + Laborator analize şi Instalatia CET. • Instalatia Demineralizare - tratează apa brută primită prin sursa - Brazi, pentru

obţinerea apei demineralizate şi dedurizate necesară asigurării exploatării sigure şi de lungă durată a agregatelor termoenergetice din Secţia CET şi din alte instalaţii ale societatii. Deasemenea prelucrează condensul impurificat provenit din societate.

• Laborator analize, unde se efectueaza, conform normelor ISCIR, incercari privind indicii de calitate pentru :

- apa bruta ( sursa Brazi, Paltinul ) - apa demineralizata nefinisata si finisata - apa decationizata - apa de alimentare a cazanelor si apa din cazan - abur tehnologic - condensul tehnologic - cazanele pentru abur din cadrul instalatiilor societatii

Instalatia CET cuprinde următoarele parti componente: CET2: cuprinde 3 cazane C2-APG-120 t/h (105,5 MWt, 107,5 MWt, respectiv 106,5

MWt) cu ardere mixta (pacura, gaz combustibil) pentru producere de abur viu la parametrii 100 bar, 540°C si 3 turbine cu abur cu contrapresiune PR-12-90-15-7, pentru producere electricitate. Centrala poate functiona pe pacura cu max. 3.3 % S, gaze naturale si gaze de rafinarie. Gazele arse sunt evacuate in atmosfera prin intermediul unui cos cu H = 150 m.

CT: cuprinde 2 cazane CV-2.2-105 t/h (85 MWt fiecare) cu ardere mixta (pacura, gaz combustibil) pentru producere abur industrial la parametrii 17,5 bar, 250°C. Centrala poate functiona pe pacura cu max. 3.3 % S, gaze naturale si gaze de rafinarie. Gazele arse sunt evacuate in atmosfera prin intermediul unui cos cu H = 150 m.

8.14.8. Statia de epurare finala Instalaţia de epurare a apelor reziduale din rafinărie primeşte pentru prelucrare: - ape reziduale / impurificate, provenite din instalaţiile de proces, parcuri de rezervoare,

rampe - debit mediu estimat la 965 m3/h - ape menajere/sanitare (sunt introduse numai în treapta biologică) - debitul mediu

estimat la 80 m3/h (având vârful de debit 100 m3/h în timpul primului schimb). Instalaţia de epurare ape reziduale existentă este proiectată pentru preluarea la treptele de epurare mecanică şi fizico-chimică a unui debit de 1.500 m3/h, iar la treapta biologică 1.700 m3/h; deci debite superioare cu peste 50 %, în raport cu debitul mediu. În cazul în care survin precipitaţii de intensitate mare şi se înregistrează debite a căror variaţie are o amplitudine mare, apele impurificate sunt deversate în bazinul de egalizare cu rol de bazin tampon pentru cazul în care capacitatea de recepţie a instalaţiei de epurare este depăşită.

Procesul de epurare finala a apelor reziduale din rafinărie se desfăşoară pe următoarele trepte de tratare succesivă:

- Compensarea variaţiei debitelor influente şi încărcării cu impurificatori prin egalizare / uniformizare

- Predecantarea prin reţinerea materialelor solide grosiere - Separarea gravitaţională a produsului petrolier (şlops) şi a particulelor solide fine

antrenate; - Neutralizarea caracterului acid / bazic al apelor reziduale şi coagularea / flocularea

produsului petrolier şi particulelor solide aflate în suspensie sub acţiunea reactivilor chimici - Flotaţia flocoanelor uşoare, cu aer dizolvat sub presiune, şi sedimentarea celor

grele în decantoarele-flotatoare;

26

- Epurarea biologică cu nămol activ prin care se produce degradarea compuşilor organici dizolvaţi în apel reziduale sub acţiunea unei culturi de microorganisme aerobe;

- Dezinfectarea apelor epurate prin iradiere cu radiaţii UV. 1. Treapta de epurare mecanică, compusă din: - cămin deversor recepţie ape reziduale permite ca vârfurile de debit sau depasirea

volorilor admise ale poluantilor la intrarea in statie să fie dirijate spre bazinul de egalizare - grătare pentru reţinerea suspensiilor grosiere: grătarele mecanice, în număr de două,

sunt montate în paralel, având rolul de a reţine materialele solide grosiere (cârpe, hârtie, materiale plastice etc.)

- deznisipator pentru sedimentarea şi îndepărtarea suspensiilor grosiere: construcţie din beton bicompartimentată, având rolul de a reţine suspensiile materialele granulare (cu dimensiuni cuprinse între 0,2 ÷ 1,0 mm), caracterizate prin viteze de sedimentare superioare materiilor solide organice în suspensie.

- separatoare de produse petroliere: în număr de trei, fiecare compus din două secţii independente, pot prelua debitul de 1 500 m3/h, la o încărcare a capacităţii lor nominale de 83 % (se consideră o secţie în revizie, iar celelalte cinci secţii încărcate la capacitatea maximă). Separatoarele mecanice sunt dotate in fiecare compartiment cu sistem de hidrospalare a depunerilor de namol.

- bazin egalizare: este destinat acumulării apelor reziduale, când acestea întrec ca debit capacitatea de recepţie a instalaţiei sau sunt depasite volorilor admise ale poluantilor la intrarea in statie, urmând ca apele acumulate să fie apoi dirijate în circuitul de epurare.

2. Treapta de epurare fizico-chimică, compusă din: - bazin floculare compus din cameră de amestec şi cameră de reacţie: este o construcţie

din beton, compartimentată, în care are loc injecţia soluţiilor de reactivi (lapte de var pentru corectarea pH-ului şi polielectrolit de tip ZETAG 7651 ca agent de floculare), amestecarea lor cu apă reziduală şi formarea flocoanelor, care adsorb pe suprafaţa lor produsul petrolier existent în apele reziduale, sub formă de emulsie sau de suspensie liberă. În primul compartiment se realizează o agitaţie medie a sistemului apă reziduală - reactivi chimici, în timp ce, în al doilea compartiment se realizează o agitare lentă, în vederea formării şi aglomerării flocoanelor, prin agitare evitându-se şi depunerea flocoanelor pe fundul bazinului.

- instalaţie de flotaţie cu aer dizolvat compusa din: staţia de pompare pentru presurizarea apei, vasul de presurizare, caminele de recepţie a nămolului sedimentat şi a spumei de suprafaţă, pompe verticale cu şurub pentru pompare nămol, pompe orizontale cu şurub pentru pompare spumă, decantoarele flotatoare.

Din jgheaburile laterale ale camerei de reacţie din bazinul de floculare, amestecul de apă cu reactivi de floculare, în două fluxuri distincte, este dirijat la cele două decantoare flotatoare, alimentarea având loc central, pe la partea inferioară. Pe tronsonul vertical al conductei de alimentare are loc injecţia apei saturate cu aer, din vasul de presurizare.

În decantoarele flotatoare sunt eliminate produsele de densitate mare, precum şi flocoanele grele, prin decantare gravitaţională. Flocoanele uşoare şi cea mai mare parte a produselor petroliere sunt eliminate prin flotaţie. Apa tratată din bazinele decantoare flotatoare este deversată prin intermediul jgheaburilor periferice în căminul de evacuare spre treapta de tratare biologică. O parte din această apă este preluată cu pompele de recirculare apă şi dirijată în vasul de presurizare în care se introduce aer la presiunea de 4÷6 bar. Amestecul apă - aer, astfel presurizat, este reintrodus apoi în decantoarele flotatoare.

3. Treapta de epurare biologică, compusă din: - bazin de aerare treapta I: este o construcţie din beton, de formă paralelipipedică,

compus din două compartimente identice, alimentarea cu apă realizându-se printr-un jgheab central, iar evacuarea prin câte un jgheab lateral, de-a lungul laturilor mici ale bazinului.

27

În fiecare din compartimentele bazinului de aerare treapta I a este instalat un sistem de aerare cu bule de aer. În bazinul de aerare se formează şi se dezvoltă nămolul activ epurator al apei de tratat. Amestecul, nămol activat - apă epurată, este evacuat gravitaţional spre decantorul secundar

- bazin decantor secundar tr. I: este de tip circular şi asigură separarea nămolului activ de efluent. Apele decantate sunt preluate prin deversare într-un jgheab periferic şi dirijate gravitaţional spre bazinul de aerare treapta a II-a, iar nămolul este raclat de un pod raclor şi dirijat spre başa de fund, de unde este evacuat la pompele de recirculare.

- pompe nămol recirculat treapta I: are rolul de a introduce în sistem nămolul separat în decantorul secundar.

- bazin de aerare treapta II: este din punct de vedere funcţional identic cu cel din treapta I, cu deosebirea că are capacitate dublă.

-bazine decantoare secundare tr. II: reprezintă două unităţi identice cu cele din treapta I-a, realizându-se astfel parametrii funcţionali îmbunătăţiţi.

-pompe namol recirculat treapta II: are rolul de a introduce în sistem nămolul separat în decantorul secundar.

Apa reziduală epurată prin treptele mecanică şi fizico-chimică, trece gravitaţional din decantoarele flotatoare în bazinul de primire nutrienţi (sulfat de amoniu şi fosfat trisodic), unde este trimisă prin pompare şi apa menajeră (sanitar - fecaloidă). De aici fluxul de apă reziduală este dirijat gravitaţional la instalaţia de epurare biologică cu nămol activ, unde are loc, pe baza formării şi acţiunii unei culturi de microorganisme aerobe, oxidarea materiei organice din apele reziduale până la dioxid de carbon (CO2) şi apă (H2O).

Epurarea biologică se realizează în bazinele de aerare existente utilizând decantoarele secundare şi staţiile de pompe pentru recircularea nămolului, existente, grupate în două trepte de epurare biologică.

4. Instalaţie tratare apă epurată cu radiaţii UV, compusă din: - Camere de iradiere cu radiaţii UV - Pompe de spălare camere UV

Apa epurată din bazinul tampon final este trimisă în instalaţia de dezinfectare cu radiaţii UV pe conducta de apă recirculată. Apa rezultata in urma tratarii cu radiatii UV este pompata in instalatii in vederea refolosirii.

5. Bazin tampon final de stocare apă epurată Este o constructie din beton, semiingropat, in forma de trunchi de piramida, cu volumul

util de 2450 mc. Are rolul de a continua decantarea namolului care a fost antrenat cu efluentul din

decantoarele secundare, treapta II, precum si de a constitui un volum tampon de apa pentru perioadele in care debitul de apa epurata reutilizata este mai mare decat debitul de apa intrata in bazin.

6. Instalaţii auxiliare prelucrare şlops şi nămol - Instalaţie de deshidratare nămol cu hidrociclon şi buncăr de depozitare; - Îngroşătoare de nămol biologic; - Instalaţie de deshidratare şlops (decantor centrifugal trifazic Flottweg); - Instalaţie de deshidratare nămol chimic şi biologic (ECOTEL). De asemenea, instalaţia mai este dotată cu echipamentele aferente instalaţiilor auxiliare: - Staţii de pompare apă: pompe apă reziduală; pompe recirculare apă epurată - Pompe şlops - Pompe nămol mecanic, pompe nămol şi spumă chimică, pompe nămol biologic ; - Staţie de preparare a reactivilor folosiţi în procesul de tratare fizico-chimică.

28

8.14.9. Lista rezervoarelor pentru depozitarea materiilor prime, produselor

intermediare si finite - produse petroliere

Nr. crt

Denumire rezervor

Capacitate nominala (m3)

Tip capac

Titei 1. T5 20000 flotant 2. T6 20000 flotant 3. T7 20000 flotant 4. T8 20000 flotant 5. T9 20000 flotant 6. T1/5 50000 flotant 7. T2/5 50000 flotant 8. T3/5 50000 flotant 9. T70 5000 flotant 10. T71 5000 flotant 11. T72 5000 flotant 12. T73 5000 flotant 13. T74 5000 flotant 14. T75 5000 flotant

Benzina DAV3 15. T24 5000 flotant 16. T25 5000 flotant

Benzina Cx 17. T39 2000 flotant

Benzina hidrogenata 18. T22 5000 flotant 19. T23 5000 flotant

Benzina RC 20. 69 5000 fix 21. T119 2000 fix 22. T120 2000 fix 23. T122 2000 fix

Benzina CC 24. T26 5000 flotant 25. 70 5000 fix 26. 5 6000 fix

Benzina finita- rampa CF 27. T132 5000 flotant 28. T133 5000 flotant 29. T135 5000 flotant 30. T138 5000 flotant 31. T100 5000 flotant 32. 15 5000 flotant

Benzina component auto 33. T136 5000 flotant 34. T137 5000 flotant 35. T99 5000 flotant 36. T4 20000 flotant

29

Nr. crt

Denumire rezervor

Capacitate nominala (m3)

Tip capac

MTBE 37. T83 2000 fix 38. T84 2000 fix 39. T126 2000 fix

Benzina finita rampa auto 40. R1-R.AUTO 2000 fix 41. R4-R.AUTO 2000 fix 42. R5-R.AUTO 2000 fix 43. R6-R.AUTO 2000 fix

Motorina materie prima HPM 44. T18 5000 flotant 45. T19 5000 flotant 46. T20 3500 flotant 47. T21 3500 flotant 48. T40 2000 fix 49. T41 2000 fix 50. R79 1500 fix 51. R80 1200 fix 52. T3 20000 flotant 53. 117 2500 fix

Motorina 1 CC 54. 615 1000 fix 55. 616 1000 fix

Motorina finita la AFPE 56. 2 6000 fix 57. 68 4000 fix 58. 91 2000 fix 59. 92 2000 fix 60. T101 5000 fix 61. T117 10000 flotant 62. T118 10000 flotant 63. T139 5000 fix 64. T106 2000 fix 65. T107 2000 fix 66. T108 1000 fix

Motorina finita rampa auto 67. R2 2000 fix 68. R3 2000 fix 69. T89 600 fix 70. T90 600 fix

Component biodiesel 71. 26 1800 fix 72. T81 1500 fix

Materie prima CC 73. T27 5000 flotant 74. T28 5000 flotant 75. T29 5000 flotant 76. 77 1500 fix

30

Nr. crt

Denumire rezervor

Capacitate nominala (m3)

Tip capac

77. 78 1500 fix 78. 114 6000 fix

Motorina II CX 79. T61 1000 fix 80. T62 1000 fix 81. T63 1000 fix

Rezidiu CC 82. T30 2000 fix 83. T31 2000 fix

Semigudron 84. T32 2000 fix 85. T33 2000 fix 86. T34 2000 fix 87. T35 2000 fix 88. T36 2000 fix 89. T37 2000 fix

Pacura finita sau component pacura 90. T127 2000 fix 91. T128 2000 fix 92. T140 10000 fix 93. T141 10000 fix 94. 65 5000 fix 95. R1-CET 400 fix 96. R2-CET 400 fix 97. R3-CET 400 fix 98. R4-CET 700 fix 99. R5-CET 700 fix 100. V1-DAV3 360 fix 101. V2-DAV3 360 fix 102. V9-CX 100 fix 103. V10-CX 100 fix 104. V11-CX 100 fix 105. V12-CX 100 fix

Slops 106. T3CX 660 fix 107. T4CX 660 fix 108. 419 400 fix 109. 420 400 fix 110. 646 400 fix 111. 648 400 fix 112. T1 5000 flotant 113. T2 5000 flotant 114. T12 2000 fix 115. T13 2000 flotant 116. T14 2000 fix

31

B. GAZE LICHEFIATE

Nr. crt

Denumire rezervor Capacitate nominala (m3)

Fractie C5-C6 1. V1 200 2. V2 200 3. V3 200 4. V4 200 5. V5 200 6. V19 200 7. V20 200 8. V21 200 9. V22 200 10. F971A 1000 11. F971B 1000

Aragaz 12. V7 200 13. V8 200 14. V9 200 15. V10 200 16. V11 200 17. T144 1000 18. T145 1000 19. T146 1000 20. T147 1000 21. T148 1000 22. T149 1000 23. T150 1000

Combustibil pentru automobile GPL 24. 167/R1 200 25. 167/R2 200 26. 167/R3 200

Propan 27. V12 200 28. V13 200 29. V14 200 30. V15 200

Propilena/propan/autogaz 31. T151 1000 32. T152 1000 33. T153 1000 34. T154 1000 35. T155 1000 36. T156 1000 37. T157 1000

32

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

9.1. AER 9.1.1. Echipamente de depoluare

Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare Arderea combustibililor la cazanul 1 din CET2

Cos CET 2 SO2 NOx

Echipament pentru aditivarea aerului de combustie conform procedeului ECOBIK

Depozitare benzina comerciala la terminal

Rezervoare aferente Rampei auto

COV Membrana plutitoare la rezervoarele de benzina comerciala

Recuperare gaze facla Facla H2S si mercaptani Compresoare RGF

Evacuare gaze facla Facla Particule Capete de facla NAO

9.1.2. Cosuri de dispersie Pentru dispersia poluantilor proveniti din sursele de ardere (cazane, cuptoare tehnologice)

si din procesele de productie, instalatiile sunt prevazute cu cosuri de dispersie. In tabelul de mai jos sunt enumerate toate sursele dirijate din rafinarie:

Caracteristici cos Parametri de evacuare Nr.

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod Inaltime

(m)

Diametrula varf

(m)

Viteza (m/s)

Temperatura (oC)

Obser-vatii

Cuptor tehnologic 01- H2 Distilare

atmosferica si in vid- DAV 3 Cuptor

tehnologic 01- H3 1.

Hidrofinare petrol motorina- HPM

Cuptor tehnologic 06- H1

100 3,8 4.05 390 Cos comun

2. Cuptor tehnologic 03- H1 35,2 1,38 3.8 300 -

3.

Hirofinare benzina-HB Cuptor

tehnologic 03- H2 33,8 1,4 3.76 240 -

4. Cuptor tehnologic 04- H1 51,6 1,58 3.61 300 -

5. Cuptor tehnologic 04- H2 62,2 2,05 3.61 275 -

6. Cuptor tehnologic 04- H3 51,6 1,58 2.14 345 -

7.

Reformare catalitica-RC

Cuptor tehnologic 04- H5 33,3 1 1.77 215 -

Regenerator catalizator 8.

Cracare catalitica- CC CO-Boyler

09F-V3 60 2,9 5.38 350 Cos comun

33

Caracteristici cos Parametri de evacuare Nr.

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod Inaltime

(m)

Diametrula varf

(m)

Viteza (m/s)

Temperatura (oC)

Obser-vatii

Cuptor tehnologic

9. Cracare catalitica- CC

Incinerator gaze cu H2S de la stripare ape

FH2+YH1 100 4 5.47 650 Cos

comun

10. Hidrodesulfurare benzina CC

Cuptor tehnologic 75-H1 30,6 0,5 5.5 200 -

11. Instalatia izomerizare

Cuptor tehnologic 76-H1 10,75 0,85 0.92 154 -

12. Cocsare- Cx Cuptor tehnologic 02- H1 75 2,5 3.84 230 -

13.

Desulfurare gaze si recuperare sulf - DGRS

Incinerator gaze reziduale

10- H2 83 1,12 2.8 360 -

Cazan de abur C1

Cazan de abur C2 14.

Centrala electrotermica- CET2

Cazan de abur C3

150

5 3.8 290 Cos

comun

Cazan de abur C4

15. Centrala termica- CT (rezerva) Cazan de

abur C5 150 5

0.6 150 Cos comun

16. Fabrica de hidrogen Reformer R-101 19,7 0,6 2.73 230 -

17. Evacuare gaze facla

Facla de joasa, medie si inalta presiune

21/1-F1; F2;

F3 68 0,9; 1,1;

1,2 - - -

Nota: Viteza de evacuare a gazelor este estimata prin calcule, iar temperatura de evacuare a gazelor este masurata in punctele in care se face masurarea concentratiei poluantilor.

9.2. APA 9.2.1. Instalaţii de preepurare de pe platforma BU Procesul de preepurare a apelor reziduale provenite de pe platforma Blocului de Ulei –

BU cuprinde numai treapta de epurare mecanică, respectiv colectarea produselor uşoare (şlops) şi decantarea suspensiilor grosiere sub formă de nămol decantabil .

9.2.2. Instalaţii de preepurare Cocsare – DGRS, PGL Aceasta instalatie de preepurare se compune din: - bazin de egalizare (V = 700 mc); - separator de produse petroliere care primeste apele rezultate din bazinul de egalizare, are loc separarea peliculei de produse petroliere nemiscibile care prin intermediul colectoarelor de slops sunt transportate la bazinul de colectare slops si apoi la rezervoarele de slops.

34

9.2.3. Sistemul de canalizare Apele reziduale de pe platforma SC PETROTEL LUKOIL SA sunt colectate prin reteaua

de canalizare in statia de epurare, unde sunt supuse proceselor de epurare mecanica, chmica si biologica. Sistemul de canalizare este separativ (canalizare menajera, canalizare pentru ape conventional curate si canalizare pentru ape industriale). Lungimea totala a conductelor si colectoarelor de canalizare este de 22,5 km.

Dupa epurare o parte din apa este refolosita in instalatiile tehnologice in diferite procese :

la taierea cocsului, facla, raciri rezervoare, restul este evacuat in emisar – raul Teleajen.

Ape conventional curate colectate pe canalizarea meteorica sunt trecute printr-un bazin de control, unde prin intermediul unor pereti sicanati se retin eventualele produse petroliere. Separatorul este prevazut cu un colector de slops. Apa conventional curata este evacuata in bazinul de ape meteorice. Produsele petroliere din acest bazin sunt recuperate si reprelucrate

Apele uzate industriale sunt transportate gravitational sau prin pompare la statia de epurare prin mai multe canale :

- canal principal Dn 1400 mm, prevazut la intrarea in statie cu un camin cu prag deversor si vana stavilar, care permite descarcarea in bazinul de egalizare a varfurilor de debit sau a a apelor impurificate peste limita admisa. Tronsonul de canalizare dintre camin si separatoarele mecanice este de Dn 600 mm ;

- canal ape industriale din rafinaria veche Dn 600 mm – racordat la canalul principal ; - apele uleioase si chimic impure provenite de la Cocsare, DGRS, RGF si PGL sunt

trecute intai prin instalatia de preepurare BU si apoi pompate spre statia finala. Apele pluviale de pe platforma industriala sunt dirijate astfel: - o parte in instalatia de preepurare BU unde dupa ce urmeaza fluxul de preepurare

sunt trimise impreuna cu celelalte ape la statia de epurare RV. - o parte (apele uzate de la DRT) intra intr-un separator (bazin de ape meteorice)

pentru retinerea eventualelor urme de produse petroliere si dupa ce trec printr-un decantor final al statie de epurare sunt evacuate in Teleajen.

Apele menajere sunt dirijate, prin pompare, direct la treapta biologica a statiei de epurare

finale.

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1 Valori limita de emisie in aer În cadrul rafinariei PETROTEL LUKOIL Ploiesti exista trei tipuri de surse fixe de emisie:

I. Arderea combustibililor în focarele cazanelor aferente centralei termice. II. Arderea combustibililor în focarele cuptoarelor instalaţiilor tehnologice. III. Emisii din procesele tehnologice IV. Emisii de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea

şi distribuţia benzinei la terminale

35

I. Arderea combustibililor în focarele cazanelor aferente centralei termice. • Emisiile in aer rezultate in urma arderii combustibililor în focarele cazanelor CET 2

– cazan 1, 2 si 3 (arzătoare mixte - funcţionare cu combustibil mixt: gaz de rafinarie şi păcură) nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:

Valori limită - concentraţii, mg/Nm3

(la un conţinut de O de 3% în gazele rezid2 uale uscate)SO2

Nr. crt. Anul

Sezon I Sezon II NOx Pulberi

1. 2007 500 2500 550 120 2. 2008 500 2500 550 120 3. 2009 350 1650 550 120 4. 2010 350 1650 550 120 5. 2011 350 1650 550 120

Nota: Sezon I reprezinta perioada 01 aprilie - 30 septembie a fiecarui an; Sezon II reprezinta perioadele 01 ianuarie - 31 martie si 01 octombrie – 31 decembrie ale fiecarui an;

Pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.2014 emisiile in aer rezultate in urma arderii

combustibililor în focarele cazanelor CET 2 – cazan 1, 2 si 3 (arzătoare mixte - funcţionare cu combustibil mixt: gaz de rafinarie şi păcură) nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:

Valori limită - concentraţii, mg/Nm3 (la un conţinut de O de 3% în gazele reziduale uscate)2

Nr. crt.

Tipul combustibilului care se arde în

focarul cazanelor SO2 NOx Pulberi

1 Combustibil gazos 35 300 5 2 Combustibil lichid 1590 450 100/50* 3 Focar mixt Pentru calculul valorii limita de emisie in cazul utilizarii

combustibilului mixt se aplica prevederile Anexei nr. 8, pct.2 din H.G. 541/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

* Valoarea limita de 100 mg/Nm3 este aplicata instalatiilor cu o putere termica mai mica de 500 MW, care utilizeaza combustibil lichid cu un continut de cenusa mai mare de 0,06%. Plafoanele de emisie aferente perioadei 2007 – 2013 permise instalatiei mari de ardere CET2 sunt:

Emisii (tone/an) Anul SO2 NOx Pulberi

2007 1813 1354 170 2008 1813 1354 170 2009 1189 1314 85 2010 1272 1342 89 2011 1168 516 52 2012 1277 552 57 2013 1346 575 61 2014 1346 575 61

• Pentru instalatia mare de ardere CT titularul a solicitat derogari de la respectarea prevederilor HG 541/2003, conform articolului 5, aliniatul (2). Astfel, in perioada 01.01.2008 - 31.12.2015 instalatia nu poate functiona mai mult de 20000 ore.

La 31.12.2015 sau la expirarea celor 20000 ore de functionare, instalatia CT va fi inchisa.

36

II. Arderea combustibililor în focarele cuptoarelor instalaţiilor tehnologice. Emisiile in aer rezultate in urma arderii combustibililor în focarele cuptoarelor

tehnologice nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:

Valori limita de emisie ale concentratiei de SO2 (la un conţinut de O2 de 3% în gazele reziduale uscate)

Nr. crt.

Sursa de emisie Cod

Valori limită (pana la

conformare) -concentraţii,

mg/Nm3

Valori limită

(dupa conformare) -concentraţii,

mg/Nm3

Obser-vatii

Termen de conformare Instalatia

Cuptor tehnologic 01- H2 Distilare

atmosferica si in vid - DAV 3

Trim.IV 2011 Cuptor

tehnologic 01- H3 20 comb gazos

1700 comb lichid

Cos comun 2200 1.

Hidrofinare petrol

motorina- HPM

Cuptor tehnologic Trim.IV 2011 06- H1

Hidrofinare petrol

motorina- HPM

Numai pentru 06-H1

Cuptor tehnologic 06- H1 140 Trim.IV 2011 20 2.

3. 03- H1 - 140

4.

Hirofinare benzina-HB

Cuptor tehnologic - 140

Trim.IV 2011

Cuptor tehnologic 20

03- H2

5. Cuptor tehnologic 04- H1 - 140

6. Cuptor tehnologic 04- H2 - 140

7. Cuptor tehnologic 04- H3 - 140

Reformare catalitica-

RC

Cuptor tehnologic 04- H5 - 140

Trim.IV 2011 20

9. Hidrodesul-

furare benzina CC

Cuptor tehnologic 75-H1 - 140 Trim.IV 2011 20

10. Instalatia izomerizare

Cuptor tehnologic 76-H1 - 140 Trim.IV 2011 20

11. Cocsare- Cx

Cuptor tehnologic 02- H1 - 2200 Trim.IV 2011

20 comb gazos

1700 comb lichid

8.

Nota : Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt se calculeaza folosind formula:

GGLL

GGGLLL

xPciQxPciQxPcixQVLExPcixQVLE

VLE++

=

unde: VLEL = valoarea limita de emisie pentru combustibil lichid; VLEG = valoarea limita de emisie pentru combustibil gazos; QL = debitul combustibilului lichid; QG = debitul combustibilului gazos; PciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului lichid; PciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului gazos

37

Valori limita de emisie ale concentratiei de NOx

(la un conţinut de O2 de 3% în gazele reziduale uscate)

Nr. crt. Instalatia Sursa de

emisie Cod Obser-vatii

Valori limită (pana la

conformare) -concentraţii,

mg/Nm3

Termen de conformare

Valori limită (dupa

conformare) -concentraţii,

mg/Nm3

Cuptor tehnologic 01- H2 Distilare

atmosferica si in vid - DAV 3

Cuptor tehnologic 01- H3

Trim.IV 2011 150

comb gazos

400 comb lichid

1. Hidrofinare

petrol motorina-

HPM

Cuptor tehnologic 06- H1

Cos comun 350

Trim.IV 2011 150

2.

Hidrofinare petrol

motorina- HPM

Cuptor tehnologic 06- H1

Numai pentru 06-H1

300 Trim.IV 2011 150

3. Cuptor tehnologic 03- H1 - 300

4.

Hirofinare benzina-HB Cuptor

tehnologic 03- H2 - 300 Trim.IV 2011 150

5. Cuptor tehnologic 04- H1 - 300

6. Cuptor tehnologic 04- H2 - 300

7. Cuptor tehnologic 04- H3 - 300

8.

Reformare catalitica-

RC

Cuptor tehnologic 04- H5 - 300

Trim.IV 2011 150

9. Hidrodesul-

furare benzina CC

Cuptor tehnologic 75-H1 - 300 Trim.IV 2011 150

10. Instalatia izomerizare

Cuptor tehnologic 76-H1 - 300 Trim.IV 2011 150

11. Cocsare- Cx

Cuptor tehnologic 02- H1 - 350 Trim.IV 2011

150 comb gazos

400 comb lichid

Nota : Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt se calculeaza folosind formula:

GG

L

LL

unde:

GGGLL

xPciQxPciQxPcixQVLExPcixQVLE

VLE++

=

tru combustibil gazos;

ciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului gazos

VLE = valoarea limita de emisie pentru combustibil lichid; LVLE = valoarea limita de emisie penGQ = debitul combustibilului lichid; LQ = debitul combustibilului gazos; GPciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului lichid; P

38

(la un conţinut de O2 de 3% în gazele reziduale uscate)

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod O

vatii

Valori limită

-c , mg/Nm3

conformare

Valori limită

-c ii, g/Nm3

Valori limita de emisie ale concentratiei de pulberi

Nr. bser- (pana la conformare)

oncentraţii

Termen de (dupa conformare)

oncentraţm

Cuptor te 01- H2 hnologic

Distilare tmosfericaa si in vid -

tehnologic 01- H3 Trim.IV 2011

gazos lichidDAV 3 Cuptor

5 comb

50 comb

petrol otorinaHPM

Cuptor

Cos

petrol otorinaHPM

Cuptor Numai pentru

Cuptor hnologicHirofinare

Cuptor hnologicCuptor hnologicCuptor hnologicCuptor hnologic

Reformare

Cuptor hnologic

furare Cuptor hnologic

Instalatia omerizare

Cuptor hnologic

Cuptor 5 comb

50 comb

1. Hidrofinare

m - tehnologic 06- H1

comun 120

Trim.IV 2011 5

2.

Hidrofinare

m - tehnologic 06- H1 06-H1

30 Trim.IV 2011 5

3. te 03- H1 - 30

4. benzina-HB

te 03- H2 - 30 Trim.IV 2011 5

5. te 04- H1 - 30

6. te 04- H2 - 30

7. te 04- H3 - 30

8.

catalitica-

RC

te 04- H5 - 30

Trim.IV 2011 5

9. Hidrodesul-

benzina CC te 75-H1 - 30 Trim.IV 2011 5

10. iz te 76-H1 - 30 Trim.IV 2011 5

11. Cocsare- 02- H1 - 120 Trim.IV 2011 os lichidCx tehnologic gaz

Nota : Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt se calculeaza folosind formula:

GGLL

GGGLLL

xPciQxPciQxPcixQVLExPcixQVLE

VLE++

=

unde: VLE = valoarea limita de emisie pentru combustibil lichid; LVLE = valoarea limita de emisie penGQ = debitul combustibilului lichid;

tru combustibil gazos;

ciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului gazos

LQ = debitul combustibilului gazos; GPciL = puterea calorifica inferioara a combustibilului lichid; P

39

ocesele tehnologice nu vor depasi urmatoarele valori limita de emisie:

Valori limita de emisie ale concentratiei de SO2

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod O

vatii

Valori limită

-c , mg/Nm3

conformare

Valori limită

co ii, mg/Nm3

III. Emisii din procesele tehnologice Emisiile in aer rezultate din pr

Nr. bser- (pana la conformare)

oncentraţii

Termen de (dupa conformare) -

ncentraţ

catalizator

O-Boyle

Cos

Cuptor tehnologic

Cracare

gaze cu H2S de la

Cos

gaze si

sulf - gaze

Regenerator 1.

C r 09F-V3 comun 1800 Trim. IV 2014 350

FH2 Trim.IV 2011 20

2.

catalitica- CC

Incinerator

stripare ape

YH1 comun 20000

Trim. IV 2011 -

3.

Desulfurare

recuperare

DGRS

Incinerator

reziduale 10- H2 - 30000 Trim. II 2009 2000

Valori limita de emisie ale concentratiei de NOx

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod O

vatii

Valori limită

-c ii, mg/Nm3

conformare

Valori limită

-c ii, mg/Nm3

Nr. bser- (pana la conformare)

oncentraţ

Termen de (dupa conformare)

oncentraţ

catalizator

O-Boyle

Cos

Cuptor tehnologic

Cracare

gaze cu H2S de la

Cos

gaze si

sulf - gaze

Regenerator 1.

C r 09F-V3 comun 500 Trim. IV 2014 450

FH2 Trim.IV 2011 150

2.

catalitica- CC

Incinerator

stripare ape

YH1 comun 350

Trim. I 2012 -

3.

Desulfurare

recuperare

DGRS

Incinerator

reziduale 10- H2 - 300 Trim. II 2009 -

40

Valori limita de emisie ale concentratiei de pulberi

crt. Instalatia Sursa de emisie Cod O

vatii

Valori limită

-c , mg/Nm3

conformare

Valori limită

-c ii, mg/Nm3

Nr. bser- (pana la conformare)

oncentraţii

Termen de (dupa conformare)

oncentraţ

catalizator

O-Boyle

Cos

Cuptor tehnologic

Cracare

gaze cu H2S de la

Cos

gaze si

sulf - gaze

Regenerator 1.

C r 09F-V3 comun 200 Trim. IV 2014 50

FH2 Trim.IV 2011 5

2.

catalitica- CC

Incinerator

stripare ape

YH1 comun 30

Trim. I 2012 -

3.

Desulfurare

recuperare

DGRS

Incinerator

reziduale- 10- H2 - 200 Trim. II 2009 -

IV. Emisii de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea,

escărcarea şi distribuţia benzinei la terminale

uaţia produsă în timpul procesului - nu trebuie să depăşe

tuate pe parcursul unei zile de lucru complete (minimum 7 ore), în cond

ării metodelor de măsura

azului de etalonare şi proced

e concentraţii de cel puţin 3 g/Nm3 şi să aibă o precizie de cel puţin 95% din valoarea măsurată.

fi respectate la termenele stabilite in Planul de actiune pentru modernizarea stalatiilor care includ aceste surse.

tehnică în exploatare, în scopul limitării emisiilor de ompuşi organici volatili, este de 2 ani.

purare in raul Teleajen sunt stabilite de Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 106/14.06.2007:

d

Concentraţia medie orară a vaporilor evacuaţi de la unitatea de recuperare a vaporilor - cu aplicarea corecţiei necesare pentru dil

ască 35 g/Nm3 pentru fiecare oră. Măsurătorile trebuie efeciţii normale de operare. Metodele de măsurare pot fi continue sau discontinue, în cazul utilizre discontinue trebuie efectuate cel puţin 4 măsurări pe oră. Eroarea totală de măsurare datorată echipamentului folosit, gurii utilizate nu trebuie să depăşească 10% din valoarea măsurată. Echipamentul de măsurare folosit trebuie să fie capabil să măsoar

Nota: Valorile limita de emisie vor in Perioada de timp la care instalaţiile, echipamentele şi dispozitivele utilizate pentru executarea operaţiunilor de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţie a benzinei la terminale vor fi supuse procedurilor de inspecţiec

10.2. APA 10.2.1. Apa uzata Limitele indicatorilor de calitate a apelor uzate la evacurea din statia de e

41

Nr. crt.

Indicator de calitate

U.M. Valoare ă limit

0 1 2 3 1. pH - 6 ,5 ÷ 8,52. Materii în suspensii mg/l 60 3. Reziduu filtrat la 105 0C mg/l 1500 4. CCO Cr mg/l 125 5. CBO5 mg/l 25 6. Fenoli mg/l 0,3

Produse petroliere 8. Substanţe extractibile

nti organici cu solvemg/l 20

9. Sulfuri + H2S mg/l 0,5 10. Cloruri mg/l 400 11. Azot amoniacal mg/l 2 12. Azotiti mg/l 1 13. Azotati mg/l 25 14. Sulfati mg/l 500 15. Fosfati mg/l 4 16. Detergenti 0,5 mg/l 17. Ni mg/l 0,15 18. Fe mg/l 5 19. Zn mg/l 0,9 20. Pb mg/l 0,1 21. Cr total mg/l 0,85 22. Cianuri mg/l 0,1 23. Benzen mg/l 0,1 24. PAH mg/l 0,1 25. Tetracloretilena mg/l 0,5 26. 1,2 – dicloretan µg/l 10 27. Antracen µg/l

7. mg/l 5

0,063 28. Pentaclorbenzen µg/l 0,0032 29. Diclormetan µg/l 10

Ceilalti indicatori vor respecta valorile limita prevazute de HG 188/2002 – NTPA 001/20 351/2005.

. Apa freatica Valorile indicatorilor de calitate a apelor subterane se vor compara cu urmatoarele valori

de ref

ori fer

02, HG 352/2005 şi HG 10.2.2

erinta:

Val de re intaindicator P1 P2 P3 P4 P5 Fsera Fp6 H809 F1

pH 8 7,6 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 8 8 Sulfuri totale

(mg/l) 0,76 0,34 0,53 0,35 0,76 1,56 0,72 0,58 0,27

ractibileeter de petrol 74,6 03,3 798 55,1 68,8 2052,6 38745 21500

Foraj/

Ext in

(mg/l) 1 825,4 1

CCO Cr (mg/l) 38,4 52 272 4 6526 16100 9700 76 172 220

42

lori eferVa de r inta

indicator F4 F5 F7 F8 F17 F2H F1 F2 F3 pH 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 8,5 7,5

Sulfuri totale (mg/l) 0,2 1,35 0,1 0,047 0,08 0 0,03 ,052 0,058 0,09

ractibileeter de petrol 1800 225 15 14 18 22 22,4 15,8

Foraj/

Ext in

(mg/l) 10,2

CCO 912 1008 700 Cr (mg/l) 468 108 76,9 38,8 102 97

Foraje aferente instalat ocare temp

lori d erint

iei de st orara a deseurilor:

Va e ref a indicator F4b F5b F6b

pH 7,5 7,5 7,5 Sulfuri totale

(mg/l) 0,2 0,57 0,3

xtractibile in eter 35200 272

Foraj/

E de petrol (mg/l) 22017

CCO Cr (mg/l) 15200 135 6101

or respecta concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul nr. 756/1997 – reglem tari privind evaluarea poluarii mediului, pentru terenuri cu folosinta mai putin sensibila, şi anume :

Nr

t Element/poluant Prag de

a Prag de

intervenţie

10.3. SOL Se ven

cr lertă0 1 2 3

1 Arsen 25 50 2 Bariu 1000 2000 3 Cadmiu 5 10 4 Crom total 300 600 5 Cupru 250 500 6 Mangan 4000 2000 7 Mercur 4 10 8 Nichel 200 500 9 Plumb 250 1000 10 Seleniu 10 20 11 Vanadiu 200 400 12 Zinc 700 1500 13 Sulfaţi 5 50000 00014 Sulfuri 400 2000 15 Benzen 0,5 2,0 16 Toluen 30 100 17 Xilen 15 25

Fenol 19 Total hidrocarburi

aromatice (HA) 50 150

18 10 40

43

Nr crt

Element/poluant Prag de alertă

Prag de intervenţie

0 1 2 3 Total HAP20 25 150

21 Total hidrocarburi 1000 2000 din petrol

Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alertă, titularul

ctivităţii are obligaţia suplimentării monitorizarii concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor

ota: C mise vor fi respectate dupa realizarea masurii 4.1 privind depoluarea solului cuprinsa

0.4.1. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele

0.4.2. Toate utilajele si instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in stare

0.4.3. Anual operatorul va realiza masuratori privind zgomotul generat de activitatile de pe

11. GE

ade reducere a acestora. N oncentratiile maxime ad

in Planul de actiune.

10. 4. ZGOMOT 1prevazute in STAS 10.009/1988. 1buna de functionare. Drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator. 1amplasament.

STIUNEA DESEURILOR

11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

In urma activitatilor desfasurate pe platforma societatii rezulta urmatoarele categorii de deseuri

purarea apelor uzate in curatirea rezervoarelor

sode uzate)

leiuri cu continut de PCB-uri

ce – feroase si neferoase curi de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

de la echipamente electrice si electronice ateriale plastice, de sticla

17. Lemn

: 1. Slamuri si namoluri de la e2. Slamuri rezultate d3. Solutii saline (4. Catalizatori uzati 5. Uleiuri uzate 6. Echipamente si u7. Baterii si acumulatori uzati 8. Anvelope uzate 9. Deseuri metali10. Ameste11. Hartie-carton 12. Sticla 13. Deseuri municipale amestecate (menajere) 14. Substante chimice organice si anorganice de laborator expirate

15.Deseuri 16. Deseuri de ambalaje: hartie si carton, lemn, metalice, de m

18. Materiale izolante si de constructie cu continut de azbest Slamurile si namolurile rezultate din epurarea apolor uzate si slamuri rezultate din

curatirea rezervoarelor s-au transportat la batalurile de deseuri ale societatii. De-a lungul

44

timpului, in aceste bataluri s-au mai depozitat deseuri rezultate din fabricatii anterioare, cum ar fi: gudroane acide, reziduuri uleioase de aditivi, bentonita uzata, sode uzate, etc. De la data de 31.12.2006 activitatea de depozitare in batalurile vechi a fost sistata. Slamurile si namolurile cu continu

(sode uzate) rezulta in urma proceselor de eliminare a compusilor cu sulf din ben si solutiile de valorifi e

clului de activitate:

tioase.

fectate. Locul de depozitare este etans, nu comunica cu mediul exterior

ta din ungerile echipamentelor si de la mijloacele de transport. Se depozit

HG 1159/2003. celor noi, conform HG

1057/20elopele uzate se valorifica conform conform HG 170/2004.

se

Categoriile de deseuri rezultate din activitate, modul de depozitare, recuperarea si/sau e ar ze e

t de produs petrolier rezultate din activitatea curenta a rafinariei sunt depozitate temporat intr-un depozit conform.

Solutiile saline zine si gaze petroliere se depoziteaza in vase inchise, urmand a se gacar /eliminare. Catalizatorii uzati rezulta periodic, dupa incheierea ci- Catalizatorii cu continut de metale pretioase se valorifica prin firme furnizoare sau

alte firme autorizate pentru recuperarea metalelor pre- Ceilalti catalizatori uzati se depoziteaza in conditii de siguranta pentru om si mediu,

urmand a se valorifica/elimina prin firme autorizate. Catalizatorii uzati rezultati in anii anteriori din procesul tehnologic de hidrofinare

benzine si motorine, formati din oxizi de metale(Co, Mo, Fe), depusi pe suport de alumino-silice, au fost depozitati in celule etanse, in canalul de gaze arse al cuptorului si bazinul de la turnul de racire ale Instalatiei DAV2, deza

si nu are efecte asupra factorilor de mediu sau asupra sanatatii populatiei, nefiind in contact cu niciunul ditre acestia.

La oprirea instalatiilor, catalizatorul a fost supus procesului de regenerare si inertizare, conform procedurilor specifice.

Uleiurile uzate rezuleaza separat pe tipuri si se valorifica prin firme autorizate – conform HG 662/2001, HG

441/2002 si Bateriile cu plumb uzate se predau la schimb la achizitionarea01. AnvDeseurile metalice feroase si neferoase, hartia, cartonul, sticla, se valorifica prin firme

autorizate. Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice si deseurile menajere

transporta la Rampa ecologica a orasului Boldesti –Scaieni.

limin ea acestora sunt pre ntate in tabel le urmatoare:

0 1 2 3 4 Colectare separata Stocare temporarValorificare/eliminafirme autorizate

Namoluri de la epurarea efluentilor din incinta cu continut de substante periculoas

05

ic, fizico-chbiologic)

Colectare separata Stocare temporar

Nr. crt

Denumire deseu Cod deseu Cantitate estimata Mod colectare / depozitare

1. Slamuri din rezervoare

05 01 03* Cca. 513 kg subst. uscata/zi a

re prin

2.

e(mecanimic,

01 09* Cca. 1473 kg subst. uscata/zi a

Valorificare/eliminare prin firme autorizate

45

Nr. crt

Denumire deseu Cod deseu Cantitate estimata Mod colectare / depozitare

0 1 2 3 4 3. Alte deseuri

nespecificate (suport ceramic catalizatori)

05 01 99 - Colectare separata si depozitare la rampa ecologica

Alte desnespecificat(carbune activ, site pentru Fade H2)

ani si depozitare laecologica

Deseuri cu continupericuloase (solutii de sode uzate de NaOH si KOH)

/luna

Colectare separata Stocare temporara pe tipuri in rezervoare in vedvalorificarii/ eliminarii prin irme autorizate din punct dedere al protectiei mediul

Uleiuri

motor, de transmisie ungere

olectare separata tocare temporara pein butoaie si valorprin firme autorizate din punct de vedere al protectiei mediului

Uleiuri

izolante si de transmitere a caldurii

olectare separata tocare temporara pein butoaie si valorificare prin firme autorizate din punct de vedere a

Deseuri de ambalaje : hartie s

15

carton, metalice, de materiale plastice, de sticla

firme autoriz

Absorbanti, materiale filtranmateriale de lustruire imbracamintprotectie contaminata cu substante periculoase

4. euri e

brica

05 07 99 Cca. 50 tone/la 5 Colectare separata rampa

5. t de sulfuri

06 06 02*

Cca. 7 tone/luna de KOH si 90 tone de NaOH

erea

f e v ui

6. minerale neclorurate de

si de

13 02 05* 15 tone/an CS tipuri

ificare

7. minerale neclorinate

13 03 07* Cca. 2 tone/an CS tipuri

l protectiei mediului

8. i

lemn,

01

5 tone/an Se colecteaza pe tipuri si se valorifica/elimina prin

ate.

9. te,

si e de

15 02 02* - Colectare in butoaie/tomberoane, in vederea eliminarii

46

Nr. crt

Denumire deseu Cod deseu Cantitate estimata Mod colectare / depozitare

0 1 2 3 4 10. Absorbanti,

materiale filtrante,

altele ele

specificate la 15 02 02*

t materiale de lustruire si imbracaminte de protectie decat c

15 02 03 - Colectare in butoaie/ omberoane, in vederea

eliminarii

11. Anvelope scoase din uz

16 01 03 1 tone/an Se colecteaza si se valorifica prin firme autorizate

Uleiuri ide transmitere a caldurii cu PCB; echipamente continand PCB

16 02 09* unt incluse in Planul de eliminare echipamente cu PCB-uri; s-a incheiat un Contract MMGA / ICIM Bucuresti pentru eliminarea uleiurilor echipamentelor cu PCB

13. Substante chimice anorganice de lab. expirate

16 05 07* 0,192 tone

Substante chimice organice expirate

Se depoziteaza ispecial amenajate si se elimina prin fautorizate din punct vedere al pmediului

acumulatori uzati - deseurile de baterii auto se predau la schachizitioarea celor noi

Catalizacu continut de metale pde la refocatalitica, izomerizare

Colectare separata Stocare temporara in in vederea valorificarii metalelor pretioase prin firmele furnizoare, autorizate din punct de vedere al protectiei medi

Catalizatori uzati cu contimetale tranzitionale de la procesele tehnologice

Colectare separata Stocare temporara in buin vederea valorificarii/ eliminarii prin firme autorizate din punct de vedere al protectiei mediului

Catalizatori uzati cu c

tranzitionale de la procesele tehnologice

Colectare separata Stocare temporara in butoaie in vederea valorificarii/ eliminarii prin firme utorizate din punct de edere al protectiei mediului

12. zolante si 13 03 01* Cca. 1000 l ulei S

de colaborare cu

-uri

14. de lab.

16 05 08* 0,128 tone

n spatii

irme de

rotectiei

15. Baterii si 16 06 5 buc. imb la

16. tori uzati

retioase rmare

16 08 01 Cca. 45 tone la 2 – 6 ani

butoaie

ului17.

nut de 16 08 02* Cca. 120 tone la 2 –

6 ani toaie

18. ontinut de

metale

16 08 03

Cca. 20 tone la 2 – 6 ani

av

47

Nr. crt

Denumire deseu Cod deseu Cantitate estimata Mod colectare / depozitare

0 1 2 3 4 19. Catalizatori uzati

de Cracare Catalitica (cu

Ss

f ct de exceptia 16 08 07*)

16 08 04 - Colectare separata tocare temporara in buncar au butoaie in vederea

valorificarii/ eliminarii prin irme autorizate din pun

vedere al protectiei mediului

beton, caramizi,tigle si mat.

17 01 07 160 tone/an Se colecteaza si se elimina

al ceramice

prin firme autorizate din punct de vedereprotectiei mediului ezulta din dezmembr

constructii si se valorifica catre persoane fizice.

22. Cupru, bronz, alama

17 04 01

12 tone/an Se colecteaza si se valorifica prin firme autorizate.

Aluminiu

24. Plumb 17 04 03

1,8 tone/an .

Se colecteaza si se valorifica prin firme autorizate

Fier si o prin firme autorizate

Cabluri e colecteaza si se valorifica prin firme autorizate

Materialesi de construc

azbest

7 06 05* valorifica/elimina prin firme autorizate.

izolante (vata dsticla)

Se colecteazala rampa ecologica

Rasini schimbatoare de ioni satepuizate

19 09 05 e depoziteaza

30. Hartie si carton 20 01 01 7,45 tone/an Se colecteaza si se valorifica prin firme autorizate

Sticla olectare in vederea alorificarii

20. Amestecuri de

21. Lemn 17 02 01 - R ari de

23. 17 04 02 0,9 tone/an Se colecteaza si se valorifica prin firme autorizate

25. tel 17 04 05 3157 tone/an Se colecteaza si se valorifica

26. 17 04 11 15 tone/an S

27. izolante tie

cu continut de

17 06 01* 1

- Se colecteaza pe tipuri si se

28. Alte materiale e

17 06 04 - si depoziteaza

29.

urate sau

- S in spatii special amenajate si se elimina prin firme autorizate.

31. 20 01 02 - Cv

32. Deseuri de

20 01 21* - Se colecteaza pe tipuri si se

e autorizate. echipamente electrice si

20 01 35* 20 01 36

valorifica/elimina prin firm

electronice (DEE) / tuburifluorescente

33. Deseuri 20 03 01 11municipale amestecate

prin firme autorizate din 6 tone/an Se colecteaza si se elimina

punct de vedere al protectiei mediului

48

astfel incat sa nu se

creeze sseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi

scriptionate. alorificare a deseurilor numai cu operatori

autoriz slatia in vigoare.

Ospecial r atilor de mediu.

elor mai bune tehnici disponibile.

EURILOR

u duuri petroliere (depozitare slamuri de la curatirea zervoa el ţia de epurare) se prezintă astfel:

batal NDS 214 situat interiorul Societatii. ctivitatea de depozitare in batalurile vechi a fost sistata.

ziduuri petroliere;

c 10000 mc

2. Batalul NDS 212 contine gudroane si reziduuri petroliere. In prezent este sistata

depozit

ne pamanturi decolorante uzate, namoluri de la curatarea

zervoarelo

ierea statiei de epurare si

ontine namoluri provenite din procesul de epurare mecanica, fizico - chimica si biologica.

iere incepand cu data de 31.12.2006;

porara a deseurilor este un depozit de deseuri periculoase cu o capacitate de depozitare de 24900 tone impartita in doua celule de depozitare dupa cum urmeaza:

- Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va facetocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. - Zonele de depozitare a de

in- Titularul va efectua operatiuni de v

ati, in conformitate cu legi- Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de

societati autorizate, fara a afecta in sens negativ mediul. - peratiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru

, ca e va fi pus in orice moment la dispozitia autorit- Se vor respecta prevederile legale in vigoare in domeniul deseurilor si recomandarile

c

11.2. DEPOZITAREA DEŞ11.2.1. Batalurile vechi Sit aţia actuală a batalurilor de rezir or, gudroane acide, nămoluri de la stare• Trei bataluri NDS 211, NDS 212, NDS 196 aşezate pe malul stang al raului Teleajen. • UnDe la data de 31.12.2006 a

1. Batalul NDS 211 contine gudroane si re• suprafata = cca 9300 mp • volum total = cca 37000 m• volum actual estimat=

area. • suprafata = 20300 mp • volum actual = 83992 mc

3. Batalul NDS 196 contir si namoluri de epurare. re

• suprafata = 33762 mp • volum deseuri = 91281 mc

4. Batalul NDS 214 este situat interiorul Societatii, in apropc

• suprafata = cca 1600 mp • volum total = cca 6400 mc • volum actual = 500 mc

Titularul are urmatoarele obligatii: - Sistarea depozitarii deseurilor petrol- Stocarea temporara a deseurilor depozitate în bataluri pana la data de 31.12.2009,

în conditii de siguranta din punct de vedere al protectiei mediului.

11.2.1. Instalatia de stocare temporara a deseurilor Instalatia de stocare tem

49

• o celula cu volumul de 12500 m3 (17000 t) pentru depozitarea namolurilor rezultate din functionarea curenta a instalatiei de epurare: namol treapta mecanica, namol fizico chimic, namol biologic in exces (cod deseu 05 01 09*);

3

telor perevazute de HG nr. 349/2005 privind

RVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE

• o celula cu volumul de 7100 m (7900 t) pentru depozitarea şlamurilor rezultate din curatarea rezervoarelor de depozitare materii prime, semifabricate, produse finite si din prelucrarea slopsului (05 01 03*).

Etansarea de baza si a taluzurilor corespunde cerin depozitarea deseurilor. Titularul va avea obligatia de a valorificar/elimina anual cel putin 400 tone

(substanta uscata) deseuri depozitate in instalatia de stocare temporara a deseurilor, incepand cu anul 2008. 12. INTEURGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI

CTE ARE Reralitati

Conform HG nr. 804/2007 ntro ra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoas trotel Lukoil SA Ploiesti se incadreaza in categoria obiectivelor risc major, datorita prezentei substantelor periculoase in cantitati m ari decat c ute in parte a HG 04/20 te surmator:

Nr crt

Denumirea substantei periculoase

Fraze de risc

Cantitate relevanta

partea 1, 2 coloana 3

-tone-

Capacitate totala de stocare -

Mod de stocare

12.1. CARA12.1.1. Gen

RIZ A RISCU

- privind co

ILOR

lul asupe, SC Pe

cu ai mele prevaz a a -2 - nr. 8 07. Aces ubstante sunt prezentate in tabelul

Conditii de stocare

tone-

6 eneratoare de spuma

stropire, opritoare flacari, serpentina de incalzire.

Generatoare de spuma aeromecanica,

apa de stropire; membrana dubla de

etansare 3 Metanol F; R11 ;

R23/24/2(partea 1)

1630 Rezervor cilindric cu capac fix

Rezervoarepresurizate cu azot, prevazute cu generatoare de spuma aeromecanica, apa de stropire, supape, opritoare flacari. Temperatra de depozitare= 40°C.

T;

5-39

5000

0 1 2 3 4 5 1 Titei T; R45 200 195000 Rezervor G

aeromecanica, apa de supape,

2 MTBE F, R11; Xi , R38

50000 3600 Rezervoare

50

Nr crt

Denumirea substantei periculoase

Fraze de risc

Cantitate relevanta

partea 1, 2 coloana 3

-tone-

Capacitate totala de stocare -tone-

Mod de stocare

Conditii de stocare

0 1 2 3 4 5 6 4

Aditiv cetanic Xn, N

R20/21;R44B

; R 51/53

500 - utoaie -

LPG

GPL autcasnic)

F+; T R12;

R27;

R23/24/25

-

Vase sub presiune

66 – R67

N; R 51-

Generatoare de spuma aeromecde stropire, supape, opritoartemp. depozitare =60°C

Generatoare de spuma aeromecde stropire, supape, opritoartemp. depozitare =35°C

Generatoare de spuma aeromecde stropire, supape, opritoartemp. depozitare =35°C Generatoare de spuma aeromecde stropire, supape, opritoartemp. depozitare =60°C

5 semifabricat si finit(propan, propilena,

o si

R45;

R36;

200 (partea 1)

6900 Sfere, vase

6 Hidrogen F+; R12

50 (partea 1)

- Vase

7 Materie prima izomerizare

F+; R12 - Xn; R 65 - R

53

25000 (partea 1)

2000 Rezervor

anica, apa

e flacari,

8 Benzina semifabricat

F+ R12; T

R45; R65

25000 (partea 1)

30000 Rezervor

anica, apa

e flacari,

9 Benzina component si finita

F+ R12; T

R45; R65

25000 (partea 1)

43800 Rezervor

anica, apa

e flacari,

10 Motorina semifabricat

Xn; R40; R45

25000 (partea 1)

32300 Rezervor

anica, apa

e flacari,

51

Nr crt

Denumirea substantei periculoase

Fraze de risc

Cantitate relevanta

partea 1, 2 coloana 3

-tone-

Capacitate totala de stocare -tone-

Mod de stocare

Conditii de stocare

0 1 2 3 4 5 6 11 Motorina

finita R40; R45 25000

(partea 1)

Xn; 36000 Rezervor Generatoare de spuma aeromecanica, apa de stropire, supape, opritoare flacari, temp. depozitare =60°C Generatoare de spuma aeromecde stropire, supape, opritoare flacari, serpentina de incalzire, temp. depozita

13 Slops T; R45

, temp. °C

200 14300 Rezervor Generatoare de spuma aeromecanica, apa de stropire, supape, opritoare flacari, serpentina de incalziredepozitare =90

Cx)

200 Rezervor Generatoare despuma

12 Pacura T; R45 200 24800 Rezervor

anica, apa

re =90°C

14 Materie prima CC (distilat vid, motorina II

T; R45 19200

aeromecanica, apa de stropire, supape, opritoare flacari, temp. depozitare =60°C

15 Materie

(semigudron)

T; R45 200 12200 Rezervor Generatoare de

aeromecanica, apa de stropire, supape, opritoare flacari, temp. depozitare =60°C

prima Cx spuma

16 Fractii petrolie

T; R45 25000 (partea 1)

Zestre inst

tehnologic

conducte

In instalatii si conducte, in circuit inchis

re

- alatii

e si

17 Hamoniu 25%

CR50 butoaie

- idroxid de ,R34; N 200 60 Rezervor,

52

Substante periculoase prezente pe amplasament ca stocur icati

crt

substantei periculoase

Fraze Cantitate totala

detinuta -tone-

Cantitate relevanta

partea 1, 2 coloana 3

stocare de stocare

i din fabr i anterioare:

Conditii Nr Denumirearisc

-tone-

Mod de

1 Metiletilcetona 50000 orizontal

- F; R 11-

36/37

87 Vas 0 1 2 3 4 5 6

2 White-spirit T; R45 17,13 25000 Rezervor - (partea 1)

3 Metilmetacrilat

0,398 Butoaie Depozitare in magaziiF; R 11 50000

4

R22; 34;

utoaie Nonilfenol 5,163 BC;N; 200

50/53 5 Propilenglic

ol F; R 10 3,42 50000 Butoaie

inc praf F; R 15- 12,1 Butoaie

inchise, in sectoare

separate

7 Z17 N

R 50-53 200

producoperato

• koil SA; •

a amplasamentului sau apar noi tehnologii in domeniul

n rapo

plasamentului un responsabil in dom

Pentru prevenirea accidentelor majore si interventia rapida si eficienta in caz de ere a accidentelor majore generate de existenta substantelor periculoase pe amplasament, rul detine: Raport de securitate elaborat de SC Petrotel LuPlanul de Urgenta Interna in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase;

• Planuri de lichidare a avariilor (pe instalatii); • Plan general de prevenire si combatere a poluarii accidentale la folosintele de apa

potential poluatoare.

Raportul de Securitate trebuie revizuit periodic si daca este necesar se actualizeaza – conform articolului 10, punctul (6) din HG nr. 804/2007, astfel :

• data la 5 ani ; • la initiativa operatorului sau la cererea autoritatilor competente, daca apar noi

circumstante in functionaresecuritatii (de ex. in analiza accidentelor, a disfunctionalitatilor aparute in activitatea de operare, sau progrese stiintifice in domeniu). Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţie publicului raportul de securitate.

Titularul activităţii poate solicita autorităţilor competente să nu facă publice anumite informaţii din raportul de securitate, din motive de confidenţialitate industrială, comercială, de securitate publică sau de apărare naţională. În astfel de cazuri, cu aprobarea autorităţilor competente, titularul activităţii va furniza acestora informatiile complete şi va pune la dispoziţie publicului

rt care nu conţine informaţiile pentru care s-a făcut solicitarea de a nu fi publicate. u Titularul activitatii are obligatia sa numeasca la nivelul am

eniul managementului securitatii in vederea indeplinirii prevederilor HG 804/2007. Acesta are obligatia sa asiste persoanele imputernicite cu inspectia, punandu-le la dispozitie

53

evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si sa le faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe.

12.1.2. Inventarul substantelor si preparatelor periculoase prezente pe

ritate al societatii.

asament mplasament unde se poate declansa un

incendi

atoare vizibile, detin mijloace de protectie adecva

ericuloase prezente, titularul de activitate ebuie sa elaboreze proceduri privind colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor catre

persona accident major.

I SI INSTALATII

re sau anexele lor de catre vehicule sau alte masini. In special viteza de deplasare a ehiculelor va fi limitata in interiorul obiectivului.

ces trebuie sa fie bine delimitate, curatate in permanenta si elibera

interventie.

12.2.2. Supravegherea platformei industriale anenta.Platforma industriala va fi

proteja

ecuritatii sa poata fi alertata si sa intervina rapid in locul in care este nevoie.

12.2.3.Cladiri si locatii de riscurile de incendiu, explozie si gaze toxice.

Ampla

terventiile de urgenta in caz de accident.

amplasament Titularul de activitate trebuie sa detina documente care ii permit sa cunoasca natura si

riscurile substantelor si preparatelor periculoase prezente in instalatiile sale(cu precadere fisele de securitate). Se va actualiza, de cate ori este nevoie, inventarul si stocurile de substante si preparate periculoase prezente in amplasament.

Acest inventar va fi pus permanent la dispozitia serviciului de secu

12.1.3. Identificarea zonelor de risc din amplTitularul de activitate identifica zonele din au, o emisie de substante sau preparate periculoase stocate sau utilizate sau se poate forma

un nor cu continut de substante nocive sau explozive, pentru o scurta durata sau de maniera permanenta. Aceste zone sunt marcate prin indic

ta si sunt incluse in planul de gestionare al situatiilor de risc de pe amplasament.

12.1.4. Informatii preventive asupra efectului domino Pentru instalatiile sau grupurile de instalatii la care probabilitatea şi posibilitatea

producerii unui accident major şi consecinţele acestuia sunt mai mari din cauza amplasării acestora, precum şi din cauza cantităţilor de substanţe ptr

lul implicat asupra naturii şi pericolului global de

12.2. INFRASTRUCTUR12.2.1. Accesul si circulatia in amplasament Titularul trebuie sa ia masuri pentru a evita lovirea sau deteriorarea instalatiilor, unitatilor

de stocav

Caile de circulatie si acte de orice obiect care ar putea impiedica circulatia. Aceste zone de circulatie trebuie sa

fie amenajate astfel incat masinile de pompieri sa poata interveni fara dificultate. Vor exista cel putin doua cai de acces de prim ajutor, la distanta una fata de cealalta si

plasate cat se poate de eficient pentru a evita expunerea lor la consecintele unui accident, accesibile din exterior pentru mijloacele de

Platforma industriala va fi supravegheata in permta impotriva intruziunilor. Responsabilul cu managementul securitatii va lua toate masurile ca o persoana

competenta in domeniul s

Sala de control trebuie sa fie protejatasarea cladirilor in care isi desfasoara activitatea personalul de deservire se face la adapost

de riscurile de incendiu, explozie si gaze toxice. In interiorul instalatiilor caile de circulatie sunt amenajate si mentinute libere, pentru a usura circulatia si evacuarea personalului ca si in

54

12.2.4. Legarea la pamant a instalatiilor electrice Instalatiile electrice trebuie realizate si intretinute conform normelor de protectia muncii

romanesti in vigoare. Legarea la pamant a acestora trebuie sa fie separata de cea aferenta stalatiei de paratrasnet.

aportul sau, defectiunile observate.

de protectie contra fulgerelor este verificata o data la cinci ani.

seismelor sunt protejate contra seismice, conform

disp iGPL si or seismice majore.

AGEMENTUL OPERATIILOR CE DETIN/PRODUC/UTILIZEAZA SUBST

securita latiei. Fazele de pornire si oprire, functionare normala, menten

•

entelor de reglare si a dispozitivelor de securitate.

iune a unor noi instalatii, se va face receptia tuturor lucrarilor realizat

izare si control al poluantilor pe raza de incidenta a activitatii desfasurate, in copul prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarii accidentale de poluanti in mediu.

atia sa asiste persoanele imputernicite cu inspectia, punand

zonele cu risc de incendiu, explozie, in afara d

a permanent instructiuni asupra modalitatii de aplicare a ispozitiilor prezentei autorizatii in apropierea locurilor periculoase sau telefoanelor, cat si in

zonele sonal. In aceste instructiuni se va aminti interdictia de a fuma in locurile cu risc si obligatia de a pastra libere caile de acces pentru interventii rapide.

inVerificarea ansamblului instalatiei electrice se va face cel putin o data pe an, de o

societate de specialitate, care va mentiona explicit in r

12.2.5. Protectia contra trasnetelor Dispozitivele de protectie contra fulgerelor trebuie sa fie conforme cu normele romane in

vigoare sau cu normele in vigoare din statele membre sau prezentand garantii de securitate in vigoare.Verificarea dispozitivelor

12.2.6. Protectia contra Instalatiile prezentand risc major pentru mediu

oz tiilor romane in vigoare. In special, trebuie asigurata integritatea sferelor de depozitare gaze lichifiate, contra efectel

12.3. MANANTE SI PREPARATE PERICULOASE 12.3.1. Proceduri de exploatare destinate prevenirii accidentelor Manipularea si operarea in conditii de risc a instalatiilor pot avea consecinte asupra tii publice si sanatatii popuanta, fac obiectul unor proceduri de exploatare scrise, puse la dispozitia celor care

lucreaza in instalatiile respective. Aceste proceduri obligatorii prevad in special :

• modalitatile de operare ; • frecventa verificarii dispozitivelor de securitate;

instructiunile de intretinere si curatire, periodicitatea acestor operatii si obligatiile inainte de a incepe aceste operatii ;

• modalitatea de intretinere si utilizare a echipam

Inainte de punerea in functe iar pornirea se va face in prezenta unei echipe de tehnicieni competenti.

12.3.2. Verificari periodice Instalatiile, aparatele si depozitele in care sunt stocate substante si preparate periculoase ,

ca si mijloacele de interventie in caz de pericol, trebuie verificate periodic. Titularul de activitate are obligatia de a asigura functionarea in bune conditii a sistemului

propriu de monitors

Titularul de activitate are obligu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si sa le

faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe

12.3.3. Interdictia de foc Este interzisa aducerea focului sub orice forma in e interventiile ce fac obiectul unui permis de interventie. Se vor afisa si actualiz

dde trecere cele mai frecventate de catre per

55

trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a accidentelor ajore

Instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de urgenta

ificare sau intretinere a instalatiilor care ar putea prezenta un risc

permisului trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale in vigoare

sunt precedate, chiar inainte de incepere, de o inspectie la fata loc

daca s-au executat corect, pentru evacua

Anumite interventii stabilite, de intretinere simpla si realizate de personalul propriu pot fi stabilit

i nu poate efectua lucrari decat dupa obtinerea autorizatiei din artea unitatii. Autorizatia va cuprinde criteriile de acceptare, de revocare si de controale

realizateceptia lucrarilor care atesta ca

instalat

Sudorii vor detine o atestare scrisa asupra aptitudinii profesionale specifica modului de asambl

de securitate, lista factorilor portanti pentru securitate. Acesta identifica echipamentele, parametrii, regulamentele,

structiunile de lucru si instruirile personalului, cu scopul de a tine sub control instalatiile, in ate fazele de exploatare (functionare normala, pornire/oprire, situatii accidentale) susceptibile

de a in uie sa fie actualizata permanent si pusa la

de functionare in siguranta. Declansarea alarmei ebuie sa antreneze actiuni automate sau proceduri de corectie.

12.3.4. Instruirea personalului Intreg personalul

m (PPAM), prevederile planurilor de urgenta interne si urgenta externa.

se va face periodic. Se va respecta procedura privind instruirea, scolarizarea si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz).

Se vor elabora proceduri specifice penru a verifica nivelul de cunoastere de catre personal a riscurilor existente in instalatii.

12.3.5. Mentenanta si lucrari de reabilitare Orice lucrari de extindere, mod de incendiu fac obiectul unui « permis de lucru cu focul » eliberat de o persoana

autorizata in acest sens. Formularul

Orice lucrari sau interventii ului pentru a verifica daca masurile stabilite sunt respectate. La sfarsitul lucrarilor, se face receptia pentru a verificarea materialelor de santier; se verifica amplasarea corecta a instalatiilor si se certifica

acest lucru.

e intr-o procedura simplificata. Orice agent din afara unitati

pe de unitate. Punerea in functiune a unor unitati noi este precedata de riile sunt apte de functionare. Orice interventie prin punct cald asupra conductelor care contin combustibil nu poate fi

efectuata decat dupa golirea completa a conductei respective. La sfarsitul lucrarilor se face verificarea unei etanseitati perfecte a conductelor. Aceasta

verificare se face pe baza unei proceduri scrise. Verificarile si rezultatele lor sunt consemnate in scris.

are pe care-l au de efectuat.

12.4. ELEMENTE IMPORTANTE DESTINATE PREVENIRII ACCIDENTELOR 12.4.1. Lista elementelor importante pentru securitate Titularul de activitate, stabileste, tinand cont de Raportul

iminto

duce consecinte grave pentru om si mediu. Lista treb dispozitia organelor competente de inspectie.

12.4.2. Domeniu de functionare Titularul de activitate stabileste, sub responsabilitatea sa, limitele de variatie care

determina siguranta in functionare a instalatiilor. Instalatiile trebuie sa fie echipate cu dispozitive de alarma cand parametrii depasesc plajatr

56

tratare a informatiei trebuie detectata utomat. Alimentarea si transmiterea comenzilor trebuie sa se realizeze in « securitate pozitiva »

(functio rolate periodic si mentinute in stare de

Sisteme de alarma si securizare a instalatiilor

tiilor sunt indepen

le de a provoca consecinte grave pentru vecinatati si mediu trebuie echipat rilor ce pot a

ncident si, luand in considerare natura, calizarea instalatiilor si conditiile meteo, zonele din amplasament care pot fi afectate

actualizeze lista detectorilor existenti si sa stabileasca operati

urilor, detectorii ficsi trebuie sa declanseze ,: - dispozitive de alarma sonora si vizuala, destinate a alarma personalul ce asigura

suprave

ectie. In afara de detectorii ficsi, personalul dispune de detectori portativi, mentinuti in perfecta

stare de

ilor trebuie sa functioneze si in cazul intrerup

12.4.7. Utilitati destinate exploatarii instalatiilor esul la utilitatile necesare

functio

laboreze o procedura scrisa privind verificarea tanseitatii cuvelor de retentie si a recipientilor de stocare.

tiile de intretinere si de vidanjare se vor nota intr-un registru care se va

oarele si alte ambalaje, recipientii ficsi de stocare ai substantelor si preparatelor chimice periculoase cu un volum superior de 800 l trebuie etichetat intr-o forma vizibila, cu numele exact al continutului, conform reglementarilor specifice.

12.4.3. Echipamente importante pentru securitate Echipamentele trebuie sa fie confectionate astefel incat sa reziste la actiunea substantelor

si preparatelor manipulate si in mediul de functionare al instalatiei (soc,coroziune, etc.). Orice defectiune in sistemele de transmitere si

anare normala si in pana de curent). Acestea trebuie cont functionare dupa proceduri scrise.

12.4.4. Acestea permit, in caz de depasire a pragurilor critice prestabilite, de a alarma personalul

de supraveghere in cazul unui accident si de a securiza instalatiile susceptibile a provoca consecinte grave asupra vecinatatilor si mediului. Dispozitivele de securizare a instala

dente de sistemele de comanda a instalatiei. Aceste functioneaza in « securitate pozitiva » ( functionare normala si in pana de curent).

12.4.5. Supravegherea si detectarea zonelor de pericol Instalatiile susceptibie cu sisteme de detectie si alarma a caror plaja de sensibilitate depinde de natura riscuparea. Implantarea detectorilor trebuie sa fie rezultatul unui studiu prealabil pentru a permite

informarea rapida a personalului asupra oricarui ilo

Titularul de activitate trebuie saile de mentenanta destinate mentinerii eficacitatii lor in timp. In caz de depasire a prag

gherea instalatiilor; - sistemele de punere in siguranta a instalatiilor, dupa specificatiile exploatantului . Supravegherea unei zone de risc trebuie sa se realizeze prin mai multe puncte de det

functionare si accesibili in orice imprejurare.

12.4.6. Alimentarea electrica Echipamentele si sistemele de securizare a instalatierii curentului electric.

Titularul de activitate asigura in permanenta furnizarea sau accnarii echipamentelor de alarmare si a celor care concura la securizarea instalatiilor.

12.5. PREVENIREA POLUARILOR ACCIDENTALE 12.5.1. Organizarea amplasamentului Titularul de activitate trebuie sa e

eVerificarile, opera

pune la dispozitia autoritatilor competente pentru inspectie.

12.5.2. Etichetarea substantelor si preparatelor periculoase Butoaiele, rezerv

57

Zonele de stocare permanenta a recipientilor cu substante si preparate periculoase, se eticheteaza vizibil cu simbolurile de pericol.

12.5.3. Retentii sau lichide susceptibile sa provoace

tocarile fixe sau mobile in locuri fixe ca si zonele de traversare trebuie prevazute cu o uva de retentie al carei volum sa fie cel putin egal cu cea mai mare din cele doua valori care

urmeaz

zervoarelor asociate.

iste la actiunea fizica si chimica a fluidelor e care le-ar putea contine. La fel si pentru dispozitivele de obturare asociate care trebuie tinute

inchise

zervoare

ductele trebuie instalate la adapost de socuri mecanice si sa prezinte toate garantiile de rezi

12.5.5. Reguli de compatibilitate in stocare produse incompatibile nu trebuie asociate aceleia

i manipulare a roduselor periculoase, solide sau lichide (sau lichefiate) trebuie sa fie etanse, construite din

materia e si produsele scurse acciden

ozitive care sa permita verificarea nivelului de mplere in orice moment si care saimpiedice deversarea in cursul umplerii lor. Dispozitivul de upraveghere trebuie prevazut cu o alarma de nivel inalt. In lipsa unui astfel de dispozitiv, upravegherea vizuala trebuie realizata de catre un operator, in imediata vecinatate a rezervorului are se incarca. Acest operator trebuie sa poata opri incarcarea in orice moment.

telor sau preparatelor periculoase

periculoase recuperate in caz de accident urmeaz

Stocarea tuturor produselor sau deseurilor solide poluarea mediului se va face in incinte impermeabile mentinute in buna stare si care garanteaza imposibilitatea infiltrarii poluantilor in sol. Apele de scurgere sau spalare din aceste zone de stocare vor fi evacuate. Sc

a : - 100% din capacitatea celui mai mare rezervor ; - 50% din suma capacitatii re

Cuvele de retentie, precum canalele de transport al produselor periculoase si retelele de colectare a deversarilor, trebuie sa fie etanse si sa rezp

.

12.5.4. ReRezervoarele trebuie construite din materiale adaptate produselor ce sunt stocate, pentru a

evita riscul unor reactii periculoase. Con

stenta la actiunile mecanice, fizice si chimice.

Rezervoarele sau recipientele care contin si retentii. Stocarea lichidelor inflamabile si a altor produse toxice, corozive sau periculoase pentru

mediu nu este autorizata a se realiza sub nivelul solului, decat in rezervoare- fosa zidite, sau asimilate.

Titularul de activitate se asigura ca cuvele de retentie sa ramana disponibile in permananta. Asfel, apele pluviale trebuie eliminate din acestea, de cate ori este necesar.

12.5.6. Transport, incarcare, descarcare Zonele de incarcare si descarcare a vehiculelor cisterna, de stocare s

ple ignifuge, echipate astfel incat sa poata prelua apele de spalartal si care sa permita vidanjarea, in cazul unei eventuale scurgeri. Rezervoarele trebuie echipate cu disp

ussc

12.5.7. Eliminarea substanEliminarea substantelor sau preparatelora filierele proprii fiecarui tip de deseu.

58

12.6. MIJLOACE DE INTERVENTIE IN CAZ DE ACCIDENT SI ORGA

Urgenta terna stabilit de titularul de activitate in colaborare cu Insp. pentru Situatii de Urgenta.

Ampla te protectiei personalului in caz de

rventie

ia Serviciului de Protectie Civila Judetean si organelor competente de control

sonalului de interventie

ii specifice gazelor sau em l e risc.

n orice circumstanta, atat in trebuievantulu

specific

• mijloace fixe de lupta contra incendiilor , compuse din mijloace fixe de producere a apei

•

Canalizarile ce colecteaza apa de incendiu trebuie proiectate pentru a prelua integral ebitele si presiunile necesare in interventii din orice punct al rafinariei. Reteaua de canalizare ebuie echipata cu un numar suficient de vane de baraj, astfel incat orice zona afectata de o

ruptura fie izolata. Amplasamentul trebuie sa dispuna, in orice situatie

a existe ca rezerva .

NIZAREA AJUTORULUI 12.6.1. Generalitati privind mijloacele Amplasamentul trebuie dotat cu mijloace adaptate de aparare care trebuie sa fie

repartizate conform analizei de risc efectuata de titular. Ansamblul sistemului de lupta contra incendiilor face obiectul Planului de

Insamentul trebuie dotat cu mai mlte puncte de retragere destinaaccident.

12.6.2. Intretinerea mijloacelor de inteAceste echipamente trebuie mentinute in stare buna, marcate si usor accesibile.

Titularul de activitate trebuie sa stabileasca un program de testare si control a acestora. Datele, modalitatile de control si observatiile constatate se inscriu intru-un registru care ramane la dispozit

12.6.3. Protectia individuala a perTitularul trebuie sa puna la dispozitia intregului personal de interventie si supraveghere

sau care sta in interiorul zonelor toxice masti sau aparate respiratorisii or toxice ce pot rezulta in situatii d

Aceste mijloace de protectie individuala trebuie sa fie accesibile iinterventii normale cat si accidentale. O rezerva de aparate respiratorii de interventie

asigurata in cel putin doua sectoare protejate ale amplasamentului si in sens opus directiei i.

12.6.4. Resurse de apa si spuma Titularul de activitate trebuie sa dispuna de propriile mijloace de lupta contra incendiilor, e riscurilor induse de substantele/preparatele chimice existente:

• o rezerva de apa de incendiu; • o rezerva de emulsii adaptate produselor prezente pe amplasament;

(rampe de stropire), mijloace fixe de producere a spumei, stalpi de incendiu protejati contra inghetului;

• vehicule de incendiu, de aprovizionare si echipamente de comunicatie; • extinctoare in numar si de calitate adaptata riscurilor ce pot apare, trebuie sa fie judicios

repartizate in amplasament si in special in apropierea depozitelor de materiale combustibile si a zonelor de incarcare a produselor si deseurilor;

• robinete de incendiu armate; rezerve de nisip repartizate uniform, in cantitati adaptate riscurilor, lopeti.

dtr

, cu ocazia unui accident, sa, de un grup de pompe pentru apa de incendiu, de resurse de apa suficiente pentru a

asigura alimentarea cu apa a retelei de incendiu. In caz de oprirea curentului, trebuie s doua surse de energie distincte, securizateTitularul se asigura de disponibilitatea permanenta a unei surse exterioare de apa de

incendiu.

59

12.6.5. Reguli de securitate Dispozitiile prezentei autorizatii trebuie incluse in procedurile si instructiunile de lucru

sonalului de deservire.

ul, neautorizat, in instalatiile care detin substante /preparate

ire in regim de urgenta si securizare a unei instalatii (electricitate, retele de uide);

- masurile ce trebuie luate in caz de scurgere a unor substante periculoase, conditiile de evacuare a deseu

ngere ce trebuie utilizate in caz de incendiu;

ifice (sonore, vizuale si alte mijloace de omunicare) pentru a alerta persoanele prezente in amplasament asupra naturii si extinderii

risculu fixe care permit alertarea trebuie repartizate pe tot amplasamentul.

ele pentru trebuie securizate.

fi afectata de un accident

i populat

Informatiile se transmit prin brosuri, afise, fluturasi.

erală de periculozitate a substanţelor şi a preparatelor din obiectiv care ar putea duce la

dă populaţia vizată ş

care sunt actualizate permanent si tinute in locuri accesibile perAceste reguli trebuie sa indice in special:

- interdictia de a folosi focpericuloase care pot fi la originea unui accident (incendiu, explozie) - procedurile de oprfl

rilor si a apelor impurificate in caz de imprastiere accidentala; - mijloacele de sti- procedura de alerta cu numerele de telefon a responsabilului si grupei de interventie de pe platforma , in caz de accident; - procedura de izolare a amplasamentului cu scopul de a preveni orice imprastiere a poluarii in receptorii naturali.

12.6.6. Sistem de alertare interna Sistemul de alertare interna si scenariile diferite ale acestuia se regasesc in Planul de

Urgenta Interna. O retea de alertare interna a amplasamentului trebuie sa colecteze alertarile personalului de la posturile fixe si mobile, datele meteo disponibile ca si orice informatie necesara gestionarii alertarii. Aceasta trebuie sa declanseze alarme specc

i. PosturileUna sau mai multe linii de comunicare interna (linii telefonice, retea) trebuie rezervate

exculsiv gestionarii alertei. Amplasamentul trebuie dotat cu o statie meteo permitand masurarea vitezei si directiei vantului, cat si a temperaturii. Aceste masuratori sunt preluate de sala de control. Dispozitiv

masuratorile datelor meteo

12.6.7. Informarea preventiva a populatiei care poate major In colaborare cu Institutia Prefectului, titularul de activitate trebuie sa informeze

persoanele susceptibile a fi implicate intr-un accident (servicii publice, colectivitati), precum sia invecinata amplasamentului asupra riscurilor unui accident major si regulile care

trebuiesc respectate in asemenea situatii. Aceste informatii contin: - numele titularului de activitate si coordonatele; - autoritatea de pe amplasament care furnizeaza informatii; - denumirile comune sau, în cazul substanţelor periculoase cuprinse , denumirile generice

sau categoria gen producerea unui accident major, indicându-se principalele lor caracteristici periculoase. - informaţii generale privind natura pericolelor de accidente majore, inclusiv efectele lor

potenţiale asupra populaţiei şi mediului. - informaţii corespunzătoare asupra modului în care populaţia afectată va fi avertizată şi

informată în cazul în care se produce un accident major. - informaţii corespunzătoare asupra acţiunilor pe care trebuie să le întreprini asupra comportamentului pe care trebuie să îl adopte în cazul în care se produce un

accident major.

60

- confirmarea faptului că titularul activităţii are obligaţia de a lua măsuri interne adecvat

rnă elaborat pentru a aborda oricare dintre efectele externe le

tabilite potrivit legii.

e, în special menţinerea legăturii cu serviciile de urgenţă, pentru a acţiona în caz de accidente majore şi pentru a minimiza efectele acestora.

- referinţă la Planul de urgenţă exte a accidentului. Aceasta trebuie să cuprindă îndrumarea de a coopera la orice

instrucţiuni sau solicitări din partea serviciilor de urgenţă în momentul accidentului. - detalii asupra sursei de unde pot fi obţinute informaţii suplimentare, sub rezerva

cerinţelor de confidenţialitate s

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

larul are urmatoarele obligatii: sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii

factoril

• sa transmita la APM Prahova si GNM – CJ Prahova orice alte informatii solicitate, sa asiste s ispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru preleva u culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor utorizatiei.

re a emisiilor si a calitatii mediului se va organiza in cadrul soci si/sa rare i v nata de cadrul unitatii numite cu decizie de catre co

Pentru prelevare si analiza se vor utiliza me e recunoscute d Organizatia Inter ion ndardizar ene sau alte m echivalen

13.1. AER 3.

Titula izarea emisiilor in at era prin laboratorul propriu in conformita lul urmat

Nr. crt /cazanul

Indicator Frecventa determinarii

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta de Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005, aprobata de Legea nr. 84/2006, titu

•or de mediu, prin analize efectuate de personal calificat in laboratorul din dotare sau in

laboratoare terte, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice;

• sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;

i sa puna la drea de probe sa

a Activitatea de monitoriza

etatii u in colabo cu laboratoare terte s a fi coordo persoane dinnducere.

tod e nat ala de Sta e, Norme Europ etode te.

1 1.1. Emisii

rul va efectua monitor mosfte cu tabe

Instalatia Cuptorul or:

tehnologic

0 1 2 3 4 CO

NOX

1 Distilare atmosferica si in vid

1/s a Cuptor 01- H2 Cuptor 01- H3

SOX

aptaman

CO NOX

2 Hidrofinare petrol -motorina

Cuptor 06-H1

SOX

1/s a

aptaman

CO NOX

3 Cocsare Cuptor 02- H1

SOX

1/s a aptaman

CO NOX

Cuptor 03- H12Cuptor 03- H

SOX

2/luna

4 Hidrofinare benzina

61

Nr. crt

Instalatia Cuptorul tehnologic /cazanul

Indicator Frecventa determinarii

0 1 2 3 4 CO

NOX

5 Reformare catalitica

Cuptor 04- H2 Cuptor 04- H3

- H5

Cuptor 04- H1

Cuptor 04 SOX

2/luna

CO NOX

Cuptor 09- FH2 2/luna

SOXCO

NOX

6 Cracare catalitica

tor 09- FV3 +

4

Regenera

CO-Boyler 09- FH SOX

1/saptamana

CO NOXSOXCO

NOX

Cazan 3 SOXCO

NOX

CT

SOX1/luna

7 Hidrodesulfurare benzina de CC

Cuptor 75-H1 2/luna

8

C.E.T.2 Cazan 1 Cazan 2

1/saptamana

9 Cazan 4 Cazan 5

1/saptamana in situatie de functionare

CO NOX

10 Stripare ape Incinerator YH1

SOXCO

NOX

DGRS Incinerator H2

SOX

1/luna 11

CO NOX

12 Fabrica de

R-101

SOX

1/luna hidrogen

13 Izomerizare 76-H1 CO 1/luna

functionare in situatie de

In p izarea laboratorul prop laruls), monitorizarea pulberi o data pe

tratie2 s ani si a co tratiilor de NOx

lus fata de monitor efectua prin riu, titu va efectua

cu o firma terta acreditata, la fiecare sursa (co concen i de SO2 o data la aptam ncen si luna.

13.2. APA 13.2.1. Apa epurata

Nr. Punct prelevare Indicator de Metoda de Frecventa

crt probe calitate analiza 0 1 2 3 4 1. ■ pH SR ISO10523-97 3/zi 2. ■ sulfuri SR ISO10530-97 3/zi

3.

Evacuare in raul Teleajen ■ extractibile in

eter de petrol SR 7587-96 3/zi

62

Nr. Punct prelevare probe e

Metoda de Frecventa crt

Indicator de calitat analiza

2

■ suspensi

5. ■ CCO-Cr SR ISO 6060-96 1/zi 6. ■ CBO5 SE EN 1899/1-03 3/sa ana ptam7. ■ fenoli SR ISO 6439-01 1/zi 8. ■ detergenti SR EN 903-03 1/zi

9. ■ reziduu filtrat la 105°C STAS 9187-84 3/zi

10. ■ produsepetroliere

1/sa ana SR 7877/2-95 ptam

11. ■ azot amoniacal SR ISO5664-01 1/zi

12. ■ sulfati STAS 8601-70 1/zi

13. ■ fosfati SR EN ISO 6878-05 1/zi

14. ■ azotiti SR EN 26777-02 1/zi 15. ■ cianuri totale SR ISO 6703/1-98 1/zi

16. ■ azotati SR ISO 7890/1-1998 1/zi

17. ■ cloruri STAS 8663-70 1/zi 18. ■ crom total 1 SR ISO 9174-98 /saptamana 19. ■ fier SR 13315-96 1/saptamana 20. ■ zinc SR ISO 8288-01 1/saptam ana21. ■ nichel SR ISO 8288-01 2/luna 22. ■ plumb SR ISO 8288-01 2/luna

0 1 3 4

4. i STAS 6953 - 81 3/zi

23. ■ benzen 1/semestru 24. ■ PAH 1/semestru 25. ■ tetracloretilena 1/semestru

26. ■ 1,2 – dicloretan 1/semestru

27. ■ antracen 1/semestru ■ 28. pentaclorbenzen 1/semestru

29.

Evacuare in raul Teleajen

■ diclormetan

Se efectueaza cu laborator extern

1/semestru

63

13.2 palitatea apei freatice va fi monitorizata prin analizarea apei prelevate din forajele

prezentate la pct.10.2.2.

.2. A a freatica C

Nr. crt Indicatori de calitate Metoda de

analiza Frecventa

1 pH SR ISO10523-97 2 Sulfuri totale (mg/l) SR 7510-97

mg/l) SR 7587-96

(mg/l) SR ISO tatic Ru

area anuala a calitatii soluate in tabelul urmator

r. t Punct de prelevare

1. Zona forajului P1 2. Zona forajului P2 3. Zona forajului P3 4. Zona forajului P4

3 Extractibile in eter de petrol (

10 CCO Cr 6060-96

2/an

11 Nivel hidros leta 1/luna 13.3. SOL Se va realiza monitoriz lui conform metodologiei prevazute in

Ordinul 756/1997, in punctele preciz , pentru indicatorii: produse petroliere, nichel si cupru.

Ncr

5. Zona forajului P5 6. Zona forajului sera 7. Zona forajului H809 8. Zona forajului F1 9. Zona forajului FP6 10. Zona Rampei de descarcare titei 11. Zona Rampei CF de incarcare 12. Zona Rampei auto de incarcare 13. Zona instalatiei Cocsare 14. Zona depozitului de titei

13.4. DESEURI 13.4.1. Deseuri tehnologice a) Tinerea evidenţei deşeurilor produse, conform HG 856/2002: tipul deşeului şi codul

acestuia, sec i eliminare;

cteristicilor periculoase pentru d

dinului nr. 2/211/118/2004 privind transportul dese

u amenaj

) Inscriptionarea vizibila pe recipienti a categoriei de ulei uzat;

ţie/instalaţie, cantitatea produsă, modul de stocare, transport şb) Colectarea selectiva a deseurilor, evitarea formarii de stocuri, predarea deseurilor

reciclabile la agentii economici autorizati pentru valorificare; c) Determinari privind compozitia chimica si fizica si a caraeseurile care se elimina de pe amplasament; d) Efectuarea transportului de deseuri în conformitate cu prevederile Or

urilor pe teritoriul Romaniei. e) Caracterizarea deseurilor in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 95/2005 privind

stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.

Uleiuri uzate (HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate) a) Asigurarea conditiilor de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri (recipienti, spatiat) si predarea lor la unitatile autorizate in colectare/valorificare; b

64

c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau in receptorii naturali a uleiurilor uzate;

a) Depozitarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în spaţii amenajate-împrejmuite şi asigura rea acestora la unităţi autorizate în colecta

acumulatorilor.

tionarea anvelopelor uzate) a) Depozitarea temporară a acestora şi predarea lor persoanelor juridice care le-au

introduzate

eseuri periculoaserar de deseuri periculoase este obligat să instituie un sistem

eşeuri şi să suporte costurile acestuia. Procedurile de euri cuprind:

: stare

comportarea taluzurilor şi a digurilor;e) urmă

ţiilor de evacuare a apelor pluviale;

Determinările privind automonitorizarea calităţii factorilor de mediu se efectuează de ratoare acr derilor lega ,strează în

realizar nţei apei din depozit l umulează za se deversează din

d oapei s tea i apropiată staţie

e ozitului. ţa u faza de exploatare, t şi în

Nc Date m În faza de

funcţionare Î mărir ere

Baterii si acumulatori (HG 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care

conţin substanţe periculoase)

te pentru prevenirea scurgerilor de electrolit; predarea / valorificarea lor; b) Nedezmembrarea acumulatorilor în vederea recuperării de părţi componente; c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau receptori naturali a electrolitului Anvelope uzate (HG 170/2004 privind ges

s pe piaţă ori persoanelor juridice autorizate pentru reutilizarea, reşaparea, reciclarea sau valorificarea termoenergetică a anvelopelor u

13.4.2. Depozitul temporar de dOperatorul depozitului tempo

de automonitorizare a depozitului de dcontrol şi monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deşa) automonitorizarea tehnologică;b) automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.

Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi funcţionării următoarelor amenajări şi dotări din depozita) a drumului de acces şi a drumurilor din incintă;b) starea impermeabilizării depozitului;c) funcţionarea sistemelor de drenaj;d)

rirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;f) funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate;h) funcţionarea instala

Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj şi tasări inegale ale deşeurilor în corpul depozitului. labose pă

editate, conform prevetr-un registru pe toată perioada de monitorizare.

le în vigoare iar rezultatele acestor determinări

Datele meteorologice servesc la

uarea volumului de levigat ce se aczit.

ea bala la ba

şi implicit la eva depozitului sau

epDatele necesare întocmirii balanţei e colec ză de la cea ma

met orologică sau prin monitorizarea dep Frecven rmăririi atât încâ cea de urmărire postînchidere este prezentată în tabelul urmator :

r. rt. eteorologice n faza de ur

Cantita ic, dar şi cemperatura min luna

3

e postînchid

lori lunare medi1. tea de precipitaţii zilnic ziln a va i 2 imă, maximă, la ora zilnic medie ră . T

15,00 . Direcţia şi viteza dominantă a vântului zilnic nu este necesar

4. Umiditatea atmosferică, la ora 15,00 zilnic medie lunară

65

În faza de

postînchidere

Controlul calităţii levigatului şi frecvenţa determinărilor se realizează conform tabelului urmator :

Nr. crt. Parametrii urmăriţi În faza de

funcţionare urmărire

1. Volum levigat lunar la 6 luni 2. Compoziţie levigat la 6 luni la 6 luni

Măsurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se

efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

pei sub aţii pr acesteia datorat

Controlul calităţii apei subterane se realizează prin 3 foraje de control (F4, F5, F6) mplasate unul in am şi două aval faţă de depozit, pe direcţia de curgere.

tînchidere

Urmărirea calităţii a terane oferă inform ivind contaminareaă depozitării deşeurilor.

a onte Indicatorii care se analizează în probele prelevate sunt prezentati in tabelul urmator:

Nr. crt. Parametrii urmăriţi În faza de funcţionare În faza de urmărire

pos1. ne la fiecare şase luni la fiecare şase luni Nivelul apei subtera2. Compoziţia apei subterane semestrial semestrial

13.5. ZGOMOT Monitorizarea zgomotului se va realiza anual, printr-un set de masuratori, la limita

amplasamentului, in punctele pentru care s-au facut masuratori in cadrul Bilantului de Mediu de nivel II, urmarindu-se incadrarea in limitele prevazute de STAS 10.009/1988.

13.6. MIROSURI Mirosurile in rafinarie sunt datorate compusilor de sulf cum ar fi H2S, SO2, hidrocarburi

de petrol si compusilor organici volatili. Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele

protejate, emisiile de substante puternic mirositoare nu trebuie sa creeze in zona de impact, miros dezagre

itul activitatii le din care rez ri dezagreabile persistente, sesizabile olfact itiile atmosferice, evitandu-se planificarea acestora in perioad efavorabile dispers ice, timp înnorat), pen pr mari.

13.7. PARAMETRI TEHNOLOGICI În v rea tularul va inregistra si va tine

evidenta urm ril i

abil si persistent, sesizabil olfactiv . Titularul activitatii se va asigura ca toate operatiile de pe amplasament sa fie realizate in

asa fel incat emisiile si mirosurile sa nu determine o deteriorare semnificativa a calitatii aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

T arul isi va planifica activitatiiv tinand seama de cond

ulta mirosu

ele d iei pe verticala a poluantilor (ievenirea transportului mirosului la distante

nversiuni termtru

ede calcularii emisiilor totale in atmosfera, tior parametrato tehnologici:

Nr. crt

Parametrul tehnologic Instalatia

1. QIN_pacura – cantitatea de pacura arsa, tone Sectia CET si cuptoare

tehnologice

66

Nr. Parametrul tehnologic Instalatia crt 2. QIN_gaze raf – cantitatea de gaze de rafinarie

arse, tone 3. QIN_gaze nat – cantitatea de gaze naturale

arse, m3

4. %pacura – continutul de sulf in pacura, % 5. Conc Sulf

tehnologice – continutul de sulf in gazele de

Sectia CET si cuptoare

rafinarie, mg/Nm3

6. QIN_titei – cantitatea de titei prelucrata de DAV rafinarie, tone 7. Debite de alimentare cu combustibili a

focareloCET2, DAV3,

r mixte HPM, Cocsare

NTE14. EVIDE Titularul va inregistra si tine evidenta urmatoarelor informatii pe compartimente in parte,

conform• nd functionarea instalatiilor;

chipamentelor si dotarilor; riile, poluarile accidentale;

mediului, specificate in capitolul

ri la unitatea teritoriala pentru protectia mediului;

urare in conditii de siguranta a

tiune; modul de indeplinire a masurilor impuse de autoritatile de mediu, in urma inspectiilor

tin pe durata de functionare a instalatiei autorizate, la compartimentele respective, in format electronic sau registre.

sta trebuie sa fie disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locala de mediu si la sediul societatii si trebuie sa contina: copii ale corespondentei intre larul au tiei, Autorizatia Integrata de Mediu, Solicitarea, Raportarea Anuala, precum si alte aspecte pe care titularul autorizatiei le considera adecvate.

15. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

responsabilitatilor: datele privi

• datele privind verificarea si intretinerea instalatiilor, e• datele privind incidentele, ava• datele privind monitorizarea emisiilor si a calitatii

Monitorizare; • datele solicitate de APM Prahova si transmise de titular catre autoritatea de mediu,

conform capitolului Raporta• datele privind verificarile si inspectiile pe linie de mediu; • planurile si programele existente, pentru desfas

activitatii; • autorizatiile detinute pentru desfasurarea activitatii; • contracte de prestari servicii; • societatile care efectueaza lucrari pe amplasament; • modul de indeplinire a masurilor din Planul de Ac•

efectuate pe amplasament. Registrele si evidentele se men

Titularul autorizatiei trebuie sa intocmeasca si sa mentina un dosar pentru informarea publica. Ace

Agentia de Mediu si titutoriza

I P DICITATEA ACESTORA Ti raho atoarele

documentNr. crt.

Raport Termen de raportare

tularul activitatii va transmite catre APM Pe:

va si ARPM Pitesti urm

Aer Concentratiile polunatilor matmosfera

S ERIO

1 onitorizati emisi in 15 ale lunii urmatoare

67

Nr. crt.

Termen de raportare Raport

Cantitatea anuala a emisiilor conform chestionarelor solic

Conform termenului din

1144/2002 privind infiintarea „Registrului poluantilor em

chestionarul transmis de APM

Apa 1 Valoarea concentratiei indicatorilor de calita

apei deversate in emte ai

isar unii urmatoare 10 ale l

1144/2002 privind infiintarea „Registpoluantilor emisi”

chestionarul transmis d

1 Valoarea concentratiei anuale a poluantilor monitorizati

15 ale lunii urmatoare anuincheiat

lui

Apa subterana 1 Calitatea apei din panza freatica analize din

forajele de control Anual

1 Situatia lunara a gestiunii deseurilor 10 ale lunii urmatoare 2 Situatia gestiunii deseurilor, conform

chestionarelor statistice anuale Data inscrisa in chestionar

Situatia privind compozitia chimica si fizica anamolului de

2 itate chestionarul transmis de APM

3 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM

isi”

Conform termenului din

2 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM rului

Conform termenului din e APM

Sol

Deseuri

3 la statia de epurare

31 luna urmatoare anului incheiat

Alte raportari* 1 Poluari accidentale In ziua producerii acestora 2 Martie anul urmator raportarii Raport anual de mediu privind starea factorilor de

mediu pe amplasament 3 Situatia investitiilor de mediu realizate Lunar 4 Raport privind evidenta orelor de functionare

Instalatiei mari de

30 ianuarie, anual, pentru utilizate si neutilizate din timpul acordat pentru ramanerea in exploatare a

anterior

ardere - CT * se vor p

Raportul anual privind starea mediului, va cuprinde: nd activitatea de productie in anul incheiat;

- Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati (consumuri specifice, eficienta energet

Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;

cantitate combustibili utilizati.

ra orta si la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova.

- Date privi

ica); - Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului,

panzei freatice, nivelul zgomotului; - - Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a acestora. - Calitate,

16. INSTIINTARI.

nforma APM Prahova, GNM – CJ Prahova, ARPM Pitesti si populatia din zon

ile cauzate.

1.Operatorul va ia in caz de evenimente sau accidente cu impact semnificativ asupra mediului, imediat ce

acestea se produc, si va suporta prejudici

68

2. Operatorul va instiinta APM Prahova, GNM – CJ Prahova si ARPM Pitesti, in ziua produce

a oricarei emisii in mediu, care depaseste limita relevanta specificata in autoriza

ot cauza poluarea mediului; orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;

M Prahova, GNM – CJ Prahova si ARPM Pitesti o instiinta

definitiva a activitatii oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;

ute la data emiterii prezentei utorizatii.

4. Operatorul va instiinta in scris APM Prahova, GNM – CJ Prahova si ARPM Pitesti, in

i de activitate, preluare de active, vanzare, esionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii;

rii, despre: - detectaretie; - detectarea de emisii a unei substante care nu este mentionata in aceasta autorizatie si

care a cauzat o poluare; - orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au

cauzat sau p- 3. Operatorul va transmite APre scrisa: - la incetarea - la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a

depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial; - in cazul modificarii avizelor si autorizatiilor detin

a

cazul in care apar urmatoarele situatii: - orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate,

declarate in solicitare; - orice schimbare a operatorului sau titularulu

c- cresterea substantiala a capacitatii (cu cel putin 10 %).

17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI 17.1. Titularul va intocmit in termen de un an de la emiterea Autorizatiei Integrate de mediu un

entului, in vederea refolosirii lui.

i de dezafectare a unor instalatii, se vor aliza cu respectarea legislatiei de mediu in vigoare si cu societati care detin autorizatie de

mediu. c

17.3. Lctica Planul de inchidere pentru aducerea amplasamentului la starea

initiala.

Plan de inchidere a unitatii si aducerea amplasamentului intr-o stare care sa permita reutilizarea acestuia, plan care va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii si masurile de refacere a amplasam 17.2. Desfasurarea actiunilor de demolare a unor cladiri sre

Ori e incident aparut, care poate duce la poluarea mediului, va fi anuntat imediat la APM Prahova.

a inchiderea instalatiei, titularul va solicita la APM Prahova Acordul de mediu pentru dezafectare si va pune in pra

18. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII.

1. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la BAT atat pentru partea de tehnologie cat si pentru monitorizarea emisiilor;

2. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata;

3. Titularul activitatii este obligat sa evite producerea de deseuri si in cazul in care aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica,

69

luarea

erintele legale, pe masura ce se deterioreaza;

pentru prevenirea acciden

masurile necesare, in cazul incetarii definiti

e necesita lucrari de constru

tatile competente pentru protectia mediulu

enele stabilite;

si chiar retragerea autoriza

ea sau orice parte a activitatii, care va

rate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul amplasa

eurilor de la punctul

cerintele prezentei autorizatii; Sistemul de Manage

mediu;

lanul de Actiune trebuie transmise A.P.M. Prahova si A.R.P.M. Pitesti, pentru informare, ca parte a Raportului Anual de Mediu; odata agreat, noul Plan de Actiune va fi implementat si actualizat de catre titularul autorizatiei;

masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se sau reducandu-se impactul asupra mediului;

4. Titularul activitatii este obligat sa elimine materialele cu continut de azbest de pe amplasament in conformitate cu c

5. Titularul activitatii este obligat sa utilizeze eficient energia; 6. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile necesaretelor si limitarea consecintelor acestora; 7. Titularul activitatii este obligat sa ia toateve a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea

amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora; 8. La schimbarea modului de exploatare a instalatiei, prevazuta de titularul

activitatii/operator, sau la realizarea unei masuri din Planul de Actiune carctii montaj, titularul de activitate este obligat sa ceara eliberarea Acordului si/sau

Autorizatiei Integrate de Mediu; 9. Titularul activitatii este obligat sa informeze autoritatile competente pentru protectia

mediului despre orice schimbare adusa instalatiei sau procesului tehnologic; 10. Titularul activitatii este obligat sa informeze autorii despre stadiul lucrarilor din Planul de Actiune; 11. Activitatea autorizata trebuie sa se desfasoare si sa fie controlata astfel incat sa fie

respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevazut in Autorizatia Integrata de Mediu; 12. In cazul depasirii valorilor privind emisiile ce constitue parte a acestei autorizatii,

titularul de activitate va suporta prevederile legislatiei de mediu in vigoare; 13. Titularul activitatii este obligat sa respecte Planul de Actiune care face parte

integranta din aceasta autorizatie, cu masurile si term14. In cazul in care titularul de activitate nu respecta termenele asumate prin Planul de

Actiune, autoritatea de mediu poate sa decida reducerea activitatii, sistarea tiei de mediu (dupa caz), conform prevederilor legale; 15. Nici o modificare sau reconstructie afectand activitat rezulta sau este probabil sa rezulte intr-o schimbare in termeni reali sau crestere in ceea

ce priveste natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii/tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia prima, produsele intermediare, produsele sau deseurile gene

mentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fara notificare si fara acordul prealabil scris al Agentiei;

16. Prezenta autorizatie se va aplica tuturor activitatilor desfasurate pe amplasament, de la primirea materialelor pe amplasament pana la expedierea produselor finite;

17. Prezenta autorizatie se va aplica activitatilor de management al des de colectare pana la punctul de eliminare sau recuperare; 18. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca toate operatiunile de pe amplasament vor

fi realizate in asa maniera incat emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativa a zonelor de agrement sau recreationale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului;

19. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un Sistem de Management al Autorizatiei, care trebuie sa indeplineasca

ment al Autorizatiei va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei mai curate si reducerii si minimizarii deseurilor si va include o planificare a obiectivelor si sarcinilor de

20. Titularul activitatii trebuie sa actualizeze anual Planul de Actiune si Modernizare inclusiv planificarea in timp real pentru atingerea obiectivelor si sarcinilor de mediu; modificarile la P

70

21. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiune, conform planificarii in timp aprobate;

22. Planul de Actiune trebuie revizuit anual , luand in considerare cresterea capacitatii de product

lui Anual de Mediu;

nite;

un efect semnificativ asupra mediulu

ediul va fi in orice m e

.asigura faptitularului;

.Raport An

28. rahova si ARPM prin fax si/sau nota telefoni s

control sau a

ane sau care

ie care nu se conformeaza cu cerintele prezentei Autorizatii.

easca Valoarea Limita de Emisie mentionata in Capi

a;

forma in prealabil Agentia de Protectie a Mediul

rile trebuie transpo

alele nationale;

hetate in conformitate cu standardele nationale, europene si cu oricare

stru complet pe probleme legate de operatiunile si practicile de management al deseurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus in orice moment la dispozitia persoanelor autorizate ale Agentiei pentru inspectie, trebuie pastrat de catre titularul autorizatiei;

ie, orice echipament sau proces nou instalat, iar modificarile acestea trebuie notificate Agentiei pentru aprobare, ca parte a Raportu

23. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a asigura faptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta Autorizatie nu sunt indepli

24. Titularul activitatii trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru furnizarea de instruiri adecvate si pentru toti angajatii a caror activitate poate avea

i; 25. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu mom nt disponibila pe amplasament; 26 Titularul Autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un program pentru a

tul ca membrii publicului pot obtine informatii privind performantele de mediu ale

27 Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Prahova si ARPM Pitesti, anual un ual de Mediu pentru intregul an calendaristic precedent. Titularul Autorizatiei trebuie sa notifice APM P

ca i electronic, imediat ce se confrunta cu oricare din urmatoarele situatii: • orice emisie in aer, semnificativa pentru mediu, de la orice punct potential de emisie; • orice functionare defectuoasa sau defectiune a echipamentului de

echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricarui sistem de reducere a poluarii de pe amplasament;

• orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si subterpoate reprezenta o amenintare de mediu pentru aer sau sol sau care necesita un raspuns de urgenta din partea autoritatii locale;

• orice emis29. Nici o emisie in aer nu trebuie sa depaseasca Valoarea limita de emisie stabilita in

Capitolul 10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu; 10.1.- Aer; 30. Monitorizarea si analizele trebuie realizate asa cum s-a precizat in Cap. 13.

Monitorizarea mediului, 13.1. Aer- emisii; un raport privind rezultatele acestei monitorizari trebuie depus la Agentie cu frecventa stabilita in capitolul Raportare si Inregistrare;

31. Nici o emisie in apa nu trebuie sa depastolul 10.- Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu, 10.2.1 – Apa uzata, a

prezentei autorizatii; 32. Monitorizarea si analizele trebuie facute asa cum s-a stabilit la capitolul 13.

Monitorizarea mediului, punctele 13.2- Apa , 13.2.1- Apa uzata si 13.2.2. Apa subteran33. Eliminarea sau recuperarea deseurilor trebuie sa se desfasoare asa cum este precizat

in Capitolul 11. Gestiunea deseurilor; nu trebuie eliminate/recuperate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului fara a in

ui si fara acordul prealabil scris al Agentiei; 34. Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie

transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri; deseurtate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a

afecta in sens negativ mediul si in conformitate cu legislatia si protoco35. Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca deseurile transferate catre o alta

persoana sunt ambalate si eticalte standarde in vigoare privind etichetarea; 36. Un regi

71

37. O copie a acestui registru privind Managementul Deseurilor trebuie depusa la Agentie ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament ;

38. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze anual masuratori privind zgomotul operatiu

trebuie testate cel putin o data la 3 ani. Un raport al acest

trebuie initiat pentru

Toate puturile de monitorizare a apelor subterane trebuie etansate corespunzator, pentru a

te la Capitolul 10.- Concen

elevarile, analizele, masuratorile, examin

trebuie să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare

rizare si analiza trebuie exploatate si intretinute astfel incat monitoriz vacuarile;

4 varii si analizelor, asa cum sunt prevazute modificate doar cu acordul scris al Agentiei dupa evaluarea z

i de monitorizare a apei subterane pe amplasament.

arul si natura reclamatiilor primite trebuie inclus in Raportul Anual d

ondentei intre Agentie si titularul autorizatiei, Autorizatia, Solicita

52. Conform art. 14, punctul 4 din OUG Nr. 195 – privind protectia mediului, peratorul/titularul de activitate, are obligatia sa informeze autoritatea de mediu si populatia, in azul eliminarilor accidentale de poluanti in mediu, in caz de accident major sau orice eveniment

cu imp Titularul va trebui ca in termen de un an de la eliberarea Autorizatiei sa intocmeasca

un plan e continut de azbest.

nilor pe amplasament; 39. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote in afara

amplasamentului. 40. Drenajele de la cuvele de retentie trebuie conduse spre colectare, testare si eliminare

in conditii de siguranta; toate cuvele de retentieor testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu; 41. Un program de testare si verificare a tuturor conductelor subteranea asigura faptul ca toate structurile sunt testate cel putin o data la trei ani. Un raport

privind aceste testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu; 42. preveni contaminarea de la suprafata; 43. Concentratiile poluantilor in sol vor respecta valorile limita stabilitratii de poluanti, admise la evacuarea in mediul inconjurator- 10.3 – Sol; 44. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze prarile pentru toti factorii de mediu prevazute in Capitolul 13 - Monitorizarea factorilor de

mediu; 45. Titularul autorizatiei, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare ; 46. Echipamentele de monito

area sa reflecte cu precizie emisiile sau e7. Frecventa, metodele si scopul monitorizarii, prele in prezenta Autorizatie, pot fi re ultatelor testarilor;

48. Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la urmatoarele puncte de prelevare si monitorizare:

• sursele de zgomot pe amplasament; • zone de depozitare a deseurilor pe amplasament ; • evacuarea apelor meteorice; • putur

49. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate incidentele care afecteaza exploatarea normala a activitatii si care pot crea un risc de mediu;

50. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate reclamatiile de mediu legate de exploatarea activitatii; trebuie pastrat un registru privind masura luata in cazul fiecarei reclamatii; un rezumat privind num

e Mediu; 51. Titularul autorizatiei trebuie sa mentina un dosar pentru informarea publica care sa

fie disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locala de mediu si la sediul unitatii; acest dosar trebuie sa contina: copii ale coresp

rea, Raportarea anuala privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizatiei le considera adecvate.

oc

act negativ asupra mediului. 53. de liminarea de pe amplasament a materialelor cu

72

Respectarea urmatoarelor legi si acte normative: 1. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului; 2. OUG nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de

Legea n

are;

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidu

stica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot

eseurile, inclusiv deseurile periculoase;

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare

latorilor care contin substante periculo

HG nr. 170/2004 - privind gestionarea anvelopelor uzate;

Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Norm

arile si completarile ulterioa

echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organic

e si completarile ulterioare;

UG 78/2000 privind regimul deseuri

edurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;

r. 84/2006; 3. Ordinul MAPAM nr. 818/2003- pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei

integrate de mediu cu completarile si modificarile ulterio4. Legea nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, privind

calitatea apei potabile; 5. HG. nr. 621/2005- privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; 6. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în

mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile ulterioare 7. HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,

emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase 8. STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate; 9. Ordinul MAPM nr. 592/2002- pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si lui de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului,

benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; 10. STAS 10009/1998 – Acu11. HG. nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand d12. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminareclasă de depozit de deşeuri; 13. HG. nr. 1057/2001- privind regimul bateriilor si acumuase; 14. Ordin nr. 756/1997- pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului; 15. 16. HG nr. 235/2007 - privind gestionarea uleiurilor uzate; 17. HG nr. 124/2003– privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest 18. HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale

anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere, cu modificarile si completarile ulterioare;

19. Ordin nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

20. elor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de

surse staţionare. 21. HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de

compusi organici volatili de la terminale si statiile de benzina, cu modificre. 22. Ordin nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a

instalaţiilor,i volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la

terminale şi la staţiile de benzină, cu modificaril23. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor; 24. OUG nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Olor; 25. Ordin nr. 2/118/211/2004 pentru aprobarea proc

73

26. OUG nr. 200/2000 pentru clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor periculoase, cu completarile si modificarile ulterioare;

27. OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri; 28. HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; 29. Ordin nr. 1001/2005 privind procedurile de raportare, de către agenţii economici, a

datelor ntrolul riscului substanţelor existente

lul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore

accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respe

e securitate rivind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt

se; 35. Ordin nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea

p rilo accidente în care sunt implica pe 19. PLAN DE ACTIUNE

şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice 30. HG nr. 2427/2004 privind evaluarea şi co31. Legea nr. 505/2004 pentru modificarea si completarea Legii 300/2002 privind

regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; 32. HG nr. 804/2007 privind controîn care sunt implicate substanţe periculoase. 33. Ordin nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care

prezintă pericole de producere a ctiv, a accidentelor majore produse; 34. Ordin nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului d

pimplicate substanţe periculoa

lanu r de urgenţă în caz de te substanţe riculoase.

lucrarii, f

Valoarea de

1 2 3 4

1.1. alatiei

il Gas)

Constructia instde tratare gaze reziduale (Ta

Reducerea emisiilor atmosferice pentru incadrarea in limitele admise

7770 Trim. II 2009

Constructia unei instalatii de recusulf (Claus)

Marirea capacitatirecuperare a sulfului din gazele de rafinarie

Trim. I 2012

Modernizarea rampelorde incarcare produse

vapori

Trim. IV petroliere prin: - Echiparea Rampelor Auto si CF cu sisteme de recuperare

2007

-dotarea Rampei Auto cu un brat de incarcarpe la partea inferioara a cisternelor

e

3178

Trim. IV 2007

Reducerea emisiei de COV rezultatioperatiile de deposi incarcare a bla rampa auto, pincadrarea in prevederile

Nr. crt

Denumirea masurii Obiectivul / scopul/efectul estimata a

ara TVA

- mii $ -

Termen

realizare

Responsabili

0 5 1. PROTECTIA AERULUI

1.2 perare

i de 10000

1.3.

- dotarea Rampei Auto ciinferioara a cisternelor

la zitare

enzinei entru

H.G. 568/2001, cu modificarile si completatarile ulterioare

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

u celelalte brate de ncarcare pe la partea 500 Trim. IV

2009

74

Nr. crt

Denumirea masurii Obiectivul / scopul/efectul estimata a

lucrarii, fara TVA

- mii $ -

Termen

realizare

Responsabili

Valoarea de

1 2 Realizarea cerintelortehnice (sisteme de etansare si vopsi

Reducerea emisiei de COV rezultatioperatiile de deposi incarcare a bla rampa auto, pincadrarea in prevederile568/2001, cu modificarile si completatarile ulterioare

1.5. Echiparea instalatiei Cracare Catalitica cu un sistem de reducere emisiilor atmosferice

in limitele 0 Trim. IV Reducerea emisiilor atmosferice pentru incadrarea admise

2300 2014

Reducerea emisiipoluanti in gde la instalatia CET

lor de azele arse

2

r

derii

Trim. IV prin: -Inlocuirea unoarzatoare si optimizarea ar

2011

- Utilizarea gazelorrafinarie drept combustibil preponderent

Reducerea emisiilor atmosferice si respectarea prevederilo

ulterioare

2011

Constructia uinstalatii de stripare si recuperare a apelor rezidualetehnologice

atmosferice pentru incadrarea in limitele admise

Trim. IV 2011

Optimizarea procesului absorbtie-desorbtie in

125 amine : -Studiu de solutie

Trim.IV 2008

-Aplicare solu

din gazele

Trim.IV 2011

continua a debitului de gaze evacuat

0 3 4 5 1.4

re) la rezervoarele de depozitare aferente rampelor auto si CF (10 rezervoare)

la zitare

enzinei entru

H.G. 530 Trim. IV

2008

1.6.

de

r HG 541/2003, cu modificarile si completatarile

900

Trim. IV

1.7. nei

din procesele

Reducerea emisiilor

6801

1.8.

tie

Imbunatatirea gradului de recuperare a sulfului

de rafinarie

Comform studiului

1.9. Monitorizarea

e si a concentratiilor de SO2, NincineDGRS

Evidenta concentratiilor si cantitatilor de poluanti emisi in atmosfera 150 Trim IV

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

Ox si H2S la ratorul de la

2008

75

Nr. crt

Denumirea masurii Obiectivul / scopul/efectul

estimata a

lucrarii, fara TVA

- mii $ -

Termen

realizare

Responsabili Valoarea de

1 2 3 4 Monitorizarea cona debitului de gaze evacuate si a concentratiNOx si pulberi la regeneratorul instalatiei CraCatalitica Monitorizarea cona debitului de gaevacuate si a concentratiilor de SONOx si pulberinstalatia CET2

cantitatiloemisi in atmosfera

Monitorizarea coa debitului de gaze evacuate si a concentratiilor de SO2, NOx si pulberi la instalatia DAV3

cantitatilor de poluanti emisi in atmosfera

Amenajarea platformelor de acces si a stuturilor de prel

Respecpr

a probelor penanaliza atmosferice la toatesursele (cosurile)

cuptoarele tehnologice

Reducerea emisiiatmosferice pentru

in limitele 90admise (NOx si pulberi) la toate cuptoarele

2.1. Modernizarea retelelor subterane de alimentare cu apa

consumurilor specifice

5 400

Eliminarea pierderilor de apa proaspata si reducerea

Trim. IV 2012

0 5 1.10. tinua

ilor de SO2,

care

Evidenta concentratiilor si cantitatilor de poluanti emisi in atmosfera 150 Trim IV

2008

1.11. tinua ze

2, i la

Evidenta concentratiilor si

r de poluanti 150 Trim IV

2008

1.12. ntinua Evidenta concentratiilor si

150 Trim IV 2008

1.13.

evare tru

emisiilor

tarea cerintelor ivind monitorizarea

emisiilor in atmosfera 650 Trim IV

2008

1.14. Echipamente pentru imbunatatirea procesului de ardere la

lor

incadrarea

tehnologice

0 Trim.IV 2011

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

2 PROTECTIA APEI

2.2. Ridicarea supraterana a conductelor de apa epurata

Eliminarea pierderilor si marirea gradului de utilizare a apei epurate

610 Trim. IV 2010

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

76

Nr. crt

Denumirea masurii Obiectivul / scopul/efectul

estimata a

lucrarii, fara TVA

- mii $ -

Termen

realizare

Responsabili Valoarea de

1 3 4 Trecerea unor consumatori de pe apa

Reducerea

proaspata pe apa recirculata (statii de compresoare aer platforme tehnologice)

de apa proas 500 Trim. IV 2011

Realizarea de formonitorizare in zonbatalului NDS 196

Asigurarea monitorizarii p

20 Tr im. IV2009

2.5. Reconstructia statiei de II gospo-

uri)

Marir

i 2 195 Trim IV

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

epurare etapa (modernizareadariei de dese

ea gradului de siguranta in functionarea statie

2013

RILOREcologizarea batalurilor de depozitare a reziduurilor petroliere : - golirea batalurilor

Trim. IV 2009

- refacerea cadrulutural

p349/2005

rim. IV2012

sode uzate: - Studiu de so

rim. IV

- Aplicare solutie

prevederilor O78/2000

mfor Trim. IV 2012

Eliminareaechipamentelor electrice cu contiPCB-uri cu f

prevederilor O78/2000 si H.G.173/

20 Trim. IV 2010

3.4. Eliminarea deseurilor de chimicale de laborator expirate

20 Trim IV

Conducerea SC Petrotel Lukoil SA

Respectarea prevederilor O.U.G. 78/2000 2008

Efectuarea unui studiu de solutie pentru

contaminate si a s

stabilirea amplasamentelor 220 Trim. IV

2009

Re

0 2 5 2.3.

din

consumurilor specifice pata

2.4. aje de a

ostinchidere

3 GESTIUNEA DESEU 3.1.

i na

Respectarea revederilor H.G

11 500

T

Tratarea solutiilor de

lutie 200 T

2008

3.2. Respectarea .U.G.

Co m studiului

3.3.

nut de irme

autorizate

Respectarea .U.G.

2000

4 PROTECTIA SOLULUI

olutiilor aplicabile. Conform studiului

Trim. IV 2014

4.1

Depoluarea zonelor de sol contaminat local

ducerea poluarii solului si a panzei freatice Conducerea

SC Petrotel Lukoil SA

77

Nr. crt

Denumirea masurii Obiectivul / scopul/efectul estimata a

rarii, fara

- mii $ -

Termen

realizare

Responsabili

luc

Valoarea

TVA

de

5 0 1 2 3 4 4.2 Recuperarea Reducerea poluarii

subterane 300 Trim. IV 2014

Conducerea SC Petrotel

produsului petrolier si depoluarea panzei freatice Lukoil SA

20. GLOSAR DE TERMENI

Autorizatie integrata de mediu – act tehnico- juridic emis de autoritatile competente,

conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ;

Bilant de mediu – lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate, in scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament ; in cazul in care bilantul de mediu identifica un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului ;

Instalatie – orice unitate tehnica stationara, in care se desfasoara una sau mai multe activitati, prevazute in Anexa nr. 1 a OUG 152/2005, precum si orice alta activitate direct legata tehnic de activitatile desfasurate pe acel amplasament, care pot genera emisii si poluare ;

Titularul activitatii – orice persoana fizica sau juridica care opereaza ori detine controlul instalatiei, asa cum este prevazut in legislatia nationala, sau care a fost investita o putere economica decisiva asupra functionarii tehnice a instalatiei;

Emisie – evacuarea directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura, zgomot in aer, apa ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalatiei ;

Poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, de substante, vibratii, caldura, zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa aduca prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, sa determine deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau late utilizari ale acestuia in sensul prevederilor legislatiei in vigoare ;

Valori limita de emisie (VLE) – masa, exprimata prin parametrii specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depasita in cursul uneia sau mai multor perioade de timp ;

Deseuri – orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca ;

Deseuri periculoase – deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase ;

Folosinta sensibila si mai putin sensibila a terenurilor – tipuri de folosinta ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor ;

Prag de alerta – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari ;

78

Prag de interventie – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la

care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari ;

Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul prevenirii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau ;

Plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din autorizaţia integrantă de mediu;

Cod CAEN - Standardul de nomenclatura a activitatilor economice ; Cod SNAP – Nomenclatura Inventarului Emisiilor ; Cod NOSE – P – Standardul de nomenclatura a surselor de emisie ; COV – Compusi Organici Volatili .

21. DISPOZITII FINALE

1. Prezenta Autorizaţie este valabilă pana la 31.12.2014 şi poate fi anulată sau revizuită

de către Agenţia Regionala de Protectie a Mediului Pitesti in conformitate cu prevederile legale. 2. Instalatia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate, aşa cum

s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată. Planul de actiune depus in solicitare este parte integranta a autorizatiei si va fi dus la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii.

3. Nici o modificare sau reconstrucţie care ar putea afecta activitatea autorizata sau orice

parte a activitatii, care va rezulta sau este probabil să rezulte intr-o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii, fluxul tehnologic, combustibilii utilizati, materiile prime, produsele intermediare, deseurile generate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu va fi realizata fără notificare şi fără acordul de mediu prealabil, emis de catre ARPM Pitesti.

4. Titularul activitatii are obligatia de a solicita: - Actualizarea autorizatiei de mediu cu minimum 90 zile inaintea expirarii acesteia; - Revizuirea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii: a) poluarea cauzata de instalatie necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in

autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie; b) schimbari substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai

bune tehnici disponibile permit o reducere semnificativa a emisiilor; c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici

speciale si masuri de management; d) rezultatul actiunilor de inspectie si control a conformarii releva aspecte noi,

neprecizate in documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizare;

e) aparitia unor noi reglementari legale.

79

5. Titularul are obligatia ca în termenul legal sa declare, sa calculeze şi sa verse sumele rezultate în urma desfasurarii respectivelor activitati, conform prevederilor art. 9 din OUG 196/2005 privind Fondul de mediu. Suma se plateste la Trezoreria Secor 6 Bucuresti, în contul IBAN al Administratiei Fondului de mediu nr. RO92TREZ7065017XXX000155.

Incalcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage raspunderea civilă, cotravenţională

sau penală, după caz. Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre APM Prahova,

Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova, ARPM Pitesti. Nerespectarea prevederilor prezentei AUTORIZATII INTEGRATE DE MEDIU

conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, conform OUG nr. 152/2005, aprobata de Legea nr. 84/2006 si a OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati.

Prezenta Autorizatie Integrata de Mediu cu Plan de Actiuni cuprinde 80 de pagini si a

fost intocmita in 5 (cinci) exemplare. Prezenta Autorizatie Integrata de Mediu cu Plan de Actiuni este valabila de la data

emiterii 26.10.2007 pana la data de 31.12.2014.

Director Executiv Şef Serviciul Autorizare Chim. Marius Stanca şi Controlul Conformării,

Ing. Surdu Cristiana Compartiment Juridic, Intocmit,

Contencios Administrativ Ing. Alexandru Popescu Cons. Jur. Gabriel Ghitulescu

80