GHEORGHE I, BRATIANU

BAS ' IA

drepturi nationale§1,

istonce

editura

SEMNE

www.dacoromanica.ro

INSPECTORATUL PENTRU ASEZAMINTUL CULTURAL

CULTURA AL MUNICIPIULUI BUCURESTI ION C. BRATIANU"

GHEORGHE. I. BRATIANU

Drepturi nationals si istorice

Editie Ingripta Si note

de

Florin ROTARUTraducere de: Ecaterina HOLBAN

Editura SEMNEBUCURESTI

1995

R

www.dacoromanica.ro

Coperta de: MIRCEA DUMITRESCU

Aceasta carte a fost publicata in cadrul programului cultural:BUCURESTI, CAPITALA LATINITATII ORIENTALE

www.dacoromanica.ro

ARGUMENT EDITORIAL

Imediat dupa al doilea razboi mondial, regimul stalinist instaurat in Romania,sub presiunea armelor, a impus o cenzura diabolica asupra valorilor reale aleistoriei si culturii romane. Printre cele aproximativ 40 000 de carti interzise s-aunumarat si lucrarile istoricului Gheorghe I. Bratianu, personalitate proeminentA aistoriografiei universale. In multe situatii, genocidul cultural declansat impotrivapoporului roman fusese Insotit si de exterminarea nzica a autorilor. A fost si cazulsavantului Gheorghe I. Bratianu care, 'inchis fara a fi judecat, a fost omorit inInchisoarea de la Sighetul Marmatiei; destinul sau urma calea martirilor culturaliroman ucisi pentru credinta for in perenitatea natiunii. Astfel, putem presupune caGheorghe I. Bratianu si-a asumat constient destinul, el cunoseind soarta marilor saiInaintasi, ucisi si ei pentru aceleasi idealuri: Miron Costin, Antim Ivireanul,Stolnicul Constantin Cantacuzino, Nicolae Iorga si multi altii. Fiul marelui artizanal Romaniei Mari, Ionel I. C. Bratianu si nepotul unuia din ctitorii Romanieimoderne Ion C. Bratianu, marele istoric Gheorghe I. Bratianu a stiut sa-si poartecu demnitate gloriosul nume, cinstindu-1 cu o opera stiintifica remarcabila.

Scrierile sale despre Basarabia nu s-au nascut numai dintr-un interesacademic, ci au fost si rodul unor trairi nationaliste. Thal sau, ilustrul om politic I.I. C. Bratianu, declarase in 1919: Nu putem concepe existenta poporulul romanfilth Nistru. tntr-o continuitate fireasca, in februarie 1932, deputatul Gheorghe I.Bratianu 11 interpela pe primul ministru de atunci, Nicolae Iorga, in legatura cumasacrele savirsite de grAnicerii rusi Impotriva romanilor transnistrieni careincercau sa se refugieze In Romania. De asemenea, tot o revolts intima generatede abominabila trims, a ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940,1-a determinat peistoric sa scrie, Intru apararea tarii sale, studiul Moldova 0 frontierele sale istorice.Peste cltiva ani numai, in 1943, atunci cind din nou se intrevedeau perspectivesumbre pentru Romania prevestite de spargerea frontului german de catre rusi,Gheorghe I. Bratianu a scris lucrarea Basarabia. Drepturl nationale fl istorice, cusperanta ca marile puteri nu vor mai 'indica principiul de drept si respectareaunitatii etnice si lingvistice.

Editia de fata Isi propune, dupa o jumatate de veac, sa reintroduce in circuitulstiintific una dintre cele mai valoroase lucrari dedicate Basarabiei. Scrisa in limbafranceza pentru a fi accesibila opiniei publice internationale, astazi aceasta lucrarea fost pentru prima data tradusa in limba romans cu scopul de-a fi cit mai usor simai rapid integrate consiintei romanesti contemporane. De altfel, unul din telurilefundamentale ale programului cultural BUCUREFTI, CAPITALA LATI-NITATII ORIENTALE, consta in recuperarea lucrarilor fundamentale alepatrimoniului cultural national in primul rand pentru publicul romanesc alit de

I

.

www.dacoromanica.ro

nedrept frustrat. Fara reggsirea acestui tezaur cultural, fiinta istoricg romans nupoate fi ea insg§i.

Astazi, problemele basarabene au redevenit actuale §i pentru a le Intelegeeste absolut obligatorie cunoa§terea trecutului istoric dintre Prut, Nistru §i Bug.Istoria nu se repetg, dar se razbung pe cei care o ignore, umilindu-i pe dilatantiisuperficiali. Stgpinit de aceea§i putere de a rationa, condus de acelea§i instincte §iinfluen ;at de acelea§i sentimente §i resentimente, din zorii istoriei §i ping astazi,omul prin insg§i natura sa, in situatii politice, economice §i sociale asemAngtoare,fare o culturg temeinicg nu este altceva decit un rob al repetabilei poveri a gre§elii.Romania contemporang, aflatg intr-o situatie precarg dupg procesul de §tergere amemoriei aplicat aproape 50 de ani. riscg astazi cind pot fi identificate situatiiasemangtoare cu cele de la sfir§itul primului razboi mondial, sa comitg gre§eli ce-ipot fi fatale. Atunci, in 1918;

s-a prgbu§it imperiul tarist, iar acum in anul 1991 a dispgrut imperiulcomunist sovietic;

algturi de alte state, Ungaria cguta sa anihileze principiul nalionalitatilorimpus de Congresul de pace de la Paris, din 11 noiembrie 1918, prin substituirea luicu principiul autodetermingrii minoritatilor conlocuitoare;

ca §i acum, existau relatii secrete de colaborare intre Ungaria §i Rusia inprivinta adoptgrii unor masuri similare impotriva Romaniei.

Romania a avut intotdeauna o presg proastg inainte de 1918, dupg aceastgdata ca §i astazi.

Aceste situatii asemangtoare sint astazi prezente totu§i pe fondul unei situatiiinterne schimbatg fats de Romania de atunci cind:

exista o unitate de vederi a majoritatii coN4r§itoare a intelectualilor tgrii cuprivire la principiile nationalismului;

exista o elitg politica experimentatg;era prezentg o con§tiinta de neam putemicg bazatg pe o cunoa§tere

profundg a adevgrului istoric.Lucrarea lui Gheorghe I. Bratianu reu§e§te sa surprindg esenta problemelor

basarabene, adicg acele adevgruri ve§nice:Moldova a avut intotdeauna forta necesarg sa - §i invingg provincialismul in

favoarea unirii tuturor romanilor;istoria Basarabiei, ca §i a oricgrui teritoriu disputat din lume, reprezintg o

sintezg proprie determinate de experientele sale capAtate sub diferite ocupatiistrgine. De aceea, nu ne mai este permis astazi se alcgtuim analize pe bazamanualului de istorie care ne prezintg simplist trecutul Basarabiei, spunindu-nedoar cg este o provincie romaneascg I-Apia de diteva on de ru§i. A sosit momentulca subiectul despre Basarabia sa reflecte realitatea complexg a regiunii cu mutatiiledemografice petrecute, cu starea invatamintului §i cuprinsul manualelor §colare, cusituatia bisericii, cu studierea mentalitatilor, etc.;

istoria Basarabiei nu incepe, a§a cum i§i doresc ru§ii, cu anul 1812; trecutulsAu este milenar. Aceastg provincie va influenta intotdeauna originea §i sensul caretrebuie date relatiilor dintre Rusia §i Romania;

pentru ru§i Basarabia nu a fost un scop, ci un mijloc pentru a stapini cursulinferior al Dungrii;

II

www.dacoromanica.ro

restabilirea adevarului impune o cercetare a problemelor romane§ti, §ibasarabene in special, in raport cu situatia romanilor dintre Nistru §i Bug;

ca §i Mihai Eminescu, istoricul Gh. I. Bratianu considers ca misiuneaistorica a Romaniei o reprezinta stapinirea gurilor Dunarii, aici romaniiindeplininind o misiune internationala;

Basarabia s-a dezvoltat singura sub ru§i, viata gasinduli propriile eidrumuri asemeni apelor ce converg spre o albie curgatoare;

Basarabia este prima provincie care s-a unit in anul 1918 cu Romania, in 27martie 1918 facindu-se unirea cu Romania mica care reprezenta o anumita realitate,pentru ca in decembrie acela§i an sa se alipeasca Romaniei Mari care exprima o altsrealitate;

in timpul unirii interbelice, Basarabia a ramas loiala Romaniei, in primulrind, datorita privilegiilor acordate provinciei prin sistemul educational in limbaromans;

sistemele de aliante din care Romania a facut parte, in momentele de criza,§i-am neglijat obligatiile asumate fata de Cara noastra

Textul de baza care a servit acestei traduceri a fost prima editie a operei:Gheorghe I. Bratianu, Bessarabie. Droits natiaux et historiques, Bucarest, 1943.Pentru editarea textului roman au fost adoptate normele academice folosite Villa inanul 1989.

Notele autorului au fost transferate din subsolul paginii la sfir§itul fiecaruicapitol, urmate fiind, in rare cazuri, de notele editorului marcate in text prinparanteze drepte [ ].

Bibliografia selective intocmita de autor a fost imbogatita in special cu lucrariaparute dupe anul 1989 §i cu un capitol dedicat periodicelor. De asemenea, a fostadaugata o anexa ce reprezinta astazi un veritabil document istoric: GheorgheTatarescu, Internationala a III-a fi Basarabia, Bucure§ti, 1926, text la care se facreferiri in aceasta lucrare.

In mod firesc, atentia traducatorului a fost indreptata spre redarea at maifidela a mijloacelor stilistice specifice autorului cu respectarea stricta a sensuluifrazelor. Sigur, cititorul avizat poate observa in citeva locuri spiritul francez alfrazarii, limba in care autorul §i-a redactat lucrarea, dar acesta nu distoneaza cuparticularitatile sintactice observate in studiile redactate de autor in limba romana.

Aceasta editie nu putea sa apara fern gestul generos al fiicei savantuluiGheorghe I. Bratianu, d-na Ioana Bratianu, care ne-a acordat un sprijin materialdeterminant, dar mai ales o sustinere intelectuala rar intilnita. Cople§iti de oasemenea noblete sufleteasca, o asigiiram pe distinsa doamna Ioana Bratianu, deintreaga noastra recuno§tinta qi de un profund sentiment de pretuire.

Gratitudinea noastra intreaga pentru Editura SEMNE care a facut posibilaaparitia acestei carti.

Florin ROTARU

IIIwww.dacoromanica.ro

in memoria ofi;erilor $i soldatilor roman ai Diviziei a VIII-a $i aCorpului de cavalerie cazuti pentru eliberarea Bucovinei $i aBasarabiei In lunile iunie iulie 1941.

Prefaiii

Dintre toate problemele care trebuie discutate dupa razboi fi care sint dealtfel discutate chiar acum, putine sint problemele ark de controversate dar inacelaqi Limp fQarte putin cunoscute de publicul european sau de cel de peste ocean,cum este problema Basarabiei.

Exists desigur diferite modalitati de a rezolva aceasta problema; in 1940 amtrait experienta modelului sovietic. Deoarece in acest caz cuceritorul fi-a impus cubrutalitate voin(a, conform dreptului celui mai tare, once discutie devine de prisos.E de ajuns, de altfel, sä punem In cumpana fortele care se infruntau.

Exemplul Finlandei a aratat ca oricit de eroica ar fi rezistenfa unei fan miciea nu poate tine in fah, mult timp, un numar covIrfitor de oameni fi de materialede razboi. Acest exemplu arata insa ca astfel de atitudini cer replica mai ales dacaintervine o alts putere. Astfel se creaza perpetue focare de discordie; singele varsatde roman este ca un strigat puternic.

De aceea, daca principiul de drept,si respectarea unitatii etnice lingvisticeisi mai pastreaza valabilitatea, trebuie sä facem cunoscut tuturor celor carora lerevive greaua sarcina de a reconstrui Europa fi lumea, interesul primordial alRomaniei pentru Basarabia dreptul ei indiscutabil in aceasta problema.

0 solutie care n-ar tine cont de acest fapt, risca sä zdruncine din nou temeliilepacii sfi creeze In viitor, urmare flreasca a nedreptatii, not fi nesfirfite surse deconflict.

In cartea de fata, nu avem pretenfia sä prezentam o expunere completa aproblemei. Dar daca cititorul neinformat, caruia de altfel i se adreseaza cartea, vaputea gasi aici o prezentare generals a uneia dintre cele mai controversate frontieredin timpurile noastre, scopul ei va fi pe deplin atins.

G.I.B.

15 august 1943

3

si

fi

si

www.dacoromanica.ro

Introducere

Deie Domnul sa ma insel dar vor vent =lite furtuni pentru acestpetit de pilmant numit Basarabia romfineasca".

Scrisoare a lui M. KogAlniceanu din 26 ianuarie 1878

in ciuda titlului asemanator acest studiu nu are nicicum pretentia säInlocuiasca voluminosul torn publicat acum §aisprezece ani de Domnul AlexandruBoldurl.

Lucrarea sa care analizeaza mai ales fazele mai recente ale problemei basara-bene, con fine comentarii minutioase asupra anumitor puncte de drept interna-tional, cum ar fi principiul nationalitatilor §i teoria plebiscitului; partea istorica,propriu-zis, se ocupa in primul rand de evolutia generals a raporturilor niso-romane din ultimele doua secole; intra in detalii despre problema basarabeana deabia in momentul revolutiei ruse de la 1917. Autorul a completat, de altfel, acestcapitol al expunerii sale cu Istoria Basarabiei din care au aparut in romane§te doulvolume intre 1938 19402.

Este evident ca de la ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 §i inceputul raz-boiului actual care i-a anulat efectele, a 'inceput un nou capitol al relatiilor ruso-romane §i de altfel, pretentiile de nenumarate on formulate de U.R.S.S. derecapata frontierele din 1914, data nu cele din 1940, nu lass nici un dubiu asupraintentiilor sale. Deoarece aceste revendicari nu sInt compatibile cu principiileCartei Atlanticului, care inlocuie§te in conflictul actual programul wilsonian dintimpul razboiului din 1914-1918, conducatorii sovietici se straduie sa-§i sporeascaarsenalul for de argumente referitoare la drepturile istorice §i nationale pe care §i lepot pune in evidenta in privinta Basarabiei; totodata, o teorie cel putin stranie dedrept international, considers cs dreptul scris, in vigoare ping la 1918, se bazeaza petratatul din 1812, prin care Imperiul otoman cedeaza Rusiei o provincie, din care,de fapt, nu detinea cleat citeva cetati; aceegi teorie pretinde recunoa§terea uneicedari acceptate In ultimatumul impus in 1940 Romaniei in urma caruia ar fi fostrestabilita suveranitatea U.R.S.S.-ului, ceea ce ar insemna ca romanii intor§i peteritoriul basarabean dupa ofensiva din iunieiulie 1941, s-ar comporta aici caautoritate de ocupatie, Intr-un teritoriu cucerit prin forta armelor de la ru§i; exists,in cele din urma, o confuzie de neinteles intre situatia Basarabiei §i cea aTransnistriei sau a altor teritorii ale Ucrainei sovietice, ocupate prin forta degermani. Din aceste cauze, se dovede§te absolut necesara reanalizarea mai pro -funds a problemei, mai ales in privinta originii §i sensului care trebuie sa i se dea inistoria relatiilor dintre Rusia §i Romania.

Punctul de plecare al acestor cercetari ii constituie insu§i textul ultimatumuluisovietic din 1940, care constituie pe scurt, un rezumat elocvent al punctelor esen-tiale ale tezei adverse; nu vom incerca decit sa-i opunem cu toata obiectivitatea,marturia faptelor.

5

§i

a -9i

www.dacoromanica.ro

Este util sa reproducem, inaintea oricarei discutn, termenii acestui documentdiplomatic de-a dreptul unic in felul sail.

In 1918, scria la 26 iunie 1940, comisarul pentru Afacerile Exteme Molotov,Romania profitind de slabiciunea militara a Rusiei, a rupt din Uniunea Sovietica(Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, pe care a separat-o in acest fel deRepublica Sovietica Ucraina, aduand astfel prejudicii unitatii seculare aBasarabiei, populate In majoritate de ucrainieni.

Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata anexarea fortata a Basarabiei,ceea ce guvemul sovietic a declarat de nenumarate on in mod deschis. Acum, andslabiciunea militara a U.R.S.S. este de domeniul trecutului i cind situatia intema-tionalA care s-a treat necesita solutionarea rapids a tuturor problemelor pentru astabili, in fine, bazele unei paci sonde 'intre toate Wile, U.R.S.S. considers necesarqi oportun, in scopul restabilirii adevamlui, sä actioneze Impreuna cu Romaniapentru o solutionare imediata a problemei intoarcerii Basarabiei la U.R.S.S."

Se adauga la acestea, pretentia anexarii in acela§i timp a nordului Bucovinei,unde era mai greu, poate, sa fie invocate drepturi istorice, de§i, ultimatumul nu uitasa mentioneze comunitatea nationala" a populatiei ucrainiene a acestei regiuni cuUcraina.

Aceasta noun cedare constituia de fapt Intr-o mica masura o despagubirepentru marile pagube produse U.R.S.S.-ului §i Basarabiei de cei 22 de ani dedominatie romans in Basarabia". Harta anexata documentului sovietic prezentatraseul noii frontiere §i, creionul comisarului cu Afacerile Exteme avusese grija säacopere cu o linie lung un numar insemnat de kilometrii patrati din teritoriulvechii Moldove, la nord-vest de judetul Dorohoi.

Fats de aceasta teza care invoca drepturi istorice §i nationale, ne propunem lafilidul nostru, In interesul restabilirii adevarului" dar in sensul strict al acestuitermen sa demonstram in ce consta unitatea seculars a Basarabiei cu Ucraina",considerate din punct de vedere al ru§ilor, §i In ce masura realitatile istorice potconfirma o astfel de teorie. Va trebui sa stabilim de asemenea in ce masura provinciarevendicata de ru§i §i de romani a fost sau este §i acum populate in marea eimajoritate de ucrainieni".

Acestea sint efectiv cele doua argumente esentiale pe care se bazeazarevendicarile formulate din 1940 de diplomatia sovietica. Ma voi stradui, de altfel,sa dau cuvIntul, pe at va fi cu putinta, documentelor.

NOTE

1. Alexandru V. Boldur, La Bessarabie et les relations russo-roumaines (la questionbessarabienne et le droit internationale), Paris, 1927.

2. Idem Istoria Basarabiei, vol. 1-2 ChisinAu, 1938-1940.3. Ne ocupam In v. Gh. I. Brbtianu, La Moldavie et ses frontieres historiques, 2-eme ed.

Bucureiti ,1941.

6

--

www.dacoromanica.ro

CAPrfOLUL I

BASARABIA $1 TRATATUL RUSO-MOLDOVENESC DIN 1711

Sed infidelis... tot violentas oppressiones ten-is Moldaviae intulit...sicut Tinginium, Kiliam, Bialogrodum, Galatium, Timarovam,Soroka... Smailum cum aliis ditionibus circa Danubium et iotaprovincia budziacensi... Fortalitia a tyrannis obsessa omnia resti-tuentur, sicut Illius Czarea Maiestas in suis universalibus notifica"

Text latin din Universalul" sau manifestul lui Dimitrie Cantemircatre Moldoveni, iunie 1711.

Dar necredinciosuL.. ne-a distrus fortaretele fi pe altele le-aocupat: Tighina, Chilia, Cetatea Alba, Galati, Reni, Soroca, Ismailfi alte localitati pe Dunare $i in tot districtul Bugeacului...Si ceta tile care ne-au fost luate de tirani, ne vor fi date toateinapoi, ap cum spune Majestatea Sa Tarul In proclamatia sa..."

Text latin din Universalul" sau manifestul lui Dimitrie Cantemircane Moldoveni, iunie 1711.

intr-o comunicare recenta la Academia Romans, Domnul Nistor a examinatsensul si mai ales continutul numelui Basarabiei', in diferite epoci istorice. hi modevident aceasta denumire este medievala: se trage in linie dreapta de la dinastiavalaha a Basarabilor, a carei existents este dovedita istoric de la inceputul secoluluial XIV-lea; nu exists nici un dubiu asupra acestui fapt cum nu exists nici un dubiuca. Lorrena sau Lothargia reprezinta o reminiscenta tardiva a statelor lui Lothaire,suveranul carolingian din secolul al DC-lea. Numele desemneaza in primul rIndprincipatul Basarabilor, Valahia, care se Intindea, ca urmare a retragerii dominatieiWare din a doua jumatate a secolului at XIV-lea, pins la gurile Dunarii $i latarmurile Maria Negre.

A existat mult timp obiceiul de a da nume unui stat, dupa dinastia care 1-afondat si astfel, in secolul at XV-lea, numele Basarabia denumeste intreg tinutulvalah, provocind unele confuzii in culegerile de documente si de texte diplomatice,confuzii pe care le putem intilni chiar sub pana unor istorici de data recenta.

Vechiul Codex diplomadcies de Dagiel, a mentionat un voievod alBasarabiei; Domnul .Handlsman, intr-un capitol asupra Poloniei sub primiijageloni, ii atribuie reginei Hedvige nu numai intentia de a cere suzeranitateaMoldovei $i a Valahiei, dar si de a fi largit" in 1396, suzeranitatea poloneza asupraBasarabiei2 ca Si cum ar fi fost vorba de o provincie distincta..

in realitate, documentele poloneze desemnau cu acest nume Valahia: TerraBasarabum sive Transalpina in 1510; Besarabia, alias Valachia transalpina In1514'.

7

www.dacoromanica.ro

In secolul al XV-iea, regiunea Dunarii de Jos a facut obiectul unui litigiu Intrevechiul principat valah, care-§i Intemeiase primul stapinirea, §i noul principatmoldovean care se Intindea progresiv spre sud, urmind cursurile fluviilor, paralel culantul Carpatilor §i Nistrul. Rivalitatea nu era numai a celor doug state romane§ti ci§i a suveranilor for regii Ungariei i Poloniei. Din secolul al XIV-lea, Moldovaatinsese Nistrul la varsarea lui in mare §i tarmul la Cetatea Alba. De abia in 1465Stefan cel Mare ocupa Chilia, pe bratul septentrional al Deltei Dunarii §i-§inume§te guvernatorii. Find atunci, teritoriul din ncirdul Dunarii §i de pe litoralulMarii Negre fusese o posesiune valaha care apartinea Basarabilor, deci o parte aBasarabiei. $i a limas pins la urma cu acest nume; se IntImpla uneori ca numeleunei provincii sä se extinda la o regiune geografica mai vasta, chiar la un continent,a§a cum ne-o dovede§te Africa, de pilda, dar §i contrariul este posibil: de exempluPile de France" care s-a extins la Intregul regat de§i, pe Rin, tinutul care aminte§tenumele francilor (Franken, Franconia) se limiteaza numai la regiunea Main;Rumelia balcanica mai aminte§te §i azi numele Rum, dat de turci Intregului imperiubizantin. In secolul al XVI-lea, Basarabia este numit in mod curent tinutul, nufoarte Intins, limitat de cursul inferior al Prutului §i al Dunarii, §i litoralul MaraNegre la vest de varsarea Nistrului.

Aceasta noun semnificatie se precizeaza din momentul in care turcii smulgMoldovei fortaretele Chilia §i Cetatea Alba, constituind acestor doug cetati o zondde aprovizionare §i de acoperire strategica (raia) i in 1538 o extind pins la Tighina,numita din acest moment Bender. Acesta este Bugeacul lasat prada de catre noii saistagini hoardelor tatare care trebuiau sä stea de straja la hotarele principatelordunarene. Timp de trei secole sensul cuvintului Basarabia nu s-a mai schimbat:Basarabia, in epoca moderns a istoriei, desemneaza acea parte a Moldovei care afost alipita direct posesiunilor Imperiului otoman, de la malul Nistrului la bratuldunarean al Chiliei §i la cursul inferior al Prutului: cadrilater neregulat oprindaccesul drumurilor moldovene§ti la Marea Neagra, dupa cum Dobrogea contro-leaza drumurile prin care comertul valah poate atinge litoralul aceleia§i mari. In1690, un raport venetian noteaza foarte clar aceasta echivalenta: Bugeacul, adicilBasarable. Citiva ani mai tirziu, in 1698, un diplomat austriac, dotat cu o clarvi-ziune remarcabila, atragea guvernului sau atentia asupra tendintelor de expansiuneale Rusiei care momentan amenintii sli inghitti doar Crimeea dar in cazul in careproblema se va rezolva in avantajul el, fora-ndoialli ca 41 va intinde bratele depolip spre Basarabia s... Evident, aici tot despre Bugeac e vorba. Aproape un secolmai tirziu tot astfel se exprima §i domnul de Peyssonnel in tratatul sau desprecomertul pe Marea Neagra: Basarabia, astazi Bugeac, este o mare provincie dinstatele Hanului (tatarilor), marginita la nord de Nistru, la est de Marea Neagra, lasud de Dunare, la vest de Moldova. Principalele ei piete de comert sint: Bender,Cau§ani, Cetatea Alba, Chilia, Ismail, Clip" Aceste localitati delimiteazaperimetrul teritoriului. Cel mai curios este ca, la aceasta data, printr-o confuzieexplicabill numai datorita prezentei tatarilor pe ambele maluri ale Nistrului,regiunea care se intindea la est de acest fluviu pins la varsarea Bugului (sudulactualei Transnistrii) se numea deasemenea Basarabia de§i nu Meuse parteniciodata din statul lui Basarab sau din principatul Moldovei: Odessa, acest oralmaritim al Basarabiel, va scrie Inca in 1820 Anthoine, baron de St. Joseph, autor

8

www.dacoromanica.ro

al unui Eseu istoric despre comerful navigafia pe Marea Neagrii7, ale aruinumeroase $i precise informatii sint rodul unei lungi experiente $i al unei cunoasteridirecte $i serioase a regiunilor pontice.

SA amintim aici lucrarea anterioarA a lui Peyssonnel unde se mentioneazA omica provincie a statelor Hanului" situata la est de Nistru, pe care autorul onumeste Dubossar" $i regAsim numele tirgusorului moldovenesc Dubasari peNistru. Este situatA in unghiul format de fluviul Nistru cu hotarele Poloniei; gutcele douA tirguri ale Dubasarului care au dat numele for regiunii; tirgul Batta(Balta) din care jumAtate apar ;ine polonezilor $i aproximativ patruzeci de sate.AceastA provincie este locuitA de armeni $i de moldoveni; 'este condusA de unHatman sau guvemator cretin, de obicei un armean sau un grec. Investitura guver-nArii le era acordatA contra unei sume pe care o plAteau anual trezoreriei.

AceastA provincie este marginita la nord la vest de hotarele Poloniei unbrat al Nistrului; la sud de Nistru si la est de teritoriul Benderului".° AceastA situaregeografica, careia nu prea-i pasA de punctele cardinale, atestA existents unui teri-toriu autonom, al carui guvemator crestin se situeazA fatA de Hanul tatar al Crimeiipe pozitia ocupati de contemporanii sAi principii fanarioti ai Moldovei sau ValahieifatA de sultanul Constinopolului.

Este interesant de notat ca acest teritoriu populat cu armeni moldoveni, laest de Nistru, corespunde destul de exact, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, cu celal republicii moldovenesti" organizatA de U.R.S.S. in 1924. Faptul ca numele deBasarabia desemna atit posesiunile hoardei lui Edisan, 'intre Nistru si BugBugeacul ocupat de alti tAtari, Intre Prut, Dunare Nistru constituie deasemeneaun motiv pentru unele confuzii geografice, ale cAror efecte se vor vedea pe deplinatunci cind Rusia, cu ocazia pAcii de la Iasi $i celei de-a doua impArtiri a Poloniei,va extinde frontierele In 1792 si 1793 pinA la cursul acestui ultim fluviu.

in secolele al XVI-lea si al XVII-lea, nimeni nu se gindea sA considereBugeacul sau Basarabia, in sensul initial, altfel decit ca pe un teritoriu rapitMoldovei de cuceririle lui Baiazid al II-lea §i Soliman I. Boierii moldoveniprotesteazA in felul for in 1540, rAsturnIndu-1 pe Stefan, supranumit LAcustr, carele fusese impus de sultanul victorios, fiindcA putin cite pu ;in incepuse sa cedezeCara ImpAratului; vroia sa-i cedeze tot malul Dunarii pinA la munti ca si tot NistruLDupl douazeci de ani, Iacob Heraclit, supranumit Despotul, este cel care cheamlla cruciadA nobilimea razboinica a tinutului fiindca mi-am pus in end sir fac dinnou din Duniire frontiera mele, Moldova... A sper ca in cItva timp sa redo-bindesc toate locurile moldovenefd ocupate de Pugin, adicii malul Duniirii... Eclar ca ce ii preocupa era sA stearga urmele acestei prime dezmembrari a unitAtiimoldovenesti $i sA restabileasca frontierele lui Stefan cel Mare.

Acesta este $i sensul apelului lansat de tinerii boieri in 1694, pe timpul luiStefan Petriceicu, cu scopul de a-i indemna pe ai for la a recuceri piimintul pe careni 1-a luat Mend.

Polonezii ridicind pentru ei pretentii asupra teritoriului revendicat deMoldova si cum Imperiul German era Ina departe, principii din a doua jumatate asecolului al XVII-lea Incep sA -$i indrepte privirile spre Rusia moscovita care tocmaimostenea cazacii lui Hmelnitld patrunsese in Ucraina.

9

fi

si si

si

si

farii

si

c3[ si

www.dacoromanica.ro

In 1656 a fost Incheiat un tratat Intre domnitorul Gheorghe Stefan si TarulRusiei: IocalitafiCe, teritoriile fi cetatile se poate citi in acest act de alianta pecare Turcul le-a desprins de Moldova, fi anume: Cetatea Alba, Chi lia, Tighinaprovincia Bugeac, Tarul Rusiei le va reciftiga fi le va reda PrincipatuluiMoldovel lure haereditaria. 9 Stapinirea vesnica" a Basarabiei prin care selntelegea Bugeacul, era deci garantata Moldovei Inca din 1656 de care Statulmoscovit, iii momentul cind I i Intindea puterea asupra Kievului, capitala UcraineirIata o prima confirmare a Indreptatitei unitati seculare" a Basarabiei cu aceasta dillurma.

Hotarele ei istorice aveau sa fie din nou garantate Intr-un mod mutt maicomplet si solemn prin tratatul ruso-moldovenesc din 13 aprilie 1711.

and Petru cel Mare, Invingatorul lui Carol al XII-lea,-a hotatit sa continueplanurile undra dintrd predecesorii sal si sa dud mai departe ofensiva ImpotrivaImperiului Otoman, pe care la asediul Azovului numai o schitase, intra la rindul Rauin relatii mai stfinse cu principii Moldovei Valahiei ale carol state Se gaieaucalea armatelor sale. Constantin BrIncoveanu fu mai prudent, Dimitrie Cantemiti?ma, Incheie un tratat de alianta cu rusii, al carui continut ni s-a pa-stmt, ant In1versiunea moldoveneasca cit si In cea ruseasca. Cronica lui Neculce reprOducepunctele principale ale acordului Incheiat de principele Moldovei cu larul, care, dealt4.-el a fost facut numi dupa intrarea trupelor rusesti: Para Moldovei va avert.,frontiers pe Nistru Bugeacul, cu toate fortaretele sale, va fi totdeaunaMoldovel; moscovifli nu vor lcisa soldati decit in calif' pinci la organizareciroraFulut jar apoi armata moscovia se va retragew. Proclamatia sau manifestullansat de Dimitrie Cantemir in iunie 1711 este si el foarte categoric: Darnecredinciosul, Paginul, care nu respects juramintul dat, ne-a distrus fortaretele,pe altele le-a ocupat: Tighina, Chilia, Cetatea Alba, Galati, Reni, Soroca, Ismail sialte localitati pe Dunare si in tot districtul Bugeacului...

Si cetatile care ne-au fost luate de tirani, ne vor fi date toate Inapoi, asa cumspune Majestatea Sa Tarul in proclamatia sa..."".

0 proclamatie a lui Petru cel Mare adresata moldovenilor, contineaintr-adevar aceleasi asigurari. in fine, textul rusesC al tratatului continea la articolulXI o delimitare foarte precisa: Frontierele Moldovel, in conforrnitate cu vechilesale drepturl, sint cele formate din Nistru (Camenifa, Bender cu teritoriulBugeacului), Duna'rea, Valahia, Transilvania ¢i Polonia, dupli delimitarea carea fost facuta... 12.

Acestui document ii fusese anexata cu siguranta o harts, fiindca la un desende acest gen pare sa faca referinta textul. [n. ed. 1]

Daca in text este vorba de fortaretele din susul Nistrului si de la mijlocul luisi nu numai de Bugeacul propriu-zis, este din cauza ca Incalcarile de hotar facute deturci progresau distrusesera, Inca de la sfirsitul secolului al XVI-lea,- cetatilecare nu le ocupasera.

Dimitrie Cantemir iii propusese ca, profitind de aceasta campanie $i desprijinul prom's de Tar, nu numai sa redobindeasca teritoriile pe care ImperiulOtoman le rapise Moldovei in cursul ultimelor doug secole, dar s6 §i reconstruiascafortaretele care pazeau odinioara toata frontiera Nistrului.

10

al

si

gi

a

air

ai pe"

www.dacoromanica.ro

Este adevarat cA lucrurile au evoluat nefavorabil §i nu i-au lasat ocazia sapuns la incercare sinceritatea argumentelor ruse§ti; se §tie ca armata tarului a fostincercuita la Stanile§ti de numeroasele armate ale turcilor §i tatarilor, §i cA Petru celMare a scapat cu vials datorita venalitatii vizirului §i a putut chiar sa-1 is cu el peCantemir, aliatul §i tovara§ul sau de nenorocire. Ceea ce conteaza este ca tratatulruso-moldovenesc din 1711, succedind celui din 1656, recunoa§te fara echivocimportanta Nistrului, frontiers orientala a Moldovei §i considers Basarabia"cunoscuta de altfel numai sub numele tatar de Bugeac, ca district moldovean ocupatde turci §i care trebuie restituit principatului, din care constituie o parte integranta.

Este deci total eronat a se lua in considerare ca punct de pornire in anali-zarea problemei Basarabiei fi a rapoturilor ruso-romeme, Tratatul de la Bucurestidin 1812, asupra caruia vom reveni Indata, §i care elibera Basarabia de sub jugulturcesc" dupa expresia lui G. Sazanov, reprodusA de nenumarate on de catre pro-motorii tezei ruse§ti, fie ei albi sau ro§ii. Exact al un secol fnainte, un tratatfrichelat nu cu Imperiul otoman suzeran al principatului moldav, ci, cu Moldovainsasl, recunostea prin semndtura celui care a fondat Rusia modern'd drepturileistorice nationale" ale acestui stat romiinesc pe intreg teritoriul silt:, care seIntindea, fara posibilitate de *add, pinii la Nistru la Duniire. Aceasta primaconcluzie nu mai necesita nici un alt comentariu.

De altfel, In 1711, cind Petru cel Mare recuno§tea Nistrul ca frontiers aMoldovei, posesiunile imperiului sau erau Inca destul de departe. Aveau sa seapropie in decursul secolului al XVIII-lea §i chiar sa-1 atinga in cele din urma, dupaal patrulea razboi contra turcilor §i a doua impartire a Poloniei. Este aproape deprisos sa mai amintim aici etapele succesive de expansiune a Rusiei spre MareaNeagra; in acest cadru trebuie discutata problema Basarabiei la Inceputul secoluluiurmator. Rusia va obtine in 1739 prin pacea de la Belgrad, Azovul §i cursul inferioral Kubanului; in 1774, prin tratatul de la Kuciuc-Kainargi, litoralul MArii Negre pinsla varsarea Bugului §i independenta Crimeii; in 1783, anexarea Crimeii §iprotectoratul asupra Georgiei; in 1792, prin tratatul de la Ia§i, litoralul Marii NegreIntre Bug §i Nistru §i coasta Circasiei; in 1793, provinciile poloneze intre Bug §iNistru; in 1801 anexarea Georgiei iar in 1812 prin tratatul de la Bucure§ti:Basarabia.

Nu este in intentia noastra sa ne ocupam aici de problema Transnistriei,actual ocupata de trupele romane§ti; este un teritoriu care intereseaza Romania dinpunct de vedere etnic, din cauza numarului mare de moldoveni stabiliti acolo inurma unui lung proces de colonizare sau infiltrare dar asupra caruia nu ar puteapretinde drepturi istorice" sau nationale".

Trebuie totu§i sa atragem atentia ca nici Rusia nu are aici mai multe drepturideoarece a incorporat aceasta regiune in imperiul ei numai cu douazeci de aniinaintea Basarabiei". .

Populatia pe care a gasit-o aici nu continea elemente ucrainiene carora li semai spune §i ru§i mid dedt in districtele septentrionale, care apartinusera pins in1793 Poloniei; sudul, anexat in 1792, era o regiune de steps ocupata de tatari, cuexceptia regiunii Dubasari, populata potrivit domnului de Peyssonnel, cu armeni §imoldoveni. Pentru a popula vastele intinderi ale Noii Rusii, guvemul imperial aveasa recurga Inca din epoca Ecaterinei a II-a, la o colonizare intensa cu elemente

11

fipi

www.dacoromanica.ro

strAine, venite din toate pgrtile sa se stabileasca in noile gubernii la nord de MareaNeagrg. Putem spune, fax% sa exagerAm, ca a existat aici in a doua jumAtate a seco-lului al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea, o noun America, undeau venit sa se fixeze numeroase colonii germane, sirbe§ti, romane§ti, bulgare §i acgror guvernare a fost incredintata adesea tot unor strain, maltezi ca amiralul deRibas sau frarkezi emigranti ca ducele de Richelieu, contele de Langeron saucontele de Saint-Priest. Valorificarea si popularea Rusiei meridionale, intre 1750 §i1830 aproximativ, a fost realizatg prin imigrAri. Amintirea acestor circumstance eraabsolut necesarg Inainte de a trece la stabilirea noii faze a relatiilor ruso-romane §ianume aceea dintre 1806-1812, din timpul celui de-al cincilea razboi ruso-turc.

Este interesant sa mentiongm aici foarte pe scurt evolutia acestor raporturisau mai curind cresterea apetitului acesta dupA tratatul Incheiat intre Petru celMare §i Dimitrie Cantemir.

in 1711 atmosfera era Inca idilicg. Rusii si moldovenii fraternizau la 'ince-puturile unui razboi comun initiat Impotriva Pgginului sub egida ortodoxiei. Tarulvine personal la Ia§i §i e gata sa-1 ingbuse cu imbrAtisgrile pe aliatul sail, domnulmoldav pe care insists sa -1 aseze la loc de cinste la masa sa. Banchetele se succed Intr-atit incit risca sg ameninte eficacitatea actiunii militare §i boierii, care nu au Incaobiceiul de a bea sampanie, se trezesc mahmuri §i se dumiresc CA tovarg§ii for depetrecere si-au Insu§it din obiectele for sau unele parti de imbracaminte, negre§itpentru a le pasta ca amintiri tangibile ale acestor agape de neuitat."

Rusii apar din nou in 1739 sub comanda maresalului Munich. Dupa o discutiesumarg cu boierii care veniserg sa-1 intimpine la Ia§i, in frunte cu Mitropolitul,acesta le aduse la cuno§tinta conditiile sale prin care be cerea fidelitate absoluta fatAde imperiul rusesc, adgpost §i hrang pentru 20 000 de soldati, 3 000 de oameni camina de lucru pentru fortificatii §i nu uita nici de un cadou spontan" de 30 pungipentru el, §i Inca 100, in chip de contributie anuall pentru cheltuielile de Intretinere.Si bietul cronicar moldovean Neculce noteazg cu amgraciune: WA conditiile pecare Munich le-a impus boierilor amenintindu-i cg, daca refuzg, da foc orasului si,astfel li facu,sg accepte si sa semneze cu forta. Acum vedem cit ne costa onoarea dea-1 primi pe Munich, dulcele vin unguresc devenind otravg amarA, risul schimbindu-se in plIns, veselia In teroare $i vai noun! boggtia in sgracie, blestem si suferintgperpetug, fail iertare §i nici uitare"."

in septembrie 1769, rusfi patrunserl pentru a treia oars in Moldova; de dataasta aveau sail intinda ocupatia §i asupra Valahiei. Baronul de Elmpt, carecomanda corpul de armatg rus, li obligA imediat, la Ia§i, pe mitropolit, pe toti boieriiprezenti §i populatia strinsg in fata bisericii metropolitane, sg depung juramint desupunere Majestatii sale prea indurgtoarea impgrateasa Ecaterina Alexeevna". "

Se informg apoi despre Intinderea §i numarul judetelor, populatia, resurseleeconomice, dreptul fiscului §i obiceiurile din tinut, ca un om foarte hotgrit sA sestabileasca aici §i sa -1 administreze in numele Imparatesei tuturor rusilor.

Complicatiile impartirii Poloniei §i necesitatea de a pune capat unui razboicare durase Indeajuns de mult, facurA totusi ca Rusia sa-si mai modereze atitudinea.La tratatul de la Kuciuk-Kainargi se multumi cu frontiera Bugeacului si cu un dreptde protectie asupra crestinilor ortodoc§i din Imperiul Otoman care trebuie sa fi fost,evident, foarte fructuos in viitor.

12

www.dacoromanica.ro

isi rezerva totodatg dreptul, printr-un articol rgmas secret, de a avea uncuvint de spus asupra numirii Domnilor Moldovei si Valahiei. Numai Austriaprimea drept recompense de mediator, un flecuster Bucovina.

Urma o epoch' de proiecte, in care Principatele, rivnite atit de Rusia cit si deAustria, trebuiau sg constituie o zone neutrA intre cele doug imperii rivale. RegatulDaciei", a cgrui vechi nume reapgrea astfel in corespondenta diplomaticg a cancela-riilor, parea destinat printului Potemkin si se referea la Valahia, Moldova si Basarabia.

Evident, trebuie sg Intelegem Bugeacul, asa cum atestg relatarea contem-porang a domnului Peyssonnel. Trebuie remarcat cg a fost din nou necunoscutg cuacest prilej, unitatea greograficg si istoricg a tgrilor romane si ea teritoriul care-ifusese smuls de cuceritorii turci, trebuia evident sg-i reving.

Aceste planuri ambitioase ramaserg finalitate iar razboiul inceput deAustria si Rusia impotriva turcilor in 1788, nu aduse nici o noug solutionare.Principatele, ocupate din nou de armatele austro-ruse, furl evacuate odatA cupacea, si Imperiul Otoman intrg din nou in posesia cetatilor Bugeacului care-ifuseserg rgpite de ru§i.

Revolutia francezg si incheierea impartirii Poloniei, fAceau ca atentia MarilorPuteri sä se indrepte in altg parte: de abia dupg cincisprezece ani, dupg ce-i impu-sese Imperiului Otoman not conditii relativ la navigatia pe Marea NeagrA si tre-cerea strimtorii, Rusia incerca sa-si continue marsul, oprit in 1793 pe Nistru.

NOTE

1. I. Nistor, Localizarea numelui Basarabiei in Moldova Transpruteanii, in Analele Acad.-Rom. Mem. Sect. Ist." S. III, t. XXV, 1943; cf. E. Diaconescu, Accemiunile Istorice ale Basarabiei, InCuget Moldovenesc", XII, 1943, p. 7 urm.

2. La fin du Moyen Age., vol. I, Paris, 1931 p. 413.3. N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei fi Albe, Bucuresti, 1899, p. 74.4. Ibidem, p. 75.5. E. Hurmuzaki, Fragmentezur Geschichte der Rumiinen, vol. III, Bucuresti, 1884, p. 304.6. Ch. de Peyssonnel, ratite sur le commerce de la mer Noire, vol. I, Paris, 1787, p. 304.7. Anthoine de Saint-Joseph, Essai historique sur le commerce et la navigation de la mer

Noire. 2' dd, Paris, 1820, p. 50.8. Ch. de Peyssonnel, op. cit., I, p. 304.9. N. Iorga, op. cit., p. 240.

10. I. Neculce, Letopiselul Tara Moldovei, in M. KogAlniceanu, Cronicele Romaniel sauLetopisefele Moldovei Valahiei, ed. 2, vol. II, Bucuresti, 1872, p. 306.

11. Text latin publicat de N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, in AnaleleAcad. Rom. Mem. Sect. Ist.", s. II + XXXIII, 1910., p. 126-127.

12. N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei fi Cetii fii Albe Bucuresti, 1899, p. 245-246.13. Cf. A. Boldur, Istoriia Transnistrii. K godovscine vIrstupleniia ruminskih voisk v Odessu (16

X 1941-16 X 1942). Odessa, 1942; Cu privire la istoria Transnistriei, Studiu critic, in ViataBasarabiei", 2,1943.

14. V. descrierea naive dar atit de vie a cronicii lui I. Neculce, op. cit., vol. II p. 306 $i urm.; CfN. Costin, Letopisetul Terri Moldovei, in M. Kogalniceanu, op. cit., vol. II, p. 38 $i

15. I. Neculce, op. cit., vol. II, p. 408-409.16. Cf. A. Xenopol, Etudes historiques sur le peuple roumain, Iasi, 1888, p. 109.[n. ed. 1] Vezi 1i, Maria Holban, L. Demeny, Originalul fi traducerea latinii a Diplomei lui

Petru I" data lui Dimitrie Cantemir, cuprinzind condifiile tratatulul moldo-rus din 1711, in Studii.Revista de istorie", tom. 26 (1973), nr. 5;

13

fare

si

urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

PROBLEMA BASARABIEI IN 1812

Je suis tente de croire que tout finira par un morcellement de laMoldavie, pour satisfaire l'honneur ou, ruiner une province".

Joseph de Maistre. St. Petersburg. 1810

inclin sa cred cd totul se va termina printr-o impartire aMoldovei, pentru a satisface o onoare si a ruina o provincie."

Joseph de Maistre. St. Petersburg. 1810

Este cu atit mai util sa relugm expunerea evenimentelor care au dus la tra-tatul de la Bucure§ti din 28 mai 1812 §i la anexara unei Basarabii" mai Intinsg decltfusese vreodatg in trecut, cu cit, o traditie istoricg, venerabilg dar falsg, i-a denaturattimp indelungat sensul. Depe§ele ambasadei Frantei la Constantinopol, de-ndatg ces-a incheiat aceastA pace care nu-i convenea deloc lui Napoleon §i mini§trilor lui inajunul campaniei din Rusia, au aruncat toatg responsabilitatea asupra fratilorMoruzi: Dimitrie, Marele Dragoman, §i fratele sgu Panaiotachi care-1 inlocuia laStambul. Cum ace§ti doi fanarioti au fost decapitati cu putin timp dupg semnareapacii care impingea frontiera ruseascg ping la Prut §i cg sentinta u acuza de a fitradat interesele Imperiului Otoman, versiunea ca fuseserg cumpgrati de ru§i fuacreditatg, in ciuda marturiilor contrare a altor diplomati care urmariserg desfa§u-rarea acestei afaceri tenebroase. Opinia curentg fu aceea ca ei, ffind la curent cu oscrisoare adresatA de Napoleon I Sultanului §i prin care ii facea cunoscutg intentialui de a-i ataca pe ru§i, §i-1 implora sg nu facg pace, u disimulaserg in mod perfidcontinutul in Divan, grabind astfel incheierea intelegerii cu plenipotentiarii de laPetersburg §i abandonarea bogatei provincii Basarabia care era MI% indoialg princi-pala mizg a rgzboiului lntreprins de Alexandru I impotriva turcilor.

Pretul tradarii fu §i el stabilit cu o precizie politieneascg: printre hirtiile luiDimitrie Moruzi a fosi gasit un act de donatie a unei mo§ii in Basarabia §i printrecadourile pe care le primise ca delegat otoman cu ocazia pacii, un inel pretios,montat in briliante, pentru Marele Dragoman. De aici §i ping a-i stabili definitivculpabilitatea nu era decit un pas §i el fu fgcut: de la Istoria Moldovei pe timp de500 de ani a lui Manolache Draghici ping la lucrgrile cu ceva mai mult simt criticale lui Alexandru Xenopol', versiunea cu tradarea Moruze§tilor, cauza principalgraptului Basarabiei, a prins radAcini solide in traditia istoricg romang §i se repetginvariabil ping §i In cele mai recente cgrti de istorie2. Singur, Nicolae Iorga, intr-ocomunicare la Academia Romang in 1910, a sustinut o parere diferitg cgreiaDomnul Nistor i s-a algturat §i dinsul in a sa Istoria Basarabiei3.

Totu§i, majoritatii istoricilor roman, cu sigurantg nu le-a fost cunoscutglucrarea fundamentall a lui Leonid Cassio, jurist basarabean, profesor de drept la

14

a

www.dacoromanica.ro

Universitatea din Moscova §i ministru Instructiunii Pub lice in ultimele cabinete aleRusiei tariste.

Cartea sa apArutA in 1913, a fost tradusi in romane§te cu titlul Rusiabazinul duncireare abia in 1940. intemeiatA pe o cercetare sistematicA a izvoarelorruse§ti §i. a documentelor extrase din Arhivele imperiale §i distingindu-se printr-omare atentie datA obiectivitAtii, cartea constituie o contributie foarte pretioasa lastudierea celui de-al cincilea razboi ruso-turc. Este cazul deci sa tinem "out deaceste cercetari §i de rezultatul for care nu a devenit in intregime accesibil decit deputin timp istoriografiei romfine§ti §i analizarii din nou a temeiului acestor acuzatli.

Ceea ce reiese dui:4 o primA analiza a faptelor, este ca, la Inceputul acestui nouconflict Intre Imperiul rus §i PoartA, nu a fost nici un moment puss problemaBasarabiei. Cei doi Domni, al Valahiei §i al Moldovei, Constantin Ipsilanti §iAlexandru Moruzi (fratele Dragomanului), fusesera revocati farA sA fie anuntataRusia, putere protectoare, in urma hatirrifului din 1802; de§i Poarta, sub presiunileexercitate de ambasada Rusiei, revenise asupra acestei decizii dind din nou investituralui Alexandru Moruzi (Ipsilanti se refugiase in Rusia), totu§i trupele ruse§ti trecuserANistrul §i ocupasera Principatele, stupeffildu-1 pe ambasadorul Italinsky, care crezusecA a avut ei,tig de cauz4 obtinind Intoarcerea printilor deposedati.

Baronul Budberg, InsA, invoca acum alte motive: era vorba de dificultatileridicate de turci la trecerea flotei ruse§ti prin strimtori §i concentrarea de trupe pemalul sting al Dunarii §i in cetatile de la frontiers: in aceste circumstance, seIncheie nota din 23 octombrie 1806, Majestatea Sa imperiala a simtit necesar sA-§ipuns frontierele proprii la adapost de once insults §i de a proteja popoarele pe carecu consimtamintul Portii a primit sa le ocroteasca privilegiile sa previna, sAimpiedice, planurile du§manilor ei: in consecinta, a ordonat armatei sale sa ocupecele doua provincii Moldova §i

RezultA din acest document ca revocarea celor doi domni era un simplupretext, inoperant prin anularea masurii represive. Ceea ce contase era actiuneaenergica a ambasadorului Frantei la Constantinopol, generalul Sebastian §i care 1-adeterminat pe Imparatul Alexandru sa se foloseasca de gajul care-1 constituiau,°data in plus, principatele dunarene. Diplomatia ruse pretindea ca ar fi fost gata sabe restituie la un moment dat, data totul era in ordine §i anume, dacA Poarta nuapleca urechea la sugestiile reprezentantilor politici §i militari ai lui Napoleon I. inacest fel se angaja la sflr§itul anului 1806 conflictul ruso-turc, in momentul in careImperiul francezilor, invingator al Prusiei, continua la hotarele Poloniei operatfilemilitare impotriva rAma§itelor armatei prusace §i a trupelor ruse§ti care le veniserAIn ajutor. Se constata ca numele Basarabiei nu este nici mAcar mentionat §i dacAsimpla denumire de province, referitor la Moldova §i Valahia, putea disimulaintentia de a be incorpora imperiului rus, aceasta tendinta viza ansamblul terito-riului for §i nu o anume parte mai mult sau mai putin delimitate cu exactitate, a.acestor state autonome.

In fapt, rAzboiul pe Dunare se prelungea; pa§ii de Rusciuc §1 de Vidin carepia acum se arAtau ostili guvernarii Sultanului, luarA hotArlt pozitie impotrivainvadatorului §i astfel linia cetatilor sustinu, MA mad pierderi, asaltul trupelorturce§ti. Intre timp pe malul Bosforului, avuseserA loc doua evenimente cu conse-cinte grave: flota engleza a amiralului Suckworth fortase strimtorfle, dar, dupa ce

15

Valahia..."'.

pt

9i

www.dacoromanica.ro

pierduse un timp pretios cu negocieri inutile, fusese nevoita sA se retraga in fatamasurilor de aparare luate de Poarta in ultimul moment, la insistentele luiSebastiani, pentru a preveni ocuparea capitalei; in ziva care a urmat acestui succesnesperat, una din nenumaratele revolutii de palat din Constar). tinopol, 11 rastoarnApe Sultanul Selim al HI-lea siillnlocuieste cu incapabilul Mustafa. Aceast5 actiune,provocata de nemultumirea ienicerilor si teama de o serioasa reforms militara, fufatala politicii Imperiului Otoman. Ea avu, cu siguranta, un rol important in bruscaschimbare a politicii lui Napoleon I, care a dus, dupA victoria de la Friedland', laintilnirea de la Tilsit si la acordul cu imparatul Alexandru al Rusiei.

Pacea de la Tilsit marcheazA o etapa decisiva in evolu ;ia raporturilor dintreFranta si Turcia; consecintele ei se intrevAd si in atitudinea Rusiei fata de Principate.

Este adevarat ca la Inceput s-a anuntat oficial un armistitiu pe Dunare si caun plenipotentiar francez a venit la fata locului pentru a fixa conditiile intr-un modechitabil atit cu turcii cit si cu rusii. Tratatul de la Tilsit, prevedea evacuareateritoriului ocupat de armata tarului in Moldova si in Valahia dar trupele turcestinu trebuiau sA patrundA aici inaintea schimbului de ratificatii din viitorul tratat depace Intre Rusia si Poarta" pentru care cele doua pArti 11 luasera mediator peImpAratul Napoleon I. Dar, schimbarea totalA in atitudinea sa si alianta cu tarul ,

provoca in tot Orientul o puternica neincredere in politica francezA si, deoareceNapoleon nu se grabea sA-si retraga trupele de pe teritoriul prusac, asa cum seangajase, Alexandru nu se grabea nici el O. ordone trupelor lui sA se retragA dincolode Nistru. Ministrii lui cautau sa profite de aceste imprejurari pentru a realiza unavantaj, mAcar partial: cu aceasta ocazie rex-llama existenta unei Basarabii" cu atitmai pe placul for cu cif era mai \raga si mai nedefinita.

Pe buns dreptate, fiindca articolul XXII din tratatul de la Tilsit mentionaferm numai obligatia de a evacua Moldova si Valahia. Nu-i scapA unui ministru asade luminat cum este Mr. de Champagny, scria cancelarul Rumeantov conteluiTolstoi la Paris, pe 6 noiembrie 1807, ca in acest articol nu este vorba de Basarabia,in care, In consecinta, trupele noastre trebuie sa raminA".

Ne imaginam cu usurinta mirarea ministrului francez al Afacerilor Externe:Basarabia, ce mai era si aceasta provincie necunoscuta? Trebuie insa recunoscut canici nu-i era usor sail formeze o pArere. Dad deschidea Tratatul despre comerfulpe Marea Neagra al lui Peyssonnel afla ea Basarabia nu este alta decit Bugeacul,teritoriu delimitat, asa cum am vazut mai inainte, de cursul inferior al Prutului,bratul septentrional al Deltei Dunarii, litoralul Mani Negre si, varsarea Nistrului.Daca, insa, arunca o privire pe Noua Hand a Hanatului t'dtar imprimata in 1792la Amsterdam, zarea numele Basarabiei IntinzIndu -se cu litere groase pesteNistrul inferior pia la cimpia Oceakov fi la Bug, deci tot pe un teritoriu careaparfinea deja Rusiei din 1792!

Expert in geografie sa fi fost si tot Iti pierdeai cumpAtul. $i nu va fi acestaultimul caz cind diplomatia rusa va incerca sa se foloseasca de artificiul unei con-fuzii, a unor notiuni Inca neclare, asa cum era Inca in Europa, problema frontierelormeridionale ale imperiului: aceasta Ingusta margine de tinut, care neformind oprovincie, poarta numele de Basarabia", preciza intr-o noun scrisoare din 26 noiem-brie 1807, Rumeantov lui Tolstoi".8 Ceea ce nu clarifier` cu nimic cunostintele Mr.de Champagny. Trimisul rus insists, respectind instruc;iunile pe care le primise:

16

www.dacoromanica.ro

Vorbindu-i de evacuarea Moldovei si a Valahiei, 1-am facut sa inteleaga clar a numa refeream §i la Basarabia. Cauta totusi sa-mi demonstreze contrariul §i pretextaca data tratatul nu pomenea Basarabia, aceasta omisiune nu putea sa provina decItdintr-o neintelegere. La aceasta i-am raspuns a era permis totusca odata sa existeo neintelegere care sa fie si in favoarea noastra"9. Neobisnuit mod de a vrea saanexezi prin omitere, In urma unei neintelegeri, un teritoriu care, nefiind nicimacar o provincie, purta un nume aruia era imposibil sa i se defineasca cu exac-titate sensul intinderea geografia!

Dar, in acest moment, in Intrevederile dintre cei doi Imparati, se discutau altelucruri $i nu sicane meschine despre interpretarea unui articol.oarecare din tratatulde la Tilsit. Napoleon se pregatea sa-i propuna noului sau aliat prieten impartireaOrientului $i a Europei; asteptind ocazia unei noi Intrevederi cea de la Erfurt iiscria Inca din 2 februarie lui Caulaincourt, ambasadorul sau la St. Petersburg $i inacelasi timp imparatului Alexandru: Spuneti-i imparatului ca vreau tot ce vreael: ca sistemul meu este atasat sistemului lui in mod irevocabil; a nu ne vom puteaintilni fiinda lumea este destul de mare pentru noi doi; ca nu-1 grabesa sa evacuezeMoldova $i Valahia; sa nu ma grabeasa sa evacuez Prusia... Cit despre Suedia, numa opun daca imparatul Alexandru ar don sa ocupe chiar Stockholmul. Ar trebuichiar sa -1 Impingeti sa o faca... Niciodata Rusia nu va mai avea o astfel de ocazie dea arza Petersburgul in centru si a se descotorosi de acest dusman, din punct devedere geografic...". "

8i intr-adevar, in septembrie 1809, Rusia punea stapinire pe marele ducat alFinlandei. Erau schitate gigantice planuri: " se revenea la proiectul urmaritodinioara de Paul I, adia o ofensiva combinata a planurilor rusesti franceze prinAsia Mica spre Persia $i India cu scopul de a lovi in punctul sensibil fortele brita-nice. in acest vast sistem de compensatii si de schimbari de tarmuri $i de teritorii,Principatele deveneau o simpla moneda aruncata, ca atitea altele, pe piata tranzac-tiilor europene, unde partenerii acestui joc supraomenesc ofereau Finlanda inschimbul Spaniei sau statele danubiene in locul Sileziei. Napoleon invada peninsulaIberia; la rIndul sat' Alexandru, dupa ce se multumise dtva timp cu tinutul cudenumirea Basarabia fortaretele Bender, Cetatea Alba, Chilia, Ismail" si In plusfortareata Hotin"12, care, deci, nu facea parte din ea, vroia acuma sa-si Intindafrontierele pins la Dunare sa alipeasa imperiului Intreaga Moldova Valahia.Consulul rusesc de la Bucuresti, Kiriko, lansa chiar zvonul ca Transilvania urma safie cedata de casa de Austria si unita cu Moldova $i Valahia sub denumirea deregatul Daciei, va apartine marelui duce Constantin "."

Nu e mai putin adevarat ca proiectele de expansiune ale Rusiei vizau multmai departe dedt hotarele Inca vagi ale unei ipotetice provincii basarabene".Talleyrand fu insarcinat la Erfurt sa prepare o conventie care sa-1 poata multumi peimparatul Alexandru; furs obligati sa accepte. ca Franta considera ca o conditieabsoluta a pacii cu Anglia, recunoasterea Finlandei, Valahiei §i Moldovei ca facindparte din imperiul Rusiei". Iar textul definitiv era la fel de explicit: Majestatea saImparatul Napoleon recunoaste numita reuniune hotarele Imperiului rus deaceasta parte ajungind pins la Dunare".

Dar Talleyrand, care deja se pregatea sa -$i tradeze suveranul avu grija depropriile interese introduse in articolul urmator o fraza care diminua destul de

17

si

Si

§i

si

p

9i

$i

1i

www.dacoromanica.ro

mull efectul practic §i care avea scopul de a-i lini§ti pe turci": ,,...Franta renunta samai fie mediator. Plenipotentiarii sau agentii celor doua puteri se vor pune de acordasupra formularilor, astfel inat sa nu fie compromisa prietenia dintre Franta §iPoarta". Era un mod abil de a se retrage dintr-un joc complicat de negocieri anga-jate Intre Rusia §i Imperiul Otoman. intr-adevar dupa armistitiul prevazut de tra-tatul de la Tilsit, razboiul Incetase dar pretentiile mereu crescinde ale Rusiei impie-dicau incheierea pacii. Neputind sa ajunga la o intelegere definitive cu Alexandrureferitor la Constantinopol §i la peninsula Dardanelelor gratios denumita languede chat" '5, Imparatului Napoleon 1i convenea sa mentina dincolo de Dunareprincipiul integritatii Imperiului Otoman §i mai ales sa lase Imperiul rusesc viritpins -n git in conflictul cu turcii, pe flancul sting al pozitfilor sale europene, situatiestinjenitoare §i de care putea oricind sa profite. Afacerea se taragana §i atentia §iinteresul Marilor Puted se Indreptau spre alte complicatii. RAzboiul din Spania Incanu se terminase §i se declan§a un nou conflict cu Austria; blocada continentalscontra Angliei u dadea ocazia lui Napoleon sa extinda din ce In ce mai mult ocu-parea litoralului Atlanticului §i Mediteranei §i sa anexeze la Imperiul de Occidentprovincii care suportau greu dominatia franceza. Rusia Ia rindul ei suporta cu greuconsecintele economice ale blocadei; 1§i reducea presiunile asupra Austriei Ia unsimulacru de actiune militara §i cauta zadamic o ie§ire acceptabila din aceastacampanie pe Dunare pe care o intreprinsese cu trei ani in urma dar cu alte perspec-tive atunci. Astfel, se reluasera operatiile Impotriva turcilor §i ru§ii Inregistrasera unoarecare succes: armata marelui vizir fusese respinsa la atacul sau impotrivaBucure§tiului §i, trupele ruse§ti, trecind Dunarea, Braila §i Ismail ramInind ase-diate, ei ocupau acum o mare parte din Dobrogea. Nu era Insa, Inca, o victoriedecisive, dar destul at sa proclame solemn anexarea provinciilor danubiene."intr-adevar, la 3 decembrie 1809 in discursul sau de la Corpul Legislativ, Napoleonratificase noile achizitii teritoriale ale partenerului sau imperial de la Tilsit §i Erfurt:Prietenul §i aliatul meu imparatul Rusiei, subliniase el in aceasta alocutiune, areunit in vastul sau imperiu Finlanda, Moldova, Valahia §i un judet al Galitiei. Nuregret nimic din ce poate fi bun pentru acest imperiu. Sentimentele mele fata deilustrul suveran sint in acord cu politica mea"."

Dar cu cIteva luni in urma vorbind cu emisarul austriac care venea sa Incheiearmististitiul dupa batalia de la Wagram, u spuse ad literam: Dace a§ vrea sa maaliez cu ru§ii, ce v-ati face voi austriacii §i prusienii! Din fericire, nu vreau sa-i scotpe barbari din birlogul lor. Luati de la turci ca sa-i Impiedicati pe ei sa ia..." ".

Ceea ce insemnaa da Austriei compensatii pe Dunare §i sa se complice §i maimult problema Principatelor cu pretentiile unui al treilea punga§. Dar monarhiaHabsburgilor, sleita de cele doua razboaie pe care tocmai le pierduse, prefers sastea intr-o prudenta expectativa. Razboiul pe Dunare ii lasa deci pe ru§i §i pe turcifata-n fata ca la inceputul ostilitatilor.

Campania din 1810 a fost stralucita. La ordinele lui Kamenski, trupele ruse§tiau trecut Dunarea, au luat Smirna, $i§tov, Rusciuc §i Nicopole dar au dat gre§ la$umla. Cu siguranta, cucerirea acestei cetati ar fi fast decisive dar e§ecul asaltuluiIncercat intirzie din nou desfa§urarea operatiilor.

Din cauza iernii, avangarda ruse care atinsese Loveci §i Plevna, fu nevoita sase replieze pe Dunare §i grosul armatei se intoarse petreaca iama in Valahia:Joseph de Maistre, observator atent §i bine informat care urmarea de la Petersburg

18

www.dacoromanica.ro

derularea evenimentelor ii scria contelui Rossi in calitatea lui de reprezentant alregelui Sardiniei: Se va face pace sau nu se va face? Asta se intreaba toata lumea.Nici nu va fi usor de facut... Turcii sint foarte agitati. Sint bAtuti dar nu sint deloc

E greu sa incaleci Balcanii... Ce s-a realizat? La ce vor duce aceste citadelecucerite pe Dun Are? Inclin sit cred ca total se va sfirfi printr-o Imp artire pentru asatisface o onoare ft a mina o provincie IS Fraza asta are o cadent apropiata decea a unei tragedii clasice; am putea imagina rima:

... acestea sint jocuri de principiSA satisfaci onoarea sau sa ruinezi provincii".

De fapt era mai putin vorba de literature, pe primul plan erau negocierile.

* *

in incepusera sA se agite profesionistfi acestui gen de discutii:de partea ruse, fostul ambasador la Poarta, Italinsky $i dragomanii sAi, din celebradinastie a Fontonilor, care se impaca foarte greu cu ideea ca parasiseConstantinopolul unde adunase averi considerabile; de partea otomanA, mareledragoman Dimitrie Moruzi, fratele lui Alexandru, prit4u1 deposedat al Moldovei sidemnitarii turci delegati de Marele Vizir. De altfel, acesta din urma Kutuzov,noul comandant al armatei ruse, erau cei care decideau asupra manevrelordiplomatice, totdeauna foarte intense in intervalele dintre actiunile militare. Totusinu se ajunsese Inca la nimic concret.

Rusii vroiau sa paStreze Principatele Turcia continua sa ceara restituirea lor.La acestea se adauga amestecul Angliei. Tinarul diplomat Stratford Canning,

care avea sa joace pe mai departe un rol important in problema Orientului vaprovoca peste patruzeci de ani interventia Angliei in razboiul Crimeii, se straduiaacum sa-i convinga pe turci sa face Rusiei concesiile necesare sa incheie pacea.Examine la rece ipoteza unui nou razboi franco-rus evalua consecintele fatalepentru Imperiul Otoman, oricare ar fi fost rezultatul conflictului. Dace Alexandruinvinge, le repeta el cu insistenta demnitarilor Portii, va continua razboiul impotrivaTurciei va anexa total Principatele. Dace insa, cistiga Napoleon, va lasa Rusia sA-si gAseasca in posesiunile turcesti compensatii pentru teritoriile pe care aceasta vafi obligate sA be cedeze Frantei.""

Nici nu era nevoie de atitea argumente ca sa stirneasca neincrederea turcilorin Imparatul francezilor; de la Tilsit si acordurile incheialte cu Alexandru, creditullui Napoleon la Constantinopol era inexistent. Ambasada Frantei ii tot acuza peMoruzi pe Ipsilanti de a fi raspunzatori de intrigi $i de a fi lucrat constantimpotriva intereselor acestor puteri, ba in favoarea Angliei, ba in favoarea Rusiei.Yn realitate Insa, in Turcia ca in Persia 20, acordul dintre cele doua imperilabandonarea politicii antiruse§ti dAduse o lovitura mortals influentei franceze. Numai credea nimeni in promisiunile lui Napoleon.

Campania din 1811 grabi, in fine, cursul evenimentelor. 0 manevra abila a luiKutuzov, reu§ise sa izoleze o parte importanta a armatei turcesti care traversaDunarea §i o Incercuise" aproape de Slobozia.

19

spateleliniilor

si

1i

1i

1i

1i

1i -i

1i

1i 1i

www.dacoromanica.ro

Situatia acestor trupe deveni atit de disperatg incit trebui sä se Incheie unarmistitiu §i negocierile de pace incepurg la Giurgiu pe Dungre in octombrie;delegatii turci, sub impresia ultimelor infringeri erau cit pe-aci sa propungImpartirea Moldovei la Siret.

Aici se produse interven ;ia dragomanului §i a fratelui lui dar intr-un sens opuscelui atribuit de traditia rauvoitoare. Pe 9 octombrie, Kutuzov ii scria lui Rumeantev:Nu pot sa vd ascund ca prevad pentru stabilirea frontierei pe Siret mart dificultd tidin cauza IncdpatIndrii grecilor fanarioti, care au mare influentd la Poartd. Nuvor sa le scape o bucat'd din Principatul Moldovei fiindca speranta fi scopul lor, al

fiecdruia, este sa reufeascd sa fie domn al unuia sau altuia din aceste state.Mai tirziu, cind frontiera va fl fixatA pe Prut, Dimitrie Moruzi li va scrie

fratelui sat' ca o veste bung cA Igul ne famine." ' Bineinteles cA nu e cazul savedem in aceste Anduri sentimente de patrioti moldoveni §i a de fapt propriulinteres le dicta aceastg atitudine dar este tot atit de adevgrat ca aveau aceleagi inte-rese cu otomanii §i cA le apArau cit puteau de bine. Se zvoni apoi cg, la o adica, ru§iis-ar multumi cu frontiera pe Prut: Joseph de Maistre avusese dreptate; era vorba deimpartirea Moldovei pentru a permite diplomatilor tarului sg scape cu fatacuratg". Congresul se intrerupse pe 17 noiembrie, fiindca Gabib Bei a declarat innumele plenipoten ;iarilor otomani ca o frontiers pe Siret este inacceptabila. Totu§iturcii facura o noun propunere care lasa adversarilor judetele Moldovei situateintre Nistru §i Prut cu exceptia exact a pgrtii meridionale, Basarabia" propriu-zisa:o linie arbitrary care pleca de la Riau, pe Prut, trebuia sg urmeze cursulCogilnicului §i sa ajunga la mare lasind turcilor fortaretele Ismail, Chilia §i toatgstgpinirea gurilor Dunarii; era ca o anticipare, cu o jumatate de secol inainte, adeciziilor Congresului de la Paris din 1856. Aceste not conditii trebuiau transmisela Petersburg §i, intre timp, negociatorii parasira Giurgiu, biet tirgu§or gloduros §ise instalara la Bucure§ti, unde, atractii de toate felurile, 11 retineau deja de citvatimp pe generalisimul Kutuzov. De indata, capitala valaha' deveni un focar de intrigi§i agita ;ii internationale; consulul Frantei, Ledoux, se ocupa §i de Conferinta §i deintrigi cu toata rivna. Pentru a grgbi lucrurile, Contele Langeron, emigrant francezdevenit general de armatg rusg, ii facu o vizitA Marelui Vizir in decembrie 1811 intabara lui de la uinla sperind sa -i afle intentiile.

Declaratiile acestui 'Malt demnitar, cum ni le transmite din memorieLangeron, merits 0 fie reproduse in intregime, ele lamurind cit se poate de limpede§i complet asupra problemei pacii §i adevgratului motiv al concesiilor teritorialefacute de Imperiul otoman Rusiei.

Nu vd e rufine sa vd certati pentru un petec de pdmint care nu va e necesar,voi care posedati o patrime din glob? ii spunea generalului rus Marele Vizir. $i ince circumstance? Tocmai and yeti fl atacafi de Napoleon care va aduce Impotrivavoastrd fume' tate din Europa? Acestea sint argumente care pot pune capat pareriidespre a§a zisa ignoranta a turcilor in privinta proiectelor lui Napoleon.

Af putea sa profit de circumstance, relua §eful guvernului otoman, fi sa refuzsa Inchei pacea care vd lath la dispozitie o mare armatd de care averi mare nevoieft care vii poate salva. Af putea contribui la distrugerea voastra continuInd unrdzboi inoportun fi care va Impoviireazd. Dar, merg mai departe. Salvindu-vd, nesalv dm not incine. Dupd aderea voastrd, (lath acest lucru este posibil, vom

20

www.dacoromanica.ro

deveni victimele lui Napoleon fi vreau sa previn aceasta dublii nenorocire. Dacesnu era Spank:, care ma uimecte fi pe care o admir, ati fi lost de un an deja inrazboi cu Franfa. in momentul de fatii nu exists in Europa decit trei imperil caremai rezistii, Anglia, Rusia fi noi. Hai ne unim Impotiva inamicului specie!umane! Fiecare picatura de singe pe care o viirsam in acest razboi nefast este unbalsam pentru Napoleon. Cum de nu simtiti acest lucru? Va dau Prutul, nimicmai mult; Prutul sau riizboiul; sacrificiile noastre sint afa enorme: numai cuIsmailul va e pliitit riiz-boiul fi mai aveti Inca patru cetati fi o provinciesuperb& Acestea sint bazele *kit, apoi, celelalte articole vor fi negociate fi decisefoarte ucor". Langeron adauga: La un discurs atit de energic §i de intelept numai aveam ce sä adaug. fmi spuneam in sinea mea: Pe legea mea, tilharul asta areatita bun simt ca ma ingroze§te!"

Nici nu se putea mai bine spus. Argumentele lui Stratford Canning Mudroade: turcii considerau o victorie a lui Napoleon asupra ru§ilor, la fel de nefastapentru ei cum ar fi fost o victorie a ru§ilor asupra imperiului lor.

Din acest moment se incheie pacea", scrie cu indreptatire Iorga. Instruc-tiunile trimise de tarul Alexandru lui Kutuzov cu putin inainte de Incheierea paciiFrau asemanatoare: In caz de urgenfii, u scria el, puteli sa le faceti turcilor concesiicit de marl fi sa fixafi Prutul ca frontiera dar vii autorizez sa facet' aceste graveconcesii numai cu conditia sa incheiali cu Poarta un tratat de alianta.z[n. ed. 1]

Si culmea, noul ambasador al Frantei la Constantinopol, generalulAndreossy, singurul om a carui aparitie Inca ar mai fi putut Intirzia hotarlrea Portii,se distra facind o calatorie in loc sa se grabeasca §i sä nu calatoreasca, dupa spusalui Langeron, ca un ambasador ci sa is trasura po§tii. Sosi atunci cind nu mai eranimic de facut.

Astfel, pe 28 mai 1812, se incheie pacea la Bucure§ti, §i Basarabia" ramaseRusiei. in fapt, Insemna mult mai mult decit indica numele: in afara de Bugeac,provincia anexata se compunea din districtele Moldovei din estul Prutului §i teri-toriul cetatii Hotin, facuta raia" de turci abia in 1714 dupa infringerea lui Petru celMare. Asta Insemna dezmembrarea Moldovei care dupa anexarea Bucovinei decare Austria, se continua pe scars mai mare de partea ruse.

Si intr-un caz §i in altul, procedeul este tot cel al fraudei atit diplomatica cit §igeografica: sa atribui o regiune a carei Intindere nu este exact delimitate, un teri-toriu mult mai vast, care nu a purtat niciodata numele respectiv.

Ciudatenia vine din faptul ca nici una din parti nu a fost multumita de rezul-tatul acestei tranzactii. Kutuzov se grabise sa incheie pacea §tiind ca va fi inlocuitdin functia de conducator al armatei Dunarii. Citeva luni mai tirziu, sosea inlocu-itorul lui, amiralul Ciceagov, cu noi instructiuni; pacea fusese incheiata far% Insa caPoarta sa fi acceptat alianta propusa de guvernul tarului. Ori, conform instructiu-nilor primite de la tar, acesta constituia punctul cel mai important: acest tratat dealianta fixa pozitia Imperiului otoman astfel Incit sa fie reluata mai tirziu politica deinaintare pa§nica din timpul lui Paul I. Amiralul socoti necesar sa analizeze din nouIntreaga problems §i se intreba dace nu merita ca, pentru obtinerea rezultatuluidorit, sa nu fad turcilor unele concesii pentru ca ei sa devina mai intelegatori: ViiIntreb, scria el cu privire la acest subiect, daces Majestatea Voastrii dorege capartea din Moldova dobindita prin acest tratat de pace sit' fie °feria ca

21

sii

fift

Si

www.dacoromanica.ro

recompensii a aliantei puternice fi sincere pe care le-o propunem... Alexandru insanu vedea deloc lucrurile asa; nu renunta de buns voie la un teritoriu cgruia ii facusedeosebita onoare sA-1 include intre hotarele imperiului sau. Sper, replica el, ca atirenuntat la ideea de a inapoia turcilor o parte din ce am distigat noi. Este cu totulnepotrivit chiar, dupe felul cum vad eu lucrurile, nu ne-ar fi de nici un folos, turciiconsiderind aceste favoruri ca un semn de slabiciune sau de frica..."

Deci, pentru rusi in 1812, problema Ingustei margini de tinut" care nicimacar nu forma o provincie despre care, ping acum, nu descoperise nimeni cgRusia, fie ea mare, mica, alba sau rosie, ar avea drepturi istorice sau nationale, nuera decit o chestiune de prestigiu sau, mai precis de vanitate.

Turcii pierdeau mult mai putin decit ceea ce fuseserg pe punctul sa abando-neze la un moment dat, In plus, aveau pacea. Trebuie sa recunoastem cg turciinu se inselau in calculele lor, adaugg Leonid Casso. Dace ne inchipuim ea nu s-ar fiincheiat pacea de la Bucuresti cg totodatg razboiul nostru de apgrare (cel alRusiei impotriva lui Napoleon) s-ar fi terminat si el in favoarea noastra... Fara-ndoiala, Alexandru nu 1-ar mai fi urmarit pe Napoleon ping laParis, preferind sa-siutilizeze fortele (cele ale Rusiei) pentru realiza proiectele pe Dunare. Rusian-ar mai fi primit la Congresul de la Viena regatul Poloniel ci, trupele noastre arfi ocupat pentru totdeauna Iasul Fi Bucuregiul.' Acesta este pericolul de carePrincipatele Poarta tocmai scapaserg actiunile ministrilor turci si ale dragoma-nilor fanarioti erau urmarea acestor considerente justificau interesul de moment.

Dar Moldova fusese impartita o provincie fusese cedata rusilor.Prestigiul Padisahului trebuia salvat cu once pret toata vina pentru aceasta

cedare teritoriala trebuia sa cads pe capul negociatorilor. Nu prea indraznirg sa seatinga de turci $i se multumira sa -1 exileze pe Galib bei, cel mai activ dintre ei; mairamineau fratii Moruzi crestini greci; exists ceva mai simplu decit taierea capuluia doi ghiauri"?

in plus, pozitia for devenise mai mult decit dificila. De foarte mult timp erautinta atacurilor celorlalti fanarioti si a ambasadei Frantei $i mai ales a dragomanilorei, dintre care cel mai inveninat se arata monseniorul Franchini. in once moment,diferite informatii defavorabile despre ei, intr-un sens sau altul erau culese de infor-matori sau levantini ai ambasadei; fratii Moruzi treceau drept dusmani ai francezilor,RIO inainte de a fi creftini... din cauza ostilitefii falli de Franfa trebuieprivim ca pe Streinii Stadionii turcilor, scria in mai 1812 domnul de la TourMaubourg, insarcinatuj cu afaceri al Frantei la Constantinopol.

Dar in octombrie 1810, acelasi insarcinat cu afaceri transmisese o informatiediferita deli, fare indoiala din aceeasi sursa, intr-o depesa: dace in viitor Franta vagasi necesar sa-si mgreasca creditul la Constantinopol, trebuie mai intii sa-1 distrugape cel al fratilor Moruzi primul pas care trebuie facut este acela de a deschideochii rusilor asupra purtgrii fatarnice perfide a acestei familii. Mi-ar fi citmai este razboi... sa-i atrag atentia generalului rus asupra uneltirilor pe care le facpentru a mentine creditul englezilor ca sa Indeparteze... Incheierea pacii intrePoarta si Rusia"74. Nu se facea pacea atunci cind dorea Napoleon: raspunzatori eraufratii Moruzi ca find agenti englezi. Se facea pacea dar intr-un moment in care eanu mai convenea Frantei, tot fratii Moruzi erau de vine, cumparati find de rusi.Ponegrirea asta excesiva nu este, ea insasi, semnificativa?"

22

si

$i,

si

set-i

si

si

a-si

1i si

sisi

si

pi

sisi

www.dacoromanica.ro

Ar trebui sa analizam mai cu atentie, decit s-a facut pinA acum, pasajul dinmemoriile lui Langeron, reprodus numai in parte de Xenopol n §i al carui sens gene-ral este total diferit de concluziile lui: N-am sa inteleg niciodata ce i-a determinatpe turci sa ne acorde o pace care, pentru noi, devenise indispensabila. Sint convisca- nici un membru al Congresului turc nu a lost nici cumpa rat, nici ciftigat,oferin-du-i-se sperante. Galib cel mai marcant, era sarac §i a ramas sarac. PrintulMoruzi nu avea nevoie de protectia noastra pentru functia de Gospodar §i nici nu aprimit-o. intirziind pacea cu 6 luni... puteam vedea clar ca vom fi obligati sa neretragem.

Fusesem asigurat ca sultanul era foarte ingrijorat de dezastrul armatelor sale§i ca, in plus, se temea de ieniceri §i ii daduse ordin Marelui Vizir sa incheie paceadorita atit de ace§tia cit §i de popor. Se pare ca siMarele Vizir credea ca a§a I§iputea 'Astra capul §i deci dorea §i vroia sa se faca pace". Si adauga aici o nota cuprivire la Vizirul Ahmed, scrisA mai tirziu, in 1827: hi pastra capul, dar fu destituit§i exilat datorita intrigilor ambasadorului lui Napoleon, domnul Andreossy, carefacu gafa sa soseasca la Constantinopol, dupa semnarea tratatului §i care, dinrazbunare, deschise ochii Sultanului asupra nepotrivirii acestei paci. Ahmed muripeste 2 ani, in exit. Galib Efendi fu trimis Intr-un mic pa§alic In Asia, unde a fosttrimis din nou dup. ce a fost Mare Vizir. Printul Dimitrie Moruzi a fost ucis laSumla din ordinul Marelui Vizir, care i-a urmat lui Ahmed; dar partea turcilor inaceasta crima a fost mai putin insemnata decit intrigile Printului Caragea, care afost numit Domn al Valahiei. Moruzi ii fusese adversar §i-i era teams ca ar puteasA-1 inlocuiasca." Si aici incheie intr-un stil demn de autorul lui Candide, a caruiepoca ii era cunoscuta: Acestea sint glume curente la fanarioii'

SA mai adaugam aici, relatarea unui martor lipsit de once idei preconcepute inaceasta afacere tenebroasa, trimisul prusac Von Werther, care-i scria regelui in 2decembrie 1812. Indraznesc sa cred ca aceasta nefericita familie a cAzut victimsintrigilor grecilor, care-i invidiau de mult prosperitatea §i consideratia meritata de carese bucura §i, astfel, uneltirile for ascunse, s-au adaugat insinuarilor strainilor, care,profitind de intorsatura pe care au luat-o lucrurile in nordul Europei au cautat §i aureu§it sA-1 stirneasca pe Sultan Impotriva plenipotentiarilor de la Congresul de laBucure§ti. Dindu-si seama ca ar fi greu sa-1 doboare pe Galib Efendi, care poate finumit datorita talentelor sale, sufletul negocierilor de la Bucure§ti, i-au culpabilizat infata Sultanului pe fratii Moruzi, deli in mod cert ei nu puteau face nimic fara §fiinta,sau peste capul lui Galib Efendi. Acesta, pastrinduli functia de loctiitor al coman-dantului trupelor de ieniceri (Chihaia bei) fara, aparent, nici o dizgratie, nu potconsidera distrugerea familiei Moruzi, decit o urmare a animozitatii persecutiilorpersonale, unde aviditatea turcilor de all insu§i fara nici cel mai mic motiv, bunurilefratelui mai mare, are evident rolul esential."

De altfel, Casso remarca, pe buns dreptate; tinind cont tocmai de aceasta avereimportanta,. ca oferta unei proprietati in Basarabia nu putea deloc sa fie o cauzAdeterminants pentru Dimitrie Moruzi, care poseda nici mai mult nici mai putin de60.000 deseatene, numai la Hotamiceni, in districtul Tighina. in ce privqte inelul, acarui valoare se pare ca era de 12 sau 15.000 pia§tri, acesta nu era decit un cadou cucare erau gratificati in mod curent diplomatii la momentul respectiv, cu ocazia

23

$i

www.dacoromanica.ro

congresului §i la Incheierea unui tratat." Unii, nici nu erau a§a discreti §i incasau sumemari de bani. Mai tirziu nu li s-au mai acordat decit decoratii pur onorifice.

Evident 'link ca ceea ce a contribuit la sublinierea versiunii unei tradari §icoruptii, a fost zelul excesiv al unora dintre descendentii marelui Dragoman ucis laSumla, trecuti in serviciul Rusiei §i care au crezut de cuviinta sa se mIndreasca cuun serviciu pe care stramo§ul lor nici nu s-a gIndit sä-1 faca tarului. Cu ocaziacentenarului evenimentelor din 1812, unul dintre ei aminte§te intr-o telegramspublicata de altfel in presa rusk" despre uciderea bunicului sau, de catre ieniceri,la Sumla, fiindca fusese initiator al anextirii Basarabiei la marea Rusie. Este clar,din tot ce s-a spus pina aici, ca Marele Dragoman §i fratele sau nu meritau nici Mitaonoare excesiva §i nici atita injosire.

A venit momentul sä inchidem aceasta lungs paranteza §i sä revenim laproblema conditiilor teritoriale ale Path de la Bucure§ti. intr-o nota adaugata In1827 textului initial al memoriilor sale, Langeron tine cont de o informatie carecompleteaza tabloul evenimentelor. Printii greci din Fanar, emigrati la Odessa in1821, mi-au relatat a aceasta pace este opera lor. Se temeau ca, razboiul conti-nuindu-se, sä fim obligati sa folosim impotriva turcilor o mare parte a trupelornoastre, care ne erau necesare in aka parte, §i, in consecinta, Napoleon, sa aiba maimulte §anse sä ne distruga puterea §i apoi pe cea a Semilunei, fiindca §tiau foartebine ca avea intentia ca dupa distrugerea Rusiei sa distruga §i Turcia.

In acest caz, binecuvintatele principate ale Moldovei §i Valahiei erau objec-tive constante in planurile fanariotilor §i de neinlocuit pentru averile §i intrigile lor;ele nu le-ar mai fi alimentat familiile, reducindu-le la o existenta obscura §i lamizerie" "..

Cred ca am ajuns la adevaratul motiv; delegatii otomani la Bucure§ti, influen-tati de argumente diverse, au crezut ca e bine sä sacrifice o parte pentru a salvaintregul, in speta Moldova de la est de Prut, pentru a salva Principatele, capitalele§i resursele lor.

Calculul lor a fost, desigur, just din punct de vedere al intereselor generale aleimperiului, pe care aveau datoria sä-1 apere; in schimb, ei nu au tinut cont citu§i deputin de drepturile Moldovei. Aceste circumstante ne pot da masura decadenteipolitice a statelor romane§ti §i a imperiului otoman in secolul al XVIII-lea; In 1699,cu ocazia negocierilor care au anticipat pacea de la Karlowitz, in momentul in carepolonezii au ridicat pretentii asupra unor anumite Orli din Moldova, delegatii turcile-au impus obligatia sä fie aparate drepturile unui Principat care nu fusese cuceritprin forta armelor, ci recuno§tea de buns voie suzeranitatea Portii.

De atunci, un secol de razboaie cu precadere nefavorabile, facuse sa paleascastralucirea Semilunei. Precedentul cu lamentabila afacere a Bucovinei, arata ca unteritoriu al Principatelor putea fi dezmembrat cu asentimentul Portii, §i protestul luiGrigore Ghica n-a impiedicat Austria sa-i smulga Moldovei vechea capitals aDomnilor sai §i cele mai frumoase minastiri.

tinpartirea Poloniei facuse sä creasca apetitul Marilor Puteri §i, and la Tilsits-a incercat fixarea hotarelor imperiilor din Orient §i din Occident, consecintele aufost la fel de fatale pentru Wile situate la frontierele lor, cum a fost in 1939 acordulincheiat la Moscova Intre Germania §i Uniunea Sovietica."

24

www.dacoromanica.ro

Aceste circumstante explica mult mai bine anexarea la Rusia a Basarabiei,cleat o ipotetica tentative de corupere a dragomanilor fanarioti care au platit cucapul sacrificiul la care a trebuit sa consimta politica turcA.

Pentru prima oars, atunci, aceasta anexare nu a cuprins numai raialelecetatilor otomane §i Buceacului tatar ci §i districtele moldovene§ti situate titre Prut§i Nistru.

De altfel, este foarte interesant sA se compare cele doua puncte de vederecare reies din actele diplomatice referitoare la problema Basarabiei, in timpulrazboiului ruso-turc din 1806-1812. Pentru ru§i care doriserA sa anexeze cele douaPrincipate §i sa le incorporeze in imperiul lor, aceasta solutie'a frontierei Prutuluinu era decit un nimic, o concesie de ultima ore, datorata noilor amenintari de ostili-tati care le veneau de pe un alt front. Atit erau de putin convin§i de necesitateapastrArii acestei inguste margini de hotar", care aminte§te in mod singular flecu§-tetul" diplomatiei austriace in afacerea Bucovinei §i cele clteva pogoane de zapacia,cit se reducea pentru domnul Voltaire imensa lntindere a Canadei, 'Melt au fost pepunctul sA o cedeze pentru 'Astra alte avantaje.

Faptul ca proiectul de restituire a acestei provincii a quat, se datoreazAnumai ambitiei tarului de a nu restutui o provincie pe care o alipise imperiului sau§i sa pastreze pentru Rusia o provincie asupra careia §i-a descoperit dupe aceea totfelul de drepturi invocate toate, deodata, de atunci.

Care a fost in aceste circumstante, punctul de vedere al Orli care fusese astfeldezmembrata, pentru ca Mari le Puteri sa se puns de acord?

Anexarea a ridicat din partea divanului Moldovei proteste puternice; era totce putea face, dar §i-a facut datoria in ciuda mijloacelor sale precare. Memoriul pecare 1-a adresat pe 26 octombrie 1812 noului domn Callimachi, subliniazaimportanta economics a partii anexate, argument cu care semnatarii sperau sasensibilizeze Poarta. De aceea o numira corpul §i inima tare, hrana vitelor, §igrinarul Orli; intr-adevar, aici se gaseau cele mai multe cimpuri de griu §i orz,'Moldova la vest de Prut find mai mult o regiune de porumb, de cind fuseseintrodusa in Europa Orientals aceasta plants.

Lipsesc acum din Moldova intreaga adauga memoriul §ase districte,respectiv cel mai mare Orhei sau Liipufna al doilea ca intindere, Soroca, al treileaHotarniceni, al patrulea Codrul, al cincilea Greceni §i al §aselea Iasi, fiindca ceeace a ramas (dincolo de Prut), nu reprezinta aproape nimic, farA sa mai socotimHotinul §i Buceagul, desprinse odinioara din Moldova, astfel incit toata aceastaparte pins la Prut, poate fi socotita ca mai mult de jumatate din tara". Boierii cereaucu insis-tents restituirea acestor teritorii, pentru ca, integritatea Moldovei, pe careIe -o lasasera mo§tenire stramo§ii, sa se pastreze in viitor".' Enumerasera apoi cugrija, pentru a suscita cit mai tare aviditatea demnitarilor otomani, bogatiile detoate felurile de care era lipsita, incepind de acuin, tara; partea anexata trimitea laIstanbul in fiecare an, 15.000 de boi, 13.000 de vaci, 5.000 de cai, fatA de, doar, 5.000de boi §i 5.000 de vaci pe care-i putea livra Moldova occidentals. Din cele 300.000de ocale de unt trimise portii, 140.000 erau ridicate din estul Prutului, din 200.000de masuri de gnu trimise la Constantinopol, 120.000 proveneau din nouaB asarabie".

25

a-§i

www.dacoromanica.ro

. Doi ani mai tlrziu, Mitropolitul Veniamin Costachi initie o noun motiune pecare vroia se o prezinte la Congresul de la Viena. Cu acest prilej el aminteaexemplul lui Grigore Ghica, care-si daduse viata in 1777, pentru a protesta Impo-triva rapirii Bucovinei. Inutil, fiindca toate puterile doreau prietenia cu RusiaAlexandru I devenise arbitrul Congresului. Un contemporan, cronicarulManolache DrAghici ne-a transmis in stilul sau naiv, o imagine vie a disperarii In-tregii populatii, atunci cind ea avu certitudinea ca cedarea va fi definitive: poporul,ca o turma de oi, umpluse malurile Prutului, mergind dintr-o parte in alta, saptaminiIntregi, de la un sat la altul, de la un oras la altul, adio de la rude, frati,prieteni, cei cu care traisera impreuna pins atunci. in poezia populara a secolului alXIX-lea Prutul fu de atunci fluviul blestemat"; in poezie se punea intrebarea;Acest Prut ce ne separa nu se va sfirsi vreodata? Ne vom pune laolalta si 11 vomsorbi deodata". Confainta dezmembrarli dorinta de a o inlatura, atit inprivinia Bucovinei cit a Basarabiei, a fost testamentul Moldovel care cereaunitatea romilneasc'd in care avea fi ea set se contopeasc'd in acest secol cind pestetot nationalito file se defteptau. Acest punct trebuie stabilit cu mai multa precizie:in pragul secolului al XIX-lea, in ciuda decaderii politice din ultimul timp, careMeuse din tarile romane, clmp de batalie pamint rlvnit de imperiile rivale, eleaveau sentimentul ca sint unite prin rasa, limbs civiliza;ie, destul de puternicpentru ca sa poata se considere dezmembrarea uneia dintre provinciile for ca unatac la integritatea nationals In totaliatatea ei; cronicarii oamenii politici sintfoarte convinsi de acest lucru chiar opera lui Cantemir este o stralucita marturieIn acest sens. Totusi, este suficient se comparam cele doua definitii.

O Ingusta margine de hotar care nu formeaza o provincie, se numesteBasarabia", pentru rusi; mai mult de jtunatate din tare" pentru moldoveni, pentru a neda seama ce Inseamna, In 1812, notiunea de drept cu adevarat istoric" sau national".

NOTE

1. A. Xenopol, Etudes histroiques sur le peuple roumain, p. 201 $i urm; idem, IstoriaRomanilor din Dacia Traiand, vol. V, Iasi, 1892.

2. C. C. Giurescu, Istoria Romanilor,vol. II, partea I, p. 329 $i urm.3. N. Iorga, Luarea Basarablei MoruzeFtil, fn Analele Acad. Rom. Mem. Sect. Ist." s. II,

XXXII, 1910; Geschichte des Osmanischen Reiches each den Quellen dargestellt, vol. V, Gotha,1913, p. 211.

4. L. Casso, Rusia fi bazinal dandruff; Iasi, 1940.5. Ibldem, p. 34, nota 1 dupa Sbornik imperat rossisk ist. obsheestvat. 896. Friedland, Prusia Orientala, actual Pravdinsk Rusia (n. trad.).7. A. Vandal, Napoleon et Alexander le' ['alliance russe souse premier Empire, vol. I,

Paris,1891, Appendice, p. 503.8. Texte citate de L. Casso, op. cit., p. 75 dupa Sbornie imperat ressisk ist. obshestva, t. 89.9. Ibidem.

10. L. Villat, La Revolution et ['Empire 1789 -1815, vol. II, Paris, 1936, p. 131.11. Cf. A. Vandal, op. cit., vol.1, p. 241 si urm.12. L. Casso, op. cit., p. 76, nota 1.13. N. Iorga, Acte ¢i fragmente privitoare la Istoria Romanilor, vol. II, Bucuresti 1898, p. 432.14. L. Casso, op. cit.., p. 86 $i note.15. Langue de chat" - limbi de pisica (n. trad.)

26

§i

luindu-§i

fi

si$i

si$i

Sl

pl

www.dacoromanica.ro

16. A. Vandal, op. cit., vol. II p. 190.17. Ch. R. V. Nesselrode, Lettres et papiers du chancelier comte de Nesse lrode 1760-11856),

vol. 11,1805-1811, Paris, p. 222 citat de L. Casso, op. cit. p. 111.18. J. de Maistre, Oeuvres completes, vol. XI, Corespondence III 1808-1819, Lyon, 18..., p 497.19. L. Casso op. cit., p. 133.20. Cf. declaratiile sahului catre trimisul lui Napoleon, generalul Gardane, din 23 noiembrie 1808

V. E. Lavisse et A. Rammbaud, Histoire generale du IV e slick ir nos fours..., vol. IX, Napoleon,1800-1815, Paris, 1897, p. 989: $i poporul $i curtea erau impotriva lui, furiosi din cauza "tradarii" de laTilsit. Primul ministru Ii spunea: Generale, sa stiti ca In Teheran, toti, cu exceptia regelui si a mea, s-ausAturat de francezi. Gardane... dadea asigurari ca, de Indata ce imparatul va afla purtarea rusilor, asemenitrAsnetului va cadea asupra dusmanilor si-i va nimici". La care sahul rAspundea: De ce acest trAsnetn-a lovit de zece luni?" Pe bunk' dreptate nu-i venea sA creada cl Rusia putea fi o adevaratA aliatA aFrantei..."

21. L. Casso, op. cit. p. 162,204.22. E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romanilor, Supl.. I, vol. II. 1709-1812

documente culese din Arhivele Ministenilui Afacerilor Straine din Paris, de A. I. Odobescu, Bucuresti,1889, p. 368.

23. B. Mirkine - Guetzevich, ds. Miliukov P., Seignoles ch. Eisemann, L., Histoire de Russie,vol. II, Paris, 1932, p. 707-708.

24. L Casso, op. cit., p. 238.25. Ibidem, p. 213.26. V. textele citate cle M. Holban, Autour de deux rapports inedits sur Caragea et Callimachy,

in Revue historique du Sud Est europeen", XVIII, 1941, p. 175 $i urm.; XIX, 1942, p. 75 $i urm.27. A. Xenopol, Etudes historiques sur le peuple roumain, la,si, 1888, p. 240.28. E. Hurmuzaki, Doc. supl. 1-3, p. 369.29. N. Iorga, Acte fi fragmente..., vol. II, p. 490.30. L. Casso, op. cit., p. 205 si urm.31. Ibidem, p.205, n. 2.32. E. Hurmuzaki, Doc. Supt., Journal de Langeron, p. 386-387.33. V. mai departe Cap. VI, p.34. I Nistor, Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1922, p. 252 si urm.[n. ed.] Un studiu recent care confirmA $i lmplineste afirmatiile facute de Gh. I. Bratianu, este

valoroasa lucrare bazata $i pe documente dezvAluite in ultimul timp: Paul Cernovodeanu, Basarabia.Drama unei provincii istorice romanefti in context politic international (1806-1920), EdituraAlbatros, Bucuresti, 1993;

27

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

BASARABIA RUSA$1 RETROCEDAREA JUDETELOR MERIDIONALE iN 1856

The attempt to substitute the southern town (New Bolgrad) forthe northern town is simply an act of swindling utterly unworthyof a great Power like Russia..."

Lord Palmerston 8 oct. 1856

Tentativa de a substitui oraful meridional (Noul Bolgrad) ora-Fului septentrional este pur fi simplu o escrocherie nedemnii de omare putere ca Rusia...

Lord Palmerston 8 oct. 1856

Problema Basarabiei nu avea sä mai atraga atentia cancelariilor decit cuocazia razboiului Crimeii, care aducea modificari fundamentale regimului gurilorDunArii §i navigatiei in Marea NeagrA §i stfimtori.

Nu este insa lipsit de importanta sA reamintim aici pe scurt, vicisitudinileregimului administrativ, instituit de autoritatile ruse§ti dupe anexare, cit §i etapelecolonizArii inceputa in aceastA perioada in nordul §i sudul provinciei §i de la care setrage starea demografica actuala a acestei regiuni.

De data asta razboiul §i ocupatia ruseasca trecusera ca o adevarata urgiepeste Principatele dunArene. De la o expeditie la alta, regimul ocupantilor devenisemai sever §i mai dur; Inca de la razboiul precedent (se terminase in 1792), ducele deRichelieu care era in serviciul Rusiei, remarcase cu privire la boierii moldoveni caremi s-au plirut a fi foarte departe de starea de prostie in care pretind rufii ca arfl,cu sigurantd, pentru a justifica aroganta fi tratamentul mizerabil la care-i supun

pe care aceftia nu par deloc merite. Dar excesele la care se dedaserAarmatele de la Dunare erau fail precedent. Contributiile pretinse de turci pentruMoldova administrate de rqi se triplasera §i cele pentru Valahia se mArisera depatru ori. Rechizitiile se inmulteau: 15.000 de care in 1811 in Moldova §i 20.000 in1812 in Valahia. Raportul agentului francez Meriage tragea urmatoarele concluzii:Aceste provincii sint de o fertilitate nemaipomenitA. Sint pline de turme, dararmata ruse a ruinat a§a de mult acest tinut incit la inceputul lui 1809 nu mai ofereadecit ima-ginea unui desert. Armata ruse incepea sã fie nevoita Ali procure hranadin pro-vinciile din nordul Nistrului §i Odessa". Dupe sfir§itul ostilitatilor consululFrantei de la Iasi scria guvernului sau cA:jignirile fi abuzurile-autoritatilor ruse intimpul ocupatiei acestor provincii fi mai ales in ultimii ani ai administratiei forau liisat amintiri prea amare locuitorilor pentru ca aceftia sh mai poat'd shdoreascif victoria ru,silor Fi mai ales intoarcerea lor.'

De altfel sint cunoscute cuvintele atribuite lui Kutuzov ca raspuns la reclama-tiile bietilor indigeni" pe care ii exploata in toate felurile: di be lath ochii ca sh

28

si sat -1

www.dacoromanica.ro

Totusi plingerile for au ajuns ping la imparatul Alexandru dind amiralulCiceagov a plecat sa-1 inlocuiasca pe Kutuzov, a fost instruit CA: astfel de cruziminu pot fi tolerate" 2.

Deci, nu e deloc de mirare ca, atunci dind frontiera s-a fixat la Prut, In rindulpopulatiei care raminea pe teritoriul anexat de Rusia a existat un puternic curentde emigrare spre Moldova de dincolo de fluviu. De asemenea, conditiile iobagieifind mull mai dure In Ucraina de cind Ecaterina cea Mare iii extinsese regimulpracticat in Rusia, taranii preferau sa-si regaseasca proprietarii ramasi In Moldova,unde conditiile de lucru erau mult mai bune, mai ales dupa reforma lui ConstantinMavrocordat. Aceste not circumstance explicau de ce noua Basarabie lass primilorcalatori care o parcursesera in timpul razboiului dupa alipirea la imperiul tarului,impresia unui adevarat desert sau, mai curind unei Intinderi vaste de ierburi florisalbatice, traversata de citeva turme aproape lipsita de asezari omenesti.Hoardele tatare, care populau odinioara Bugeacul, trecusera aproape toateDunarea in teritoriul turcesc pustiu In urma tor. Atunci numarul populatieiera de aproximativ 200 000, maximum 300 000 in provincia anexata.

A fost nevoie de citiva ani de liniste asigurarile repetate ale autoritatilorinsti-tuite dupa anexare, sca vor fi respectate vechile obiceiuri ca proprietariiram* in Moldova vor putea sa -ii pastreze bunurile, dincolo de primul termen fixatpentru lichidare, pentru a aduce inapoi o parte din fugari sa fie deschisa regiunearamasa pustie, unei colonizari mai intense. Recensamintul facut de rusi In 1817indica 96 526 de familii cu un total de 482 630 de locuitori, dintre care romanii saumoldovenii constituie o covIrsitoare majoritate: aproximativ 84%, reducind chiardin numarul for aproximativ 7000 de familii de ruteni, stabiliti mai ales in nord, inregiunea Hotinului. Acesti tarani, rusii mici, despre care recenzorul nici numentiona ca sInt o nationalitate aparte, erau de altfel, majoritatea, descendentiiemigrantilor din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, epoca In care In acest colt de tinutau existat continue schjmburi de populatie; moldoveni care treceau in Ucraina si seamestecau in viata aventuroasa a cazacilor Omni ruteni sau ucrainieni" careveneau sa caute in Moldova conditii de lucru mai avantajoase o viata mai usoara.Trebuie adaugati de asemenea, §i alti emigranti, lipovenii, qn grup mai restrins,membrii unei secte religioase persecutate in Rusia de biserica oficiala. Dar cuexceptia evreilor, care numarau deja mai mult de 3 800 de familii, majoritatea atraside promisiunile rusilor, numataroarea nu specifics ca element alogen sau minoritate,in sens modern, declt greci armeni, stabiliti in orase, un numar foarte mic debulgari gagauzi, care urmase armatele rusesti in retragerea for dincolo de Dunare.Harta etnografica a Basarabiei rusesti nu difera cu nimic la data aceasta, de cea avechii Moldove.

Regimul administrativ contribuia la ace. asta analogie. Alexandru I, care sepretindea liberal, considera ca in noile provincii ale imperiului, din care nici una nuera ruseasca, trebuie pastrat caracterul specific traditiilor for nationale. Era mareduce in Finlanda, urma sa devina rege constitutional in Polonia, pastrase Georgieio existents autonomy si nu putea sa actioneze diferit in Basarabia. De altfel, asacum remarca principalul sau consilier pentru afacerile Orientului Apropiat,Contele Capodistria, organizarea provizorie a Basarabiei avea ca scop sa atraga

29

piing& si

sisi

si

lasind

sisi

si

sisi

si sisi

www.dacoromanica.ro

RUsiei simpatia popoarelor cre§tine ramase sub jugul otoman §i trebuia sa le deaintr-un fel un prim gaj al sinceritgtii acestor inten ;li ".

Sub influen ;a lui Capodistria §i a lui Alexandru Sturza, savantul moldovean,prieten personal al imparatului, administratia noii provincii fu organizatg dupgprincipiile unei largi autonomii. La inceput, un alt boier moldovean, Scarlat Sturza,trecut deja de mult in serviciul ru§ilor, fu insarcinat sa guverneze Basarabia, darvirsta inaintatg §i boala, nu i-au permis-o. Totu§i, sub noul guvernator rus, care i-aurmat, se institui un regim mixt, descris de un contemporan Ph. Viguel, in felulurmator: Basarabia este un finut care nu numai ca se afla in condifii cu totulspeciale, asemeni provinciilor baltice departamentelor poloneze preluate deRusia, dar, asemeni regatului Poloniei fi marelui ducat al Finlandel, are oexistents politica proprie. Iata ce o distinge, mai ales de noile noastre posesiuni:are propriul ei Consiliu Suprem, care reunefte puterea executive:, legislative fiJustifies'. Acest consiliu, compus din unsprezece membri, dintre care cinci votati denobilimea provinciei, era in realitate o replica fidelg a vechiului Divan al DomnuluiMoldovei, care-1 asista in func ;iile lui administrative §i Ispravnicii" sauprefectii de district erau §i ei votati de nobilime §i se pastreaza vechile diviziuniadministrative, cu tot cu numele lor, ca de exemplu Ia§i, de§i capitala care era §i ceaa Moldovei, raminea de cealaltg parte a Prutului. De abia mai tirziu, acest districtseptentrional al Basarabiei primi numele Ba lti deveni rerdinta. MitropolitulGavril Bgnulescu, transilvanean de origine, insarcinat sa organizeze bisericaBasarabiei, fAcea tot ce putea pentru a men ;ine traditiile vechii Moldove. De altfel,impgratul Alexandru tinu sa promulge el insu§i la 29 aprilie 1818, cu prilejul treceriilui prin insignifiantul tirgu§or Chi§inau, devenit sediul noii administratii, legeaorganicg pentru administrarea provinciei Basarabia, adevarata constitutie in spiritdestul de liberal pentru epocA, §i care lasg loc nu numai vechilor obiceiuri dar §ilimbii §i legislatei moldovene§ti. Am avut deci dreptate sa consideram ca in acelmoment Basarabia reprezenta un fragment dintr-un stat" cu tradifie straind,incorporat imperiului rus. Pentru sterna noii provincii se adauga doar vulturul rusla capul de bour", caracteristic Moldovei.

Dar aceastg situatie exceptionalg n-a durat decit citiva ani; legea organicA §iConsiliul Suprem n-au supravietuit domniei lui Alexandru I. impgratul Nicolae I,succesorul sau, reprezenta autocratia in toatA severitatea ei; temperamentul luinatural it impingea deja pe aceastg cale, dar determinants pentru orientarea luipolitics pe toatg durata vietii a fost tentativa revolutionary a Decembri§tilor, pecare a trebuit s-o reprime chiar la urcarea sa pe tron. Nu putea tolera nici auto-nomia §i nici experienta unui regim liberal la hotarele imperiului §ii§i dadu consim-.tamintul la proiectele contelui Vorontov, care propunea sg uneascg teritoriulBasarabiei la guvernAmintul general al Noii Rusii, cu care era insarcinat. In 29februarie 1828, apgrea un nou statut pentru administrarea Basarabiei, care suprimaConsiliul Suprem §i ilinlocuia cu un consiliu provincial §i in acelaqi timp, introduceain provincia ping acum autonomy, regulamentele obi§nuite tuturor guberniilorruse§ti. Numai vechiul drept bizantin, adaptat inainte in Moldova §i codificat de unjurisconsult basarabean, rAmase in vigoare.

Tot acum a inceput in administratie o tendintg puternica de rusificare, careavea sa se accentueze din ce in ce mai mult in cursul secolului al XIX-lea, in aka

30

juridice...

It

si

www.dacoromanica.ro

masura incit provoca in rindurile nobilimii moldovene atit o reactie contra regi-mului rus, at §i in favoarea unei intoarceri la unitatea principatelor.

Inca din perioada autonomiei, sistemul de colonizare aplicat Noii Rusii, decind fusese alipita imperiului, se intindea in regiunea meridionala a Basarabiei,pentru a umple spa ;iul gol lasat de emigrarea turcilor §i a Manion Statutul din 1818prevedea stabilirea unor colonii straine §i le asigura patru ani de scutire de impozite.

Inca din 1814 venisera sa se stabileasca de-a lungul Cogalnicului, Ceagai §iSaratei, coloni§ti germani din regiunea Var§oviei. Sate le for construite pe acela§imodel, primira numele recentelor batalii in care trupele ruse§ti se infruntasera in1812 §i 1813 cu marea armata a lui Napoleon: Borodino, Tarutino, Ma loIaroslavetz, Krasnoe, Ku 1m, Leipzig, Katzbach. In Bugeac in 1816 au fost.adu.licoloni francezi; fondara alte sate a caror nume amintesc satele Frantei in 1814: FereChampenoise, a carei ortografie locals Intr-un singur cuvint a fost foarte pitoreasca,Brienne, Paris §i Arc& Alti coloni§ti germani s-au fixat in 1817 la Teplitz.

La $aba, la varsarea Nistrului, in 1824 au venit sa cultive vita-de-vie, elvetienidin regiunea Vaud. incepInd cu 1833 un intreg grup de sate a fost fondat decolonisti originari din Wiirtenberg §i alte regiuni ale Germaniei de Sud:Gnadenthal, Friendenthal, Devnewitz, Hoffnungstahl, Sarata, Neu Paris,Gnadenfel4 Friedenfek4 etc. Dar cel mai favorizat a fost elementul bulgar, care aemigrat in masa compacts In regiunea Belgrad §i Ismail, la nordul Dunarii.Coloniile bulgare§ti au crescut la 57, amestecate cu gagauzii, 'populatie de origineturca, probabil cumana, trecuta la cretinism §i atrasa §i ea de avantajele facute deadministratia rusa colonilor straini. In 1856, statistica indica prezenta in Basarabiameridionala a 24 159 germani §i 42 216 bulgari §i gagauzi4.

Aceasta regiune devenise, dupa foarte justa expresie a lui N. Iorga, unadevarat arlechin etnografic.5 §i era opera administra ;iei ruse§ti dupa anexare.

Acest caracter s-a accentuat atunci cind hotarele s-au extins, dupa pacea de laAdrianapole In 1829, la sud de Delta Dun Arii. In anumite puncte se stabilisers §imoldovenii in Bugeac ca §i citeva grupe de cazaci, care odinioara fugisera pins inDobrogea ca sa scape de dominanta rug §i acum erau atra§i de privilegiile oferitede Alexandru I. In nordul provinciei, infiltratia ruteana fu binanteles favorizata6a§a cum §i in Bucovina a fost favorizata de austriaci; §i administratia rusa trebuie safi incercat chiar sa stabileasca in districtele Hotin, Soroca, Ba lti §i Orhei, coloniiagricole evreie§ti, care nu au reu§it sa se mentina. In schimb, ormele §i tirgu§oareleau fost repede acaparate de elementul evreiesc, la fel cum erau, in aceeai perioada,in Bucovina in Moldova.

Aceasta patrundere masiva de element alogen, favorizata de guvernulimperial, modifica structura demografica a Basarabiei. Statistica publicata in 1862 deA. Za§ciuk inregistreaza in anul 1856, in toata Basarabia 990 274 locuitori, din careaproximativ 676 000 moldoveni. Ace§tia reprezentau totu§i 65,5% din total; restul seimpartea intre 12% ucrainieni, 8% evrei, 4,8% bulgari §i gagauzi, 2,4% germani §iun numar mai mic de tigani, polonezi, greci, armeni alte nationalitati.

Autorul statisticii recuno§tea de altfel ca moldovenii erau elementul autohtonprin excelenta, cu exceptia regiunli meridionale unde inlocuisera tatarii fugari, a§acum facusera §i coloniile straine mezate in Bugeac. Comparatia Intre cele dourrecensaminte, cel din 1817 §i cel din 1856, arata destul de clar tendinta adminis-

31

si

rusi, si

www.dacoromanica.ro

tratiei ruse§ti In Basarabia pe durata celor patruzeci de ani care se scursesera. Eaurmarea §i in aceasta noun provincie, acela§i sistem de colonizare intemationalg,care-i reu0se deja in guberniile create in secolul al XVIII-Iea in nordul Math Negre,pe masura ce, datorita cuceririlor, I§i lgrgea frontierele. Astfel, Basarabia meridio-nala nu era numai un arlechin etnografic, ea devenise in acela§i timp un rebusgeografic care punea Leipzigul la citeva mile de Paris; acest amestec disparat decolonii strgine, care depindea in intregime de bunul plac al autoritatilor de caredepindeau proprietatile tor, era totodatA foarte u§or de condus.

*

* *

Dar, la data cInd fuseserg adunate noile date statistice, imperiul rus tocmaipierdea exact aceasta parte din noile sale posesiuni. Anglia §i Franta, victorioase laSevastopol, trebuiau sa tins cont, la Congresul de la Paris, de sugestiile Austriei,care, foarte decisa sg uimeascg lumea cu ingratitudinea ei" dupa spusele luiSchwarzenberg, profita de ocazie ca sA ocupe Principatele. Aliatii erau deci§i §i eisg-i indeparteze pe ru§i de la gurile Dungrii. A fost trasatA pe harts o frontierAanalogg cu cea pe care delegatii turci o propusesera in 1811: pornea de la Prut pedeasupra Leovei, cobora spre sud, de-a lungul Ialpugului aproape gina la varsarealui in lacul cu acela§i nume, de aici se indrepta spre est intr-o linie sinuoasg, care'Asa coloniile germane pe teritoriul rus §i se IntIlnea cu litoralul Marii Negre la vestde limanul Nistrului. Configuratie arbitrara, facuta anume pentru a izola Rusia degurile Dunarii, unde Congresul instituia noul regulament al unei Comisii interna-tionale, care trebuia sA asigure navigatia pe Dungre, recunoscuta ca fiind de intereseuropean. .

Acest teritoriu, care cuprindea cele trei judete, Cahul, Bolgrad §i Ismail,reprezenta o intindere de 10 288 verste patrate (aproximativ 9000 km 2) §i opopulatie de 127 330 moldoveni, lipoveni, gagauzi §i bulgari. A fost inapoiatMoldovei, care dupa patruzeci §i cinci de ani I§i recapAta o parte din bogata pro-vincie care-i fusese smulsa in 1812, Exact aceea in care populatia pur romaneasca,ca urmare a indelungatei dominatii turco-tatare §i a colonizArii straine practicate deadministratia rusa, era cea mai redusa.

in fapt, decizia Congresului de la Paris avea un sens total diferit; se arata maiputin preocupat sä restituie principatului moldovean un teritoriu care odinioarA Iiapartinuse, at O. Intemeieze Principatele Unite, gezate sub controlul Europei, curolul de a pgzi drumul international pe gurile Dungrii.

De§i Unirea nu a fost proclamata in fapt (va fl abia in 1859) masurile luate intimpul lui Napoleon al III-lea, care-i era cel mai infocat partizan, lasa sA i se Intre-vada grabnica indeplinire: Conventia din 1858 avea sä instituie de pe acum o coml.:nitate de interese §i chiar de institutii, intre Moldova §i Valahia. RestituireaBasarabiei meridionale Moldovei, prin indepartarea Rusiei de bratul septentrional alDeltei Dungrii, completa, dupg pgrerea semnatarilor tratatului de la Paris,neutralizarea Marl Negre, pe care o obtinusera prin suprimarea flotei de razboiruse§ti i a bazelor navale din Crimeea §i de pe litoralul pontic. Se inalta astfel un nouobstacol pe drumul exPansiunii ruse§ti spre Balcani §i stAmtori, a carui amenintarenu-i putea lasa indiferenti pe britanici §i politica for in Marea Mediterana.

32

www.dacoromanica.ro

Diplomatia rusg intelese foarte bine semnificatia conditilior care ii erau im-puse qi facu tot ce se putea pentru a le Intirzia sau chiar a le impiedica aplicaree. inprimul rind fur% distruse fortificatiile de la Reni §i Ismail, contrar stipulatiilor dintratat §i in ciuda protestelor Angliei §i ale Austriei; faptul find implinit ace§tia autrebuit sg-I tread cu vederea. Franta n-a fost dispusg s% - §i susting aliatii in acest cazspecial. Dar Insula Serpilor, de care depindea accesul la gurile Dungrii, fu ocupatgde turci, sustinuti de un vas de razboi britanic. Afacerea de la Bolgrad sau maicurind a celor doug Bolgraduri fu pe punctul sA pung totul din nou in discutie.Amintinduii desigur de confuzia geografica ce le facilitase inventarea problemeiBasarabiei in 1807, reprezentantli Rusiei Incercarg din nou In 1857 sg profite inacela§i mod de numele asemgngtor al celor doug localitgti diferite §i de a reveniastfel, pe cale ocolitg, la cursul Dungrii, acolo de unde Europa voia s% -i Indepgrteze.

Se pusese Intr-adevAr problema sg i se lase Rusiei ora§ul Bolgrad la nordullacului Ialpug, pentru a servi drept centru coloniilor bulggre§ti rgmase in proprie-tatea sa. Locul era insemnat pe o hartg frantuzeascg utilizatA de Conferintg.Plenipotentiarii ru§i insg, aduserg o altg hartg unde se putea vedea un al doileaBolgrad, Noul Bolgrad, la aproximativ dougzeci de mile mai la sud, pe malul laculuiIalpug care se invecina cu Chilia, bratul Dungrii; pretindeau cA acesta era ora§ul pecare Conferinta li-1 atribuise §i nu celglalt. Contele Walewski, in numele Fran ;ei,sustinea pretentfile ruse§ti. Ori, era evident cg o deplasare a frontierei spre sud, de-a lungul lacului Ialpug, readucea Rusia la o bgtaie de tun de Dungre qi anula astfelprincipiul stabilit de Congres, care avea ca scop sg o excludg de aici.

Palmerston, care reprezenta Anglia, considerg absolut neleal acest procedeuqi nu-§i ascunse pgrerea, pe care o explicg prin aceastg comparatie dreaptg, sportivgqi pitoreasca8:

Tentativa de a substitui ora§ul meridional (noul Bolgrad) orgului septentri-onal este pur §i simpld o escrocherie, absolut nedemng de o mare putere ca Rusia§i pe care Anglia §i Franta nu an cum sg o admitg s% - §i expung deriziunii, nego-cierile. Procedeul rusesc este asemAngtor din toate punctele de vedere celui care is-a aplicat unui student la Cambridge, la o cursg de cai de la New market, undealerga un cal numit Hanibal: Care e Hanibal"? it Intreba el pe un bookmaker, careera lingg el in timpul cursei. Calul cu jokeu in verde, care este acum in frunte", furAspunsul. Zece contra unu pe Hanibal!", exclamg tingrul. S-a fgcut, rgspunsebookmakerul, §i acum tinere domn, lasg-mg s% -ti spun cl Hanibal este calul cujockeu in roz, aflat in ultima pozitie, §1 pe viitor fii mai prevAzAtor §i nu to maiincrede in oricine la cursele de la New market."

Rusia trip la curse, incerdind sg substituie un cal slab unui cal cI§tigator, ceeace, evident, era o culme de rea-credintg pentru un ministru al reginei Victoria.

Afacerea ajunse In fata Congresului §i fu supusg votului; prin unul din aceleprocedee intortocheate familiare lui Napoleon al III-lea, lasindu-1 pe Walewski sgse pronunte official pentru Rusia, reu§i sg votul primului ministu daraAnd pe cel al Sardiniei pentru Anglia $iii garantg acesteia majoritatea. in cele dinurn* un nou aranjament u puse pe toti de acord: cele doug Bolgraduri revenirgMoldovei qi ora§ului Comnat deveni centul coloniilor bulggre§ti Mate pe teritoriulrus. Punctul esential fusese cl§tigat §i Rusia fusese indepArtata de Delta Dungrii §ichiar de lacurile care-i atingeau extremitatea meridionalg.

33

fOrO

fara aibA sau

www.dacoromanica.ro

Opinia publics romaneasca, preocupata de problema unirii Principatelor,nu-i acorn acestei corectari a frontierei moldovene§ti mai multa atenhie cleat ar fimeritat. Nu inceta sa revendice tot teritoriul smuts atit de injust Moldovei cu ojumatate de secol in urma; in 1848, partida care avu initiativa mi§carii revolutionarela Ia§i, I§i Meuse din aceasta problema un punct in programul sau. Pe de alts parte,teritoriul restituit era populat mai ales cu bulgari §i gagauzi, a caror colonii sebucurau de anumite privilegii stipulate in tratat; a trebuit sa li se acorde un statutspecial. Masa populatiei moldovene§ti din Basarabia centrall §i de nord ramlneasub dominatia ruseasca, care I§i continua opera de deznationalizare.

Totu§i, restituirea a cel putin o parte din ce se pierduse §i importanta misiunepe care Europa o atribuia de acum incolo Principatelor la gurile Dunarii, facura oimpresie buns la Ia§i.

Con§tiinta unui drept national asupra intregii intindei-i a vechii Moldovedeveni mai puternica iar soldatii care plecaseia sä ocupe districtele Inapoiate in1857 de catre ru§i, cintau mar§ul compus cu ocazia asta de Alecsandri: -

Hai Cu Domnul Sfmntul,Haideti peste Prut,Sii pazim pilmintulCare I-am avut."

NOTE

1. E. Hurmuzaki, Doc., Supl. 1, 2 vol. II, 1781-1819, p. 589.2. A. Xenopol, Etudes historiques, p. 252.3. A. Boldur, La Bessarabie et les relations russo-roumaines (la question bessarabienne et le

droit international), Paris, 1927, p. 130.4. V. In aceasta privinta I. Nistor, Istoria Basarabiei, p. 281 Si urm.5. N. lorga, Studil istarice asupra Chiliel fi Cetaiii Albe, Bucuresti, 1899, p. 268.6. Cf despre aceasta populatie I. Nistor, Die Herkunft der im rumdnischen Bodenraum

ansdsigen Ukrainer, Bucuresti, 1943.7. Cf. H. Temperley, The treaty of Paris os 1856 and its execution, In The Journal of Modern

History", IV, 1932, 4, p. 533 Si urm.8. Ibidem, p. 536.

34

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

FRONTIERELE RUSO-ROMANE DE LA CONGRESUL DE LA PARISLA CONGRESUL DE LA BERLIN 1856-1878

ad se menfind fi sa se apere integritatea teritoriald a RomdnieL

Art. 2 al Conventiei din 16 aprilie 1877.

Rusia, prin articolul Convent lei s-a angajat apere,ci sa garan-teze drepturile Romanki integritatea teritoriului el numaiimpotriva Turciet.

Generalul Ghica cAtre Kogalniceanu, St. Petersburg, 13 martie1878.

Dar Rusia nu se resemna cu situatia creata de tratatul de la Paris. Si nu aildin cauza ca fuse-se obligata sa cedeze Basarabia meridionala, ci pentru cA nu maiputea sa domine MareaNeagra cu flota §i arsenalele ei, ceea ce era incompatibil cuaspiratiile ei- de mare putere §i tendintele, devenite seculare, de expansiune §ihegemonie oriental; Totu§ii on de cite on aveau ocazia, in revendicarile pe carediplomatii nt§i le ridicau acum, aparea intotdeauna problema frontierelor ruso-romane In acela§i tinip cu cea arevizuirii clauzelor navale ale tratatului de la Paris.Acestea erau cele doua objective esentiale ale -revizionismului rus, §i-pe care poli-tica imperiului. o .urmeaza cu tenacitate Inca de la sfir§itul rAzboiului Crimeii.

Inca din 1860, printul Gorceakov; Incercind sa se apropie de Franta, sustinerevendicarile acesteia cu privire la Savoia §i profita de ocazie §i protesteazA impotrivaexbrbitantelor clauze ale tratatului de la Paris". Documentele lui Ronher ne-aupastrat textul conversatiei cancelarului rus cu ambasadorul Frantei la St. Petersburg:era vorba, nici mai mult nici mai putin,deeit de a reface, pe not baze, propunerile deImpartire a Imperiului otoman. Napoleon al III-lea trebuia sa se IntlIneasca curInd cuAlexandru al II-lea; uri nou Tilsit sau macar un nou Erfurt; sA fi fost posibil?Pretentiile directe §i imediate ale Rusiei se limitau la a cere Intoarcerea celor 3 judete,care erau cuprinse acum In-teritoriile Principatelor Unite §i abrogarea clauzelorumilitoare" care o Impiedicau sa se serveasca de vasele ei de razboi. Era sufficient caFranta sa-§i retraga garantia in privinta acestor articole ale tratatului'.

Yn alte circumstance, Napoleon al III-lea ar fi fost poate tentat de astfel depropuneri. Tinea prea mult la alimita britanica ca sa nu §tie cA riscurile unei astfelde intelegeri compensau cu mult eventualele profituri. Lucrurile ramasesera decia§a cum erau.

De altfel, revolta polonezilor §i simpatia de care s-a bucurat in Franta §i InAnglia, alungase pentru mult timp ideea unei Intelegeri franco-ruse.

Este locul sa amintim aici despre documentele descoperite recent §i carearuncA o lumina noun asupra atitudinii romanilor din Basarabia In epoca evenimen-telor care ne intereseaza.

35

sdpi

www.dacoromanica.ro

0 adresg confidentialg a guvernatorului general al Noii Rusii, din 28 mai1863, 11 Instiinta pe guvernatorul Chisinaului, cg nobilimea basarabeang, care sepreggteste se formuleze o adresg imparatului, cu ocazia evenimentelor din Polonia,este Impiedicata de opozitia partidului boierilor, care viseadi sii restabileasca na/i-unea moldoveneascil in Basarabia, in vederea crearil circumstanfelor care ar danafiunii dreptul de a cere unirea cu Moldova. Acest partid este condus desecretarul adungrii deputatilor nobilimii Alexandru Codrutg, fra tele sau,judecgtorul Constantin Codrutg, cei doi frati Casso (fii lui Stefan Casso), cei doifrati Ion si Constantin Cristi, Constantin Cantemir si fiul sat', student".

Asa cum foarte bine remarcg istoricul basarabean, domnul Stefan Ciobanu,in fruntea miscgrii se aflau cele mai influente familii de boieri basarabeni, iarnobilimea care avea intentia sg trimitg o adresg imparatului era, cu sigurantgnobilimea noun, creatie a guvernarii rusesti, recrutatA in Basarabia printre fostiiofiteri si functionari de origine ruse sau alta debit romaneasca.2

Aceste circumstance fac sg se inteleagg mai bine graba cu care printul Cuza iioferea lui Napoleon al III-lea in scrisoarea din 11 noiembrie 1863, alianta Orli salesi totalitatea resurselor si a efectivelor armate, in vederea unui nou rgzboi impotrivaRusiei, rgzboi care, la un moment dat, pgrea inevitabil in urma atitudinii guvernuluifrancez fatg de revolutia polonezg si a represiunii rusesti'. Acest proiect urmgreanu mai putin decit sg reia, in plus fatg de Basarabia meridionalg inapoiatg Moldoveide Congresul de la Paris, centrul si nordul provinciei, rgmase in proprietatea Rusiei.Aflgm acum ca ei cunosteau sentimentele nobilimii moldovene, bazg realg a acestoraspiratii.

Autoritatile rusesti suspectau de mult anumite elemente ale tinerimii basara-bene ca ar fi Intretinut relatii cu romanii de dincolo de Prut, in vederea unei miscgrirevolutionare. Criza polonezg se incheiase, dar o noun adresg semnala guvemului dinBasarabia activitatea clandesting a citorva tineri de familie bung, care Intretineaurelatii" cu Iasul si Bucurestiul si urmgreau unirea Basarabiei cu principatele, prinintermediul moldovenilor care yin din Principate si aduc scrisori la Chisingu"

Inca. din 1867, ministrul rus al Instructiunii publice constatg cu ocazia uneiinspectii in Basarabia, CU de putin era rgspinditg cultura ruse printre moldoveni siadauga observatia Ingrijorgtoare cg unirea Moldovei cu Valahia si formarea unuiprincipat aproape independent, foarte rguvoitor fatg de noi, exercitg o atractievizibilg asupra vecinilor moldoveni ai Basarabiei".5

Revolta polonezilor si urmarile ei aveau sg accentueze vointa Rusiei de a sedezice de angajamentele Congresului de la Paris.

In acelasi an, 1863, impgratul Alexandru al II-lea deschise sedinta ConsiliuluiSuprem al imperiului spunind: Acum sapte ani, la aceastg masa, am facut un act pecare-1 pot califica, pentru cg eu insumi 1-am indeplinit: am semnat tratatul de laParis si asa ceva era o lasitate!"

$i cum toatg asistenta protesta, el repetg batind in mass: Da, era o lasitate sidesigur n-o voi mai rePeta"6. Aceastg declaratie ne ajutg se Intelegem sensul rgs-punsului dat de tar generalului Manteuffel, care in 1866 venea sg-1 salute din parteaunchiului sail, Wilhelm al Prusiei, dupg victoria acestuia asupra Austriei, victorie lacare contribuise mult binevoitoarea neutralitate a Rusiei. Regelui Prusiei, careintr-un schimb de amabilitati 11 intreba dacg exists interese rusesti a caror satis-

36

www.dacoromanica.ro

facere ar putea... sä intareasca relatiile care ne unesc de secole", Alexandru II Iiraspunse ea i-a Imparta§it trimisului prusac gindurile sale intime." T Nici nu eranevoie sä fie precizate mai mult. in august 1870, generalul Ignatiev, ambasadorulRusiei la Constantinopol, avu cu All Pa§a, ministrul turc al Afacerilor Exteme, oIntrevedere pur academics §i personals" avind ca subiect acelea§i probleme.Ignatiev sustinea ca amorul propriu national al Rusiei" era jignit prin mentinereaacestor clauze, a caror disparitie nu putea dauna nici unuia din interesele esentialeale Imperiului otoman, §i All Pa§a facea in aceasta privinta o distinctie importanta;dupe el o reluare de di Ire Rusia a vechilor frontiere cu Basarabia putea serealizeze intr-un moment favorabil fi nu ar ridica obiecfii din partea Porfii, cucondifia ca gurile Dundrii sa raminil sub regim international ca insulele Delteisa ramina Turciei. Ali piirea ezite in privinta Mil rii Negre. Avea ideea casingurul scop al flotei rusefti era ameninfe Turcia.8

Pentru proteja interesele, diplomatia otomana sacrifica din nou unteritoriu romanesc! De data asta, insa, evenimentele luara un curs diferit. Atuncichid, cu clteva luni mai tirziu, profitind de complicatiile razboiului franco-german,Alexandru al II-lea u scrise regelui Wilhelm: Dupe o judecata serioasa, am luat ohotafire grave: sä ma eliberez de angajamentele tratatului din 1856", aceasta decla-ratie unilaterala, cu totul neobi§nuita pentru epoca respective, nu se referea dedt laclauzele navale ale tratatului de pace de la Paris §i nu ridica nici o problema deteritoriu. Este adevarat ca, circulara trimisa de Gorceakov cancelariilor, pretexts,nenumaratele derogari de la acest tratat pe care Europa le acceptase de paisprezeceani, §i mentiona in primul !Ind seria de revolutii infaptuite de PrincipateleMoldovei §i Valahiei, care le-au condus intii la Unire, apoi la chemarea unui printstrain." El mai sublinia ca Rusia fusese singura care se pronuntase impotrivatolerantei aratate de celelalte cabinete europene cu ocazia acestor infractiuni, dar,preciza in acela§i timp, ca nu intra in planurile Majestatii sale Imperiale" sa ridiceproblema Orientului".

A simtit nevoia sa-1 asigure la 9 septembrie pe ambasadorul Prusiei, printulde'Reuss, ca nimeni nu se gindea sa revina asupra nelnsemnatelor teritorii cedatedin Basarabia, ci, ca, punctul principal era sa se aboleasca restrictiile impusepavilionului rus in Marea Neagra.

De fapt nu era decit o aminare.Important era numai sa se stabileasca o ordine a prioritatii problemelor §i sa

se Inceapa cu aceea care ridica cele mai putine dificultati: a§a cum s-a remarcatfoarte just: odata problema Basarabiei Inlaturata, nu mai exista ca sa spunem a§a,nici un corp delict sesizabil."9 Nu vom mentiona aid complicatiile diplomatice careau urmat: vointa foarte ferma a Angliei de a nu admite modificari la tratate printr-o declaratie unilaterala, fare consimtamintul celorlalte puteri semnatare, provocaConferinta de la Londra §i tratatul Pontului" din 13 martie 1871, care dadeaIntreaga satisfactie Rusiei in privinta clauzelor navale pe care dorea sa le abroge,dar mentinea principiul unei garantii colective a puterilor Europei in bazinul MariiNegre. Trebuia a§teptata alts ocazie pentru a pune din nou problema frontierelorBasarabiei.

Ocazia se ivi curind in momentul crizei orientate din 1875. De data astaBismarck a fost cel care §i-a luat rolul marelui ademenitor de pe munte", cam cum

37

sa

saset'

a-§i

pi

www.dacoromanica.ro

Incercase cu Napoleon al III-lea la Biaritz. Ce-1 preocupa in primul find era sgconsolideze intelegerea dintre cei trei Impgrati pe care reu§ise s-o realizeze in 1872,§i o considera, pe bung dreptate, principala bug a puterii sale in Europa. Aveanevoie sä IntareascA §i pozitia partenerului sau austro-ungar, Andrassy §i saaplaneze eventualele diferende care puteau apgrea din partea Rusiei, in cazul incare se punea din nou problema orientului.

Pozitia lui Andrassy ar deveni mai putin dificilg, u spunea el la Berlinministrului Rusiei d'Oubril, dacg in combinatiile voastre v-ati gIndi la o rotunjire aAustriei de partea Bosniei, in schimbul unor avantaje pentru Rusia de parteaBasarabiei. Nu §tiu care sInt in aceasta privinta planurile tmparatului Alexandru alII-lea; §tiu cg odinioarg era interesat de acest punct §i nu admitea posibilitatea carotunjirea Austriei sg se faca aici. Ei bine, dacg s-ar ivi ocazia unei astfel de combi-natii, noi nu am avea nici o dificultate sg-i subscriem. 8i Anglia ar face la fel. Credcg ar accepta astfel de flecu§tete, daca ar obtine asigurgri in privinta tranzactiflorsale pentru Suez..." '°.

ha de pe acum bazele acordului incheiat un an mai tirziu, intre Rusia §iAustro-Ungaria, la Reichstadt §i ratificat la Budapesta. Fara Indoiala, farg sa vrea,cancelarul german se folosise exact de expresia de care se folosise diplomatiaaustriaca cu un secol inainte, In 1775, in problema Bucovinei, alt flecu§tet" de carea fost jefuitg atunci Moldova cu concursul interesat al citorva dreggtori otomani.Vocabularul Marilor Puteri nu este mai variat decit le slut metodele.

Trebuie sg scoatem in evidentg aici doug argumente de care s-a servitdiplomatia rusg cu mula abilitate in acest moment, presupunind cg interlocutorii eisInt la fel de putin informati despre geografia Basarabiei, pe cit sint in privintaistoriei ei; aceasta presupunere era din pgcate, foarte adevgrata.

in septembrie 1876, ambasadorul Germaniei la Viena ii transmitea luiBismarck informatiile comunicate de Andrassy, asupra acordului de la Reichstadtintre imparatii Rusiei §i Austro-Ungariei pe 8 iulie in acela§i an. [1] Rusia, se puteaciti in acord, intra in posesia frontierelor ei naturale"; iar cancelarul adaugg pemarginea acestei apostile: Uncle se gig acestea? Pentru noi n-are nici oimportantg"."

Recunoqtem aici arta de a uza de argumentul geografic, proprie diplomatieiimperiului tarilor; pe bung dreptate, dad compargm frontierele artificiale §i Intor-tochiate ale tratatului de la Paris, cu linia mult mai gra ocoli§uri formatg de cursulPrutului §i bratul septentrional al Deltei Dungrii, este evident cg aceasta din urrnaare avantajul de a fi naturalg." adicl este constituitg de obstacolul natural pe careit formeazg cursul unui fluviu. Dar nimeni, la acea datg, nu se &idea ca Nistrul esteo frontiers cel putin la fel de naturalg", dacg nu chiar mai naturals" decit Prutulsau Dungrea.

Pe de alts parte, conventia austro-ungarg datatg 15 ianuarie 1877, limita ane-xgrile eventuale ale Rusiei in Europa, la tinuturile Basarabiei, care ar restabilivechile frontiere ale Imperiului inainte de 1856"12. Diplomatia are foarte adeseamemoria scurtg: Rusia 1§i revendica vechile frontiere", de parcl le-ar fi avutdintotdeauna. Nimeni nu cguta sg vadg unde s-ar fi putut ggsi aceste vechi frontiereinainte de 1812.

38

www.dacoromanica.ro

Astfel, pentru a treia oars in cursul unui secol, problema Basarabiei reveneala ordinea zilei in negocierile puterilor europene. Dar, intervenea un element nousi desigur, neprevazut: Romania, mostenitoare a unitatii moldovenesti de la UnireaPrincipatelor, avea sa pretinda sa -$i decida singura soarta $i sa se opuna ca, fara ssi se ceara parerea, si se dispuna de teritoriul ei. Aceasta a fost surpriza discutfilorde la Livadia, in septembrie 1876, intre cancelarul Gorceakov primul ministruI.C. Bratianu.

Nu voi reveni asupra detalfilor acestui eveniment, carora le-am dedicat dejaun alt studio".

Este destul sa amintim aici ca teza unui acord verbal" incheiat la Livadia, cuprivire la o cedare eventuala a Basarabiei meridionale atre Rusia, versiune susti-nuta cu nenumarate argumente specioase de C. Racovski, nu mai poate fi menti-nuta dupa dezvaluirile facute in 1927 de fiul negociatorului roman la Livadia,intr-o conferinta publicata de Universitatea libera din Bucuresti". Aceste precizariconcords de altfel, In general, cu indicatiile din Memoriile lui Sazonov §i mi-aupermis sa formulez atunci urmatoarele concluzii:

in cursul celor cloud intrevederi pe care le-a avut la Livadia cu cancelarul rus,L C. BrAtianu 1-a intrebat care erau intentiile Rusiei fats de Basarabia meridionala.A primit numai raspunsuri evazive ambigue: Nu-mi place sa raspund, 'imi placess mi se ghiceasca gindurile" sau acest protest plin de ipocrizie: Cum e posibil?Basarabia nu e garantata .prin tratate? Credeti ca not nu respectam tratatele?"

La urma urmelor, nu e de mirare ca presedintele Consiliului roman a luat oastfel de initiative: in lipsa altor informatii, negocierile care precedasera tratatul dela Londra declaratia prin care Imparatul Alexandru se eliberase de angajamen-tele tratatului de la Paris, au fost suficiente ca sa-1 previa.

Poate auzise aluzii mai directe In timpul conversatiei lui cu imparatul, daracesta ramlne un punct care nu a fost Inca stabilit cu certitudine. Totusi se stieaid traditia familiei Bratianu amintirile lui Sazonov se infilnesc" a nu a fostIncheiat la Livadia nici un acord, scris sau verbal; nu a fost decit un schimb de vederipreliminar, unde s-a discutat baza unei conventii ruso-roman pentru reglemen-tarea trecerii trupelor rusesti pe teritoriul unui stat suveran care nu admitea sa fietratat ca o provincie ocupata.

Aceasta a fost de altfel misiunea lui Nelidov la Bucuresti, in noiembrie 1876.Cele citeva indicatii pe care le dob'indise la Livadia 1-au determinat pe Ion C.Bratianu sa reia, la Bucuresti, discutia cu privire la Basarabia meridionala. Dar cumnici diplomatul rus nu era in masura sa-i dea un raspuns mai precis, nici macar sa-ispuna dace Rusia se gindise, In aceasta eventualitate, sa-i propuna aliatei eicompensatii teritoriale, a cautat in acest caz o garantie publics a integritatii actuale"a teritoriului romanesc, pe care a obtinut-o prin textul categoric al conventiei din 16aprilie 1877, prin care Rusia se angaja, la articolul 2: sa men find sii facii fierespectate drepturile politice ale Statului roman, aca cum rezultii din legile internefl tratatele existente sa apere integritatea actualii a Romania

Se pare, dupa precizarile aduse de un memoriu postum al publicistuluifrancez Paul Bataille, prieten al personalitatii politice romanesti, cs acesta a trebuitsa insiste foarte mutt sa fie foarte ferm pentru a introduce cuvintul actuala" carenu se gasea in textul initial deja acceptat de printul Gorcekov si de tar",

39

§i

§i

§i

§i

§i

sa

famines ,ci sa

§i

fi

pi

www.dacoromanica.ro

Semnatarul rus al Conventiei, baronul Stuart, consul al Rusiei la Bucure§ti apretins mai tirziu intr-un raport al sau, ca aceasta garantie nu a fost data... declt cuprivire la Turcia sau Austria, argument de o bunAcredinta evidenta §i care va fireluat apoi de Insu§i cancelarul rus; dar Nelidov, care in Memoriile lui se arata a fiun om cinstit este mai sincer atunci cind remarca cu privire la aceasta redactarefinals, la care de altfel, nu a avut nici o participare: Obligafia de a pdstra integri-tatea teritoriului romanesc a fost erprimatii Intr-un mod mai explicit fi Cabinetulde la Bucuregi avu oarecum dreptate sd ne acuze mai tirziu atunci cind la SanStefano am cerut parti din Basarabia, detafate in 1856, cif ne-am calcat angaja-mentele fi am actionat cu rea-credinta. Am incercat in zadar sii-mi feresc tara deo astfel de umilintrin.

Din punctul de vedere al romanilor, tinind cont ca celelalte puteri europenese dezinteresau de aceasta problemA §i avind in vedere necesitatea in care ne aflamde a face sä fie recunoscuta independenta, sa tratam cu Rusia in calitate de stat totalstapin pe destinele lui, era, evident, maximum ce putea fi obtinut.

Reveneam astfel, dupa mai mult de un secol §i jumatate, la situatia analoagacelei de la tratatul ruso-moldovenesc, din 13 aprilie 1711, care ii garantase luiDimitrie Cantemir intdgritatea posesiunilor sale §i recunoscuse principiul de a trataproblemele romane§ti cu un stat romanesc, §i nu cu o putere suverana, care nu erain masura sä reprezinte interesele de care nu-i pasase niciodata. SA amintim §i faptulca aceasta conventie de la 16 aprilie 1877 nu prevedea nici o *cooperare a armateiromane, dincolo de Dunare §i ca Rusia nu Meuse nici un fel de aluzie la a§a ceva,considerind ca fortele sale erau mai mult decit suficiente pentru o victorie totals_asupra Imperiului otoman.

Se §tie ea in fata Plevnei s-a produs o noua surpriza §i ca rezistenta lui OsmanPa§a a facut sa se modifice toate proiectele statului major imperial. Pe 31 iulie,printr-o depe§a a Marelui Duce Nicolae se faceau presiuni asupra printului Carol alRomaniei sa treaca Dundrea §i sa faca cit mai repede o demonstratie sau odiversiune pentru a degaja corpul de armata rus din lupta incrincenata cu turciivictorio§i. Consiliul de razboi care s-a reunit pentru a lua aceasta gravA decizie n-adat un verdict unanim: majoritatea §efilor militari se aratau ostili unei not actiuni §ise §tiau sustinuti de majoritatea oamenilor politici care nu uitasera nici experientalui Cantemir, nici celelalte riscuri ale unei aliante cu Rusia.

Dar Printul, care era cel care decidea, se alatura pArerii primului ministru IonBrAtianu, care ii recomanda sa nu-§i precupeteasca ajutorul §i sa nu expuna armatarusa unui dezastru; numai maiorul Lahovary, §eful biroului de operatiuni alStatului-Major se arata favorabil acestui argument. Mihail Kog5lniceanu, ministrulAfacerilor Externe, a amintit mai tirziu ca 1§i formase convingerea Inca din iulie,dupa intoarcerea de la Viena: $llind cd fusesem sacrificati la Reichstadt, scria el,m-am opus trecerii Dundrii.

Problema a facut apoi obiectul unei largi discutii in fata Camerelor romane §iraspunsul dat de Ion C. Bratianu, pe 30 sept. 1878, tinarului deputat TituMaiorescu, pe care -1 a§tepta un viitor stralucit este §i el caracteristic din multepuncte de vedere §i a putut fi aplicat §i altor faze ale raporturilor ruso-romane. "Ne spuneti acum, spunea atunci primul ministru, c5 ar fi trebuit sa intemeiem o adoua conventie privind trecerea Dunarii, macar pentru a avea onoarea sa figureze

40www.dacoromanica.ro

pe aceasta conventie numele Prin;ului Regent al Romaniei alaturi de cel alImparatului Rusiei. Dar, credeti ca aceasta ne-ar fi fost o garantie ca Basarabia neapar ;ine? N-am auzit pia acum ca un tribunal sau un judecator sa spuna cuiva: Atifacut rau ca n-ati obtinufdedit un act; pentru acelasi lucru trebuia sä luati doua sautrei." Si nu cred ca multimea actelor scrise obliga sa le respecte, pe cel care, dincapul locului este hotarlt sa nu Oa seama de ele."

Acest rationament, caruia nu i se poate contesta logica, subliniaza o trasaturafundamentals permanents a problemei controversate a relatiilor ruso-romane.

Nu s-a mai discutat problema Basarabiei, cit au durat operatiile militare injurul Plevnei cit timp ajutorul armatei romane s-a adeverit absolut necesar. Seputea crede ca, cel putin, in lipsa unui nou angajament, aceste circumstance ii creauRusiei obligatia moral de a-$i respecta semnatura data in luna aprilie. Dar iluzia sespulbera repede. Pe 1 decembrie, Kogalniceanu Inca ii mai amintea agentuluiRomaniei la Viena, ca aceasta colaborare a armatei romane in Bulgaria avusese cascop integritatea frontierelor: Ne-am dat singele, ca sa nu ne dam pamintul,spunea el". Si totusi, dupa caderea Plevnei obisnuitele efuziuni, ImparatulAlexandru cancelarul sau ramineau de nepatruns.. Primul indiciu al uneischimbari de atitudine a fost refuzul for de a admite romanii la negocierile Inceputecu turcii, in vederea Incheierii armistitiului. Al doilea fu, dupa noul an ortodox,scrisoarea domnului de Jomini, adjunctul lui Gorceakov, catre Kogalniceanu,care -1 prevenea sa nu inspire aceasta dorinta de revansa unei natiuni Invecinateputernice ", sä nu-si faca iluzii asupra humbag-ului neutralitatii. Cea a Belgiei,adauga el, care vi se tot da ca exemplu nu se bazeaza citusi de putin pe tratate,fiinda acestea, se stie, in zilele noastre, sint din pacate biete hirtoage..." cuvinteprofetice, care anticipau cu multi ani evenimentele din 1914. Raspunsul luiKogalniceanu, pe 31 ianuarie 1878, a fost un justificat strigat de indignare: Dac'd arefuza sa cedezi teritorul romtinesc, a nu accepta cu o complezenfa facilei sacrificiila care nu fi-ar da consimilimintul tad o nettle nici un guvern respectabil,Inseamnii duplicitate, meirturisesc, recunosc, proclam ca acuzafla ne revine de fapt

sIntem onorafi sa o meritcim.Exista totusi o divergenta Intre factorii responsabili din politica romaneasca,

in privinta urmatorului pas care trebuia facut, diferente de opinii care au fostcunoscute mult mai tirziu, fiindca aceasta nu face cleat cinste barbatilor de statdin epoca, secretul a fost foarte bine pastrat. Kogalniceanu, spirit realist, bineinformat asupra ma§inatiilor oculte ale puterilor, se gindea la necesitatea unuisacrificiu §i cauta sa se asigure macar ca avem maximum de avantaje.

iulie 1877, comparase situatia Romaniei cu cea a Piemontului, obligat sacedeze in 1860 aliatului sau Nisa Savoia, pentru a obtine Lombardia.

Daca totusi mai exists dubii in aceasta problema, ele se risipesc dupa publi-carea documentelor generalului Ion Ghica care era atunci reprezentantul Romanieila St. Petersburg 21. Scrisorile diplomatice ale lui Kogalniceanu se gasesc aiciintegral, cu pasajele care nu au aparut in Carta verde, publicata de guvernul romanin 1880.

Din analizarea acestor documente reiese ca, pe 26 ianuarie 1878, generalulGhica raporta de la St.. Petersburg ca Imparatul cancelarul mi-au adus la cunos-tintA intentia for categorica de a relua o parte din Basarabia, pins la Chilia. in

41

§i

§i

§i

§i

fi

fl

§i

In§i

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

schimb, Romania va primi Delta Dungrii, Dobrogea, inclusiv Custendie..."[Custendie = Constanta (n.tr.)] Prima reactie a lui Kogglniceanu a fost un energicprotest. Deci, stria el in acea zi, ne-am varsat singele, ne-am vlgguit Cara, nu pentrua distiga, nu pentru a pgstra mgcar, ci pentru a pierde. Dec!, ar ft fost mai bine sa-ift lasat pe turd sa la victoria, flinda in mod sigur, in cazul acesta nu ne-ar luatmutt din Basarabia. Ne pot lua Basarabia, adauga el, dar in fala popoarelor dinorient, mil fi-au pierdut prestigiul. Grecii sIrbil vor invilla de la noi cit costaHi* le fit aliat verfi singele pentru Sfinta Rusie. Nu *vii vorbesc acum caministru, flindcli trebule sa wept sosirea generalului Ignatiev. Pentru moment vavorbette romanul, descendent at boierilor moldoveni care au protestat fi sub fugalturcesc de luarea Bucovinei fi de luarea Basarabiel. Deie Domnul sa ma inset, darvor vent multe furturl pentru acest petec de pamint care se numecte Basarabiaromaneasca

Stilul scriitorului este, in acest pasaj, la Inaltimea previziunii gIndirii bgrba-tului de stat. $i, patru zile mai firziu, ii cifra lui Ghica: Incearca sa afli, ca venindde la tine, data partea Dobrogei care ni se propune in schimb cuprinde SilistraMangalia ce indemnizatie de razboi ne va fi acordatg pentru cheltuielile derazboi". in 5 februarie, deli Prin;ul ii prezentase generalului Ignatiev un refuzcategoric, el insista: incercati sa vg informati ca din proprie farg saangajati in nici un fel guvernul roman, data Rusia va fi dispusg, in cazul uneiretrocedgri a Basarabiei, sa ne acorde, in afara gurilor Dungrii §i Dobrogea,suprafata de teritoriu de la Silistra la Mangalia inclusiv ele doll" Aceastg linie dedemarcatie ar fi mai echitabilg mind In vedere marele numar de romani stabiliti Inlocalitatile din vecingtatea Silistrei"23.

Dar aceste demersuri discrete reprezentau numai punctul lui personal devedere si el stia acest lucru. loan C. Brgtianu Linea cu hotarire la spiritul literaconventiei de la 16 aprilie, desigur nu atit pentru valoarea realg a petecului depamint" care izola Rusia de Delta Dungrii, cit pentru principiul integritatii terito-riului recunoasterea dreptului pe care Romania pgstra asupra Basarabiei.

Acest romantism" i s-a reprosat uneori: faptul Ca a preferat intransigentadreptului, oricgrei Incercari de tranzac ;ie, chiar profitabila sa fi fost. Prietenultovargsul sail de lupta si de exit, C. A. Rosetti, ii sustinea convingerile avea departea lui pgrerea Printului si a opiniei publice. Problema a fost prezentata Camerei

Senatului motiunea pentru mentinerea integritatii care a fost votata in unani-mitate, a fost interpretatg la Petersburg ca un refuz definitiv chiar, ca o sfidare.Tonul se schimbg imediat devine de-a dreptul amenintator ostil: se pot urmgriperipetiile dramatice ale acestei discutii dintre imperiul imens minusculul prin-cipat roman in scrisorile oficiale ale agentiei din St. Petersburg. Pe 10 martie sedadu un bal la Curte: Impgratul, trecind prin fata generalului Ghica ii spuse pe unton sec Si transant: Af vrea ca Romania all aminteasa serviciile imense pe care

le-a fa cut Rusia singele varsat pentru ea. Mi se pare di le uitei cam repede.Pe 12 a fost rindul cancelarului, incheie astfel: Dacii nimic nu va poate Indu-

pleca, atunci va luam teritorlul cerut,sl nu va dam nici o compensafie". A douazi, Ghica adauga aceastg veste care dgdea adevgrata masurg a punctului de vedererusesc: Cabinetul imperial a reusit sa dea articolului 2 al conventiei din 4/16 aprilieo interpretare bizanting. Am aflat-o de la Cancelar. Iat-o: Conventia hind facuta in

42

22.

§i

§i

initiativa,

§i

§i §i-1

§i

§i §i

§i

§i §i

§i

fi

Ft

f1 sa" -fi

gi

si

t

www.dacoromanica.ro

vederea razboiului cu Turcia, al carui teatru putea sa devina Romania, Rusia, prinarticolul Conventiei s-a angajat sa apere §i sa garanteze drepturile Romaniei §iintegritatea teritoriului ei numai fata de Turcia. Aceasta stipulare nu se raporteazala Rusia, fiindca aceasta conventie nu este un act prin care Rusia s-a legat fats deRomania sau prin care Rusia a luat asupra ei insa§i obligatiile continute in articolulprecedent."25 $i se mai mira unii ca neincrederea fats de Rusia a ramas un principiudirector al politicii romane§ti.

Kogalniceanu, totu§i, facea eforturi pentru a gasi un teren de intelegere §i sarestabileasca bunele relatii. E conjurase pe Ghica, pe 14 martie, sa obtina sprijinulguvernului rus, pentru a obtine admiterea Romaniei la Congres, fiindca era claracum ca toate problemele vor fi rezolvate printr-un congres european: In afaraproblemei Basarabiei, scria el, nu credem ea exists un alt diferend Intre Rusia §iRomania. $i nu ar fi demn de un mare Imperiu §i de un mare Cancelar sa loveascain toate privintele o Cara mica, pentru crima ca nu se poate hotari sa cedeze debunavoie o parte din teritoriul ei". La acest apel emotionant, Ghica raspundeaneintirziat: Din scrisorile dumneavoastra vad ca, in ciuda rapoartelor mele maiaveti Inca Incredere in dispozitia favorabila a cabinetului imperial. Nu iau in consi-derare nici una dintre cererile noastre §i nici un demers. Putin le pass de suferintatarii §i de prabu§irea ei. Nu e nimic de a§teptat §i de sperat de la el. Avem in Rusiaun du§man neindurator".'

Trebuie sa-i facem dreptate lui Kogalniceanu care, atunci cind vazu cum staulucrurile §i simti voin ;a de nezdruncinat a Printului §i a guvernului de a mentine, cuorice risc, drepturile Orli, §i de cealalta parte afirmindu-se cu tot mai multa bruta-litate tendintele de anexare ale Rusiei, nu ezita nici un moment sa renunte lapunctul sau personal de vedere §i sa se solidarizeze Intru totul cu actiunea pre§e-dintelui Consiliului. Memoriul guvernului roman asupra problemei Basarabiei, pecare Ghica 1-a Inminat la St..Petersburg, pe 19 martie era scris de mina lui; istoricul,dublat de ministrul Afacerilor Externe, II completase cu un sumar despre relatiileruso-romane incepind cu epoca lui Petru cel Mare; editorul cronicilor moldovene§tiI§i cuno§tea bine subiectul.

Raspunsul Rusiei veni citeva zile mai tirziu, sub forma unor fautati Intr -unarticol din Jurnalul din St. Petersburg [2], consacrat in Intregime memorialuluiroman, pe care-1 taxa drept aberant, al unei natii prea putin matura" al carui spiritpartinitor ii tulburase judecata, §i-i Intunecase inteligenta. Urmau, argumenteleinvocate de Rusia; nu este fara InsemnAtate sä reamintim aici punctele esentiale:

Ca Basarabia nu a fost cedata Romaniei ci Moldovei ca fiind vecinul cu celmai mic teritoriu.

Ca tratatul de la Paris care este singurul sau titlu de proprietate a fost violatde Moldova care s-a unit cu Valahia, de Principatele Unite care au chemat un printstrain, §i de Romania care a declarat razboi Turciei §i §i-a proclamat independenta(sic) §i ca din aceste motive titlul legal de proprietate nemaiexistind, dreptul laproprietate inceteaza de la sine.

Ca scopul pentru care Marile puteri cerusera abandonarea acestui teritoriunu mai exists din moment ce navigatia pe Dunare este astazi pe deplin recunoscuta§i garantata de Comisia internationala...

43www.dacoromanica.ro

CA participarea Romaniei Ia rAzboi nu a fost un sacrificiu nici un act dedevotament ci un calcul, un calcul intemeiat, deoarece i-a adus beneficii, fail a maisocoti ploaia de our pe care razboiul a adus-o tarii.

CA romanii n-au decit sa fie suparati pe ei dace tovara§iei armelor, vor sa-iinlocuiasca procedee rauvoitoare §i ostile."

Si incheie, dupe ce a stabilit intr-un mod atit de categoric temeiul pretentiilorguvernului imperial:

Nu facem decit sa constatam ca Moldova nu mai are astazi nici un drept deproprietate la acest teritoriu. Problema aid puss in ace§ti termeni, se va decide latimpul §i la locul potrivit"".

intr-adevar, intre timp apArusera complicatiile, §i tratatul de la San Stefanope care Rusia i1 impunea acum Turciei, nu mai constituia o solutie definitivA. Rusiadepa§ea cu mult clauzele de la Reichstadt,l§i crease o anexa in Balcani, extinzindhotarele principatului bulgar pinA la Marea Egee Si la tarmurile Adriaticei. Pe dealts parte prezenta trupelor la portile Constantinopolului, atragea flota britanicA inMarea de Marmara; exists un moment eventualitatea unui conflict european carear fi surprins Rusia intr-o situatie foarte diflcila, epuizata cum era in urma campa-niilor impotriva turcilor. Nervozitatea conducatorilor politici exterioare a impe-riului se accentua §i, Cancelarul, se enerva in a§a masurA incit, ameninta ca Iainceputul lui aprilie va ocupa Romania §i va dezarma armata romans. Raspunsul afost usturAton din ordinul Printului, ii scria KogAlniceanu lui Ghica pe 2 aprilie,yeti avea amabilitatea sa-i spuneti Printului Gorceakov cu prima ocazie cind vavedeti, ca o armata care a luptat la Plevna sub privirile imparatului Alexandru alII-lea va putea fi zdrobita dar ca nu se va lasa niciodata dezarmata"". A doua zidomnul de Giers ii spunea generalului Ghica ca nu a interes Cancelarul ce a spusimparatul §i ci s-a exprimat prost, ca nu fusese vorba decit despre IntArirea trupelorruse§ti care se gaseau in Romania. Totu§i tensiunea era la fel de mare §i se puteaspera intr-o interventie a puterilor in problema basarabeanA, dacA ajungea sa fiesupusa Congresului european.

Deja pe 8 martie, Ghica it avertiza pe ministrul sau ca se consultase cu repre-zentantii Marilor puteri la St. Petersburg asupra acestei chestuni §i ca nu obtinusedecit pareri personale fill valoare.... Totu§i, cea a ambasadorului englez merits safie raportata. In principiu, Anglia este contra cererii de retrocedare. insa nu credeca va lua a priori, la Congres unde va fi prezentata problema, o atitudine bine defi-nite. in problema retrocedarii ca §i in cea a gurilor Dunarii nu este angajat nici uninteres britanic. Austria §i Germania sint singurele puteri care au interese mari inaceste probleme §i aceasta din ra ;iuni politice §i comerciale. Dace resping cerereade retrocedare, Anglia li se va alatura. Dace 11§i exercita drepturile §i interesele §i i§idau asentimentul, Anglia nu le va opune veto. Este de presupus ca Franta §i Italiavor actiona in acela§i fel. Aceste cuvinte pline de bun sim; §i care purtau amprentaegoismului britanic merits reflectie»". Cum insa Austro-Ungaria deja abandonaseRusiei teritoriul in cauza, de pe vremea Conventiei de la Reichstadt §i ca Germaniai-o sugerase, era u§or de prevazut la ce ne puteam a§tepta.

De fapt, interesul britanic, care se manifestase cu atita forts la Congresul de laParis pentru gurile Dunarii, urmarea acum obiective diferite. Stefan Zeletin, profesorla Universitatea din Ia§i, a explicat foarte clay: Se §tie, scria el in legatura cu acestea,

44

www.dacoromanica.ro

ca griul provoca interesul burgheziei britanice pentru Marea Neagra si gurileDunarii... Acest grin, ajungea in Anglia, in prima jumatate a secolului al XIX -leadin Europa orientala. Dui:4 1830, Marea Britanie a deschis drumul sprePrincipatele dunArene pe care le pune in contact astfel cu Europa occidentals....Pin/ spre 1875, reuseste sA domine piata noastra dar in acelasi timp o altA regiuneproducatoare de griu ii devine accesibilk diminuindu-se astfel interesul pentruEuropa Orientals; Lumea Noua, State le Unite, incep sl exporte foarte intens grindui:4 ,terminarea, tulburArilor produse de razboiul civil. Trebuiau sl satisfaca inprimul rind necesarul pentru Anglia in detrimentul tarilor care i-lprocurau inainte.in mAsurn in care se producea aceasta schimbare pe piata internationall de cereale,interesul Angliei pentru comer ;ul pe Marea Neagra si gurile. Dunarii se diminuadeasemenea.

in 1878, incheia el, nu mai aveam in spatele nostru ceea ce aveam in 1856: ungrup capitalist european, care, aparindu-ne isi apArl in acelasi timp intereselepropriei piete. Acesta era motivul pentru care simpatia" generozitatea"Europei de atunci, fata de mica Rontanie, s-au transformat la Congresul de laBerlin intr-o atitudine vitregli care i-a scandalizat pe toti cei careli maiimaginau ca rela(iile internafionale se bazeazii pe justitie.""

Exists ceva adevArat in aceasta explicatie, care este, totusi, de interpretareprea marxistA, cum era in general filozofia istoriei ginditA de autor. in realitatefenomenul este mai complex. Este adevarat cl razboiul de secesiune a statelor ame-ricane a fost in mare parte razboiului griului impotriva bumbacului. Victorianordului a fost victoria griului si dezvoltarea luatA de noile teritorii din vest a sifacut sä creasca aceasta productie. Griul Statelor Unite va depasi in Europa griulrusesc in privinta cantitatilor consumate. Importul de griu american in AngliareprezintA 30% din totalul importului din decada 1850 -1870, 48% din 1871-1880 ...obrocul de griu american care facea 60 de centime in 1858, in 1866 era de 25, siajungea la 15 dupa 1870."" Aceste not conditii ale economiei mondiale au exercitato influents incontestabila; dar trebuie sA tinem cont si de revolutia care antrenatransporturile maritime prin deschiderea canalului de Suez, in 1869; am vazut maisus ca Bismark stia de importanta acestei probleme pentru politica britanica.Aceasta noun cale de comunicatie facea sä creasca mult interesul Angliei pentrudrumul spre India, adevArata obsesie pentru oamenii politici englezi de la sfirsitulerei victoriene. Ping acum, posibilitatile care se ofereau Rusiei de a pAtrunde cuflota in Mediterana erau pentru Anglia mai curind o chestiune de echilibru naval inapele Orientului Apropiat; acum era o linie vitals de comunicare care se afla ame-nintata, calea imperialA care, prin Gibraltar, Malta si Egipt, situa India la citevasaptamini de navigatie de porturile englezesti.

Tot ceea ce, de aproape sau de departe, putea reprezenta o cale de apropierede aceste posesiuni care constituiau o adevarata comoara pentru CoroanA, interesain cel mai inalt grad politica Angliei. De aceea, in momentul deschiderii Congresuluide la Berlin, principala preocupare a ei erau frontierele Turciei din Asia; posesiunilerusesti in Caucaz puteau cuprinde Kars si Batum, dar trebuiau sA se opreasca la olinie care lasa Turciei Ardahan si Baiazed, adica marele drum al traficului cu Persia

de aici, cu India. Aranjamentul anglo-rus din 1 ianuarie 1878 dadea satisfactie, inacest punct intereselor britanice 32; in schimb, in privinta Basarabiei Anglia

45

fi

§i,

www.dacoromanica.ro

constatg ca nu era interesatg imediat... pentru a-§i angaja singurg responsabilitateade a se opune schimbgrii propuse". Memorandumurile semnate de Salisbury$uvalov garantau cg nu se va atinge problema strimtorilor; gurile Dungrii le pgreaulipsite de interes, eroare, §i geograficg §i politicA, fiindcg viitorul avea sa arate cgcele doug probleme sint strins legate §i ca navigatia in Bosfor §i Dardanele nu estecleat prelungirea naturalg a celei a marelui fluviu care pune Europa Centralg Incomunicare cu bazinul pontic. Dar, in fine, tirgul fusese incheiat; pentru Austria eracu atit mai u§or de facut, cu cit punctele principale fuseserg stabilite la Reichstadt:Inca de la 1 aprilie, 11 in§tiintase pe generalul Ignatiev ca mic§orarea Bulgariei de laSan Stefano §i ocuparea Bosniei §i Hertegovinei de catre trupele monarhiei, ardetermina-o sg nu mai ridice dificultati pentru cedarea Basarabiei. Aceste argu-mente prealabile avind loc in culise, piesa nu mai prezenta cleat interesul de a oferiEuropei un spectacol diplomatic care ar face sg aparg pe sceng toate vedetele. Auavut totu§i loc ateva discutii de forma. Umorul britanic I§i ceru drepturile §i, la anoua §edintg a Congresului, pe cind fuseserg .ascultati delegatii greci care-§i for-mulau reclamatiile §i trebuia sa se decidg dad vor fi ascultati §i delegatii romani,Lordul Salisbury atrase atentia cg Inalta Adunare, dupg ce i-a ascultat pe dele-gatii unei natiuni care cer provincii strgine, ar actiona in mod echitabil ascultindu-i §i pe reprezentantii unei tan care cere sg-§i pgstreze tinuturi care-i apartin ".

In cele din urmg, in ciuda opozitiei ru§ilor, se hotgr/ ea vor fi ascultati luneaurmAtoare. Discutarea tratatului de la San Stefano dgdu ocazia unor remarciinteresante: Lord Beaconsfield interveni el insu§i pentru a declara cg deplingea, Inproblema Basarabiei aceastg imixtiune in tratatul de la 1856 §i cg frontierele carefuseserg stabilite atunci trebuiau sa asigure cit mai bine libertatea de navigatie peDungre" dar adauga cg el nu recomandase guvernului Reginei sg foloseascg fortapentru mentinerea stipulgrilor din acest tratat", in timp ce ceilalti semnatari eraucomplet dezinteresati. Era lucrul cel mai important §i Gorceakov, putu, farg preamulte riscuri, sa-§i expung Congresului quos egoul sdu, afirmind ca Rusia nu dgInapoi in fata acestei probleme iar $uvalov preciza cg Rusia nu cerea gurile Dungrii.

Cind, pe 1 iulie, Brgtianu Si Kogglniceanu au fost admi§i sa facg cunoscutInaltei Adungri memoriul for care era conceput in termeni pe cit de fermi pe atit demasurati, evident, pledau o cauzg dinainte pierdutg. Dar, atitudinea for famine denezdruncinat. De altfel pe 23 iunie, primiserg de la Bucure§ti o telegramg emotio-nanta semnatg de Rosetti, care le amintea pentru ultima oars punctul de vedere pecare trebuiau sa -1 susting. Dupg indelungg chibzuire, am ajuns la convingereafermg §i de nezdruncinat cg trebuie sa ne abtinem de la orice act care ar fi... Ceimarl pot face tranzactii, natiunile mici nu trebuie sa-§i vindg nici teritoriul §i nicifratii". Adauga in romane§te aceastg concluzie, care putea foarte bine sa constituiedeviza generatiei celor care au fondat statul roman modern: Sgrac §i curat".

Nici nu putea fi definitg mai bine atitudinea pe care o adopta atunci Romania.Cedg in fata vointei Europei, considerind, pe bung dreptate, orice rezistenta inutilg,din moment ce nu mai avea de dat dovada valorii ei militare dupg ce se facuseremarcata pe cimpurile de Mahe din Bulgaria. In octombrie 1878, functionariiromani se retrggeau din Cahul, Bolgrad §i Ismail fiind inlocuiti de autoritatileruse§ti; nu i-a fost smuls statului roman nici un alt consimtamint. Dupg patruzeci deani, aceastg atitudine intransigentg, care avea drept consecinta, pentru moment, ofrontierg defavorabilg in Dobrogea, unde Rusia I i fgcu simtita toatg ranchiuna,

. avea sa fie justificatg prin Intoarcerea Intregii Basarabii la Romania. Dar dacg

46

si

www.dacoromanica.ro

atunci, bilantul acestei lungi dispute, care a facut sA curga valuri de cerneala inainteca, in zilele noastre, sA provoace atita varsare de singe, nu era prea favorabilRomaniei la sfir§itul unui razboi, la urma urmei, victorios, nici pentru Rusia nu erafavorabil. Am terminat campania aceasta IntreprinsA dupA serioase ezitAri §i olungs aminare, numai dupa eforturi supraomene§ti §i sacrificii imense, scria inprivinta asta Goreainov. Ar fi trebuit sA o evitam, §i razboiul, dupa toate probabili-tatile, ar fi putut fi ocolit daca unul dintre mobiluri, care-1 impinsese pe imparatsA-1 declare, n-ar fi fost sentimentul demnitatii rAnite, care-1 determina sA nu scapenici o ocazie de a face sA disparA ultimele consecinte ale tratatului de la Paris §i sA ise restituie Rusiei partea din Basarabia care i-a fost rapita in 1856.

Cu opt ani inainte, acela§i sentiment 11 determinase pe Alexandru al II-lea sAse elibereze, printr-o declaratie unilateralA de stipulatiile unui angajament interna-tional. In 1877, tot acest sentiment 1-a antrenat sa intreprinda un razboi datoritacAruia, putin a lipsit, sA nu fie pirjolitA toatA Europa, §i care i-a adus Rusiei avantajecare nu corespundeau nici pe departe cu sacrificiile pe care a fost obligata sA le faca.Una din consecintele acestui razboi, a fost reintegrarea sub sceptrul suveranuluiRusiei a acelei parti a Basarabiei acoperind o suprafata de 10.000 verste pAtrate,care-i fusese rapita in 1856 §i a cArei restituire satisface amorul propriu al ImpAra-tului. Dar dacA comparam acest teritoriu neinsemnat, pe care Rusia 1-a cucerit inpofida protestelor Romaniei, cu acea enorma suprafata care fAcea parte din pose-siunile sale in nordul Americii (Alaska) mai mult de 1.500.000 verste pAtrate pe carea tinut sA-le vindA, cu citiva ani in urma Statelor Unite pe o sums de 7.200.000dolari, nu ne putem abtine sA observAm ca aceasta ultimA tranzactie nu corespundeacu demnitatea unei mare puteri; pe de o parte fiindca teritoriul instrainat Meuseparte din imperiu de mai bine de §aptezeci de ani, pe de alta, fiindca guvernul impe-rial cedase guvernului Americii o regiune de o bogAtie nemaipomenita contra uneisume infim de mici.""

Este adevarat ca aceste motivatii exclusiv comerciale ale demnitatii impe-riului nu jucasera nici un rol in problema Basarabiei. Totu§i, trebuie sa retinemmArturia deloc neglijabila, CA factorul determinant al conflictului din 1878 a fostsentimentul de amor propriu" al imparatului Alexandru al II-lea.

Odinioard amorul propriu al lui Alexandru I a revendicat in 1812, anexareaunei provincii pe care n-o justifica nici un fel de drept; amorul propriu al nepotuluilui nu s-a mai exercitat,sdecit asupra intinderii mai reduse a celor trei judete dinBasarabia meridionala. Intr-o epoca care aspira sä inlocuiascA capriciul monarhilorcu vointa popoarelor, astfel de motive pot 'Area stranii, mai ales in urma faptuluica un nou regim, nu numai republican dar socialist, a inlocuit absolutismulRomanovilor. Perfecta continuitate de care da dovada in acest punct al politicii eiU.R.S.S. In raport cu politica Rusiei tariste, ii este foarte caracteristia §i capabilasA dezvAluie adevAratele ei motive.

NOTE

1. G. Pages, Les relations de la France et de la Russie en 1860, in Revue historique du Sud-EstEuropeen", V, 1928, p. 281-282.

2. St. Ciobanu, La Bassarabie, sa population, son passé, sa culture, Bucuresti, 1941, p. 61.3. Cf. G.I. Bratianu, Napoleon et les nationalites, Paris-Bucarest, 1934, p. 94 si urm.

47

www.dacoromanica.ro

4. $t. Ciobanu, op. cit., p. 62.5. Ibidem.6. S. Goreainov, Le Bosphore et les Dardanelles, etude historique sur la question des detroits,

Paris, 1910, p. 147.7. Ibidem, p. 146.8. Ibidem, p. 150.9. Ibidem, p. 161.10. Ibidem, p. 315.11. La politique exterieure de l'Allemagne, vol. H, Paris, 1927, p. 18.12. Ibidem, p. 88-89.13. Le probleme des frontieres russo-roumaines pendant la guerre de 1877418178 et au Congres

de Berlin, Bucuresti, 1828.14. Riizboiul Neatirniirii, Bucuresti, 1927, p. 87-89.15. S.D. Sazonov, Les annees fatales, souvenirs (1910-1916), Paris, 1927, p. 111.16. P. Bataillard, Jean Bratiano et la politique exterieure de In Roumanie (1891), Bucuresti,

1940, p. 8.17. A.T. Nelidov, Souvenir d'avant et d'apres la guerre de 1877-118)78, in Revue des Deux

Mondes", 1915, t. XXVII, p. 254.18. Autorul prezentului studiu a citat-o Intr -o interpelare in Camera romans la 23 noiembrie

1932.

19. I.C. BrAtianu, Acte ,ci cuviintiiri, vol. IV, 1 mai 1878 - 30 aprilie 1879, Bucuresti, 1938, p. 112.20. V. KogAlniceanu, Acte ,ci documente din corespondenla diplomaticii a lui Mihail

Kogillniceanu relative In rilzboiul independentei Romiiniei, 1877-1878, vol. I, Bucuresti, 1893, p. 10-11.21. R. Rosetti, Corespondenja generalului lancu Ghica, 2 aprilie 1877 - 8 aprilie 1878, Bucuresti,

1930.

22. Ibidem, p. 129, nr. XCVIII.23. Ibidem, p. 132,136-137, nr. XCVIII, Cll.24. Ibidem, p. 158,160, nr. CXXXV.25. Ibidem, p. 161, nr. XXXVII.26. Ibidem, p. 162,163, nr. CXXXIX si CXL.27. Ibidem, p. 168-169, nr. CXLVI.28. Ibidem, p. 174, nr. CLIII.29. Ibidem, p. 156-157, nr. CXXXII.30. St. Zeletin, Burghezia romans. Originea ,ci rolul ei istoric, Bucuresti, 1923, p. 112-114.31. P. Benaerts, H. Hauser, J. Mauriain, Du liberalisme ii Pimperialisme (1860-1878), Paris,

1878 p. 417,422.32. S. Goreainov, op. cit., 373-374.33. G. Bibescu, Histoire d'une Frontiere, La Roumanie sur la rive droit e du Danube 2a ed.,

Paris, 1883, p. 37-50.34. I.C. Bratianu, op. cit., val. IV, p. 63.35. S. Goreainov, op. cit., p. 376.[1] 8 iulie 1876, acord secret ruso-austro-ungar la Reichstadt, prin care s-a stabilit o intelegere

provizorie asupra contradictiilor dintre aceste state in Balcani. Acest acord este urmat la scurt timp, la15 ianuarie 1877, de o Conventie secrets ruso-austro-ungarA la Budapesta, prin care Austro-Ungariapromite neutralitatea intr-un eventual razboi ruso-turc, in schimbul consimtAmintului Rusiei fatA deanexarea Bosniei si Hertegovinei de catre Austria. in lunile iulie-octombrie ale anului 1878, aceste douAprovincii sint anexate de Austro-Ungaria.

[2] Prima atitudine de protest romfineasca, fata de articolul aparut in Gazeta St. Petersburg" dela 2(14) februarie 1878, este adoptata de Mihai Eminescu in ziarul Timpul" din 22 februarie 1878. (vezi,Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei, Bucuresti, 1989, p. 47-48). Aceeasi atitudinerevendicativa a nisilor fats de Basarabia apare, tot in acest timp, In gazetele Viedomosti" si Le Nord"din Bruxelles. argumentele rusesti sint aceleasi: rusii nu au luat Basarbia de la Moldova ci de la turci si

48www.dacoromanica.ro

tatari, nu prin conventie, ci prin sabie; la 1856 nu a dat-o inapoi adevaratilor ei proprietari, ci Moldovei;n-au pierdut-o prin sabie ci printr-o stipulatie care 5i-a pierdut ratiunea de-a fl; Moldova n-a contribuitintru nimic la acea cesiune, ci Basarabia le-a fost anezata numai pentru ca era cea mai apropiati vecina$i cel mai inofensiv stat. Dad Moldova era un stat puternic, Rusia nu ceda Basarabia; cind a fost cuceritade la turci in 1812, 5i cind Basarabia a fost retrocedata Moldovei in anul 1856, Romania nu exista ca stat$i in consecinta nu are nici un drept asupra Basarabiei. Tuturor acestor false argumente ruse5ti le-araspuns, la vremea respective in ziarul Timpul", fa'cind o demonstratie 5tiintifica extraordinara, MihalEminescu; astfel el este primal intelectual roman care a pus bazele istoriografiei romfine basarabene.

49

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

PROBLEMA BASARABIEI INTRE 1917-1920

Republica democraticd moldoveneasd (Basarabia), in hotareleei cuprinse Intre Prut, Nistru, Marea Neagrd fi vechile frontiereale Austriei, smulsd acum mai mult de o surd de ani corpuluivechii Moldov6 se reunefte incepind de azi fi pentru totdeaunacu mama ei, Romania, in virtutea dreptului istoric fi national f ial principiului ca popoarele iti decid ele Insele soarta.

Declaratia blocului moldovenesc votata de Sfatul Tiirii, 27martie/9 aprilie 1918.

0 provincie intreaga, Intre Prut $i Nistru era acum din nou sub dominatiarusa; aceasta avea sa aplice gra intirziere, aceleasi metode pe care le aplica in cele-lalte regiuni ale imperiului unde avea a face cu populatii de limbA si cultura diferite.DupA a doua revoltA a Poloniei si sfirsitul lungii rezistente opuse de triburile dinCaucaz, guvernul imperial se arata in continuare defavorabil tendintelor de auto-nomie si manifestarilor spiritului local; domnia lui Alexandru al III-lea avea sainsemne triumful reactiunii tot atit dt, al lui Nicolae I. Politica autoritatilor rusestiin Basarabia nu era lipsita de o anumita abilitate; cauta sa-si atraga elemente dinnobilimea provincials si pe intelectuali asigurindu-le functii in administratiaimperiului, cu conditia sa se adapteze in intregime mentalitatii si culturii ruse.

Numerosi basarabeni, de origine romans, au primit functii in armata si diplo-matie; unul dintre ei, un distins jurist, Leonid Casso, a carui familie in generatiaprecedents era Inca suspectata de nationalism moldovenesc, deveni profesor laUniversitatea din Moscova §i ministrul Instructiunii Publice sub Nicolae al II-lea.Ace§ti basarabeni primisera o educatie pur ruseasca §i se considerau ci§tigati pentruSfinta Rusie. Pe de alts parte, bunastarea materials a populatiei rurale a fost o grijapermanents a autoritatilor, ca §i, de astfel, starea de inapoiere in care aveauinteresul sa o mentina. Reforma agrara din 1861 a fost aplicata intr-un spirit mailarg in Basarabia §i loturile distribuite taranilor erau de dimensiuni mai mart. Inacela§i timp, aveau grija sä elimine incet Incet limba moldoveneasa din §coli;disparuta din Invatamintul primar in 1871. Deoarece multi sateni nu §tiau rusa,§coala le deveni inaccesibila I. Biserica fu de asemenea rusificata sistematic,ceea ceexplica succesul unor secte care utilizau in predicile for limba populara, inBasarabia, regiune, totu§i foarte legata de ortodoxie. Dar, administratia foloseafoarte des doua metode care au fost Intotdeauna practicate in provinciile perifericesau limitrofe, de regimurile imperialiste din toate timpurile; deplasarea sistematica apopulatiei $i masluirea recensamintului care reflects nationalitatile. Pe de o parte fuincurajata pe o scars larga emigrarea elementului moldovenesc, sate intregi, in altegubernii ale imperiului. Un numar mare s-au stabilit in gubernia Herson si in

50

www.dacoromanica.ro

Taurida, §i chiar in Caucaz, unde, descedentii for s-au mentinut pins in zilelenoastre. Altii au fost trimi§i dincolo de Don sau chiar in Siberia. Pe de alts parte,patrunderea elementelor alogene in Basarabia, se facu mai intense, mai ales in nord§i in sud, in districtele Hotin, Cetatea Alba (Akkerman). Devenise un obicei sä fieinscri§i ca ru§i sau ucrainieni toti cei care intelegeau rusa sau ucrainiana indiferentdace vorbeau romana la ei acasa. S-a cautat sa se traga un folos §i din anumiteparticularitati dialectale, de altfel foarte vagi, ale vorbirii moldovene§ti cu scopul dea o inalta la rang de limbs distincta §i O. o opuna limbii romfine, corupta datoritaneologismelor latine§ti. Trebuie cautata aici, sursa anumitelor teorii, care mai auInca trecere in U.R.S.S. §i asupra carora vom mai avea ocazia sä revenim.

Aceste tendinte explica un fenomen destul de singular, care apare dincomparatia diferitelor statistici stabilite in Basarabia de-a lungul secolului alXIX-lea, care fu secolul dominatiei Rusiei tariste: populatia cre§te intr-un ritm rapid,dar, la fiecare recensamint, elementul moldovenesc scade. Astfel, in 1856, 990.274locuitori, 74% erau moldoveni; in 1897, populatia aproape se dublase: 1.935,412dupd cifrele adunate de Durnovo, dar moldovenii nu mai reprezentau decit 56 %! 2.

In 1912, cu ocazia centenarului anexarii, numarul total al populatiei era de2.496,054, dar nu mai era mentionat numarul moldovenilor, care nici nu mai apareain 1910, dupl spusele lui Casso, in Anuarul statistic al imperiului; evaluari oficioaseii reduceau acum la 48% din totalul populatiei basarabene. Si totu§i era vorba de orasa in plina cre§tere demografica, aproape la fel de accentuate ca cea a slavilor,ucrainieni sau ru§i. Nu este greu sa descoperim motivul acestei evolutii surprin-zatoare, care nu reflects realitatea ci este un aranjament de cifre.

Basarabia, regiune agricola prin excelenta, unde se dezvolta §i cultura vitei devie dupa modelul Crimeii, nu mai avu istorie pins la inceputul secolului al XX-lea.Rasturnarile sociale care au insemnat pentru imperiu inceputul unei ere noi, auavut §i repercursiuni sub forma de pogromuri; problema evreiasca, in timpuritulburi, era, imediat la ordinea zilei. Pentru a intelege aceasta persistent* trebuiesä se tina seama de caracterul special al comunitatilor evreie§ti emigrate din

. Polonia §i din guberniile Rusiei meridionale, de imposibilitatea for de adaptare Side fanatismul lor. Cel mai cunoscut agitator a fost Pavel Crufevan, de originemoldoveneasca, dar profund influentat de spiritul rus. Alegerile pentru duma adoua, cu prilejul incercarii de regim constitutional in Rusia, it facu sa ajunga inparlament impreuna cu Puri§chevici, care, mai tirziu avea sa se evidentieze in corn-plotul impotriva lui Rasputin. Familia Krupenski, care reprezenta nobilimea, nu eramai putin rusificata Si reactional* cu exceptia agitatiilor periodice ale revoltelorimpotriva evreilor care acaparau din ce in ce mai mult marele §i micul comert §ipracticau meseria de camatar la scars mare, populatia romaneasca de la tail nuavea nici o participare la aceste mi§cari politice de limbs §i inspiratie strains. Deabia in 1906 a fost autorizat primul ziar In moldovene§te" dar imprimat cu carac-tere ruse§ti, aparut in Basarabia. Nu e de mirare ca Nicolae lorga, [n. ed.] care avizitat aproape in acela§i moment aceasta provincie pierduta, cind a trecut frontieraa avut impresia ca se Intoarce in timp cu clleva secole in urma: comunicatii putinesau deloc, ora§ele pline de ghetouri, satele izolate, retrase in traditiile for seculare,agitatii religioase care alterneaza cu crize de antisemitism, totul grefat pe un fata-lism mistic care parea sä perpetueze Evul Mediu. Din toate provinciile romane§ti

51

www.dacoromanica.ro

care au suferit dominatia strains, Basarabia era cea in care o con§tiintA nationalaavea cele mai putine §anse sa se dezvolte. Efortul meritoriu al citorva intelectuali,Vasile Stroescu, Paul Gore, nu 'Area sä poatA depA§i orizontul local.

Evolutia generals a politicii romane§ti, pArea, de altfel, sA indeparteze tot maimult perspectiva de reci§tigare a teritoriului Incorporat imperiului rus. Tratamentulcare i se aplicase la Congresul de la Berlin §i ostilitatea constants care ii era desti-nata din partea politicii ruse, obligA Romania sa caute un sprijin in singurul grup deputeri care ii oferea o garantie impotriva expansiunii vecinei de care se temea:Trip la Alianta.

and, in septembrie 1883, Ion C. BrAtianu se duse la Gastein ca sa stabileascaimpreuna cu cancelarul Germaniei bazele unui acord, Bismarck nota ca* interlo-cutorul sau se arata prea fAti§ du§manul Rusiei, nu-i lipsea o preocupare §ovina inprivinta utilitatii unei frontiere pe Nistru "'. Deci el se strAduia sA precizeze ca nuera vorba pentru el decit de o aliantA defensivA, o adevArat5 linie a pAcii" §i astabilitAtii frontierelor. Totu§i, la aceea datA, amintirea Basarabiei era Inca foartevie in sufletul publicului romanesc. Senatorul Petre Gradi§teanu facea aluzie la eain fata Regelui Carol, cu ocazia dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare, de Fremiet, laIa§i, aluzie prin care amintea cele doud pietre prefioase care lipseau din coroanaVoievodului; tot in acela§i an apArea faimoasa Doina a lui Eminescu, care descrieoprimarea poporului roman de la Nistru pins la Tisa §i de la Mare la Hotin;moscovitii" se gAseau la loc de cinste printre asupritori. Dar aceste manifestarioratorice sau literare n-aveau nici un efect asupra actiunii guvernului; pe de altsparte, incepind cu 1892 §i cu rasunatorul proces al memorandi§tilor" de la Cluj,problema Transilvaniei fu pe primul plan §i lupta statornicA a romanilor de dincolode munti impotriva asupririi maghiare retinea atentia mult mai mult opiniei publiceatit in Romania clt §i in Europa. Dezmembrarea monarhiei de Habsbourg pareainevitabila, dar nimeni nu IndrAznea s-o Inchipuie pe cea a imperiului tarist. imiaduc aminte cA, pe and strabateam muntii Tirolului cu un prieten elvetian in 1914,am fost calificat drept nebun sau aproape pentru a fi sustinut ea unitatea Romanieinu se poate realiza cleat prin dezmembrarea Austro-Ungariei §i a Rusiei.

Destinul se joaca uneori sA dezminta stralucit rationamente dintre cele maisolide; in 1916, Romania declarl razboi Austro-Ungariei, dui:s ce i se recunoscusera,printr-un tratat semnat de reprezentantii Rusiei, Frantei, Angliei §i Italiei, reven-dick-He sale nationale In Bucovina, Transilvania §i in Banat. Despre Basarabia, careapartinea unui stat aliat nu prea putea fi vorba. $i totu§i, prin Intoarcerea acesteiprovincii, doi ani mai tIrziu, unitatea Romaniei devenea o realizare.

Trezirea unei con§tiinte nationale la romanii din Basarabia §i dorinta for de ase uni cu Romania au fost rezultatele fazboiului §i al revoltei ruse§ti. Soldatul moldo-vean Meuse deja destule campanii pentru tar: in Crimeea, in Balcani, in Manciuria.

De data aceasta, neprevazutul operatiunilor militare 1-au pus fata-n fata ciialti romani, in rindul armatei austro-ungare care Ii era opusa, sau a armatei romanecu care combatea alaturi. Afla ca romanii din regat participau la razboi pentru allelibera fratii de sub dominatia austriacA §i maghiara; vazu batalioanele de voluntaricare se constituiau in spatele frontului rusesc, cu prizionieri de origine romans cap-turati in Galitia sau in Bucovina. Avu deodatA con§tiinta unei aceleia§i limbi caredepa§ea frontierele imperiului rus §i ale regatului aliat, a unei nationalitAti mai

52

www.dacoromanica.ro

Intinse, mai bogate cAreia el insusi ii apartinea. In ziva in care barierele care 11despArteau de aceastA lume noud s-au prabusit de la sine in sunet de trompeterevolutionare ca zidurile Ierihonului, roadele acestei experiente n-au fost uitate.

* *

Revolutia rusa a fost cea care a dat acestei miscari, Inca instinctive, impulsuldecisiv, proclamind dreptul fiecarui popor al imperiului la autonomie nationalA. Inprimavara anului 1917; s-a produs un fel de febra a miscarilor de autonomie, de laun cap la altul al Rusiei: revendicArile sociale si aspiratiile nationale se amestecauIntr -o giganticA dezordine. Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Armenia,Ucraina, Bielorusia, cazacii de pe Don si din Caucaz Isi alcatuiau guverne sauproclamau folosirea cine §tie carei limbi nationale. Basarabia nu putea ramineindiferenta la aceste man transformari; miscarile din Ucraina in special, o puneauin situatia sa se pronunte si ea la rindul ei. Asa cum a mentionat pe bunA dreptateistoricul care a luat parte actives, el insusi la evenimente, domnul St. Ciobanu,revolulia din Basarabia a fost dictates de revoluria rasa mersul ei a fost deter-minat de evolufia naturalii a miFilrilor populare din Rusia. Ideile care aucirculat in timpul revolufiei din Basarabia, referitoare la autonomie, libertatenationala, folosire a limbii materne in goal(); la bisericii fl in administratie,ideea unei armate nationale fi pinci la ideea autodeterrninarii, separririi de Rusiafi bineinteles a unirii nu au fost Ideile celor care au realizat uniunea sau ale unorpropagandifti impro-vizari. Sint ideile .revendicate in unanimitate de popoarelesubjugate de Rusia, formulele revolutionare fi nafionale din epocii.

Trebuie sä mentionAm tot aici o alts observatie a aceluiasi autor care defi-neste miscarea la care a luat parte si cAreia i-a fost martor fidel: Ceea ce este deremarcat la revolutia din Basarabia este cA aceastA revolutie, ca si revolutia rusk nua avut sefi, a fost o revolutie, ca sa zic asa, acefala. Miscarea nationalA din Basarabiaapare ca o fermentatie adinca a poporului, ca un suflu formidabil al maselor,intr -un cuvint, ca o actiune colectivA... Conducatorii acestei miscAri nu InflAcareazamultimea si aceasta ii urmeaza, sint ridicati si impinsi de ea, sint proiectati la supra-fatA de valurile revolutiei. Si data acesti oameni nu s-ar fi intilnit, adesea numai dinIntimplare, pentru a raspunde exigentelor revolutiei, revolutia ar fi creat altii.Aceasta explicA faptul cA in majoritatea cazurilor, sefii misArii sint oameni iesiti dinobscuritate, oameni din popor, fAres o cultures serioasa, mediocrii si fArA o persona-litate marcantl, fenomen ce se poate observa si la alte miscari nationale (de ex.Petliura in Ucraina)... Adevaratii eroi ai revolutiei rusesti au fost soldati, tarani,subofiteri, institutori, si mai rar intelectuali si tot astfel de oameni au lost eroiimisarii nationale din Basarabia".

Bineinteles este vorba de prima faza a .revolutiei rusesti, Inaintea instalariiregimului bolsevic; este singura faza cunoscutA in Basarabia fiindca putereaSovietelor n-a reusit sa se Infiripe.

Va fi de-ajuns sa amintim aici principalele etape ale miscarii care a dus intlila proclamarea independentei, apoi la unirea cu Romania. Din 22 martie 1917,ziarul Cuvint moldovenesc care aparea la Chisinau, invoca exemplul letonilor carecereau autonomie nationals si reforms agrara, si, ii incita pe moldovenii din

53

fi

www.dacoromanica.ro

Basarabia se le urmeze exemplul. in jurul acestui ziar §i al redactiei lui, dupeexemplul celor ce se intimplau in alte regiuni ale imperiului, se constituie la sfir§itullui martie Partidul National Moldovenesc care-§i afirmA nu numai dorinta de aforma o natiune distinctA ci §i con§tiinta sa a apartine poporului roman'.

Pe 2 aprilie, ofiterii i studentii moldoveni care se gAseau la Odessa lansau unapel pentru a sustine acelegi principii. Din punct de vedere politic, era vorba tot deautonomia provinciei, menita sa se Incadreze in noua organizatie federative astatului rus: programul Partidului National Moldovenesc, publicat pe 3 aprilie, nucerea alte libertAti in afara acesteia. Dar prima manifestatie mai importanta, avu locla Odessa, pe 18 aprilie 1917: [1] sub pre§identia capitanului Cate li, asistat depatriotii moldoveni. P.Halippa §i I. Pelivan, s-au Intrunit aproape 11.000 de soldatimoldo-veni. Adunarea cerea folosirea limbii moldovene§ti in bisericA, §coalA,administratie §i armatA, lAsindu-le minoritatilor libertatea de a vorbi in limba tor.Motiunea cerea o largA autonomie §i recomanda instituirea unui Sfat al TArii(Sfatul Tarn), un fel de diets sau parlament provincial, pentru a stabili o noualegislatie; cerea in acela§i timp ImpArtirea pamInturilor6. Alte formatiuni constituiteacum, de tendinte mai putin radicale, cum ar fi uniunea cooperativelor,reprezentantii clerului, cei ai profesorilor §i institutorilor, sustineau in adunareacelegi opinii. Se constituiau, dupe exemplu altor nationalitati ale imperiului,Consilii nationale" in toate unitatile militare care aveau soldati recrutati dinBasarabia, inclusiv cele care se gAseau pe frontul romanesc; o astfel de adunare sereuni pe 12 mai la Birlad.

La Odessa se constituia deja Sovietul moldovenesc al ofiterilor fi soldatilor.Altele se formau la Ecaterinoslav, Tighina, Bolgrad, Sevastopol, Herson §i Ia§i.

In cursul verii, un eveniment nea§teptat grabi evolutia spre o noua organi-zatie de stat in Basarabia. Autoritatile guvernului provizoriu din Petrograd seal-Mau tot mai neputincioase §i talentul oratoric al lui Kerensky insuficient pentrucombaterea actiunii indraznete a comuni§tilor. Mi§carea centrifuge se accentua inUcraina: pe 3 iulie, Rada centrall ucraineana sau parlamentul local, convocat laKiev, ii cheama autoritar pe comisarii guvernului se vine sA le dea raportul. Acestapel se adresa i celui din Basarabia. Rada se erija in autoritate ce poate dispune desoarta provinciei. Aceasta telegramA provocA o reactie foarte vie §i produse in finehotarirea mult a§teptata. Sovietul ofiterilor §i soldatilor moldoveni intrA imediat inactiune: adresindu-se guvernului provizoriu, comitetul executiv 11 rugs sA-i notificeRadei ilegalitatea acestei tendinte de a acapara alte nationalitati, i sA o oblige sarecunoascA in principiu dreptul de autonomie al natiunii moldovene§ti in limitelesale etnice, determinate de frontierele geografice ale Basarabiei §i partile guber-niilor din Herson §i Podolia, situate de-a lungul Nistrului §i populate in majoritatede moldoveni"7. Pretentiilor Urainei asupra Basarabiei, comitetul le opunea astfeldreptul creeat de prezenta elementului moldovenes dincolo de Nistru. Pe de alt5parte, minoritatile care locuiau In Basarabia nu-§i doreau o schimbare de regim carear fi substituit Rusia cu Ucraina §i ICiewl cu Petrograd. Motiunile in favoareaautonomiei s-au inmultit §i ministrul de interne al guvernului provizoriu, Teretelli,consimte in sfir§it, pe 6 august, sA se delibereze asupra unei not organizAri auto-nome a provinciei. Rada insa§i fu nevoita sa revinA asupra atitudinii ei §i In§tiintaPartidul National Moldovenesc §i comitetul guvernului din Basarabia ce nu inten-

54

www.dacoromanica.ro

tiona deloc sa invadeze teritoriul moldovenesc nici sa-1 anexeze. Dar, totu§i,ridica pretentii, mai reduse, asupra judetelor Hotin §i Cetatea Alba, unde sestabilise o populatie mteana mai numeroasa ceea ce, de altfel, nu era nici pedeparte cazul, pentru cel de-al doilea dintre aceste judete, unde se fixase de un secolun amestec de tot felul de elemente disparate, colonizate de administratia rusa.

Partidul National Moldovenesc riposta, scotinduli in evidenta drepturile saleasupra moldovenilor din guberniile Herson §i Podolia.

Astfel, Inca de la Inceput, se schita un sistem care opunea pretentiilor ucrai-niene asupra nordului §i sudului Basarabiei, revendicarea regiunilor populate demoldoveni la estul Nistrului, formula logics care ar putea 1ntr-o zi, printr-unschimb chibzuit de populafii, sa fixeze la malul natural al Nistrului, frontierelegeografice etnice ale statului roman.

intre timp se angajau discutii aprinse in jurul componentei Sfatului Tarncare era o rena§tere sub o alts forma a Consiliului Suprem din 1818. Trebuia sa sestabileasa proportia deputatilor moldoveni §i a celor de alte nationalitati. Dindiferite propuneri facute, retinura o formula care se apropia de principiul celordoua treimi: 105 mandate pentru moldoveni §i 45 pentru minoritati, la un total de150. in cele din urma au fost 138 din care 103 moldoveni. Evenimentele se preci-pitau: un Congres al delegatilor tarani dezbatea formule extremiste de nivelareagrara. Autoritatea guvemului de la Petrograd se degrada din ce in ce: un Congresal popoarelor Rusiei" se tinu la Kiev in septembrie; pe 25 al aceleigi luni,guvernul de la Petrograd, reconstituit sub pre§edintia lui Kerensky recuno§teaoficial dreptul popoarelor la autodeterminare. Pe 7 noiembrie, Ucraina §i-aproclamat autonomia.

Din nou elementul militar lua initiativa, circumstanta destul de normala intimp de razboi §i de revolutie. Un nou congres de soldati se deschise la Chi§inau pe20 octombrie [2]. Cei 500 de delegati reprezentau aproximativ 250.000 de barbati deorigine moldoveneasca, apartinind armatei ruse§ti, atit din zona mentionata cit §i depe front. Autonomia politica a Basarabiei fu proclamata cu mare entuziasm: s-auarborat steaguri moldovene§ti (albastru §i ro§u), adunarea a intonat cintecelepatriotice rom ane0 Defteapta-te romane §i Pe-al nostru steag e scris unire. Sehotari O. se faca neintirziat alegeri pentru Sfatul Tarii §i se discuta chiar problemaconvocarii unei constituante.

Citeva zile mai tirziu, revolutia bol§evica triumfa la Petrograd. Primul efect alcuceririi puterii de catre Soviete a fost atragerea la lupta pentru autonomia moldo-veneasca a elementelor moderate din celelalte grupuri etnice din Basarabia.Trebuia actionat repede: pentru a constitui Sfatul Tarii, se apela la consiliile solda-tilor §i taranilor care se formasera in toate districtele: 44 de mandate au fostrezervate primilor §i 36 celor de-ai doilea.

Mandatele ramase au fost Impartite Intre zemstva sau consilii departamen-tale, municipalitatile, organizatiile profesionale, clerul, profesorii, institutiile decredit §i asociatiile diferitelor minoritati. S-a avut astfel, atit cit era posibil In timpuriatit de tulburi §i Intr -un mediu primitiv care era format in mare majoritate dinanalfabeti, o reprezentare aproape completa a diverselor interese §i a principalelorcurente de opinie pe care le imparta§ea atunci populatia basarabeana.

55

§i

si

www.dacoromanica.ro

Numai un singur comitet bulgar §i gagauz din Tighina a votat o motiuneostila autonomiei §i a cerut sä ramina dependent direct de Rusia adevarat paradoxgeografic, de vreme ce Intre Basarabia §i teritoriul pe care se exersa dominatiaSovietelor, se intercala atunci toata intinderea Ucrainei, a carei independents aveasä fie curind un fapt Implinit.

In 21 noiembrie 1917, noul Sfat al Orli i§i tinu prima §edinta. I. Inculet, carepins acum fusese comisar guvernamental adjunct, a fost ales.pre§edinte. Pentru agira afacerile publice a fost instituit un Consiliu de directori prezidat de P. Erhan.Adeziunile au fost aproape unanime in toata Basarabia. Numai zemstva de laCetatea Alba, compusa aproape in exclusivitate din alogeni, I§i mentinu atitudineaseparatists §i incerca mai tirziu, fie sä se uneasca cu Ucraina, fie sa proclame orepublics a Bugeacului"; tentative izolate §i fall nici un ecou.

Din cauza anarhiei in care se gasea provincia ca urmare a retragerii dezor-donate a trupelor ruse§ti care paraseau frontul romanesc, sarcina adunarii erafoarte grea. Dezordinea domnea peste tot, depozitele pentru aprovizionareafrontului erau pradate fail scrupule, iar agentii bol§evicilor profitau de circum-stan ;e pentru a opera nestingheriti §i a se debarasa de elementele care se puteauopune actiunii lor. Au fost asasinate de catre soldatii ru§i mai multe personalitatiimportante dintre moldoveni: S. Murafa, I. Hodorogea, M. Razu. in acela0 timp seraspindea repede §i demagogia socials: proprietati §i mo§ii erau devastate, pamintul§i vitele impartite fall nici un fel de act legal. Degeaba Consiliul din Chi§inau achemat in ajutor proaspat Infiintatele unitati de soldati moldoveni: prea putine §iprost instruite, acestea nu erau capabile sa mentina ordinea.

In decembrie situatia era cit se poate de critics. Sfatul Tarii proclamase pe 2decembrie Republica Moldoveneascii Democraticii fi Federativas care nu rupseseInca teoretic legaturile cu Federatia republicilor, care se substituia imperiului tarist.Dar, avea de luptat foarte mult cu agitatorii bol§evici care reveneau de pe frontulroman. Cum tentativa for de a cuceri Igul printr-o lovitura de fold §i in acela§itimp a pune mina pe Regele Ferdinand §i pe guvernul roman a quat, sperau sagaseasca un mai bun teren de actiune in Basarabia. Tirgurile situate de-a lungulPrutului: Reni, Leova, Cahul, chemau dej a in ajutor trupele romane §i cereau ajutorguvernului din Ia§i. La Inceputul lui ianuarie 1918 s-a instalat la Chi§inau Statulmajor bol§evic; §edintele Sfatului riirii, au fost suspendate, un anumit numar dedeputati au fost arestati sau urmariti; nici comisia interaliatilor pentru aprovizio-narea frontului nu a fost crutata. Sefii Armatei ro§ii se numeau: Perper, Levinson §iKoabak; pu§caria§ul Kotovsky comanda cavaleria.

Trebuia luata o hotarire: consiliul directorilor Republicii, mai multe organi-zatii nationale moldovene§ti §i chiar alogene, §i o numeroasa delegatie a bloculuimoldovenesc din Sfatul T'drii se adresara Ia§ului §i cerura guvernului roman satrimita imediat trupe care sa restabileasca ordinea in Basarabia. La inceputul luidecembrie, o delegatie de proprietari funciari effuse ajutor. Guvernul roman dis-punea in acest moment de trupele pe care armistitiul de pe frontul oriental be dispo-nibilizase, pe de alts parte era de mare interes sa pastreze depozitele din Basarabia§i se gasea de aproape doul luni in conflict declarat cu agentii bol§evici care dezor-ganizau armata rusa; pe 13 ianuarie, divizia a XI-a romans sub comanda generaluluiBro§teanu intra in Chi§inau. In jurul Tighinei s-au dat lupte crIncene, de abia dupa

56

www.dacoromanica.ro

trei zile de lupte pe strazile ora§ului, bandele ro§ii au fost respinse dincolo deNistru. Nu mai amenintau Basarabia §i Sfatul Tarn era in masura sa-§i reia lucrarile.

Violen ;a cu care a reactionat guvernul sovietic a aratat ell de tare ii fuseserazadarnicite intentiile. Ministrul Romaniei la Petrograd a fost inchis la Petropavlovsk,a§a cum era Inchis odinioara, in Orient, ambasadorul unui stat du§man. Relatiilediplomatice au fost rupte §i s-a declarat razboi; in acela§i moment, Sovietele au pusstApInire pe tezaurul Bancii Nationale Romane care in mod imprudent fusesedepus la Moscova este drept ca avind garan ;iile Aliatilor. Il scoasera in afara legiipe generalul ScerbaceNi, comandantul trupelor ruse§ti in Moldova. Organizatia tru-pelor frontului romanesc din Odessa §i de la Marea Neagra, numita Rumcerod, cusediul la Odessa, primi sarcina sä urmareasca lupta impotriva navalitorului roman".

Armata romans se comports Insa cu foarte multe menaramente fata de auto-nomia republicii moldovene§ti". Trupele au primit instructiuni precise §i repetatesa nu intervina in afacerile interne ale republicii el sa se margineasca doar la pas-trarea ordinei. Cum intre timp Ucraina 1§i proclamase independenta, uzind de drep-tul la autodeterminare pe care Sovietele it confirmaserli la sosirea for la putere9;republica moldoveneasca l§i proclarna §i ea independenta pe 24 ianuarie /6februarie 1918; I. Inculet devine pre§edintele republicii, §i Consiliul directorilor,devine Consiliu de mini§trii, prezidat de D. Ciugureanu. Armata romans inBasarabia se considera in teritoriu ocupat, la cererea autoritatilor locale. De§ifusese calduros intimpinata nu numai de romani dar §i de minoritatile care voiau säinceteze anarhia, dorea atit de putin sä exercite o presiune in favoarea statuluiroman, incit generalul Averescu, prin intermediul colonelului canadian Boyle, tratala sfir§itul lui februarie cu Rumcerodul de la Odessa. A fost incheiat chiar un acord,in termenii caruia trupele romane urmau sä se retraga progresiv din Basarabia (eva-cuarea imediata din Bender-Tighina fiind respinsa), cu exceptia garzii cailor ferate§i a depozitelor romane§ti, §i evitind orice amestec in politica interioara a tarn; inschimb, toate produsele Basarabiei care nu erau necesare Intretinerii populatieiurmau sa fie rezervate aprovizionarii Romaniei. Era prevazut deasemenea unschimb de provizii, procesul verbal al acordului de constatare fusese semnat laOdessa la 5 martie 1918 de Rakovski, pre§edintele Colegiului superior autonom ID.

Acest acord pur tehnic nu implica de fapt nici o atitudine politica: Romanianu dorea sä exercite nici o influenta ix afacerile republicii moldovene§ti §i semarginea la apararea intereselor sale militare. Coventia de altfel, nu a fost respec-tata; prizonierii politici romani au fost transportati de la Odessa in Crimeea; nu s-a luat nici o masura in privinta aprovizionarii Romaniei; trupele romane ramaserain Basarabia §i Rumcerodul a fost cel care a trebuit sa piece din Odessa in fatatrupelor austro-germane care patrundeau in Ucraina. DisparInd orice posibilitate aunei interventii din parte Rusiei sovietice in afacerile Basarabiei, ramlnea totu§iproblema Ucrainei; guvernul acesteia revendicind in continuare la Brest-Litowskunitatea politics §i economics" pe care o constituiau teritoriul Basarabiei §i cu celal Ucrainei, Sfatul Tart' protests din nou cu energie §i cei doi pre§edinti Inculet §iCiugureanu, cerura sä is parte la negocierile de pace intre Romania §i PuterileCentrale. Aceasta cerere nefiind admisa, §i guvernul roman refuzind sa is in consi-derare oferta unei compensatii in Basarabia, facuta de austro-germani, pentru

57

www.dacoromanica.ro

eventuala pierdere a Dobrogei, republicii Moldova" nu-i mai raminea de facutcleat un lucru: Unirea cu Romania.

De la intrarea trupelor romane, in ciuda atitudinii for rezervate, impusg decomandament, ideea unirii ci§tigg tot mai mult teren. 0 impunea logica lucrurilor:Basarabia era prea slabg ca sA se guverneze singurg in mijlocul atitor pofte ostile.Armata romans era singura garantie de securitate. Comunitatea de limbg §i originese impunea con§tiintelor §i se de§teptau amintirile istorice ale epocii cind Moldovase intindea de la Carpati la Nistru. Unii intelectuali romani din Bucovina §i dinTransilvania, refugiati la Chi§ingu, actionau §i ei pentru a atrage simpatiile Infavoarea unirii. Mi§carea a inceput spontan in provincie: in 3/16 martie, adunareazemstvei din BA lti ceru categoric unirea cu regatul Romaniei "; peste zece zileadunarea zemstvei din Soroca urma acest exemplu 12; o delegatie a proprietarilorfunciari veni la Ia§i sg-i prezinte regelui Ferdinand aceea§i dorintg.

Citiva deputati minoritari din Sfatul Tariff, ostili politicii romane§ti, se crezurgfoarte abili §i facurg o interpelare guvernului republicii cu privire la rezolutiile votatela Balti §i Soroca. insemna cg trebuia pusg problema In Consiliu; ea se rezolvg prinvotul din 27 martie /9 aprilie 1918 prin care, dupg discutii furtunoase, la care lugparte fostul revolutionar Constantin Stere, basarabean refugiat in Romania, Sfatulprii, proclamg unirea republicii moldovene§ti, cu patria romans. Erau prezenti 125de deputati, 86 s-au pronuntat pentru unire, 3 impotriva §i 36 s-au abtinut; multidintre ace§tia din urma au recunosut importanta actului care fusese indeplinit dar aumotivat cg ei nu au avut mandat din partea electorilor for pentru a se pronunta inleggturg cu subiectul. Unirea se facea, de altfel, stipulindu-se anumite conditii: recu-noa§terea reformei agrare §i autonomia provinciei, recrutarea teritorialg a armatei,respectul drepturilor minoritgtilor, mentinerea libertatilor civile §i a sufragiuluiuniversal §i amnistia generals ", care au fost toate aceptate de guvernul roman.

Cel care a primit chiar la Chi§ingu, fericita veste, singura razg de sperantg inmomentul in care atitea nenorociri apasau Romania, a fost Alexandru Marghiloman,noul pre§edinte al Consiliului roman.

Opinia publics romaneasg a vgzut in aceasta veste un semn bun pentru viitor.S-a vorbit indelung despre acest vot, de valoarea sa juridicg §i de calitatea pe

care o avea Sfatul Tarn sa se pronunte asupra uniunii Basarabiei cu Romania.Aceastg adunare, avind la origine revolutia, reprezenta ea exact opinia populatieibasarabene? Nici mai mult §i nici mai putin, in once caz, ca alte adungri de acela§ifel care au decis soarta republicilor autonome, ngscute on din ramg§itele imperiuluitarist, on din statele succesoare monarhiei Habsburgilor. Simplu fapt cg reactionariiru§i considerau Consiliul basarabean" ca un organism bol§evist" in timp ce guver-nul sovietic it denunta ca organ al proprietarilor basarabeni" este suficient pentrua demonstra ca Linea echilibrul intre aceste doug tendinte opuse §i insemna triumfulideilor primei faze a revolutiei, cea a autonomiei nationale §i a unei reforme agrarede care sa profite individual tgranii §i nu a unei organizatii colective de stat cum afost cazul in Rusia dupg venirea regimului comunist. A§a cum s-a remarcat foartebine, actiunea sa, prin aceasta, a Insemnat o revan§g a satelor, unde ele-mentulmoldovenesc era mult mai numeros, impotriva ora§elor unde era o populatiealogeng, ca urmare a imigrarii favorizate de un secol de dominatie tarista '4. SA sea§tepte not alegeri pentru o Constituantg era o utopie, in circumstantele in care se

58

www.dacoromanica.ro

&eau la sfirsitul anului 1917: ar fi insemnat sa se facilite,ze lovitura de fortebolsevica, asa cum a fost cazul in Rusia. Reprezentarea minoritatilor $i libertateaopiniilor in interiorul Sfatului Tarn n-au fost contestate niciodata; etapele autono-miei si independentei sInt aceleasi pe care le-au Inregistrat $i analele Finlandei sauale statelor baltice, nascute ca si republica moldoveneasca, datorita cirumstantelorcreate de revolutie. Unirea cu Romania decurgea in mod necesar din desteptareatraditiilor istorice, din constiinta mai dal% a comunitatii rationale si de imposibi-litatea practice de a mentine independenta fail sa recada sub puterea Sovietelorsau sa devina obiectul poftelor ucrainienilor. Sovietele, in particular, ant cele maiputin in masura sa discute originea sau influenta misarii revolutionare basarabene;n-ar putea sa se lege de constitutie sau de rezolutiile Sfatului Tarn, fara sa contesteinsasi revolu ;ia rusk de unde Isi trage propria putere.

Cel mai curios este ca Isi indreptau criticile mutt mai putin spre actul unirii din9 aprilie 1918 at spre cel din 10 decembrie al aceluiasi an, care s-a limitat numai saratifice unirea cu Romania, abolind conditiile prevazute prin declaratia de la 9aprilie. Intr -un articol recent, care reprezinta punctul de vedere oficial al istorio-grafiei sovietice In aceasta chestiune, initiativa Sfatului Tarn din aprilie 1918 estementionata fara prea multe comentarii, in timp ce epitetele cele mai vehemente:falsificare, santaj, violenta brutala, sint rezervate votului prin care adunarea basara-beana, eliminInd conditiile care-i pastrau autonomia, puse capat propriei existence's.Dar chiar admitInd ca 'aceasta ultima rezolutie ar fi fost luata in conditii care pot fidiscutabile (insuficienta quorumului, nedistribuirea convocarilor, surprizele inevi-tabile ale unei sedinte nocturne, etc), nu este insa la fel de adevarat ca importan ;asa pentru problema Basarabiei este secundara. Actul de unire care a reintegratBasarabia in hotarele statului romanesc a fost cel din 9 aprilie; cea de-a douarezolutie nu-i mai era cleat corolarul, o afacere interns a Romaniei". De altfel eraperfect logics. Conditiile prevazute de primul sufragiu al Consiliului paruseranecesare pentru a garanta cuceririle revolutiei si a asigura Basarabiei un regimspecial, Intr-un moment cind statul roman, obligat sa suporte pacea de la Bucuresti,nu luase Inca nici o dispozitie definitive fats de reforma agrara si a viitorului regimpolitic. Pe 1 decembrie conditiile erau total diferite: Bucovina, Transilvania siBanatul tocmai Isi proclamasera unirea cu Romania.

In plus, guvernul Bratianu trecuse fall intirziere la reforma agrara pe toataIntinderea regatului, mentinind pentru Basarabia solutiile radicale adoptate deSfatul reirli; s-a mers pins la expropierea padurilor, ceea ce arata in ce masuraideile consiliului basarabean nu erau burgheze". Principiul recrutarii teritorialetrebuia pastrat, cu riscul de a prezenta mai tirziu serioase inconveniente $i sufragiuluniversal urma sa fie adoptat de asemenea pentru tot teritoriul romanesc. Deci numai exista nici un motiv sä fie mentinut In Basarabia un regim special si sa sepastreze o autonomie care avea motivatia ei, ca o consecinta a revolutiei rusesti, sinu a unitatii romanesti.

Au existat bineinteles dificultati in instalarea unui nou regim si a ocupatieimilitare, Intr -o tars care tocmai fusese zguduita de febra revolutionara. Au existatadesea cazuri de neintelegeri mutuale, $i nici nu se pot nega unele abuzuri, care dealtfel se produc aproape Intodeauna in astfel de cazuri. Este cazul sa ne ab ;inem dela exagerari $i sa nu transformam cine tie ce gluma mai proasta a vreunor tineri

59www.dacoromanica.ro

ofiteri '7 intr-un act de tiranie demn de tragedia lui Wilhelm Tell. Cine nu a traitatmosfera deprimanta a tirgu§orului basarabean, populat cel mai adesea cu evreifanatici §i ostili, fara nici un mijloc de comunicare cu lumea exterioara timp de maimulte luni lungi de iarna, poate cu greu sa-§i dea seama de conditiile cu totulspeciale pe care le creeaza un astfel de mediu. Trebuie de asemenea sa ne amintimca starea de razboi cu Sovietele nu incetase §i ca dupa retragerea armatelorgermane, bandele ro§ii reaparusera la Nistru. Totu§i in Basarabia nu s-a petrecutnici o revolts care sa nu fi fost direct organizata §i sustinuta de partizanii" comu-ni§ti veniti de pe cealalta parte a Nistrului. La sfir§itul lui decembrie 1918, a avut locun atac de o oarecare anvergura care a provocat tulburari in populatia ruteana dindistrinctul Hotin; generalul roman Poeta§ a fost ucis in timpul acestor lupte. Dar inafara acestei insurectii preparate din timp §i sustinute de bandele venite dinUcraina, nici o alts mi§care nu s-a produs impotriva unirii care reprezenta vointaunei majoritati incontestabile.

Adevaratele dificultati trebuiau sä se produca, nu in Basarabia, ci laConferinta de pace. Este adevarat ca aceasta nu recunoscuse puterea Sovietelor,dar, se constituise la Paris o conferinta politica ruseasca" formats din citeva perso-nalitati ale vechiului regim care se refugiasera aici pentru a apara drepturile Rusieicare nu era prezenta. Pe 9 martie 1919, in numele acestui grup din care facea parte§i. printul Lvov, primul §ef al guvernului provizoriu §i Sazonov, fost ministru alAfacerilor Externe al lui Nicolae al II-lea, fostul ambasador Maklakov preciza intr-un memoriu el nu va putea fi luata nici o decizie cu privire la teritoriul Rusiei dinhotarele sale de la 1914, cu excep ;ia regatului Poloniei". Dar, deja in 22 februarie,Comisia Afacerilor romane prezidata de Andre Tardieu, se adunase pentru aasculta expunerea primului ministru roman Ion I. C. Bratianu care se arata specialde categoric in privinta Basarabiei. Scoase in evidenta faptul ca romaniireprezentau majoritatea populatiei, in timp ce aproximativ a treia parte citreprezentau minori-tatile etnice, se Impartea la rindul ei, fara evrei, in trei grupediferite; germanii §i bulgarii, recent colonizati in sud, §i elementul rutean din norda carui prezenta se datora unui fenomen de interpenetrare reciproca, de vreme cedincolo de Nistru, erau mai mult de 500.000 de romani. El adauga: Nu putemconcepe existent(' poporului roman !Ira Nistru, cum nu putem a o separa deelementul Basarabia reprezintd pentru not pridvorul casei noastre, in minaaltora ne-ar putea periclita intreaga cases" 18.

in 6 aprilie, intr-un raport la Conferinta, Comisia se pronunta pentru reunireaBasarabiei cu Romania, dar estima in acela§i timp ca trebuie sa ne asiguramconsimtamintul Rusiei, conditie practic irealizabila in acel moment.

Putin mai tirziu, in mai, la negocierile cu guvernul amiralului Kolceak, sespecifica ca dreptul Conferinfei de Pace de a determina soarta parfilor romaneftiale Basarabiei va fi recunoscutii.

Conferinta era atit de prost informata de realitatile geografice §i etnice incitpregatea o impartire a Basarabiei, ceea ce insemna cea mai absurda solutie posibila.

Pe atunci, rela ;iile Consiliului celor Patru care conducea Conferinta, cu dele-gatia romans fiind destul de incordate din cauza tratatului care stipula regimulspecial al minoritatilor sub egida Principalelor Puteri aliate asociate, problemaBasarabiei aparu in mod natural ca un mijloc de presiune asupra guvernului de la

60

fi

slay.

www.dacoromanica.ro

Bucure§ti. Astfel, Consiliul interaliat al mini§trilor afacerilor externe ascultg cuplgcere pe 2 iulie, reprezentantii Conferintei politicii ruse" care dezvoltarg argu-mentele despre care am vorbit. Reggsim un ecou al for in Memoriile lui Sazonovcare vorbe§te de Basarabia fidelg Rusiei care a eliberat-o in 1812 de jugul turcesc"§i de indignarea cu care privea populatia aceastg anexare fortatg la Romania."Dezvoltind punctul nostru de vedere la acest subiect, adauga Sazonov, am insistatasupra imposibilitatii de a determina soarta acestei tgri gra sg organizam unplebiscit, permitind populatiei sg se pronunte liber.... Cerind un plebiscit insistampentru ca locuitorii celor patru distincte populate in majoritate de moldoveni sg-§ipoatg exprima pgrerea. In acest mod, partea de populatie cea mai interesatg inproblema va decide de soarta Basarabiei"".

Aceastg sugestie fu retinuta de ministrul american al afacerilor externe,Lansing care-I aplicg Intregii Basarabii, fara sg se mai opreascg la distinctia propusgde Lazanov §i Maklakov, §i ii facu aceastg propunere primului delegat roman pecare Conferinta trebuia sg-1 asculte imediat dupg rus, Ion. I. C. Brgtianu. Acestadepuse imense eforturi pentru a-I face pe irascibilul sail interlocutor sg inteleagg cgnu se temea de rezultatele unui plebiscit, dar cg era imposibil sg-I organizeze §i sgretragg trupele §i autoritatile romane din Basarabia, fara sg arunce din nou inincertitudine §i anarhie aceastg Cara, mereu amenintatg de incursiunile bol§evice.Dar Lansing nu se dgdu bgtut din atita lucru: plebiscitul putea sg nu aibg locimediat, putea tot atit de bine sg se Lea peste doi ani, sau chiar zece. Brgtianu fuobligat sg raspunda cg o astfel de solutie nu ar avea ca rezultat decit sg transformedezordinea in boalg cronicg". inainte de a pgrasi Consiliul §i Conferinta de Pacede la care de altfel, s-a retras in acela§i timp, nu putu totu§i sg se retina sg nuevidentieze" in termeni expresivi nenorocirile pe care Rusia le-a adus Romaniei §isa nu se mire cg i se poate propune un tirg cu privire la o provincie rapita in Intre-gime Romaniei tocmai de ru§i, care pe bung dreptate ar trebui sg-i plateasca multmai scump dezastrele pe care i le-a produs"".

Conferinta politica rusg" continua totu§i sg adreseze note Conferintei dePace; cea din iulie a fost urmatg de Inca trei, pe 24 iulie, 25 septembrie §i 15noiembrie. Revendicarile ei erau cu sigurantg, mai putin interesante prin ele Insele,cit prin dificultAtile pe 'care le creau delegatiei romane, in momentul in care rapor-turile acesteia cu Consiliul Suprem §i marile Puteri aliate erau in continuare foarteIncordate; de fapt, era atunci vorba mult mai putin de Basarabia, cit despre tratatulminoritAtilor §i ocuparea Ungariei dupg infringerea armatei ro§ii maghiare §icgderea lui Bela Kun. Dar problema Basarabiei putea sg constituie o presiuneasupra Romaniei §i a fost ridicatg in acest scop: agitatia monarhi§tilor ru§i, sustinutade cercuri financiare interesate in alte chestiuni, furnizau acestui punct de vedereun argument deloc neglijabil. S-a ajuns ping acolo incit in iulie, la Paris, a fost adusun tingr roman din Basarabia" care venise sg protesteze Impotriva nelegiuiriloroligarhiei romane. Unul dintre delegatii americani adoptase in Intregime punctul devedere rus §i sustinea cg Romania nu putea invoca in nici un fel drepturile ante-rioare ale Moldovei, ca §i cum ar fi fost vorba de doug tan absolut strgine una dealta. In septembrie, apropierea tratatului de la St Germain, pe care Romania refuzasg.-1 semneze, din cauza anexei cu privire la regimul minoritatilor §i al imixtiuniimarilor puteri in afacerile ei interne, agrava §i mai mult criza relatiilor ei cu factorii

61www.dacoromanica.ro

determinanti ai Conferintei. S-a vazut atunci, printr-o ciudata coincidenta, cumreaparea sub o forma, este adevArat mai atenuata, sistemul compensatiilor carefusese preconizat in 1878 §i pe care Puterile Centrale erau §i ele tentate sA-1 puns inaplicare in 1918: au Incercat sa le sugereze delegatilor roman cA ar obtine mai u§orrecunoa§terea Basarabiei daca era cedat Bulgariei Cadrilaterul.

Odinioara fusese vorba de intreaga Dobroge.Atunci opozitia Frantei la once cedare de teritoriu al unui stat aliat catre unul

dintre razboiului mondial duse la respingerea acestui proiect dar problemaBasarabiei ramase tot nerezolvatA21.

Mari le puteri (In afara Statelor Unite care se retrageau din afacerile europenedupa caderea lui Wilson), aveau sa se decida sa-i dea o solutie numai atunci Cindnoul guvern roman rezultat dupa primele alegeri generale cu sufragiu universal (auavut loc §i In Basarabia) a hotaritt sa abandoneze politica de rezistenta" apredecesorilor sai §i sA accepte tratatul de la St. Germain, a§a cum 1-au formulatPrincipalele Puteri". Dificultatile au disparut deodata una dupa alta dupa rezol-varea problemei minoritAtilor. La 3 martie 1920, Consiliul Suprem ii adresa luiVaida Voievod o noun notA, in care explica faptul cA nu se solutionase problemaBasarabiei din cauza cA facea parte din problema Romaniei in general; aceastaproblema nu putea fi rezolvata din cauza dificultatilor create de guvernulprecedent" ca nutrisera speranta unui aranjament direct care ar fi putut avea locIntre Romania §i Rusia".

Cum, pe de o parte, noul guvern roman dovedise ca recunoa§te autoritateaConferintei gi nu intentiona sA-i puns in discutie deciziile, §i pe de alta parteproblema Basarabiei nu mai putea sa ramIna nerezolvata in interesul Romaniei §ial statelor invecinate, Principalele Puteri Iii manifestau dorinta de a recunoa§teprintr-un tratat reunificarea Basarabiei la Romania, fondata pe caracterul moldo-venesc al acestei provincii din punct de vedere geografic fi etnic fi pe dorintarepre-zentanfilor Basarabiei. Semnarea tratatului avea sa mai fie aminatA cu citevaluni, dupa vicisitudini despre care vom reveni la capitolul urmator. Tratatul carerecuno§tea clar unirea Basarabiei cu Romania a fost semnat de abia pe 28octombrie 1920 de Franta, Imperiul Britanic, Italia §i Japonia §i u instituiaBasarabiei un titlu clar in materie de drept international: ca este in interesul paciigenerale In Europa sa se asigure Inca de acum Basarabiei o suveranitate care saraspunda aspiratiilor populatiei §i care sA garanteze minoritatilor de rasa, religie saulimbs protec ;ia ce li se datoreaza";

ca din punct .de vedere geografic, etnografic, istoric fi economic reuni-ficarea Basarabiei la Romania este pe deplin justificata;

... ca populafia Basarabiei manifestat dorinfa sa vadli Basarabiareunita cu Romania.

considerind ca Romania are din vointa proprie, dorinta sa dea garantiisigure de libertate dreptate, fara deosebire de rasa, de religie sau de limbsconform tratatului semnat la Paris in 1919, atit locuitorilor vechiului regat alRomaniei cit §i celor din teritoriile nou retrocedate..."

Romania, in schimbul, suveranitatii care li era recunoscuta asupra terito-riului Basarabiei cuprins Intre frontiera actuala a Romaniei, Marea Neagra, cursulNistrului de la varsare pins la punctul unde se Intretaie cu fostul hotar Intre

62

invin§ii

0-a

§i

si

...

www.dacoromanica.ro

Bucovina, Basarabia si acest fost hotar" se angaja sä respecte stipularile tratatuluiminoritatilor si Isi asuma responsabilitatea datoriei publice rusesti si orice alt anga-jament financiar al statului rus proportional cu partea aferenta Basarabiei..." pecare Sovietele continuau sa o respinga. Rusia era si ea invitata sa-si dea adeziuneade-ndata ce ar fi avut un guvern rus recunoscut de semnatarii tratatuluin. Darputerile respective au recunoscut curInd guvernul Sovietelor, fara sä intentionezesa-i puns aceasta problema.

Ratificarea urma sä fie intirziata cu Inca citiva ani. Cea a Frantei si a Anglieiavail loc in 1922; cea a Italiei fu data in 1927 si cea a Japoniei, ca urmare amenajamentelor ei fats de guvernul sovietic, nu s-a produs nici pins acum. Dinaceste motive, problema Basarabiei constituie un caz cu totul special si una din celemai interesante probleme de drept international.

Din felul in care a fost tratata problema in timpul Conferintei de pace din1919 1920, se poate totusi trage concluzia ca in problema Basarabiei exists douaelemente esentiale:

1 Valorile sale permanente de ordin geografic, etnic si istoric, pe care eveni-mentele au pUtut sä le umbreasca in timpul secolului al XIX-lea dar care au rea-parut cu forta elementary si instinctiva a unei puteri naturale imediat dupa revo-lutia rusa.

2 Considerente legate de oportunitate, relativ la relatiile Romaniei cu Mari lePuteri, care le faceau pe acestea din urma favorabile unei solutionari echitabile aproblemei basarabene, in functie de satisfacerea intereselor for in alte directii.Adevar dincoace de Pirinei, eroare dincolo" se spunea odata; s-ar putea spuneacelasi lucru despre Basarabia: adevar sau eroare, dupa cum se afla dincoace saudincolo de anumite exigente ale Conferintei de pace sau ale Consiliului Suprem, side interesele principalelor puteri reprezentate. Asa cum vom vedea mai departe,atitudinea Uniunii Sovietice, a fost dictata de considerente absolut analoage.

NOTE

1. Dupa cifrele oficiale ale statisticilor ruse din 1907 §i 1908 proportia bArbatilor care §tiau saciteasca era pentru Moldova de 10,5% iar cea a femeilor de 1,7%! Cf. $t. Ciobanu, op. cit., 84.

2. Cf. pentru toate aceste statistici $t. Ciobanu, op. cit., cap. II, La population de la Bessarabie.3. G. I. Bratianu, Bismarck and Ion C. Bratianu, Iena-Leipzig, 1939, p. 19.4. $t. Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studii documente cu privire la mifcarea nationalet din

Basarabia in ani 1917 1918, Bucure§ti, 1929, p. XIII §i XXXIII.5. Ibidem, p. 7, nr. V.6. Ibidem, p. 18 urm., nr. XIV.7. Ibidem, p. 82 83, nr. LXV.8. Ibidem, p. 129 132, nr. LXXVIII.9. Dreptul de autodeterminare completa a popoarelor, ajungind pins la separarea §i crearea

de not state" comunicat facut Ucrainei pe 5 decembrie 1917.10. Cf. A. Boldur, op. cit., Annexe, p. 381 384.11. $t. Ciobanu, op. cit.., p. 214 215, nr. CLIV.12. Ibidem, p. 223, nr. CLVII.13. Ibidem, p. 239 240, nr. CLX.14. $t. Ciobanu, op. cit., p. LXXXVIII; A Boldur, op. cit., p. 66 $i urm.

63

fi-

si

--

-

www.dacoromanica.ro

15. N. Nartsov, Destinul istoric al Basarabiei fi a! Moldovei (In limba rusa), in IstorikMarksist", 9/85, 1940, p. 94.

16. A. Boldur, op. cit., p. 186.17. N. Nartsov, op. cit., p. 96.18. G. I. Bratianu, Ac ,tiunea politica fl milliard a Romfiniei In 1919, in lumina corespondenfei

diplomatice a lui Ion I. I. C. Bratianu ed. 2, Bucurelti, 1940, p. 52.19. S. Sazonov, Les annes fatales, p. 289 290.20. G. I. BrAtianu Agiunea politica fl milliard a Romfiniel in 1919, in lumina corespondenfei

diplomatice a lui Ion I. I. C. Bratianu, p. 102 10321. Ibidem, p. 161 $i urm.22. A. Boldur, La Bessarabie, Annexe, p. 387 si urm.[1] Yn ziva de 2 aprilie 1917 a fost sarbatoarea Sfintelor Pasti. Marea adunare nationals fusese

proiectatA a avea loc la Odesa in Duminica Tomii; adicA 9 aprilie 1917, dar nu s-a putut respectatermenul stabilit, desfasurandu-se pe data de 18 aprilie 1917, stil vechi, deodata cu manifestatia de 1 maidupA stil nou: Dupa congres, moldovenii au strabAtut strazile Odesei, purtind steaguri nationaleromanesti fa'dind asupra imensului public o foarte bunA impresie. A defilat apoi multimea dedemocrati si de socialisti-revolutionari prin fata locuirrtei boierului Vasile Stroescu, presedintelePartidului national moldovenesc, pe care I-au aclamat cu /nsufletire $i care le-a multumit prin cuvinte de/mbarbatare. Manifestatia s-a terminal cu admirabile dansuri populare moldovenesti jucate in vastapiatA a Catedralei (Sobor), spre nespusa uimire a publicului rusesc evreiesc din Odesa zApAcita delozincile internationale". (Apud, Onisifor Ghibtr,Pe baricadele vigil, Chisinau, 1992, p. 145)

[2] Congresul ostasesc moldovenesc s-a desfasurat in perioada 20-28 octombrie 1917, Limp incare la Petrograd izbucneste la 26 octombrie, marea revolutie bolsevica: Congresul ostasesc a fostexclusiv opera spontanA a tineretului cult moldovenesc din armata ruseascA, fora vreo contributie directsnici din partea Partidului national moldovenesc, care trecea dintr-o criza In alta, nici din parteagnipului de la Petrograd" in frunte cu Ion Inculet $i Pantelimon Erhan, trimisi din Capitals pentruadincirea revolutiei In Vendeea" dintre Nistru Prut, nici din partea zemstvei guberniale, respectiv aComisamlui guvernului provizoriu, nici din partea mea (Onisifor Ghibu) cu alit mai putin din parteaguvernului roman sau a altei formatiuni politice romfinesti de la Iasi". (Onisifor Ghibu, op. cit., p. 398).

64

si

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

BASARABIA IN RELATTILE DINTRE ROMANIA $1 U.R.S.S.

The communist agression of 1940, establishing Russia at themouth of the Danube and a step nearer to the Dardanelles, affectednot merely Romania but the entire continent of Europe, upsettingat it did, the balance at a traditional danger spot... It is tragic toreflect that genuine policy of reconciliation on the Kremlin's part,which by creating a loyal border zone all the way from the WhiteSea and the Baltic to the Black Sea might even perhaps haveprevented this war, sacrificed to imperialistic ambitions that washave since plunged mankind in its bloodiest struggle."

Ch. Upson Clark Racial aspects of Romania's Case", october1941. p. VIII

Agresiunea comunistii din 1940, aducInd Rusia la gurileDundrii ,ci cu un pas mai aproape de Dardanele, nu a afectatnumai Romania ci Intregul continent european, rasturnindechilibrul intr-un punct prin tradifie periculos..E tragic sa ne gindim ca o adevarata politica de reconciliere dinpartea Kremlinului pentru a crea o zones leala de granitli de laMarea Alba Fi Marea Edda pind la Marea Neagra, in Mc siiopreasca acest riizboi, a fost sacrificata unor ambitiiimperialiste care au Impins omenirea in aceasta luptasingeroasii.

Ch. Upson Clark Aspecte rasiale ale problemei Romaniei,octombrie 1941, p. VIII

Aceasta este exact chestiunea pe care ne propunem sä o analizam in acestultim capitol.

Ramasesem, de la ruptura acordului negociat de guvernul generaluluiAverescu cu Rakovski, la telegrama de protest a comisarului sovietic al AfacerileExteme, impotriva rezolutiei Sfatului §i a actului de unire din 9 aprilie 1918,pe care-1 califica drept tentative de a face sä fie considerat ca expresie a vointeimuncitorilor si taranilor basarabeni, votul proprietarilor..." caruia ii contestaonce putere legala internationals ". Sovietele cAutasera sa profite de insurectia pecare o provocasera in regiunea Hotin, dar tentativa a esuat. in 1919 incercaseraclteva lovituri pe Nistru cu scopul de a ajuta comunistii unguri in campania forimpotriva armatei romane, dar fares mai mult succes. Operatiile for impotrivafortelor lui Denikin $i ale lui Kolceak be dadeau destul de furca. La inceputul lui1920, se schita o mare ofensiva poloneza In Ucraina, unde miscarea lui Petliura seridica §i ea tot impotriva dominatiei sovietice. Denikin fusese eliminat, dar in sud,generalul Vrangel Linea Inca Crimeea. 0 interventie a Romaniei putea pune In

65

Tarii

$i

www.dacoromanica.ro

mare dificultate fortele Uniunii Sovietice! Cu supletea care o caracterizeaza,politica U.R.S.S. devine degraba concilianta §i astfel, rupturii din 1918 ii urmeazd ofaza noug de negocieri; pe 7 februarie 1920, comisarul Cicerin propunea ointrevedere preliminary la Vagovia, in vederea unei conferinte ruso-romane.Guvernul roman §i-a dat, in principiu, consimtanintul; au fost ale§i delegatii:domnii Filliti §i Karahan. Instructiunile delegatului roman erau ca problemareunirii cu Basarabia sä nu fie puss in discutie sub nici o forma'.

In 24 februarie, Cicerin revenea cu insistenta: radiograma lui sugera negocieripentru a stabili intre cele cloud OH relaiii pasnice. Adauga ca toate punctele inlitigiu intre cele cloud fan pot fi rezolvate pe calea negocierilor de pace fi toateproblemele teritoriale pot fi rezolvate prin bund infelegere. Guvernul roman ezita;din Londra, pe 3 martie, domnul Vaida-Voievod in§tiinta ca s-a pus in legAtura cuBucure§tiul pentru a primi un raskuns la acest subiect; citeva zile mai firziu, pro-punea ca loc de intilnire pentru negocieri Varqovia. Tocmai in acest momentguvernul Vaida a fost inlocuit cu cabinetul Averescu Tache Ionescu. Sovietele aupropus Harkovului ca loc de intilnire pentru o eventuala conferinta §i insistau dinnou, pe 8 august, cerInd un raspuns. Ministrul roman al Afacerilor Externe cerea §iel sä cunoasca conditiile, in care guvernul sovietic ar fi dispus sä inceapa negocierile,dar in§tiinta In acela§i timp ca guvernul englezl§i exprimase dorinta de a examinaconditiile de pace intre Rusia §i statele vecine". Eram in pfin razboi in Polonia:armatele lui Tuhacevski ajunsesera in fata Var§oviei de unde, contraatacul polonezavea sa le respinga spre est §i nord; generalul Weygand venise sa ajute statul majorpolonez cu experienta sa. Romania trebuia sa tiny cont de aceste circumstante,inainte de a incepe negocierile.

Delegatii putura sä se infilneasca de abia pe 22 septembrie la Var§ovia.Conform, instructiunilor primite domnul Filliti refuza sa discute chestiuneaBasarabiei; generalul Averescu ii reamintea intr-o telegrams din 28 septembrie cacel mai bun argument al nostru este ca Republica moldoveneasca s-a constituit inmod liber §i sub aceasta forma a intretinut raporturi de la Stat la Stat cu republicileMoscovei §i Ucrainei. Tot in deplina libertate §i-a proclamat unirea cu Romania.Asta nu-1 impiedica pe Cicerin sa constate, pe 30 septembrie ea guvernul sovieticconsideth di este perfect posibil sa se ajungd la un acord asupra chestiunilorteritoriale fi financiare care intereseazd cele (loud fdrl. Era pregatit sa furnizezetoate explicatiile necesare, in cursul conferintei care se pregatea. In fine pe 6octombrie, delegatul sovietic Karahan dadu cartile pe fata: pentru a explicama elor sovietice renuntarea fara discutii la Basarabia", propunea semnarea unuiangajament prin care Romania se obliga sa ramina neutra, in caz de conflict alRusiei sovietice cu o alts putere. Aceasta ultima problema interesa Intr-adevar multmai direct Uniunea Sovietica, care tocmai terminase o campanie neizbutita inPolonia §i se pregatea sä mai sustina una contra armatelor lui Vrangel. Pe 11octombrie, Karahan preciza ca problema Basarabiei va fi puss in discutie numai subforma ocolita a unei delimitari a frontierei intre Romania §i Ucraina i ca in afaradeclaratiei de neutralitate, vor exista §i concesii economice financiare; era vorbade tezaurul Bancii Nationale Romane, care devenea un fel de rascumparare pentruBasarabia. intre altele, guvernul sovietic se interesa el de problema minoritatilor§i aplicarea ei in Basarabia.

66

§i

gi

www.dacoromanica.ro

La Bucure§ti, in privinta acestor negocieri parerile erau Impartite. Genera lulAverescu ar fi fost de parere sa se profite de ocazie pentru a se ajunge la o recu-noa§tere sigura din partea Uniunii Sovietice; ministrul Afacerilor Externe TacheIonescu se opunea sustinfiid ca Romania trebuia sa se conformeze atitudinii marilorsai aliati §i sa nu adopte, fats de Sovietic, un punt diferit de al lor. Ori in acel moment,puterile aliate, §i mai ales Anglia §i Franta erau hotarit ostile Sovietelor; Frantarecunoscuse guvernul lui Denikin, apoi pe cel al generalului Vrangel. Se credea cutarie ca puterea Sovietelor nu va dura §i ca vor fi rasturnate de o contrarevolutie.

Regele Ferdinand ceru parerea lui Ion. I. C. Bratianu iar acesta se alaturaopiniei lui Tache Ionescu; raspunzind ca nu accepts nici o discutie asupra frontie-relor §i minoritatilor §i ca nu putea nicicum sa fie vorba de un acord, care ar semanaCit de cit cu o alianta cu Sovietele. Nu avea nici intentia sa discute problema navi-gatiei pe Dunare, care nu mai privea raporturile intre Romania §i U.R.S.S. Cumguvernul sovietic propunea continuarea negocierilor la Harkov, generalulAverescu, ceru pe 22 octombrie, explicatii suplimentare. Pe 28 octombrie, Cicerinanunta a Rusia sovietica ar putea renunta la uncle revendicari pe care ar aveadreptul sa le prezinte Romaniei cu privire la alte citeva puncte". Dar pe 31octombrie, o circulars a lui Tache Ionescu catre delegatiile romane anunta canegocierile vor fi aminate Rusia avind dorinta sa puns in discutie problemaBasarabiei i refuzInd *sa accepte punctul de vedere roman cu privire la tezauruldepus la Moscova". in acest timp, Moscova aflase de tratatul semnat la Paris la 28octombrie, prin care cele patru puteri aliate recuno§teau suveranitatea Romanieiasupra Basarabiei. Astfel, pe 1 noiembrie, In numele Rusiei Sthrietice §i al Ucrainei,Cicerin, in§tiinta ca aceste republicii nu pot recunogte nici o validitate unui acordcu privire la Basarabia, incheiat gra participarea lor". Astfel se incheie fazanegocierilor §i se reveni, cel putin teoretic, la starea de razboi, care persista din 1918intre cele doua taxi.

in realitate este evident, ca, in timpul anului 1920 guvernul sovietic a fost demai multe on pe punctul sa renunte, printr-un tratat, la once pretentie asupraBasarabiei. Era gata sa o fad in timpul razboiului impotriva Poloniei cind se temeain fiecare moment de o interventie romaneasca §i se arata Inca dispus s-o fad, inschimbul tezaurului roman, in momentul in care se pregatea sa se repeada asupraCrimeii §i sa lichideze. cu armata lui Vrangel. Dad Romania nu a cedat acesteidorinte care ar fi simplificat problema viitoarelor sale raporturi cu U.R.S.S., wen-du-le la acela§i nivel cu cele ale Poloniei dupa tratatul de la Riga, a facut-o numaipentru a ramine solidara cu puterile aliate §i tinind cont de sugestiile lor. Deci,acestea ant priinele responsabile de situatia alit de specials in care s-a aflat apoiRomania in relatiile sale cu vecinii ei din est. Fara interventia lor, ea putea obtineaceasta recunoa§tere sigura din partea U.R.S.S.-lui; lipsa acestei recunomteri avindsa greveze cu o atit de grea ipoteca problema Basarabiei §i politica romaneasca ingeneral.

Este adevarat ck de§i obtinuta in termenii cei mai categorici, aceasta recu-noa§tere n-ar fi valorat mai mult cleCit independenta Georgiei, recunoscuta In 1920,sau, deasemenea, cea a frontierelor orientale ale Poloniei, ratificate la Riga in 1921§i abolite In 1939. Ar fi existat, cel mult, o controversy in materie de drept interna-tional, in intervalul foarte scurt dintre cele doua razboaie mondiale.

67

www.dacoromanica.ro

Anii urmatori mi au adus schimbari importante in aceasta situatie incordata.Pe malurile Nistrului se intilneau din cind in cind comisii locale pentru a reglaincidentele de frontiers, totdeauna numeroase, in starea de ostilitate latenta a rela-tiilor ruso-romane; se produceau destul de des incursiuni armate de pe malul stingal Nistrului pe malul drept. La conferinta de la Geneva din aprilie 1922, delegatiaromans a avut ocazia sä o intilneasca pe cea a Sovietelor, dar in afara unorschimburi de pareri ce exprimau puncte de vedere contrarii, de§i in termeni carepastrau aparente de curtoazie, nu s-a adus nici o modificare punctelor de vedererespective in problema Basarabiei §i a celorlalte litigii, din care nici unul nu fuseserezolvat. Conferinta de la Lausanne, unde a fost stabilit regimul ntorilor, nuaduse nici o schimbare in problema Basarabiei.

in 1924, se produc doul evenimente de egala importanta pentru evolutiaraporturilor U.R.S.S.-lui cu Romania. Urminduli politica de incurajare aautonomiilor nationale, neutralizata cu grija prin riguroasa centralizare aplicata departidul comunist, guvernul de la Moscova instituia pe malul sting al Nistrului onoun republica moldoveneasca, federalizata la republica sovietica Ucraina dar careputea intrebuinta limba moldoveneasca" in administratie §i in §colile situate peteritoriul ei, §i pe care 1§i dadeau silinta, exagerindu-i unele particularitati, sa odeosebeasca de limba romans. Capitala era micul ora§ Balta §i cele citeva distincteale lui, trasate neregulat, continind aproape acelea0 regiuni populate cu satemoldovene§ti pe care Peyssonnel le mentiona deja la sfigitul secolului al XVIII-lea.Dar principalul scop al acestei curioase formatiuni politice era sä constituie unelement de atractie pentru Cara moldoveneasca" anexata de Romania, adicaBasarabia. Pe hartile U.R.S.S.-ului teritoriul noii republici continea §i aceastaprovincie Balta era considerate re§edinta provizorie.

in aceste conditii, o noun conferinta ruso-romans, convocata la Viena lasfir§itul lui martie 1924, nu putea duce la un rezultat pozitiv. Ea inregistra. Insa unfapt nou: delegatia sovietica care respingea once continuitate cu regimul tarist §idrepturile sale istorice, adopts totqi punctul de vedere sustinut de reprezentantiivechiului regim in discutiile de la Conferinta de pace din 1919 §i ceru un plebiscit inBasarabia pentru a se ajunge la o solutie definitive a problemei. Trebuie notat inparanteza, ca U.R.S.S.-ul recomanda aceasta procedure eminamente democraticanumai pentru Basarabia; intentia era cit se poate de clara §i negocierile .au fostintrerupte pe un refuz al delegatiei romane.

in realitate, aceasta putea sa face nu un plebiscit ci mai multe. Deja avuseseraloc trei alegeri parlamentare in Basarabia de dupe Unire, cu sufragiul universal §i oparticipare numeroasa a electorului care §i-a mentinut constants simpatia pentrucurentele radicale, evolutie destul de naturals in opinia unei provincii care trecuseprin framintarile marii revolutii ruse. Dupe zicala binecunoscuta, Basarabia numarain acea perioada doua milioane §i jumatate de subiecti, in afara subiectelor denemultumire. Administratia romans 'Asa evident de dorit in primii ani ai nouluiregim §i era greu sa fie altfel. Nu dispunea de un numar suficient de cadre pregatitein aceste scopuri, §i in plus, aveau a face cu o populatie care fusese lama in voia ei

68

* *

si

www.dacoromanica.ro

de guvernul tarului §i acum nu intelegea deloc la ce-i putea servi un perceptor, unjandarm sau un institutor. Divergentele §i abuzurile erau inevitabile §i adeseori auexistat proteste contra procedeelor folosite in unele alegeri; §i totu§i nu puteauImpiedica niciodata ca sufragiile sä mearga in majoritatea cazurilor la extremastings a partidului taranesc sau la extrema dreapta antisemita, ceea ce nu avea cumsa fie pe placul guvemului. Pe de alts parte, trebuie sä remarcam ca n-a existat niciinainte nici dupa 1924, nici o mi§care separatists in favoarea intoarcerii la Rusia,bineinteles cu excep ;ia actiunilor agitatorilor comuni§ti de profesie, care aveau omare influents asupra minoritatilor. In 1924, Incercara chiar, la sfir§itul verii, o nounlovitura de foga analoaga celei de la Hotin din 1918 dar, de data asta in sudulBasarabiei, tot in sinul unei populatii alogene.

Insurectia" de la Tatar Bunar, bine aprovizionata cu depozite clandestine dearme §i condusa de bande revolu ;ionare venite din cealalta parte a Nistrului a avutun oarecare rasunet in presa europeana dar nu a reu§it sa se mentina dupa inter-ventia trupelor. Coloni§tii germani din Basarabia meridionall au limas fideli auto-ritatilor romane §i au contribuit prin rezisten ;a for energica la e§ecul total almi§carii; totu§i a continuat exercitarea unei propagande subversive asupra minori-tatilor evreie§ti §i rutene. Acest lucru a fost descoperit mai tirziu. Aceste trei mani-festatii se succed la distanta de citeva luni; crearea republicii sovietice moldo-vene§ti, o cerere de plebiscit la conferinta de la Viena, §i in sfir§it, incursiunea de laTatar Bunar, releva at se poate de clar metodele folosite de politica U.R.S.S. Inprivinta Romaniei.

Din acest moment, politica sovietica trece la o noun etapa. Puterile (Mari leputeri), care dezaprobasera negocierile directe romane-sovietice, au recunoscut,fiecare la iindul ei guvernul sovietic. Ideea cordonului sanitar a fost abandonata §ise putea prevedea momentul and U.R.S.S. va redeveni un factor important alpoliticii europene §i mondiale. Pentru asta trebuia sä dea garantii ca intentiile saleslut papice. Ocazia s-a prezentat odata cu pactul Briand-Kellogg, din 27 august1928: acest instrument diplomatic fail precedent, oferit tuturor statelor planeteipentru a infiera rkboiul §i a institui pacea ve§nica, avea sa primeasca adeziuneaUniunii Sovietice. Pe 9 februarie 1929, s-a desfa§urat la Moscova o ceremoniesolemna: comisarul Afacerilor Externe, Litvinov, semna cu reprezentantii statelorinvecinate U.R.S.S.-ului in Europa, de la Baltica la Marea Neagra, un protocol princare recuno§teau ca valabila stipularea pactului Briand-Kellogg; era pentru primacoal% and un delegat roman I§i punea semnatura linga cea a comisarului sovietic.Aceasta nu-1 Impiedica pe comisar sa precizeze, in discursul pronuntat cu acastaocazie, urmatoarele: faptul ca printre not se gase§te in calitate de delegat semnataral protocolului, reprezentantul unui stat cu care Uniunea nu intretine relatii diplo-matice normale avind cu acesta conflicte vechi §i serioase, ce nu au fost lichidate §ipe care protocolul acesta nu are ca scop sä le rezolve, acest fapt, cum vä spuneam,este o proba In plus a spiritului pacifist de care este insufletita U.R.S.S. Aratinduliinteresul pentru pace, U.R.S.S. nu uita sa aminteasca rezervele sale in privintaconflictului cu Romania in privinta Basarabiei. Protocolul Litvinov, cum a fostdenumit de atunci, a avut totu§i avantajul sä puns capat starii teoretice de razboicare continua sa existe totu§i intre cele doled taxi, de§i, de fapt, de cItva timp inceta-sera ostilitatile de-a lungul Nistrului.

69

www.dacoromanica.ro

Politica abila a lui Litvinov avea sa inregistreze not succese; in primavara din1931 s-a pus problema incheierii unui pact de neagresiune intre U.R.S.S. §1 Franta,Polonia §i State le Baltice. Romania era aliata cu Polonia din 1921, §i semnase cuFranta, in 1926, un tratat de prietenie care o obliga sa se puns de acord cu Frantaasupra tuturor problemelor ce priveau ordinea stability. Nu era logic sä incheie §iea la findul ei un pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica, pentru a mentinetrainicia aliantelor sale?

De la Var§ovia §i de la Paris se exercitau presiuni asupra guvernului de laBucure0. Dupe unele ezitari ne-am decis sä incercam §i ministrul Romaniei laRiga, Mihai Sturza, a trebuit 0-1 intilneasa pe comisarul adjunct sovieticStomoniakov. Acesta se declara de acord sä elaboreze un pact de neagresiune, dupamodelul celui cu Franta qi Polonia, dar insista sä se introduce in textul care-i erapropus mentiunea diferendelor existente" cu. Romania, ceea ce nu putea viza inprimul rind, cleat Basaxabia. Delegatul roman a respins imediat aceasta cerere §i s-a mentinut pe pozitia pentru care avea instructiuni: neacceptarea nici unei discutiicu privire la drepturile Romaniei asupra Basarabiei. La putin timp dupa intre-ruperea acestor negocieri, un nou incident veni sä repuna problema naturii raportu-rilor ruso-romane: politica de lichidare a culacilor, sau tarani bogati urmarita cu onemiloasa fermitate de regimul lui Stalin, a avut pentru republics moldoveneasca"consecinte deplorabile: multi dintre aceqti nenorociti, urmariti de represiuneaSovietelor, incercau sä treaca Nistrul in plina iarna, sub focul ucigator al grani-cerilor sovietici: un reportaj al lui Geo London, binecunoscutul ziarist parizian, ainformat opinia publics europeana despre tragedia care se desfa§ura la frontiereleBasarabiei.2

Dar negocierile ruso-poloneze aratau ca pactul intre Var§ovia §i Moscova vafi incheiat in curind. Insistentele guvernului polonez s-au facut mai presante qipactul de neagresiune ruso-polonez fu semnat la 25 iulie 1932, guvernul romanmultumindu-se cu declaratia ca ratificarea nu va avea loc decit dupa incheierea unuiacord similar intre Moscova §i Bucure§ti.

Franta incheiase la rindul ei pactul de neagresiune cu Sovietele §i facea gi eapresiuni pentru a obtine alinierea" Romaniei la aceasta noua politica. MinistrulRomaniei la Var§ovia, domnul Mere, a fost insarcinat sa reia negocierile cu repre-zentantii U.R.S.S.-ului. Acesta a fost momentul in care s-a produs, ca o adevaratalovitura de teatru, rasunatoarea demisie a lui Nicolae Titulescu, ministrul Romanieila Londra §i primul delegat al tarii sale la Societatea Natiunilor unde juca un rolimportant. Eminentul diplomat roman, considera, pe bung dreptate, a se merseseprea departe pe calea negocierilor directe, la care, de altfel, nu avusese nici ocontributie. Guvernul Vaida, care angajase noile negocieri, a fost nevoit sä seretraga, §i lase locul unui cabinet Maniu, in care Titulescu deveni ministrulAfacerilor Externe. Pastry conducerea acestui departament pins in 1936, indiferitele guverne care s-au succedat in timpul acestei perioade agitate.

in noiembrie 1932, am avut ocazia sa-1 interpelez asupra problemei negocie-rilor cu Sovietele i a raporturilor Romaniei cu aliatii sai. Raspunsul sau din 23noiembrie precizeaza, ca in relatiile sale cu Sovietele, Romania se limita la stipu-Wile pactului Briand-Kellogg, ceea ce o dispensa de un tratat suplimentar, care arfi prezentat dezavantajul de a fixa un termen pentru iiitentiile papice ale semna-

70

www.dacoromanica.ro

tarilor §i de a marca incertitudinea frontierelor geografice. Relatiile Romaniei cuFranta §i Polonia, declara ministrul Afacerilor Externe, nu trebuiau sä sufere dincauza acestui dezechilibru de moment al respectivelor lor atitudini fall de U.R.S.S..De fapt, rezulta ca ar fi fost mai bine ca Romania sä fie lasata sa-§i urmeze propriapolitica fara sa fie obligata sä se alinieze" in conditii defavorabile. UniuneaSovietica avusese atuurile in mina §i nu s-a dat in laturi sa o faca pe vecina ei säsimta acest lucru.

Ajungerea la putere a regimului national-socialist in Germania in 30 ianuarie1933, rasturna brusc balanta tuturor combinatiilor diplomatice, Sovietele s-au simtitdirect amenintate, §i, in acela§i moment, in Extremul Orient, patrunderea japone-zilor In Manciuria ridica alt pericol la frontierele lor.

Curind politica Moscovei redeveni concilianta §i se apropie repede deSocietatea Natiunilor pe care pins acum o tratase cu atita dispret. Delegatii eiaparura la conferinte, unde se discuta cu o mare putere de iluzionare despre dezar-marea generals: generoasa §i pacifists, U.R.S.S., chema nu numai to ;i proletarii säse reuneasca pentru triumful Revolutiei, ci deborda de entuziasm pentru formulecare ar fi trebuit sä aducci pe pamint vIrsta de our §i sä convinga lupul sä pascaalaturi de oaie. Din sugestiile de atunci ale lui Litvinov, s-a nascut raportul, Intocmitde cel mai mare specialist in drepturi intrnationale, Nicolas Politis, care a ajuns laun rezultat pozitiv §i concret; conferinta de la Londra, unde a fost proclamata pe 3iulie 1933 definitia agresorului" acceptata de U.R.S.S. §i toti vecini sai europeni §iasiatici, de la Estonia 3 Polonia pins la Iran §i Afganistan. Aceasta formula, careavea un caracter foarte general nu aducea nici o noua precizare asupra hotarelorteritoriale ale Romaniei §i Uniunii Sovietice, dar definea, fara echivoc, conditiile deagresiune la care semnatarii se angajau Inca °data sa renunte, ca mijloc de realizarea intereselor lor politice §i na ;ionale.

Se hotarise ca era interzis sa se declare riizboi, se invadeze un teritorlual unui stat fara o declarafie de riizboi. in plus, raportul Politis care constituiabazele noii conventii, preciza in termeni indiscutabili ca era vorba aici de teritoriulpe care un stat is1 exercitti in fapt autoritatea. Aceasta rezolva fara controverse,problema anganjamentelor U.R.S.S.-ului fats de frontiera basarabeana. UniuneaSovieticii nu recunoscuse inch- formal suveranitatea Romaniei asupra teritoriuluiBasarabiei, dar renunfase, printr-un act public 0 solemn, la orice veleitate dea-1 lua cu foria.4 Acest act diplomatic marcheaza desigur punctul culminant alpoliticii lui Titulescu §i fara-ndoiala, §i cel mai frumos succes real al carierei sale.intelept ar fi fost sa ne oprim aici.

* *

Dar evenimentele i§i urmeaza cursul lor; o fatalitate de neinlaturat parea saIndrepte din nou lumea spre razboi. Parasita de America imediat dupa Incheiereapacii, nesigura de sprijinul Marii Britanii care, dupa Locarno, nu mai vedea dincolode frontiera Rinului, politica franceza revenea la ideea de a cauta in est o contra-pondere a puterii crescinde a Reichului. Polonia uime§te in 1934 semnind un pactde neagresiune cu Germania. Considerind-o trecuta de cealalta parte, Franta

71

si

sd

www.dacoromanica.ro

incerca imediat sg-§i stfingg leggturile care o uneau cu Mica Antantg §i sg substituie,sau macar se adauge aliantei poloneze, care devenea nesigura, garantia suplimen-targ a Uniunii Sovietice. Acesta a fost scopul calatoriei lui Louis Barthou inprimgvara lui 1934 in capitalele Europei Orientale, in vederea incheierii, inclusiv cuUniunea Sovieticg a unui pact regional, care, nu ar mai fi numai unul de nonagre-siune ci §i de asistenta mutualg §i efectivg. Nu e locul aici sä insistam asupra acestorvicisitudini diplomatice, care privesc de destul de departe subiectul nostru; fapt esteca Titulescu, devenit unul dintre propagandi§tii cei mai activi ai acestei politici, lughotarirea sä alinieze" din nou politica Romaniei in raporturile ei cu Moscova,dupg politica Frantei, pe calea pe care o sugera §i noua orientare a Cehoslovaciei,dupg intgrirea pactului Micii Antante, care avusese loc in 16 martie 1933.

AceastA noua tentative avea sä se loveascg de obstacole serioase. A fostafectata in primul rind unitatea de actiune a Micii Antante, Cehoslovacia stabilindraporturi diplomatice cu Uniunea Sovieticg, dar Iugoslavia refuzind once relatiedirectg cu guvernul de la Mosova. Polonia 1§i men;inea pozitia de aliatg a Franteidar refuza cu hotgfire sg se lase antrenatg intr-o intelegere care ar fi inclus U.R.S.S.in aceste conditii a avut loc brusc, pe 9 iunie 1934, schimbul de scrisori intreTitulescu §i Litvinov, prin care erau reluate relatiile diplomatice dintre RomaniaU.R.S.S. Fragmentul cel mai important §i mai caracteristic al textului identic alacestor &ma documente, era evident, cel in virtutea caruia guvernele ambelor fadIfi garantau mutual respectarea deplind intreaga a suveranitiitii lor Fi abfinereade la orice amestec, direct sau indirect in afacerile interne ale fieciireia dintre ele,fi in special, a oricarei propagande sau agitafii sau orice alto interventie.... De§iopinia publicg romaneasca §i parlamentul s-au aflat in fata unui fapt implinit, totu§i,intr-o §edintg a comisiilor reunite ale Camerei §i Senatului, au fost formulateobiectii. Cea mai importanta §i deci fundamentalg era cg in aceste circumstance,termenul de suveranitate nu definea in intregime intinderea teritoriului, in timp ce,celelalte tratate de recunoa§tere a vecinilor sgi de Cate Uniunea Sovieticg, conti-neau o delimitare foarte precise a frontierei sale. Exista conven ;ia de la Londra,bineinteles, dar s-a amintit cg Litvinov, expunind, cu citeva luni mai devreme, Iacongresul partidului comunist de la Moscova, rezultatele politicii sale, subliniaseadeziunea la definitia agresorului" a celor trei state ale Micii Antante, adaugind,totu§i, aceea0 rezervg pe care o mai fgcuse in 1929, cu ocazia pactului Briand-Kellogg: Faptul de a fi ajuns la acest act, in ciuda litigiilor vechi, care nu au fostInca rezolvate, cu unul dintre aceste state, Romania nu poate decit sa-i sporeascaimportanfa.5

Desigur, raporturile cu U.R.S.S. evoluaserg intr-un sens favorabil de la nego-cierile de la Riga, in 1931, astfel incit o destindere in relatiile romano-ruse, subliniatgde trimiterea de diplomati acreditati la Bucure§ti §i la Moscova, nu ridica obiectii deprincipiu in mediile politice §i parlamentare. Dar echivocul nu a persistat mai putincu privire Ia limitele acestei suveranitati", recunoscutg In unele texte diplomatice §icontestate apoi de declaratii sau publicatii oficioase de inspiratie sovietica.

In fond, piatra de-ncercare in raporturile ruso-romane o reprezentaBasarabia; la nevoie obstacolul putea fi ocolit, atita timp cit nu era vorba decit deameliorarea relatiilor de vecingtate §i de intgrirea ideii de pace intre cele doug state,dar dificultatea reaparea la faza urmgtoare dacg se incerca o mai mare apropiere a

72

§i

fi

www.dacoromanica.ro

politici Romaniei de politica U.R.S.S. Deocamdata aceasta I§i facea, in sesiunea dintoamna lui 1934, o intrare triumfala la Societatea Natiunilor, §i admiterea ei puteafi considerate ca o noun confirmare indirecta a intentiilor. sale pacifice fiindca intermenii art.10 ai pactului Societatii Natiunilor membrii Societatii se angajeaza sarespecte §i sa mentina fate de orice agresiune exterioard, integritatea teritoriala §iindependenta politica a tuturor membrilor Societatii". in privinta acestei obligatii6nu a fost formulate nici o rezerva §i parea dificil el pe de o partre U.R.S.S. sägaranteze integritatea teritoriala a Romaniei, membra a Societatii Natiunilor,integritate care cuprindea §i Basarabia, §i pe de alta conteste simultan posesiaacestui teritoriu. Dar s-a constatat repede ca asemenea concluzii apartineau unorprejudecati burgheze §i diplomatia sovietica nu se oprea la astfel de lucruri minore;trebuie sä recunoa§tem ca in aceasta privinta ea nu facea decit sa continuie otraditie lasata mo§tenire de Rusia imperials Inca de cind Gorceakov interpretase infelul expus mai sus, conventia ruso-romans de la 16 aprilie 1877.

in anul urmator a fost atins din nou un punct critic in relatiile ruso-romane.Urmind politica inceputa de Louis Barthou, care fusese ucis in atentatul de laMarsilia Impotriva regelui Alexandru al Iugoslaviei, succesorii sai de la Quaid'Orsay semnau pe 2 mai 1935 un pact de asistenta militara cu U.R.S.S. in 17 maiCehoslovacia semna un altul. In timpul verii, izbucnea criza din Etiopia, careaducea complicatii periculoase §i diviza Europa in privinta sanctiunilor, aplicateItaliei ca stat agresor. Din ce in ce mai clar, doua sisteme politice se creionau amin-tind antagonismul dintre Triplice §i alianta franco-ruse, in ultimii ani ai secolului alXIX -lea. Axa, pe de o parte, de cealalta aliantele europene care gravitasera pinsatunci in jurul Frantei, carora li se adaugau acum not pacte Incheiate cu U.R.S.S.

Pentru politica romaneasca a fost Inceputul unei dileme teribile.Problema devenea mai ales un rebus geografic. Pactele de asistenta incheiate

de Paris §i Praga cu Uniunea Sovietica presupuneau interventia armatelor sovieticeIntr-un conflict cu Germania; dar nu mai era ca In 1914 o fronded comuna Intreaceasta din urma §i U.R.S.S. Teritoriul Poloniei se intercala Intre cel al Reichului §iposesiunile Uniunii Sovietice, guvernul de la Var§ovia, raminind aliat al Frantei,refuza categoric sali deschida frontierele unei eventuale treceri a Armatei Ro§ii.Cum ar fi putut acestea sa villa in ajutorul Cehoslovaciei, potrivit pactului de asis-tenta, al carui scop esential era sä elibereze de aceasta indatorire armata franceza?Nu mai raminea decit teritoriul romanesc,care, printr-un culoar strimt, in regiunede munte, lipsita de §osele §i csi ferate, punea in legatura directs reteaua sovieticacu extremitatea orientala a Cehoslovaciei. Tehnicienii militari sint cei care trebuiesa spuna dad aceasta combinatie baroca, ceruta de traseul frontierelor, este reali-zabila, a§a cum diplomatii sint cei care pot spune dad este posibila din punct devedere politic, scria atunci amiralul francez Castex. Acesta este pretul ajutoruluiterestru dat de Rusia dad nu intervine alta situatie de razboi."7

Avea sä se lase Romania antrenata in aceasta combinatie §i sä admits trecereaarmatelor sovietice pe teritoriul sau ale carui hotare guvernul de la Moscova nu lerecunoscuse in mod explicit limitele §i despre care echivocul care persista in atitu-dinea sa, putea stimi cea mai legitima §i puternica Ingrijorare?

Aceasta situatie a facut obiectul unei actiuni intreprinsa in press §i in parla-ment, in vederea obtinerii necesarelor lamuriri de la Ministerul Afacerilor Externe.

73

se -i

§i

www.dacoromanica.ro

Din nou, problema Basarabiei se ridica pe calea pe care chiar Titulescu, de dataaceasta, Incerca sa antreneze politica Orli sale.

Desi nu expun cu plgcere evenimente unde este vorba de propria mea acti-vitate politica grit obligat sa amintesc fazele ei cele mai importante, fiindcg Intim-plarea a fgcut sa fiu, cel putin pentru citva timp, singurul ei sustingtor in parlament;acest solo a fost sustinut mai tirziu de corul tot mai numeros de reuniuni publicearticole de presg,desi in surding numerosi parlamentari, atit din guvern cit si dinopozitie, fusesera Inca de la Inceput de aceeasi parere cu mine. Este adevgrat cgprestigiul international de care se bucura Titulescu era atit de considerabil Incit,simplul fapt de a-i ataca politica atribuia adversarilor sgi o atitudine de iconoclasti.Am fost constient ca nu pot scgpa de acest inconvenient.

In 5 octombrie 1935, am depus pe biroul Camerei o cerere de interpelare,subliniind pericolul mortal" pe care-1 poate Insemna pentru Romania, trecereatrupelor sovietice, atit din punct de vedere al relatiilor internationale cit si alriscurilor pe care-I prezenta o astfel de operatie pentru securitatea sa interioarg. Lainterval de o saptaming, dupa ce am avut confirmarea punctului de vederepolonez, dupg o scurta vizita la Varsovia, Intrebam Intr -o scrisoare adresata direc-torului marelui ziar romanesc Universul", facind aluzie la garantii suplimentarepe care U.R.S.S. ar putea sa ni le dea, daca vom avea garantia ca Rusia Sovieticgsi-ar respecta cu precgdere astfel de angajamente, chiar clack si le-a luat, stiind cusigurantg cg le poate anula prin insasi prezenta armatelor sale, carora not le vompermite accesul pe teritoriul romanesc ?"

mult asteptat sosi In fine, sub forma unui comunicat alMinisterului Afacerilor Externe, din 16 octombrie cu urmatorul continut:

$tirile conform cgrora ar fi existat sau exists Intre Romania U.R.S.S. nego-cieri cu privire la trecerea armatelor sovietice pe teritoriul romanesc shit lipsite deonce temei.

Aceste stiri fac parte dintr-o actiune sistematicg condusa de anumite mediistrgine, pentru a influenta o schimbare in politica actualg a Romaniei sa dgunezebunelor raporturi cu U.R.S.S., raporturi care trebuie sä constituie unul din scopurileesentiale ale politicii externe a Romaniei.

In privinta unui pact de asistenta Intre Romania U.R.S.S. nici acesta nu afgcut obiectul negocierilor intre cele doug guverne",

In ciuda termenilor atit de categorici ai acestei dezmintiri, care au fost repe-tati de nenumgrate on de atunci Incolo, discutia, In aceasta privinta era de abia lainceput. x <

Fara Indoiala vom sti Intr-o zi, in amanuntime Ce for de negocieri au avut locla Geneva in acel moment, sau in Imprejurimile loadui de reuniune a SocietatiiNatiunilor, Intre Titulescu si Litvinov; acestea s-au concretizat Intr-o formulaasupra cgreia vom reveni mai tirziu.

Inca de la inceputul lui noiembrie, o campanie de press daca nu oficioasg, celputin tolerata de cenzurg, care pentru alte opinii era mult mai strict cauta sademonstreze ca pactul de asistenta Intre Romania $i U.R.S.S. era inutil, deoareceoricum Romania avea obligatia sa lase sa treaca, la nevoie, trupele sovietice, faradiscutie, in virtutea art. 16 al pactului Societatii Natiunilor, unde era membrualgturi de U.R.S.S. Am considerat deci cg este necesar sa interpelez din nou,

74

Raspunsul

si

si

9i

9i

gi

www.dacoromanica.ro

Intrebind daca politica externs a Romaniei este conditionata numai de art. 16 farasa tins seama de pactul Societatii Natiunilor in ansamblul lui, atit in liters cit si inspirit"? I s-a raspuns interpelatorului in lipsg, de abia pe 13 decembrie de cgtreministru, eu fiind la Paris sg mg pun la curent cu opiniile lumii politice franceze, cuprivire la ratificarea pactului franco-sovietic si, in masura posibilitgtilor sa-i infor-mez despre starea de spirit din Romania.

Discursul lui Titulescu putea sa calmeze pe moment anumite aprehensiuni,fa'rg totusi sa inlature eventualitatea realizgrii lor. Din nou opunea o dezmintireformalg, zvonurilor cu privire la pactul de asistentg cu Moscova $i preciza cg politicaRomaniei era deteriminatg de pactul Societatii Natiunilor in ansamblul lui si nu deun articol izolat; pentru cine §tia sa citeascg printre rinduri, asta insemna cg faraconsimtamintul explicit al Romaniei nu putea fi luatd nici o decizie. El dadeaasigurgri ca va face tot pentru ca interpretarea acestui articol sa nu daunezeintereselor romane§ti". Pe de altg parte i§i asuma obligatia de a nu restringemisiunea Societatii Natiunilor la luarea de masuri capabile sa apere pacea in lume"si, amintind CA, de-a lungul istoriei nici un rgzboi nu a opus Romania, Rusiei, el sedeclara in masura sg transforme neintelegerile intr-o strinsA prietenie $i intelegerecu Uniunea Sovieticg".

I-am raspuns, citeva zile mai tirziu, tot in absentg, lui Titulescu care pleca laGeneva in momentul cind eu soseam de la Paris. Eram in masura O. depun pe biroulCamerei doug hgrti oficiale; una a Ucrainei sovietice din 30 mai 1934, alta a cgilorferate ale U.R.S.S. din 1 ianuarie 1934; amindoug contineau Basarabia in hotareleUniunii Sovietice, argtind-o, cel mult, ca pe un teritoriu ocupat de Romania. Amadaugat curind si un exemplar din Basarabia rofie, revistg editatg la Mosova, acgrei copertg expunea desenul simbolic cu conturul frontierelor Basarabiei,transformatg, din motive propagandistice in imaginea unei femei inlantuite, ingenunchi, sub amenintarea tunurilor $i baionetelor tiraniei romanesti. Aceste faptema autorizau sa declar ca, dupg parerea mea, totu§i, raporturile romano-ruse eraulipsite de sinceritate Si cg cineva nu poate fi §i antirevizionist la Geneva §i revi-zionist la Moscova si Kiev". in fapt, on de cite on era vorba de Basarabia, diplo-matii ru§i am avut experiente personale scoteau in evidentg necesitatea de amenaja opinia publicg si mai ales opinia publics ucrainiana. Acest argument, datfiind libertatea absoluta a opiniilor" si data fiind presa pe care o practica regimulcomunist, era de naturg sa provoace anumite dubii suplimentare in privinta sinceri-tatii intentiilor lor.

Nu e cazul sa insistam aici asupra urmarii acestei polemici. Sper sa fieconcludent sa amintesc faptul ca am adunat, in cursul unei calgtori in ianuarie 1936,la Berlin, unde fusesem chemat sg sustin o conferintg la Universitate, declaratii careate§tau interesul acordat in Germania problemei pactului intre Romania si Soviete,si posibilitatea ca in cazul in care atitudinea noastrg ar fi lost macar indentica cu ceaa Poloniei, sa obtinem garantii cg actiunea revizionista maghiarg nu avea sa fiesustinuta in privinta frontierelor romanesti 9. Aceste informatii, a caror confirmarenu o puteam obtine fail schimbarea tendintelor politicii romanesti, nu 1-au influ-entat pe ministrul nostru de externe. $i pe el 11 preocupa foarte mult situatia cuprivire la intentiile sovietice $i faptul ca guvernul de la Moscova continua sg nurecunoasca in termeni clari $i precisi frontiera Nistrului. Dar; fiind un foarte bun

75

www.dacoromanica.ro

jurist, credea el va ajunge sa descopere formula ingenioasa care sä solutionezeproblema, cu ocazia pactului de asistenta pe carei§i propusese sa -1 incheie, §i pe alecarui consecinte practice refuza sa le prevada.

In timpul discutiilor care au precedat la Paris ratificarea pactului franco-sovietic, in februarie 1936, a fost vorba de mai multe on de pactul pe care Romaniaera pe punctul sa-1 incheie cu Moscova, §i care, in lipsa Poloniei recalcitrante, arasigura legatura armatelor sovietice cu Cehoslovacia. Pre§edintele Flandin, peatunci ministru Afacerilor Exteme, afirma categoric ca Bucure§tiul a§teapta decizianoastra pentru a negocia cu Moscova". Raportorul pactului, M. Torres, constata caPo Ionia, fidela traditiei sale istorice §i geografice accepts greu o formula deasistenta mutuala care ar risca sä o expuna traversarii teritoriului sau on de armatelegermane, on de cele ale Uniunii Sovietice", dar nu pomenea un culAnt de Romania.Mai firziu, raportorul pactului la Senat, fostul ministru Yves Le Trocquer, declara CAdaca sintem bine informati, este vorba §i despre existenta unui pact de asistentamutuala intre Romania §i U.R.S.S.", §i facind aluzie la art. 16 al pactului SocietatiiNatiunilor, adauga ca acest paragraf indica Romaniei, in afara legaturilor sale deprietenie cu Cehoslovacia, obligatia de a lasa sa se stabileasca intre Cehoslovaciaatacata §i U.R.S.S., o legatura prin intermediul teritoriului ei". Pe de alts parte,deputatul Philippe Henriot insista asupra dezmintirilor aduse de Titulescu Inparlamentul Romaniei, la informatiile din care se dorea sa se traga profit pentru agrabi pactul franco-sovietic. Ecoul acestor discutii ajungea repede la Bucure§ti, undese puteau procura ziare frantuze§ti §i chiar Journal Officiel; In care puteau fiurmarite in detaliu dezbaterile parlamentare. Cenzura guvernului roman supra-veghea cu grija ca ziarele romane*ti sa nu poata reproduce nimic din ceea ce sespunea la Paris, dad acea atitudine putea parea duplicitara.

Intr -o culegere de acte diplomatice cu privire la interesele §i drepturileRomaniei, profesorul Da§covici reu§ise totu§i sa reproduce termenii acordului fero-viar care fusese incheiat intre U.R.S.S. §i guvernul roman, pentru reluarea traficuluipe podul caii ferate de la Tighina, ce fusese repus in cirulatie. Se spunea ca punctulde jonctiune al retelelor cailor ferate sovietice §i romane§ti se gase§te pe axastilpului din dreapta podului de pe Nistru" dar nu se facea nici o mentiune nicidespre vama, nici despre frontiera, nici despre cele cloud state care iau parte laaceasta singulars conventie ".

Alte informatii lasau sal se Inteleaga ca exista obligativitatea fats de aviatiasovietica sa i se permits survolarea teritoriului Romaniei pentru a putea sa ajungala aerodromurile cehoslovace §i se luau chiar masuri pentru ca sa fie pregatitelocomotivele §i gamiturile de vagoane in vederea transportului materialului de lafrontiera ruse la cea cehoslovaca. Aceasta situatie a prilejuit in parlamentul romano discutie penibila asupra careia prefer sa nu revin aici.

In timp ce, la Bucure§ti interpretarile §i dezmintirile se succedau, Titulescu,in Elvetia, continua negocierile incepute cu delega ;ia sovietica. Confirmareaacestora se gase§te intr-o lucrare care a facut Alva atunci, in momentul cind textulsau a devenit accesibil fiindca aparuse Mai In cartea intitulata Rusia fi MicaAntantil apartinea ministrului Cehoslvaciei la Bucure§ti, domnul Jan geba §i 1-acostat postul sau. Printre multe indiscretii §i aluzii de toate felurile, care faceau sacreasca, desigur, latura pitoreasca a grosului torn, existau §i revela ;ii asupra politicii

76

ceha;

www.dacoromanica.ro

romane din ultimul timp si o fraza definea, cit se poate de clar, scopul actiunii luiTitulescu: Dupa schimbul de telegrame cordiale cu ocazia aniversArii debutuluirelatiilor diplomatice ruso-romane, Titulescu a inceput sA negocieze cu Moscova cuprivire la tratatul de asistenta mutualA, pe modelul pactului cehoslovac. Acestenegocieri Inca nu s-au incheiat"".

Acest pasaj din carte apArut in 1936, cu o prefata de Krofta care era atunciministrul Afacerilor Exteme din guvernul de la Praga, a fost cunoscut in Romaniade abia la Inceputul anului urmator, atunci cind Titulescu Isi parasise deja functiileoficiale. Este inutil sa insistam asupra contradictiilor flagrante intre succesivele dez-mintiri oferite de fostul ministru al Afacerilor Externe roman, si afirmatiile catego-rice ale domnului Seba camia, in nici un caz, nu i se putea pune la Indoiala bunacredintA; problema avea sA faca mai tirziu, obiectul unei dezbateri furtunoase inparlamentul de la Bucuresti. PinA atunci, negocierile Isi urmau cursul si Titulescureusea sA parafeze in iulie, cu Litvinov un pact de asistenta mutuala, grefat petratatul franco-sovietic si unde unul dintre articole sustinea CA, potrivit executariiobligatfilor for de asistenta mutuala, trupele sovietice nu vor putea patrunde peteritoriul romanesc la vest de Nistru, decit la cererea express a celorlalte particontractante" 12.

Avem in fine o recunoastere explicita si indiscutabila a frontierei Nistrului dinpartea U.R.S.S. dar cu ce pret! Este important sä observam ca atit timp cit a fost vorbanumai de reluarea relatiilor pasnice, pact de neagresiune sau restabilirea relatiilordiplomatice intrerupte, fusese imposibil sA se obtina de la guvernul de la Mosova altceva declt asigurari indirecte, care de altfel, au fost dezmintite de rezerve oficiale saude publicatii oficioase. Cu privire la relatiile dintre cele doua taxi, echivocul acesteiatitudini duble a existat Intodeauna adAugInd Intodeauna in problema Basarabiei unenorm semn de Intrebare. Acum cind era vorba de o conventie militara in vederearazboiului, al carui scop era, evident, sA Inlesneasca Armatelor rosii accesul teritoriuluiromAnesc, obstacolul dispArea imediat si recunoa§terea Wit de tergiversata figura inpactul de asistentA mutuala, dar numai pentru a deschide drumul interventiei sovietice.Care ar fi fost, In fapt rezultatul aplicarii acestei conventii? Este destul sA ne amintimexemplul statelor baltice, care dupa ce au Incheiat la rIndul for pacturi de asistenta, alcaror calificativ mutual" era doar un ironic eufemism, au fost nevoite sA accepte in1939 garnizoanele sovietice pentru a primi apoi comunisti in guvemele for iar in 1940,sA ajunga prin manifestari spontane", sa le fie anexat teritoriul la Uniunea Sovietica.E usor sA ne imaginam ca formula pactului nu a stirnit la Bucuresti adeziunea scontatade autorul ei, IncA de citva timp, mediile politice romanesti, chiar cele oficiale,manifestau o anumita neliniste fata de tendintele prea accentuate ale apropierii pecare Titulescu o continua cu U.R.S.S. Atitudinea sa la conferinta de la Montreux, cuocazia revizuirii regimului Strhntorilor cind, la un moment dat, s-a aflat in conflict cudelegatii britanici 1-au facut sA piarda multe din simpatiile de care se bucura pinsatunci. La sfirsitul lui august 1936 s-a facut remanierea comitetului roman din care ellipsea, aceasta fiind o surpriza pentru el in primul rind, deli felul in care s-au desfasuratlucrurile cu aceasta ocazie au fost din cele mai discutabile. Negocierile pe care le-aangajat $i care au ajuns la formula pe care am mentionat-o mai sus, au fost imediatintrerupte $i problema Basarabiei, in raporturile ruso-romAne, ramase in punctul incare se gasea dupa reluarea relatiilor diplomatice in 1934".

77

www.dacoromanica.ro

Cei care au avut ocazia sä viziteze Expozitia Universals de la Paris, in 1937,au putut admira la pavilionul sovietic, la intrare, o harts in relief a U.R.S.S., lucratain intregime din metale pietre pretioase provenind din Rusia europeana ceaasiatica, pe care linia larga a frontierei acoperea in egala masura Basarabia.

* *

La acea data problema nu mai era de actualitate. Atentiei Europei i seimpuneau alte probleme. Razboiul din Spania, asemeni unui nou razboi religios,opunea intr-o lupta nemiloasa atit ideologii cit armamente, preludiu al mariibatalii care se anunta. Apoi a fost criza Anschluss-lui cea a Sudetilor; conferintade la Miinchen ignora deliberat Uniunea Sovietica.

Aceasta s-a adaptat fara intirziere noilor cirumstante. Securitatea colectiva,Societatea Natiunilor, pacturile regionale si-au pierdut actualitatea; indicele cel maiclar a fost plecarea 1ui Litvinov in mai 1939, care-i ceda locul lui Molotov. Omulformulelor internationale pacifismului integral era inlocuit cu un adept convins alimperialismului rus. Aceasta schimbare de atmosfera influenta binenteles rapor-turile ruso-romane problema Basarabiei.

Asa cum a remarcat foarte bine autorul unui recent memoriu, exists un faptcare este de altfel singurul important pentru noi; facultatea pe care UniuneaSovietica a considerat todeauna ca trebuie mentina, aceea de a deschide dupabunul plac, in functie de circumstante si de propriile interese, sertarul basarabean".

Politica romaneasca putea sa arate fata de U.R.S.S. dispozitiile cele maiconciliante, mergind pink' acolo Incit sä inchida ochii asupra survolarii teritoriuluisau in momentul crizei cehoslovace sa adopte, in timpul negocierilor incepute laLondra si Paris cu Moscova in 1939, o atitudine mai favorabila cleat insusi guvernulpolonez decizia guvernului sovietic era luata. Nu avea sä faca nimic ca sa Impie-dice, nici ca sä intirzie, conflictul iminent dintre puterile europene si se va intelegecu cea care ii va acorda mai multe avantaje. In vara lui 1939, au avut loc la Moscovaadevarate jocuri de supralicitari, carora le-a pus, brusc, capat lovitura de teatru din23 august; un pact de neagresiune si de consultare se incheiase Intre Germania $iU.R.S.S.

Ca odinioara la Erfurt, marile imperii iii imparteau orientul occidentul,acest pact aparent pasnic deschidea de fapt portile templului lui Ianus si al razbo-iului! Pentru a avea mina libel% in Polotia pe frontul occidental, Germania trebuiasa-i faca U.R.S.S.-ului concesiile cerute, sä nu se mai intereseze de anumiteteritorii limitrofe care .intrau In sfera ei de influenta"; azi nu mai este un secretpentru nimeni ca in acest caz intra Basarabia. Romania primise garantii de laputerile occidentale" dar nici una din partea Germaniei, cit despre Rusia stim foartebine la ce se putea astepta. Nota adresata in 22 iunie 1941 de. guvernul Reich-uluiU.R.S.S.-ului, preciza mai tirziu ca. ocupind bolsevizind sferele de influenta lasateRusiei in Europa Occidentals si in Balcani cu ocazia negocierilor de la Moscova,guvernul sovietic a actionat in opozitie cu acordurile care au fost incheiate". Aceeasinota mentiona deasemenea ca. despre Bucovina nu fusese vorba, ceea ce confirmaInca o data ca Basarabia fusese cuprinsa in sfera de influenta" sovietica.Proclamatia Fiirerului asupra cauzelor originilor razboiului este si ea categorica in

78

sä

si sisi

sisi

si

si

si

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

aceasta privintg: Rusia nu ne-a declarat niciodatg cg avea in Romania alte interesecu exceptia Basarabiei".

Aveam sg ne lamurim la Bucure§ti de noul curs" al politicii sovietice. Dupgocuparea Poloniei orientale, in 18 septembrie 1939, de cgtre trupele U.R.S.S.-ului,acestea invaluiau teritoriul roman de la nord de Nistru §i avansau ping in inimamuntilor in Gali ;ia. Guvernul de la Moscova facea Inca declaratii papice, dar seIntervedeau din ce in e mai mult alte intentii. In 30 martie 1940, comisarul cuAfacerile Externe expunea net problema in prezentarea sa despre politica extemga U.R.S.S. Printre tarile Invecinate din sud, spunea el cu aceasta ocazie, exists unacu care nu avem pact de neagresiune, Romania. Aceasta se explicg datorita exis-tenfei unei probleme in litigiu nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cares anexiunede c'dtre Romania nu a fost niciodata recunoscutii de U.R.S.S., deli aceasta nu apus problema reludrii Basarabiei prin foga armelor. Deci, nu existg nici un motivde agravare a relatiflor ruso-romane". Urmau apoi tot felul de consideratii mult maiputin lini§titoare asupra faptului cg interesele Uniunii Sovietice la Bucure§ti eraureprezentate de un simplu insarcinat cu afaceri de la misterioasa dispari ;ie in 1938a consilierului Butenko erou de roman politist, asupra cgruia nu ne oprim aici.Totu§i avertismentul era clar §i in plus, de la agresiunea din decembrie 1939Impotriva Finlandei, U.R.S.S. fusese exclusg din Societatea Natiunilor cgreia nu-irespectase clauzele de securitate.

Poate, dacg razbeiul pe frontul occidental s-ar mai fi prelungit, a§a cum speraInca de la Inceput, pentru a profita dupg epuizarea reciprocg a celor doi adversari,U.R.S.S., ar mai fi a§teptat Inainte de a trece de la intentii la fapte. Dar dezvoltareafulgergtoare a ofensivei germane, in mai 1940, o obligase sg 'se decidg. GuvernulReichului era brusc in§tiintat de cel al U.R.S.S. ca acesta dorea sg-§i insu§eascaeventual prin fortg Basarabia §i Bucovina septentrionalg. Pe 26 au adresat unultimatum Bucurqtiului; de saptamini Intregi se faceau concentrgri masive de trupesovietice de-a lungul Nistrului §i la frontierele Galitiei, lasind sg se intrevada clarpreparativele U.R.S.S.

Nu mai reproducem termenii ultimatumului pe care i-am citat la inceputullucrgrii. Ne limitgm sg observam cu acest prilej ca tendintele politicii sovietice in1940, amintesc in mod ciudat argumentele invocate la inceputul secolului alXIX-lea de diplomatia imperiului tarist.

titre alte argumente, pe care le vom reggsi farg-ndoiala §i in alte circumstance,figureazg cel al securitAtii Rusiei amenintatg de periculosul imperialism roman:Odessa, dupg cit se pare, este prea aproape de frontiera Nistrului. Argumentul seaflg §i in jurnalul contelui de Langeron, cu privire la campania din 1806: altecircumstance, scrie generalul, acest razboi, de§i foarte nedrept, era necesar Rusiei.Nu putea rasa turcilor fortgretele Chilia, Ismail, Cetatea Alba, Bender §i Hotin, niciBasarabia Intre Dungre, Prut §i Nistru. Aceastg provincie era populatg de tataricare puteau u§or trimite 30.000 de oameni cglare care sg vina, Intr -o incursiunerapidg §i nea§teptatg sg distrugg Odessa §i sg prade tam pe care cautAm sa opopulgm §i sg o cultivam...". Dacg la acea epocg, hoarda Bugeacului reprezintA incgping intratit o amenintare pentru Intemeierea Noii Rusii, e mai greu de Inteles cepericol reprezentau posesiunile romane§ti Intre Nistru §i Dungre pentru formida-bilul armament al Uniunii Sovietice; in timp ce era evident cg fortele sovietice pe

79

in

www.dacoromanica.ro

Dunare constituiau o amenintare serioasa, pentru comunicatii §i interesele esen-tiale ale statului roman, dacA mai era nevoie de o proba, ea urma sa vina °data cuevenimentele care au urmat ultimatumului.

Dar, chiar justificarea intr-adevar originals a anexiunii suplimentare aBucovinei de Nord care nu facuse parte niciodata din imperiul rus §i a careicomunitate istoricA" cu tam de limbs ucraineana, era o descoperire de ultima oracare se regasea in arsenalul diplomatic al domniei lui Alexandru I. Proiectul deconven ;ie, intocmit de contele Tolstoi pentru Intelegerea dintre cei doi imparaticontinea la art. 3 urmatoarea clauza: Majestatea Sa imparatul tuturor Ru§ilor sacontinue &A ocupe provincia Basarabiei §i sa o pastreze pentru a fi reunitaimperiului rusesc... ca o compensatie legitima a cheltuielilor ocazionate de ocupareaPrincipatelor"'.

Dad in epoca napoleoniana aceasta conceptie intr-adevar capitalists, a uneiprovincii anexate pentru a rambursa cheltuieli de ocupatie, era poate discutabila,ideea de a lua jumatate din Bucovina ca despagubiri pentru perioada clt Romaniaa ocupat Basarabia, ne uime§te ffind scrise de pana §efului diplomatiei sovietice, inonce caz, se poate vedea en de fidel raminea traditiilor imperiale.

Dar poate este permis sa aratam o oarecare Ingrijorare daca ne amintim ca,contabilitatea de la care erau Imprumutate astfel de metode, utilizeaza uneorinotiunea de interese combinate...

Motive le invocate de ultimatumul din 26 iunie puteau cu siguranta sa consti-tuie o surpriza, dar faptul insu§i nu era greu de prevazut; situatia diplomatica,preparativele militare, avertismentele repetate la posturile de frontiers, preceden-tele actiunilor sovietice in Polonia, Finlanda §i in State le baltice, toate lasau sa seintrevada ca se va intreprinde o actiune in Basarabia. Trebuie sa constatam totu§ica guvernul roman a fost luat prin surprindere. Forte le lui erau intrutotulinsuficiente. Evenimentele faceau ca garantiile franco-britanice sa fie inoperante.Germania era angajata, mai mult sau mai putin de U.R.S.S., dar, chiar daca ar fivrut sa intervina ii era imposibil in situatia in care erau armatele sale prinse puternicin campania din Franta pe care tocmai o suspendase armistitiul de la Compiegne.Sfatul for catre guvernul din Bucure§ti a fost sa cedeze, in interesul pacii §i alpastrarii intereselor economice, care erau cele mai importante in Romania, mai alesin regiunea petrolifera. Bucure§tiul a anuntat deci pe 27, ca eram gata sa trimitemdelegati pentru a trece imediat §i in cel mai larg spirit la discutii prietene§ti §i decomun acord cu toate propunerile venite de la guvernul sovietic".

Acesta era insa grabit. Considera raspunsul insuficient §i ar fi pornit faraintirziere la razboi daca nu ar fi manifestat o foarte mare bunavointa luind inconsiderare explicatiile ministrului Romaniei la Moscova ca o acceptare a ultima-tumului. Anunta deci, in raspunsul sau din 28 iunie, ca In aceea§i zi, la ora 14 oraMoscovei, incepea ocuparea Basarabiei §i Bucovinei septentrionale de catrearmatele sovietice §i operatia va fi executata in patru zile; aveau sa intre in cursulzilei simultan in Cernauti, Chi§inau §i Cetatea Alba. Tot felul de instalatii dediferite feluri §i, mai ales materialul pentru caile ferate trebuiau sa-i fie livrate inintregime §i in stare buns. Raspunsul guvernului roman trebuia sa ajunga laMoscova in aceea§i zi la ora 12 ziva.

80

www.dacoromanica.ro

momentul in care guvernul roman raspunse ca dorind evitarea gravelorconsecinte ale recurgerii la forts deschiderii ostilitatilor in aceasta parte aEuropei", se vede obligat sa cedeze conditiilor formulate de U.R.S.S., invaziateritoriului incepuse deja.

Degeaba a cerut guvernul.roman o aminare de dteva zile la termenul ocupa-tiei pe motivul ca, din cauza recentelor ploi, drumurile erau desfundate. Raspunsulsovietic nu avea in vedere, in cazuri particulare, cleat citeva ore . Ceea ce a urmatdesfide once imaginatie. Unitatile blindate rusesti traversind in mare goanaNistrul venind din colturile indepartate ale Galitiei, ajunsera imediat la hota-rele teritoriului pretius de ultimatum, impingind trupele romane, confiscindu-lematerialele, insultindu-le ofiterii, instigind soldatii roman sä dez6rteze.

in sudul Basarabiei, unde distantele erau mai mari drumurile mai proaste,au fost lansati parasutisti pentru a ocupa orasele nodurile de comunicare.

Armata romans primise ordinul sa se retraga fare sa opuna rezistenta; asuportat aceasta Incercare, cea mai dura pe care a suportat-o vreodata o armata cuun spirit de discipline si de abnegatie care va famine una dintre cele mai maricalitati ale sale.

Situatia devenise foarte grea din cauza minoritatilor confesionale etnice.SIntem deocamdata prea aproape de evenimente sentimentele grit Inca preaaprinse, pentru a putea face o judecata definitive. Vom discuta desigur Intr -o ziincidentele singeroase care au marcat Intoarcerea armatelor romane la un an duperetragerea for in urma ultimatumului sovietic. Dar dacd vom avea vreodata intentiasa evocam aceste fapte trebuie sa se tins seama, in egala masura, de evenimentelecare au avut loc la sfirsitul lui iunie 1940, in momentul in care trupele sovietice autrecut Nistrul. In acel moment s-au declansat instantaneu ostilitatile fats de sol-datii romani care se retrageau adulatia fats de Armata rosie care avansa.Pregatite cu mult timp Inainte, drapelele cu culorile sovietice aparusera brusc depeste tot acoperind cu rosul for unele sate rutene orasele tirgusoarele locuitede evrei. Armele ascunse au fost distribuite Intr -o singura noapte. Ofiterii soldatiiizolati au fost chinuiti, mutilati, asasinati atunci cind se ivea ocazia. Mai mult decitatentatele cu arme, trupelor noastre le-au lasat un insuportabil sentiment deranchiuna", umilintele la care au fost supusi pe cind se retrageau din Basarabia. Unconcurs nefericit de imprejurari a facut ca aceiasi ofiteri aceiasi soldati care aufost nevoiti sa paraseasca tinutul in conditii atat de penibile, sa fie cei care sa revinaaici un an mai tirziu; in multe locuri au fost primiti cu gloante de catre cei carefusesera trup suflet cu cauza sovietelor...

In plus, prin atitudinea lor, trupele sovietice pareau sa urmareasca, in fiecaremoment, sa produce iremediabilul. Pe de alts parte coloanele tancurilor se grabeauspre hotarele teritoriului evacuat, amenintInd sa -$i continue drumul pentru ainvada toga Moldova si sa coboare de aici spre Ploiesti Bucuresti; in afara IntregiiBasarabii o parte importanta din Bucovina, trupele sovietice ocupau deasemeneatirgul Herta un anumit numar de sate din districtul Dorohoi, in vechea Moldova.Motivul era CA, de data asta, creionul comisarului Afacerilor Externe marcase cu olithe prea groasa pe o harts facuta la scat% mica, pentru a se mai putea tine cont detraseul vechii frontiere; in realitate, armatele rosii ocupau in Bucovina $i nordulMoldovei, pozitiile strategice care le permiteau, la o adica, sa face tale-ntoarsa pePrut $i sa patrunda, de-a lungul tuturor tailor deodata, ping in inima teritoriuluiromanesc.

81

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

in

www.dacoromanica.ro

Pe de alts parte unii ofiteri sovietici nu faceau decit sA le repro§eze romanilorlipsa de rezistentA pretinzind ca multi dintre ei nu a§teapta decit un semn ca sä sepredea...

A fost nevoie de foarte mult singe rece, atit din partea comandamentelor cit*i din partea diverselor unitati care se retrAgeau, ca sA nu se lase antrenati sa nuriposteze la brutalitati §i la perfidie.

Ar fi prematur sA vrem sA examinam responsabilitatile acestei tragedii.momentul producerfi ultimatumului de la Moscova, indiscutabil, nu se putea facealtceva decit sA se cedeze; trebuia sacrificata o parte din teritoriu ca sl nu riscamsA fim total striviti. Si trebuie sA recunoa§tem ca in afara acceptarii pur §i simplu asomatiei sovietise, nu a existat nici o declaratie de cedare de teritoriu careia numaiun vot in parlament i-ar fi dat valabilitate

Este adevarat lnsA, ca nu a existat nici cea mai elementary previziune laconducatorfi romani din acea perioadA. Istoria va spune Intr-o zi dacA se putea saunu se putea evita acest impas cu care s-a confruntat Romania in 26 iunie 1940; darse poate spune de pe acum ca, in ciuda repetatelor avertismente §i a indiciilor dince in ce mai numeroase care se-nmulteau din toate partile, nu a fost luata nici omasura de a pregAti moral §i material populatia basarabeana in fata crizei careameninta sA izbucneasca. Poate nici nu exista vreun mijloc de a evita evacuarea lacare Germania consimtise ca urmare a pactului de la Moscova; dar ceea ce ar fi fostposibil cel putin, ar fi fost retragerea la timp a materialului care a trebuit sA fieabandonat pe loc, §i sA se asigure populatiei, pe care regimul sovietic o amenintadirect, o retragere mai ordonata §i nu aceasta fuga InspaimIntata care facu ca pe§oselele pe care trebuiau sA se retraga formatiunile militare sä fie imbulzeala debagaje §i refugiati. S-ar fi evitat astfel valul de descurajare §i demobilizare care aurmat §i care a avut consecinte funeste §i, mai ales, Tara ar fi fost scutitd despectacolul deprimant al unui dezastru fArA luptA.

Dar calvarul Romaniei de-abea incepea, Ca cum ar mai fi fost nevoie de oultimA proba, spune despre acestea un memoriu pe care am mai avut ocaziacitam, guvernul de la Moscova a avut el grija sä ne-o furnizeze §i a fost una decisivA.Este evident ca dad ambitiile ruse§ti s-ar fi marginit la frontierele Prutului nimicnu ar fi putut impiedica, cel putin de partea rusA, restabilirea relatiilor bune intrecele doua state, de IndatA ce guvernul roman s-a vazut constrins, sub presiuneacircumstantelor, sA cedeze ultimatumului §i sa abandoneze Basarabia. Nu s-aintimplat a§a. A doua zi dupa ultimatum, amenintarea sovietica a crescut §i maimult. Concentrarea masiva de trupe de-a lungul Prutului, repetatele incidente de lafrontiers vizibil provocatoare, ocuparea cu forta, de mai multe on a unor punctedin Delta Dunarii (canonierii romani au fost nevoiti sa traga in ianuarie 1941),limbajul din ce in ce mai amenintator folosit fata de guvernul roman de la Bucurqti

reprezentantii lui la Moscova, insistenta energica in vederea suspendarii oricgruicontrol international la gurile DunArii prin dizolvarea Comrsiei Europene" totulducea la concluzia evidenta, in primele luni ale lui 1941, a respiro pe care Romaniait platise atit de scump, nu va fi de lungs durata".

Trebuie sA retinem doua fapte care atIrna greu in balanta: la sfir§itul luiaugust 1940 cind Romania, dezmembrata la est, se vazu pradA revendicArilor veci:nilor din sud §i din vest, politica U.R.S.S. facu tot ce-i era in putinta pentru a grabi

82

§i

in

sist -1

si

www.dacoromanica.ro

si a agrava Imbucatatirea teritoriului roman. Pe de alts parte, se grabi sa-i incite pebulgari sä ceara toga Dobrogea, dar a fost nevoita sä observe repede ca guvernulde la Sofia nu avea sa se lase antrenat atit de departe limitat pretentiile laCadrilaterul", anexat in 1913; pe de alts parte, incuraja mascindu-ii trupele de-alungul frontierei moldovenesti, pretentiile maghiare asupra Transilvaniei. Estesemnificativ faptul a fost semnalat la Bucuresti, la Consiliul de coroana care aavut loc in 31 august 1940 ca imediat dupa arbitrajul de la Viena care facea cadouungurilor jumatate din Transilvania, trupele sovietice au parasit pozitiile pe care leocupasera in Bucovina $i pe Prut, in vederea unei iminente ofensive. Scopul forfusese atins.

Ceea ce nu convenea deloc U.R.S.S.-ului era garantia acordata de guverneleAxei, Romaniei, pentru tot restul teritoriului ei. In proclamatia din 22 iunie 1941 cit$i in discursul sau din 3 octombrie acelasi an, Fiihrherul Meuse referiri laIntrevederile care au avut loc cu domnul Molotov, comisarul sovietic la Afacerileexterne, cu ocazia trecerii sale prin Berlin in noiembrie 1940. Acesta 1-a Intrebatdaca garantia germana ar fi valabila in cazul unui atac sovietic Indreptat ImpotrivaRomaniei raspunsul a fost afirmativ. In replica, seful biroului de informatli sovieticLozovski pe 7 octombrie 1941, reafirma, nici mai mult nici mai putin, ca violindacordul ruso-german din 1934, cancelarul nu consultase Uniunea Sovietica inprivinta garantiilor date Romaniei. Degeaba invoca Lozovski prezenta trupelorgermane in Romania, In toamna lui 1940, ca sa justifice atitudinea guvernului sau, elnu facea decit sa scoata la iveala adevaratele intentii ale Uniunii Sovietice care nuse opreau de loc la Prut, cum nici ambitiile teritoriale ale imperiului tarist nu seoprisera acolo. Clt despre regimul de deportari $i de asasinate'in masa practicate inBasarabia In Bucovina dupa ocuparea sovietica, acestea aratau cu claritate ceviitor i se rezerva

Era firesc, in aceste circumstance, ca Romania sa ramina indiferenta cind pe22 iunie 1941, i s-a oferit ocazia sa se alature Germaniei Impotriva Sovietelor sa-

recapete provinciile care ii fusesera smulse, incalcIndu-se toate angajamentelenetinindu-se seama de nici o definiie? Putea fi refinut elanul armatei care eraconftientii ca nu pierduse numai la Nistru sau numai Basarabia ci toath frontieraRomaniei Mari din 1919? Acfiunea military la care a luat parte Romania nu arenevoie de altil justificare.

Inainte de a termina acest capitol care se opreste in pragul zilelor noastre,trebuie sa subliniem totusi doul aspecte care pot da nastere la discutii si care riscasa fie prost interpretate.

1. Recent a fost sustinuta teza, putin spus surprinzatoare, conform careiaacceptarea ultimatumului din 1940 este o cedare valabila in dreptul international sica reocupind in anul urmator Basarabia si Bucovina septentrionala, autoritatileromane se comportau aici ca niste ocupanti obisnuiti pins la reglementarea defini-tive a pacii generale. Este suficient sa amintim ca, aderind la conventia privinddefinirea agresorului din iulie 1933, Rusia desi la acea data nu facea parte. dinSocietatea Natiunilor era suficient de obligate, chiar in lipsa oricarui alt anga-jament, pentru ca somatiei brutale din 26 iunie 1940 sa i se anuleze once valoarejuridica. U.R.S.S.-ul a violat chiar termenii propriului ultimatum, ocupind in numaidoul zile teritoriul a carei retrocedare o revendicase in patru. Este inutil sa insistam

83

tarn.

si si-a

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

din nou asupra modalitatilor ocupatiei, care nu mai au nevoie de, nici un comen-tariu. Un an mai tirziu armata romans n-a facut deci altceva decit reiateritoriul pe care statul exercita o suveranitate legitima, recunoscuta direct chiar decatre U.R.S.S. dupa conventia de la Londra §i ca, in once caz, se angajase sa nu-1revendice prin forts.

2. Operatiile militare impotriva U.R.S.S. au putut antrena diviziile dincolo deNistru §i sa le oblige sA is parte la batalie in regiuni foarte indepartate ale acesteifrontiere. Dar, indiferent ce ar fi spus uneori o propaganda prost informata sautendentioasa, adevaratul caracter al razboiului roman a ramas ca la inceput purdefensiv. Aceasta notiune de legitimA aparare explica valoarea de care au dat do-vada de atitea on soldatii roman pe Prut ca §i pe Nistru, pe Don, Ruban sau Volga.Istoria va stabili 'Ana la ce punct acest efort era necesar §i daca ar fi putut fi atinsacela§i obiectiv cu sacrificii mai putine §i mai putine riscuri, chestiuni la care dealtfel conducatorii politici romini sint cei care trebuie sa raspunda, Dar n-ar finicicum inteleasa psihologia luptatorului roman §i explicat efortul indiscutabil altariff daca nu luam in considerare de exemplu o experienta de doua secole care arataclar ca Romania moderns este mo§tenitoarea Principatelor care §i-au constituitunitatea Impreuna cu Transilvania, luptind astazi ca §i miine, nu numai pentruBasarabia §i Bucovina ci pentru insa§i existenta statului §i a natiunii.

Un enorm pericol o ameninfd o va mai ameninta; ea a lost adusa,datoritil unor circumstante asupra ciirora nu ne mai pronuntlim aid, in situafiade all desfei fura fortele in afara teritoriului dar niciodata nu a revendicat pentru

delimita suveranitate, alte frontiere decit cele care i-au lost trasate dedrepturile ei istorice fi nationale, ce coincid de altfel in mod absolut atit curealitii tile etnice, care stau la baza °Hare' nafiuni deplin constituite, cit cuspafiul de securitate indispensabil dezvoltarii resurselor fi energiilor salenaturale. Daca exists razboi drept (bellum justum) In sensul dat de doctrina EvuluiMediu, acesta este razboiul pe care Romania s-a vazut obligata sa-1 intreprinda,pentru a se apara de cea mai flagranta agresiune care a existat vreodata §i pentru acuceri, nu bunul altuia de care nu are nevoie, ci ceea ce ii apartine de secole,motenirea unei istorii dramatice, §i este firesc sa-i apartina de drept, pentrutotdeauna, in insu§i interesul Europei §i al pacii.

NOTE

1. Cf. asupra negocierilor din 1920 A. Boldur, op. cit., p. 86 si urm.2. De comparat cu afirmatiile lui Nartsov, op. cit, care sustine cu raceala ca 300.000 de persoane

au trecut Nistrul in Basarabia, ca sA se refugieze in Rusia sovieticA!3. Finlanda a aderat si ea la aceasta conventie.4. Cf. pentru acest subiect: G. Sofronie, Determinarea agresorului. Considerafii asupra

Convenfiilor de la Londra din iunie 1933, in Pandactele Romane", XIII, 1934, caiet 1, part. IV, p.8-13.

5. Acelasi Litvinov declarase lui Titulescu in momentul cAnd acceptase definitia agresorului:;.Ftiuca semnind aceastii conventie vii jac cadou Basarabia...

6. De altfel U.R.S.S. a fost exclusi din Societatea Natiunilor In decembrie 1939, in urma atacariiFinlandei.

84

fi

s! -1i

ft

www.dacoromanica.ro

7. De Gengis Khan a Staline ou les vicissitudes d'une manoeuvre strategique, Paris, 1935, p.169-173.

8. G.I. Bratianu, La Roumanie et l'U.R.S.S., Bucuresti, 1936.9. Idem, La Roumanie et la crise du systeme politique europeen, Bucuresti, 1936.10. N. Dascovici, Interesele fi drepturile Romaniei, in teriele de drept intenrailonalpublig Iasi,

1936, p. 640-646.11. J. Reba, Ruska Maid Dohoda, Praha, 1936, p. 595. Acceste negocieri au Inceput deci dupa 9

iunie 1936.12. Reprodus dupa un memoriu recent al unui diplomat roman, la curent cu aceste negocieri.13. Este evident devreme sa se dea o judecata definitivi acestei perioade recente a politicii

externe a Romaniei; dar nu putem sä nu constatam ca renuntand la sistemul Titulescu si abandonand Infaptproiectul unui pact de asistenta cu U.R.S.S., politica nu a vrut sau nu a putut sa mearga pane la capatcu aceasta alegere si s-a oprit la jumatatea drumului intre Moscova si Berlin, in momentul in careputerile occidentale pareau sa nu fie interesate de aceasta regiune a Europei; situatie a caror consecintenefaste aveau sa apara, din pfin, dupa 1940.

14. V. Anexele15. E. Hurmuzaki, op. cit., Supl, I, vol. III, p. 110.16. L. Casso, op. cit., p. 76 si urm.17. Pot depune marturie asupra acestor triste imprejurari deoarece in ultima zi de invazie

sovietica am ascultat depozitiile granicerilor care evacuasera judetul Hotin.18. V. protestul citit in numele Basarabiei de catre dl. Ciobanu, deputat, fost ministru, la sedinta

Comisiei Afacerilor Externe din 3 iulie 1940, $t. Ciobanu, La Bessarabie, sa population, son pass4 saculture, Bucuresti, 1941, annexes, XX, p. 130 si urm.

85

www.dacoromanica.ro

CONCLUDI

Nu putem concepe eristenta poporului roman faro Nistru...

Ion I. C. Bratianu la Comisia Afacerilor Romane, 22 februarie1919.

A venit momentul sA rezumam rezultatele cercetarilor noastre §i sa tragemconcluziile

Am stabilit deja un prim punct: istoria Basarabiei nu incepe la 1812, a§a cumar vrea sa. ne convinga cei care invoca argumentele tezei ruse§ti sau sovietice.

DacA pentru aceasta afirmatie controversata trebuie sa avem la baza untratat, nu este nevoie sa ne intoarcem neaparat la 1812, ci la 1711, la recunoa§tereacategorica de catre Rusia lui Petru cel Mare a drepturilor nationale §i istorice aleMoldovei asupra intregului teritoriu cuprins intre Prut, Dunare §i Nistru. Tratatulruso-turc din 1812 nu a fost decit rezultatul unui compromis de ultima orA intreImperiul rus, care urmarea anexarea celor cloud principate romane pe toata intin-derea for §i Imperiul otoman carel§i apara pozitiile dar ca sa iasA basma curata nuse sinchisea de impartirea Moldovei. Chiar numele Basarabiei care pia. acum nu seaplica cleat Bugeacului ocupat de tatari, a fost extins printr-un fel de frauds, dupamodelul Bucovinei in 1775, care constituie deja un precedent, unui teritoriu multmai vast, considerat de aproape cinci secole ca o parte integranta a principatuluiMoldovei.

Acest teritoriu a fost locuit dintotdeauna, Inca din epoca cind i se poate scrieistoria, din Evul Mediu, de o populatie de neam §i limbs romaneasca. FarA-ndoialain perioada marilor invazii, s-au perindat pe aici triburi slave §i unele dintre ele§i-au oprit migratia pentru citva timp; nu au rAmas dupa ele mai multe urme decitdupa cele care au invadat odinioara Germania pins la Elba, sau Grecia piny Ininima Peloponezului. Toata populatia ruteana sau ucrainiana" pe care o gasimstability in numar mai mare in nordul Bucovinei, judetul Hotin §i citeva zoneinvecinate, este produsul unei imigratii mult mai recente, favorizaty in cursulultimului secol de dorriinatia austriaca in Bucovina §i rusa in Basarabia. A§ezarilorrutene in aceasta regiune de pe malul drept al Nistrului, le corespund de altfel a§e-zarilor moldovene§ti de pe malul sting. Aceste mi§cari demografice dateaza dinepoca moderns in care legarea de glie in toga Europa orientala 1-a determinat petaranul moldovean sa caute o existenta mai libels in stepa cazaca §i pe taranii rutenidin Podolia §i Galitia sA caute dincolo de Nistru, un regim de corvezi §i dijme maiputin apasator decit cel al seniorilor feudali poloni. Este de remarcat de altfel capeste tot imigrantii se bucurau de anumite facilitati, care constituiau prime deemigrare.'

86

www.dacoromanica.ro

Dup'd teoria istoricilor Ucrainei care revendicii pentru Ucraina, Basarabia0 chiar Moldova pentru ca nifte triburi slave s-au stabilit pentru citva timp aidin timpul Evului Mediu, ar trebui, in mod logic, ca anglo-saxonii sa vreaGermania fi maghiarii Siberia.

Ceea ce este foarte clar este imposibilitatea de-a aborda problema acesteipopulatii alogene a Bucovinei $i Basarabiei septentrionale, fare sa se in seama depopulatia romaneasca a republicii moldovenesti" (o parte din Transnistria actuala)$i de provinciile mai indeparatate ale Rusiei meridionale. Aceasta este pe zi ce trecemai populate $i arata in ce mAsura Imperiul rus si regimul sovietic au practicatpolitica colonizarilor si transferurile masive de populatie.

Aceeasi formula se apnea regiunii meridionale a Basarabiei. A inceput prin afi colonizata Inca de la sfirsitul secolului at XV-lea de cAtre turci care o rapeauMoldovei pentru a aseza aid hoarda tatara a Bugeacului. Dupl anexiunea acesteiregiuni de catre Rusia in 1812, a fost practicat un sistem intens de colonizare carea adus imigranti din toate regiunile Europei: elvetieni, germani, bulgari, gagauzi,cazaci din Dobrogea $i citeva asezari rusesti $i ucrainiene. Arlechinul etnografic"dupe fericita definitie a lui Iorga, a fost opera administra ;iei rusesti care continua invechea Basarabie politica cuceritorilor otomani. Aceasta colonizare artificialA nucreeaza nici un drept istoric sau national pentru cel care a practicat-o.

Deci nu poate fi considerate ca o solutie echitabilA pozitia recenta a domnuluiSeton Watson, de a transa, printr-o impartire, in genul arbitrajului de la Viena, pecare de astfel pretinde ca nu -1 agreazA, problema Basarabiei2. A ceda Rusiei jude-tele din nord $i din sud si de a nu 'Astra Romaniei decit centrul care are o populatiein majoritate moldoveneasca", InseamnA o impartire la fel de putin viabilA ca ceadin Transilvania divizata intre romani $i maghiari. Unitatea geograficA a Basarabieieste indiscutabila $i delimitate de frontiere mai ales naturale; dad este vorba de untransfer de populatie, cel mai indicat este sa tread moldovenii din Ucraina pe maluldrept al Nistrului $i ucrainienii din Bucovina si Basarabia pe malul sting. Din toateregiunile din Europa unde ar fi necesara o astfel de solutie in nici una din ele nu arfi mai usor de aplicat ca aici, fiindca conditiile de existents sint, din toate punctelede vedere, similare pe un mat ca $i pe celAlalt at fluviului, unde natura pare sA fitrasat din proprie initiative limita orientall a Europei carpatice in pragul stepei.

Numai swill razboiului au focut ca Romania sa ocupe Transnistria" intreNistru 0 Bug; cei care vor sa insinueze ca" ar fi la mijloc alte tendinfe, fac o eroareregretabilii. In aceasta regiune, Romania se intereseaza de populatia romfineasca,mult mai numeroasli la est de Nistru 0 chiar de Bug, decit a fost publicata instatisticile rusefti, dar I se pare mai logic 0 mai natural sa o aduca pe teritoriulMoldovei orientale sau Basarabia, unde plecarea coloniilor germane a creat ozone" depopulate care afteapta fi cheamii emigrafia. Ar fi din toate punctele devedere solutia cea mai simpla $i cea mai dreapta a problemei basarabene, care atulburat de atitea on pacea Europei de cind diplomatia ruseasca a inventat-o lainceputul secolului al XIX-lee.

Aceasta solutie se loveste insa de dorinta de cuceriri $i anexiuni a Rusiei, caresupravietuieste in ciuda schimbArii regimurilor. Asa cum spunea pe vremuri isto-ricul Miliukov, reprezentantul de drept al partidului Cadetilor": Dace -mi intindmina dreapta cit pot de mult, nu-1 pot atinge pe Puriskevici (Seful celor 100 de negri

87www.dacoromanica.ro

reactionari) §i dad-mi intind mina stings oricit de mult, tot nu-1 pot atinge peLenin; dar in problema Basarabiei, Lenin, Puri§kevici §i cu mine mergem brat labrat.'

Nu s-ar putea defini in termeni mai surprinzatori aceasta singulars solidaritatea tuturor nuantelor poritice ruse, cu privire la un teritoriu care nu reprezinta decit oparte infimA din imensa Intindere a Euro-Asiei, pe care U.R.S.S. mo§tenitoare atarilor, i§i exercita azi puterea. Unit ru§i insa, §i-au pus aceasta problema §i au incercatsA dea un rAspuns, cu mai multA sau mai putina buns-credinta. Acum un secol, undiplomat rus, din_familia Fonton, se mira ca poporul roman constituia un obstacol launirea slavilor din centru §i din sud §i la expansiunea for totals spre Mediterana."Acest popor, scria el, are trasaturi distincte, §i nu-mi pot ascunde regretul ca acesteopt milioane de oameni, strain de natiunea slava, s-au stabilit aici sub versantulCarpatilor formind astfel un fel de unghi care patrunde in mijlocul popoarelor slaveImpiedicindu-i sa se uneasca... Dad in locul acestor romani aici ar fi locuit sirbi saubulgari, problema orientalA sau slava ar fi fost cu mult mai u§oara..."

De atunci, acest regret a fost ImpartA§it, §i incepind cu Batiu§kov diver§iautori ru§i, fidel urmati de §tiinta sovietica, au incercat sa probeze macar ca moldo-venii grit altceva decit romani, ca in fond shit slavi care din purl intimplare auadoptat limba romans, sau un fel de dialect inrudit cu aceasta pe care incearca sl odiferentieze de romana stricata de neologisme latine §i frantuze§ti. Ei ii revendicapentru o literature strict moldoveneasca" pe Alecsandri, Eminescu, CreangA.Exist) unele teorii care IncearcA sA-i ridice pe Corneille §i Flaubert la rang demae§trii ai literaturii normande", distincta de limba franceza pe care au ilustrat-oace§ti scriitori sau sA -1 rapeasca pe Renan §tiintei frantuze§ti pe Lloyd George poli-ticii britanice fiindca unul este breton tar celalalt gal. Ne ingrozim de consecintelepe care le-ar putea avea aplicarea metodelor radicale ale politicii demografice §isociale ale Uniunii Sovietice acestui unghi" care deranjeaza, intercalat intrepopoarele slave.

Ramine chestiunea plebiscitului, invocat de Comitetul national rus" laConferinta de pace din 1919 §i propus de delegatul sovietic la Viena in 1924, ca osolutie capabila sa punA in incurcatura guvernul roman. intr-adevar, evenimenteledin 1940 aveau sa arate suficient de mult cit de convinsa era U.R.S.S. de necesitateaacestuia; nici nu a fost vorba de a§a ceva nici inainte nici dupa ultimatum!

Daca este adevArat ca Renan a numit con§tiinta nationall un plebiscitcotidian", trebuie sA tinem cont de faptul ca intre 1919 §i 1938, au avut loc inBasarabia zece plebiscituri in timpul dominatiei romane§ti §i au fost toate facutesub regim de sufragiu universal masculin dupa 21 de ani. Trebuie sä adaugam alege-rile partiale §i, deasemenea, pe cele ale consiliilor departamentale, sau camereloragricole §i adunarile ecleziastice, care chemau la urne o mare parte din corpul elec7toral. Dad opinia alegatorilor s-a exprimat deseori in favoarea nuantelor politiceradicale, ea nu s-a manifestat niciodatA pentru o mi§care separatist) sau macarautonoma a§a cum era in Alsacia in ultimii ani dinaintea ultimului razboi. Partizaniiintoarcerii la Rusia au fost comuni§tii militanti §i anumite minoritati care §i-auaratat adevaratele sentimente in iunie 1940. $i din acest punct de vedere singurasolutie nationals pare sA fie schimbul de popula ;ie. Alti ru§i, scriitori politici saugeografi, s-au intrebat dna Cara for avea interesul sA continue sA tins sub dominatia

88www.dacoromanica.ro

ei o provincie strains care crea la frontierele ei meridionale un perpetuu motiv deconflict cu romanii. Generalul Kuropatkin in cartea sa despre problemele armateiruse" a exprimat chiar pgrerea cg Rusia 1§i atinsese frontierele sale naturale la sud-vest in 1792, la pacea de la Ia§i, care-i intinsese posesiunile ping la Nistru. Toatergzboaiele singeroase din secolul al XIX -lea n-au facut altceva decit sa -i adaugeaceasta fl§ie ingustg de pgmint" care este Basarabia, care nu merits atitea sacrificii§i care nu va putea fi impiedicatg, in cele din urmg, sa se intoarca la unitatearomaneascg din care face parte.

Dar iata ca Leonid Casso, la sflr§itul lucrgrii sale mentionatg deja de noi denenumgrate ofi, se ardta de altg pgrere." N-ar fi mai bine, se intreabg la sfir§itulcgrtii ministrul lui Nicolae al 11-lea, sa tinem §i mai mult la aceasta fl§ie" care neaminte§te §i astgzi marile fapte de arme ale armatei ruse? N-ar fi mai bine sa iubimaceasta imagine care este tot ce-a ramas din visul oriental fi din gindurile nedusepins" la capii

Atingem aici adevgratul miez al problemei. In conceptia lui Alexandru I, ca§i in aceea a §efilor U.R.S.S.-ului, sub pana lui Gorceakov sau a lui Casso, ca §i dealtfel a lui Molotov, Basarabia nu a fost niciodata altceva cleat un mijloc §i nu unscop. incepind cu 1812, politica ruseascg tintea mult mai departe, s-a oprit pe Prut,impotriva vointei ei, fiind obligatg de circumstance. Din acest punct de vedere poli-tica sovieticg nu §i-a schimbat obiectivele: aceasta s-a vgzut in iarna din 1940/1941,cind armatele sale amenintau in fiecare moment sa depg§easca hotarele Basarabiei§i sa pung stgpinire pe intreg cursul inferior al Dungrii §i astfel sa stabileascgleggtura directs cu statele slave din Balcani. Argumentul securitatii invocat in zilelenoastre de diplomatic sovieticg este, fatg de Romania, Ia fel de logic cum ar fi saprotejezi un elefant impotriva unui §oricel. Ofensiva romans in aceasta directie nua fost §i nu va fi niciodata decit contra-atac cu scopul de a rezista de departe lapresiunea constants exercitata de steps, Inca de la Inceputurile istoriei ei, asupratgrilor cu o civilizatie veche, cele care formeaza Europa §i tot ceea ce reprezintg eapentru progresul umanitatii.

Permiteti-mi sa amintesc aici, la sflr§it, ceea ce spuneam acum zece ani, cuocazia discutiei care a urmat relugrii relatiilor diplomatice Intre Romania §iU.R.S.S.: Atunci cina ni se reaminte§te cg Sovietele pretind a fi pgrasit oricetending imperialistg, a§a cum a afirmat domnul Litvinov Intr -un recent discurs...am dreptul sa obsery cg aceasta politica generoasg de pace renuntare la imperia-lismul vechii Rusii, comportg totu§i doug exceptii: una in Caucaz, unde Sovietele auoprit dezvoltarea statelor nationale pentru a mentine sub dominatia lor regiuneapetrolierg intre Marea Neagrg §i Marea Caspicg; cealalta in Basarabia, asupracgreia au continuat sa mentina, mai pe fata sau nu, rezerve §i revendicgri,Basarabia, totu§i, inseamna Dungrea... §i de aceea problema Basarabiei nu estenumai de interes local, specific romanesc, ci o problemg europeang.

Ca §i Olanda la gurile Rinului noi Indeplinim Ia gurile Dungrii o misiuneinternationalg. A ni se recunoa§te in mod explicit dreptul asupra acestei provinciieste deci, nu numai o garantie de interes general ci, aceasta recunoa§tere constituieun criteriu esential de suveranitate, de abandonare a tendintelor imperialiste pecare Sovietele le proclamg atit de des §i cu atitea vilvg."

89

si

www.dacoromanica.ro

intr-o revista sovietica, pe care am mai avut ocazia sa o citez se putea citi caocuparea Basarabiei (este vorba de reunificarea acestei provincii cu Romania in1918) constituie prima interventie anti-sovietica a imperialiqtilor straini". Aluzia serefers la politica franceza britanica care-i sustinea pe Denikin Kolceak in chiarmomentul and aceste puteri se pregateau sä recunoasca suveranitatea Romanieiasupra Basarabiei.

Ar fi fost mult mai logic si mai aproape de adevar sä se defineasca ocupatiarusa a Basarabiei, ca o prima interventie anti-romaneasca a imperialismuluimoscovit". $i Romania nu este, inainte ca acum, decit o punte de trecere spreatingerea altor scopuri, care trebuie sa cuprinda mult dincolo de teritoriul ei, hota-rele caile de acces ale Europei Centrale si ale malurilor Mediteranei. Fie ca recu-noasterea acestei teribile realitati sa se impuna pe deplin tuturor celor care auputerea de decizie, la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, in privinta sortiistatelor natiunilor! Fie ca ei sa nu uite, dupa atitea experiente adunate de-a lungulistoriei, ca ura nedreptatea poarta in ek insele propria condamnare $i singurabaza reala a pacii $i a imei construc ;ii durabile este cautarea obiectiva a realitatii.

NOTE

1. I. Nistor, Die Herkfunft der im riimanischen Bodebraum ansitssigen Ukrainer, Bucarest, 1943,p. 21 $i urm.

2. R.W. Seton Watson, Transylavnia: a Key-problem, Oxford, 1943, p. 17.3. Cf. St. Ciobanu, La Bessarabie, sa population, son passe, sa culture, Bucuresti, 1941, p. 21.4. R.W. Seaton Watson, op. cit., p. 3.5. L. Casso, op. cit., p.

90

§i §i

§i

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

ADDENDA

Aceasta carte era deja tiparita cind am aflat despre indreptarul depus deministrul Marii Britanii la Bucuresti, Guvernului roman pe 14 decembrie 1939. Eldefine0e §i precizeaza sensul 0 scopul garantiilor franco-britanice in cazul uneiagresiuni ruse0i 0 constituie un fel de prolog la drama din 1940. WA textul,elocvent din multe puncte de vedere, in ciuda specificei concizii diplomatice:

Domnul Tilea a insistat recent pe lingo Lordul Halifax asupra oportunitatiiunei declaratii publice din partea Guvernului Majestatii Sale (0 bineinteles dinpartea Guvernului francez) in sensul ca garantia franco-britanice acordataRomaniei este valabila §i in cazul unei agresiuni ruse0i.

Guvernul Majestatii Sale a examinat problema in sensul de a §ti daca incircumstantele actuale ar fi posibil sa luam un astfel de angajament §i a ajuns laconcluzia ca ar fi posibil in eventualitatea In care Turcia ar veni imediat in ajutorulRomaniei §i ca nu ar exista nici un temei de grija a Italia i s-ar putea opune.

Dad Guvernul roman ar fi in masura sä dea un raspuns afirmativ la acestedoua chestiuni, Guvernul Majestatii Sale ar fi dispus sä examineze imediat situatiaimpreuna cu Guvernul francez in scopul de a stabili care ar putea fi contributia sala apararea Romaniei."

Condiiiile care erau necesare pentru a face operantii garanfia erausuficiente, Inca din acel moment, pentru a-i spulbera Guvernului roman onceiluzie. Era, de algel, logic din partea Angliei sa se gindeasth in primal rind lapozifia sa in Mediterana, dar este la fel de interesant sa se constate ca -irecomanda Guvernului de la Bucurefti sa find cont nu numai de atitudineaTurciei, alit de strins legatil de problemele care intereseaza Marea Neagra figurile Dundrii, dar fi de Italia.

91

www.dacoromanica.ro

135913921465

148415381656

13 aprilie 1711

171417391769-17741788-17921792

1793

1806-18121807

18091810-1811

28 mai 1812

1817-182818531854-18571856

185918708 iulie 1876

16 aprilie 1877

19 februarie1878

92

REZUMAT CRONOLOGIC

Data cind a fost fondat principatul Moldovei.Printul Roman, domn al Moldovei de la munte la mare.Stefan cel Mare al Moldovei le is valahilor fortareata Chilia peDunare.Sultanul Baiazid II cucereste Chi lia Cetatea Alba.Sultanul Soliman I rapeste Moldovei Bugeacul Tighina.Tratat intre Gheorghe Stefan al Moldovei Tarul Rusiei; vor fiinapoiate Moldovei posesiunile moldovenesti anexate de turci.Tratat de alianti ruso-moldovenesc intre Petru cel MareDimitrie Cantemir. Frontiera Nistrului este recunoscuta de Rusia.Se constituie raiaua" otomana Hotin.Rusia ocupa Moldova.Rusia ocupa Principatele.Austria $i Rusia ocupa Principatele.Tratatul de la Iasi. Frontiera imperiului rus atinge cursul inferioral Nistrului.Dupa a doua impartire a Poloniei, frontiera ruseasca atingecursul superior al Nistrului.Rusid ocupa Principatele.Tratatul de la Tilsit. Rusii manifests pentru prima oarspretentia de a 'Astra Basarabia (Bugeacul).Rusia proclama anexarea Principatelor.Negocieri ruso-turce: turcii refuza ca frontiera sa fie pe Siret.Compromis pentru ca frontiera sa fie pe Prut.Tratatul de la Bucuresti. Rusia pastreaza Basarabia" intinsa petot malul sting al Prutului.Colonizarea Basarabiei meridionale.Rusia ocupa Principatele.Austria ocupa Principatele.Tratatul de la Paris; Moldovei i se retrocedeaza judeteleBasarabiei meridionale.Unirea Principatelor.Rusia se elibereaza de angajamentele tratatului de la Paris.Conventia austro-rusa de la Reichstadt: in cazul impartiriiimperiului otoman, Austro-Ungaria iii atribuie Bosnia iar RusiaBasarabia meridionale.Conventie ruso-romans pentru trecerea armatei ruse. Garantiaactualei integriati a Romaniei.Tratatul de la San Stefano. Rusia revendica Basarabia meri-dionala pastreaza pentru Romania, ca o compensatie, Dobrogea.

si

si

si

isi

si

si

www.dacoromanica.ro

martie 1878

13 iulie 1878

aprilienoiembrie19172 decembrie 19175-13 ianuarie191824 ianuarie-6 februarie 19185 martie 1918

27 martie-9 aprilie 191810 dec. 191819193 martie 1920

sept.noiembr.192028 oct. 1920

27 martie-2 aprilie 19249 februarie 1929

1931-19323 iulie 1933

9 iunie 19341935-193623 august 1939

30 martie 1940

26 iunie 1940

28 iunie 1940

august 1940

ianuarie 194122 iunie

Nemultumit de refuzul Romaniei, cancelarul rus ameninta cuocuparea Romaniei.Tratatul de la Berlin. Puterile recunosc Rusiei dreptul asupraBasarabiei meridionale.Miscari pentru autonomia Basarabiei ca urmare a revolutiei dinRusia.Proclamarea republicei democrate federative moldovenesti.Interventia trupelor romane pentru a pune capAt anarhiei inBasarabia. Ruptura relatiilor Intre Romania $i Soviete.

Proclamarea independetei Basarabiei.Conventia ruso-romans pentru aprovizionarea in Basarabiaschimbul de prizonieri. Nu s-a aplicat.Sfatul tarn voteaza, pastrind anumite drepturi de interes local,unirea cu Romania.Sfatul OM voteaza unirea neconditionatA.Problema Basarabiei la Conferinta de Pace.Nota celor patru puteri aliate care -5i afirma intentia de arecunoaste suveranitatea Romaniei in Basarabia.Negocieri intre Romania si U.R.S.S.

Tratatul de la Paris: Franta, Imperiul Britanic, Italia $i Japoniarecunosc unirea Basarabiei cu Romania.Conferinta ruso-romans de la Viena $i not pretentii ale U.R.S.S.

U.R.S.S. adera la pactul Briand-Kellogg si astfel recunoaste cA estein relatii pasnice cu Romania.Negocieri ruso-romane cu privire Ia un pact de neagresiune.Conventia de la Londra pentru definitia agresorului semnate deU.R.S.S. cu toti vecinii ei.U.R.S.S. si Romania reiau raporturile diplomatice.Negocieri ruso-romane pentru un pact de asistenta mutuala.Pactul ruso-german de la Moscova. Basarabia in sfera de influentsrusa.Discursul lui Molotov amintind ca U.R.S.S. nu a renuntat laBasarabia dar ca s-a angajat sä nu o revendice printr-un razboi.Ultimatum sovietic cerind cedarea imediata a Basarabiei $i aBucovinei de Nord.Guvernul roman acceptA ultimatumul $i armatele rosii ocupa imediatteritoriul cerut de Moscova.Concentratie masivA de forte rusesti la frontiera romans Inainteaarbitrajului de Ia Viena.Trupele U.R.S.S. Incearca sa ocupe gurile Dunarii.Trupele romanesti, blind parte la ofensiva germana contra U.R.S.S. reiauBucovina septentrionala $i Basarabia.

93

i

www.dacoromanica.ro

GH. TATARESCU

INTERNATIONALA A III-asi

BASARABIA

AtIta timp cit justitia nu-§i spusese Inca cuvintul asupra atentatului colectivcare a avut loc, in toamna anului 1924, in sudul Basarabiei §i cunoscut indeob§te subdenumirea de Rebeliunea de la Tatar-Bunar, pentru motive care se inteleg u§or,guvernul s-a ferit sä aduca in dezbaterile publice faptele stabilite §i constatate cuprilejul cercetarilor judecatore§ti ce au avut loc.

Justitia §i-a spus InsA cuvintul.In edinta de la 3 decembrie 1925 Consiliul de Razboi al Corpului III armata,

.din Chi§inau a condamnat pe 85 din cei 287 de acuzati adu§i in fata justitiei. Dosarulacestui proces este, cu Incepere de azi, deschis oricui; instructia °raid, depunerilemartorilor, documentele, corpurile delicte, rechizitoriul ca §i pledoariile shit ladispozitia tuturor cercetatorilor.

Justitia §i-a incheiat misiunea, §i guvernul poate vorbi fara nici o stinjenirepentru a lamuri Parlamentul.

Si nu numai Parlamentul; anumite interese au denaturat, sistematic in ultimultimp faptele in legatura cu acest proces, cautind sa deformeze adevArul.

Pentru sustinerea unei anumite teze §i pentru utilitatea unei anumite cauze,s-au faurit, pe de-a intregul, versiuni contradictorii §i neadevaruri in jurul acestuiproces; iar dincolo de granita, interese straine de neamul nostru, interese ostileneamului nostru, au creat o serie Intreaga de legende, menite sl tulbure bunul simtSi dreapta judecata a oamenilor de buns credinta.

Discurs rostit in camera Deputatilor, in sedinta din 9 decembrie 1925 si publicat la Bucuresti,Imprimeriile Independenta", 1925. Acest discurs a fost genert de propaganda antiromaneasea purtataImpotriva drepturilor naturale istorice ale tarii, sfidindu-se cu cinism evidentele adevarului istoric.Toate aceste nelegiuiri au fost si motivele expunerii lui Gheorghe Tatarescu, la acea data find ocupantulfunctiei de secretar de stat In Ministerul de Interne: Campanii interesate fi campanii plitimafe, duse,dincoace ca dincolo de granite, in jurul unora din ultimele evenimente ce au avut loc in ultimul limpin Basarabia an determinat intervenjia guvernului pentru lamurirea opiniei publice. Ele nu sint opledoarie fi nu sine un rechizitoriu; autorul for nu a voit decit sa lath ofidu de grefier, adunind fiaducind in dezbatere acre, date fi documente necesare pentru stabilirea adevdrului (n. ed.)

95

si

;i

www.dacoromanica.ro

Este timpul ca i Parlamentul §i opinia publica sä fie scoborite din lumeainformatiilor fanteziste §i a legendelor §i sa fie puse in fata realitatii. Este ceasul sase cunoasca adevarul.

D-lor deputati, acest adevar se va desprinde limpede din actele, faptele §idocumentele ce voi aduce in fata Camerei, §i in care once om de bung credinta vaputea faureasca o judecata §i dreapta §i definitiva. Aceste documente §i acestefapte nu vor privi numai evenimentele de la Tatar Bunar, caci atentatul de la TatarBunar, nu este un fapt izolat, ci urmarea fireasca §i necesara a unei serii de faptesimilare avind acelea§i cauze §i avind acela§i scop.

Atentatul 'de la Tatar-Bunar nu este cleat un episod al luptei purtate inBasarabia de ani de zile §i pe care putea-o numi: lupta pentru inabusireaconstiintei nationale; prin atentate, incursiuni si atacuri de bande.

Episodul Tatar Bunar pentru a fi cercetat §i judecat trebuie pus in cadrul saufiresc; veriga aceasta insingerata nu poste fi examinata decit °data cu lantul din careface parte,

D-lor, acest lant '11 voi reconstitui.

ELABORAREA PLANULUI LA HARKOVTRIMITEREA IN ROMANIA

A CELOR CE URMA U SA-L EXECUTE

Un capat al sau ne duce la primele inceputuri de manifestare ale actiuniInternationalei a III-a din Moscova, fundata dupa cum bine §titi, la 1919 Lumeaintreaga a fost impartita atunci In sectoare, determinindu-se pentru fiecare sector oanumita activitate §i o anumita metoda de propaganda revolutionard.

Pentru Basarabia, se infiinteaza in acest scop, un stat major special, cure§edinta la Harkov §i cu o subre§edinta la Odesa. Se elaboreaza un programamanuntit care hotara§te o intreita actiune:

Organizarea atacurilor pe Nistru prin bande armate care trebuiau sä ataceposturile noastre §i sä jefuiasca populatia §i urmarind drept scop, sa mentind armatain permanents pe Nistru, Pentru ca din aceasta pricing, sa se ingreuneze viatapopulatiei pe toate tarimurile §i sa tins toata aceasta populatie marginasa de pemalul Nistrului intr-o stare de continua efervescenta §i enervare.

Organizarea de atacuri §i de atentate impotriva liniilor ferate, a posturilor dejandarmi, a perceptoarelor, a primariilor avind drept rezultat demoralizareapopulatiei §i scaderea prestigiului autoritatilor romane in ochii populatiei dinBasarabia, §i organizarea a felurite nuclee cu caracter revolutionar avind dreptmisiune recrutarea aderan ;ilor, §i pregatirea atentatelor.

Acesta e programul!°data hotarit, Inca de prin anii 1919-1920 intreaga Basarabie a fost inundata

de o serie de curieri veniti din oficinele revolutionare din Harkov §i Odesa pentruexecutare. Unul dintre cei mai importanti curieri insarcinati cu misiunea de acentraliza masurile luate, a fost Gheorghe Bujor, reintors In tali din Rusia in 1920,avind un pasaport revolutionar de acreditare eliberat de catre actualul ambasadoral guvernelor sovietelor la Paris d-1 Cristo Rakovski, §i contrasemnat de secretarulbiroului din Harkov; Jacques Sadoul, binecunoscut capitan francez comunist. Acestpasaport are cuprinsul urmator:

96

www.dacoromanica.ro

INTERNATIONALA COMUNISTA(Biroul de Sud-Harkov 20 Marcie 1920)

Camaradul Bujor este desemnat ca reprezentant al Internationalei comuniste inRomania.

Secretar: Jacques SadoulMembru delegat: Cristo Racovski".1Acest reprezentant al propagandei revolutionare comuniste vine in ;ara la

1920 in ImprejurAri, pe care le cunoa§teti, §i pe care vi le reamintiti cu totii. Bujoreste arestat, cu o serie intreaga de agitatori §i curieri ai Internationalei III-a §i astfelse terminA misiunea sa in Tara Romaneasca. Fire§te ca cea mai mare parte insa, auputut IndeplineascA insarcinarile.

Cum a fost executat programul eliberat la Harkov?Si mai intii cum au decurs de la 1920 pins astazi atacurile pe Nistru, §i care au

fost actiunile bandelor pe Nistru? Nu voi intrebuinta in rAspunsul meu decitdocumente §i acte oficiale care se pot oricind §i verifica §i controla. 'MA aici tabloulbuletinelor zilnice ale evenimentelor de pe Nistru, tablou intocmit de catre MareleStat Major al Armatei. Va cer intreaga D-tra atentiune, cad lectura acestordocumente va fi destul de lungs §i poate §i obositoare pentru dv., dar cred ca trebuiesa se tie odatA care a fost, in ultimi ani, situatia la granita de rasArit a Orli §itotodata care a fost §i devotamentul, §i jertfele soldatilor no§tri, la aceasta granitA.PregAtirea actiunei teroriste revolutionare incepe metodic in anu11919 §i 1920. Careeste situatia la Nistru in anul 1921?

RAPOARTELE OFICIALE INREGISTRATEIN BULETINELE EVENIMENTELOR"

DE MARELE STAT MAJOR

INCALCAREA GRA.NITEI DE LA NISTR U.CRIME ,g JAFURI.

Buletinele evenimentelor" redactate de Marele Stat Major ne-o vor arata-olaconic dar limpede:

In noaptea de 4-5 ianuarie, o bands numeroasa a incercat sa treaca Nistrul,in 2 barci, in dreptul Rezinei. Au fost respin§i cu focuri de arms, de graniceri.

In ziva de 17 ianuarie, 5 indivizi de peste Nistru au atacat postul fix degraniceri de la pAdurea Iarca.

In noaptea de 1-2 martie, santinelele de la gara maritima Cetatea-Alba, aufost atacate cu focuri de arms de o bands care inainta in ceata. Santinelele noastres-au retras, cerind ajutor de la regimentul de jandarmi rurali. In acest timp, indiviziiau dispArut. S-au gasit pe urma lor: un sac cu cartu§e, grenade,incAratoare §i tuburide cartu§e §i o sanie.

S-a constatat ca numarul acestor indivizi a fost de vre-o 20, iar dupa urmelelasate, au avut cu ei §i o mitraliera.

97

www.dacoromanica.ro

In noaptea de 11-12 aprilie, 5 indivizi au trecut Nistrul, pentru a ataca postulde jandarmi de la Crocmaz. Jandarmii au dat lupta cu banda, care se retrasese inpadure, de unde trAgeau cu mitraliera. Au venit in ajutorul jandarmilor, granicerii§i postul de jandarmi din Olane§ti. Banda a fost silica sA treaca inapoi Nistrul, subprotectia focurilor §i rachetelor, trase de pe malul sting.

JEFUITORII FACEAU PROPAGANDA

In ziva de 14 aprilie, o band5 inarmata a trecut Nistrul, in comuna Dolineni,jud. Hotin, a intrat in curtea proprietarului Buzescu. La sosirea jandarmilor, s-aretras in padurile Hotinului.

Banda avea jurnale §i manifeste revolutionare comuniste, pe care le-araspindit pe drumul pe unde a venit.

In noaptea de 16-17 mai, o banda de vre-o 10 indivizi a trecut Nistrul, venindpins la BAlineni, 15 km., la sud de Hotin. Banditii au jefuit un locuitor, au tras apoifocuri de arms §i o grenada. Sosind jandarmii, s-au schimbat focuri de arms, iarbanda s-a retras.

In seara zilei de 31 mai la Ripa-Neagra, situat in dreptul satului Secauti dinUcraina, 8 indivizi au trecut Nistrul cu barca §i au prins pe soldatul granicer MitreaVasile, ducindu-1 spre orarl Svantz.

In noaptea de 16-17 august orele 3-4, au trecut Nistrul prin punctul Iabca, 39ucrainieni, care faceau parte din banda Zabolatni. Au fost facuti prizionieri §i duila pichetul de graniceri Vadul Rorov.

A FOST ATACATA POPULATIA CIVILA

In noaptea de 16-17 august, 30 indivizi armati au atacat conacul mo§iei d-luiSimionovici din comuna Gorodi§tea, jud. Orhei, la 5 km. departare de Nistru,omorind pe d-na Simionovici §i pe 2 servitori; ranind gray pe Simionoviciproprietarul §i pe administratorul mo§iei. Au jefuit conacul, iar la plecare au luattoti caii trasurile.

In noaptea de 16-17 august, au trecut Nistrul, pe la punctul Padurea-Iapcani,jud. Soroca, ucrainienii din banda lui Zaboladni, cu arme, cartur §i munitiuni. Aufost prin§i §i arestati la pichetul de graniceri.

In noaptea de 20-21 august, in dreptul satului Bacal din Ucraina, 2 bArci auincercat sa treaca Nistrul. Posturile noastre i-au silit cu focuri sA se retraga. Cei dinbarci au raspuns cu focuri.

In noaptea de 22-23 august, orele 23.30, 60 indivizi 'armati au atacat, indreptul comunei Rezina, sentinelele noastre, care cu focuri, i-au silit sä se retraga.

Tot in aceemi noapte, pe la orele 2, la stinga Ostrovului din sus din dreptulRezinei, 7 indivizi au atacat santinelele noastre, cu mitralierele, apoi s-au retras.

In noaptea de 30-31 august, 7 indivizi armati au Incercat din nou sä ataceconacul mo§iei d-lui Simionovici. Au fost simtiti de soldatul de pazA, care a deschisfocul. Banditi au disparut.

98

Si

www.dacoromanica.ro

In noaptea de 7-8 septembrie, orele 3.30, o bands de 30-40 indivizi calari,armati cu pu§ci §i mitraliere, venind de peste Nistru, au atacat postul de jandarmiTribujeni, jud. Orhei, ranind mortal 2 jandarmi; apoi s-au stabilit in padureaTiganca dintre satele Susliu §i Tribujeni. Fiind urmariti au trecut Nistrul, lasind ocaruta cu munitii §i manifeste.

In noaptea de 9 septembrie 1921, orele 24 o bands de 20 indivizi au intrat incomuna Culisovca, tragind focuri de arms §i aruncind grenade. Dupa jafuirea unorlocuitori, la plecare au luat pe to ;i strajerii din comuna, pe care i-au liberat cind autrecut Nistrul.

In noaptea de 28-29 septembrie o bands de vreo 200 pins la 300 indiviziinarmati cu mitraliere, pu§ti-mitraliere §i arme, trecind Nistrul in comuna Comorov,au pradat pe preotul Serghei Semeinic, pravalia de manifactura a unui evreu §i peproprietarul Iubnidinski, caruia i-au luat 8000 lei §i 15 cai. Banditi apoi au trecutNistrul Inapoi.

In noaptea de 1-2 octombrie, postul de jandarmi din comuna Turlache, lingaCetatea-Alba, a fost atacat de 10 indivizi. Banda a venit de peste Nistru, cu barcile.In post, erau trei jandarmi; unul a reu§it sä scape, pe unul 1-au impu§cat §i pe altreilea 1-au luat prizioner.

La plecare, banditii au aruncat o grenada in post, care a fost complet darimat,acoperind sub darimatiiri pe jandarmul ucis. Banditii au mai tras apoi focuri §i auaruncat grenade, intorcindu-se peste Nistru cu barcile cu care venisera.

BANDITI ORGANIZATI MILITAREFTE

In dimineata de 6 octombrie, 35 de banditi au navalit in satul Alexandrovna,jud. Cetatea-Alba. Erau inarmati §i aveau 6 mitraliere. Dupa ce au a§ezatmitralierele in pozitia de atac, au luat sub amenin ;are 9 carute cu cai §i cite un omde' caruta, ca sa le conduca. Urmariti de jandarmi, banditii au lasat carutele §i aufugit spre comuna Staro-Cazaci. Aici, au luat pozitie de atac pe un deal §i au deschisfocurile cu cele 6 mitraliere ce le aveau. Sosind §i alte deta§amente de jandarmi, s-au dat o lupta care a tinut toata ziva, au fost raniti: locot. Stoenescu, 3 soldatigrAniceri si un strajer. La miezul noptii, s-a inceput din nou lupta, iar banditii,strecurindu-se au reu§it sa scape. Pe pozitia ocupata de banditi, s-au gasit, la ziva, 6cadavre dezbracate. S-a constatat ca unii din cei morti aveau rani mai ware, dar ace§tiraniti au fost uci§i de tovar4ii lor, spre a nu cadea prin§i de vii. In aceasta din urmalupta, din partea noastra au murit: un sergent de jandarmi §i 2 strajeri comunali; aufost raniti: un plutonier, 2 caporali §i 2 soldati din jandarmerie.

In drumul for spre Palanca, banditii s-au intilnit cu un deta§ament dinregimentul 7 Prahova, cu care a dat o scurta lupta. Din partea noastra a cazut unsoldat ranit.

Banda, favorizata de intuneric, a fugit spre pichetul Liman. Aci, eraugranicerii, care ii a§teptau.

S-a dat intre graniceri §i banditi o lupta, care a durat pins la orele 6 dimineata,cind banditii au reu§it sa tread pe o insula din apropierea pichetului de graniceri,iar de aci, pestre Nistru. Yn insula, s-au gasit: grenade, bombe, dinamita §i manifeste.

99

www.dacoromanica.ro

In ziva de 6 octombrie, pe teritoriul comunei Isacova, jud.Orhei, 4 banditiveniti de dincolo de Nistru, au omorit, fiind de fats mai multi tarani ce erau cucarutele; pe un anumeCernovski, polonez, fost capitan de rezervA in armata rusA,care era agent de asigurare la Societatea Urania" din ora§ul BAlti §i pe care 1-auluat drept agent de siguranta.

In noaptea de 14-15 oct., intre satul Caplai §i pichetul de.grAniceri Racotescu,a trecut o bands inarmata §i a atacat patrula de graniceri, omorind un granicer.Banda s-a retras in padurea Caplai.

In noaptea de 24-25 octombrie, au trecut din Ucraina, in dreptul comuneiNemirovca, 14 indivizi cAlAri §i inarmati. Somali, prin focuri de arms, de jandarmiipostului Voronclu, jud. Soroca, ace§tia s-au predat.

In noaptea de 24-25 octombrie, o bands de 15 in§i, trecind Nistrul, au atacatcasa perceptorului din ParcAuti, voind a jefui casa perceptiei. Ei au fost respin§i dejandarmi §i de o patrula de infanterie.

In noaptea de 9-10 noiembrie, a fost atacat de focuri de arms §i mitralierApichetul de grAniceri Talmaz-Sud. Postul de observatie fix al grAnicerilor dintreTalmaz-Sud §i Talmaz a dispArut.

In noaptea de 8-9 decembrie, o bandA de 40 oameni inarmati cu arme,mitraliere, grenade §i rachete a incercat sA treaca Nistrul in dreptul comuneiChitcani (jud. Tighina), la punctul Cotul-Chirila. Fiind surprin§i §i respinsi cu focuride arme banditii s-au retras in padurea Faraoana-Tiraspol, dupa ce au tras vreo 200

focuri de arms, mai multe grenade §i rachete.In seara de 17 decembrie, orele 18, seara doua bande de cite 15 indivizi au

trecut Nistrul, pe gheatA, strecurindu-se printre posturile de graniceri, in dreptulcomunei Calara§ovca, cu scopul de a jefui manastirea de la Calara§ovca. Granicerii,prinzind de veste, au dat lupta cu banditii, timp de o ors. Banditii au fost respin§i,lasind pe teren 8 morti. Din partea noastra a cAzut snit un soldat.

CINE SINT VICTIMELE?

Domnilor deputati, iata cum a fost executat pe anul 1921 prima parte aprogramului revolutionar; iata ce au fost atacurile armate sAvir§ite uneori cucomplicitatea directs a soldatilor ro§ii Intotdeauna sub protectia acestora.

Aceste atacuri, aceste jafuri §i asasinate, aceste acte de tulburare a graniteinoastre de rasArit, au continuat In anii urmAtori cu mai mutt sau mai putinAintensitate, dar au continuat §i continua §i azi.

D. IONA$ GRADI$TEANU: Domnule TatarAscu ar fi bine ca sa se publiceun tablou al tuturor soldatilor omoriti precum al tuturor civililor care au fostomoriti de bandele bol§evice.

D. G. TATARESCU subsecretar de stat la ministerul de interne: Se va face,D. IONA$ GRADWEANU: pentru edificarea umanitari§tilor din

Occident.D. G. TATARESCU subsecretar de stat la ministerul internelon Domnilor

deputati ziceam ca aceste atacuri au continuat in tot intervalul acestor patru ani inurmA I. Nu vA voi obosi cu in§irarea for ne-ar trebui o serie IntreagA de edinte inacest scop. De altfel, deosebindu-se prin rezultate ele se aseamAna avind aceea§iorganizare §i avind acela§i scop.

100

$i

www.dacoromanica.ro

ATACURI $1 INCURSIUNI IN 1924

Voi trece deci peste toate atacurile din anii 1922 si 1923; iar in 1924 nu vg voicita, din Buletinul Marelui Stat Major, decit pe cele executate in lunile iunie-iulie,august $i septembrie 1924; in aceastg din urmg lung au avut loc evenimentelecunoscute la Tatar-Bunar imprejurimi.

In ziva de 2 iunie o luntre incercind sg treacg Nistrul in dreptul satuluiLapatina granicerii notri i-au somat sg stea insg li s-a rgspuns cu focuri de arms dinbarca si din partea granicerilor rusi. In urma deschizind focul grAnicerii nostri, ceice voiau a trece Nistrul au fost siliti a se retrage.

In noaptea de 2 3 iunie 1924, patrula pichetului Lakdr Catargiu a fostatacatg cu 15 grenade pe cind se inapoia la post; soldatii rosii de pe malul opus audeschis focul de mitraliere tragind peste 400 focuri.

In noaptea de 2-3 iunie, 2 soldati graniceri din pichetul 185 au fost atacati cufocuri de arms.

In noaptea de 7-8 iunie, pichetele Negorini Varsovia (Jud Hotin) au fostatacate de bande comuniste, ce reusiserg a trece Nistrul (20 indivizi). In lupta ce s-a dat au fost rgniti, un bandit si 2 grgniceri; restul au trecut riul.

In seara de 20-21 iunie, 2 graniceri romani aflati in patrulare, au fost atacaticu focuri intre satele Todolna Lopatna. Banditii au fost respinsi trecuti pesteNistru.

In noaptea de 20-21 iunie o bandy de 25-30 indivizi cu arme, mitralieregrenade au trecut Nistrul in 6 barci intre Bernova Mosinet, atacind patrulagranicerilor pe care a tinut-o sub focuri 2 ore reusind apoi a pgtrunde in interiorindreptindu-se spre satele Sivins-Mihailowka (Mgmaliga).

In noaptea de 25-26 iunie patrula de grgniceri din pichetul Vasile Lupu a fostatacatg cu focuri de arms de pe malul sting al Nistrului de 4 indivizi care se pare cgaveau intentia de a trece riul, pentru jafuri.

In ziva de 2 iulie 2 barci cu 7-8 soldati bolsevici au venit in fata cetAtii Hotincu intentia de a trece Nistrul. S-au deschis focuri reciproce un soldat bolsevic afost omorit.

FOCURI DE ARME CONTINUE LA NISTR U

In noaptea de 19-20 iulie s-au tras focuri de arms asupra pichetului Dubgsaripentru a sustine trecerea a 4 indivizi care fiMd observati prea tirziu au reusit adebarca si a dispgrea in intuneric.

In noaptea de 23 iulie pe Liman 3 bArci. au, Incercat sa tread spre malulnostru. S-au tras focuri de arms si mitralierg. Cele trei barci nu au reusit a trece apa.

In noaptea de 24-25 iulie mai multi indivizi au incercat a trece Nistrul indreptul satului Krocmazi; au fost respinsi tragindu-se focuri de ambele parti.

In noaptea de 27-28 iulie pe marginea Limanului o patrula de graniceri a fostatacatal cu focuri de revolver si grenade. Un granicer a fost rgnit.

In noaptea de 28 29 iulie, 4 indivizi au trecut Nistrul cu intentia de a jefui.Urmgriti de granicerii nostri s-a deschis un viu foc de arme, care a silit pe banditi ase retrage in pgdure.

101

si

si

si

si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

in noaptea de 10-11 august o bandy de teroristi a incercat sA treaca Nistrul.S-a incins o luptA violentA cu granicerii. Banditii s-au refugiat in vile de liUgaCetatea AlbA, lAsind pe teren material de rAzboi.

In noaptea de 18 august o patrulA bolsevicA cAlare a tras 2 focuri de armaasupra santinelelor noastre in dreptul pichetului 25.

Yn noaptea de 26 august 4 indivizi au incercat sA treacA Nistrul la Talmaz.Fund surprinsi au deschis focuri de arma si granade find sustinuti si de pe malulsting. Un individ a fost ucis, iar restul au dispArut.

In perioada de 17-18 septembrie s-au tras 40 focuri de alma asupragrAnicerilor din pichetul C. A. Roseti (ZAlAuceni).

in noaptea de 25-26 septembrie in dreptul satului Maiaki au sosit citeva bArcicare au tras focuri asupra santinelelor noastre de la Pichetul Gura. Dui:A un schimbde focuri, cei ce incercau a trece tiul, au fost respinsi.

Domnilor deputati, iatA In ce constA actiunea de teroare. executatA pe Nistru,din anul 1920, de c'ind incepe sA se realizeze programul elaborat de birourileInternationalei a III-a, la atentatul de la Tatar-Bunar; iatA cum a fost executatlprima parte din acest program.

Cum s-a executat partea a II-a: atacuri, jafuri atentate in interior?Nu voi insira aci atentatele sArirsite in restul Orli care grit insA tot urmarea

actiunii revolutionare internationals cum a fost atentatul de la Senat, savirsit deMax Goldstein care are aceeasi origina e IncA proaspAt In mintea dumneavoastrA;nu voi vorbi de incercarea de atentat monstruos, pregAtitA la Chisinau la TeatrulNational in 1922, si care trebuia sA surpe intreg edificiu peste publicul ce se gAseaacolo; nici de deraierile provocate de mlini pregAtite dincolo de Nistru, nici decelelalte atentate care au Insingerat Basarabia in ultimi ant pentru ca sA nu vAobosesc prea mutt, nu vi voi vorbi decit de atentatele acestea interne, care au avutloc in Basarabia numai in anii 1923 si 1924 si care culmineazA cu acel de la Tatar-Bunar.

MA voi sluji, pentru acest scop, de o presA oficiall, de Buletinul informatiilorStatului Major al Corpului de Jandarmi".

Adaug, din capul locului, ca nu voi citi din aceste buletine decit acele fapte,care dupa ce au fost cercetate, au putut sA dovedeascA limpede amestecul curierilor

agentilor veniti cu scopuri bine hothite de dincolo de Nistru.

INFORMATIIDIN BULETINUL STATULUI MAJOR

AL CORPULUI DE JANDARMI"

ALTE CRIME ,57 ATENTATE

in noaptea de 7 aprilie, indivizi inarmati au atacat localul Ocolului SilvicOlanesti, ranind pe gardianul de paza.

n ziva de 15 aprilie, la orele 20, pe chid jandarmul sergent Saramet Nicolae,impreuna cu IncA un jandarm de la post, se gAseau in serviciul de patrulare, au fostataca ;i Impuscati mortal de cAtre indivizi necunoscuti.

102

§i

§i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

ziva de 15 aprilie, pe cind 3 jandarmi de la postul Stre§eni transfera un grupde arestati au fost ataca ;i in drum de alti indivizi cu scopul de a inlesni evadareacelor arestati. in timpul luptei intre jandarmi §i banditi, au fost omoriti 2 jandarmi,iar banditii au disparut.

in ziva de 17 aprilie, trenul 337 ce venea de la Chi§inau la Tighina a fost atacatcu arme §i mitraliere In apropiere de statia Bolboca, au fost 4 morti §i 7 rAniti.

in ziva de 17 aprilie, o bandA de 12 indivizi armati cu pu§ti, grenade §imitraliere, au atacat §i jefuit 50 persoane pe qoseaua Hotin-Noua-SulitA.

in noaptea de 19 aprilie, indivizi necunoscuti §i armati au atacat postulSaratica-NouA. Unul din jandarmii aflati la post a fost (=mit, iar celalalt dezarmat.Mind urmarit de jandarmii sectiei, s-a Incins o lupte in care 3 dintre banditi au fostomoriti, 2 arestati §i restul disparuti. in aceasta ultima luptA a fost rAnit mortal Incaun jandarm.

inziva de 22 aprilie; mai multi bandi;i armati cu pu§ti §i grenade au atacatlocuinta negustorului Grunberg. Intervenind jandarmii, au dispArut banditii. Aufost omoriti 2 jandarmi.

in seara zilei de 25 mai, o bandA puternicA de 15-20 indivizi armati §i mascati,avind cu ei grenade §i pu§cA mitraliere, au atacat satul VorticAuti, jefuind casele maimultor locuitori, atacind §i postul de jandarmi cu grenade. Jandarmii rAspunzInd cufocuri de arme au respins pe banditi, iar In timpul luptei au fost omoriti 2 jandarmi.

in noaptea de 3-4 iunie, patrula de jandarmi localA a fost atacatA cu focuri demitralierA de indivizi necunoscuti, care in urma au disparut. Unul dintre jandarmi afost omodt.

in ziva de 14 iulie, ora 7,30, jandarmii sectiei §i postului Volontirovca auarestat in casa locuitorului Celmente Butescu pe 2 bandi;i terori§ti: C. Bo§nov §iEmil Popov, veniti de peste Nistru. Prinderea s-a fAcut In urma unei adevAratelupte, care a durat 5 ore §i dupe ce s-a dat foc casei. in lupte a fost Impu§cat unsoldat de infanterie.

in ziva de 4 octombrie, 3 banditi inarmati au jefuit diligenta, care face cursaintre Hotin §i Darcluti, jefuind-o de 6 milioane lei, dupe care au disparut.

in seara zilei de 18 octombrie, 4 indivizi inarmati cu pu§ti §i grenade aupatruns in spitalul Soroca, unde era bolnav detinutul Isaia Sudacovce, care avea laactivul sau mai multe crime §i tilhArii. Au amenintat cu moartea personalulspitalului §i au inlesnit evadarea detinutului, disparind cu totii.

ATENTATE BSI LOVITURI" INANUL 1924

Yn seara de 3 ianuarie, o bandA de 8 indivizi a atacat §i jefuit administratiamo§iei Leontea, legind personalul §i un agent fiscal.

Yn ziva de 9 februarie, patrula postului Ganez, a fost atacata pe nea§teptatede ni§te indivizi ascuni intr-o cask cu focuri de arms. Unul dintre jandarmi a fost°morn. Banda a disparut in padurea din apropiere.

in noaptea de 6 mai, o banda de 16 indivizi, armata cu mitraliere §i grenade aintrat In satul Ciuciulea pentru a jefui; dindu-se alarma, banditii au fost inconjurati

timpul luptei, au fost impu§cati 5 banditi, iar dintre jandarmi au fost omoriti,

103

In

0, in

www.dacoromanica.ro

jandarmul plutonier, Amariei loan un jandarm caporal. In urma, banditii audisparut.

In noaptea de 8-9 iunie, jandarmii .din batalionul de instructie find inpatrulare, au prins in hotarul comunei Cimiseniu un locuitor care transporta cucAruta la Chisinau lAzi cu cartuse de mitralierA.

In ziva de 23 iunie o bandA de 6 indivizi al:41.1nd in marginea satului Bocsanisi find urmAritA de jandarmii posttirilor din imprejurimi care ajungindu-i inpadurea Cipilinti, s-a dat o lupta in care au fost omoriti 3 banditi. Dintre jandarmiau fost omoriti doi.

In ziva de 10 iulie ora 14, pe cind jandarmii postului Tipala se aflau inpatrulare, in marginea satului Sangera a intilnit 3 indivizi Intr-o cAruta, pe care, voinda-i controla, au raspuns cu focuri de arms tragind asupra jandannilor, dupA care audisparut.

In noaptea de 4-5 august, Compania din Reg. 13 infanterie, (jud. Hotin)a fost atacatA de o banda de 20-30 insi ImbrAcati ruseste, inarmati cu pusti, grenade

pusti mitraliere. In timpul luptei, indivizii au aruncat o grenada, care a rant 5strajeri de la pichetul de alarms un soldat. Faptul s-a petrecut la pichetul defrontiers.

In noaptea de 9-10 august o patrulA de graniceri a surprins un grup de 12

indivizi in dreptul satului Vadul-lui-Voda. Patrula somindu-i sA stea, au raspuns cufocuri. In ajutorul patrulei noastre, a venit pichetul de grAniceri. S-a dat o lupta, Incare au cazut 2 grAniceri.

Yn noaptea de 12.august un grup de 28 indivizi Inarmati cu pusti $i grenade, Indreptul punctului Vadul-lui-Voda, au atacat conacul mosiei Corsacov, la 8 km.departare de acest punct, omorind pe d-na Corsacov, proprietara; pe d-naIarosievici d-na Gornovici, venite de citeva zile. Au jefuit pe 7 servitori, obiectede valoare, bijuterii, cai $i trasuri, trecind inapoi Nistrul.

In noaptea de 13-14 august, orele 9 seara, o banda de 150 calareti, bineInarmati, au trecut Nistrul §i au intrat in satul Ianauti, unde au jefuit pe propietar,au atacat postul de jandarmi, distrugindu-i arhiva, apoi s-a retras spre Nistru. Pedrum trecInd prin satul Palivanov, banditii calareti au fost urmariti de patrulelenoastre de cavalerie. A fost rant locotenentul care comanda patrula noastrAInvAtatorul din acest sat.

In noaptea de 14-15 august, o banda a atacat cu focuri de arms plutonul dejandarmi Corjova pichetul Dubasarii-Vechi. 0 alts banda a mai atacat opatrull, intre pichetele Corjova Malul Torgatein, incercind sA treacA Nistrul cu obarca. Patrula noastra i-a respins.

In noaptea de 27-28 iulie controlorul Sasu cu sotia vizitiul au fost atacati inpadurea din apropierea comunei Briceni de cane banditii bine inarmati. Banditii aufost prinsi arsi de vii gasiti carbonizati.

Yn ziva de 16 august, ora 19 o banda de 5 indivizi a atacat escorta caretransfera de la postul Lipcani la parchet 2 indivizi. In dreptul padurii Zelma,deschiendu-se focuri de catre indivizi au omorit un jandarm, iar transferatii cubanda au disparut.

104

si

9i

9i

9i

9i si9f

9i

si 9i

si

www.dacoromanica.ro

in seara de 6 septembrie, indivizi necunoscuti au baricadat linia ferata intreVasile-Lupu si Pirlita, punInd Base sine de fier, dupa care au disparut. Gratievigilen;ei mecanicului s-a putut evita o catastrofa.

noaptea de 26-27 septembrie patrula de jandarmi de la postul Saba fiind inserviciul de patrulare, a fost atacata cu focuri de arms de niste indivizi necunoscuticare in urma au disparut. Un jandarm a fost drift.

In noaptea de 7-8 octombrie, necunoscuti au arestat pe strajerii care faceaude paza la postul No. 12 C.F.R., din comuna Mamaliga, minind podul si rupind liniape distanta de 1 metru, dupa care au disparut.

* *

D-lor deputati iata stadiul realizarii celui de-al punct din programulamintit; iata citeva din rezultatele actiunii intreprinse pentru organizarea deatentate, de jafuri, lovituri" facute cu scopul sä atraga dupa sine o stare generalsde deprimare a populatiei si prielnica pentru succesul tuturor propagandelor, sitotodata sä scads prestigiul autoritatilor, in ochii acestei populatii.

Fara a mai starui asupra altor incercari nereusite de alte atentate similare dinacest interval, tree la examinarea celui de-al treilea punct din programulorganizatiilor teroriste, al constituirii nucleelor de propaganda revolutionara, si alcuiburilor si depozitelor de arme, munitii si material necesar pentru punerea inaplicare al atentatelor.

Voi utiliza, pentru acest examen, si potrivit metodei de la care nu ma voiabate in tot decursul acestei expuneri numai acte si documente care cuprindfaptele si date corespunzInd, fiecare, realitatii si adevafului.

ORGANIZATII DE SPIONAJ MILITAR ORGANIZATIITERORISTE

DIN CERCETARILE BSI DESCOPERIRILE SIGURANTEISTATULUI

Iata tabloul Intocmit de Directiunea Generals a Sigurantei Statuluicuprinzind descoperirile acestor organizatii; extrag din ele cele privitoare la anii1923 si 1924, mai apropiati de organizarile care trebuiau sa pregateasca lovitura dela Tatar-Bunar.

La 3 februarie, s-a descoperit in orasul Cetatea-Alba, o organizatie despionaj militar, in legatura cu organizatiile sovietice. S-au gasit manifesteincendiare si multa literature comunista. S-au mai gasit informatiuni militare ceurmau a fi expediate peste Nistru. Au fost arestati 12 rusi.

S-au descoperit apoi succesiv:La 28 aprilie, In comuna Troi ;a judetul Tighina, o organizatie terorista de

subminare a C.F.R. S-au gasit explozibile si grenade. Au fost arestati 7 nisi.

105

In

doilt.

www.dacoromanica.ro

La 2 mai In comuna Cubei, judetul Cetatea Alba, o organizatie de spionajmilitar, propaganda §i agitatie politica, aAnd §i o sectie terorista. S-a gasit literaturecomunista tiparita In Odesa, manifeste incendiare, arme §1 munitii. Au fost arestati26 ru§i §i evrei.

La 5 mai, In comuna Volontirova, jud. Cetatea Alba, o organizatie terorista §ispionaj militar. S-au gasit arme munitii explozibile. Au fost arestati 22 indivizi,din care 18 ru§i. In timpul arestarilor a fost impu§cat soldatul Bute Vasile din reg.10 infanterie §i alti doi soldati raniti. La 1 septembrie, in comuna Chelmenti, jud.Hotin, o organizatie terorista §i spionaj. S-au gasit pu§ti, mitraliere, grenade,revolvere §i munitii. Au fost arestati 15 indivizi toti ru§i. Cu ocazia arestarii au fostlupte Intre organele militare §i terori§ti.

La 22 septembrie, in comuna Mihaileni, jud. Hotin, o organizatie terorista §ispionaj militar. S-au gasit munitii, explozibile §i manifeste incendiare. Au fostarestati 15 indivizi ru§i.

La 2 decembrie, in gara Ocnita, jud. Soroca, o organizatie de spionaj militar.S-au gasit infomatii militare ce urmau a fi expediate peste Nistru, cum §i ordineinstructive. Au fost arestati 4 ru§i §i 2 evrei.

In timpul anului 1924 s-au descoperit:La 26 mai, In Chi§inau, o organizatie de spionaj militar, agitatie§i propaganda

politica. S-a gasit corespondents §i informatii care urmau sa fie expediate pesteNistru. Au fost arestati 39 indivizi, ru§i §i evrei.

La 31 mai, o organizatie comunista terorista, comuna Paguceni, jud. Tighina,care transporta munitii §i explozibile de peste Nistru. Cu ocazia cercetarilor s-a gasitun sac cu ecrazit* §i munitii. Au fost arestati 3 indivizi ru§i.

La 21 iunie, In comuna Gorodi§tea §i Tipova,'jud. Orhei, o. organizatie despionaj militar §i agitatie cu o sectie terorista. S-au gasit arme munitii §i ordineinstructive de la centrele revolutionare ruse. Au fost arestati 10 ru§i §i doimoldoveni.

La 9 iulie, In comuna Gore§ti, jud, Chi§inAu, o organizatie terorista §ipropaganda revolutionare. S-a descoperit un depozit de arme §i explozibile.

La 2 august, In jud. Cetatea Alba, o organizatie de spionaj militar §i terorista.S-au gasit grenade, arme munitiii §i corespondents: -Au fost arestati 8 ru§i §i treievrei.

La 31 august, in *comuna Sabolat, _jud. Cetatea Alba, o organizatie terorista;cu prilejul arestarii for s-au dat lupte cu organele politiene§ti. S-au arestat 6 indivizi,la care s-au gasit revolvere, grenade §i ordine instructive.

La 2 septembrie, In comuna Mascauti, jud. Orhei, o organizatie de spionajmilitar, propaganda §i agitatie contra Sigurantei Statului. S-a gasit corespondents §iinformatii ce urmau a fi expediate peste Nistru. Au fost arestati 4 ru§i §i doimoldoveni.

La 30 septembrie, la Chi§inau s-a descoperit o organizatie de spionaj militar.S-au gasit informatii militare §i schite ce urmau a fi expediate peste Nistru cum §iun cifru pentru scrisori. Au fost arestati 5 indivizi ru§i.

* ecrazita: exploziv pe baza de acid picric (n. ed.)

106

ci

www.dacoromanica.ro

DIN ISPRAVILE SECTIILOR TERORISTE

La 10 noiembrie, in statia Stra§eni, o sectie terorista de subminare a C.F.R.,care pregatise un atentat in acel punct cu dinamitA, a§ezate sub linia ferata §iinstrumente pentru demontarea liniei. La locul unde s-a incercat atentatul au fostscoase buloanele pe o distantA de 100 metri. Au fost arestati 28 de indivizi inmajoritate ru§i cu legaturi peste Nistru. Cu ocazia urmaririlor s-au dat lupte intreindivizi §i organele xnilitare.

La 26 noiembrig, In Chi§inau, o organizatie de spionaj. S-au gasit informatiice urmau a fi trimise peste Nistru qi manifeste incendiare. Au fost arestati 2 indivizievrei.

La 26 decembrie,In comuna Chelmeti §i Iarova, jud. Hotin, o organizatieterorista. Au fost arestati 5 indivizi ru§i §i 2 moldoveni. S-au gasit arme, muni ;ii §iordine instructive.

* *

Domnilor, iatA ceea ce s-a putut descoperi, gratie vigilentei, sirguiutei §idevotamentului organelor politiene§ti in Basarabia in ultimi doi ani. Dupa cumvedeti §i al treilea punct din program a fost pe de-a-intregul executat.

Atacuri §i incursiuni pe Nistru, jafuri §i atentate savIrite de agentii specialidin interior, nuclee comuniste §i conspirative in anumite puncte alese ac;iuneainternationalei a HI-a se continua persistent §i metodic in ultimii patru ani in toataBasarabia in vederea pregatirii loviturii" finale, a actului decisiv care trebuia saintroneze in toata Basarabia sau intr-o parte a acestei provincii revolutia comunistA.

ATENTATUL DE LA TATAR-BUNAR

VAZUT fN LUMINA ADEVAR ULUICERCETAT STABILIT DE JUSTI7'IE

Yn planurile organizatiilor, atentatul de la Tatar-Bunar trebuia sa constituieacest act.

Ce a fost acest atentat?Domnilor deputati, ca §i pentru celelalte fapte, ma voi sluji in toata aceasta

analiza numai de documente §i date necontestate.Rolul meu in expunerea evenimentelor de la Tatar-Bunar, e §i mai u§or.

Atentatul a fost judecat. Faptele au fost cercetate; documentele §i dovezile au fostdiscutate pe larg §i contradictoriu. Am aci dosarul procesului cu tot adevarul pecare 11 cuprinde.

Acest proces a fost instruit timp de un an.S-au ascultat toate glasurile careputeau aduce vreo lAmurire, s-au audiat sute de martori in acuzare ca §i in

107www.dacoromanica.ro

descarc,are, s-au cercetat toate documentele, s-au confruntat actorii martorii:lumina deplinA a fost fAcutA.

Din dosarul acestui proces voi rupe un singur act, care. consemneaza Intregrezultatul tuturor cercetarilor si care astfel, cuprinde adeviirul, stabilit judecA-toreste: ordonanfa definitivii, pe temeiul cAreia s-au trimis in judecatA autoriicomplicii atentatului precum $i pe cei care s-au gAsit in legaturi cu organizarea lui.

Ce con ;ine aceastA ordonanta defuritivA?VA voi citi din ea numai pArtile esentiale care pot lamuri pe oricine ce a fost

atentatul de la Tatar-Bunar, cu ce mijloace a fost executat atentatul de la Tatar-Bunar si mai ales care a fost telul acestui atentat.

VA voi cere intreaga atentie; &care cuvint din aceasta ordonanta sa sprijinApe o documentare. SA ascultam, deci pe comisarul raportor:

MARTURISIRILE DOCUMENTELOR

Pentru organizarea comitetelor revolutionare In Basarabia a fost insarcinatde catre Oficiul Central din Odesa, comisarul bolsevic Andrei Culsnicov zis Nenin,agentul bolsevic Nicole Sisman care lucrau In organizatiile revoltionare din anul1918.

Agentii bolsevici veniti de peste Nistru pentru organizarea comitetelorrevolutionare In Bisarabia, in cap cu comisarul bolsevic Andrei Culsnicov zisNenin agentul bolsevic Nicole Sisman, spre a Incuraja populatia pasnica aBasarabiei la revolutie fAceau propagandA revolutionara inclemnind pe locuitorila revolutie, spunindu-le intre altele ca intreg teritoriul Basarabiei chiarvechiul regat sInt organizate pentru revolutie ca se asteapta momentul pentru caRusia sovietica sA intre in Basarabia spre a o ocupa.

Cornisarul bolsevic Nenin, colindlnd satele din sudul Basarabiei, a formatcomitetele revolutionare in judetul Cahul, Ismail si Cetatea AlbA, ajutat de cAtreagentii bolsevici Nicolae Sisman Colotov.

Pentru intelegerea lucrurilor, domnilor deputati, trebuie sa adaug ca acestNenin care este sufletul $i animatorul acestui atentat si care este seful politic $iexecutorul ordinelor ce primea de dincolo de Nistru, a fost dovedit cA a fAcut in tottimpul anului 1924 naveta intre Odesa centrele basarabene; la dosar erdsta, inafara de depozitifle martorilor, un document care n-a putut fi contestat $i nu sepoate contesta: o fotografie fAcuta la Odesa, care reprezinta pe acest NeninImpreuna cu cei doi locoteneti militari ai sai, Babac Covali, acesta din urmafotografiat in uniformA militara a armatei Aceasta fotografie a fost gasitaprintre alte documente la tovarasul lui Nenin, un oarecare Bastislev care a $i fostcondamnat la mund silnicA pe viata. Aceasta fotografie are pe verso o interesantamentiune, scrisa datatA din Odesa, 31 iunie 1924; prin urmare citeva luni Inaintede comiterea atentatului cu urmAtorul cuprins: in amintirea trecutului InnAdejdea viitorului incendiu mondial adicA Republica Sovieticii Moldoveneascr.

108

si

si

si

sisi

si

$i

si

rosii.

sisi

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA UNUI COMISAR BOLXVIC

SA vedem care a fost activitatea acestui Nenin:Astfel a organizat in acela§i timp cu alcAtuirea comitetului revolutionar de

la Tatar-Bunar, comitetele revolutionare in comunele: Ci§meaua rusa, Ci§meauavaruita, Nerupi, Gibsieni, Vilcov, Caracurt, Vaical, Banovea, Fmtina zinelor,Cairaclia Nou Karagaci, Chi lia Noua, Furmanka, Draculea, Sofiena, Sichirlichitai,orawl Ismail, Duluchioi, Ca§lita §i alte localitati din judetul Ismail; Plaktievka,Divizia, Saba, Acmanghit, judetul Cetatea Alba, GAvAnoasa; Pelenei Moldoveni,Vulcane§ti, judetul Cahul §i in orawl Cahul.

Centrul acestor comitete revolutionare era in Tatar-Bunar.Literatura, browrile §i manifestele revolutionare se aduceau din Rusia prin

curier special. Acestea erau trecute in taina din mina in mina pentru a fi citite decatre toti aderentii.

Mai in toate comunele ruse§ti din sudul Basarabiei, comisarul bol§evicNenin cu ajutoarele sale a infiintat comitetele revolutionare sate§ti.

Alegerea cimpului de operatiuni

Este jai-4i necesar, d-lor, de a arata ca terenul pentru executarea acestuiinceput de organizare revolutionary nu a fost ales gra rost.

Toate aceste sate sint, exclusiv, sate locuite de ru§i; in ele nu se gasesc decitciteva familii de moldoveni cu totul izolate §i inabu§ite de ambianta ruseasca.Comitetele revolutionare au fost alcAtuite exclusiv din ru§i §i lipoveni.

Retineti, vA rog, acest fapt pentru momentul cind yeti examina singuri,concluziile ce se desprind din toate aceste amanunte, §i acum urmariti activitateaacestor comitete:

Aceste comitete sate§ti au fost reunite in organizatii mai mart numitecomitete de sub-raioane care au luat fiinta in centrele mai importante.

Comitetele de sub-raioane erau sub ordinele comitetelor regionale.Comitetele sate§ti erau sub ordinele directe ale sub-raionului.

AfarA de comitetele sate§ti in fiecare comuna se forma un deta§ament delupta (boievoi otreiad ), detapment de atac, care trebuia sA atinga umarul de celputin de 30 membrii, sub conducerea unui comandant.

Deta§amentele de luptA aveau InsArcinarea sA intruneasca oameniipregatindu-i pentru lupta, sä primeasca arme §i munitii formind depozite qi sA leimpart/ luptAtorilor cu putin timp inainte de izbucnirea revolutiei.

CUM AU FOST ORGANIZATE COMITETELEDE LUPTA

Fiecare comitet sAtesc trebuia sA aiba un curier care sa Ong legatura cu sub-raionul, de asemenea §i cu comitetele sate§ti invecinate.

inainte de a lua fiinta curierii, comitetele sAte§ti corespondau prin paroll.Comitetele revolutionare atit cele de sub-raioane, cit §i cele sate§ti aveau

instructiuni sA numeascA cite un informator cu insarcinarea de a procura

109www.dacoromanica.ro

informatiuni precise relativ la dislocarea unitatilor militare $i de jandarmi,armamentul de care dispun, numarul locuitorilor care fac parte din organizatiilerevolutionare, precum armamentul ce posedA.

Prin luna august 1924, biroul central de la Odesa avind informatii derapoartele dark de seams ale comitetelor revolutionare din Basarabia sintorganizate gata de lupta, a delegat cu operatiunile militare in sudul Basarabieipe agentul bolsevic Osip Poliacov zis Platov, numindu-1 conducator militar alBasarabiei.

Cine a fost conducatorul militar

Acest Osip, roliacov zis Platov domnilor, este un fost pescar din Vilcov,familia lui traeste actualmente in Vilcov, ademenit de sume foarte mari care i s-au pus la dispozitie de catre Biroul central de la Odesa, a primit aceasta insarcinareca sa fie conducatorul militar al intregii insurectii locale, care trebuia sa ail:4 loc.

Yn momentul in care primeste aceasta insarcinare, de comandant militar, acestPlatoc dA un ordin de zi, al cArui original se gAseste In dosarul procesului, in carearata care este rolu sau ce asteapta de la tovarasii sai. Dati-mi voie ss vi-1 citesc:

SCUMPI TOVARASI

Consider ca o datorie a mea a vs anunta ca Inca eu nu am fost pus pina aziIn legAtura cu organizatiile voastre; dar am fost numit conducator militar alregiunei dunarene.

Acum sint deja in legatura cu organizatiile .voastre prin intermediultovarasului Nenin, care este reprezentant presedinte al comitetului revolutionardin sudul Basarabiei si conform hotaririi voastre de a interveni la centru pentru caeu sa fiu numit conducator militar in sudul Basarabiei, interventia a fost aprobatadrept care vA comunic spre stiintA.

Actualmente lucrarile In sub-regiunile mai sus mentionate se considerA caterminate, iar unde nu sint terminate i s-a facut cunostinta tovarasului Nenin, careva continua lucrarile de organizare, si de aceea in not trebuie sA concentram sA

asteptam semnul de atac. Este necesar a lua masuri de atentie spre a nu cAdeavictimele provocatorilor oportunisti; de asemenea de a nu produce atacuriseparate, spre a nu cauza daune intregii noastre organizatii, afara de insarcinarilece se vor da unor grupuri separate de catre centru prin tovarasul Nenin sau prinsubsemnatul si care vor trebui executate intocmai.

in prezent organizatorilor sub-regionali li se vor da insarcinari pentrupregatiri pur militare tehnice serviciul de spionaj.

Consider opera voastra organizatoare realizata de comun acord cuorganizatorii comitetelor satesti, in cursul acestui an de grea incercarecomplectamente satisfacatoare, pentru care vA trimit nu ca decoratie, ci ca darpersonal din parte mea, tuturor tovarasilor mai sus mentionati, cite un medalioncu portretul marelui conducAtor mondial al revolutiei V.I. Lenin, care traieste insufletele noastre insuflindu-vA ideile comuniste.

Datoria noastrA este sA indeplinim povetele lui Lenin.

110

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

ai

www.dacoromanica.ro

Trgiasca revolutia! Trgiasca razboiul civil! Trgiasca internationalacomunistg! Trgiascg Republica socialistg sovieticg moldoveneascg algturi deS.S.S.R.!

Tovarg§i fiti gata ca la primul semn al meu ss mergeti cu toti pe front, sprevictorie!

Conducatorul Militar alBasarabiei de Sud

(ss) I. Platov

Tovarg§i! Cred de cuviintg ss vg reamintesc cg toate dispozitiile ping in zivafixate pentru atac vi se vor transmite prin tov. Nenin sau prin subsemnatul, iar notla rindul nostru primim toate directivele de la centru

(ss) I. Platov

in toate documentele ggsite asupra atentatorilor, nu se intrebuinteazaniciodatg, cind se mentioneazg autoritatea superioarg care organizeazg aceastgintreprindere revolutionarg decit cuvintul centru .

Iata prin urmare un ordin de zi, prin care comandantul militar al trupelor dinSudul Basarabiei, is in primire postul sail de conducgtor.

Domnilor deputati, cea dintii grijg a acestui conducgtor militar esteorganizarea depozitelor de munitii de grenade, arme, gata ca ss fie puse ladispozitie la cel dintli semnal, ddta§amentului militar pe care trebuiau sa -1 formeze.

De unde aveau arme ace§ti oameni? De unde aveau munitii ace§ti oameni?De unde transmitea Platov cu ordine preggtitoare armele §i munitiile sale?

Iatg ce spune asupra acestui punct ordonanta definitivg:Armatura, munitiile §i tot felul de explozibile se aduceau din Rusia de cAtre

agentii bol§evici sub comanda lui Platov conducgtorul operatiunilor militare dinsudul Basarabiei.

Transportul se fgcea cu bard §i armgtura era adusg mai intii in baltileVilcovului in stufi§ la punctul numit Solemnai-Cut". De aci era incarcatg in altebgrci mai mici §i transportatg in baltile Jibrienilor, iar de acolo transportatg incgrute la comuna Nerusaj, unde se formase un depozit clandestin cu armaturg laIvan Robotg din acea comung, care fgcea parte din organizatiile revolutionare.

S-a mai format un depozit clandestin cu armAturg §i la Leonte Timascenkodin comuna Ci§meaua rug unde iarg§i se transportau arme sosite din Odesa inbaltile comunei Jibrieni.

O parte din armaturg a fost ascunsg in baltile Vilcovului §i ale Jibrienilor, inbard, a§teptindu-se momentul izbucnirii revolntiei spre a fi distribuitg larevolutionari.

In primgvara anului 1924, luna mai, transportindu-se din Rusia pentruorganizatiile revolutionare din Basarabie mai mult de una mie arme §i multe lazicu cartu§e, acestea au fost distribuite in mod clandestin comitetelor revolutionaredin sudul Basarabiei de catre agentul bol§evic Teodor Venogradiv, la cimp Inmarginea Iata ordinul:

111www.dacoromanica.ro

ORDINE PENTR U DISTRIB UIREA ARMELOR

intr-un alt ordin al lui Platov, care s-a gAsit asupra lui Nenin s-au gasit toateoriginalele ordine de zi date de Platov, se arata limpede cum erau distribuiteaceste arme. ha ordinul:

Tovariife Nenin,Trimit arme pentru a fi transportate sub-regiunile Ismail, Bolgrad si Cahul.Eu cred cA bombele in cantitate de 300 bucAti sint suficiente pentru trei

subregiuni iar cele ce vom mai primi le vom distribui dupe putinta altor puncte.Carabinele sA le expediati tot acolo.Materialul explozibil trimit 3 puduri cu toate accesoriile.Distribuiti-1 personal punctelor: Reni, Bolgrad $i Plahtivka. Foarfecele sA le

distribuiti celor trei subregiuni, iar cheile le yeti distribui punctelor Reni, Bolgradsi Plahtiecvka.

TovarAse Nenin, eu am primit o stire ca in Ismail se afla in prezent truperomanesti, in numar de cinci mii de oameni. Eu am scris ca in fiecare oral si sat sAfie numit cite un informator; Rog dacA pinA in prezent nu au fost numiti atuncineconditionat sA fie numiti imediat si sa face tot posibilul ca sa clarifice precisconform instructiunilor mele din 12/8/1924.

Rog a da informatii despre dislocarea trupelor romane. Eu v-am rugat cadaca puteti veniti d-voastra $i tovarAsul Stantenvo spre a elabora planul, sa facetitot posibilul ca sA aduceti informatii deoarece fail ele elaborarea planului n-arenici un rost.

VA asteptAm DuminicA seara si daca vA yeti putea prezenta in acel timp,comunicati-mi. VA rog insa sä nu ma reline -ti aci, caci eu am predat armele si sintliber, voi fi gata de drum dar trebuie sa elaborez acum planul si de aceea vA roggrabiti-vA si veniti cu informatiile si cu toate cele ce v-am scris in instructiunile cudata de 19/2/1924.

Conducatorul militaral Basarabiei de Sud

(ss) I. PLATOV

D-lor deputati, iatA prin urmare, cum s-a facut pregatirea atacurilor succesivecare au avut loc la Tatar-Bunar si in imprejurimi.

Cum au fost ele executate?

EXECUTAREA ATACURILORDE LA TATAR-BUNAR BSI IMPREJURIMI

FAPTE STABILITE PRIN ORDONANTA JUSTITIEIMILITARE

ha ce larnuriri ne dA in aceasta privinta ordonanta definitive:Pe la inceputul lunii septembrie 1924 cind bolsevicii credeau cA totul este

pregatit pentru revolutie voind a da un atac de incercare asupra tirguluiNicolaevca judetul Ismail, care era primul semnal al revolutiei pe de o parte

112www.dacoromanica.ro

Grup de terorigi de la Tatar-Bunar dezarmati in ziva arestarii

'Nfa5sr,"fV5*".

.`

www.dacoromanica.ro

pentru a se Incredinta dna populatia Basarabiei e de partea for $i de felul cum secomports oamenii din organizatii; iar pe de alts parte pentru a jefui pecomerciantii tirgului in scop de a procura ImbrAcaminte si cele necesare pentruhranA, dezertorilor din armata romans aflati in serviciul for care stateau ascunsiprin baltile Vilcovului $i ale Jibrienilor.

In ziva de 11 septembrie 1924, o bands Inarmata cu pusti, revolvere sigrenade, compusa de mai bine de 20 de indivizi, toti din comitetele revolutionareaflate sub comanda agentului bolsevic Ivan Bejan zis Pugaciov, zis Coltov, la careau luat parte $i dezertorii din armata romans Feodor Coroski din Nerusai, judetulIsmail $i Ivan Grigorenco din Galilesti, judetul Ismail ImpreunA $i cu alti indivizidin organizatiile revolutionare din Nerusai si Vilcov au atacat tirgul Nicolaevka.Taind firele telefonoce §i telegrafice au izolat complet tirgul Nicolaevka decelelalte comune $i punind stapinire pe acest tirg au mers la primarie unde auomorit pe primarul comunei Iancowski Tanis lav, cu focuri de revolverstrapungIndu-1 si cu baioneta. Glontele trecind prin corpul primarului a omorit $ipe un Oran care se afla in spatele acestuia.

PRELUDIILE UNEI MI.FCARI REVOLUTIONARE

Dupa ce au omorit pe primar si au jefuit primal-la furind sume de bani,bandele au dat foc localului primariei, astfel eh* a ars Intreaga arhiva. Cadavrelevictimelor au fost carbonizate.

Dupl aceasta, banditii s-au indreptat spre locuinta primarului pe care aujefuit-o $i au asasinat si pe sotia acestuia.

Mergind in tirg au inceput a trage focuri si ivindu-se 2 jandarmi care se aflauIn patrulare, a inceput lupta intre banditi si jandarmi. Banditii fiind multi la numarau omorit $i pe jandarmi.

Bandele, jefuind pe comerciantii aflati in tirg, de marfuri, bani, alimente,etc., IncarcarA toata aceasta prada a for in mai multe carute rechizitionate de latAranii aflati in tirg.

inainte de a parAsi tirgul banditii au adunat toata populatia si agentulbolsevic Pugaciov zis Coltov a tinut un Inflacarat descurs spunand populatiei aeste trimis din Rusia pentru a face revolutie in Basarabia si Indemnlnd pe locuitoriipasnici la revolutie citindu-le manifestele revolutionare.

IatA preludiul miscarii.

IN NUMELE CUI SE PLANUIA UN ATAC GENERALIN BASARABIA

Cum au decurs celelalte atacuri?SA ascultam mai departe expunerea comisarului raportor:Atacul dat de cAtre bande asupra tirgului Nicolaevka, a avut un rezultat

defavorabil bolsevicilor, cad Incepindu-se imediat arestarile, printre cei arestati au

114www.dacoromanica.ro

fost §i unii din capii organizatiilor revolutionare §i astfel ace§tia au fost stinjeniti Inplanurile for de atac.

Dupa acest atac comisarul bol§evic Nenin, urmind a da atacul general, in totcuprinsul Basarabiei, a adunat, in ziva de 14 septembrie 1924, la JustinBatiscevnko; din Tatar-Bunar, ajutorul sAu, qi organizatorul comitetuluirevolutionar din acea comuna, pe capii comitetelor revolutionare, intre care a luatparte §i Leonte Turcan, pre§edintele comitetului revolutionar din comunaNeru§ai, judetul Ismail; acesta a adus la cuno§tinta comisarului Nenin a InNeru§ai cu ocazia atacului dat la Nicolaevka, s-au facut mai multe arestAri qi cA sIntarestati §i unii dintre membrii comitetelor revolutionare care au luat parte la atac.

LA ACEASTA ADUNARE NENIN A SPUS CELOR DE FATA CARUSIA ESTE GATA DE RAZBOI $I CA ATACUL /Tv BASARABIA POATESA INCEAPA.

S-au mai sfgtuit asupra InsArcinarilor ce urmau sA i se dea fiecarui comitetrevolutionar.

Au fost anuntati imediat toti capii comitetelor revolutionare sA fie gata §i sga§tepte ordine pentru Inceperea atacului.

DELIBERAREA CONDAMNA TILOR

in ziva de 15 septembrie 1924, In ajunul atacului ce a avut loc la Tatar-Bunar, s-a tinut iar4i o adunare, sub pre§edentia lui Nenin, in casa la ChirilaNazarenko din Tatar-Bunar.

Aci Nenin a intocmit planul ce urma sA fie dat asupra comunei Tatar-Bunar§i planul pentru toate celelalte comitete din sudul Basarabiei, ca in noaptea de15-16 septembrie 1924, revolutia sA izbucneascA in tot sudul Basarabiei.

In seara zilei de 15 septembrie 1924, comisarul Nenin, a Insarcinat pe capiirevolutionari din Tatar-Bunar, qi in special pe Nikita Lisavoi §i Justin Batiscenko,ajutoarele sale sg anunte pe indivizii din Tatar-Bunar ce fi ceau parte dincomitetele revolutionare, precum §i pe cei recrutati pentru aceste comitete, sa seadune chiar in acea noapte la ChirilA Nazarenko, unde se afla Nenin, pentru a fiInarmati §1 repartizati pe grupe, cu scopul de a Incepe atacul In comuna Tatar-Bunar.

Trec peste amgnuntele atacului comunei Tatar-Bunar, amgnuntele findIndeob§ti cunoscute.

Extrag numai din ordonanta definitive partea privitoare la cele ce s-aupetrecut dupa ocuparea comunei, find cu totul edificatoare asupra scopurilorurmgrite de §efii mi§cgrei:

Punindu-se stapInire pe aceasta comuna, comisarul Nenin, a ordonat sA seinstaleze sentinele la toate intrarile §i ieqirile comunei, qi sA se prezinte imediat ladinsul, primarul, preceptorul, notarul, dirigintele ofciului postal qi functionariiaflati in Tatar-Bunar, arborindu-se totodatg In toatg comuna drapele ro§ii.Individul Justin Bastiscevnko ajutorul lui Nenin, InsArcinat cu executarea acestorordine, a postat imediat santinele la toate intrarile §i ie§irile comunei, precum §i in

115

www.dacoromanica.ro

centrul comunei pe strazile principale, ordonind tuturor locuitorilor sä arborezedrapele ro§ii.

Revolutionarii raspinditi prin comune inarmati cu arme cazone §i alfind ladin§ii drapele ro§ii, strigau locuitorilor ca este revolutie, a Basarabia s-aproclamat republica moldoveneasca sovietica §i cA toti barbati trebuie sä se adunela primaria comunei spre a primi ordine de la comisarul Nenin. AutoritAtilecomunei cu parte din locuitori adunindu-se la primarie, comisarul Nenin a tinut undiscurs arAtind ca Basarabia s-a declarat republicA moldoveneasca sovietica §i caRominia nu mai are nici o legaturA cu aceasta provincie.

A mai spus la aceasta adunare a armata roqie a intrat In Basarabia pentru aalunga armatele romane, sfatuind pe locuitori sä se inarmeze spre a lupta contratrupelor romane alaturi de armata roqie.

Dupa terminarea discursului s-au tras de catre bande slave de focuri,strigand: Traiascil republica moldoveneasca sovietica.

D-lor deputati, tin iar sl adaug ca, in tot cursul acestui atac, §efii mi§carii,pentru a intimida populatia, spuneau cl trupele sovietica au intrat In Basarabia, ao vor cuceri §i dupa aceea vor cuceri intreaga tall romaneascd.

Este util apoi de mentionat, pentru stabilirea unor anumite complicatii cl intot acest interval in zilele de 15, 16 §i 17 septembrie, in decursul carora au avut locevenimentele de la Tatar-Bunar, artileria rusa de la Ovidiopol facea exercitii detragere pe malul Nistrului, astfel bat conducAtorii bandelor puteau spunepopulatiei, el artileria sovietica a §i intrat in actiune pe teritoriul Basarabiei.

IatA ce a fost mi§carea la Tatar-Bunar.

0 actiune teroristA

Ceea ce s-a petrecut la Tatar-Bunar, s-a petrecut in toate celelalte comuneatacate de catre bandele teroriste; este caracteristic ca bandele din fiecare comuna,nu au numarat mai mult de 20 ping la 30 de indivizi, care insa au intimidat restulpopulatiei, prin amenintAri §i prin anuntarea interventiei armatei ro§ii pe care oarAtau c5 ar fi ocupat Basarabia alungind trupele romane.

Aceasta actiune de intimidare a avut loc in toate statele §i numai prin aceastaactiune de intimidare bandele au putut sA obtina colaborarea unora §i pasivitateaaltora.

Domnilor deputati, §titi ce s-a petrecut apoi §i *titi cu city grabs au intervenitapoi jandarmeria §i armata; cunoa§teti cu toti ImprejurArile care au IntovAra§itactiunea acestei armate care in cite-va zile a restabilit ordinea in cele citeva sateocupate §i terorizate de bande, §i de aceea ms opresc aci cu punerea faptelor inlegaturA cu acest eveniment.

Concluziile se desprind singure, concluziile sint cuprinse in Insa§i expunereafaptelor.

Ceea ce insa trebuie sA retineti iese ca in afarA de citiva rataciti, conducatorii,autorii §i complicii acestei actiuni revolutionare sint aproape in unanimitate ru§i,lipoveni §i nu moldoveni.

Din 287 de acuzati, nu sint cleat 9 moldoveni, iar din cei 85 condamnati nuexists nici un moldovean. Ceea ce dovede§te ea comunismul revolutionar este omaladie asiatica care nu prinde in sufletul taranului moldovean.

116www.dacoromanica.ro

Osip Poliacov zis Platov comandantul grupelor teroriste din sudul Basarabiei

Nenin, Babac, Covali

117

r'.

Ats,.

www.dacoromanica.ro

Nistrul: frontiers nu numai a doug lumidar si a doua conceptii de viata

Si acum cA am Incheiat acest lung pomelnic de date, de fapte §i de citate, säne intrebam: de ce aceste atentate, de ce aceste incursiuni de ce aceste atacuri, dece Tatar Bunarul?".

Domnilor deputati, cred a este ceasul sl vorbim limpede §i hotarit pentru casA putem lAmuri §i pe acei care in necuno§tinta ImprejurArilor plecind urechilenumai la glasurile interesate au putut formeze o imagine alterata a starilor delucruri din Basarabia.

SA punem in luminA situatia noastrA: Nistrul nu este numai o frontiers caresepara doua popoare, nu este numai linia de demarcare a doua state; Nistrul estehotarul care separa §i doua lumi §i doua conceptiuni de viata.

Nistrul separA doul lumi din care cea noun nu se poate ridica nu poate duradecit prin darimarea prin moartea celei vechi; Nistrul sepal% doul conceptii deviata: in locul vechii conceptii, in locul conceptiei, a transformarii lente §i evolutivea omenirii spre o lume realizInd treptat §i panic tot mai multa perfectiune §i tot maimultA dreptate cauta s.A se substituie conceptia cealalta, a transformArii brutale asocietatii prin teroare §i violenta.

Conceptia aceasta, de§i nu noun, 'imi amintesc ca d. profesor Iorga ne al-Maastavara cA aceastA conceptie nu este noun, §i desigur nu este noun aceastaconceptie de§i nu noun se reazema azi pe un stat care are la baza lui o constitutiecomunista.

Statul acesta cu debuturi incerte §i nesigure, tinde sa se organiz eze §i sAdureze.

Comunismul s-a scoborit din lumea utopiilor in lumea realitatii §i realizarilorcu tot cortegiul sail de confuzii §i dezordini.

IatA faptul cel nou.Regimul nascut din aceastA doctrina nu se poate mentine §i nu se poate

mArgini in hotarele inauntrul carora s-a nascut §i s-a organizat; el trebuie sA sereverse, cAci altminteri este amenintat cu moartea. De aceea Inca din primul ceas,in mintea conducatorilor mi§carii comuniste ruse§ti a aparut limpede necesitatea dea se organiza revolutia mondiala ca o conditie vitals a dainuirii statului comunist.

Pentru a se ajunge la aceastA revolutie mondialA s-a creat instrumentul deactiune §i de propaganda care este Internationala a HI-a de la Moscova, §i a careiorganizare §i mijloace de lupta sint indeob§ti cunoscute; pentru a se ajunge la orevolutie comunista in Basarabia s-au creat in Karkov, Kiev, la Odessa, laMoghilev, la Kamenetz-Podolsky, §i de-a lungul malului celuilalt al Nistrului oficinepentru organizarea ei.

Iata realitatea. Si aceasta constatare nu este o afirmare fantezista ci esteinsemnata in fiecare zi.cu ranirea §i asasinarea soldatilor §i agentilor no§tri.

in fata acestei amenintari a stat §i stA Basarabia noastra.

Patriotismul populatiei basarabene

Domnilor deputati, in fata acestei amenintari, not ne-am al:drat avInd inprimul rind drept pavAza, bunul simt, sAnatatea morals §i patriotismul populatieibasarabene.

118

§i

sa-si

www.dacoromanica.ro

Nicgieri nu s-a evidentiat mai mult acest bun simt, aceasta sangtate moralg §iacest patriotism, decit cu prilejul atacului colectiv de la Tatar Bunar.

Acei care au facut aceasta vastg conspiratie au nadajduit §i au crezut cgintreaga Basarabie se va ralia, din primul ceas, la bandele de terori§ti §i cg mi§carease va intinde spre nord pentru ca sg azvirle in flgcgri, intreaga Basarabie, iar apoitrebuiau sg incingg toatg Cara romaneascg.

Din cite fapte sint la dosarul acestui proces, din documentele scrise, rezultglimpede cg central" acela misterios de dincolo de Nistru credea ca era de ajuns cao zdreantg ro§ie sg fluture deasupra unei Primgrii, pentru ca aceasta sg fie semnalulrevolutiei in intreaga Basarabie.

Este adevgrat cg populatia din sudul Basarabiei s-a mi§cat , dar nu s-a mi§catpentru a pactiza cu bandele, nu s-a mi§cat pentru ca sg pactizeze cu atacatorii, ci s-a mi§cat pentru ca sg se pung din primul ceas in slujba armatei Iarii, impotrivadezordinii din armata.

aceasta n-au facut-o numai cum era firesc, §i normal moldovenii, ci a facut-o populatia basarabeang de altg origing, au fAcut-o germanii, au facut-o bulgarii(aplauze prelungite).

Am fost astavarg ca sg rasplatesc, in numele guvernului, dovezile de credintgale acestei populatiei, am vgzut-o la ea acasg, §i am vgzut §i acolo manifestgriemotionante de incredere §i ngdejde in statul nostru: d-lor, credeti-mg: inmahalalele de la Tatar Bunar s-au spulberat cele din urmg iluzii ale celor caresperau in instrainarea sufletului basarbean (aplauze prelungite).

GUVERNUL FACUT DATORIA!

S-A LUAT DISPOZITIA PENTRU PREVENIREAREPRIMAREA ATENTATELOR.

SE MENTININ UNELE ZONE MASURILE EXCEPTIONALE

Dar, noi nu ne-am apgrat numai cu bunul simt §i cu sangtatea moralg apopulatiei basarabene; ne-am aparat in fata acestei amenintari §i o spunem cuoarecare mindrie, cu vointa nestramutata §i hotarita a guvernului de a lua la timpmasurile necesrae, pentru a preveni §i reprima atentatele.

Este, poate locul ca in treacgt, sg ne apgram de invinuirile care ni s-au pututdin cind in cind, aici, aiurea, in ceea ce prive§te mgsurile luate de guvern, §i careau fost argtate ca prea severe.

Domnilor deputati, sg ne lugm fiecare raspunderea: putem noi rasa liberg §inestgvilitg propaganda comunistg revolutionarg?

Putem noi lgsa liberg §i nestavilita toatg aceasta actiune, organizatg dincolode hotarele statului §i tinzind la dezorganizarea statului?

Domnilor, dacg crezul comunist poate fi prezentat, aiurea, ca un idealsuprem, ca idealul de perfectiune, cgtre care trebuie sg tindg intreaga omenire, dadreligia comunistg poate fi aratata aiurea ca aceea care poate aduce fericirea eterngpe pgmint, socotesc insa cg aici la noi, in coltul acesta de lume, unde traie§te unpopor dornic de libertate §i de claritate, cgruia ii repugng §i excesele singeroase §i

119

Si

$LA

si

www.dacoromanica.ro

robiile tiranice, un popor stapinit de dragostea de proprietate individuals $i debrazda, cit $i de puterea unui instinct, si care este legat prin toate fibrele sale deregele si dinastia sa, aici, la noi, propaganda comunista este un atentat Indreptatimpotriva sufletului insusi al neamului nostru.

Si daca alte popoare mai batrine ca noi, au putut lasa ca pamintul for sa fietransformat Intr -un laborator de experiente sociale", $i dad pretul de singe cucare au platit aceste experiente nu li s-a parut nici prea mare si nici prea crud, apoinu de la ele vom lua pilda noi, popor tinar, care de-abia ne-am Inchegat fortelerisipite, care nu ne-am spus Inca cuAntul In istoria civilizatiei lumii.

Avem la baza vietii noastre de stat, un patrimoniu de asezaminte, mostenitedin truda si jertfele veacurilor; pentru apararea acestui patrimoniu, am mobilizattoate fortele statului.

Am aparat, si aparam Inca proprietatea, individuals, impotriva actiunii depropaganda pentru comunizarea ei: am aparat $i aparam regimul reprezentativimpotriva dictaturii de clash' si pentru aceasta aparare nu am ezitat sa recurgem larigoarea tuturor legilor si a tuturor masurilor, si pentru aceasta opera nu cred ca nise poate aduce vreo Invinuire.

Ni s-a spus, uneori, ca am exagerat aplicind masurile excetionale la rasaritulgranitei noastre.

MASURILE EXCEPTONALE LA NISTRU

Domnilor deputati, noi stim a starea masurilor exceptionale, apasa greuasupra populatiei de la Nistru; guvernul ar fi doritor sa o ridice cu un ceas maicutind, dar socot, ca atunci cind toata Basarabia este cutreerata de agenti care intr-o mina aduc grenade si intr-alta aur, cind pachetele de diamita se aseaza de-a lungulliniilor ferate, cind uneori zarile rosesc de flAcarile depozitelor de munitiii aruncatein aer, cred ca nu exists constfinta romaneasca care sa nu accepte starea masurilorexceptionale la Nistru, ca o jertfa necesara pentru apararea colectiva a siguranteistatului.

Ni s-a mai spus iarasi ca aceasta situalie o avem creata din pricind ca n-amreluat raporturile normale cu Sovietele.

Nu eu am caderea si competenta ca sa vorbesc asupra acestei chestiuni, darpot afirma, cum fiecare din dumneavoastra poate afirma,ca poporul nostru e setosde liniste si de pace.

Aceasta pace am facut-o cu toti vecinii cu care am fost In razboi, am dorit sidorim, Inca sa reluam raporturi normale $i cu guvernul Sovietelor. Stiti bine, insa,ca pacea ni s-a oferit anul trecut la Viena in conditii care au fost refuzate de toatasuflarea romaneasca.

Ori care ar fi insa soarta gestului pe care 1-am repeta, cautind aceste raporturi,sint dator sa scot in evidenta, cu acest prilej, un adevar in lumina caruia trebueprivita pentru viitor situa ;iunea in Basarabia.

Pacea cu Sovietele nu inseamna pacea cu Internationala a III-a.VOCI: Foarte bine, bravo!

120

www.dacoromanica.ro

RELATIILE POLITICE ALE ALTOR STATECU SO VIETELE

D. G. TATARESCU, subsecretar de stat la ministerul de interne:State le care sint in pace cu Sovietele au facut aceasta experientg.Astfel guvernul estonian nu a putut fi ferit prin pacea cu guvemul sovietelor

de actiunea revolutionarg, organizatg toatg §i pregatita toatg de Internationala aIII-a §i care in anul trecut era s % -i primejduiascg existenta. Guvernul britanic careeste in pace cu Sovietele, nu este ferit de intreaga actiune revolutionarg aIntemationalei a III-a purtatA in lumea islamicg §i care a fost dusg ping inMetropolg cu atita intensitate, inat zilele trecute acest guvern a fost silit sg ismgsuri MI% precedent impotriva comuni§tilor.

Guvernul francez, care se &este in pace cu Sovietele, nu este scutit deactiunea Intemationalei a III-a, ale cgrei uneltiri §i complicitgti au fost ggsite ping§i in ultimele incursiuni din nordul coloniilor africane.

Situata este identicg pentru toate statele care se ggsesc in pace cu guvernulsovietelor.

Orice observator poate face dimpotrivg, o altg constatare pe mgsurg ce sesporesc acordurile politice §i economice cu sovietele, in aceia§i masura se intensificg§i actiunea Internationalei a 111-a, in Wile care fac asemenea acorduri.realitatea.

in fata acestei realitati trebuie sg ne gezam §i sg constatam cg atata timp citexists un comunism imperialist, cit timp Internationala a III-a nu dezarmeazg,atita vreme amenintarea ramine intreaga. Basarabia continua sg raming ceea ce eaeste astgzi fereastra deschisa prin care Internationala a 1:11-a I i intinde armaIncarcata spre inima Europei.

Nu stg in mina noastrg ca sg inchidem aceastg fereastra; dar stg inposibilitatea noastrg sg veghem §i sg o aparam.

Aceastg opera de veghe §i de apgrare am facut-o ping azi o vom face cuaceea§i tgrie miine.

Jertfa noastra nu este Inca la capat.Atentate, ca acela de la Tatar Bunar, atentate planuite dincolo de Nistru §i

executate cu material §i cu tehnicieni instruiti in §colile teroriste de dincolo deNistru, pot sg mai fie incercate miine; sint sigur cg vor mai fi 'incercate. Dar vg rogsg fiti cu totii bine incredintati, cg toate aceste incercgri vor intimpina ca §i in trecutmina de fier a guvernului, care va §ti sg le opreascg in actiunea for §i sg bezadarniceasca in telurile ce urmgresc.

Vom continua sg ne apgrgm, §i in acela§i timp sg apgram §i pe altii, cad putemsa o spunem cu mindrie, apgram aci §i rosturile §i lini§tea §i ordinea interns a altorneamuri.

Posturile noastre de veghe de la Nistru, nu sint numai propriile noastreposturi de apgrare, ci sint §i posturile de apgrare ale formei de civilizatie in caretrgiesc popoarele apusului. Ele constituie reduta inaintatg de care se izbe§te ngvalacomunistg revolutionarg.

121

Iata

.

www.dacoromanica.ro

A doua oars in istoria lumii cetatile sure care se In§irA de la Hotin la CetateaAlbA I§i lndeplinesc misiunea de a stApIni §i de a sfArIma nAvala salbaticA arasaritului Impotriva civilizatiei apusului.

Vom continua sA strAjuim la aceasta granita a lumii §i vom indeplini aceastamisiune ca §i in trecut, prin jertfa §i prin singele soldatilor no§tri.

SA ne amintim aceastA jertfA §i de aceea domnilor, nu cred ca aceastAexpunere sA poata fi IncheiatA altfel decit Indreptindu-ne cu totii cu recuno§tintAcAtre toti cei care §i-au dat via ;a la Nistru cazInd indoita jertfa, pentru Basarabia §ipentru civilizatie!

122

www.dacoromanica.ro

Num

arul

ares

ta ;i

lor

ANEXA ITABLOUL NUMERIC CRONOLOGIC AL ORGANIZATHLOR TERORISTE

DESCOPERITE IN BASARABIA IN CURSUL ANILOR 1919-1925

Localitateaunde a fost descoperita

Data

Felul organizatieiz-

LunaNa,.=

1 3 4 5 6 7

1 Chilia Nod. 1918 Decembrie 19 Miscarea revolutionary 62 Tighina 1919 Decembrie 18 Raspindirea de

manifeste revolutionare3 Chilia Nola 1918 Iunie 29 Miscarea revolutionary 904 Cetatea-Alba 1919 Iu lie 1 Spionaj militar 105 Leova 1919 1919 ,, 10 Propaganda revolutionag 36 a) Tighina ,, 6

b) Comrat f 7 16c) Chirsova 1919 ,, 10 Idem 27d) Cedar Lunga 17 2e) Besalma 2

7 Leova 1919 11 27 Miscarea revolutionary 78 Chisinau 1919 August 1 Spionaj militar 1289 Leova 1919 1919 ,, 23 Miscarea revolutionary 19

10 Chilia Noua 1919 Decembrie 19 Propaganda comunista 1211 Chisinau 1920 Martie 20 Curieri *comunisti 512 Chisinau 1920 1920 Iulie 2 Agenti de propaganda

comunista 1213 Orhei 1920 f f 2 Idem 314. Chisinau 1920 77 4 Spionaj militar 315 Chisinau 1920 11 7 Idem 1116 Tighina 1920 August 2 Curieri comunisti 417 Chisinau 1920 11 2 Spionaj miliar 718 Chisinau 1920 Martie si 25 Spionaj militar, politic

1920 August 20 $i economic 9819 Orhei 1920 August 3 Curieri comunisti 220 Tighina 1920 1 t 4 Curieri $i raspInditori

7 t de manifeste incendiare 1021 Cahul 1920 71 4 Miscari revolutionare 1522 Mihalovca (jud. Soroca) 1920 Septembrie 13 Curieri comunisti 323 Hotin 1920 Octombrie Curieri comunisti 324 Chisinau 1920 71 27 Idem 425 Chisinau 1920 Noiembrie 10 Teroristi $i propagandisti

revolutionari 626 Chisinau 1920 Noiembrie 11 Spionaj $i propaganda

revolutionary 2027 Chisinau 1920 ,, 30 Curier comunist 628 Chisinau 1920 Decembrie Spionaj militar si propa-

ganda revolutionary 2029 Chisinau 1920 ,, 19 Curier comunist 2

123

1 0Z ,,,,l

.................

. ...................

................ .

. ..

.........................................

.

. . .

. ..

..

. . . ......,

.

. . .

...

www.dacoromanica.ro

1 2 3 4 5 6 7

30 Chisinau 1920 Decembrie 19 Curier comunist 231 Chisinau 1920 ,, 30 Spionaj si propaganda

. revolutionara 532 Tighina 1920 ,, 31 Curieri comunisti 333 Orhei34

1921 Ianuarie 10 Propaganda comunista 15Tighina 1921 Februarie 2 Spionaj 5

35 Chisinau 1921 1921 ,, 5 Spionaj-militar 2436 Ismail 1921 99 5 Spionaj, propaganda 1437 Tatar Bunar (Cahul) 1921 Martie 10 Propaganda revolutionara 238 Orhei 1921 79 23 Spionaj militar 439 Chisinau 1921 Aprilie 2 Agent comunist 340 Balti 1921 1/ 14 Spionaj militar 441 $erpeni (Tighina) 1921 99 14 Idem42 Chisinau 1921 Mai 2 Spionaj militar

Propaganda comunista 2443 Chisinau 1921 17 2 Curier comunist $i

rispInditor de manifeste 244 Ismail 1921 Iunie 10 Spionaj militar $i agitatie 945 Tighina 1921 19 12 Idem 646 Chisiniu 1921 99 13 Idem 447 Tighina 1921 91 13 Rispindirea de manifeste 448 Tirnova (Soroca) 1921 Julie 6 Idem 249 Tighina ,.... 1922 ,, 30 Curieri comunisti 350 Ismail 1921 91 6 Idem 351 Chisinau 1921 Iulie 10 Raspandiri de manifeste 552 Chisinau 1921 11 12 Spionaj miltar 353 Olanesti Cetatea AM 1921 99 12 Raspandiri de manifeste 254 Leova 1921 ,, 21 Agenti comunisti 255 Chisinau 1921 August 16 Spionaj militar 256 Chisinau 1921 19 17 Spionaj militar, pro-

paganda 2957 Cetatea Alba 1921 ,, 24 Terorista-comunista 1758 Chisinau 1921 Septembrie 2 Propaganda comunista 560 Tarascova (Orhei) 1921 Octombrie 2 Curler comunist 1

61 Tichina 1921 97 11 Propaganda comunisti 1062 Clementi (Hotin) 1921 Decembrie 8 Teroristi 1663 Orhei 1921 77 27 Spionaj militar 1664 Hotin 1921 ,, 28 Idem 1065 Cetatea Alba

(corn. Bairamcea) 1921 ,, 28 Idem 666 Ismail 1921 ,, 29 Komsomol", teroristi 967 Tighina 1925 Februarie 7 Spionaj militar 768 Tighina 1922 ,, 28 Teroristi 1269 Tighina 1922 ,, 28 Idem 1270 Orhei 1922 /I 28 Curieri comunisti 371 Orhei 1922 Martie 24 Curieri $i propagandisti

revolu;ionari 1172 Tighina 1922 Aprilie 28 Curier comunist 473 Chisinau 1922 Mai 1 Curieri comunisti 4

124

.

-g

. .5..5,...

g .,791-..14E7°'080E

'g',1,-.1i

g

gs-,90g81.,218

§,75.6g0E.C.,C..!NI4idadd

r4 4 4 g It N

1.4

21 ..1pq,.18 &

:: :::12 2

ggggggg ggpMg ,H

0

0' 8 gg0

-,?,;7,' PIMAnAP;,'281q;"4 q 8,GV.2 49SP.,72 PP

www.dacoromanica.ro

1 2 3 4 5 6 7

74 Balti 1920 Mai 1 Curieri icomuniO 275 Chi Oral' 1922 Iulie 11 Terorista76 Chi§inau 1922 ,, 31 Spionaj 377 ChiOnau 1922 August 12 Curier comunist 3

78 Tighina 1922 Octombrie 19 Terorista, spionaj 1079 Tighina 1922 Decembrie 6 Terorista, spionaj militar

§i revolutionar 2280 Cetatea Alba 1923 Februarie 3 Spionaj militar, politic §i

econimic 1081 Troitca (Tighina) 1923 Aprilie 28 Curier §i propagandi§ti 782 Cubei (C. Alba) 1923 Mai 2 Spionaj, propaganda 1483 Cetatea-Alba 1923 Mai 4 Spionaj politico-economic 884 Cetatea-Alba (Volonti- 1923 Iunie 24 Terorista

rovca) 4385 Hotin 1923 Septembrie 1 Curieri §i propagandi§ti

comuni§ti 1386 Hotin 1923 Septembrie 30 Spionaj militar §i terorista 1487 Tighina 1923 Noiembrie 11 Curieri comuni0 988 Tighina 1923 7t 23 Spionaj militar 689 Saba r 1924 Martie 6 Curieri comuni§ti 290 Balti 1923 Decembrie 2 Spionaj militar 391 Chi§inau 1924 Aprilie 7 Lansatori de manifeste

incendiare 492 ChiOnau 1924 Mai 26 Idem 993 Chi§inau 1924 ,, 31 Curieri comuni0 394 Orhei 1924 Iunie 14 Idem 1

95 Orhei 1924 99 31 Spionaj 1096 Gora*ti (Chi*iniu) 1924 Iu lie 9 Terorista, propaganda

§i agitatie 8997. Cetatea-Alba 1924 August 2 Spionaj militar 898 Orhei 1924 Septembrie 2 Curieri comuni0 299 Orhei 1924 ,, 20 Curieri comuni§ti 3

100 Chi§inau 1924 Octombrie 6 Spionaj 5101 Saba (Cetatea-Alba 1924 Martie 5 Propaganda revolutionara 6102 Chi*inau 1924 August 14 Agen ;i de spionaj 3103 Jud. Cetatea-Alba 1924 Septembrie 14 Agenti de spionaj 3

(Tatar-Bunar) 1924 Septembrie 14 19 818104 Jud. Ismail (Jebrieni, 1924 99 14 99 799

Nerusai, etc) 1924105 Staseni (Chi Onati) 1924 Noiembrie 20 Terori0 28106 Chi Onau 1924 ,, 16 Curieri comuni0 12107 Caracut (Ismail) 1924 Decembrie 4 Rebeliune 7108 Hotin 1924 ,, 26 Curieri comuni§ti 7109 Chi§inau 1925 99 14 RaspInditori de

manifeste 2110 ChiOnau 1925 Februarie 7 Komsomol" 7111 ChiOnau §i Ungheni 1925 Aprilie 23 Raspinditori de

manifeste 13112 Tighina 1925 Mai 5 Curieri comuni*ti 5113 Chi§inau 1925 Mai 5 Curieri comuni0 5

125www.dacoromanica.ro

1 2 3 4 5 6 7

114 Cetatea-Alba (Mologa) 1925 Iunie 1 Idem 1

115 Tighina 1925 Julie 1 Raspanditori de mani-(Borisovca) 1 feste 16

116 Chisinau 1925 Maiu 16 Spionaj militar117 Chisinau 1925 Julie 1 Spionaj militar si propa

ganda comunista 39118 Chisinau 1925 Septembrie 1 Idem 11

TOTAL 3002

126

.

www.dacoromanica.ro

BIBLOGRAFIE SELECTIVA.

I. IZVOARE

1. DOCUMENTE

BOGA, L. T., Documente basarabene, vol. I XX, Chi§inau, 1928 1938:BOGDAN, I., Documentele lui Stefan cel Mare, vol. I II, Bucure§ti, 1913;BOGDAN, D. P., Acte moldovenefti dinainte de $tefan cel Mare, Bucure§ti, 1931;CODRESCU, T., Uricariul, vol. I XXV, Ia§i, 1852 1892;CORFUS, 0., Documente privitoare la istoria Romilniei culese din arhivele

polone. Secolul al XVI-lea, Bucure§ti, 1979;COSTACHESCU, M., Documentele lui $tefan cel Mare, Ia§i, 1933;GHIBANESCU , G., Ispisoace fi Zapise, vol. I XXV, Ia§i, 1906 1933;HURMUZACHI, EUDOXIU DE, Documente privitoare la istoria romiinilor,

vol I XIX, Bucure§ti, 1988 1922;IORGA, N., Acte fragmente cu privire la istoria romanilor, vol. I III,

Bucure§ti, 1895 1897;IDEM, Studii fi documente cu privire la istoria romiinilor, Bucure§ti, 1901 1916;VERESS, A., Documente cu privire la istoria Ardealului, Moldovei ,si Tarsi

Romiinefti, vol I X, Bucure§ti, 1929 1938;DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA. Seria A. MOLDOVA, vol. I,

Bucure§ti, 1975;DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMANIEI. Seria A. MOLDOVA, VOL.

I, Bucure§ti 1954;

2. CRONICI CRONICARI

BOGDAN, I., Cronicile inedite atingatoare de istoria romanilor, Bucure§ti, 1895IDEM, Vechile cronici moldovenefti kind la Ureche, Bucure§ti, 1891;CANTEMIR, DIM1TRIE, Descriptio Moldaviae, traducerea in limba romanA de

Gh. Gutu, Editura Academiei Rornane, Bucure§ti, 1973;CHITIMIA, I. C., Cronica lui Stefan cel Mare, Bucure§ti, 1939;

127

01

SI

-

-

-

www.dacoromanica.ro

COSTIN, MIRON, Opere, editie ingrijita de P. P. Panaitescu, Editura pentruliterature, Bucure§ti, 1965;

NECULCE, ION, Opere, editie ingrijita de Gabriel $trempel. Editura Minerva,Bucure§ti, 1982.

3 PERIODICE

Adeviirul, Bucure§ti, 1924;Analele Academiel Bombe. Memoriile sectiunii istorice. Seria a III-a, Bucure§ti;Anuarul Arhivei de Folclor 1898;Ardealul (Transilvania). Gazeta saptamInala pentru romanii transilvaneni aflatori

in Rusia, Chi§inau, 1917 1918; 1926 1927; vezi §i Romania nouii;Basarabia, (dir. Iosifescu Vrani§te, red. S. Kalihman). Ziar de propaganda

national% §i de apararea cetateneasca, Balti, 1934;Basarabia, Ziar pentru propaganda Nationale, Bucure§ti, 1926 1927; 1930, 1932;Basarabia, Ziarul noii vieti romane§ti, Bucure§ti, Chi§inau, Bucure§ti, 1941 1944;Basarabia, Organ al Partidului National Roman din Basarabia, Chi§inau, 1905;Basarabia, Organ cotidian politic §i independent, Chi§inau, 1918 1919;Basarabia, Ziar de propaganda nationals, Chi§inau, Soroca, 1924 1925; 1931;Basarabia, Ziar independent saptaminal, Chi§inau, 1930; vezi §i Basarabia noastra.Basarabia, Literature artistica, politica §i sociala, Chi§inau, 1929 1930;Basarabia, (dir. C. Zarida Sylva §i I. Petrescu), ziar pentru apararea drepturilor

nationale ale poporului roman din Basarabia, Chilinau, 1926;Basarabia, (dir. pheorghiu, prim-redactor C. Popescu Pasare), Chi§inau,

Bucure§ti, 1931;Basarabia, Ziar de informatie, Chi§inau, 1939/1940;Basarabia, Craiova, 1915 1916;Basarabia, Numar festiv. in amintirea comemorarii centenarului rapirii Basarabiei,

Ia§i, 1912;Basarabia agricolii, Chi§inau, 1919 1919;Basarabia cresting, Organ de lupta pentru frontul romanesc, Chi§inau, 1935

1938;Basarabia de azi,. Cernauti, 1932;Basarabia economics, Chi§inau, 1919 1923;Basarabia economics Fi social& MO, 1924;Basarabia fructifera, Bucure§ti, 1934;Basarabia ilustratd, Revista saptaminala. Cuprinde literature, istorie, biografii,

arta, cinema, sport, §ah, etc. Chi§inau, 1933;Basarabia literara, Chi§inau, 1924 1943;Basarabia militarii, Chi§inau, 1918;Basarabia north. (dir. N. Mitulescu, prin red. Dem Radulescu), Bucure§ti, 1934;Basarabia plugarului, Chi§inau, 1929;Basarabia reinoitii, Ia§i, 1907;Basarabia romaneascii, (redactor §ef. C. Matu), Chi§inau 1932;Basarabia sovieticii, Chi§inau 1940;Basarabia de sus, Soroca, 1921 1922;

128

www.dacoromanica.ro

Basarabia viniitoreasch; Chi§inau, 1943 1944;Bugetul finutului Duniirea de Jos, Chi§inau, Bucure§ti, 1938 1941;Bugetul general de venituri fi cheltuieli, Chi§inau, 1939 1940;Bugul, Primul cotidian romanesc din Transilvania, Odesa, 1943;Buletinul Ministerului Afacerilor Interne, Bucure§ti, 1941 1943;Buletinul Societiiiii de istorie fi literaturii B. P. Hag leu, Chi§inau, 1921;Buletinul agricol. Chi Onau, 1925;Calendarul, (dir. Nichifor Crainic), Bucure§ti, 1932 1933;Cetatea Alba, Cetatea Alba, 1930 1938;Cetatea Moldovei, Revista saptaminala, Ia§i, 1940 1943; 1944;Convorbiri literare, Bucure§ti, 1920 1944;Curentul, (dir. Pamfil Seicaru), Bucure§ti, 1918 1944;Cuvintul, Organ al Partidului Democrat Muncitoresc din Basarabia, Chi§inau,

1919;Cuvintul Basarabiei, Chi§inau, 1923;Cuvintul Basarabiei, Reni, 1936 1939;Cuvint moldovenesc, Gazeta saptamInala, Chi§inaiu, 1926 1944;Dacia, (dir. Octavian Taslaoanu) Bucure§ti, 1941 1942;Dacia, Organ al solidaritatii nationale, Bucure§ti, 1929 1933; Chi§inau, 1927

1933;Dreptatea, Serie noua, Bucure§ti, 1990;Epoca, Bucure§ti, 1930 1944;Glasul Nistrului, (director I. M. Minculescu-Voia), Gazeta moldovenilor dintre

Nistru §i Bug, Odesa, 1941 1944;Graiul nostru, MO, 1926;Graiul nostru, Tighina, 1935 1938;Graiul romanesc, Organ al societatii Graiul romanesc", Bucure§ti 1927 1934;Graiul satelor, Cahul, 1935 1937;inseinnori creftine, Balti, 1938 1943;insemniiri leyene, Revista bilunara, Ia§i, 1936 1940;Lupta, Bucure§ti,1921 1937;Lupta antibolfevicii, (redactor responsabil Aurel Gociman), .Cluj, 1927;Moldova, Revista de culture, Bolgrad, 1939 1940;Moldova, Chi§inau, 1990;Moldova de la Nistru, Revista ilustrata scrisa pe intelesul poporului, Chi§inau, 1920

1922, 1925;Moldova noastrd, Revista literary a cercului Mara§ti", Chi§inau, 1921;Moldova nouii, Revista de observatiuni §i mica critics, Chi§inau 1936;Moldova nouii, (dir. N. P. Smochina) Organul Asociali,n culturale a trans-

nistrienilor, Ia§i, Bucure§ti, 1935 1936, 1939;Moldova de la rcisiirit, Ziar independent saptamInal. Cultural, economic, social §i

politic. Cu tot felul de §tiri din tail §i din strainatate, Chi§inau, 1931 1932.Monitorul municipal, Chi§inau, 1936 1940, 1942 1943;Plugarul, buletin al Camerei de agriculture a judetului MO, Balti, 1926 1930;Plugarul, Foaie pentru educatia poporului, Cahul, 1922;Plugarul rofu, Tiraspol, 1924 1940;

129

www.dacoromanica.ro

Revista copiilor, Apare de doua on pe luny sub ingrijirea Comitetului AsociatieiInvatatorilor din ora§ul §i judetul BAlti, BA lti 1933;

Revista Federatiei studenfilor ingineri agronomi din Romania, Chi§inau, 1935;Revista literary ftiintificii a Societa tii Mihai Eminescu", Chi§inau, 1931 1938;Revista Societatii amatorilor antichitiiiii din Basarabia, Chi§inau, 1942;Revista Societatii culturale Iulia Hacdeu ", Chi§inau, i934;Revista Societiiiii istorico-arheologice bisericefti din Chifinau, Chicinau, 1919

1934; vezi Trudi Bessarabskogo terkovorogo istorico-arheologhiskogo;Romania creftinii, Organul sindicatelor ziari§tilor cre§tini din Basarabia, Chi§inau,

1935 1938;Romania Mare, Foaia voluntarilor romani din Austro-Ungaria" publicatie cu

caracter democratic §i antimonarhic, apare saptanfinal, sub conducerea luiSever Bocu, redactor §ef, in colaborare cu Gh. Popp §i Filaret Dobo§, Kiev,iunie 1917 ianuarie 1918;

Romania nouil, Organ de propaganda pentru unitatea politica a tuturor romanilor,Chi§inau, 1918, 1926 1927; vezi Ardealul";

Secera, Gazeta Partidului Taranesc din Judetul MO, Balti, 1923 1927;Secera, Organul Partidului tarAnesc Basarabean, Ismail, 1922, 1932;Scutul legii, Organul Colegiului Ministerului Afacerilor Interne al R.S. Moldova,

Chi§inAu, 1990 1991;Scutul national, Chi§inau, 1923 1935;Sem iinci torul, Buletinul Camerei Agricole a judetului Ismail, Ismail, 1932 1937;Slat fardnesc, (dir. S. Botezatu), Cahul, 1927, 1931 1933;Sfatul filnineac, (girant responsabil N. Lohan) ziarul Partidului National Taranesc

din judetil Cahul, Cahul, 1934 1935;Sfatul 'aril (alfabet chirilic), Chi§inau, 1917 1918;Sfatul lark Organ al Parlamentului republicii moldovene§ti, Chi§inau, 1918 1921;Soldatul moldovean, Gazeta politica pentru soldati §i tarani, scoasa de Sfatul

deputatilor moldoveni basarabeni, Chi§inau, 6 sept. 1917 1 ian. 1918.$coala, Organ al Asociatiei Corpului didactic din Basarabia, Chi§inau, 1921 1922;.5'coala basarabeanii, Revista de cultura pedagogics i de aparare a intereselor

invatatore§ti, Chi§inau, 1933;$coala Basarabiei, Chi§inau, 1918 1923;.coala romaneascri, Buletin oficial al Ministerului, Bucure§ti, 1941 1944;.5'coala satelor, Revista de cultura generals, BAlti, 1925, 1932 1934;$coala de viatel, Revista pedagogics a Asociatiei Corpului Didactic din judetul

Hotin, Hotin 1921;Transnistria, Gazeta redqteptarii nationale a romanilor dintre Nistru §i Bug,

Bucureqti, 1941 1943;Transnistria. Tribuna romanilor de peste Nistru fi Bug (redactor §ef I. Zaftur,

redactori: V. Ciulina, Sever Pop), Cluj, 1935 1938)Transnistria cresting, Revista misiunii ortodoxe romfine in Transnistria, Tiraspol,

1942 1943;Tribuna romanilor transilvaneni, (dir. Stefan Bulat), Chi§inau, 1927 1928;Tribuna goalei, Revista asociatiei Corpului didactic din Romania Sectia Chi§ina'u,

Ch4inau, 1921;

130

www.dacoromanica.ro

Tribuna tinerimii, Publicatie bilunara independentA, crestina nationalS,ChisinAu, 1936 1938;

Tara Bugului, Revista de literature si arts pentru romanii dintre NistruOdesa, 1942 1943;

Tdia Iui Duca-Voda, Revista lunara, Balta, 1943;Tara noastrii, (fondator Octavian Goga, dir. Stan Gbitescu), Bucuresti, 1938;Viafa Basarabiei, Organul Partidului TarAnesc din Basarabia , Chisinau 1921

1952;Basarabieil Chisinau, 1932 1938;

Viuta pasarablet, Revista lunarA editata de Asocia/ia CulturaIS CuvIntcl's moldbvenesc "(director Pan Halippa), Chisinau, 1932 1944Viaja,rin Gazeta saptamInall politico-socialA literarA economics, Belli

1932 =195g;Viataiqeftintl? Foaie de zidire sufleteasca, Soroca, 1936 1/4k93Y;Viata econoinica Vitt Soroca dupe dezrobire. Buletinul economic al

Camerei de Comert si de Industrie Balti, WAlti 1942 1943;

II. LUCRARI STLJDII GENERALE

ISTORIA ROMA NILOR

GIURESCU, C.C., Istoria Romanilor, vol. I-ILL Bucuresti1935 1937;IORGk, N., Istoria Romanilor, Bucuresti, 1936 1939;IDEM, Istoria romanilor prin cala tori, vol. I-IV, Bucure§ti, 1928 11926r;tPASCU, $TEFAN, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, ed. a -IT -a, Cluj, 1927PARVAN, VASILE, Consideracii asupra unor nume de riud daco-scitice, In

Analele Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, seria a-III-at trim. .

I, Bucuresti, 1923;IDEM; Dacia. Civilizafiile antice din larile carpato-danubiene, editie ingrijita de

Radu Vulpe, Bucuresti, 1967;IDEM, Getica. 0 protoistorie a Daciei, editie IngrijitA si note de Radu Florescu,

Editura Meridian, Bucuresti, 1982;PHILIPPIDE, A., Originea romanilor, vol. Iasi, 1923 1928;XENOPOL, A.D., Istoria Romanilor din Dada Traiana, editie ingrijita de I.

Vladescu, vol. I-XIV, Bucuresti, 1928 1930;

2. ORIGINILE

ALTHEIM, F., Die Soldaten-kaiser, Frankfurt, 1939;ANDRIESESCU, 1., Les arts des temps prehistoriques to Roumanie, «Arta si

tehnica grafica»,*nr. 4 5/1938 1939.BRARIANU, G. J., 0 enigma fi un miracol istoric; poporul roman, Bucuresti

1940;1DEM,, Origines et formation de ''unite roumaine, Bucurest, 1943;DRAGANU, NICOLAE, Romani' in veacurile IX-XIV pe baza toponimiei fi a

onomasticei, tucuresti, 1933;DUMITRESCU, V., L'art prehistorique en Roumanie, Bucarestr, 1937.

131

BtigT,

MAE

Balji, §i

'6

Bali

si

si

-

ft

-

I-11,

www.dacoromanica.ro

GROUSSET, R., L'empire des Steppes, Paris, 1939;KRUPNICKYI, B., Geschichte der Ukraine, Leipzig, 1939iLOMENIE, BEAU E. DE, Naissance de la nation roumanie. De Byzance

Etienne le Grand de Moldavie, Bucarest, 1937;NICORESCU, P., Garnizoana romans In sudul Basarabiei, Analele Academiei

Romane, Istorie, XIX, 1937;IDEM, Scavi e scoperti a Tiras, Roma, 1924;PANAITESCU, P. P., De ce au fost Tara Romaneasca fi Moldova fad separate,

In volumul Interpretdri romanefti, editie Ingrijita de Stefan S. Gorovei §iMaria Magdalena Szekely, Editura Enciclopedick Bncure§ti, 1994;

PAPACOSTEA, 5ERBAN, Gene= statului in evul media romanesc, EdituraDacia, Cluj-Napoca, 1988;

IDEM, Romanii In secolul al XHI-lea, Intre cruciada fi imperial mongol, EdituraEnciclopedick Bucure§ti, 1933;

POPESCU-SPINENI, MARIN, Romania in istoria cartograflei pith' la 1600,Editura qtiintificA §i enciclopedick Bucure§ti, 1978;

VULPE, R., Piroboridava, Bucure§ti, 1931;

3. MOLDOVA INAINTEA RAPTULUI RUSESC

BABINGER, F., Intliul tribut al Moldovei pentra Sultan, Omagiu Al. §i I.LepAdatu, Bucure§ti, 1938;

BANESCU, N., Maurocastrum Mo(n)casto Cetatea Alba", Analele AcademieiRomfine, Istorie; XXII, 1939;

BRATIANU, G. I., Recherches sur Vicina et Cetatea Alba. Bucarest, 1935;DIACONESCU, EMIL, Vechi drumuri moldovenefti, Ia0 1939;ERBICEANU, C., Istoria mitropoliei Moldovei fi Sucevei, Bucure§ti, 1888;IORGA, N., Studii istorice asupra Chiliei,si Cetiiiii Albe, Bucure§ti, 1899;IDEM, lntinderea spre rasarit a Moldovei lui .Ftefan., cel Mare, in Analele

Academiei Romfine. Memoriile sectiunii istorice, seria a-III-a, trim. XX,Bucure§ti 1938;

LOZOVAN, E., Romanii orientali: de la Nistru la Vladivostok (sec. XI XX), inMoldova", I, nr. 5/1990, ChiqinAu;

NEGULESCU, PAUL, Istoricul judetelor in Romania:in Revista de dreptpublic", XVII, nr. 1 211942;

NICORESCU, P., Cetatea Alba, Bucure§ti, 1929;NISTOR, ION, Die auswiirtigen Handelsbeziehungen der,. Moldau, Gotha 1911;IDEM, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien, Wien, 1910.IDEM, Handel and Wandel in der Moldau, Czernowitz, 1912;ONCIUL, D., Originele Principatelor Romane, Bucure§ti,1899;PANAITESCU, P. P., La route commercIale de la Pologne a la mer Noire au

Mayen Age, Revista istorica Romank III, 1933, vezi §i versiunea romaneasca:Drumul comercial al Poloniei la Marea Neagra in Evul Mediu, in vol. P. P.Panaitescu, Interpretari romanefti; Bucure§ti, 1994;

ROSETTI, R., Despre originea transformarile clasei stapinitoare in Moldova,Analele Academiei Romfine, Istorie, XXV; 1906;

IDEM Pamintul, satenii fi stapinii In Moldova, Bucure§ti;1907;SPINEI, VICTOR, Moldova in secolele XI-XIV, Bucure§ti, 1982;

132

fl

www.dacoromanica.ro

4. MOLDOVA RAPITA

ADAMOV, A., Le probleme bessarabien et les relations russo-roumaines, Lemode slave, V., 1928;

ALDEA, CONSTANTIN, Pagini dintr-o istorie zbuciumata. Basarabia pia inanul 1920, Editura Academiei de Inalte studii militare, Bucuresti, 1933;

ANDREESCU, C., La France et la politique orientate de Catherine II, vol. I-II,Paris, 1929 1930, vezi Si versiunea romaneasca in volumul: ImperialismeInconjuratoare, antologie, editie ingrijita si note de Florin Rotaru, EdituraSemne '94, Bucuresti, 1995;

BABEL, A., La Bessarabie, Paris 1926;BELEA, G., Mesianismul sovietic, in Tara noastra.", 18 iulie 1935;BERG, L. S., La Bessarabie, (en russe) Petrograde, 1918;BERINDEL, DAN., Diplomafia romaneasca modern'd de la Inceputurl la

proclamarea independenfei de stat, Editura Albatros, Bucuresti, 1995;BOLDUR, A. V., Autonomia Basarabiei sub stapinirea ruseasca in 1812-1828,

Chisinau, 1929;IDEM, Istoria Basarabiei, vol. I-III, Chisinau, 1938-1940;IDEM, La Bessarabie et les relations russo-roumaines, Paris, 1927;IDEM, Muzica in Basarabia. Schita istorica, Bucuresti, f. a.;BRATIANU, G. I., Le probleme des frontieres russo-roumaines pendant la guerre

de 1877-1878, Bucarest, 1928;IDEM, Politica externs a lui Cuza Voda,si dezvoltarea ideii de unitate nationalel,

Revista istorica romans, II, 1932;IDEM, La Roumanie et PU.R.S.S., Bucarest, 1935;BRUHIS, MIHAIL, Rusia, Romania siBasarabia 1812, 1918, 1924, 1940, Editura

Universitas, Chisinau, 1992;BUZATU, GH., Romania cu fi fara Antonescu. Documente, studii, relatari si

omentarii, Iasi, 1991;CASSO, LEON, Rusia fi bazinul dunarean, traducere $tefan Berechet, Iasi, 1940;CERNOVODEANU, PAUL, Basarabia. Drama unel provincii istorice

romanefti in context politic international 1806-1920, Editura Albatros,Bucuresti, 1993;

CIMPOI, MIHAI, Basarabia sub steaua exilului, Editura Viitorul Romanesc,Bucuresti, 1994;

CIOBANU, $TEFAN, Basarabia, Chisinau, 1926;IDEM, La Bessarabie, sa population, son pause, sa culture, Academie Roumaine.

Etudes et recherches XIII, Bucarest, 1941;IDEM, Unirea Basarabiei. Studii documente, Bucuresti, 1929;CLARK, CH. U., Bessarabie, New-york, 1927; vezi versiunea romaneasca in

volumul: Basarabia romans, antologie, editie ingrijita, $i note de FlorinRotaru, Editura Semne '94, Bucuresti, 1995;

CIORANESCU, GEORGE, Bessarabia. Disputed land between east and west,Bucuresti, 1993;

CONSTANTIN, ION, Basarabia sub ocupatia sovietica de la Stalin laGorbaciov, Bucuresti, 1994;

133

sii

-

.

www.dacoromanica.ro

IDEM, Romania, marile puteri problema Basarabiei. Editura Enciclopedica,Bucurqti,1995;

CONSTANTINIU, FLORIN; SCHIPOR ILIE, Trecerea Nistrului, 1941. EdituraAlbatros,1995;

EAST, G., The Union of Moldavia and Wallachia, Cambridge, 1929;GIURESCU, C. C., Tirguri sau orafe cetaii moldovenefti din secolul at X-lea

ping la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucure§ti, 1967;GORIAINOV, S., Le Bosphore et les Dardanelles, Paris, 1910;HILLGRUBER, ANDREAS, Hitler, regele Carol ft marefalul Antonescu,

Bucure§ti, 1993;ION1TA, ELISABETA, Ecaterina Arbore, Bucure0, 1973;IORGA, N., Alte lamurirl despre veacul al XVIII -lea dupa izvoarele apusene:

luarea Basarabiei fi Moneziftii; Analele Academiei Romane, Istoria, 1911;IDEM, Basarabia noastra. Scrisa dupii 100 de ani de la rapirea ei de catre rufi,

Valenii de munte, 1912;IDEM, Historie des relations russo-roumaines, Iassy; 1917; vezi versiunea

romaneasca In volumul: N. Iorga, Istoria relafiilor romfine, Antologie, editieingrijita §i note de Florin Rotaru, Editura Semne '94, Bucure§ti, 1995;

IDEM, Neamul romanesc in Basarabia, Bucure§ti, 1905;IDEM, La virile sur. la passé et le present de la Bessarabie, Bucure§ti, 1931;LAGARDE, E., La reconnaissance du gouvernememt des Soviets, Paris, 1924;LEBEDEV, V.; ANANIEV, K., M. V. Frunze, Bucure§ti, 1962;MIHAIL, PAUL; MIHAIL, ZAMFIRA, Acte in limba .romans tiparite in

Basarabia, vol. I (1812 1830), Editura Academiei Romane, Bucure§ti,1933;

MIHAILOVICI, PAUL, Tiparituri romanefti in Basarabia de la 1812 pind la1918, Bucure§ti, 1941;

MILIUKOV, P., Bessarabie, Roumania and Russia, New-York, 1919;MINCEV, D. N., Bulgarii din Basarabia de sud, Constanta, 1938;MORARU, ANTON, Istoria Romanilor. Basarabia,ci Transnistria 1812 1993,

Chi§inau, 1995;MURGOI, G. M., La population de la Bessarabie, Paris, 1920;NARTSOV, I., Les destinies historiques de la Bessarabie et de la Moldavie, (en

russe), Istorik marksist 9/85, 1940;NEGRESCU, I., Figuri culturale din trecutul Basarabiei, Chi§inau, 1926;NICA, A., Monahismul in Basarabia, 1912-1918, MO, 1940;NICU, VLADIMIR, Localitiffile Moldovei in documente,sl card vechi. Indreptar

bibliografic, Editura Universitas, Chi§inau, 1991;NISTOR, I., Istoria Basarabiei, Cernauti, 1923;IDEM, Restaurarea Daciei in sintezele diplomafiei europene, Analele Academiei

Romane, Istorie, XXI, 1938-1939;PANDEA, ADRIAN; ARDELEANU, EFTIMIE; Romanii in Crimeea,

1941-1944, Editura Militark Bucure§ti, 1995;PANOPOL, V., Romance vazute de straini, Bucure§ti, 1943;PAPACOSTEA, VICTOR, Drepturile romanilor asupra Basarabiei, in

Universul", Bucure§ti, 11 §i 12 iulie 1941;

134

f I

fi

-

www.dacoromanica.ro

PACURARIU, MIRCEA, Listele cronologice ale ierarhiilor Bisericii OrtodoxeRomane, in Biserica OrtodoxA Rmana", 93, nr. 3-4/1975;

PELIVAN, I., La Bessarabie sour le regime russe (1812-1918), Paris, 1919;POICROVSKI, M. V., Diplomatie et querres de la Russie imperiale au XIX-ieme

hecle (en russe), Moscove, 1923;POPOVICI, A., The political status of Bessarabie, Washington, 1931;POPOVSCHI, N., Istoria bisericii din Basarabia, Ch4inau, 1931;RIKER, T. W., The making of Roumania, study of on international problem,

OxfordLondon, 1931;ROTARU, JIPA; BURCIN, OCTAVIAN; ZODIAN, VLADIMIR, Marefalul

Antonescu. Am fa cut rilzboiul sfint Impotriva bolfevismului, EdituraCogito, Oradea, 1994;

SCURTU, IOAN; DUMITRU, ALMA$, Istoria Basarabiei de la inceputuri pansin 1994, Editura Europa Nova, Bucure§ti, 1994;

SIMION, AURICA, Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei romeme dinaugust 1944, Cluj-Napoca, 1979;

SMOCHIN A, N. P., Die Runanien in Sowjetrussland, Iasi, 1939;STROIA, MARIAN; SIMA HORATIU, Componenfa Consiliului de Miniftrii

(23 august 1944-31 decembrie 1975), in Revista arhivelor", 55, nr. 2/1978;TEMPERLEY, H., The traty of Paris of 1955 and ist execution, The Journal of

modern History", IV, 1932;* * *, Trei ani de guvernare 6 septembrie 1940-6 septembrie 1943, Bucure§ti, 1943;TUDORICA, MIOARA; BURLACU IOANA, Guvernele Romaniei intre

1866-1945. Liste de miniftri, in Revista arhivelor", 47, nr. 2/1970;UHLIG, C., Die Bessarabische Frage, Breslau, 1926;WERTH, ALEXANDER, Un corespondent englez pe frontal de est, Bucure§ti,

1970.

ISTORIA PRINCIPALILOR DOMNI AI MOLDOVEI

ANDREESCU, C. U., STOIDE C. A., $teftinifti Lupu, domn al Moldovei(1659-1661), Bucure§ti, 1938;

BABINGER, F., Originea lui Vasile Lupu, in Analele Academiei Romane,Istorie, XVIIXIX, 1936-1937;

DAVID, Gh. , Petru $chiopul, Bucure§ti, 1984;FILITTI, C. I., Domniile romcine sub Regulamentul Organic, 1834-1848,

Bucure§ti, 1915;IDEM, Framantiirile politice sociale in Principatele romane de la 1821 la

1828; Principatele romline de la 1828 la 1834, in volumul Opere alese",editie de Georgeta Penelea, Bucure§ti, 1985,

GIURESCU, DINU, C., Ioan-Vodil cel Viteaz, editia a II-a revazurA §icompletata, Bucure§ti, 1966;

GOLIMAS, A. H., Un domnitor. 0 epocii. Vremea lui Miron Barnovschivoievod al Moldovei, Bucure§ti, 1980;

GOROVEI, $TEFAN S., Petru Raref, Bucure§ti, 1982;HAPEU, P. B., Ion Vodii cel Cumplit, editia a II-a, Bucure§ti, 1896;

135

III.

Moghilit,

www.dacoromanica.ro

IORGA, N., Istoria lui Stefan cel Mare, editia a II-a, Bucuresti, 1906,MARINESCU, C., Jacques Basilicos le Despote" principe de Moldavie, icrivan

militaire, in Melanger d'histoire generale, II, Cluj, 1939;MINA, I., Dimitrie Cantemir, I4,1926;PALL, FR., Les relations de Basile Lupu avec ['Orient orthodox et parti-

culierement avec le Patriarcat de Constantinopole, in Balcania", VII, 1945;PANAITESCU, P. P., Alexandra cel Bun, Bucure§ti, 1932;PAPADOPOL-CALIMAH A., Despre Gheorghe Stefan voievod domnul

Moldovei (1653-1668), Bucure§ti, 1886;PUNGA, GHEORGHE, Tans Moldovei in vremea lui Alexandru Liipufneanu,

Editura Universitatii Alexandra I. Cuza", 14, 1994;STOURDZA, A., Reque de Michel Stourdza, Paris, 1904,URSU, I., Stefan cel Mare, Bucure§ti, 1925;IDEM, Die auswdrtige Politk der Peter Rareseh, Wien, 1909;URSU, H., Steldnita Vodd, Cluj, 1940.

IV. ARTA 1 CIVILIZATIE

BA14, G., Bisericele fi minastirile moldovenefti din veacul al XVI-lea1527-1582, Bucure§ti, 1928;

IDEM, Bisericile fi miniistirile moldovenefti din veacurile al XVI-lea, fi al XVII-lea, Bucure§ti, 1933,

BERZA, MIHAIL, Pentru o istorie a vechii culturi romanefti, culegere de studiieditata, cu o introducere §i note de Andrei Pippidi, Bucure§ti, 1985;

CARTOJAN, N., Istoria literaturii romane vechi, prefata de Dan Zamfirescu,postfata §i bibliografii finale de Dan Simionescu, Bucure§ti, 1980;

CALINESCU, G., Istoria literaturii romane de la origin' pind in prezent, ed.a II-a, revAzutA §i adAugitA, Bucure§ti, 1982;

CONSTANTINESCU:IMI P., Basarabia arheologicii fi artistica, Chifindu,1933; De la Academia Milaileand la Liceul National 1835-1935, Iasi, 1936;

DUTU, Al., Cultura romand in civilizafia europeand modernii, Bucuresti, 1978;CALDI, L., Les mots d'origines neo-grecque en roumain, Budapest, 1939;HENRY, P. Les eglises de la Moldavie du Nord, des origines a la fin du XVI-e

sickle, Architecture et peinture, Text et Album 2 vol., Paris, 1930;IORGA, N., Istoria literaturii romanefti, editia a II-a, 2 vol., Bucure§ti, 1925;IDEM, Istoria literaturii romtine in secolul al XVIII-lea (1688-1821), editie

ingrijita de Barbu Theodorescu, 2 vol., Bucure§ti, 1969;IDEM, Istoria literaturii romanefti in veacul al XIX-lea, editie §i note de Rodica

Rotaru, 3 vol., Bucure§ti, 1983,IDEM, Istoria literaturii romeinefti contemporane, editie ingrijita de Rodica

Rotaru, 2 vol., Bucure§ti, 1986;Istoria literaturii romane, vol. I, comitet de redac ;ie: Al. Rosetti, Mihai Pop,I. Perivan, Al. Piru, Bucure§ti, 1964;

MIHAILA, G., Cultures fi literaturd romand veche in context european, Bucure§ti,1979;

NICULESCU, ALEXANDRU, Individualitatea limbii romane Intre limbileromanice, 2 vol., Bucure§ti, 1965 1978;

136

www.dacoromanica.ro

OPRESCU, GEORGE, L'art du paysan roumain, Bucarest, 1937;OTETEA, ANDREI, Renacterea Fi Reforma, Bucure§ti, 1968;PASCU, GEORGE, Istoria literaturii romane (sec. XVI-XVIII), 4 vol. Bucure§ti-

Ia§i, 1921 - 1927;PIRU, Al., Istoria literaturii romane de la origini pia la 1830, Bucure§ti, 1977;PUSCARIU, SEXTIL, Istoria literaturii romanefti, epoca veche. Sibiu, 1930;ROSETTI, ALEXANDRU, Limba romans in secolul al XVI-lea, Bucure§ti,

1932;RUSSO, D., Studii istorice greco-romane, opere postume publicate sub ingrijirea

lui Constantin C. Giurescu, de Ariadna Camariano §i Nestor Camariano, 2vol., Bucure§ti, 1939;

SLATINEANU, BARBU, Ceramica roma' neascii, Bucure§ti, 1938;THEODORESCU, RAZVAN, Bizan ;, Balcani, Occident la inceputurile

culturale medievale romanefti, (sec X - XIV), Bucure§,ti, 1974;IDEM, Civilizatia romanilor intre medieval fi modern, 2 vol., Bucure§ti, 1987;IDEM, Un mileniu de arta la Dundrea de Jos (400 - 1 400), Bucure§ti, 1976;VATASIANU, V., Elements de style Renaissance dans l'art moldave, in Acta

Historiae Aritum, 1967;IDEM, Istoria artei feudale in grile romane, vol. I, Bucure§ti, 1959;ZAMFIRESCU, DAN, Contribuiii la istoria literaturii romane vechi, Bucure§ti,

1981.

V. LUCRASI g STUDII SPECIALE

BALAN, STEFAN, $coala primary la romanii transnistrieni in timpul revolutielrusefti, in Tribuna romanilor transnistrieni", II, nr. 41/1924;

BEZVICONI, G., Roirea familiilor romanefti peste Nistru, in CetateaMoldovei", II, nr. 14/1941;

BOGDAN, DAMIAN P., Despre elementele romeinegi in limba ucrainian'd,Despre bolohoveni, Bucure§ti, 1940;

BOLOS D., La Hispintie. Moldova de la Nistru in anti 1917-1918, Chi§inAu,1924;

BULAT, STEFAN, Congresul de la Tiraspol, In Tribuna romanilortransnistrieni", I, nr. 3/1927;

IDEM,Polcul moldovenesc", in Tribuna romanilor transnistrieni", II, nr.8-9/1928;

IDEM, Protestul romanilor transnistrieni inaintat Ligii Naliunilor, in ViataBasarabi4ei", I, nr. 3/1932;

IDEM, Rd sunetul Congresului de la Tiraspol, In Tribuna romanilortransnistrieni", II, nr. 4/1928;

BULAT, TEODOR, T., 0 clikitorie la romanii din gubernia Kamenitz-Podolsc,Ia§i, 1906;

IDEM, Ocala-torte in spatele moldovencsti din gubernia Cherson, Ia§i, 1893;CIOBANU, STEFAN, Republica moldoveneascd de peste Nistru ,cc cultura

romans, In Graiul Romfinesc", I, nr. 1/1927;IDEM, Roman de peste Nistru, In Scoala Basarabiei", IV, nr. 6/1992;

137www.dacoromanica.ro

CIORNEANU, I., Lupta romanilor transnistrieni in anal 1917-1918, In Tribunaromanilor transnistrieni", H, nr. 6/1928;

CIULINA, V., Pacifismul societelor, in Transnistria", I, nr. 1/1935;CONSTANTINESCU, N. A., Ce reprezinta Basarabia?, In Dacia" 15 iunie 1941;CONSTANTINIU, FLORIN; SCHIPOR, ILIE, Trecerea Nistrului, 1941, Bucu-

re0, 1995;CUSIN, A. C., Rusia nationalistic' de miine, in Calendarul ", 14 oct. 1933;DABIJA, NICOLAE, Moldova de peste Nistru vechi pamint strama,yesc,

Chi§inAu, 1990;DAMIAN, I., Oraful antic Olbia vechile popoare in spafiul dintre Nistru

Bug, Bucure§ti, 1942;DAN DIMITRIE, Protopopul Mihail Strilbifki, Cernauti, 1912;xxx Decizia nr. 48 a Prefedintiei Consiliului de Miniftri, in Buletin Ministerul

Afacerilor Interne", nr. 4/1941;DIACONESCU, EMIL, Romani' din rasa rit. Transnistria, Ia§i, 1942;IDEM, Tara 0 roman transnistrieni, In Glasul Nistrului", II, nr. 59/1943;* * *, Din problemele romanilor de peste Nistru. Pahod na Sibir, in Transnistria.

Tribuna romanilor de peste Nistru §i Bug", I, nr. 5-6/1935;DRAGHICESCU, D.; MURGOCI, Les Roumaines &Ukraine, Paris, 1919;DRAGOS, GR., Politica minoritarci a Rusiei sovietice. Pina unde merge grefeala,

In Tara noastra", sept. 1934;DIMUTRASCU, ION, Transnistrienii in Rada Ucrainian'd in 1918, In Glasul

Nistrului", II, nr. 46/1943;IDEM, De ce romanii de peste Nistru fug in Romania? in Universul", 8 iulie 1932;EPURE, Al., Moldovenii de peste Nistru, in Scoala romaneasca", I, nr. 4-5/1942;FLORIN, M. (pseudonim), Sovietele, emigratia Republica moldoveneasca , in

Viata Basarabiei", HI, nr. 2-8/1934;FLORESCU, SERGIU, Situafia disperata a poporului rus sub dominatia

bolfevica. Tragedla refugia/11°r de peste Nistru, in Tara noastrA",martieaprilie 1934;

FRATIMAN, IUSTIN STEFAN, Administrarea bisericeasca la romaniitransnistrieni, in Buletinul Societafii de Istorie fi literature B. P. Hagleu",vol. I, Chi§inau, 1921;

IDEM, Administrarea bisericeasca a romanilor de peste Nistru, in RevistaSocietAtii de istorie qi arheologie bisericeasca", vol. XII, ChiqinAu, 1922;

IDEM, Studiu contributiv la istoricul Mitropoliel Proilavia (Braila), Chi§inau,1923;

GIURESCU, CONSTANTIN C., Populatia moldoveneasca de la gura Nipruluia Bugului in veacurile al XVII-lea al XVIII-lea, in Glasul Nistrului",II, nr. 54/1943,

GHIBU, ONISIFOR, Un cuvint entre conduccItoril Romaniei libere entreromanii transnistrieni refugiali la no', in Transnistria. Tribuna romanilorde peste Nistru §1 Bug", II, nr. 1/1936;

GOGA, EUGEN, Primul bolfevic in tarn, in Tara noastra", 18 oct. 1934;HAREA, VASILE, Numa rul romanilor transnistrieni, in Tribuna romanilor

transnistrieni", I, nr. 2/1927;

138

fi ,ti

.y1

fifi

i

www.dacoromanica.ro

IDEM, Romanii de peste Nistru, Bucuresti, (La.);HOLBAN, T11., Contributii in problema originii 0 localizarii bolohovenilor, in

Studii. Revista de istorie", 21, nr. 1/1968;HOTNOG, T., Romanii de peste Nistru, Universitatea Populara din Chisinau,

Chisinau, 1925;IONESCU, HORATIU, Guvernamintul Transnistriei 0 noua refedinfd de in

Odesa, in Transnistria", II, nr. 64/1942;IDEM, Poetul fi prozatorul transnistrian in lumina adevetrului literar, in Viata

Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;IORGA, NICOLAE, Romanii de peste Nistru, Iasi, 1918;ILIIN, PAUL $TEFAN, Transnistria fi Ucraina, Bucuresti, 1941;INCULET ION, S.S.S.R., in Universul", aprilie-mai/1932;LOHAN, GR., Moldova de peste Nistru, in Epoca" 4 februarie 1933;* * *, Marile refortne romemegi pentru noua viatii a populaflei transnistriene, in

Glasul Nistrului", II, nr. 56/1943;* * *, Miisuri administrative romfinefti in Transnistria, in Basarabia", I, nr.

72/1941;MIHAILOVICI, P., Acte de contribulie romaneasca in rtizboiul Crimeii 0

fondarea Odesei, in Viata Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;MIREA, ILIE I., Presa romitheasca in Transnistria, in Glasul Nistrului", II, nr.

50/1943;IDEM, Publicafiile romanilor transnistrieni, in Glasul Nistrului", II, nr. 49/1943;MUNTEANU, RAMNIC D., Cea dintii tipografie romaneascii peste Nistru in

Transnistria", I, nr. 2/1941;NEMOIANU, PETRU, Prima Alba-Iulia. Voluntarii romans in Rif zboiul pentru

intregirea neamului, Timisoara, 1922;NETA, VASILE Transnistria, Bucuresti, 1943;NICA, ANTIM Viata religioasil in Transnistria, In Transnistria cresting., II, nr.

14/1943;NICORESCU, P., 0 garnizoanii romans in sudul Basarabiei, In Analele

Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, torn. XIX, 1937;NISTOR ION, I., Problema ucrainianil in lumina istoriei, Cemauti, 1934;IDEM Ucraina in oglinda cronicilor moldovenefti, in Analele Academiei

Romane. Memoriile sectiunii istorice, seria a III-a, torn. XXIV, Bucuresti,1941;

IDEM Vechea granifii de nord a Moldovei, Bucuresti, 1939;NISTOR, IOAN SILVIU, Istoria romemilor din Transnistria, Bucuresti, 1995;* * *, Noua organizare administrativii a Transnistriei, In Ministerul Afacerilor

Interne. Supliment informativ al Buletinului nr. 2/1941";NOUR, ALEXIS Transnistria. Harts, Bucuresti, 1943;PANDEA, ADRIAN; ARDELEANU, EFTIMIE, Romanii in Crimeea.

1941-1944; Buctiresti, 1995;PASCU, DIM. P., Colinde fi cantece de peste Nistru, in Convorbiri", LXXV,

Bucuresti, 1940;PILAT, ION Romanii de peste Nistru, in Universul", martid-aprilie 1932;

139

www.dacoromanica.ro

POPESCU, SEBASTIAN Organizarea administrative a Transnistriei, InBuletin. Ministerul Afacerilor Interne", nr. 1/1942;

POPOVSCHI, N., Mirarea de la Balta, ChisinAu, 1925,POPP N. M., Hotare drepte, in Transnistria", I, nr. 3/1941;IDEM, Romanii din rdsdrit, in Transnistria", I, nr. 12/1941;* * *, Protocolul fedintelor celei dintIi Aduniz'ri Moldovenefti a tiiranilor 0

soldatilor din ziva de 17 decembrie 1917, in oracul Tiraspol, in Tribunarornanilor transnistrieni", I, nr. 3/1927;

SAVA, A., Documente moldovenefti privitoare la romeinii de peste Nistru(1574-1829), In Moldova noua", nr. 1-3/1941;

SEISANU, ROMULUS Romanii dintre Nistru 0 Nipru, in Universul", 11 aprilie1932;

SMOCHINA, Al. N., Componenta etnicil a Republicii Moldovenefti, Bucurefti,1942;

IDEM, Moldova de dincolo de Nistru, in Dacia" I, nr. 5/1941;SMOCHINA, NICOLAI P., Autonomia Republicii Moldovenefti a Sovietelor, in

Moldova nouA", I, nr. 4/1936;IDEM, Danner' Apostol, hatmanul Ucrainei, Bucuresti, 1930,IDEM, Din amarul rommiinilor transnistrieni, Bucuresti, 1941,IDEM, Din literatura populard a romdnilor de peste Nistru, in Anuarul Arhivei

de folclor, V, 1939;IDEM, Hotiirirea de a ne uni cu Romani', in Transnistria", I, nr. 3/1941;IDEM, Istitutul de cercetari ftiintifice din Republica Moldoveneascd, in

insemnari iesene", V, nr. 3/1938;IDEM, Les Roumains de Russie Sovietique, In Moldova noun ", V, nr. 5/1939;IDEM, Masacrele din pildurea Oldnefti, In Transnistria", III, nr. 78/1943;IDEM, Militari romani in Rusia, Bucuresti, 1940;IDEM, Organizarea satulul la romanii de peste Nistru, in Moldova nouA", V,

nr. 5/1939;IDEM, Romanii de peste Nistru, Bucuresti, 1941,VAIDOMIR, N. P., Drepturi romtinefti in Transnistria, Medias, 1942;VLADICA, T., Aspectul national in economia Moldovei sovietice, In Moldova

noul", I, nr. 1/1933;VULPE, RADU, De unde vine numele Odessei? in Transnistria", I, nr. 13/1941;IDEM, Tyragefia. Numele antic al Transnistriei, in Transnistria", I, nr. 15/1941;URSU, I., Calle de piitrundere a elementului etnic romanesc in Rusia, in Viata

Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;

140

www.dacoromanica.ro

OROLISSW , ivd.)

VLPIANV11 0 LARCIANA0

OPTATIANA

RESCVLV14 VICVS NIAROCA,(aotogal--°' .

0 POTAISSAIrurciaj ?

0 NI E-,, ?a!

\ APITLVM Alaltai9,ABRVT:TVS 0

SACIDAVAT SARA, k) CEDON1A

r5TAPAE c) Ai cciel.,',..TE4 0

..TIBISdr1,1 A P,PVT STE1LARVX

BERSOS1S t VLP1A TRA1ANA ri ,PRi,ETOR1A(Srmizerje:usa

ARVTE LA

AD MEDIA;?

DIFANA6) \ :"a)

ild et`1`÷

V3flum roman'? 01?%,,,wip Limes dire

0

DROBETA(T.Severin)9

ECF,TA

BOONIAIvid:nl

CASTRATRAIAN I

nBVIDAVA

0.AMVTR

RATIARIA

11)1

0ROM VLA:

'svcinnvp,

0OESCV5

D.eh

PETRODAVA

onicvs'ilas"I are)ctl);-

Al

Dacia romans

P1110304IIDWA

0 50 1C.Dran

A

s.

DIINV14

0 isareea)

TROESTIS .441/11111.7y (191'14

VLMETVM

AX1OPOLIS }US

0 DVRO STORM

0TRANsmARIsr.A7R.09AEV1,1

TRAIANI

TOMES,Constanta)

C ALZAT.:5*(

TYRA

oPb

ArO.Yi'?W7E"

'

VAIIVS 10.1013 '

"k.,

a.

:

,'*".. A.

+ .\.:::2/41tii:-.. .

0 ''

'1"*.:../ .

,' AN%) t, - .

14;

rnrvt

ye./

tiARtS2.11G1A

0

.

0

ERA,

sr'

0 F.

a.

ksN'a

ti

.

a

RJA

O

O

At

www.dacoromanica.ro

'Peort,g Q rol..

*11r! fir

;1%s te+1119

TAaunona

£Z61 IPICIVU10)J NE artmElgaP zpiapuoia

c"i at GI o

fr..

stuado-,

ous;),MOIO

(+MS eiptr

54,11 V 11 fan .E1 71 ra, 0 0 i.

?nap 4*

VtiVO§INN.

pc-Icg,

10,1P0C 070J,T, Ato;to

0 tin INtn

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Argument editorialPrefata 3Introducere 5

CAPITOLUL IBasarabia qi tratatul ruso-moldovenesc din 1711 7Sensul istoric §i geografic al numelui Basarabia. Prime le relatii intre tarul ru§ilor

domnii moldoveni. Frontiera Nistrului recunoscuta de Petru cel MareCAPITOLUL IIProblema Basarabiei in 1812 14Traditii realitati istorice. Obiectivele reale ale politicii ruse§ti in epoca napo-

leoneana: sferele de influenta la Tilsit §i ErfurtCAPITOLUL IIIBasarabia ruseasca qi retrocederea judetelor meridionale in 1856 28Administratia ruse in Basarabia. Statul din 1818. Anularea autonomiei; colonizarea

nordului §i sudului. Basarabia meridionala inapoiata Moldovei.CAPITOLUL IVFrontierele ruso-romfine de la Congresul de la Paris la Congresul de la Berlin

(1856-1878). 35Revizionismul Rusiei; tratatul de la Londra (1871) §i noua criza orientala (1875)Conventia ruso-romans din 1877; garantarea integritatii romane violati de Rusia.Politica Marilor Puteri §i Congresul de la Berlin (1878).CAPITOLUL VProblema Basarabiei intre 1917-1920 5 0

Revolutia rusk §i mi§carea pentru autonomie. Descompunerea imperiului rus,pretentiile Ucrainei constituirea republicii moldovenesti independente.

Reunificarea Basarabiei cu Romania recunoscuta de Puterile aliate.CAPITOLUL VIBasarabia in relatiile dintre Romania gi U.R.S.S. 65Vicisitudinile raporturilor ruso-romane; pace (1920-1929). Pactul Briand-

Kellog §i definitia agresorului (1933).Politica de apropiere a U.R.S.S.-ului problema Basarabiei (1934-1936).tntoarcerea U.R.S.S.-ului la traditiile imperialiste reactia politicii romane§ti

(1939-1941)Concluzii 86Rezumat cronologic 92Anexe: Gh. Tatarescu, Internationala a III-a qi Basarabia 95Bibliografie selective 127Hank Harta Dacia romans 141

Frontierele definitive ale Romaniei in anul 1923 142

143

$i

razboi si

si

si

. .. ................ . . ........

.......

..

. . . . .

ti

..................................

ti

. ......... .

. .

.

. . . .

www.dacoromanica.ro

Culegere qi tehnoredactare computerizataEditura SEMNE

Tiparit la Tipografia SEMNE '94

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro