Prototipuri pentru un biopesticid si un produs antimicotic pe baza

de biocomplexe vegetale obtinute prin biotehnologii superioare

de exploatare a speciilor de Solanum si Camelina sativa

BIOCAMISOL

Partener 2- USAMV B

BIOCAMISOL

• Eficacitate antifungica demonstrata “in vitro” pe specii de

Monilinia si Venturia izolate din livada; Relevanta in tratamentul

pomicol

• Obiective

• izolarea patogenilor Monilina de pe mar si prun si V inaequalis- mar

• testarea actiunii antifungice a componenetelor produsului Glycam in

vitro

• testarea actiunii antifungice a produsului Glycam in vitro

• testarea actiunii antifungice al produsului Glycam in vivo

• relevanta : eficacitatea produsului Glycam in vitro si in vivo

biocamisol

Biocamisol

• Izolarea si identificarea agentilor patogeni: Monilinia fructigena, M.

laxa, Venturia inaequalis

• Patogenul izolat: Monilinia fructigena (MF)– monilioza mărului;

• Izolarea patogenului a fost efectuată imediat după prelevarea probelor din câmpul

experimental. Patogenul supus testarii a fost izolat direct de pe materialul vegetal.

Materialul vegetal -fructele de măr apartinând soiului Idared, cu portiuni de

tesut de culoare brun inchisa și cercuri concentrice cu sporodochii.

• Materialul vegetal a fost trecut prin apă distilată de trei ori pentru îndepartarea

contaminanților.

• Recoltarea inoculului s-a realizat prin desprinderea a mici portiuni (pernite cu

sporodochii, de 2-3mm) din marginea zonelor afectate cu ajutorul unui ac de repicat

și amplasate pe mediul de cultura PDA .

• După 7 zile de la inoculare s-au examinat creșterile din plăcile Petri, iar acolo unde

colonia a prezentat impurificări, s-a repicat izolatul dorit pe o noua placă.

• Izolatele au fost identificate pe baza morfologiei sporale, apoi repicate și păstrate în

culturi pure la temperatura de 220C.

• Fig1. M fructigena- V1

• Monilinia fructigena- fructificatii asexuate ( conidii)( original)( soiul Idared,

var. martor)

biocamisol

Biocamisol

• Patogenul izolat: Monilinia laxa(ML)- monilioza pomilor sâmburoși

(prun);

• Izolarea patogenului a fost efectuată imediat după prelevarea probelor din

câmpul experimental. Patogenul supus testarii a fost izolat direct de pe

materialul vegetal. Materialul biologic a fost reprezentat de fructe de

prun din soiul Stanley afectat, cu portiuni de țesut de culoare brun inchisă

și miceliul cu fructificatii dispuse in cercuri concentrice - sporodochiile.

• Pentru îndepartarea contaminanților, materialul vegetal a fost trecut prin

apă distilată de trei ori. S-a prelevat inocul prin desprinderea unei portiuni

mici de tesut (pernițe cu sporodochii, de 2-3mm) din marginea zonelor

afectate cu ajutorul unui ac de repicat și amplasat pe mediul de cultura

PDA( potato- dextrose-agar).

• După 7 zile de la inoculare s-au examinat creșterile din plăcile Petri, iar

acolo unde colonia a prezentat impurificări, s-a repicat izolatul dorit pe o

altă placă. Izolatele au fost identificate pe baza morfologiei sporale, apoi

repicate și păstrate în culturi pure la temperatura de 220C.

biocamisol

Fig 2. Monilinia laxa- fructificatii asexuate (conidii) ( 40x)(original) (prun, soiul Stanley- V4)

Identificare Monilinia fructicola, Monilinia fructigena, Monilinia laxa prin PCR din izolate

de patogeni de pomi fructiferi:

Scopul experimentului a fost de a indentifica speciile de Monilinia fructicola,

Monilinia fructigena, Monilinia laxa din culturi de patogeni izolate de pe pomi fructiferi (prun,

cires, visin) inainte, in timpul si dupa tratamentul cu extracte singulare si asociate.

• Patogenul izolat: Venturia inequalis(Vi) – pătarea cafenie a frunzelor și

rapănul ramurilor și fructelor.

• Izolarea patogenului a fost efectuată imediat după prelevarea probelor din

câmpu experimental. Patogenul supus testarii a fost izolat direct de pe

materialul vegetal reprezentat de fruct, soiul Idared. S-au luat in studiu

fructele care au prezentat pete mari circulare cu margine difuza, cu

aspect catifelat, caracteristice atacului. Pentru îndepartarea

contaminanților, materialul vegetal a fost trecut prin apă distilată de trei ori.

Pentru izolarea patogenului de pe suprafaţa fructelor, s-a pulverizat pe pete

apă gelozată(agarizată) 1: 100, obţinându-se un strat foarte subţire de agar

pe pată, din care s-au desprins apoi porţiuni mici prin razuire și apoi plasate

pe mediul nutritiv Malt -Agar. Dupa 10 zile, cultura s-a transferat pe mediul

de cultura PDA, urmarindu-se dezvoltarea. După 7 zile de la inoculare s-au

examinat creșterile din plăcile Petri, iar acolo unde colonia a prezentat

impurificări, s-a efectuat repicari ale izolatului pe o altă placă. Izolatele au

fost apoi repicate și păstrate în culturi pure la temperatura de 220C.

Biocamisol

V inaequalis-V2

Fig 3. Venturia inaequalis-conidie(40x)(original)(Idared, var. martor)

biocamisol

biocamisol

• 2.Testarea efectului antifungic al produselor DMSO- GLY, uleiului

de camelina, produsul GLYCAM

•

• - metoda includerii în mediu ( Food poison technique”) în diferite

concentrații ale soluției DMSO-GLY(0,1%, sol 0,5%, sol 1%). și a

produsului GLYCAM( 0,5%, sol 1% și sol 2%);

• - metoda difuziei cu discuri de hârtie de filtru (filter paper disc diffusion

Kirby-Bauer- difuzimetrica adaptata), pentru testare ulei de camelina

• Eficacitatea produselor testate s-a determinat, ca rata a inhibarii cresterii

miceliene in variantele tratate, comparativ cu varianta control (Pandey D.K.,

et. al., 1982) si eficacitate a tratamentului in conditii de camp in functie de

varianta control, dupa calcularea frecventei atacului, intensitatii si pe baza

acestora a gradului de atac.

Biocamisol

• Rezultate privind efectul antifungic al produsului GLY

• 1) Rezultate privind efectul antifungic al produsului GLY asupra

patogenului Monilinia fructigena ( in vitro)

Varianta /

concentratia(

%)

Diametrul

colonei(mm)/ 3

zile

Diametrul

coloniei(mm)/

6 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

9 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

GLY/0.1 0 17.2 33 50

GLY/0.5 0 4.3 6.2 8.2

GLY/1 0 0 0 0

Control 0 20.7 43.8 73.3

Tabel 1

Efectul antifungic al produsului GLY asupra patogenului Monilinia fructigena (in vitro)

biocamisol

Fig.4. Cresterea ciupercii Monilinia fructigena ( GLY 1% si martor dupa 9 zile)

biocamisol

Varianta/concentratia(%) Diametrul

colonei

(mm)/ 12 zile

Eficacitate

(% )

GLY /0.1 50 31.8

GLY /0.5 8.2 88.8

GLY/1 0 100

Control 73.3 -

Tabel 2

Eficacitatea produsului GLY asupra patogenului Monilinia fructigena (

in vitro)

biocamisol

• 2) Rezultate privind efectul antifungic al produsului GLY asupra

patogenului Monilinia laxa ( in vitro)

Varianta /

concentratia(%

)

Diametrul

coloniei(mm)/ 3

zile

Diametrul

coloniei (mm)/

6 zile

Diametrul

coloniei(mm)/ 9

zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

GLY/0.1 0 11.6 27.6 34.4

GLY/0.5 0 1.5 3.9 5.0

GLY/1 0 0.8 1.4 2.8

Control 0 18.0 31.6 47.0

Tabel 3

Efectul antifungic al produsului GLY asupra ciupercii Monilinia laxa ( in vitro)

biocamisol

Fig.5. GLY martor si conc 1%- Monilinia laxa, 6 zile

biocamisol

Varianta/concentratia(%) Diametrul

coloniei

(mm)/ 12 zile

Eficacitate

(% )

CI

50%, 90%

0.25

0.82 GLY /0.1 34.4 26.8

GLY /0.5 5.0 89.0

GLY/1 2.8 94.0

Control 47.0 -

Tabel 4

Eficacitatea GLY asupra patogenului Monilinia laxa.( in vitro)

biocamisol

• 3) Rezultate privind efectul antifungic al produsului GLY asupra

patogenului Venturia inaequalis ( in vitro)

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(m

m)/

3 zile

Diametrul

coloniei(mm

)/

6 zile

Diametrul

colonei(mm)/

9 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

Control 0 0.5 2.5 4.5

GLY- 0.1 0 0.3 1.5 3.0

GLY-0.5 0 0.3 1.0 2.0

GLY-1 0 0.0 0.5 1.0

Tabel 5

Efectul antifungic al produsului GLY Venturia inaequalis ( in vitro)

biocamisol

Fig.6. GLY 1%- Venturia inaequalis, 9 zile

biocamisol

Varianta-concentratia (%) Diametrul coloniei

(mm)/ 12 zile

Eficacitate (% )

Control 4.5 -

GLY- 0.1 3.0 33.3

GLY-0.5 2.0 55.5

GLY-1 1.0 77.7

Tabel 6

Eficacitatea GLY asupra patogenului Venturia inaequalis ( in vitro)

Biocamisol

Fig.7. GLY 1%- M. fructigena, M. laxa, V. inaequalis( 12 zile)

• Efectul antifungic al uleiului de camelina asupra patogeniilor

Monilinia fructigena, M. laxa, V. inaequalis ( in vitro)

•

Varianta Øciuperca/

3 zile

distanta (mm)

Øciuperca/

6 zile

distanta (mm)

Øciuperca/

9 zile

distanta (mm)

Øciuperca/

12 zile

distanta (mm)

M fructigena 0 40 18.7 30 29.3 10 35.5 5

M laxa 0 40 6.6 33 13.6 30 22.2 15

V inaequalis 0 40 2.5 37 2.8 21 3.6 14

Tabel 7

Efectul uleiului de camelina asupra dezvoltarii ciupercilorMonilinia fructigena, M laxa, V inaequalis( in vitro)

biocamisol

Fig 8. M fructigena,M laxa ,V. inaequalis/ ulei, 9 zile

biocamisol

• Efectul antifungic al produsului GLYCAM asupra cresterii patogeniilor

Monilinia fructigena, M. laxa, V. inaequalis ( in vitro)

• 1.)Rezultate privind efectul antifungic al produsului GLYCAM

• asupra patogenului M. fructigena ( in vitro)

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(m

m)/

3 zile

Diametrul

coloniei(m

m)/

6 zile

Diametrul

colonei(mm)

/

9 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

Control 1.0 23.5 48.8 58.3

GLYCAM- 0.5 0 7.3 18.5 24.2

GLYCAM-1 0 1.2 5.3 6.7

GLYCAM-2 0 1.0 5.0 5.7

Tabel 8

Efectul antifungic al produsului Glycam asupra patogenului M fructigena

biocamisol

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(m

m)/

9 zile

Eficacitate

(%)

Diametrul

colonei(mm)

/

12 zile

Eficacitate

(%)

Control 48.8 - 58.3 -

GLYCAM- 0.5 18.5 62.0 24.2 58.5

GLYCAM-1 5.3 89.1 6.7 82.8

GLYCAM-2 5.0 89.7 5.7 90.2

Tabel 9

Eficacitatea produsului GLYCAM asupra patogenului M fructigena( in vitro)

biocamisol

Fig 9. M fructigena/GLYCAM 1%, 2%, 12 zile

biocamisol

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(m

m)/

3 zile

Diametrul

coloniei(m

m)/

6 zile

Diametrul

colonei(mm)

/

9 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

Control 4.3 6.8 13.6 16.8

GLYCAM- 0.5 2.0 6.3 10.0 16.3

GLYCAM-1 1.0 2.0 7.2 9.8

GLYCAM-2 0 1.0 2.0 2.6

Efectul antifungic al produsului GLYCAM aupra patogenului

M. laxa (in vitro) Tabel 10

Efectul antifungic al produsului GLYCAM asupra patogenului M.laxa ( in vitro )

biocamisol

Varianta -

Concentratie(%)

Diametrul

coloniei(mm)/

9 zile

Eficacitate

(%)

Diametrul

colonei(mm)/

12 zile

Eficacitate

(%)

Control 13.6 - 16.8 -

GLYCAM- 0.5 10.0 26.4 16.3 30

GLYCAM-1 7.2 47.0 9.8 41.6

GLYCAM-2 2.0 85.2 2.6 84.5

Tabel 11

Eficacitatea produsului GLYCAM asupra patogenului M laxa ( in vitro)

biocamisol

Fig 10. M laxa/ GLYCAM- 12 zile

biocamisol

• .Efectul antifungic al produsului GLYCAM asupra patogenului V.

inaequalis (in vitro)

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(mm

)/

3 zile

Diametrul

coloniei(mm

)/

6 zile

Diametrul

colonei(mm)/

9 zile

Diametrul

coloniei(mm)/

12 zile

Control 2.0 6.8 10.0 14.0

GLYCAM- 0.5 0 3.8 6.0 8.0

GLYCAM-1 0 2.0 4.6 6.0

GLYCAM-2 0 1.0 1.8 2.3

Tabel 12

Efectul antifungic al produsului GLYCAM asupra patogenului V inaequalis ( in vitro )

biocamisol

Varianta -

Concentratie(

%)

Diametrul

coloniei(m

m)/

9 zile

Eficacitate

(%)

Diametrul

colonei(mm)

/

12 zile

Eficacitate

(%)

Control 10.0 - 14.0 -

GLYCAM- 0.5 6.0 40 8.0 42.8

GLYCAM-1 4.6 54 6.0 57.1

GLYCAM-2 1.8 82 2.3 83.5

Tabel 13

Eficacitatea produsului GLYCAM asupra patogenului V inaequalis( in vitro)

biocamisol

Fig 11 GLYCAM 2%/ V. inaequalis, 12 zile

biocamisol

• Rezultate in vivo- ICDP, Pitesti, Maracineni- 2017

• Denumirea comercială a produsului: GLYCAM

• Substanţa activă/conţinut: Prototipuri pentru un biopesticid si un produs

antimicotic pe baza de biocomplexe vegetale obtinute prin biotehnologii

superioare de exploatare a speciilor de Solanum si Camelina sativa

• Forma de condiţionare: emulsie concentrată

• Firma producătoare şi ţara: BIOTEHNOS SA, România

• Anul testării: 2017

• Numărul de teste realizate: 2

biocamisol

• I .Cultura (soiul sau hibridul cvultivat): măr, soiul: Idared.

• Doze experimentate: 3 doze (concentrații diferite): 0,5%; 1,0%; 2,0%

• Boala/Agentul patogen: rapănul mărului – Venturia inaequalis

• monilioze - Monilinia spp

• Modul de aranjare a exprienţei: 3 repetiţii în bloc complet randomizat, 5

pomi/repetiţie

• Mărimea parcelei, număr de pomi: 200 m2 , 75 pomi

biocamisol

• V1 = Martor netratat

• V2 = Glycam – 0,5%

• V3 = Glycam – 1%

• V4 = Glycam – 2%

• V5 = Produs standard (Mimox 3% + Copfort 3%)

• Soiuri: Idared

• Distanţa de plantare: 2,5 x 4m

• Dispunere: 3 repetiţii în bloc randomizat,

• 5 pomi/ repetiţie – 15 pomi/variantă

• Lungime repetiţie: 12,5 m

• Lăţime repetiţie: 4 m

• Suprafaţă repetiţie: 50 m2

• Suprafaţă variantă: 200 m2

biocamisol

• . Modul şi epoca de aplicare a produsului: stropire foliară.

• Analizele au fost executate in conformitate cu Normele EPPO: PP 1/5(3)

Venturia inaequalis on apple; EPPO:PP 1/38(3) Monilia spp. on apple and

EPPO:PP 1/135(2) Phytotoxicity assessment

• . Data tratamentelor aplicate: Tr.I: 28.03.2017 (BBCH 54); Tr.II: 05.04.2017

(BBCH 59); Tr.III: 14.04.2017 (BBCH 61); Tr.IV: 24.04.2017 (BBCH 65);

Tr.V: 02.05.2017 (BBCH 69); Tr.VI: 12.05.2017 (BBCH 70); Tr.VII:

18.05.2017 (BBCH 71); Tr.VIII: 29.05.2017 (BBCH 72).

• Echipamentul utilizat pentru aplicare: pompa cu motor tip STHYL - 400 SR

• . Condiţii climatice cu impact asupra eficacităţii tratamentului: ploi frecvente

pe parcursul primăverii şi în prima parte a verii.

• Data efectuării observaţiilor: Observaţia I: 03.05.2017; Observaţia II:

11.05.2017; Observaţia III: 17.05.2017; Observaţia IV: 26.05.2017;

Observaţia V: 07.06.2017.

bicamisol

• Fig. 12 Gradul de atac al rapănului la măr - Venturia inaequalisICDP

Piteşti Mărăcineni

biocamisol

Fig. 13 Eficacitatea produsului GLYCAM în combaterea

rapănului la măr - Venturia inaequalis, ICDP Piteşti

Mărăcineni

biocamisol

Fig. 13 Gradul de atac al moniliozei la măr, ICDP Piteşti Mărăcineni

biocamisol

Fig. 14 Eficacitatea GLYCAM în combaterea

moniliozei la măr - ICDP Piteşti Mărăcineni

biocamisol

• . Cultura (soiul sau hibridul cvultivat): prun, soiul: Stanley.

• . Doze experimentate: 3 doze (concentrații diferite): 0,5%; 1,0%; 2,0%

• Boli/agentul patogen: monilioze - Monilinia spp.

• . Modul de aranjare a exprienţei: 3 repetiţii în bloc complet randomizat, 5

pomi/repetiţie

• . Mărimea parcelei, număr de pomi: 200 m2 , 75 pomi

• Suprafaţă repetiţie: 50 m2

• Suprafaţă variantă: 200 m2

• . Modul şi epoca de aplicare a produsului: stropire foliară.

• . Analizele au fost executate in conformitate cu Normele EPPO:PP 1/38(3)

Monilia spp. on plum and EPPO:PP 1/135(2) Phytotoxicity assessment

• . Data tratamentelor aplicate: Tr.I: 29.03.2017 (BBCH 54); Tr.II: 04.04.2017

(BBCH 59); Tr.III: 18.04.2017 (BBCH 71).

• . Echipamentul utilizat pentru aplicare: pompa cu motor tip STHYL - 400 SR

biocamisol

Fig. 14 Gradul de atac al moniliozei la prun - Monilinia

spp. ICDP Piteşti Mărăcineni

Fig. 15 Eficacitatea GLYCAM în combaterea moniliozei la prun - ICDP

Piteşti Mărăcineni

biocamisol

• Glycam a avut eficacitate ridicata in conditii controlate asupra

patogenilor monitorizati ( 87-100%);

• in conditii in vivo administrarea tratamentelor conform schemei de

aplicare au confirmat eficacitatea din conditiile ’in vitro”

• La variantele tratate cu Glycam nu s-au observat fenomenul de

fitotoxicitate.

biocamisol

• Bibliografie selectiva

•

• Balaž J., .Monilinia spp.Kao parazit voćaka. Biljni lekar, 2-3: 155-162

(2000).

• Bannon F., Gort G.,. van Leeuwen G.C.M, Holb I.J., and Jeger., 2009.

Diurnal patters in dispersal of Monilinia fructigena conidia in apple orchand

in relation to weather factors. Agricultural and Forest Meteorology 148:8.

• Bowen J., Mesarich H.C., Bus V.G.M., Beresford M.R., Plummer M. K. and

Templeton D.M.2011. Venturia inaequalis: the causal agent of apple scab.

Molecular Plant Pathology 12(2), 105-122.

• Brook P.J. 1976. Seasonal pattern of maturation of Venturia inaequalis

ascos[pores in New Zealand. N.Z.Agric.Res.19,103-109.

• Cristea S. Testing „ in vitro”of some phyto-extracts with antifungal action.

Lucrări ştiintifice, USAMVB. Seria A, vol XLVII, 288-290 (2004).

biocamisol

• Fulton C.E., Brown A.E.,1997. Use of Ssu rDNA group-I intron to distinguish

Monilinia fructicola from M.laxa and M.fructigena. FEMS Micriobiology

Letters 157:307-312.

• G.C.M. van Leeuwen, H. A. van Kesteren. Delineation of the three brown rot

fungi of fruit crops ( Monilinia spp) on basis of quantitatif characteristics.

Canadian Journal of Plant Botany 76:2042-2050 (1998).

• Gessler C., Patocchi A., Kellerhals M., sansavini S., Tartarini S. and

Gianfranceschi L. 2006. Venturia inaequalis resistance in apple . CRC Crit

Rev.Plant Sci. 25, 473-503.

• Gheorghies C., Cristea S., 2001. Fitopatologie vol 1, Ed Ceres, Bucuresti.

• Gheorghies C., Cristea S., 2001. Fitopatologie vol 1, Ed Ceres, Bucuresti.

• Gherghies C , Geaman I,2003- Bolile plantelor horticole, Ed Universitas Co.

Bucuresti

biocamisol

• HOLB I.J., Brown rot blossom blight of pome and stone fruits: symptom,

disease cycle, host resistance and biological control. International Journal of

Horticultural Sciences, 14: 15-21 (2008).

• Ichim E., Maruntescu L., Popa M., Cristea S., 2017. Antimicrobial efficacy of

some plant extracts on bacterial ring rot pathogen, clavibacter

michiganense ssp. sepedonicus. The Eurobiotech Journal, vol 1 Issue 1,

93-96.

• Ivić D., Sever Z., Milicevic T., 2012. Estimation of economic loss due to

postharvest diseases of apple ( cv. Idared) during four seasons. Pomologia

croatica, vol. 18.

• Kohl R. and Kollar A. 1994. Impairment of ontogenenetic resistance of apple

against venturia inaequalis. Norvegian Journal of Agricultural Sciences.

Supp No.17: 399-402.

• Kollar. A. 1996. Evidence for loss of ontogenetic resistance of leaves

against Venturia inaequalis . European Plant Pathology, volume 102, Issue

8, pp.773-778.

• HOLB I.J., Brown rot blossom blight of pome and stone fruits: symptom,

disease cycle, host resistance and biological control. International Journal of

Horticultural Sciences, 14: 15-21 (2008).

• Ichim E., Maruntescu L., Popa M., Cristea S., 2017. Antimicrobial efficacy of

some plant extracts on bacterial ring rot pathogen, clavibacter

michiganense ssp. sepedonicus. The Eurobiotech Journal, vol 1 Issue 1,

93-96.

• Ivić D., Sever Z., Milicevic T., 2012. Estimation of economic loss due to

postharvest diseases of apple ( cv. Idared) during four seasons. Pomologia

croatica, vol. 18.

• Kohl R. and Kollar A. 1994. Impairment of ontogenenetic resistance of apple

against venturia inaequalis. Norvegian Journal of Agricultural Sciences.

Supp No.17: 399-402.

• Kollar. A. 1996. Evidence for loss of ontogenetic resistance of leaves

against Venturia inaequalis . European Plant Pathology, volume 102, Issue

8, pp.773-778.

• Lack J.K.,1989.The spread of apple brown rot ( Monilinia fructigena) by insects.

Annals of Applied Biology 115 (20): 221-227.

• LACK J.K.The spread of apple brown rot (Monilinia fructigena) by insects. Annals of

Applied Biology 115 (20): 221-227 (1989).

• Pandey D.K., Tripathi N.N., Tripathi R.D., Dixit S.N.,1982. Fungitoxic and pfytotoxic of

essential oil of Hyptis suaveolens. Z. Planzenk, vol. 89, 344-349.

• Pandey D.K., Tripathi N.N., Tripathi R.D., Dixit S.N.,1982. Fungitoxic and pfytotoxic of

essential oil of Hyptis suaveolens. Z. Planzenk, vol. 89, 344-349.

• Pârvu M., Pârvu A., 2011. Antifungal plant extract. In : Science against microbial

pathogens: communicating current research and technological advances A. Méndez-

Vilas (Ed.) Formatex, Microbiology Book Series Number 3: 1055-1062.

• Schmitz H., 1930. Poisoned food technique. Industrial and Engineering Chemistry

Analyst. Ed. 2: 361 .

• Schwabe W.F.S. 1979. Changes in the scab susceptibility of apple leaves as

influenced by age. Phytophylactica 11: 53-56.

•

biocamisol

• Snyder C.L., A. L. Jones. Genetic variation between strains of Monilinia

fructicola and Monilinia laxa isolates from cherries in Michigan. Canadian

Journal of Plant Pathology 21(1):70-77 (1999).

• Tomerlin R.J. 1983. Development of Apple Scab on Fruit in the Orchand

and During Cold Starage. Plant Disease 67: 147-150.

• Valiiskaite A., N.Kvikliene, D.Kviklys, J.lanauskas. Post-harvest fruit rot

incidence dependingon apple maturity. Agronomy Research 4 (special):

427-431 (2006).

• van Leeuwen G.C.M., van Kesteren H. A.,1998. Delineation of the three

brown rot fungi of fruit crops (Monilinia spp) on basis of quantitatif

characteristics. Canadian Journal of Plant Botany 76:2042-2050.

•