Boli vasculare cerebrale 3

Embed Size (px)

Text of Boli vasculare cerebrale 3

Sindroame alterne

Sindroame bulbare Sindromul Avellis Ischemia nucleului ambiguu, si inconstant a tracturilor corticospinal si spinotalamic Homolateral paralizia palatului moale, a faringeluisi a corzii vocale

Heterolateral Hemianestezie disociata (pierderea sensibilitatii termoalgezice), hemipareza

Sindromul Schmidt Afectarea nucleului vagului, spinalului, spinalului accesor si a fasciculelor corticospinal si spinotalamic Homolateral Hemiparalizia valului palatin, paralizia unei corzi vocale si a muschilor sternocleidomastoidian si trapez

Heterolateral Hemianestezie disociata (pierderea sensibilitatii termoalgezice), hemipareza

Sindromul Jackson Paralizia nervilor glosofaringian, vag, spinal si hipoglos (sd. Schimdt la care se adauga afectarea nucleului hipoglosului) Homolateral Atrofia hemilimbii Hemiparalizia valului palatin, paralizia unei corzi vocale si a muschilor sternocleidomastoidian si trapez

Heterolateral Hemianestezie disociata (pierderea sensibilitatii termoalgezice), hemipareza

Infarct bulbar paramedian

Rar de partea leziunii paralizie de hipoglos (paralizia i hemiatrofia limbii)

de partea opus hemiplegie ce respect faa tulburri de sensibilitate proprioceptiv contient

Infarctul laterobulbar (retroolivar) sindromul Wallemberg Cel mai frecvent Ocluzia arterei vertebrale, a arterei cerebeloase posteroinferioare, sau a arterei fosetei laterale a bulbului Debut brusc, cu vertij intens, vrsturi, tulburri de echilibru, sughi, parestezii ntr-o hemifa Evoluie cel mai adesea favorabil, eventual cu semn Claude Bernard-Horner sau sindrom senzitiv altern restant Secundar pot apare hiperpatie, dureri de tip spinotalamic in hemicorpul cu hipoestezie Variante ale sistemului arterial sindroame incomplete sau sindroame extinse

Sindrom Wallenberg

De partea leziunii: anestezie termo-algezic, cu parestezii, n hemifacies (posibil doar n teritoriul oftalmic al trigemenului, cu abolirea reflexului corneean), sindrom vestibular cu nistagmus rotator sau orizontal, deviaia indexului, tulburri de deglutiie cu voce bitonal (paralizia nervilor IX, X i XI, cu semnul cortinei, paralizie de hemivl i coard vocal), sindrom Claude Bernard Horner, hemisindrom cerebelos (lezarea pedunculului cerebelos inferior)

De partea opus leziunii: hemianestezie termoalgezic a membrelor i corpului; uneori i o frust hemiparez

Sindrom Babinski-Nageotte (sd de hemibulb) Obstrucia poriunii distale a arterei vertebrale Excepional De partea leziunii: mioz, sindrom vestibular, sindrom cerebelos

De partea opus: hemiparez, hemianestezie de tip siringomielic

Sindrom pontin paramedian ocluzia originii arterelor/arterelor paramediene din trunchiul bazilar Tromboza unor artere paramediene care iriga teritorii limitate Hemideficite motorii limitate controlateral

Bilateral sindrom locked in tetraplegie cu paralizie facial bilateral, dubl paralizie de nerv oculomotor extern mai sunt conservate doar micrile de verticalitate ale ochilor; vigilena este normal, dar bolnavul nu poate vorbi, exist importante tulburri de deglutiie

Sindromul Millard-Gubler (protuberential inferior) De partea leziunii Paralizie faciala de tip periferic Uneori paralizie de oculomotor extern

De partea opusa leziunii hemiplegie

Sindromul Foville Paralizii de lateralitate ale globilor oculari Hemiplegie controlaterala Sindromul Foville protuberential inferior Sindrom Millard Gubler (paralizie faciala periferica (completa) homolaterala si hemipareza controlaterala) Paralizia miscarilor de orizontalitate ale globilor oculari - ochii privesc spre partea hemiplegica (afectarea cailor oculogire dupa incrucisare)

Sindromul Foville protuberential superior Hemiplegie controlaterala care intereseaza si fata (paralizie faciala centrala (inferioara) controlaterala) Paralizia miscarilor de orizontalitate ale globilor oculari spre partea sanatoasa (ochii privesc leziunea)

Sindrom Foville peduncular Sindrom Weber (paralizia oculomotorului comun homolateral si hemipareza controlaterala) Paralizia privirii laterale (ochii privesc leziunea/partea opusa hemiparezei)

Sindromul Foville-MillardGubler Homolateral paralizia micrilor conjugate spre partea leziunii, paralizie de nervi VI i VII i hemisindrom cerebelos. Controlateral hemiparez i hemianestezie global

Sindrom pontin dorsolateral sindromul arterei cerebeloase mijlocii: Homolateral: hemisindrom neocerebelos, hipoestezie termoalgezic la fa, surditate, sindrom Claude Bernard Horner, uneori afectarea trigemenului motor Heterolateral: hemihipoestezie termoalgezic la trunchi i membre

Sindromul Raymond Cestan(sindrom de hemipunte, sindrom de calota pontina superioara)

Tumoral, hemoragic Afectarea lemniscului median si lateral, a pedunculului cerebelos inferior, a cailor oculogire Homolateral Paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari Hemisindrom cerebelor Sindrom de trigemen motor (inconstant)

Heterolateral Hemipareza hemihipoestezie

Sindromul pontin posterior sindromul arterei cerebeloase superioare Suferina regiunii dorso-laterale a calotei ponto-mezencefalice, a pedunculului cerebelos mijlociu i superior, a regiunii superioare a cerebelului i a unei poriuni din nucleul dinat Homolateral: sindrom cerebelos, sindrom Claude Bernard-Horner, hipoestezie facial, paralizie facial, sindrom Foville protuberenial, paralizii de orizontalitate ale globilor oculari Posibil mioclonii ritmice ale vlului palatin i feei (facicul central al calotei) i micri involuntare coreo atetozice (fibrele dento-rubrice

De partea opus anestezie termoalgezic (fascicul spino-talamic)

n leziunea mai nalt se adaug sindrom vestibular i uneori skew deviation

Sindrom Weber Homolateral paralizie de nerv oculomotor comun

Controlateral hemiplegie cu paralizie facial contralateral

Sindroame de nucleu rosu Sindromul de nucleu rou inferior: Homolateral paralizie de oculomotor comun heterolateral sindrom neocerebelos (sindrom Claude Loyez) sau heterolateral micri involuntare coreoatetozice, tremor de postur sau intenional (posibil dup o hemiparez tranzitorie - debut ca un sindrom Weber) (sindrom Benedikt)

Sindromul de nucleu rou superior (Chiray Foix si Niculescu) sindrom cerebelos controlateral (tremor intentional, ataxie) micri involuntare de tip coreic Tulburari de sensibilitate de tip talamic Sindroamele de nucleu rou sunt determinate de leziuni n teritoriul pediculului arterial retromamilar, n timp ce sindromul Weber se datoreaz ocluziei arterelor paramediane ce nasc din artera bazilar comunicant

Sindromul Parinaud

Rar ischemic (mai frecvent tumoral, traumatic, infectios) Paralizia micrilor de verticalitate, paralizia convergenei, areflexie pupilar

Infarctele n teritoriul arterei cerebrale posterioare Sindromul Kestenbaum Atingerea substanei cenuii periapeductale Paralizia micrilor de verticalitate, nistagmus, anomalii pupilare, spasm de convergen

Sindromul Foville peduncular Hemiplegie controlateral paralizia micrilor de lateralitate spre partea sntoas (ochii privesc leziunea)

Infarctul ntins al mezencefalului, prin ocluzia bifurcaiei arterei bazilare, determin un tablou grav, cu com profund, semne piramidale i rigiditate prin decerebrare, mioz cu areflexie pupilar

Tromboflebite cerebrale

Sistemul cerebral venos Vene avalvulare, fara tunic muscular, nu sunt satelite arterelor Sngele colectat este drenat n sinusurile venoase situate n grosimea durei mater Sistem superficial: Venele nscute din reeaua pial Colecteaz sngele circumvoluiilor cerebrale: De pe convexitate dreneaz spre sinusul longitudinal superior De pe faa interemisferic spre cele dou sinusuri longitudinale (superior i inferior) De pe faa inferioar spre sinusul cavernos, petros i lateral

Sistem central Colecteaz sngele venos de la corpii striai, talamus, capsula intern, pereii ventriculilor, o mare parte a centrului oval i sngele venos al plexurilor coroide Toate sfresc ntr-un trunchi median de calibru mare i scurt marea ven a lui Galien

Dispozitivul venos Sistemul bazal Colecteaz sngele de la baza creierului n dou vene voluminoase, nscute la nivelul spaiului perforat anterior vena bazilar Se vars n mareea ven a lui Galien se unete cu sinusul longitudinal inferior formeaz sinusul drept se vars n teascul lui Herophile = confluena sinusurilor longitudinal superior, sinusul drept, laterale i occipitale posterioare. Sinusuri laterale sinusuri sigmoide venele jugulare interne dreapt i stng

Dispozitivul venos

Trombozele venoase cerebrale Predomin la sugari i btrni Numeroase cauze: Cauze infecioase Locale: infecii craniofaciale supuraii epicraniene, otomastoidite, sinuzite, supuraii orbito-faciale, maxilare, amigdaliene, traumatisme septice directe Generale: boli infecioase Bacteriene scarlatina, febra tifoid, endocardita, tuberculoza, septicemii Parazitare paludismul, trichineloza Virale rujeola, encefalite, HIV

Trombozele de cauz infecioas au diminuat Tromboza sinusului cavernos cu punct de plecare o stafilococie a feei

Trombozele venoase cerebrale Cauze neinfecioase Locale: traumatisme craniene, intervenii neurochirurgicale, tromboze arteriale, hematoame, tumori (meningioame, glioame, metastaze), malformaii vasculare Generale: chirurgicale, sarcina, stare post partum sau post abortum, hemopatii i cancere viscerale, droguri (contraceptive orale, chimioterapia antineoplazic, corticoizi), deshidratarea, stri caectice, ciroz hepatic, sindroame nefrotice) Tromboze aseptice Femei post partum (n a 3a i a 4a zi), sinusul longitudinal superior, pronostic bun Boli generale

Idiopatice

TVC simptomatologia clinic Semne generale: Acut, subacut sau cronic Sin