Brana Mare a Morarului Bucegi Pagini 01 25

Brâna Marea MoraruluiBrâna Marea Morarului

cu hart` 3Dcu hart` 3Dcea mai detaliat` informa]ie despre zon`cea mai detaliat` informa]ie despre zon`

www.romania-natura.rowww.romania-natura.ro

ghid Mun]ii Bucegi, volumul 4ghid Mun]ii Bucegi, volumul 4

revista Natura României, num`rul 26, anul 2011revista Natura României, num`rul 26, anul 2011

Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat;situa]ia este u[or de remediat (dac` ave]i instalat Adobe Photoshop)cu Start/ Control Panel/ Adobe Gama (pentru versiunile mai vechi ale programului).

v` prezint` - num`r de num`r -enciclopedia geografic` a României.

Cu foarte multe informa]ii \n premier`,care coincid cu ceea ce g`si]i pe teren.Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -

singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

redactorul revistei ([email protected])

caut` \n permanen]` persoane dornice

s` ia parte la continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

Revista

R e s p e c t ` n a t u r a !R e s p e c t ` n a t u r a !

L a s ` d o a r u r m e l e p a [ i l o r .L a s ` d o a r u r m e l e p a [ i l o r .

I a n u m a i f o t o g r a f i i .I a n u m a i f o t o g r a f i i .

Sumarul revistei este deschis celor care transmit informa]ii(ºtiri, fotografii, articole, monografii).

contact: [email protected], telefon 021.683.51.03

Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural românesc.

Toate revistele [i ghidurile se potprinta pentru a fi luate la drum.

editor, redactor, tehnoredactor:Ic` Giurgiu

([email protected];021.683.51.03)

© Reproducerea oric`rui material din revist`,

în scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele

angajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor.

ISSN 2067 - 3752

copiaz` GRATUIT

toate numerele [i ghidurile

revistei Natura României

de la www.Romania-natura.ro

Uitã-te zilnic pewww.Romania-natura.ro,ghidul tù de \ncredere.

Zilnic descoperiinformaþii ºi imagini noi.

Brâna Mare a Morarului (BMM) în zona Acelor Morarului.foto: Radu Moroianu (Bucure[ti)

coperta 1 / first cover

Extras din harta zonei unde se afl Brâna Mare a

Morarului (Mun]ii Bucegi).

autor: C. St`nescu

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii BucegiNatura României, nr. 26, martie 2011; www.romania-natura.ro

text [i imagini:Radu Moroianu (Bucure[ti)

Era 6 noiembrie 2010 când ne-amhot`rât s` facem o tur` montan` de o ziîn Bucegi, având ca obiectiv Brâna Marea Morarului (numit` pe scurt BMM).Vremea se anun]a splendid`, cu tempe-raturi pozitive. Singurul handicap era du-

rata redus` a zilei, soarele urmând sàpun` la ora 16,58. La ora 6 a.m. am por-nit din Bucure[ti, cu autoturismul, ajun-gând în Bu[teni în jurul orei 8 (pe dru-mul Bu[teni - Gura Diham, în locul nu-mit Plaiul Fânului). Echipa noastr` eraformat` din Radu (eu, 60 ani), Vali (62ani) [i C`lin (35 ani). În câteva minutene-am echipat cu bocanci, be]e de trek-king [i rucsaci de tur`, am pornit GPS-ul[i am intrat pe traseul marcat cu band`galben` care urma s` ne conduc` c`treValea Cerbului (traseul c`tre Vf. Omu,vezi harta masivului la http://www.roma-nia-natura.ro/node/485). Era ora 8,08 [iporneam de la o altitudine de 965 metri(imaginea 1). Hot`râsem s` intram peBMM din Valea Cerbului deoarece ni sep`rea mai accesibil` aceast` abordare de-

cât aceea prin Valea Morarului.

Redau mai jos o descriere succint` atraseului, f`cut` de W. Kargel în lucrareasa (1): "Brâna Mare a Morarului (Grad dedificultate 1A. Timp necesar: pentrutraseul complet Bu[teni - Valea Cerbului- Brâna Mare - Bu[teni, 10-11 ore).

Cel mai comod acces la Brâna Marese face pe Valea Cerbului, pe poteca mar-cat` cu band` galben` ce duce de la Bu[-teni/ C`minul Alpin la Vârful Omul. Du-p` ce trecem de Priponul Vìi Cerbului,poteca traverseaz` valea în dreptul con-fluen]ei Vìi C`ld`rilor. Din acest loc seramific` c`tre dreapta poteca ciob`neas-c` ce traverseaz` paji[tea c`tre BrânaMare, care se contureaz` curând în fa]anoastr`. Urcând continuu, traversând o

4

Brâna Marea Morarului

01__T08_08_08-NE45,437928; 25,527162-964,8 m Start, Plaiul Fânului; Vali [i C`lin

Natura României, nr. 26, martie 2011; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

serie de vâlcele [i cele trei [i[toace desub Col]ii Morarului (Dracilor, Ro[ie, aFântâni]ei), Brâna Mare iese în CreastaMorarului. C`tre sud, dincolo de ValeaCerbului, se desf`[oar` panorama impre-sionant` a fe]ei nordice a Co[tilei, alec`rei detalii le putem studia pe m`sur`ce înaint`m.

Ajun[i în Creasta Morarului avemposibilitatea de a urca catre stânga înBrâna Acelor [i de a întreprinde escaladaCol]ilor Morarului (vezi http://romania-natura.ro/node/564); c`tre dreapta pu-tem coborî, prin Valea Bujorilor, la dru-mul marcat cu triunghi ro[u, Bu[teni -M`lìe[ti. Continuând traseul nostru peBrâna Mare ne înscriem pe fa]a nordic`.Dup` ce travers`m firele superioare aleVìi Bujorilor, poteca trece prin jnepeni[pe sub Col]ii Morarului care, privi]i deaici, se arat` deosebit de impresionan]i.Brâna Mare traverseaz` pe rând ValeaPoienii, Vâlcelul }ancurilor, firele RâpeiZ`pezii, Valea Adânc` [i Vâlcelul Mora-rului, pentru a lua sfâr[it în firul principalal Vìi Morarului. Pe versantul opus alvìi se vede Brâna Mare a Buc[oiului.Coborând pe poteca ce înso]e[te firulVìi Morarului [i trecând prin Poiana cuUrzici [i Poiana Morarului ajungem înpoteca marcat` cu triunghi ro[u, pe carene întoarcem la Bu[teni. Men]ion`m c` ovariant` mai scurt` de coborâre ni se ofe-r` din aceast` potec` în dreptul unei ca-bane de vân`toare, de unde o potec`marcat` coboar` la Gura Dihamului."(vezi imaginea 1.1) (1)

Nici unul dintre noi nu mai fusesempe BMM. Cu alte ocazii, al`turi de fiulmeu, Max, admirasem versan]ii sudic [inordic ai Morarului cùtând din priviritraseul probabil al Brânei [i visând la ziuacând o vom parcurge. Astfel, în anul2008, cu prilejul unei ture pe Valea Pri-ponului [i Brâna Mare a Co[tilei (BMC)(3) explorasem vizual panorama larg` aversantului sudic al Morarului [i înregis-trasem câteva imagini "luminoase" aleacestuia (imaginea 1..2). Tot în 2008,aflându-ne pe Creasta Balaurului (Buc-[oiul Mic), am putut admira [i versantulnordic al Morarului, înregistrând, dintraseu, câeva imagini "neguroase" aleacestui versant, aflat atunci în umbr` [ice]uri (imaginea 1.3). Pe aceste imagini,f`cute de mine [i Max în anul 2008, ammarcat traseul BMM [i principalelepuncte de reper din traseul descris înacest articol (vì, [i[toace, râpe, creste,ace, muchii, forma]iuni stâncoase).

Dupa circa o or` de urcat, la ora 9,08

5

1.1 Muntele Moraru [i vìle limitrofe.

1.2

Munte

le M

orar

u, f

a]a

sudic

(ve

der

e de

pe

Brâ

na

Mar

e a

Co[

tile

i).

1.3

Munte

le M

orar

u, f

a]a

nor

dic

`(v

eder

e de

pe

Cre

asta

Bal

auru

lui)

.

Nat

ura

Rom

ânie

i, n

r. 2

6, m

artie

2011; w

ww

.rom

ania

-nat

ura

.ro

gh

id M

un

]ii

Bu

cegi

gh

id M

un

]ii

Bu

cegi

6


intr`m în Poiana Co[tilei, aflat` la 1315 maltitudine. De aici se deschide o pers-pectiv` larg` asupra zonei de nord-est aMuntelui Co[tila având în prim plan Va-lea [i Col]ii M`linului (imagini 2, 4), înplan secund stânga profilându-se seme]Caraimanul (imaginea 3). Trecând apoide intersec]ia cu drumul c`tre PichetulRo[u, marcat cu triunghi ro[u (drum pecare aveam s` revenim pe noapte dintraseu), am ajuns în scurt timp în PoianaVìi Cerbului, dominat` c`tre nord-vestde versantul estic al Muntelui Moraru(imaginea 5).

În continuare, urcând pe Valea Cer-bului (marcaj band` galben`), pân` lacirca 1600 metri, am dep`[it pe rând con-fluen]ele acesteia cu vìle din versantulnordic al Co[tilei: M`linului, Verde, ValeaSeac` a Co[tilei, }apului, Urzicii, intrândîn jurul orei 10,18 în Poiana La PiatraPârlit` (imagini 6-11). De aici se deschidec`tre vest o larg` perspectiv` asuprapor]iunii superioare a Vìi Cerbului, pân`sus la Cerdac. Pe stânga, spre sud [i sud-vest, se ridic` "por]ile" de intrare în VìleCaprelor [i Priponului, marcate de "inex-pugnabile" s`ritori, o adev`rat` provocarepentru temerari (imaginile 12, 13).

7

1.4 Brâna Mare a Morarului, reprezentare în Google Earth

02__T09_08_58-NE45,441448; 25,504960-A 1315,2 m Poiana [i M. Co[tila

03__T09_09_15-NE45,441258; 25,504785-A 1315,2 m în fundal M. Caraiman

8


04__T09_09_21-NE45,441258; 25,504785-A 1315,2 m Valea [i Col]ii M`linului

05__T09_20_04-NE45,440683; 25,501321-A 1309,0 m M. Moraru, fa]a estic`

06__T09_25_34-NE45,441430; 25,498087-A 1336,9 m Valea Verde


9

07__T09_29_48-NE45,441669; 25,497638-A 1350,3 mValea M`linului la final

08__T09_41_44-NE45,440730; 25,493149-A1419,5 m poteca spre V. Seac a Caraimanului

09__T09_55_01-NE45,440815;25,489614-A 1477,7 mValea [i Col]ul }apului


10

10__T09_56_18-NE45,440895;25,489369-A 1481,1 mV. }apului (stânga) [i V. Urzicii(dreapta)

11__T10_00_29-NE45,440253;25,488212-A 1497,9 mValea Urzicii

12__T10_18_30-NE45,439821;25,483068-A 1585,4 mValea Cerbului cu V.Priponului (stânga)


Pentru "muritorii de rând" ascensi-unea (de jos) a acestor dou` vì se poateface îns` pe cì ocolite, prin Brâul Pripo-nit, accesibil din V. Cerbului pe un h`]a[ce apare pe stânga, la scurt timp (circa200 m) dup` ce am urcat Priponul VìiCerbului (imaginea 14), la locul numit LaBordeiul Berbecilor (1711 m). Acest h`-]a[ urc` de-a lungul unui brâu [i, trecândpe lâng` o veche stân` aflat` pe o teras`înierbat`, traverseaz` dupa circa 340 me-tri firul Vìi Priponului continuându-se cuBrâul Priponit care ia sfâr[it în V. Capre-lor. Aceast` variant` trece pe deasupras`ritorilor amintite (vezi lucr`rile 2, 3).

Dep`[ind la ora 10,48 (altitudinecirca 1711 m) intrarea în h`]a[ul men]i-onat am atins confluen]a Vìi Cerbului cuValea C`ld`rilor pe la ora 10,55 (altitu-

dine 1732 m) (imagini 16, 17). Aceast`confluen]` este reperat` de existen]aunui bolovan masiv de 4x4 metri carebareaz` poteca [i pe care este înscris mar-cajul band` galben` (imaginea 18). Aici,poteca, aflat` pe stânga vìi (cum urci)trece pe la baza bolovanului amintit [i seînscrie pe dreapta vìi, având tendin]a s`se dep`rteze de fir [i s` ia în`l]ime în ur-m`torii 50-100 metri. Conform descrie-rilor din lucr`rile (1, 2), din punctul deconfluen]` (identificat prin bolovanul cumarcaj), trebuie cùtat` spre dreapta in-trarea în Brâna Mare a Morarului (BMM).

Ne[tiind exact punctul de intrare,am explorat circa 100 metri de potec` înamonte, descoperind, în cele din urm`, c`h`]a[ul Brânei începe chiar pe primul vâl-cel la dreapta (cum urci), la circa 90 metridup` bolovanul men]ionat. Se urmeaz`

h`]a[ul abia vizibil în lungul acestui vâl-cel, pre] de 50-55 metri pân` în apropie-rea peretelui care bareaz` firul vâlcelului.Vom g`si aici dou` s`ge]i ro[ii desenatepe bolovani: una pe direc]ia din care amvenit [i alta la 90 de grade dreapta,indicând traseului BMM care urc` c`treest, pe lâng` peretele de stânc` (imagini20, 21).

Vâlcelul pe care am g`sit intrarea înBMM îl vom numi {i[toaca f`r` nume;acest vâlcel fiind cel care ramificându-sela vertical`, c`tre creasta Morarului, î[iare obâr[iile undeva la vest de Acul deSus, dep`[ind tot prin vest [i TurnurileMorarului (vezi imaginile 21.1, 21.3, 1.2,21.4). Era ora 11,20. Din punctul deintrare în Brân` am mai privit o dat`, pre]de 180 de grade, panorama vast` a Vìi

11

13__T10_27_36-NE45,439245;25,481197-A 1603,6 mValea Caprelor la final

14__T10_40_28-NE45,439118;25,479190-A 1669,5 mPe Priponul Vìi Cerbului


12

15__T10_52_33-NE45,439273;25,474775-A 1724,3 mV. Cerbului, confluen]a cu V.C`ld`rilor (stânga) [i {istoacaf`r nume (dreapta)

16__T10_52_36-NE45,439273;25,474775-A 1724,3 mMuntele Moraru în zona deînceput a Brânei Mari aMorarului

17__T10_53_31-NE45,439261;25,474486-A 1728,1 mValea C ld`rilor


13

18__T10_55_19-NE45,439168;25,474146-A 1731,5 mpe V. Cerbului înainte deintrarea pe BMM (dreapta)

19__T11_19_57-NE45,439698;25,472594-A 1776,2 mV. Cerbului (stânga - dreapta)din intrarea pe BMM

20__T11_26_09-NE45,439868;25,473189-A 1770,4 m{i[toaca f`r nume, la intrareaîn BMM


14

21__T11_29_20-NE45,439995; 25,473574-A 1781 mV. Cerbului, intrarea în BMM pe {i[toaca f`r nume

21.1 Moraru, fa]a sudic (extras din cartea lui Walter Kargel)


15

21.3a Muntele Moraru, creasta [i V. Morarului (vezi [i 21.3b)


16

21.3b Muntele Moraru, creasta [i V. Morarului

21.4 Muntele Moraru, fa]a sudic , Col]ii Morarului (vedere din {aua Sug`rilor)

Piatra Mare


Cerbului, în aval [i amonte, având în fa]àmfiteatrul larg al Vìi C`ld`rilor, a c`reiobâr[ie se afl` sub {aua Sug`rilor (ima-ginea 19).

De la în`l]imea acestei [ei (Sug`ri)se deschide, spre nord-est, una dintre ce-le mai frumoase priveli[ti asupra versan-tului sudic al Morarului cu magnificii sìCol]i sau Ace, forma]iuni altfel mai pu]inspectaculoase când privim din alte pozi]iiacest versant (vezi imaginea 21.4).

Vremea era splendid` [i cerul com-plet senin. Soarele arunca o lumin` orbi-toare asupra pantelor sudice ale Moraru-lui care, inundate fiind de o mare de ier-

buri galben ruginii, d`deau impresia unuiimens rug care mistuia tot versantul. Princontrast, aflate în umbr`, pantele nordiceale Co[tilei abia puteau fi deslu[ite, ochi-ul încercând cu greu s` disting` contu-rurile vìlor care "vegetau" în semiîntu-neric. Acelea[i efecte luminoase afectau[i coastele inferioare ale Morarului, BrânaMare fiind situat` undeva cu pu]in maisus de linia de demarca]ie între lumin` [iumbr` (imaginea 15). Era o situa]ie im-posibil` chiar pentru un bun fotograf în aconcilia duritatea contrastelor. Totu[i, m-am încumetat [i am z`bovit adesea s`culeg câteva imagini din ceea ce mi s-ap`rut semnificativ pentru traseul parcurs.

Revenind la Brân`, din punctul de in-trare traseul urm`re[te mai întâi coasteleînierbate [i înclinate ale versantului sudical Morarului. BMM, de cele mai multe oribine conturat`, se strecoar` pe lâng` pe-re]i stânco[i urcând sus]inut de la 1770metri la 2032 metri în punctul ei de ma-xim` în`l]ime, aflat pe creast`, în {auaFântâni]ei. Pe acest traseu Brâna traver-seaz` câteva [istoace mai pu]in adâncitecare î[i au obâr[ia în [eile dintre Ace. Ur-când din firul {istoacei f`r` nume (ora11,26; 1770 metri) (imaginea 22) amajuns la {istoaca Dracilor, în jurul orei11,44, traversând-o la cota de 1830 metri(imaginea 23).

17

22__T11_34_18-NE45,440378;25,474094-A 1794 mc`tre {i[toaca Dracilor

23__T11_44_21-NE45,441139;25,475971-A 1829,5 mtraversând {i[toaca Dracilor

{istoaca Dracilor, confluent` în par-tea ei superioar` cu {istoaca Acului deSus, î[i adun` firele din Strunga AculuiMare [i Strunga Degetelor, coborândabrupt, ca [i celelalte, în V. Cerbului (vezi21.1, 21.3)

Mai departe, urmând poteca, pe subpere]i de stânc` (imaginea 24), dup` 10minute am iesit pe pantele puternic în-clinate ale vìi numit` {i[toaca Ro[ie. În

amonte, sus, la cap`tul acestei vì, se înal-]` semet Acul Mare (imaginea 25) de subcare, spre dreapta, coboar` zim]at` Creas-ta Ro[ie (imaginea 26). În aval, jgheabulînierbat al [i[toacei urmeaz` o pant` mo-derat`, pierzându-se curând în râpele dededesubt. Brâna, traversând valea, careformeaz` aici un amplu V, coboar` fe]eleierboase pân` în fir pentru a le urca apoipe latura opus`. F`r` s` vrei privirea î]ieste atras` în dreapta de hùrile care se

pr`v`lesc în V. Cerbului [i apoi de panteles`lbatice, stâncoase ale Co[tilei aflateacum în penumbr` (imagini 27, 28). Du-p` ce travers`m talvegul vìi (ora 11,57;1883 metri) urc`m din nou pe lâng` pere-]ii de conglomerat scrutând peisajul(imaginea 29) pân` h`t dincolo de Mun]iiBaiului. L`s`m acum în urma noastr` bas-tioanele stâncoase care str`juiesc {i[toacaRo[ie, încadrate în deschiderea ampl` aVìi C`ld`rilor (imaginea 30).


18

24__T11_44_25-NE45,441139;25,475971-A 1829,5 mc`tre {i[toaca Ro[ie

25__T11_54_39-NE45,441321;25,477591-A 1858,4 mtraversând {i[toaca Ro[ie

19

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

Natura României, nr. 26, martie 2011; www.romania-natura.ro

26__T11_54_43-NE45,441321;25,477591-A 1858,4 m{i[toaca Ro[ie, c`tre MuchiaRo[ie

27__T11_57_55-NE45,441870;25,477706-A 1866,5 m{i[toaca Ro[ie, în aval

28__T12_00_27-NE45,441819;25,478343-A 1873, 3 mM. Co[tila, Col]ul Pr`p`dit [iCol]ul }apului str juind V.Verde [i V. }apului

La ora 12,13 [i altitudinea de 1896metri dep`[im meterezele Crestei Ro[ii[i p`trundem în pâlnia larg` format` de{i[toaca Fântâni]ei cu firele ei secundarecare coboar` de sub Creasta Ascu]it`(imagini 31, 32). De aici se deschide operspectiv` ampl`, dominat` pe stângade Creasta Ro[ie, pe centru de Creasta

Ascu]it`, la dreapta de ultimul ]anc stân-cos de dinainte de {aua Fântâni]ei [i maideparte, în plan îndep`rtat, de Mun]iiBaiului (imaginea 33). La ora 12,33 tra-versasem deja {i[toaca Fântâni]ei, pe ocurb` larg`, u[or ascendent`, urm`rind ovag` potec`, nu departe de pere]ii stân-co[i. Ne aflam la cota 1970 metri, sub pi-

ramida ultimului ]anc stâncos dinainte de{aua Fântâni]ei. Ne-am oprit aici un mo-ment, la vân`toare de imagini. Astfel, înurm`, c`tre vest, puteam cuprinde cu pri-virea Creasta Ro[ie pân` sus spre AculMare precum [i amfiteatrul larg al Fân-tâni]ei, ambele proiectate pe fundalulgrandios format de V. Priponului, V. C`l-


20

29__T12_00_50-NE45,441794;25,478331-A 1872,8 mocolind Muchia Ro[ie

30__T12_01_07-NE45,441786;25,478350-A 1872,8 mprivind înapoi c`tre {i[toacaRo[ie [i V. C`ld`rilor (fundal)

21

ghid Mun]ii Bucegighid Mun]ii Bucegi

Natura României, nr. 26, martie 2011; www.romania-natura.ro

31__T12_12_55-NE45,442705;25,480313-A 1896,8 mla intrarea în V. ({i[toaca)Fântâni]ei

32__T12_13_32-NE45,442752;25,480300-A 1897,3 mtraversând {i[toaca Fântâni]ei

33__T12_16_18-NE45,443043; 25,479003-A 1897,3 mÎn amfiteatrul de obâr[ie a Fântâni]ei, sub CreastaAscu]it`

d`rilor [i Cerdacul Vìi Cerbului. C`treest se deschidea o panoram` impresio-nant` dominat` în prim plan de M`nu[aMorarului, în plan secund de ampla pers-pectiv` a Vìi Prahovei cu mici pete pes-tri]e de civiliza]ie, Azuga [i Bu[teni, iar înfundal de culmile nesfâr[ite ale Baiului(imaginea 36). Deodat`, de undeva de pepantele ame]itoare de sub noi a ]â[nit ocapr` neagr` care ignorând gravita]ia ne-aoferit un sofisticat regal de alpinism. Amcontinuat drumul, traversând pe substânci ultimile pante ierboase, foarte în-clinate (imaginea 38), drum care ne-ascos în creasta Morarului, în {aua Fântâ-ni]ei (imaginea 39). Se f`cuse ora 13,03când am atins [aua la cota maxim` aBMM (2032 m).

Ajunsesem aici într-un punct magic,la încruci[area dintre dou` "t`râmuri vr`-jite":

- cel de miaz`zi, t`râmul de lumin`,cu pante însorite [i rotunjimi stâncoasecare împodobeau covorul ruginiu de ier-buri ]esut de Doamna Toamn` pestecoaste [i...

- cel de miaz`noapte, de umbre [imetereze abrupte, gri alb`strui, care pr`-v`leau din înaltul crestelor zim]ate lungi[iruri de muchii [i ]ancuri col]uroase învìle adânci numite aici râpe.

Într-adev`r, pe cât de luminos [i re-lativ domol fusese parcursul Brânei peversantul sudic al Morarului, pe atât des`lbatic [i "umbros" se anun]a traseulacesteia pe versantul nordic. Brâna sestrecoar` aici pe un prag îngust, n`p`ditde jnepeni[, care se insinueaz` undeva labaza marilor pere]i care coboar` abrupt desub Ace, prag care pare suspendat deasu-pra vìlor pr`p`stioase care se deschid lapicioarele c`l`torului. Peisajul este domi-

nat de numeroase forma]iuni masive deroc`, numite col]i, muchii [i ]ancuri, vìlesunt stâncoase, accidentate [i abrupte [inu figurativ se numesc râpe. Acele Mora-rului sunt acum mult mai vizibile [i spec-taculoase atr`gând magnetic privirile dru-me]ului c`tre creste. Pe versantul nordical Morarului, deasupra Brânei Mari, maisunt Brâul Mic sau de Mijloc [i Brâul Ace-lor sau de Sus, care au continu`ri [i peversantul sudic (vezi 39.1, 21.3 [i 1.3).

Revenim la {aua Fântâni]ei; aici amz`bovit cam 25 de minute, savurând pri-veli[tea magnific` care se oferea cu d`rni-cie ochiului. Rotind privirea de la est, dindreptul crestei, c`tre nord [i apoi c`trevest [i sud, puteai cuprinde spa]iile vastecotropite de cer [i mun]i care în dep`rt`rise contopeau pe undeva: Ciuca[ul abia vi-zibil la est, urmat c`tre nord de Piatra Mare [i Post`varu, apoi spre sud de Piatra


22

34__T12_33_32-NE45,444267;25,482321-A 1959,8 mîn urm , {i[toaca Fântâni]ei,Muchia Ro[ie, fundal V.Priponului [i V. C`ld`rilor

35__T12_37_22-NE45,444197;25,482702-A 1969,9 mCreasta (Muchia) Ro[ie


23

36__T12_49_45-NE45,444698;25,484225-A 2005,9 mM`nu[a Morarului; la est, fun-dal, Azuga, Bu[teni, Mun]iiBaiului

38__T12_51_28-NE45,444620;25,484190-A 2005 mc`tre {aua Fântâni]ei

39__T13_02_26-NE45,445497;25,485504-A 2029,5 m{aua Fântâni]ei

Craiului, abia vizibil` [i de Buc[oiu Mic,ascuns dupa Morar, apoi Morarul însu[icu creasta sa masiv` urcând abrupt spreAce, urmat` la sud-vest de Co[tila cu vì-le sale largi, C`ldari [i Pripon (imagini 40-43).

C`tre sud, priveli[tea era acaparat`de pere]ii abrup]i ai Co[tilei, br`zda]i decol]i [i vì s`lbatice, puternic înclinate,care urcau pân` în platou. Astfel, de la

vest la est puteam z`ri aici Vìle Capre-lor, Urzicii, }apului, apoi V. Seac` [i V.Verde oprindu-se sub Col]ii M`linului, V.M`linului [i V. Scoru[ilor urmat` în est,abia vizibil`, de V. G`lbenele. Aproape deplatou imediat, deasupra Col]ilor M`li-nului, pe un prag sub]ire, se strecura Brâ-na Mare a Co[tilei (parcurs` de mine în2008, (3)) concurent serios al Brânei pecare ne aflam (imaginea 44).

Era ora 13,29 când am hot`rât s` "ata-c`m" latura nordic` a traseului. În fa]anoastr` peisajul evolua semnificativ, pote-ca str`b`tând pâlcuri din ce în ce mai de-se de jnepeni[ care aveau s` constituie"substratul" dominant al Brânei (peste50%).

La început am l`sat pe stânga pan-tele înierbate care urcau sus]inut c`treCreasta Ascu]it`, drum de intrare în tra-


24

39.1 Moraru, fa]a nordic`(extras din lucrarea luiWalter Kargel)


25

40__T13_03_48-NE45,445621; 25,485651-A 2032,4 mdin {aua Fântâni]ei sprenord-est, Mun]ii Post`varu[i Piatra Mare

41__T13_04_21-NE45,445571; 25,485696-A 2032,8 min {a, pe CreastaMorarului, Radu Moroianu

42__T13_05_13-NE45,445743; 25,485940-A 2032,8 min {a, pe CreastaMorarului, C`lin [i Vali

Post`varuPiatra Mare

Documents

Brana Mare a Morarului Bucegi Pagini 01 25