Bilanț pentru viitor

Bilanț pentru viitor:20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

2Creșterea economică, ocuparea forței de muncă și criza

Notă: în cifrele din grafice, punctul „.” este utilizat ca separator zecimal.

Bilanț pentru viitor: 20 de ani de dezvoltare durabilă în Europa?

2.1 Ani de creștere economică întreruptă

• PIB-ul a crescut destul de constant în UE până în 2007

• După crash-ul din 2008 economia a început să se contracte, pierzând 4,6% în 2009

• Statele baltice au fost cel mai grav afectate de criză

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdec100)

PIB-ul real pe cap de locuitor, UE-27Euro (la prețuri curente)

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdec100


2.2 UE este cea mai mare economie a lumii

• PIB-ul UE pe cap de locuitor a crescut cu 25% între 1995 și 2011

• PIB-ul mondial pe cap de locuitor a crescut cu 40 % între 1992 și 2010

• Creșterea economică a fost cea mai rapidă în țările cu venituri medii, precum Brazilia, Rusia și China

Sursă: Banca Mondială

UE în comparație cu alte economii din lume, 2010PIB (miliarde USD)

= dimensiunea populației

India

China

Indonezia

Mexic

Brazilia

Rusia

Coreea de Sud

Africa de Sud

Australia

Japonia

SUAUE

Canada

PIB pe cap de locuitor (USD)

http://data.worldbank.org/indicator?display=default


2.3 Ratele de ocupare a forței de muncă tind să urmeze creșterea PIB

• Din 1997, ocuparea forței de muncă în UE a crescut semnificativ

• Creșterea a fost mai rapidă pentru femei decât pentru bărbați

• Creșterea ocupării forței de muncă feminine reflectă creșterea din sectorul serviciilor


Rata totală de ocupare a forței de muncă, UE-27% din categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani



2.4 Scăderea ratei sinuciderilor pe termen lung

• Rata sinuciderilor variază foarte mult între bărbați și femei și în funcție de vârstă

• Există mai multe sinucideri în rândul bărbaților decât al femeilor

• Rata sinuciderilor este cea mai ridicată în rândul persoanelor în vârstă de 85 de ani sau mai mult

• Creșterea observată în 2008 și 2009 este legată de criza economică?

Sursă: Eurostat (codul datelor online: hlth_cd_asdr)

Rata mortalității prin sinucidere, UE-27Sinucideri la 100 000 de persoane

Bărbați

Femei

Total

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=hlth_cd_asdr


2.5 Datoria țărilor din UE a tins să crească în ultimii 10 ani

Nivel de referință prevăzut de Tratatul de la Maastricht

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde410)

UE

-27

Est

onia

Bul

garia

Luxe

mbu

rg

Rom

ânia

Rep

ublic

a C

ehă

Litu

ania

Slo

veni

a

Sue

dia

Slo

vaci

a

Dan

emar

ca

Leto

nia

Finl

anda

Pol

onia

Spa

nia

Cip

ru

Țăril

e de

Jos

Mal

ta

Aus

tria

Reg

atul

Uni

tU

ngar

ia

Fran

țaG

erm

ania

Irlan

da

Por

tuga

liaB

elgi

a

Italia

Gre

cia

Nor

vegi

a

Isla

nda

UE-272000

UE-272010

Datoria publică, pe țări% din PIB (în prețuri curente)

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdde410


2.6 Datoria publică pe persoană a crescut de asemenea

• Datoria publică pe persoană (în prețuri curente) aproape s-a dublat în ultimii 15 ani, în timp ce inflația a crescut cu numai 30% în cursul acestei perioade

• Creșterea puternică din 2007 reflectă efectele crizei economice

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde410, demo_gind)

Datoria publică, UE-27EUR pe persoană (în prețuri curente)

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdde410

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=demo_gind

3Energie: consum în creștere, dependență crescândă


3.1 Dependența energetică față de alte țări

• Dependența UE de importuri de energie a crescut în mod constant în ultimul deceniu

• Începând din 2004, peste 50% din energia utilizată în UE a fost importată

• Dependența este mai ridicată în cazul produselor petroliere cum ar fi țițeiul

• Aproximativ o treime din importurile de țiței și gaze naturale provin din Rusia

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdcc310)

Dependența energetică, UE-27

Derivați din huilă Gaz natural

Toate produsele petroliere Total

Notă: „totalul” nu indică media celorlalte trei categorii de combustibili prezentate. Acesta include, de asemenea, și alte surse de energie, cum ar fi energiile regenerabile sau energia nucleară, care sunt considerate ca surse interne

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdcc310


3.2 De unde își importă UE energia?

Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_122a, nrg_123a, nrg_124a)

Importul de energie în UE-27, 2010

America de Nord

Zona Caraibilor

America Centrală șide Sud

Africa

Orientul Mijlociu

Restul Europei, fără UERusia

Asia

Oceania

Nespecificat

GazeÎn terajouli

PetrolÎn milioane tone

Combustibili soliziÎn milioane tone

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=nrg_122a




3.3 Creșterea consumului de energie

• Consumul de energie în UE a crescut cu 6% începând din 1990

• Configurația energetică a UE s-a schimbat din 1990

• Utilizarea combustibililor solizi a scăzut, în timp ce utilizarea de gaze naturale a crescut cu aproape 50%


Consum brut de energie la nivel intern, pe tip de carburant, UE-27În mii de tone echivalent petrol

Energie din surse regenerabile+143.4 %

Energie termică nucleară+15.3 %

Gaz natural+49.8 %

Total produse petroliere-2.5 %

Combustibili solizi-38.3 %



3.4 Energiile regenerabile joacă un rol mai important

• Utilizarea energiilor regenerabile în ansamblul consumului energetic al UE a crescut cu 140% începând din 1990

• Ponderea energiilor regenerabile a crescut la aproape 10% din 2002

• Creșterea utilizării biomasei și a deșeurilor a condus la acest salt


Ponderea energiilor regenerabile în consumul de energie brut la nivel intern, UE-27%



3.5 Consumul de energie regenerabilă

• Biomasa și deșeurile regenerabile sunt cele mai importante surse de energie regenerabile

• Lemnul și deșeurile din lemn reprezintă aproape jumătate din utilizarea energiei regenerabile în UE

• Energia produsă din surse eoliene și solare a crescut de nouă ori din 1999

Sursă: Eurostat (codul datelor online: nrg_1071a, nrg_1072a)

Consumul de energie regenerabilă, UE-27, 2010

Energie solară2 %

Energie eoliană8 %

Energie hidroelectrică18 %

Energie geotermală3 %

Biomasă și deșeuri regenerabile 69 %

Lemne și deșeuri din lemn 49 %

Alte tipuri de biomasă și deșeuri 20 %




3.6 Unde este utilizată energia?

• Trei sectoare - industria, transporturile și gospodăriile – utilizează aproximativ 85% din aprovizionarea totală cu energie

• Utilizarea energiei în industrie a scăzut cu 20% față de anul 1990, în timp ce consumul de energie în transporturi a crescut cu 30%

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc320)

Consumul de energie final, UE-27

Altele1 %

Servicii10 %

Agricultură și silvicultură

3 %

Gospodării26 %

Transporturi26 %

Gospodării27 %

Transporturi32 %

Industrie25 %

Altele1 %

Servicii13 %

Agricultură și silvicultură2 %

Industrie34 %

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdpc320


3.7 Gospodăriile consumă din ce în ce mai multă electricitate

• Consumul de energie electrică de către gospodării a crescut destul de constant în UE

• Consumul a crescut cu aproximativ 40% în ultimii 20 ani

• Efectul de recul a atenuat îmbunătățirile tehnologice


Consumul de energie electrică al gospodăriilorÎn milioane de tone echivalent petrol



3.8 O viziune de ansamblu a consumului de energie electrică al gospodăriilor din UE

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc310, lfst_hhnhtych)

UE

-27

Est

onia

Bul

garia

Luxe

mbu

rg

Rom

ânia

Rep

ublic

a C

ehă

Litu

ania

Slo

veni

a

Sue

dia

Slo

vaci

a

Dan

emar

ca

Leto

nia

Finl

anda

Pol

onia

Spa

nia

Cip

ru

Țăril

e de

Jos

Mal

ta

Aus

tria

Reg

atul

Uni

t

Ung

aria

Fran

ța

Ger

man

ia

Irlan

da

Por

tuga

lia

Bel

gia

Italia

Gre

cia

Cro

ația

FRI a

Mac

edon

iei

Consumul de energie electrică pe gospodărie, pe țăriÎn kilograme de echivalent petrol pe gospodărie


http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=lfst_hhnhtych

4Rolul transporturilor în economie


4.1 Din ce în ce mai multe vehicule în circulație

• Numărul de autoturisme la 1 000 de locuitori a crescut cu 40% începând cu 1991

• Între statele membre există diferențe uriașe

• În nouă state membre există cel puțin un automobil pentru fiecare a doua persoană


Numărul de autoturisme, UE-27Numărul de autoturisme la 1 000 de persoane



4.2 Transportul de mărfuri și pasageri în UE

• Transportul rutier reprezintă metoda de transport cel mai des întâlnită în UE

• Transportul public reprezintă mai puțin de 20% din deplasări

• Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut, din anul 2000, în detrimentul transportului feroviar

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr210, tsdtr220)

Repartizare moduri de transport pt. pasageri și mărfuri, UE-27Procentul total de pasageri-kilometru și de tone-kilometru de marfă

Pasageri2008

Marfă2009

Tren7 %

Autobuz și autocar10 %

Autovehicul83 %

Transport feroviar16 %

Căi navigabileinterioare6 %

Cale rutieră78 %

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdtr210



4.3 Transportul de marfă în Europa

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr220)

Repartizarea modurilor de transport de marfă pe țări, 2009Procentaj total de tone-kilometri de marfă în rețeaua internă

UE-27Cale rutieră77 %

UE-27Cale ferată17 %

UE-27Căi navigabile interioare6 %

UE

-27

Rep

ublic

a C

ehă

Ung

aria

Por

tuga

lia

Leto

nia

Bul

garia

Est

onia

Pol

onia

Cip

ru

Rom

ânia

Dan

emar

ca

Litu

ania

Mal

ta

Aus

tria

Italia

Irlan

da

Ger

man

ia

Bel

gia

Luxe

mbu

rg

Reg

atul

Uni

t

Țăril

e de

Jos

Gre

cia

Finl

anda

Spa

nia

Slo

vaci

a

Slo

veni

a

Sue

dia

Fran

ța

Nor

vegi

a

Isla

nda

Cro

ația

FRI a

Mac

edon

iei

Turc

ia



4.4 Volumul mărfurilor transportate comparat cu creșterea economică

• Transportul de mărfuri și creșterea economică sunt strâns legate

• Nu se prevede niciun decuplaj între creșterea economică și nevoia de transport

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr230, nama_gdp_k)

Volumul transportului de mărfuri în raport cu PIB, UE-27*Indice 2000 = 100

*Estimările Eurostat; întrerupere de serie în 2004

Tonă-kilometrupe reșeaua internă

PIB (la prețuri curente)Tonă-kilometru/PIB


http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=nama_gdp_k

5Efectele nedorite ale transporturilor


5.1 Mai puține victime ale accidentelor rutiere

• Decesele cauzate de accidentele rutiere au scăzut cu 2 300 de decese în medie pe an din 1991

• Mai mult de 60% dintre decese au loc pe drumuri rurale și 30% în zone construite

• Autovehiculele reprezintă 60% din decesele înregistrate pe drumurile rurale și pe autostrăzi

Sursă: Comisia Europeană (Baza de date CARE), Eurostat (codul datelor online: tsdtr420)

Numărul de persoane decedate în accidente rutiere, UE-27Numărul de persoane decedate

http://ec.europa.eu/transport/road_safety/specialist/statistics/care_reports_graphics/index_en.htm



5.2 Noi autovehicule care emit mai puțin dioxid de carbon

• Emisiile de CO2 pe kilometru ale noilor autoturisme s-au diminuat din 1995

• Trecerea de la benzină la motorină și tehnologiile care permit reducerea consumului de combustibilul au fost principalii factori ai acestei reduceri

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdtr450)

Media emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noiGrame de CO2 pe kilometru



5.3 Mai multe emisii de gaze cu efect de seră generate de transport

• Creșterea numărului de autovehicule și volumului mărfurilor transportate a condus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi

• Transportul este singurul sector din UE care emite în prezent mai multe gaze cu efect de seră decât în 1990

• Emisiile generate de transportul aerian și maritim internațional au crescut cel mai rapid

Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdtr410)

Emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport, UE-27În milioane de tone de echivalent CO2

Transp. maritim internațional

Transp. aerian internațional

Transport (rutier, cale ferată, căi de navigație interioare, transport aerian intern)



5.4 Emisiile de NOx și de compuși organici volatili nemetanici scad

Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdpc270, tsdtr430, tsdpc280)

Emisii din transporturi de oxizi de azot și de compuși organici volatili nemetanici, UE-27

EMISII GENERATE DE TRANSPORTUL RUTIER SURSELE EMISIILOR, 2009

Oxizi de azot (NOxx), în milioane de tone

Oxizi de azot (NOx)

Altele51 %

Altele81 %

Compuși organici volatili nemetanici

Transport rutier17 %

Transport nerutier2 %

Transport nerutier7 %

Transport rutier42 %

Compuși organici volatili nemetanici, în milioane de tone





5.5 Expunerea la poluarea aerului prin ozon fluctuează în mediul urban

• Nivelul de ozon troposferic provoacă probleme respiratorii la oameni și la animale

• În ciuda reducerii emisiilor de NOx și a COV nemetanici, poluarea aerului cu ozon nu s-a redus

• Valurile de căldură pot crește expunerea la ozon

Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph380)

Expunerea la poluarea atmosferică urbană cu ozon, UE-27În micrograme pe metru cub pe zi

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdph380


5.6 Expunerea la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban

• Sectorul transporturilor constituie o sursă majoră de emisii de particule (PM10)

• Din nou, o tendință de scădere a emisiilor de PM10 nu a condus la o îmbunătățire similară a expunerii la acest poluant atmosferic

Sursă: Agenția Europeană de Mediu, Eurostat (codul datelor online: tsdph370)

Exp. la poluarea atmosferică prin particule în mediul urban, UE-27În micrograme pe metru cub pe zi

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdph370

6Disparități regionale


6.1 Concentrarea bogăției

• Decalajele regionale în UE s-au diminuat

• Dispersia este mai puțin pronunțată în statele membre vechi

• Recuperarea economică din Europa de Est a dus la mărirea decalajelor

Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e0digdp)

Dispersia PIB-ului regional pe cap de locuitor în SPC*Procentaj din PIB-ul național pe persoană

* Pe baza regiunilor statistice de nivel NUTS 2. Dispersia regională nu este aplicabilă pentru țările constituite dintr-o singură regiune de nivel NUTS 2 (Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta)

UE

-27

Fran

ța

Gre

cia

Ung

aria

Țăril

e de

Jos

Sue

dia

Aus

tria

Bel

gia

Ger

man

ia

Slo

vaci

a

Finl

anda

Dan

emar

ca

Bul

garia

Slo

veni

a

Pol

onia

Cro

ația

Rom

ânia

Spa

nia

Italia

Por

tuga

lia

Rep

ublic

a C

ehă

Irlan

da

Reg

atul

Uni

t

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=nama_r_e0digdp


6.2 PIB pe persoană pe regiuni

Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e2gdp)

PIB pe locuitor, în SPC, peregiuni statistice de nivel NUTS 2, 2008Indice UE-27 = 100

Guadelupa Martinica Guyana Franceză

Réunion Azore Madeira

Insulele Canare Malta Liechtenstein

<=50

50-70

75-100

100-125

>125

Nu există date disponibile

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=nama_r_e2gdp


6.3 Evoluția PIB-ului pe locuitor pe regiuni

Sursă: Eurostat (codul datelor online: nama_r_e2gdp)

Evoluția PIB-ului pe locuitor, în SPC, pe regiuni statistice de nivel NUTS 2, 2000-2008 În puncte procentuale în raport cu media UE-27

<= -10

-10 la -3

-3 la +3

+3 la +10

> +10





http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=nama_r_e2gdp


6.4 Diferențe în ratele regionale de ocupare a forței de muncă

• Disparitățile regionale de ocupare a forței de muncă s-au diminuat în UE

• Ratele de dispersie sunt mai ridicate în cazul femeilor decât în cel al bărbaților

• Dar femeile se apropie de valorile înregistrate în cazul bărbaților din cauza unei reduceri mai puternice a ratelor de dispersie


Dispersia ratelor regionale de ocupare, UE-27 nivel NUTS 2Coeficient de variație a ratelor de ocupare (din categoria de vârstă 15-64) Femei

Total

Bărbați



6.5 Rata ocupării forței de muncă pe regiuni

Sursă: Eurostat (codul datelor online: lfst_r_lfe2emprt)

Rata de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, pe regiuni NUTS 2, 2009%




<= 60

60-65

65-70

70-75

> 75


http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=lfst_r_lfe2emprt


6.6 Veniturile nu sunt distribuite în mod uniform

• Inegalitățile în materie de venituri nu s-au diminuat în UE

• Cei mai bogați 20% din populație câștigă aproximativ de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%

• Distribuția veniturilor diferă foarte mult între statele membre ale UE

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc260, ilc_di01)

Inegalitatea repartizării veniturilorUE-27 Suedia Lituania

Cei mai bogați20 %

Cei mai săraci20 %

câștigă

câștigă

UE-27 Republica Cehă Spania

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdsc260

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=ilc_di01

7Sărăcia și excluziunea socială în Europa


7.1 Aspectele sărăciei

• Sărăcia monetară, lipsurile materiale și lipsa accesului la locurile de muncă constituie aspectele principale ale sărăciei în UE

• Aproximativ 81 de milioane de cetățeni ai UE trăiesc în sărăcie monetară

• Aproximativ 40 de milioane trăiesc într-o stare materială extrem de precară. Aproximativ 38 milioane trăiesc în gospodării în care adulții muncesc mult mai puțin decât ar putea

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc100, tsdsc270, tscsc280, tsdsc310, tsdsc350, ilc_pees01)

Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010Numărul persoanelor

81 milioanesunt expuse riscului

sărăciei după transferuri sociale

40 milioanetrăiesc într-o stare

materială extrem de precară

38 milioane

trăiesc în gospodării cu

intensitate de lucru foarte scăzută






http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=ilc_pees01


7.2 Aspectele sărăciei

• 116 milioane de persoane din UE erau amenințate de sărăcie sau de excluziune socială în 2010

• Aceste persoane pot fi afectate de mai multe aspecte ale sărăciei în același timp

• Aproximativ 80 de milioane de persoane au fost afectate de un aspect al sărăciei, 28 de milioane de două aspecte și aproape 8 milioane de toate cele trei aspecte în același timp

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc100, tsdsc270, tscsc280, tsdsc310, tsdsc350, ilc_pees01)

Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010Numărul persoanelor

48 milioanesunt expuse riscului

sărăciei după transferuri sociale

19 milioanetrăiesc într-o stare materială extrem de precară

14 milioanetrăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută

3 milioane7,5 milioane

11 milioane

14 milioane








7.3 Sărăcia monetară este cea mai comună formă de sărăcie

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc280, tsdsc350)

Persoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale% din populație

UE

-27

Bel

gia

Ger

man

ia

Italia

Rep

ublic

a C

ehă

Dan

emar

ca

Țăril

e de

Jos

Est

onia

Rom

ânia

Ung

aria

Pol

onia

Aus

tria

Leto

nia

Slo

vaci

a

Por

tuga

lia

Bul

garia

Finl

anda

Fran

ța

Gre

cia

Reg

atul

Uni

t

Sue

dia

Spa

nia

Luxe

mbu

rg

Litu

ania

Mal

ta

Cip

ru

Slo

veni

a

Irlan

da

Isla

nda

Nor

vegi

aE

lveț

ia

Cro

ația

UE-272005

UE-272010




7.4 Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc270)

Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precară % din populație

UE

-27

Bel

gia

Rep

ublic

a C

ehă

Luxe

mbu

rg

Reg

atul

Uni

t

Sue

dia

Italia

Finl

anda

Pol

onia

Dan

emar

ca

Țăril

e de

Jos

Litu

ania

Ger

man

ia

Mal

ta

Leto

nia

Gre

cia

Aus

tria

Bul

garia

Fran

ța

Rom

ânia

Slo

veni

a

Slo

vaci

a

Spa

nia

Irlan

da

Elv

eția

Isla

nda

Nor

vegi

a

Cro

ația

Est

onia

Por

tuga

liaC

ipru

UE-272005

UE-272010

Ung

aria



7.5 Intensitate de lucru scăzută

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tscsc310)

Persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută% din populația între 0 și 59 ani

UE

-27

Țăril

e de

Jos

Por

tuga

lia

Leto

nia

Cip

ru

Aus

tria

Luxe

mbu

rg

Est

onia

Rom

ânia

Ger

man

ia

Rep

ublic

a C

ehă

Sue

dia

Ung

aria

Gre

cia

Bul

garia

Bel

gia

Dan

emar

ca

Pol

onia

Irlan

da

Slo

vaci

a

Reg

atul

Uni

t

Mal

ta

Italia

Slo

veni

a

Finl

anda

Elv

eția

Isla

nda

Nor

vegi

a

Cro

ația

Litu

ania

Fran

ța

Spa

nia

UE-272005

UE-272010



7.6 Sărăcia și excluziunea socială diferă în Europa

Fran

ța

Slo

veni

a

Dan

ema

rca

Irlan

da

Cip

ru

Mal

ta

Isla

nd a

Por

tuga

l ia

Persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, 2010% din populație

UE

-27

Bul

garia

Pol

oni a

Ung

aria

Ger

man

i a

Rom

ânia

Leto

n ia

Ț. d

e Jo

s

R. C

ehă

Est

onia

Spa

ni a

Finl

and a

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Bel

gia

Sue

dia

Gre

cia

Slo

vaci

a

R. U

nit

Elv

eția

Aus

tria

Itali a

Persoanele expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane într-o stare materială extrem de precară ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută

Persoane expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale ȘI care locuiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută Persoane care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută

Persoane exp. riscului după transferurile sociale ȘI într-o stare materială extrem de precară Persoane care trăiesc într-o stare materială extrem de precarăPersoane expuse riscului sărăciei după transferurile sociale

Sursă: Eurostat (codul datelor online: ilc_pees01)

Nor

veg ia

Cro

ația



7.7 Tendințele șomajului de lungă durată

• Persoanele aflate în șomaj timp de mai mult de un an sunt considerate șomeri de lungă durată

• Din 1994 până în 2008 rata șomajului de lungă durată a arătat o tendință de scădere în UE

• Persoanele care și-au pierdut locul de muncă la începutul declanșării crizei vor spori din ce în ce mai mult rândurile șomerilor de lungă durată

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc330)

Rata totală a șomajului de lungă durată%

UE-27UE-15



7.8 Mai multe persoane și-au prelungit durata studiilor

• Rata abandonului școlar în UE a scăzut în mod destul de constant

• Există o legătură clară între educație și riscul de sărăcie

• Persoanele cu un nivel scăzut de educație se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdsc410) Notă: întrerupere de serie în 2003

Tineri care renunță timpuriu la studii și cursuri de formare% din populația între 18 și 24 ani


8Problema deșeurilor (și modul în care poate fi rezolvată)


8.1 Se produc din ce în ce mai multe deșeuri

• Generarea de deșeuri a crescut între 1995 și 2002 dar de atunci a rămas stabilă

• Tratarea deșeurilor prin incinerare, reciclare și compostare a crescut în mod remarcabil

• Prin urmare, mai puține deșeuri trebuie să fie îngropate în depozitele de deșeuri


Generarea și tratarea deșeurilor urbane, UE-27În kilograme de persoană

Nespecificat

Recicl. materialelor

Altă reciclare (incl. compostarea

Incinerare (incl. valorif. energetică

Depozit. în sau pe sol

(variație)



8.2 Tratarea deșeurilor pe țări


Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

a

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Reg

atul

Uni

t

Ger

man

ia

Sue

dia

Bel

gia

Dan

emar

caLu

xem

burg

Fran

ța

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

a

Aus

tria

Irlan

da

Por

tuga

liaS

pani

a

Mal

ta

Cip

ru

UE

-27

Gre

cia

Elv

eția

Nor

vegi

aIs

land

a

Cro

ația

Turc

ia

Fost

a R

epub

lică

Iugo

slav

ă a

Mac

edon

iei

UE-27depozitarea

în/pe sol

UE-27incinerare

UE-27Reciclarea materialelor

UE-27

Alte tipuri de reciclare

* Inclusiv valorificarea energetică

Tratarea deșeurilor urbane, pe țări, 2010%



8.3 Generarea de deșeuri periculoase este în creștere

• Aproape jumătate din deșeurile periculoase provin din producție (26%) și construcții (21%)

• Creșterea observată din 2004 până în 2008 a fost cauzată de o creștere a deșeurilor periculoase produse de sectorul construcțiilor

• 2% din deșeurile periculoase provin din gospodării


Generarea de deșeuri periculoase, UE-27În kilograme de persoană



8.4 Producție combinată de energie termică și electrică

• Generarea combinată de căldură și electricitate („cogenerare”) produce energie electrică și termică în același timp

• Cota-parte de energie electrică provenind din instalațiile de cogenerare a crescut ușor din anul 2004

• Instalațiile de cogenerare pot fi alimentate de o varietate de combustibili, precum gazele naturale, biocarburanții, biomasa sau deșeurile


Producție combinată de energie termică și electrică, UE-27% din producția brută de electricitate

COMBUSTIBIL

INSTALAȚIEDE COGENERARE

ENERGIE ELECTRICĂ

ENERGIE TERMICĂ LOCUINȚE


9Impactul activităților noastre asupra naturii


9.1 Acoperirea terenurilor în Europa

Sursă: Agenția Europeană de Mediu

Tipuri de acoperire a terenurilor conform bazei de date Corine Land-cover, 2006

Zone artificiale

Cursuri de apă

Pășuni și mozaicuri de vegetație

Terenuri forestiere

Vegetație semi-naturală

Spații deschise/sol sterp

Zone umede

Terenuri arabile și culturi permanente

Necomunicate

Date fără acoperire


9.2 Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa

• Terenurile agricole (teren arabil, culturi permanente, pășuni și mozaicuri de vegetație) acoperă mai mult de 40% din teritoriul european

• Pe al doilea loc se situează terenurile forestiere cu 36%

• Zonele artificiale acoperă doar 4 %, dar adăpostesc cea mai mare parte a populației Europei și cea mai mare parte a activităților sale economice


Ponderea tipurilor de acoperire a terenurilor în Europa, 2006% Suprafața totală Suprafețe

artificiale

Zone artificiale

Terenuri arabile și culturi permanentePășuni și mozaicuri de vegetațieTerenuri forestiere

Vegetație semi-naturalăSpații deschise/sol sterp

Zone umede

Cursuri de apă

Cazare, servicii, activități recreative

Spații industriale, unități comerciale, construcțiiRețele de transport, infrastructuri

Mine, cariere, amplasamente de depozitare a deșeurilor


9.3 Evoluția acoperirii terenurilor

• 630 000 de hectare de terenuri au fost transformate în suprafețe artificiale între 2000 și 2006

• Extinderea șantierelor de construcții și a rețelelor feroviare și rutiere a constituit forța motrice a acestei schimbări

• Terenurile agricole se reduc, în timp ce pădurile se extind în permanență


Evoluția netă a acoperirii terenurilor între 2000 și 2006 în Europa

Zone artificiale

Terenuri arabile și culturi permanentePășuni și mozaicuri de vegetație

Terenuri forestiere

Vegetație semi-naturală

Spații deschise/sol sterp

Zone umede

Cursuri de apă

Suprafața totală în mii de ha Evoluție în termeni relativi,%


9.4 Evoluția numărului de păsări

• Populațiile de păsări variază de la an la an, în mod natural

• Dar tendința pe termen lung arată un declin al biodiversității

• Acest declin a fost deosebit de puternic pentru speciile de păsări din mediul rural ca urmare a intensificării agriculturii

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdnr100)

Indicele păsărilor comune, UEIndice 1990 = 100

Toate păsările comunePăsări comune din mediul ruralPăsări comune din specii forestiere

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdnr100


9.5 Supraexploatarea stocurilor de pești amenințate

• Din 1994 a existat o continuă supraexploatare a apelor gestionate de UE

• Speciile demersale (care trăiesc în apropierea sau pe fundul mării) sunt cele mai afectate de supraexploatare

• Pescuitul excesiv prezintă, de asemenea, riscuri economice pentru sectorul pescuitului

Sursă: Serviciile Comisiei Europene, ICES (codul datelor online: tsdnr100)

Capturi de pește din stocuri în afara limitelor de siguranță biologică:Statutul stocurilor de pește, gestionat de UE în zona de nord-est a Oceanului Atlantic, 2010

Capturile totale de

pește

Specii demersale(specii care trăiesc aproape de fundul mării, de exemplu

cod, eglefin, merlan)

Specii pelagice(specii care

trăiesc în largul mării, de

exemplu, hering, hamsie, sardine)

Specii bentonice(specii care trăiesc pe fundul mării, de exemplu, homar,

creveți, pești plați)



9.6 O gestionare mai durabilă a pădurilor

• Defrișările totale din țările europene au rămas cu mult în urma regenerării anuale a pădurilor

• Aceasta arată că ele sunt gestionate în mod durabil

• Pădurile stochează carbon, ceea ce le face importante „rezervoare” pentru emisiile de gaze cu efect de seră

Sursă: Conferința ministerială privind protecția pădurilor în Europa (CMPPE) (codul datelor online: tsdnr520)

Rata de exploatare a pădurilorProcentajul defrișărilor în raport cu creșterea



9.7 Mai multe gaze cu efect de seră absorbite de păduri

• Plantarea de arbori și îmbunătățirea gestionării pădurilor contribuie la eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă

• Din 1990 până în prezent peste 300 de milioane de tone de gaze cu efect de seră din atmosferă au fost eliminate în fiecare an prin exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură


Emisii de gaze cu efect de seră provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură,UE-27În milioane tone echivalent CO2

10Schimbările climatice la nivel global


10.1 O planetă care se încălzește

• Încălzirea globală este de netăgăduit

• Deceniul 2001-2010 a fost cea mai caldă perioadă de zece ani înregistrată vreodată

• Încălzirea este mai importantă în emisfera nordică, unde se află cea mai mare parte a uscatului Pământului

Sursă: Unitatea de cercetare climatică, University of East Anglia și UK Met Office Hadley Centre

Variația temperaturii medii anuale a planeteiVariația de temperatură în°C, în raport cu media 1961-90

Rată de incertitudine de 95% din efectele combinate ale tuturor incertitudinilor

Serii anuale ajustate


10.2 Emisiile globale de CO2 continuă să crească

• Emisiile globale de CO2 au crescut cu aproape 40 % din 1990

• În 2007 China a devenit prima țară emițătoare, în locul Statelor Unite

• Generarea energiei electrice și termice este responsabilă pentru cea mai mare parte a emisiilor globale de CO2

Sursă: Agenția Internațională a Energiei

Emisiile globale de CO2 generate de arderea combustibililorÎn milioane de tone CO2

În lumeStatele UniteUE-27ChinaIndia


10.3 Evoluția proporției emisiilor mondiale de CO2

• Emisiile de CO2 din China au crescut de peste două ori în ultimii 20 de ani

• Emisiile din restul Asiei (inclusiv India) au crescut și ele

• In schimb, emisiile de CO2 din UE și Rusia au scăzut


Proporția din emisiile mondiale de CO2 din arderea combustibiluluiProcent din totalul emisiilor mondiale

21 000milioane tone

29 000milioane tone

Statele Unite -22 %

UE-27 -37 %

China +118 %

Rusia -50 %Asia +83 %Japonia -20 %America Latină +33 %

Africa 0 %

Restul lumii -18 %

Orientul Mijlociu +66 %

Modificarea cotei de emisii


10.4 Emisiile de CO2 pe persoană

• Emisiile de CO2 pe cap de locuitor au scăzut în SUA, Rusia și UE

• Emisiile pe cap de locuitor au crescut în China și India, dar nivelurile lor sunt încă cu mult mai mici decât cele ale țărilor industrializate

• Din 2007, emisiile de CO2 din China depășesc media mondială de 4,3 tone pe cap de locuitor


Emisii mondiale de CO2 pe persoană din arderea combustibiluluiÎn tone pe persoană

Statele Unite

Rusia

Japonia

UE-27

China

India

În lume


10.5 Emisiile generate de transporturi sunt în creștere, în timp ce altele sunt în scădere

• Emisiile de gaze cu efect de seră în UE au scăzut cu mai mult de 17% din 1990

• S-a înregistrat o scădere puternică în 2009, din cauza crizei economice

• Motivele pentru scăderea pe termen lung includ o utilizare mai eficientă a energiei și trecerea la combustibili cu emisii scăzute de carbon

Sursă: Agenția Europeană de Mediu, (codul datelor online: tsdcc210)

Emisiile de gaze cu efect de seră după sector, UE-27În milioane de tone echivalent CO2

Alte sectoare(legate de energie)

Deșeuri

Agricultură

Proceseindustriale

Transporturi

Fabricație și construcții

Industrii prod.

de energie



10.6 Activitățile cu impact energetic constituie sursa majoră a emisiilor

• Mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE provin de la producerea de energie prin ardere

• Din 1990, au avut loc reduceri majore de emisii în industria de prelucrare și construcții


Emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sector, 2009%

Sectoare cu impact energetic

Sectoare fără impact energetic

Procese industriale

Agricultură

Deșeuri

Alte sectoare (legate de energie)

Ind. prod. de energie

Industria de prelucrare și construcții

Transporturi

UE-272009



10.7 S-au realizat unele reduceri importante de emisii

• Europa de Est a înregistrat o scădere dramatică a emisiilor de gaze cu efect de seră, începând din 1990

• Restructurarea economică a dus la reducerea emisiilor în multe „noi” state membre în perioada anilor '90

• Începând din 2000, din ce în ce mai multe politici climatice și energetice vizează direct reducerea emisiilor


Emisiile de gaze cu efect de seră în 2009 față de anul de referință din Protocolul de la Kyoto, pe țări%

Evoluție în raport cu anul de referință Kyoto

UE

-27

UE

-15

Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

aP

olon

iaR

epub

lica

Ceh

ăR

egat

ul U

nit

Ger

man

iaS

uedi

aB

elgi

a

Dan

emar

caLu

xem

burg

Fran

țaFi

nlan

da

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

aA

ustri

a

Irlan

daG

reci

aP

ortu

galia

Spa

nia

Mal

taC

ipru

Obiectiv (2008-2012)


11Europa într-o lume globalizată


11.1 Europa are cea mai mare cotă-parte din comerțul mondial

• UE este cel mai mare importator și exportator de mărfuri din lume

• Împreună, UE, SUA, China și Japonia au reprezentat aproximativ jumătate din comerțul mondial în 2010

• China a devenit un partener major al comerțului mondial în ultimii ani, preluând de la SUA poziția de al doilea cel mai mare exportator în 2007

Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_introle)

Procentul din importurile și exporturile mondiale, 2010%

UE-27 Statele Unite China (fără Hong Kong) Japonia

Altele

Importuri Exporturi

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=ext_lt_introle


11.2 China devine un partener comercial major

• Importanța relativă a SUA ca partener comercial al UE a scăzut în ultimii ani

• Comerțul dintre UE și China a crescut de peste patru ori începând din 1999

• Majoritatea importurilor în UE provin din Asia, în timp ce procentele pentru Africa și America Latină rămân scăzute

Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_maineu)

Importurile din afara UE, pe țări partenere%

din importuri provin din

Asia

China (cu excepția Hong Kong)

Asia (cu excepția Chinei și Japoniei)

Japonia

Statele Unite

Rusia

Europa, fără UE-27

Africa

America Latină

Restul lumii

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=ext_lt_maineu


11.3 Importurile de energie către UE cresc

• 63% din importurile în UE sunt produse prelucrate (mașini și vehicule, produse chimice și alte produse prelucrate)

• Cu toate acestea, importurile de produse de bază sunt în creștere

• În 2010 importurile de produse energetice erau de patru ori mai mari decât în 1999

Sursă: Eurostat (codul datelor online: ext_lt_intratrd)

Importurile din afara UE, pe tipuri de produse%

din importuri sunt produse

prelucrate

Produse chimice

Mașini și vehicule

Alte produse prelucrate

Energie

Alimente și băuturi

Materii prime

Produse n.c.a.

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=ext_lt_intratrd


11.4 Importurile din țările în curs de dezvoltare sunt în creștere

• Importurile din țările în curs de dezvoltare în UE aproape că s-au triplat din 1999

• În comparație, importurile totale în UE „doar” s-au dublat

• Aproape jumătate din importurile totale în UE în 2010 au provenit din țările în curs de dezvoltare (inclusiv China)

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp210, tet00038)

Importurile în UE din țările în curs de dezvoltare, UE-27

Venituri medii - tranșa superioară

După categoria de venituri, în miliarde de euro (la prețurile curente)

Alte țări cu venituri reduse

Venituri medii – tranșa inferioară

Țările cel mai puțin dezvoltate

China (inclusiv Hong Kong)

Țările CADȚările beneficiare CAD (cu excepția Chinei)

Importurile totale în UE

Ponderea importurilor totale din afara UE (%)

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tsdgp210

http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tet00038


11.5 Importurile din țările cel mai puțin dezvoltate sunt încă reduse

• Țările cel mai puțin dezvoltate găzduiesc aproximativ 12% din populația mondială, însă reprezintă mai puțin de 2% din PIB-ul mondial și aproximativ 1% din comerțul mondial cu mărfuri

• În 2010, din importurile totale în UE, în valoare de 1 500 miliarde euro, doar 22 miliarde de euro au provenit din țările cel mai puțin dezvoltate (LDC)

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp210, tet00038)

Cota importurilor din țările cel mai puțin dezvoltate, din totalul importurilor din afara UE, UE-27%


http://ec.europa.eu/eurostat/product?mode=view&code=tet00038


11.6 Importurile de produse energetice provenind din regiunile cel mai puțin dezvoltate sunt în creștere

• Jumătate din importurile din LDC în 2010 erau produse prelucrate, cealaltă jumătate produse primare

• Regulamentul UE „Totul, în afara armelor” acordă accesul fără taxe vamale la importurile tuturor produselor din LDC, cu excepția armelor și munițiilor

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdgp230)

Importurile din LDC pe categorii de produse, UE-27În miliarde de euro (la prețuri curente)

produse prelucratecombustibili minerali, lubrifianți și produse conexeproduse alimentare, băuturi și tutun

materii prime



11.7 Subvențiile agricole ale UE sunt în scădere

• Barierele comerciale îngreunează accesul țărilor în curs de dezvoltare la piețele UE

• UE a redus treptat subvențiile agricole care denaturează comerțul, din 1995

• Distanța dintre plafonul stabilit în cadrul Acordului privind agricultura al OMC și sprijinul UE pentru agricultură crește

Sursă: Serviciile Comisiei Europene, Organizația Mondială a Comerțului, Eurostat (codul datelor online: tsdgp240)

Măsuri agregate de sprijin (MAS) pentru agricultură, UE-27În miliarde de euro

Plafonul MAS


12Este Europa la înălțimea angajamentelor sale internaționale?


12.1 De unde provine ajutorul financiar al UE?

• Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) și fluxurile private sunt cele mai importante fluxuri financiare către țările în curs de dezvoltare

• Fluxurile financiare din UE către țările în curs de dezvoltare au crescut de patru ori în ultimii 20 de ani

• Deși fluxurile AOD au crescut constant, fluxurile private au fluctuat de la an la an

Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp310)

Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după tip, UE-15În miliarde de euro (la prețuri curente)

Ajutoare ale ONG-urilor

Alte fluxuri oficiale

Fluxuri private

Ajutorul oficial pentru dezvoltare



12.2 UE este cel mai important furnizor de asistență financiară al lumii...

• UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară în favoarea țărilor în curs de dezvoltare

• Din 1990, toți furnizorii de asistență financiară și-au sporit finanțările destinate țărilor în curs de dezvoltare

• În 2009 finanțarea totală pentru țările în curs de dezvoltare a fost de 4,5 ori mai mare decât în 1990


Finanțare pentru țările în curs de dezvoltare, după furnizorÎn miliarde de euro (la prețuri curente)

Alți furnizori

Canada

Japonia

Statele Unite

UE-15



12.3 ... dar sunt încă necesare progrese

• UE s-a angajat să atingă obiectivul ONU de cheltuire a 0,7% din VNB-ul său pentru AOD până în 2015, cu un obiectiv intermediar de 0,56% pentru 2010

• Cu toate acestea, obiectivul pentru 2010 nu a fost îndeplinit

• Cinci țări europene au depășit obiectivul ONU privind cheltuirea a 0,7% din VNB în 2010


Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), UE-27% din venitul național brut (la prețuri curente)

UE-27 Obiectiv UE-27 Obiectiv ONU


12.4 Diferențe considerabile privind sprijinul din partea statelor membre


Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe țări% din venitul național brut (la prețuri curente)

Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

a

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Reg

atul

Uni

t

Ger

man

ia

Sue

dia

Bel

gia

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Fran

ța

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

a

Aus

tria

Irlan

da

Por

tuga

lia

Spa

nia

Mal

ta

Cip

ru

UE

-27

Gre

cia

Elv

eția

Nor

vegi

a

Isla

nda

Turc

ia

UE

-15


12.5 Asistența oficială pentru dezvoltare s-a dublat din 1990

• Fluxurile de asistență oficială pentru dezvoltare la nivel mondial s-au dublat în ultimii 20 ani

• UE, SUA și agențiile multilaterale (inclusiv agențiile ONU) fac parte dintre cei mai importanți furnizori de asistență din lume


Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), pe furnizoriÎn miliarde de euro (la prețuri curente)

Alți furnizori

Instituții UE

Agenții multilaterale

Japonia

Statele Unite

UE-15


12.6 Canalele oficiale constituie o sursă fiabilă de asistență

• Proporția fluxurilor financiare către țările cu venituri mici este mai mare pentru AOD decât pentru ISD

• Mai mult de jumătate din AOD acordată de UE este dedicată țărilor cu venituri mici

• În 2009 fluxurile AOD către țările cu venituri mici s-au ridicat la aproximativ 11 miliarde de euro, în timp ce fluxurile ISD au fost de „numai”1,7 miliarde euro

Sursă: OCDE, Eurostat (codul datelor online: tsdgp320, tsdgp330)

Ponderea alocărilor financiare destinate țărilor cu venituri miciÎn procentaj AOD alocat

Proporția asistenței oficiale pentru dezvoltare, UE-15

Proporția investițiilor străine directe, statele UE membre ale CAD


12.7 Decalajul între furnizori și beneficiari

• AOD acordată de UE s-a ridicat la 107 euro pe cetățean UE

• Cu toate acestea, din cauza populației mai mari, țările beneficiare au primit numai aproximativ nouă euro pe persoană

• Creșterea contribuției UE la AOD pe persoană începând din 2005 nu se reflectă printr-o creștere a sumelor primite per locuitor în țările în curs de dezvoltare


Asistența oficială pentru dezvoltare pe cap de locuitor în țările donatoare și în țările beneficiareEuro pe persoană (la prețuri curente)

UE-272010

Țările CAD

13Din ce în ce mai puțini copii în societatea noastră în curs de îmbătrânire


13.1 Populația mondială continuă să crească

• Se estimează că populația mondială totală se va cvadrupla până în 2100 în comparație cu 1950, depășind 10 miliarde de persoane până în 2080

• Cea mai mare parte a acestei creșteri demografice a avut loc sau se așteaptă să aibă loc în Asia și Africa

• Populația Europei în 2100 va fi cu aproximativ 20% mai numeroasă decât în 1950

Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010

Creșterea populației la nivel mondial și previziunileÎn miliarde de oameni

OceaniaAmerica de NordEuropaAmerica Latină și Caraibe

AsiaAfrica


13.2 Proporția Europei din populația mondială se reduce

• Se estimează că alcătuirea populației mondiale va fi foarte diferită în 2100 în comparație cu 1950

• Populația Africii ar trebui să „explodeze” la 3,6 miliarde, reprezentând 35% din populația lumii în 2100

• Europenii vor reprezenta mai puțin de 10% din populația mondială la sfârșitul secolului

Sursă: Secția Populație a Departamentului pentru afaceri economice și sociale din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, World Population Prospects: Revizia 2010

Proporția contintentelor în populația mondială%

OceaniaAmerica de NordAmerica Latină și CaraibeEuropa

AfricaAsia


13.3 Rata nașterilor este prea scăzută pentru a susține creșterea demografică

• Este necesară o rată a fertilității de 2,1 copii/femeie pentru a menține populația UE la nivelul existent

• Rata fertilității UE a crescut ușor dar continuă să fie inferioară pragului de înlocuire a generațiilor

• În Europa doar Islanda prezintă o rată a fertilității superioară pragului de înlocuire a generațiilor

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde220)

Rata totală a fertilității, UE-27Numărul de copii/femeie

Prag de înlocuire


13.4 Europenii trăiesc mai mult

• O fată născută în 2009 în UE ar trebui să atingă vârsta de 83 ani în medie; un băiat, aproximativ 77 ani

• Speranța de viață în UE este în creștere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc din ce în ce mai mult

• Ca urmare, UE înregistrează în continuare o creștere naturală a populației sale – dar acest lucru este de așteptat să se schimbe în curând

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdph100)

Speranța de viață la naștere, în funcție de sex, UE-27În ani

FemeiBărbați


13.5 Mai multe persoane vin în UE decât cele care pleacă

• Migrația netă reprezintă diferența între rata imigrației și rata emigrației

• UE s-a confruntat cu imigrația continuă din exterior în ultimii 20 ani

• Începând cu 2015 se estimează că migrația netă pozitivă va fi singurul factor de creștere a populației în UE

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdde230); Notă: întrerupere de serie în 1998

Rata brută a migrației nete plus ajustare, UE-27Pentru 1 000 de persoane


13.6 Evoluția populației europene

• Până în 2060, populația UE ar trebui să crească cu aproximativ 15 milioane de persoane, sau 3%

• Aproximativ jumătate din statele membre –cel mai mult în Europa de Est – s-ar putea confrunta cu o scădere a populației

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)

Evoluție preconizată a populației 2010-2060, pe țări%

Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

a

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Reg

atul

Uni

t

Ger

man

ia

Sue

dia

Bel

gia

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Fran

ța

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

a

Aus

tria

Irlan

da

Por

tuga

lia

Spa

nia

Mal

ta

Cip

ru

UE

-27

Gre

cia

Elv

eția

Nor

vegi

aIs

land

a

Liec

hten

stei

n


13.7 Se estimează că populația UE va atinge nivelul maxim în 2040

• Creșterea demografică în UE nu va fi continuă

• Se estimează că populația europeană va crește până în 2040 și apoi va scădea treptat la 517 milioane în 2060

• Acest lucru se datorează faptului că migrația netă din 2035 nu va mai echilibra declinul natural preconizat să înceapă în 2015

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tps00002)

Evoluție preconizată a populației, UE-27În milioane de persoane


13.8 Îmbătrânirea populației

• Populația UE va îmbătrâni deoarece oamenii trăiesc mai mult și nașterile sunt în declin

• Se estimează că vârsta mediană a populației UE va crește de la 41 ani în 2010 la 48 de ani în 2060

• Până în 2060, populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va reprezenta aproximativ 30% din populația UE

Sursă: Eurostat (codul datelor online: demo_pjangroup, proj_10c2150p)

Structura populației, în funcție de vârstă și sex, UE-27În procent din populația totală

Bărbați (2010) Femei (2010) Bărbați (2060) Femei (2060)

85 ani sau mai multÎntre 80 și 84 aniÎntre 75 și 79 aniÎntre 70 și 74 aniÎntre 65 și 69 aniÎntre 60 și 64 aniÎntre 55 și 59 aniÎntre 50 și 54 aniÎntre 45 și 49 aniÎntre 40 și 44 aniÎntre 35 și 39 aniÎntre 30 și 34 aniÎntre 25 și 29 aniÎntre 20 și 24 aniÎntre 15 și 19 ani

Sub 5 aniÎntre 5 și 9 ani

Între 10 și 14 ani

14Este creșterea ecologică o soluție?


14.1 Utilizarea resurselor naturale în UE

• Jumătate din materiile consumate în UE sunt minerale

• Utilizarea materiilor are tendința să urmărească îndeaproape ciclul economic


Consumul intern de materii, după tipul acestora, UE-27În milioanе tone

Materiale/purtători de energie fosili

Minerale nemetalice

Minereuri metalifere (min. brute)Biomasă


14.2 Importurile sunt necesare pentru a satisface cererea de materii prime a UE

• Majoritatea materiilor prime utilizate în UE sunt extrase aici

• Cu toate acestea, importurile devin din ce în ce mai importante

• Importurile, exporturile și extracția internă au scăzut în timpul crizei


Componentele consumului intern de materii, UE-27În milioanе tone

Consumul intern de materii

Extracție internă utilizată

Importuri

Exporturi


14.3 Consumul de materii pe locuitor a scăzut puternic pe parcursul crizei

• În 2007, fiecare cetățean al UE consuma teoretic aproximativ 17 tone de materii pe an sau 45 de kilograme de materii pe zi

• Ca urmare a crizei economice, utilizarea materiilor prime a scăzut sub 15 tone per persoană în 2009

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220, demo_gind)

Consumul intern de materii pe persoană, UE-27În tone pe locuitor


14.4 Utilizarea resurselor este diferită pe teritoriul UE

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc220, demo_gind)

Consumul intern de materii pe persoanăÎn tone pe locuitor

Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

a

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Reg

atul

Uni

t

Ger

man

ia

Sue

dia

Bel

gia

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Fran

ța

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

a

Aus

tria

Irlan

da

Por

tuga

lia

Spa

nia

Cip

ru

UE

-27

Gre

cia

Elv

eția

Nor

vegi

a

Mal

ta

Turc

ia

Cro

ația

UE-27

2000

UE-27

2009


14.5 Productivitatea și eficiența par să se îmbunătățească...

• Productivitatea resurselor a crescut din 2000. Aceasta înseamnă că aceeași cantitate de materii generează mai mulți euro

• În același timp, cantitatea de energie necesară pentru activități economice s-a redus. Mai puține gaze cu efect de seră au fost emise per euro

• Totuși, aceste proportții simplificate nu spun totul

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc100, tsdec360, tsdtr250, tsdcc210, nama_gdp_k)

Evoluția producției de resurse și a intensității energetice, UE-27Productivitatea resurselor

În euro pe kilogramIntensitatea energetică a economieiÎn kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR

Intensitatea energetică a transporturilorÎn kg echivalent petrol pentru 1 000 EUR

Intensitatea emisiilor de GES a economieiÎn kg echivalent CO2 pentru 1 000 euro


14.6 ... dar nu atât de promițător în comparație cu PIB-ul

Sursă: Eurostat (codul datelor online: tsdpc100, tsdpc230, nama_gdp_k, tsdec360, tsdcc320, tsdtr100, tsdtr250, sdcc210)

Productivitatea resurselor și randamentul energeticIndice 2000 = 100

Productivitatea resurselor

PIB (în prețuri constante)Consumul intern de materii

Productivitatea resurselor

PIB (în prețuri constante)Consumul intern brutde energie

Intensitatea energetică

PIB (în prețuri constante)Emisii de GES

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră

PIB (în prețuri constante)

Consumul energetic al transporturilor/PIB

Consumul energetic al transporturilor

Intensitatea energetică

Intensitatea emisiilor de GES

Eficiența energetică a transporturilor


14.7 Investițiile în cercetare și dezvoltare nu au crescut suficient


Cheltuieli totale în domeniul cercetării și dezvoltării% din PIB

Est

onia

Leto

nia

Litu

ania

Bul

garia

Rom

ânia

Ung

aria

Slo

vaci

a

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Reg

atul

Uni

t

Ger

man

ia

Sue

dia

Bel

gia

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Fran

ța

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Italia

Slo

veni

a

Aus

tria

Irlan

da

Por

tuga

lia

Spa

nia

Mal

ta

Cip

ru

UE

-27

Gre

cia

Nor

vegi

a

Elv

eția

Isla

nda

Turc

ia

Cro

ația

Documents

Bilanț pentru viitor