BRIC-Noiembrie 2010

8/3/2019 BRIC-Noiembrie 2010

http://slidepdf.com/reader/full/bric-noiembrie-2010 1/229

ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE „COSTIN C. KIRIŢESCU”

INSTITUTUL DE ECONOMIE MONDIALĂ „COSTIN MURGESCU”

EVOLUŢII RECENTE ALE FLUXURILOR COMERCIALE ŞIINVESTIŢIONALE DINTRE UE ŞI ŢĂRILE BRIC

(BRAZILIA, RUSIA, INDIA ŞI CHINA)

IMPLICAŢII PENTRU ROMÂNIA

Coordonator: Dr. Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI





CAPITOLUL 2

SCHIMBURILE COMERCIALE CU BUNURI ÎNTRE UE ŞI ŢĂRILEBRIC SUB INFLUENŢA CRIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICEMONDIALE

Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI – 2.1-2.4

Costin LIANU şi Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI – subcapitolul 2.4.2

2.1. Trecere în revistă a principalelor tendinţe înregistrate în sfera comerţuluiinternaţional cu bunuri la nivelul anului 2009.....................................................78

2.2. Prezentare succintă a evoluţiei fluxurilor comerciale bilaterale de bunuri în2004-2009..........................................................................................................84 2.3. Fluxurile comerciale de bunuri ale UE în relaţie cu fiecare ţară BRIC înparte.....................................................................................................................88

2.3.1. Brazilia, partenerul strategic al UE din America Latină................88 2.3.1.1. Schimburile bilaterale de bunuri la nivelul anului2009.............................................................................................88

2.3.1.2. Încheierea Acordului de liber schimb dintre UE şiMercosur – principala modalitate de diminuare a barierelor

tarifare şi netarifare din calea schimburilor comerciale UE-

ili



2.3.3.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale cubunuri.........................................................................................116

2.3.4. Parteneriatul strategic UE-China prin prisma schimburilorcomerciale bilaterale........................................................................................117

2.3.4.1. China, principala sursă a importurilor extracomunitare debunuri.........................................................................................117

2.3.4.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale cu

bunuri.........................................................................................120 2.4. Comentarii pe marginea schimburilor comerciale ale României cu ţărileBRIC................................................................................................................127

2.4.1. România, una dintre ţările membre ale UE care nu valorifică potenţialul comercial în relaţie cu ţările BRIC................................................127

2.4.2. Strategia Naţională de Export 2010-2014 – una dintre căile de

promovare a comerţului României în relaţie cu ţările BRIC...........................133

CAPITOLUL 3TENDINŢE RECENTE ÎN EVOLUŢIA SCHIMBURILOR CUSERVICII ÎN PLAN GLOBAL ŞI EUROPEAN. ROLUL ŢĂRILOR BRIC ÎN ACESTE SCHIMBURI



3.4.2. Balanţa serviciilor a UE cu principalii parteneri comerciali şi cuBRIC.....................................................................................................160

3.4.3. Rolul serviciilor în balanţa de plăţi a UE. Tendinţe recente înrelaţiile bilaterale UE-BRIC prin prisma balanţei de plăţi.............161 3.4.3.1. Evoluţii recente în balanţa contului curent al UE.........161

3.4.3.2. Configuraţia contului curent al UE cu principalii parteneri comerciali şi cu BRIC................................................163

CAPITOLUL 4UE ŞI BRIC: EVOLUŢIA FLUXURILOR ŞI STOCURILOR DE ISD ÎNPLAN BILATERAL, SUB IMPACTUL CRIZEI FINANCIARE ŞIECONOMICE MONDIALE

Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI

4.1. Fluxurile de ISD globale: evoluţii recente şi perspective pentru 2011-2012.................................................................................................................165

4.2. Locul deţinut de ţările BRIC în fluxurile de ISD ale UE cu restullumii.................................................................................................................171

4.3. Cota deţinută de ţările BRIC în stocurile de ISD receptate şi, respectiv,



CAPITOLUL 1COMPARAŢII ŞI INTERDEPENDENŢE ÎNTRE UE ŞI ŢĂRILE BRICÎN SFERA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE DE BUNURI,SERVICII ŞI INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE (ISD)

1.1. Caracterul strategic al relaţiilor dintre UE şi ţările BRIC – grupul celor mai puternice economii emergente de pe planetă

Din 2001, experţii internaţionali utilizează acronimul BRIC, pentru adesemna grupul de ţări format din Brazilia, Rusia, India şi China. 1 Analizeeconomice recente ale experţilor de la Goldman Sachs indică potenţialuleconomiei Indiei de a depăşi economia Japoniei până în ‟2030 şi pe cel al

Chinei, de a depăşi economia SUA până în ‟2040. Potrivit acestora, la nivelulanilor ‟2050, principalele puteri ale lumii ar putea fi: 1. China, 2. SUA, 3. India,

4. Brazilia şi 5. Rusia, iar PIB cumulat al ţărilor BRIC (în preţuri curente) ardepăşi PIB cumulat al ţărilor dezvoltate din G-8 (SUA, Japonia, Germania,

Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada).După ce PIB în preţuri curente al Chinei devansase PIB al Germaniei în



Graficul 1.1: Ierarhia ţărilor lumii în funcţie de PIB, în preţuri curente,2010 (în miliarde dolari)

Surse: IMF (2010e) şi The Wall Street Journal (2010).

Prognozele FMI indică în 2015 următoarea ierarhie a statelor lumii, înfuncţie de PIB (în preţuri curente): 1. SUA (aproximativ 18000 miliarde dolari),

1430

1476

1563

2023

2036

2258

2555

3305

5390

5745

14624

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

11. India

10. Rusia

9. Canada

8. Brazilia

7. Italia

6. Marea Britanie

5. Franţa

4. Germania

3. Japonia

2. China

1. SUA



Mai trebuie remarcat şi rolul încă însemnat pe care îl are agricultura pentrueconomiile indiană şi cea chineză.

Graficul 1.2: Contribuţia celor trei sectoare majore (agricultură, industrieşi servicii) la valoarea adăugată a PIB pentru ţările BRIC,

în cel mai recent an pentru care există date (în %)

Sursa: DG Trade (2010).

În schimb, la nivelul UE, ca şi al altor economii dezvoltate, contribuţiaserviciilor la valoarea adăugată brută depăşeşte 70%. Pe măsură ce ţările BRICtrec de la stadiul de dezvoltare axată pe factorii de producţie (India) sau de

6,7 4,817,6 11,3

28 38,529 48,6

65,3 56,7 53,440,1

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Brazilia Rusia India China

Agricultura Industria Serviciile



complexităţii tehnologice (index of technological sophistication – ITS) 2 confirmă în special tendinţa Chinei şi a Indiei (şi a altor economii asiatice) de a

se specializa în exporturi de tehnologie medie şi avansată, în contrast cu alteţări din America Latină (inclusiv Brazilia) şi Africa Subsahariană. Sporireaexporturilor de produse de tehnologie medie şi avansată ale Chinei estedemonstrată de creşterea scorului ITS de la 3,13 în 1995 la 3,75 în 2007, ceea

ce evidenţiază saltul” său tehnologic. China este, totuşi, devansată de: Hong

Kong-China, Taiwan-China, Coreea de Sud şi Filipine, prin prisma ITS.

3

Înschimb, exporturile Indiei sunt mai puţin complexe din punct de vederetehnologic, iar avansul său tehnologic a fost mai redus: scorul ITS s-a majorat

de la 2,50 la 2,61 în perioada 1995-2007. Scorul Braziliei a marcat chiar unrecul, de la 2,53 în 1995, la 2,49 în 2007. La nivel naţional, 14 din cele maimari 25 de firme braziliene sunt filiale ale societăţilor transnaţionale străine

(CTN), care generează cea mai mare cotă a exporturilor Braziliei de pr oduse deînaltă tehnologie (OECD, 2010b, p. 125).

Tabelul 1.1: Indicatorul complexităţii tehnologice (ITS) pentru China,India şi Brazilia, comparativ cu alte economii, în 1995 şi 2007

Economia/ţara/grupulde ţări 1995 2007



Economia/ţara/grupulde ţări 1995 2007

Argentina 2,05 2,06Brazilia 2,53 2,49

Chile 1,55 1,58

Columbia 1,81 2,07

Costa Rica 1,66 3,11

Mexic 3,37 3,25

Peru 1,45 1,53

Africa Subsahariană 1,62 1,82Mauritius 2,74 2,75

Africa de Sud 1,82 2,44

Sursa: OECD (2010b).

Din punct de vedere instituţional, alianţa celor mai puternice economii

emergente de pe planetă este privită cu circumspecţie. S-a afirmat chiar căBRIC este singura alianţă din lume care s-a prefigurat întâi în minţileanaliştilor economici”, şi doar ulterior s-a transformat în realitate practică”.4

Ţările BRIC sunt participante active la reuniunile la nivel înalt pe plan mondial,inclusiv în cadrul G-20.5 În 2009, Brazilia, India şi Rusia au creditat Fondul

Monetar Internaţional (FMI) cu câte 10 miliarde dolari, iar China cu suma de



în tandem cu reforma Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Băncii Mondiale,Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului(OMC) în sensul sporirii participării economiilor în dezvoltare la procesuldecizional, realizarea Obiectivelor Mileniului pentru Dezvoltare, dezvoltarea

durabilă şi cooperarea – deopotrivă între ţările BRIC şi între acestea şi restullumii.

Dincolo de dezvoltarea fără precedent a relaţiilor economice şi

diplomatice dintre cele mai puternice economii emergente ale lumii, cooperareaţărilor BRIC cu economiile dezvoltate, în principal UE, SUA şi Japonia,reprezintă cheia implementării strategiilor naţionale pentru modernizare şiinovare. China intenţionează să devină o naţiune orientată spre inovare până în2020 şi lider mondial în ştiinţă şi tehnologie până în 2050.8 India doreşte săacceadă în grupul ţărilor dezvoltate înainte de 2020. La rândul său, Federaţia

Rusă, prin Strategia 2020 – Concept de dezvoltare socio-economică pe termenlung a Federaţiei Ruse, doreşte să devină inovativă, competitivă la nivel globalşi să se înscrie pe lista liderilor mondiali. Brazilia, în afară de strategiile

ambiţioase în domeniile energie şi agricultură, are, la rândul său, ca ţintăaccelerarea procesului de inovare în plan naţional. De aceea, UE şi alteeconomii dezvoltate, lideri mondiali în domeniul inovării şi al produselor şi



procentuale, în timp ce ponderile Rusiei şi Braziliei au crescut cu numai 0,1puncte procentuale.

În ceea ce priveşte intensitatea cheltuielilor pentru C-D-I (ca pondere în PIB), indicatorul a avut în 2007 un nivel de 1,5% în China, 1,1% în Rusia,

1% în Brazilia şi 0,8% în India – decalaj semnificativ faţă de Israel (undeintensitatea cheltuielilor pentru C-D-I a fost în acelaşi an de 4,7%), Japonia(3,4%), SUA (2,7%) sau Germania (2,6%) (UNESCO, 2009).

Totodată, î n sfera economiei bazate pe cunoaştere, BRIC ocupă încălocuri modeste în clasamentul ţărilor lumii, potrivit indicatorului economiei

cunoaşterii, elaborat de Banca Mondială.9 Ponderând indicatorul cu mărimea populaţiei fiecărei ţări în parte, din 145 de state/teritorii, Brazilia se află pe poziţia 54, Rusia 60, China 81, iar India 109. În absenţa ponderăriiindicatorului cu mărimea populaţiei, Brazilia se situează pe locul 45 (cu un

punctaj de 6,25, din care: 4,31 pentru regimul stimulentelor economice şicalitatea instituţiilor, 8,54 la capitolul inovare, 6,02 pentru educaţie şi resurseumane şi 6,13 pentru TIC), Rusia pe locul 50 (6,02, din care, pe cele patru

componente menţionate anterior: 1,76; 8,76; 7,19; 6,38), China pe locul 63(5,43, iar pe componente: 3,90; 9,28; 4,20; 4,33), iar India pe locul 89 (4,15,

iar pe componente: 3,50; 8,40; 2,21; 2,49). În pofida punctajelor remarcabile în



Printre economiştii cei mai activi în sfera analizei ţărilor BRIC senumără cercetătorii de la Institutul vienez pentru studii economice comparate(WIIW). În opinia acestora, Brazilia este o economie a serviciilor, orientatăspre piaţa internă, dezvoltarea Rusiei are la bază exportul de energie şi materiiprime, India este, ca şi Brazilia, o economie a serviciilor, dar orientată spreexport, în timp ce principale motoare ale economiei Chinei sunt exportul de

produse prelucrate şi investiţiile străine directe (ISD) (WIIW, 2009).

Toate cele patru ţări BRIC se înscriu în categoria statelor lumii cu o populaţie vastă, suprafaţă întinsă şi resurse naturale bogate10 , iar în anii

premergători crizei financiare şi economice mondiale au înregistrat ritmurialerte de creştere economică şi au marcat progrese semnificative în sferaeconomiei bazate pe cunoaştere.

Brazilia cumulează 2,8% din populaţia mondială (locul 5 pe glob), Rusia

2,1% (locul 9), India 17,8% (locul 2), iar China 19,9% (locul 1) (IMF, 2010b),ceea ce implică o pondere a grupului BRIC în populaţia mondială de 42,6%.Comparativ, UE are o pondere de numai 7,7% în populaţia mondială. În

ierarhia ţărilor lumii în funcţie de suprafaţă, Rusia se situează pe locul 1, Chinape locul 3 (potrivit CIA World Factbook, pe locul 4), Brazilia 5, iar India 7

(Matei et al., 2005). Comparativ, suprafaţa UE este aproximativ jumătate din



Dintre acestea, putem menţiona: frânarea diversificării economice şi axareaexclusivă pe exploatarea şi exportul de produse de bază, asigurarea de surse de

finanţare pentru grupuri rebele şi alimentarea conflictelor civile, nemulţumirilegenerate în rândul populaţiei afectate de exproprieri, degradarea mediului,înregistrarea de ample variaţii de venituri pe fondul volatilităţii preţurilor

produselor de bază.Un alt canal de transmisie este aşa-numita boală olandeză”, care constă

în aprecierea cursului real de schimb în baza sporirii veniturilor din exporturi.

11

Însă veniturile pot spori şi din exporturile de produse prelucrate, nu numai dinexporturile de prodse de bază, iar efectul este acelaşi, de apreciere a cursului

real de schimb.

Graficul 1.3: Evoluţia cursurilor de schimb ale monedelor ţărilor BRIC

în perioada 2002-2009, la sfârşitul perioadei (unităţi/dolar)

0 00

20,00

40,00

60,00



produse de bază şi, implicit, al preţurilor acestora. În perioada 2002-2008, s-auînregistrat ritmuri ridicate de creştere a consumului global de produse de bază,

ceea ce a implicat şi majorarea preţurilor la aceste produse. Aceasta esteconsiderată de experţii Băncii Mondiale drept cea mai abruptă creştere a

preţurilor la produsele de bază din ultimul secol”. Similar cu perioadeleanterioare de boom”, şi intervalul 2002-2008 a fost asociat cu o creştere

economică globală puternică şi accelerarea procesului de industrializare şi

urbalizare într-o serie de economii emergente (inclusiv ţările BRIC), însă acestadin urmă poate fi considerat excepţional , datorită duratei sale şi a număruluimare de materii prime ale căror preţuri au înregistrat creşteri majore (BancaMondială, 2009).

Totuşi, veniturile din exporturi nu sunt singurii factori cu influenţădirectă asupra cursului de schimb. Un alt determinant major îl reprezintă

politicile naţionale şi, implicit, calitatea guvernării. Spre exemplu, în Brazilia, pe fondul evoluţiei realului pe parcursul anului 2009, în octombrie 2009, s-aimpus din nou o taxă asupra investiţiilor de portofoliu (îndreptate către acţiuni

şi obligaţiuni locale), de 2%, în încercarea de a stopa aprecierea monedeinaţionale (IMF, 2010a, p. 26). 12

În ceea ce priveşte cursul de schimb al RMB, guvernul chinez, cedând



domeniu, printre care şi laureatul premiului Nobel pentru economie, RobertMundell, care afirmă că un curs de schimb flotant al yuanulu i ar putea eroda nu

doar stabilitatea economiei chineze, ci şi pe cea mondială. Încheind paranteza cursurilor de schimb, subliniem că, în ultimă instanţă,

calitatea guvernării este cea care determină dacă abundenţa resurselor naturalese transformă în blestem” sau, dimpotrivă, în binecuvântare”. Fără a intra

într-o analiză detaliată, menţionăm că toate cele patru ţări BRIC au recurs la

strategii şi politici de diversificare a economiilor lor. Rusia şi UE au încheiatrecent chiar un Parteneriat pentru modernizare, ceea ce reflectă deschidereaautorităţilor de la Moscova faţă de cooperare şi inovare. Însă, până în prezent,

nicio instituţie internaţională nu a contabilizat în detaliu externalităţile negativeasupra mediului şi populaţiei, generate de exploatarea resurselor naturale în

ţările BRIC.

Grupul ţărilor BRIC dispune de rezerve valutare însemnate – peste42% din totalul mondial (excluzând rezervele de aur). La finele luniiseptembrie 2010, China deţinea circa 30% din rezervele valutare internaţionale (2650 miliarde dolari), Rusia 5,8% (501 miliarde dolari), India 3,4% (296miliarde dolari), iar Brazilia 3,2% (281 miliarde dolari). China este şiprincipalul investitor în titluri de stat americane. În luna august 2010, China



Graficul 1.4: Clasamentul ţărilor lumii în funcţie de rezervele de aurdeţinute la finele lunii septembrie 2010 (în tone)

Notă: Valoarea unei tone de aur este

1169*32151 dolari=37,5 milioane dolari.

Rezervele de aur la nivel mondial (fără rezervele

instituţiilor financiare internaţionale)=27113tone.

33,6

557,7

612,5

726

765,2

1040,1

1054,1

2435,4

2451,8

3402,5

8133,5

0 2000 4000 6000 8000 10000

43. Brazilia

10. India

9. Olanda

8. Rusia

7. Japonia

6. Elveţia

5. China

4. Franţa

3. Italia

2. Germania

1. SUA



La nivelul comerţului internaţional cu bunuri, grupul BRIC a avut în2009 o pondere de 14,5% în exporturile mondiale şi 12,5% în importuri. China

singură a deţinut în 2009 o cotă de 9,6% în exporturi şi 7,9% în importuri lanivel global. În planul comerţului internaţional cu servicii, grupul a deţinuto cotă de 8,4% în exporturi şi 10,9% în importuri (China singură 3,8% şi,respectiv, 5%) (WTO, 2010c). Ţările BRIC s-au transformat treptat în

destinaţii atractive şi surse însemnate pentru/de ISD. În 2009, la nivel

mondial, grupul a atras 17,4% din fluxurile de ISD receptate şi a contribuit cu10% la fluxurile de ISD generate. Cota BRIC în stocul de ISD global a fost mai

scăzută, de 7,3% în stocul receptat şi 3,7% în cel generat (UNCTAD, 2010),

ceea ce reflectă şi accelerarea procesului de integrare a ţărilor BRIC îneconomia mondială din ultima perioadă sau, echivalent, decalajul temporal

dintre grupul BRIC şi ţările dezvoltate (care deţin încă cea mai mare cotă în

fluxurile comerciale şi investiţionale globale) în privinţa integrăriiinternaţionale.

1.3. Conjunctura economică a ţărilor BRIC în perioada actuală Criza financiară şi economică globală şi-a lăsat amprenta diferenţiat

asupra fiecăreia din cele patru ţări BRIC. Ultimul raport al FMI indică faptul că,



Graficul 1.5: Ritmul de creştere a PIB real al Braziliei, Rusiei, Indiei şiChinei, modificări procentuale anuale (în %)

Sursa: IMF (2010b).

Trebuie subliniat că recesiunea economiei UE – cea mai mare piaţă dedesfacere pentru ţările BRIC – , în special nivelurile ridicate ale datoriei publice

şi ale deficitului bugetar (raportate la PIB) din numeroase ţări comunitare, s-aureflectat negativ şi asupra celor patru economii emergente, prin intermediul

fluxurilor comerciale şi de ISD. Guvernele tuturor celor patru ţări din grupul BRIC au adoptat o serie de

-10,0

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

Media

1992-

2001

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

(e)

2011

(p)

2015

(p)

China India Brazilia Rusia



Pentru perioada 2011-2014, investiţiile publice şi private aferente PAC 2sunt estimate la 959 miliarde reali (534 miliarde dolari), iar după 2014, la 632

miliarde reali (352 miliarde dolari). Ministrul de finanţe brazilian consideră căPAC 2 nu reprezintă o ameninţare pentru obiectivul guvernului, de a trece de la

deficite bugetare la excedent în 2013.În cadrul PAC 2 aferent perioadei 2011-2014, ponderea cea mai mare

din investiţii revine sectorului energetic (260 miliarde dolari, aproape jumătate

din bugetul PAC 2). Pentru programul guvernamental de subvenţionare aconstrucţiei de locuinţe (Casa mea, viaţa mea”), care are în vedere construireaa 2 milioane de locuinţe pentru populaţia cu venituri scăzute, este prevăzutăsuma de circa 155 miliarde dolari (29%). Pentru infrastructura de transport,

planul indică cheltuieli de 58 miliarde dolari (11%). Restul bugetului PAC 2revine altor proiecte de urbanizare, canalizare, distribuţia de energie (Wheatley

2010a).Planul a fost considerat de opoziţie drept un instrument electoral pentru

alegerile prezidenţiale din octombrie 2010. Însă Dilma Rousseff,

coordonatoarea PAC şi actuala preşedintă a Braziliei susţine că scopul acestuiaîl reprezintă impulsionarea creşterii economice şi dezvoltarea Braziliei. Nutrebuie omis faptul că Brazilia va fi în 2014 amfitrioana Campionatului



lansarea anul acesta a Parteneriatului UE-Rusia pentru modernizare, în cadrulreuniunii bilaterale la nivel înalt de la Rostov pe Don (31 mai-1 iunie 2010).

Impactul crizei financiare şi economice mondiale s-a resimţit la nivelulChinei îndeosebi prin efectele induse de diminuarea cererii externe, reflectând

puternica sa dependenţă de exporturi. Reacţia autorităţilor de la Beijing a fost promptă, China adoptând în noiembrie 2008 cel mai substanţial pachet de

stimulente economice la nivelul Asiei, în valoare de 4000 miliarde yuani (585

miliarde dolari sau 13% din PIB) pentru perioada 2009-2010 (ADB, 2010a şi2010b). Investiţiile masive în infrastructură şi stimularea cererii interne, caurmare a implementării pachetului de măsuri stimulative, reflectăsupracapacitatea de producţie existentă în China şi un risc latent alsupraîncălzirii economiei.

Banca Centrală a Chinei a majorat deja anul acesta ratele rezervelor

minime obligatorii ale băncilor de mai multe ori. Guvernul chinez intenţionează,astfel, să frâneze creşterea creditului, pentru acest an estimându-se un nivel alexpansiunii creditului de 1400 miliarde dolari (7500 miliarde yuani), faţă denivelul record de 9590 miliarde yuani în 2009. În primul trimestru din 2010,

băncile au acordat împrumuturi totale care acoperă 35% din ţinta guvernuluipentru întregul an.



rata rentabilităţii financiare în anumite sectoare, cum este cel imobiliar. Acestdecalaj este principalul determinant al speculaţiilor şi investiţiilor în exces şi

este dificil de contracarat, în condiţiile menţinerii ratelor dobânzilor la un nivelscăzut (rata dobânzii de referinţă a fost în China de 5,56% în octombrie 2010,

comparativ cu: 10,75% în Brazilia şi 7,75% în Rusia, însă apropiată de cea aIndiei, de 5%).

Un alt factor important, care a condus la adoptarea deciziei recente de

politică monetară a guvernului chinez, de majorare a ratei rezervelorminime obligatorii, îl reprezintă şi fluxurile de capital speculativ.

Investitorii speculează prin achiziţionarea de yuani, mizând pe revalorizareamonedei naţionale chineze în viitorul apropiat. Administraţia de stat pentruschimb valutar din China a înăsprit recent reglementările referitoare la sistemulde creditare peste hotare prin intermediul băncilor chinezeşti, iar împreună cu

Banca Centrală a Chinei a anunţat o monitorizare mai strictă a fluxurilor decapital.Măsurile de redresare economică adoptate de guvernul chinez diferă

considerabil de cele implementate în celelalte ţări BRIC. Fără a ne propune săfacem o analiză exhaustivă a acestora, ne oprim asupra unui singur aspect.

China este singura ţară din grupul BRIC care a investit sume remarcabile



ratei dobânzii de referinţă au fost concentrate în perioada septembrie – decembrie 2008 (de la 7,47% la 7,2% în septembrie, 6,93%, 6,66% în

octombrie, 5,58% în noiembrie şi 5,31% în decembrie). Prima majorare a avutloc abia în octombrie 2010, la 5,56%. În schimb, Banca Centrală a Rusiei a

recurs la creşterea ratei dobânzii de politică monetară în primele faze ale crizei, pentru a stopa depreciarea masivă a rublei. Însă, după stabilizarea cursului deschimb, rata dobânzii a fost diminuată de 14 ori în perioada aprilie 2009-mai

2010, de la vârful de 13%, la 7,75%, cât este şi în prezent (octombrie 2010).Măsurile anti-ciclice adoptate de guvernele ţărilor BRIC s-au reflectat şiasupra soldului bugetar, în sensul înregistrării de deficite bugetare remarcabile,comparativ cu perioada anterioară. Evoluţia soldului bugetar al Rusiei estenota bilă întrucât, dintre cele patru economii emergente, numai Rusia înregistra

în 2008 un excedent (de 4,3%), iar în 2009 a marcat un deficit de 6,2%, mai

ridicat decât cele înregistrate de China şi Brazilia, însă inferior celui al Indiei(de aproape 10%). Prognozele FMI indică, însă, ameliorarea deficitelor bugetare în 2011-2014.

Graficul 1.6: Deficitul bugetar al ţărilor BRIC în 2002-2015(în % din PIB)



Graficul 1.7: Rata şomajului în perioada 2002-2010 la nivelulBraziliei, Chinei şi Rusiei (în procente din populaţia activă)

Note: 1. Datele referitoare la rata şomajului din India lipsesc, atât

din statisticile oficiale, cât şi din cele ale organizaţiilor

internaţionale.2. Estimări pentru anul 2010.

Sursa: IMF (2010e).

Statisticile actuale arată că producţia industrială, vânzările cu amănuntul,încrederea investitorilor şi a consumatorilor sunt pe o traiectorie ascendentă în

0,0

5,0

10,0

15,0

Brazilia China Rusia

Brazilia 11,7 12,3 11,5 9,8 10,0 9,3 7,9 8,1 7,2

China 4,0 4,3 4,2 4,2 4,1 4,0 4,2 4,3 4,1

Rusia 8,0 8,6 8,2 7,6 7,2 6,1 6,4 8,4 7,5

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010



Graficul 1.8: Rata inflaţiei (calculată ca medie anuală a indiceluiarmonizat al preţurilor de consum) la nivelul ţărilor BRIC, în perioada

2002-2010 (în %)

Surse: IMF (2010b şi 2010e).

Criza globală a contribuit la modificarea percepţiei investitorilor cu privire la riscuri şi randamente pe pieţele mature, în contrast cu pieţele

emergente. Balanţa s-a înclinat în favoarea celor din urmă, datorită evoluţiei

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

Brazilia 8,4 14,8 6,6 6,9 4,2 3,6 5,7 4,9 5,0

China -0,8 1,2 3,9 1,8 1,5 4,8 5,9 -0,7 3,5

India 4,3 3,8 3,8 4,2 6,2 6,4 8,3 10,9 13,2

Rusia 15,8 13,7 10,9 12,7 9,7 9,0 14,1 11,7 6,6

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010



următoare, experţii FMI prognozează o îmbunătăţire remarcabilă a balanţeicontului curent al Chinei, în contrast cu diminuarea în continuare aexcedentelor Rusiei. În perioada 2011-2015, atât pentru Brazilia, cât şi pentruIndia se prefigurează solduri negative ale balanţei contului curent raportată laPIB. Însă, în timp ce deficitul contului curent raportat la PIB în cazul Indiei seînscrie pe o pantă descendentă, cel al Braziliei se menţine în jurul nivelului de3,3%.

Graficul 1.10: Balanţa contului curent, ţările BRIC, în perioada 2002-2015(în % din PIB)

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

China Rusia India Brazilia

China 2,4 2,8 3,6 7,1 9,3 10,6 9,6 6,0 4,7 5,1 5,5 6,2 7,0 7,8

Rusia 8,4 8,2 10,1 11,1 9,5 5,9 6,2 4,0 4,7 3,7 2,5 2,1 1,6 1,3

India 1,4 1,5 0,1 -1,3 -1,0 -0,7 -2,0 -2,9 -3,1 -3,1 -3,1 -2,7 -2,4 -2,2

Brazilia -1,5 0,8 1,8 1,6 1,2 0,1 -1,7 -1,5 -2,6 -3,0 -3,3 -3,3 -3,2 -3,3

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



ultimul deceniu să deţină ponderi din ce în ce mai ridicate în fluxurilecomerciale şi investiţionale internaţionale. Cu toate acestea, grupul BRIC este

devansat de UE, care îşi adjudecă în continuare poziţia de principal exportator şi importator de bunuri şi servicii şi, totodată, de principală sursă şi destinaţie ainvestiţiilor străine directe (ISD) la nivel mondial, dacă ţinem cont de ambelefluxuri, intra+extra-UE. Însă, dacă luăm în calcul doar fluxurile extra-UE,

UE-27 a deţinut în 2009 o pondere de 16,2% din exporturile mondiale debunuri, fiind devansată de BRIC, cu o cotă de 19,2%. Rămânând în planulfluxurilor extracomunitare, la importul de bunuri, cota UE în totalul mondial afost în 2009 de 17,4%, iar cea a BRIC de 16,5%. În schimb, la nivelul

schimburilor comerciale internaţionale cu servicii, excluzând fluxurileintracomunitare, UE devansează clar grupul BRIC (la export, cotă de 26,3%din totalul mondial, comparativ cu 11,5%, iar la import, 23%, faţă de 14,5%).

1.4.1. Comerţul cu bunuri şi servicii al ţărilor BRIC în perioada1999-2009

În ultimii 20 de ani, China a avut o evoluţie spectaculoasă în ceea ce priveşte creşterea economică, dezvoltarea infrastructurii şi atragerea de ISD,

ceea ce s-a reflectat pozitiv şi asupra comerţului său exterior. Deşi a înregistrat



În 2008, anul în care China a marcat nivelul maxim al exporturilor salede bunuri (peste 1430 miliarde dolari), volumul valoric al acestora depăşea de 3

ori valoarea exporturilor Rusiei, de 7,2 ori pe cea a Braziliei şi de 7,3 ori pe ceaa Indiei.

Atât exporturile, cât şi importurile de bunuri au înregistrat un trendcrescător în perioada analizată, iar excedentul balanţei comerciale a depăşitpragul de 100 miliarde dolari în 2005, de atunci crescând de la an la an,ajungând la 298 miliarde dolari în 2008 (cel mai mare excedent comercial dinlume, devansându-l chiar şi pe cel al Germaniei).

În 2004, exporturile de bunuri ale Chinei le-au depăşit pentru prima datăpe cele ale Japoniei, în 2007 pe cele ale SUA, iar în 2009 şi pe cele ale Germaniei, China fiind astfel ocupanta locului 1 în ierarhia principalelor ţăriexportatoare pe plan mondial. China a fost în 2009 al doilea mare importator

mondial de bunuri, după SUA.În timp ce China a reuşit să obţină în perioada 1999-2009 excedenteremarcabile în comerţul cu bunuri, în planul comerţului cu servicii, aceasta a

înregistrat deficite în creştere în intervalul menţionat, deşi mult mai scăzute încomparaţie cu cele din sfera bunurilor . În 2009, China a marcat cel mai ridicat

deficit comercial al balanţei serviciilor, de 29,6 miliarde dolari.



Graficul 1.13: Balanţa comerţului cu bunuri şi servicii al ţărilor BRIC în perioada 1999-2009 (în milioane dolari)

Bunuri Servicii

Sursa: WTO (2010c).

În perioada 1999-2002, comerţul cu bunuri al Braziliei s-a caracterizat

prin creşteri şi descreşteri succesive ale exporturilor şi importurilor şi o balanţăcomercială deficitară până în 2002. Începând din 2003, exporturile şiimporturile au marcat un trend crescător, iar balanţa comercială s-a menţinut

excedentară. Exporturile au depăşit pentru prima dată pragul de 100 miliardedolari în 2005, iar importurile au trecut de acelaşi nivel în 2007. În 2006,Brazilia a înregistrat cea mai ridicată valoare a excedentului său comercial, de

-200.000

-100.000

0

100.000

200.000

300.000

400.000

1 9 9

9

2 0 0

0

2 0 0

1

2 0 0

2

2 0 0

3

2 0 0

4

2 0 0

5

2 0 0

6

2 0 0

7

2 0 0

8

2 0 0

9

China Rusia Brazilia India

-40.000

-30.000

-20.000

-10.000

0

10.000

20.000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

India Brazilia Rusia China



Graficul 1.14: Comerţul Braziliei cu bunuri şi servicii în perioada 1999-2009 (în milioane dolari)

Bunuri Servicii

Sursa: WTO (2010c).

În cazul Federaţiei Ruse, ca şi în cel al Braziliei, perioada 1999-2002 secaracterizează prin creşteri şi descreşteri succesive ale exporturilor şi ale

importurilor de bunuri, după care se remarcă un trend crescător al acestora.Totuşi, spre deosebire de Brazilia, balanţa comercială a Rusiei a fost

excedentară în întregul interval 1999-2009. În general, ritmul de creştere aexporturilor a fost mai ridicat decât cel al importurilor. Volumul valoric maxim

al exporturilor ruseşti a fost înregistrat în 2008 (471,6 miliarde dolari), când a

fost marcat şi cel mai ridicat volum valoric al importurilor (291,9 miliarde

-50.000

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Expor t Impor t Balanţa

-40.000

-20.000

0

20.000

40.000

60.000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9




India este singura ţară din grupul BRIC care a marcat deficite notabile

ale balanţei comerţului cu bunuri (un deficit maxim de 126,2 miliarde dolari în2008), în schimb a reuşit să înregistreze excedente ale balanţei serviciilor înperioada 2004-2009. Soldul pozitiv s-a înscris însă pe o pantă descendentădupă recordul de 16,5 miliarde dolari în 2007.

Graficul 1.16: Comerţul Indiei cu bunuri şi servicii în perioada 1999-2009(în milioane dolari)

Bunuri Servicii

Sursa: WTO (2010c).

-200.000-100.000

0

100.000

200.000

300.000

400.000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Export Import Balanţa

-20.000

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9




importurilor de bunuri cu 18%, comparativ cu nivelurile maxime înregistrate în2008. Excedentul balanţei comerciale s-a micşorat corespunzător, cu 127

miliarde dolari faţă de maximul realizat în 2008, ajungând până la nivelul deaproximativ 240 miliarde dolari.

Comparativ cu fluxurile comerciale de bunuri ale BRIC, cele de serviciise situează la niveluri mult mai scăzute (raport de 1:6,4 la export şi 1:4,6 laimport în 2009). După cum fluxurile de bunuri ale grupului BRIC s-audiminuat în 2009, faţă de nivelul maxim atins în 2008, şi valoarea exporturilor şi importurilor de servicii ale ţărilor BRIC a scăzut în 2009, însă nu atât deintens ca în cazul comerţului cu bunuri. În perioada 1999-2008, valoarea

exporturilor de servicii s-a majorat de circa 6 ori (de la 56,1 miliarde dolari la328,4 miliarde), iar valoarea importurilor de aproximativ 5 ori (de la 74,7

miliarde la 363,4 miliarde), în schimb, în 2009, valoarea exporturilor a scăzut

cu 13,7%, iar a importurilor cu 6%, până la nivelurile de 283,5 miliarde şi,respectiv, 341,4 miliarde dolari.Soldul balanţei comerţului cu servicii, în contrast cu balanţa bunurilor, a

fost negativ în întregul interval 1999-2009, deficitul comercial continuând săcrească şi în 2009. În perioada menţionată, deficitul s-a majorat de la 18,6

miliarde la 57,9 miliarde dolari.



cotelor Chinei şi Indiei. Ponderea Braziliei în fluxurile comercialeinternaţionale a stagnat, iar cea a Rusiei s-a diminuat uşor.

Graficul 1.18: Ponderile ţărilor BRIC în exporturile şi importurileinternaţionale de bunuri (în %)

Export Import

Sursa: Calcule pe baza datelor statistice furnizate de WTO (2010c).

În planul comerţului cu servicii, ponderea grupului BRIC înexporturile mondiale s-a diminuat uşor în 2009, cu 0,2 puncte procentuale,

până la nivelul de 8,4%, în timp ce cota în importurile internaţionale acontinuat să crească, până la 10,9%. La exportul de servicii, ponderile Braziliei

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9


0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

China India Rusia Brazilia



import) decât în exporturile şi importurile de servicii (cote de 8,4% şi, respectiv,10,9%). În sfera comerţului cu bunuri, ponderea grupului BRIC este mai

ridicată în exporturi decât în importuri, în timp ce la nivelul comerţului cuservicii, cota sa este mai mare în fluxurile totale de import decât în cele de

export.

Graficul 1.20: Ponderile ţărilor BRIC în exporturile şi importurileinternaţionale de bunuri şi servicii (în %)

Bunuri Servicii

Sursa: Calcule pe baza datelor statistice furnizate de WTO (2010c).

În ierarhia ţărilor lumii în funcţie de valoarea exporturilor de bunuri în

14,514,213,512,611,710,39,38,47,6

7,06,2

12,511,710,79,99,38,67,86,96,3

5,75,1

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Export Import

10,910,2

9,38,7

8,07,36,76,66,45,95,5 8,48,68,0

7,46,75,95,25,04,74,44,0

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Import Export



În schimb, în clasamentul principalilor exportatori şi importatorimondiali de servicii, poziţiile pe care şi le-au adjudecat în 2009 ţările BRIC au

fost mai modeste. La export, China a ocupat locul 5 (3,8% din totalul mondial),India 12 (2,6%), Rusia 23 (1,2%), iar Brazilia 31 (0,8%), în timp ce la import

China s-a situat pe locul 4 (5% din total), India 12 (2,5%), Rusia 16 (1,9%) şiBrazilia 21 (1,4%).

Graficul 1.22: Locul ţărilor BRIC în ierarhia principalilor exportatori şiimportatori mondiali de servicii (miliarde dolari)Export Import

26

87

129

143

227

233

474

41

0 100 200 300 400 500

31. Brazilia

23. Rusia

12. India

5. China

4. Franţa

3. Germania

2. Marea Britanie

1. SUA

44

59

253

331

80

147

158

161

0 100 200 300 400

21. Brazilia

16. Rusia

12. India

5. Japonia

4. China

3. Marea Britanie

2. Germania

1. SUA



Evoluţia cea mai spectaculoasă este cea a Chinei; cota produselor HT înexporturile sale aproape s-a triplat în perioada 1995-2008 (de la 10,5%,

ajungând la 28,7%).În comerţul internaţional cu produse de tehnologie medie şi ridicată,

dintre cele patru ţări BRIC, se remarcă ponderile ridicate deţinute de China lanivel mondial, atât în exporturi, cât şi în importuri (WTO, 2010c). Cota

ridicată în importuri se explică prin importul de produse semifabricate, părţi şi piese componente (provenite cu precădere din ţările asiatice), pe care China le

integrează în produsele finite exportate către restul lumii. Astfel, la categoria deechipamente de birou şi telecomunicaţii, balanţa comercială a Chinei esteexcedentară (excedent de 132 miliarde dolari în 2009), în timp ce balanţa lacategoria de circuite integrate (inputuri pentru producţia de echipamente de

birou), balanţa sa comercială este deficitară (deficit de 97 miliarde dolari în

2009). Categoriile de bunuri la care cotele Chinei în exporturile şi / sauimporturile mondiale depăşesc 10% din totalul mondial sunt: echipamentele de

birou şi telecomunicaţii (cu cele două componente: echipamentele de procesareelectronică a datelor şi echipamente de birou; echipamente de telecomunicaţii)şi circuite integrate, cotele celorlalte ţări BRIC în aceste fluxuri fiind mult mai



La echipamente de procesare electronică a datelor şi echipamentede birou, la export, China ocupă locul 1, iar la import, locul 3. Dintre

celelalte ţări BRIC, niciuna nu se regăseşte printre primele 15 ţăriexportatoare, în timp ce Rusia ocupă poziţia a 13-a la import;

La categoria de circuite integrate, China ocupă locul 5 la export,însă îşi adjudecă locul 1 la import. Tot la import, Brazilia se află pe locul14, iar India pe locul 15; În domeniul echipamentelor de telecomunicaţii, la export, China

se află pe locul 2, iar India pe locul 15, în timp ce, la import, China ocupă locul 4, India 9, Rusia 12, iar Brazilia 13.

În ceea ce priveşte produsele chimice (inclusiv cele farmaceutice) şiprodusele din industria auto, cotele Chinei, deşi în general mai ridicate decâtcele deţinute de Brazilia, Rusia şi India,18 sunt modeste, în comparaţie cu cele

menţionate la categoriile anterioare. Astfel, în comerţul cu produse chimice,ponderea Chinei în totalul mondial este de 4,3% la export şi 7,5% la import(2% la exportul şi 1,5% la importul de produse farmaceutice), iar la nivelul

comerţului cu produse ale industriei auto, 2,3% la export şi 3,6% la import.În schimb, UE-27, ca entitate, se menţine pe primul loc în exporturile şi

importurile mondiale de bunuri şi servicii, dacă ţinem cont de fluxurile



În ceea ce priveşte comerţul cu servicii, exporturile UE de servicii înplan extracomunitar s-au situat în 2009 la nivelul de 652 miliarde dolari (în

scădere cu 14% faţă de 2008), iar importurile la 543 miliarde dolari (diminuarecu 13%). Balanţa serviciilor a fost excedentară (sold de +109 miliarde dolari),în contrast cu deficitul balanţei comerţului cu bunuri (de 145 miliarde dolari).Cotele UE în exporturile şi importurile mondiale de servicii, ţinând cont numaide fluxurile extra-UE, au fost în 2009 de 26,3% şi, respectiv 23%, mult mairidicate decât cele din sfera comerţului cu bunuri. Dacă luăm în calcul atâtfluxurile extracomunitare, cât şi cele intracomunitare, ponderea UE în

exporturile şi importurile de servicii a fost în 2009 de 45,6% şi, respectiv,42,3%. Totuşi, aceste niveluri sunt inferioare celor marcate în anii precedenţi,unul dintre determinanţii acestei evoluţii fiind şi trendul ascendent alexporturilor şi mai ales importurilor de servicii ale Chinei, Indiei, Rusiei şi

Braziliei.

1.4.2. Evoluţia fluxurilor şi a stocului de ISD receptate şi generate deţările BRIC în perioada 1999-2009, comparativ cu UE

Fluxurile şi stocurile de ISD ale ţărilor BRIC în perioada recentă În opinia experţilor internaţionali, progresul înregistrat de China şi



treptat în actori însemnaţi în sfera fluxurilor de ISD. În 2009, grupul celor patru economii emergente a atras 17,4% din fluxurile de ISD receptate şi a

contribuit cu 10% la fluxurile de ISD generate la nivel mondial. Cota BRIC înstocul de ISD global în 2009 a fost mai scăzută, de 7,3% în stocul receptat şi3,7% în cel generat, ceea ce reflectă participarea cu întârziere a acestor ţări lafluxurile de ISD globale, comparativ cu statele dezvoltate.

China a atras şi în 2009 cea mai mare valoare a fluxurilor de ISD receptate de ansamblul grupului BRIC: 95 miliarde dolari, în scădere cu 12,3%comparativ cu nivelul înregistrat în 2008. Rusia a atras în 2009 fluxuri de ISD

în valoare de 38,7 miliarde dolari (aproape jumătate din valoarea înregistrată în2008), India 34,6 miliarde dolari (diminuare cu 14% comparativ cu 2008), iarBrazilia 25,9 miliarde dolari (scădere cu peste 42% faţă de valoarea din 2008).

Dintre ţările BRIC, cea mai mare scădere în valoare absolută a fluxurilor

de ISD receptate în 2009, faţă de 2008, a înregistrat-o Rusia (36,7 miliarde),urmată de Brazilia (diminuare cu 19 miliarde dolari), China (scădere cu 13miliarde dolari) şi India (5,8 miliarde dolari).

La nivelul grupării BRIC, în 2009, China a atras 49% din totalul ISDreceptate, Rusia aproape 20%, India 17,8%, iar Brazilia 13,2%.

În plan regional, la nivelul Asiei de Est, Sud-Est şi Sud, China a atras



în anii ‟80, cotele acestora în fluxurile de ISD regionale au început să sediminueze începând din anii ‟90. Integrarea economică din Asia a impulsionat

investiţiile intraregionale – care reprezintă circa 40% din stocul total de ISDreceptat de Asia de Est, Sud-Est şi Sud (UNCTAD, 2010, p. 40). În anul 2008,

UE a avut o cotă de 14,3% în stocul de ISD regional, SUA şi Japonia, aproapela egalitate, aproximativ 8%, iar patru paradisuri fiscale insulare 15,1%.

Urmând exemplul CTN japoneze, companiile din Hong Kong-China,Taiwan-China, Coreea de Sud şi Singapore (tigrii asiatici” din primageneraţie) şi-au relocalizat capacităţile productive în ţări din Asia, pentru a

beneficia de costuri de producţie mai scăzute, sporindu-şi, astfel, nivelulcompetitiv şi promovând restructurarea industrială şi modernizarea propriiloreconomii naţionale. Pe baza acestui proces de relocalizare a producţiei, ţărilegazdă asiatice şi-au sporit accesul la capital, noi tehnologii, capacităţi

productive şi pieţe de desfacere.Este interesant de notat faptul că fluxurile de ISD dintre China şiASEAN19 au sporit substanţial în anii ‟2000, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor lor comerciale. Intrarea în vigoare a zonei de liber schimb China-ASEAN laînceputul anului 2010 contribuie la consolidarea şi mai puternică a integrăriieconomice dintre aceste ţări şi, implicit, a fluxurilor comerciale şi de investiţii



asiatică din 1997-1998 şi de criza financiară şi economică mondială recentă,rolul Chinei în regiune a devenit din ce în ce mai pregnant.

China joacă un rol complex în procesul actual de restructurareindustrială şi modernizare economică în Asia (UNCTAD, 2010, p. 42). În

primul rând , China continuă să fie atractivă pentru ISD în căutare de piaţă, însăregiunile sale estice devin mai puţin atractive pentru ISD în căutare de eficienţă(din perspectiva costurilor de producţie). În al doilea rând , China s-atransformat într-o sursă importantă de capital şi tehnologie pentru vecinii săi cuvenituri mai scăzute. În al treilea rând , la nivel naţional, este în plinădesfăşurare o nouă etapă a modernizării industriale, cu implicaţii majore,deopotrivă pentru cea mai mare economie asiatică şi pentru vecinii săi.Anumite activităţi ale industriei prelucrătoare, orientate spre export şi plasate în

partea inferioară a lanţului valorii, au fost transferate din zonele de coastă în

ţările vecine, în timp ce ISD în căutare de eficienţă din estul teritoriului au fostorientate către produse din partea superioară a lanţului valorii, iar ISD încăutare de piaţă au început să se îndrepte şi spre regiuni din centrul şi vestulChinei.

Datorită mărimii economiei sale şi potenţialului de creştere economică,China reprezintă o adevărată forţă, cu un impact puternic nu numai asupra



Caraibe în 2009. Achiziţiile şi fuziunile au fost grav afectate, valoarea acestor tranzacţii fiind negativă în 2009.

Potrivit sondajelor de opinie efectuate în rândul investitorilor majori,Brazilia şi Mexic se menţin pe lista destinaţiilor atractive pentru ISD, ceea ce

va conduce în 2010 la relansarea fluxurilor de ISD în regiune.În ceea ce priveşte fluxurile de ISD generate de Brazilia, acestea au

înregistrat în 2009 valoarea de -10 miliarde dolari, datorită unui val de împrumuturi intra-firmă, efectuate de filialele braziliene din străinătate cătrefirmele mamă. În perioada anterioară, Brazilia a generat fluxuri semnificativede ISD: în 2007 aproape 13%, iar în 2008 aproximativ 25% din totalul regional.

Principalele firme latino-americane investitoare sunt, în general, celemai mari şi mai vechi grupuri de afaceri, care au prosperat în perioada desubstituire a importurilor. În Brazilia, dar şi în alte ţări din America Latină şi

Caraibe (spre exemplu, Mexic), politicile de privatizare au generat campioninaţionali”. De dată mai recentă, stimulentele acordate de guvernul brazilian(spre exemplu, linii de credit ţintite”) au susţinut, la rândul lor, procesul de

expansiune a firmelor naţionale peste hotare. Totuşi, accesul limitat la surseinterne de finanţare şi situaţia actuală de pe pieţele financiare internaţionale ar

putea frâna expansiunea viitoare a CTN din America Latină şi Caraibe. Pe de



Comentarii pe marginea ISD generate de ţările BRIC Ritmurile susţinute de creştere economică şi majorarea preţurilor la

produsele de bază în perioada 2003-2008, alături de liberalizarea regimuluiinvestiţiilor în majoritatea ţărilor gazdă au condus la o expansiune fărăprecedent a fluxurilor de ISD generate de ţările BRIC. Valoarea acestorfluxuri a atins un nivel maxim de 147 miliarde dolari în 2008, reprezentând

circa 9% din fluxurile mondiale, comparativ cu mai puţin de 1% în urmă cu undeceniu. Deşi fluxurile de ISD generate de BRIC au scăzut în 2009, ca urmarea crizei financiare şi economice globale, cota grupului BRIC în fluxurile de

ISD globale, atât generate, cât şi receptate, a continuat să crească . Mai mult

decât atât, CTN din cele patru ţări au fost din nou investitori deosebit de activi în primele cinci luni din 2010.

ISD generate de BRIC au fost stimulate de sporirea achiziţiilor şi

fuziunilor transfrontaliere, situaţie similară cu cea a ţărilor dezvoltate. Înperioada 2000-2009, firmele indiene au încheiat 812 contracte de achiziţiepeste hotare, cele chineze 450, cele ruse 436, iar cele braziliene 190. Uneletranzacţii de acest gen au depăşit valoarea de 1 miliard dolari (UNCTAD,2010).

În clasamentul primelor 100 de CTN nefinanciare, în funcţie de



Într-o primă etapă, CTN din ţările BRIC s-au extins cu precădere în plan regional, adesea în ţări gazdă cu afinităţi culturale cu ţara de

origine. Ulterior, în căutare de noi pieţe şi resurse, expansiunea s-arealizat în plan global. Spre exemplu, dacă la jumătatea anilor ‟90,stocul de ISD ale Indiei în economii emergente din afara Asiei deţinea opondere de numai 25% din total, în 2008, cota ajunsese la 61%;

Multe CTN din ţările BRIC au devenit jucători globali, deoarecedeţin, printre altele, mărci globale, aptitudini manageriale şi modele deafaceri competitive, spre exemplu: CITIC şi COSCO (China), Lukoil şiGazprom (Rusia), Vale SA (Brazilia), Tata şi ONGC Videsh (India);

Cele mai multe CTN din ţările BRIC sunt motivate mai degrabăde raţiuni strategice, decât de profitabilitatea pe termen scurt, ceea ce

reflectă rolul jucat de întreprinderile de stat în ISD. Majoritatea CTN

chineze sunt companii de stat, însă şi multe CTN din Brazilia, Rusia şiIndia sunt controlate tot de stat (spre exemplu, Petrobras, Gazprom,ONGC Videsh).

Politicile guvernamentale adoptate în ţările BRIC în domeniul ISDau susţinut creşterea fluxurilor generate şi, totodată, implementareaacestor politici este facilitată de rezervele valutare substanţiale de care



Graficul 1.23: Evoluţia fluxurilor de ISD receptate şi generate de China în perioada 1990-2009 (în milioane dolari)

Sursa: UNCTAD (2010).

În cazul Chinei, în 2007, diferenţa dintre fluxurile receptate şi celegenerate a atins cota maximă a perioadei 1990-2009 (61 miliarde dolari). În

India, diferenţa maximă dintre cele două fluxuri s-a înregistrat în 2008 (circa 22miliarde dolari).

Graficul 1.24: Evoluţia fluxurilor de ISD receptate şi generate de India

-

20 000

40 000

60 000

80 000

100 000

120 000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Fluxuri receptate Fluxuri generate



Trebuie subliniat că ISD ruseşti sunt orientate cu precădere cătreachiziţionarea de active strategice în ţările dezvoltate, în activităţi din domeniul

energetic din aval (UNCTAD, 2010, p. 51).

Graficul 1.25: Evoluţia fluxurilor de ISD receptate şi generate deFederaţia Rusă în perioada 1990-2009 (în milioane dolari)


La nivelul Braziliei, în 2006, fluxurile de ISD generate au depăşitfluxurile receptate cu 9,3 miliarde dolari, însă acesta a fost singurul episod din

-

10 000

20 000

30 000

40 000

50 000

60 000

70 000

80 000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9




India 9 (3,1%) şi Brazilia 14 (2,3%), în timp ce în clasamentul principalelordestinaţii ale fluxurilor de ISD pe plan mondial, China s-a clasat a 6-a

(4,4%), Rusia a 7-a (4,2%), iar India a 21-a (1,4%). În ceea ce priveşte fluxurilede ISD generate de Brazilia, acestea au înregistrat în 2009 valoarea de -10

miliarde dolari, datorită unui val de împrumuturi intra-firmă, efectuate defilialele braziliene din străinătate către firmele mamă.

Graficul 1.27: Locul ţărilor BRIC în ierarhia principalelor surse şidestinaţii pentru fluxurile de ISD (milioane dolari)


35 514

35 606

38 722

45 676

48 449

59 628

95 000

129 883

8. Arabia Saudită

7. Germania

6. Rusia

5. Marea Britanie

4. Hong Kong-China

3. Franţa

2. China

1. SUA

43 918

46 057

48 000

52 269

62 705

74 699

147 161

248 074

8. Italia

7. Rusia

6. China

5. Hong Kong-China

4. Germania

3. Japonia

2. Franţa

1. SUA



Graficul 1.28: Locul ţărilor BRIC în ierarhia principalelor surse şidestinaţii de ISD, la nivel de stocuri (milioane dolari)

Stocuri receptate Stocuri generate


163 959

252 456

400 808

473 083

524 938

596 669

670 550

701 643

830 101

912 166

1 125 066

1 132 961

3 120 583

24. India

18. Rusia

12. Brazilia

10. China

9. Canada

8. Olanda

7. Spania

6. Germania

5. Belgia

4. Hong Kong-China

3. Marea Britanie

2. Franţa

1. SUA

77 207

157 667

229 600

248 894

645 918

669 048

740 930

804 779

834 089

850 554

1 378 480

1 651 727

1 719 696

4 302 851

29. India

25. Brazilia

16. China

15. Rusia

10. Spania

9. Belgia

8. Japonia

7. Elveţia

6. Hong Kong-China

5. Olanda

4. Germania

3. Marea Britanie

2. Franţa

1. SUA



Potrivit concluziilor unui sondaj de opinie realizat de experţii

Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), 20 înurmătorii ani, preferinţele managerilor corporaţiilor transnaţionale (CTN)pentru investiţiile efectuate în economiile emergente se pot amplifica, cu

precădere în beneficiul Asiei de Est, Sud şi Sud-Est. Principalele puncte tari ale

acestor regiuni sunt considerate a fi: ritmul de creştere a pieţelor, mărimeaacestora şi forţa de muncă ieftină. În pofida faptului că ţările dezvoltatereprezintă încă amplasamente prioritare pentru investitori, datorită mărimii

pieţei lor şi stabilităţii şi transparenţei mediului de afaceri, toate ţările BRIC seaflă în clasamentul destinaţiilor favorite pentru ISD (UNCTAD 2009b).

Tabelul 1.3: Principalele cinci destinaţii favorite pentru ISD

(în % din numărul respondenţilor) Principalele cinci destinaţii pentru ISD % din numărulrespondenţilor

China 56

SUA 47

India 34

Brazilia 25



costuri, infrastructură, profilul riscului şi calitatea vieţii) este mai importantdecât cel al ţării receptoare pe ansamblu.

Furnizorii globali de servicii, precum: Accenture, ACS, Cognizant,Capgemini, CSC, Genpact, HP/EDS, IBM, Infosys, LogicaCMG, Tata

Consultancy Services (TCS), Satyam şi Wipro continuă să îşi sporească prezenţa internaţională. Diferenţa dintre aceste companii este aceea că furnizori precum IBM şi Accenture se îndreaptă tot mai mult către oraşe indiene din plutonul al doilea şi al treilea, unde costurile sunt mai reduse, în timp cefurnizorii indieni, ca Infosys, TCS şi Wipro aleg cu preponderenţă oraşele dinAmerica de Sud şi Europa de Est (Global Services, Tholons, 2008).

Suntem, aşadar, martorii unui nou trend înregistrat pe scena globală arelocalizărilor activităţilor de servicii: evaluarea unui amplasament în funcţiede caracteristicile proprii ale oraşului de destinaţie, nu ale ţării ca întreg.Furnizorii de servicii caută să obţină maximul de beneficii dintr -un anumit

amplasament, ceea ce reflectă atât maturizarea modelului relocalizărilor internaţionale, cât şi optimizarea modului de furnizare a serviciilor. Un furnizor

poate să aleagă mai multe oraşe din diferite ţări, fiecare oraş dispunând decondiţiile optime pentru furnizarea anumitor linii de servicii. Spre exemplu,dezvoltarea software-ului se face într-un centru, relaţiile cu clienţii într -un al



În ierarhia noilor 50 de amplasamente atractive pentru relocalizări(destinaţii noi sau emergente), figurează patru oraşe din India (Calcutta,

Chandigarh, Coimbatore, Jaipur – poziţiile 6, 12, 17 şi 31), însă apar şase oraşedin China (Shanghai, Beijing, Shenzhen, Dalian, Guangzhou, Chengdu –

poziţiile 2, 3, 10, 16, 23 şi 37), patru din Brazilia (São Paolo, Curitiba, Rio deJaneiro, Brasília – locurile 8, 13, 26 şi 43) şi două din Rusia (St. Petersburg şiMoscova – poziţiile 32 şi 39). Aşadar, 32% din noile amplasamente atractive

pentru relocalizări sunt situate în ţările BRIC.

Graficul 1.30: Ţările unde se află cele mai multe oraşe aflate în clasamentul celor mai atractive destinaţii noi (sau emergente)

China, 6India, 4

Brazilia, 4

Rusia, 2

Mexic, 3

Vietnam, 2

Noile state

membre ale

UE (NSM), 10

Altele, 15

BRIC, 16

Filipine, 4



Graficul 1.31: Cotele de piaţă ale firmelor furnizoare pe piaţa serviciilorasociate cu tehnologia informaţiilor21, în 2008, în funcţie de valoarea totală

a contractelor (în %)

Sursa: TPI (2009).

Serviciile asociate cu tehnologia informaţiilor au drept principal obiectivreducerea costurilor sistemelor IT, în timp ce serviciile de externalizare a

proceselor de afaceri merg mai departe şi contribuie la îmbunătăţirea performanţei, a eficienţei şi productivităţii unei afaceri. Aşadar, firmele indiene

"Cei cinci mari",

40%

"Cei cinci mari

EOMA", 17%

Firme indiene,

10%

Firme japoneze,

1%

Altele, 32%



Graficul 1.32: Cotele de piaţă ale firmelor furnizoarepe piaţa serviciilor de externalizare a proceselor de afaceri,22 în 2008,

în funcţie de valoarea totală a contractelor (în %)

Sursa: TPI (2009).

Datele prezentate anterior subliniază corelaţia existentă întreamplitudinea fenomenului de relocalizare într-o ţară-gazdă şi fluxur ile

comerciale cu servicii ale acesteia. Exemplul cel mai evident este cel al Indiei,o economie emergentă cu un rol major în comerţul internaţional cu servicii şi,

"Cei cinci mari

EOMA", 2%

India, 26%

Altele, 56%

"Cei cinci mari",

16%



din fluxurile de ISD generate la nivel mondial în 2009 (12,7% în 2007 şi 18,3% în 2008).

Franţa a fost în 2009 principalul beneficiar de fluxuri de ISD la nivelcomunitar (aproape 60 miliarde dolari sau 16,5% din total), în pofida scăderiiacestor fluxuri cu 4% comparativ cu nivelul din 2008. Alţi beneficiariînsemnaţi au fost şi Marea Britanie (45,7 miliarde sau 12,6%), Germania (35,6miliarde sau 9,8% din total), Belgia (33,8 miliarde sau 9,3%), Italia (30,5miliarde sau 8,4%), Luxemburg (27,3 miliarde sau 7,5%), Olanda (27 miliarde

sau 7,4%) şi Irlanda (25 miliarde sau 6,9%).

Graficul 1.33: Ierarhia ţărilor din UE în funcţie de valoarea fluxurilor deISD receptate în 2009 (în milioane dolari)



În trei ţări din UE-27 s-a trecut de la fluxuri negative 24 , la fluxuri pozitive (Finlanda, Irlanda, Olanda), în timp ce în alte trei ţări – noi state

membre (NSM), sensul a fost invers (Ungaria, Slovenia şi Slovacia; în 2008,Ungaria fusese ocupanta locului 5 în ierarhia principalilor beneficiari

comunitari de fluxuri de ISD receptate în plan comunitar – aproape 62 miliardedolari).

Singurele ţări în care fluxurile de ISD receptate au fost pozitive în 2008 -2009 şi au marcat un trend ascendent au fost: Luxemburg (creştere de 3 ori),

Danemarca (majorare de 2,9 ori), Italia (creştere cu 79%), Germania (cu 46%),Cipru (cu 44%).

Cauzele acestor evoluţii sunt diverse. Spre exemplu, majorareafluxurilor de ISD receptate de Germania în 2009 s-a datorat sporirii

împrumuturilor intra-firmă, după finalizarea procesului de restructurare amarilor companii.

Valoarea fluxurilor de ISD receptate de Zona Euro a fost de 276miliarde dolari (aproape 76,3% din totalul comunitar), iar cea de la nivelulnoilor state membre (NSM) din afara Zonei Euro de numai 21,4 miliardedolari (6%). Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au atras împreună 64,3miliarde dolari (de trei ori valoarea grupului NSM din afara Zonei Euro sau



Graficul 1.34: Evoluţie comparativă a fluxurilor de ISD receptate şi

generate de UE în perioada 1990-2009 (în milioane dolari)


Franţa şi-a menţinut şi în 2009 poziţia de principală sursă de fluxuri de

ISD din UE (147 miliarde dolari sau 38% din totalul comunitar), deşi valoareaacestor fluxuri a scăzut cu 8,6% faţă de cea înregistrată în 2008. Printre surseleimportante de fluxuri de ISD din UE s-au numărat în 2009 şi: Germania (16%din total), Italia (11%), Suedia (7,8%), Irlanda (5,3%), Marea Britanie (4,8%),

-

200 000400 000

600 000

800 000

1 000 000

1 200 000

1 400 000

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

UE - fluxuri receptate UE - fluxuri generate



Fluxurile generate de Zona Euro au atins nivelul de aproximativ 325miliarde dolari – inferior valorii din 2005. Cu toate acestea, Zona Euro a

generat în 2009 circa 83,6% din fluxurile de ISD generate de UE-27. NSM dinafara Zonei Euro au înregistrat o valoare negativă a fluxurilor de ISD generate

(-875 milioane dolari), în timp ce Marea Britanie, Suedia şi Danemarca, 64,5miliarde dolari.

În concluzie, dacă ţinem cont de fluxurile intra+extra-UE, UE-27, ca

entitate, se menţine pe primul loc, atât în exporturile şi importurile mondialede bunuri şi servicii, cât şi în fluxurile şi stocurile de ISD receptate şi generate

în plan global. Totuşi, ponderile UE în fluxurile comerciale şi investiţionaleinternaţionale s-au înscris în ultimii ani pe o traiectorie descendentă, în contrastcu evoluţia ţărilor BRIC, ale căror ponderi în aceste fluxuri s-au majoratsubstanţial. Iar în planul fluxurilor extracomunitare de bunuri, exporturile UEsunt devansate de exporturile grupului BRIC.

Tabelul 1.4: Ponderile BRIC şi UE în fluxurile şi stocul de ISD globale şi încomerţul internaţional cu bunuri şi servicii la nivelul anului 2009 (în %)

Ţara/grupul de ţări

Ponderea în fluxurilede ISD

Ponderea în stoculde ISD

Ponderea încomerţul

Ponderea încomerţul



mare parte a fluxurilor comerciale ale UE, exporturile şi importurileextracomunitare înregistrează ponderi din ce în ce mai ridicate în fluxurile

totale. Astfel, la nivelul anului 2009, exporturile de bunuri extracomunitare audeţinut o pondere de 35% în exporturile intra+extra-UE, iar importurile

corespunzătoare, circa 38%. Situaţia este similară şi în planul comerţului cuservicii, cu deosebirea că procentajele sunt uşor mai ridicate, iar coteleexporturilor în fluxurile extracomunitare le depăşesc pe cele ale importurilor (aproximativ 43% la export şi 41% la import).25

Aceste tendinţe evidenţiază creşterea importanţei pentru UE a surselor de import şi a pieţelor de desfacere din afara Uniunii.

Graficul 1.36: Ponderea exporturilor şi importurilor extra-UE înexporturile şi importurile totale (extra+intra-UE), bunuri şi servicii, în

perioada 2003-2009 (în procente)Bunuri Servicii

32

34

36

38

40

40

41

42

43

44



La nivelul comerţului cu bunuri, grupul ţărilor BRIC a avut în 2009 o pondere de 25,2% în comerţul UE, acesta devansând chiar cota deţinută de

grupul ţărilor Acordului de liber schimb nord-american (NAFTA), de 18,7%din total.

Graficul 1.37: Principalii parteneri comerciali ai UE în sfera bunurilor, pegrupuri de ţări (în %)

Notă: NAFTA (Acordul de liber schimb nord-american): Canada, Mexic, SUA, AELS (Asociaţiaeuropeană a liberului schimb): Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, CSI (ComunitateaStatelor Independente): Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kârgâzstan, Kazakhstan,

Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, America Latină:

Piaţa comună din America Centrală (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua),

25,2%

18,7%

11,9%10,5%

5,9% 5,2% 5,1% 4,8%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

BRIC NAFTA AELS CSI America

Latină

MEDA (fără

UE şi Turcia)

ASEAN ACP



Graficul 1.38: Comerţul cu bunuri dintre UE şi Brazilia, 2004-2009(în milioane euro)


De altfel, cele mai ridicate deficite comerciale înregistrate de UE înrelaţiile cu partenerii săi comerciali în 2009, au fost cele cu China şi Rusia (133şi, respectiv, 50 miliarde euro – în scădere cu nivelurile din 2008, de

aproximativ 170 şi, respectiv, 70 miliarde euro).

Graficul 1.39: Cele mai ridicate deficite comerciale înregistrate de UE în

27.234

21.567

26.349

21.30017.73816.06314.165

21.719 24.118

32.832 35.89625.656

-4.090-9.547-11.532-9.496-8.055-7.553

-20.000

-10.000

0

10.000

20.000

30.000

40.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009




Graficul 1.40: Comerţul cu bunuri dintre UE şi Rusia, 2004-2009(în milioane euro)


Factorul determinant al diminuării soldului balanţei comerţului cu bunuri în 2009 îl reprezintă criza financiară şi economică globală, care s-a

repercutat şi asupra comerţului UE, în sensul diminuării fluxurilor de export şide import.

Graficul 1.41: Comerţul cu bunuri dintre UE şi India, 2004-2009

83.954112.591

140.916 144.459

177.761

115.392

65.598

105.02889.13772.328

56.69646.030

-49.794-72.732-55.322-68.589-55.895

-37.924

-100.000

-50.000

0

50.000

100.000

150.000

200.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009




Graficul 1.42: Comerţul cu bunuri dintre UE şi China, 2004-2009(în milioane euro)


În perioada 2000-2009, ponderile deţinute de BRIC în exporturile şi,respectiv importurile comunitare de bunuri s-au majorat semnificativ,

remarcându-se cu precădere evoluţia spectaculoasă a cotelor Chinei şi Rusiei pe piaţa UE, mai ales la import. China a fost în 2009 al treilea partener majorde export al UE, Rusia al patrulea, India al optulea, iar Brazilia al 12-lea. În

acelaşi an, China a reprezentat principala sursă a importurilor UE, Rusia a treia,

128.692160.327

194.932232.664 247.933

214.657

81.65678.41671.92863.79451.82548.376

-133.001-169.517-160.736-131.138

-80.316 -108.502

-200.000

-100.000

0

100.000

200.000

300.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009




Graficul 1.43: Ponderea BRIC în comerţul cu bunuri al UE şia UE în comerţul BRIC, în 2009 (în %)

Exportul de bunuri Importul de bunuri

Notă: În cazul UE, s-a ţinut cont numai de comerţul extra-UE.

Sursa: Prelucrare pe baza datelor DG Trade (2010) şi Eurostat (2010).

Analiza interdependenţelor dintre UE şi BRIC în sfera comerţului cu bunuri, la nivelul anului 2009, relevă următoarele concluzii:

La export, gradul de dependenţă a ţărilor BRIC de piaţa internă unicăa UE este mult mai accentuat decât cel al UE de ţările BRIC;

Situaţia este similară şi la import, cu excepţia fluxurilor UE-China: ponderea Chinei în importul UE (aproape 18%) este mai ridicată

2,57,56,0

2,0

20,3 20,4

48,0

22,5

0,0

20,0

40,0

60,0


Ponderea BRIC în exportul UE

Ponderea UE în exportul BRIC

2,1

17,99,6

2,1

16,913,4

46,8

23,2

0,0

20,0

40,0

60,0


Ponderea BRIC în importul UE

Ponderea UE în importul BRIC



21,8% şi, respectiv, 7,7%, iar importurile din Brazilia s-au majorat cu numai1,6% în 2009, faţă de nivelul din 2008.

Graficul 1.44: Schimburile comerciale cu servicii UE-BRIC(în miliarde euro)

Export Import

Sursa: Eurostat (2010).

În ceea ce priveşte cota deţinută de grupul BRIC în comerţul UE cu servicii (export+import), aceasta este mult mai scăzută, comparativ cu

ponderea respectivă în comerţul cu bunuri: 11,2% în exporturi şi 9,1% în

0

5

10

15

20

25

2006 2007 2008 2009

Rusia China Brazilia India

0

5

10

15

20

2006 2007 2008 2009




În comparaţie cu fluxurile comerciale, participarea ţărilor BRIC lafluxurile de ISD ale UE este mult mai redusă.

Tabelul 1.6: Ponderile deţinute de ţările BRIC în fluxurile comerciale şi deISD ale UE, în 2009 (în %)

Ponderea în comerţul extra-UE de bunuri Brazilia Rusia India China BRIC

Export 2,0 6,0 2,5 7,5 18,0Import 2,1 9,6 2,1 17,9 31,7

Ponderea în comerţul extra-UE de servicii Brazilia Rusia India China BRIC

Export 1,8 3,8 1,8 3,8 11,2Import 1,5 2,6 1,8 3,2 9,1

Ponderea în fluxurile extracomunitare de ISD Brazilia Rusia India China BRIC

Fluxuri receptate de UE 1,3 1,4 0,2 0,1 3,0Fluxuri generate de UE 2,6 - 1,2 2 5,8

Notă: Valoarea fluxurilor de ISD ale UE în Rusia a fost negativă în 2009.

Sursa: Prelucrare pe baza datelor DG Trade şi Eurostat (2010).

Cota grupării BRIC în fluxurile de ISD receptate de Uniune în plan

extracomunitar a fost de 3% în 2009, iar cota în fluxurile corespunzătoaregenerate de Uniune a fost uşor mai ridicată, de 5,8%. În planul stocurilor de

ISD receptate şi generate de UE, ponderile corespunzătoare ale BRIC au fost de3,8% şi, respectiv 8,4%.



În pofida amplelor variaţii ale fluxurilor de ISD receptate de UE dinţările BRIC în 2004-2009, centrul de gravitaţie l-a reprezentat în întreaga

perioadă grupul UE-15, care a reuşit să atragă cea mai mare cotă dinaceste fluxuri.

În ceea ce priveşte fluxurile de ISD generate de UE în ţările BRIC, în2009, ISD comunitare în Brazilia s-au situat la nivelul de 6,9 miliarde euro,

după vârful” de 14 miliarde euro în 2007 şi dezinvestirea27 de 1 miliard euro în 2008.

Un fenomen de dezinvestire s-a remarcat şi în Rusia, unde fluxurile deISD ale UE au fost de aproximativ -1 miliard euro, după recordul de 25,6miliarde euro în 2008.

În India, fluxurile de ISD din ţările membre ale UE au însumat valoareade 3,2 miliarde euro în 2009. Şi în perioada 2004-2008 aceste fluxuri au fostrobuste, cifrându-se la: 1,6 miliarde euro, 2,5 miliarde, 2,4 miliarde, 4 miliarde

şi, respectiv, 3,3 miliarde euro – totuşi, mult mai reduse decât potenţialul deabsorbţie.

În cazul Chinei, fluxurile de ISD provenind din UE au fost mai ridicatedecât cele din India în intervalul 2004-2009 (3,9 miliarde, 6,1 miliarde, 6,7

miliarde, 6,6 miliarde, 4,7 miliarde şi, respectiv, 5,3 miliarde).



Elveţia (12,6%), Japonia (4,8%), Canada (4,3%) şi Norvegia (3,7%). Braziliaocupă abia locul 6, Rusia poziţia a 8-a, China locul 11, iar India locul 14.

Graficul 1.46: Primele 20 de economii în funcţie de cota acestora înstocurile de ISD receptate de UE în 2008 (în milioane euro)

6.493

6.531

6.958

7.401

11.366

13.862

19.108

20.657

28.423

41.046

42.101

88.993

105.054

116.927

306.199

1.046.157

16. Israel

15. Islanda

14. India

13. Coreea de Sud

12. Mexic

11. China

10. Hong Kong-China

9. Australia

8. Rusia

7. Singapore

6. Brazilia

5. Norvegia

4. Canada

3. Japonia

2. Elveţia

1. SUA



Graficul 1.47: Primele 20 de economii în funcţie de cota acestora înstocurile de ISD generate de UE în 2008 (în milioane euro)

15 293

19.362

20.933

25.595

28.888

44.103

46.345

47.285

49.048

51.660

58.742

67.127

76.069

80.898

88.864

91.955

112.520

139.903

453.696

1.058.052

20 Venezuela

19. India

18. Egipt

17. Nigeria

16. Coreea de Sud

15. Argentina

14. Africa de Sud

13. China

12. Mexic

11. Turcia

10. Australia

9. Norvegia

8. Japonia

7. Singapore

6. Hong Kong-China

5. Rusia

4. Brazilia

3. Canada

2. Elveţia

1. SUA



BRIC şi cea a UE, complementarităţi care stau, de altfel, la baza parteneriatuluistrategic dintre Uniune şi fiecare ţară BRIC, după cum vom evidenţia în cele ce

urmează.

1.6. Evoluţia cadrului juridic bilateral dintre UE şi ţările BRIC

1.6.1. Brazilia, partenerul strategic al UE din America LatinăUE şi Brazilia au stabilit relaţii diplomatice în 1960, iar de atunci,

raporturile culturale, economice şi politice dintre cele două părţi s-au dezvoltatcontinuu. În prezent, relaţiile bilaterale sunt guvernate de: Acordul cadru decooperare UE-Brazilia (1992), Acordul cadru de cooperare UE-Mercosur(1995) şi Acordul de cooperare ştiinţifică şi tehnologică UE-Brazilia (2004).

În Comunicarea sa din 30 mai 2007, Comisia Europeană a propuslansarea unui parteneriat strategic cu Brazilia, cu ocazia primului summit UE-

Brazilia din 4 iulie 2007 de la Lisabona. Comisia a evidenţiat rolul în creştere pe care îl joacă Brazilia pe scena internaţională şi a identificat domeniile în care

UE are un interes major pentru întărirea cooperării şi dezvoltarea unui dialogaprofundat. Intensificarea dialogului cu cea mai mare economie latino-

americană este considerată de Comisie, totodată, şi una dintre căile de re lansare28



(export+import) dintre UE şi America Latină, fiind urmată la mare distanţă deMexic (19%) şi Argentina (aproape 10%).

Reuniunile bilaterale la nivel înalt reprezintă, la rândul lor, o cale deîntărire a relaţiilor bilaterale. Spre exemplu, la cel de-al treilea summit UE-

Brazilia, care a avut loc în data de 6 octombrie 2009 la Stockholm, s-audezbătut probleme globale (precum energia, schimbările climatice şi crizaeconomică şi financiară mondială), regionale şi bilaterale (în particular stadiulimplementării Planului de acţiune comun, adoptat la cel de-al doilea summit

bilateral, de la Rio de Janeiro din decembrie 2008). În paralel cu summitul de laStockholm s-a desfăşurat şi Forumul de afaceri UE-Brazilia, un alt mijloc de

impulsionare a relaţiilor comerciale şi investiţionale bilaterale.În data de 14 iulie 2010 s-a desfăşurat cel de-al patrulea summit bilateral,

în capitala Braziliei, un accent deosebit punându-se de această dată penecesitatea accelerării negocierilor pentru încheierea Acordului de asociereUE-Mercosur. Negocierile pentru acest Acord, suspendate din 2004, au fostrelansate cu ocazia summitului bilateral UE-Mercosur de anul acesta, de laMadrid (17 mai 2010), iar în perioada 29 iunie-2 iulie 2010, a avut loc primarundă de negocieri, după îndelungata pauză de şase ani.



După expirarea Acordului în 2007, acesta a fost prelungit automat.31 În2008, au avut loc două reuniuni, care au influenţat semnificativ procesul

adoptării unui nou Acord: summitul din oraşul siberian Hanti-Mansiisk/Khanty-Mansiysk, desfăşurat în perioada 26-27 iunie 2008 (cel de-al

21-lea) şi cel de la Nisa, din 14 noiembrie (al 22-lea). La cel de-al 21-leasummit s-a decis, după un an şi jumătate de tatonări, lansarea negocierilor

pentru încheierea unui nou Acord de parteneriat cu Federaţia Rusă , care săînlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare din 1997, ţinând cont de

schimbările majore intervenite atât la nivel global, cât şi regional şi local. Înpofida obiecţiilor Lituaniei, cel de-al 22-lea summit a condus la deblocarea

procesului de negociere a Acordului, proces intrat în impas după conflictulruso-georgian din august 2008. În perioada iulie 2008-mai 2010, s-au

desfăşurat nouă runde de negocieri pentru noul Acord.Fără îndoială, principalul liant dintre economia UE şi cea a Rusiei este

complementaritatea celor două entităţi. Pe de o parte, economia Rusiei esteslab diversificată, aceasta fiind încă puternic dependentă de exploatarea

resurselor naturale, iar procesul de restructurare economică nu se poate realizafără capital şi tehnologii avansate: din exporturi şi ISD atrase, acorduri de

cooperare ştiinţifică şi tehnologică etc. În plus, Rusia are nevoie de pieţe pentru



implementarea Parteneriatului pentru Modernizare, lansat la cel de-al 25-leasummit bilateral (din 31 mai-1 iunie 2010, de la Rostov pe Don) pot contribui

la adâncirea relaţiilor dintre UE şi Rusia şi impulsionarea schimburilor comerciale şi investiţionale dintre cele două părţi.

1.6.3. Parteneriatul strategic UE-India, prea puţin valorificat până în prezent

Relaţiile de cooperare dintre UE şi India îşi au originile în anii ‟60.

Primul Acord-cadru dintre cele două părţi a fost semnat în 1973, acesta fiindurmat în 1981 de un Acord mai larg – Acordul de cooperare comercială şieconomică. Evoluţia relaţiilor bilaterale dintre UE şi India a determinat

încheierea în 1994 a unui nou Acord de cooperare, mult mai complex decâtcele anterioare, care a deschis calea unui amplu dialog politic.

În 2000 a avut loc la Lisabona primul summit bilateral, acesta fiindurmat de alte nouă summituri la nivel înalt, cel de-al 10-lea desfăşurându-se pe6 noiembrie 2009 la New Delhi. O importanţă aparte o are reuniunea la nivel

înalt din 2005 (New Delhi), când a fost adoptat primul Plan de acţiune comun.Acesta prevede, printre altele, constituirea unui grup la nivel înalt în domeniul

comerţului, care să analizeze căile de adâncire şi lărgire a relaţiilor comerciale



importurilor din UE, impulsionarea fluxurilor investiţionale şi a schimburilor comerciale bilaterale.

În domeniul ştiinţei şi tehnologiei, relaţiile de cooperare dintre UE şiIndia sunt puternice. În data de 23 noiembrie 2001, cele două părţi au semnatun Acord de cooperare bilateral în acest sector. Pe această bază, UE şi Indiacooperează în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru (FP7) pentru cercetare

şi dezvoltare tehnologică 2007-2013. În prezent, există un Acord de cooperare bilateral în domeniul cercetării pentru obţinerea energiei prin fuziune

nucleară, 33 iar cele două părţi au în vedere şi încheierea unui Acord decercetare-dezvoltare în sfera utilizării energiei nucleare în scopuri paşnice.34

Totuşi, în pofida eforturilor bilaterale de întărire a cooperării la toatenivelurile, dintre relaţiile UE cu partenerii săi strategici (SUA, Canada, Japonia,Rusia, China, India, Brazilia), cea cu India este cel mai puţin avansată, ceea cese evidenţiază şi la nivelul schimburilor comerciale şi investiţionale bilaterale.

1.6.4. UE şi China, „parteneri mai apropiaţi, responsabilităţi încreştere”

China şi UE au stabilit relaţii oficiale bilaterale în 1975, iar în 1978 afost semnat primul Acord comercial dintre cele două părţi. Pentru a reflectadezvoltarea treptată a relaţiilor bilaterale Acordul din 1978 a fost înlocuit în



Chinei în relaţiile cu UE”, care evidenţiază obiectivele politicii chineze faţă deUE, domeniile de cooperare şi măsurile aferente pentru cinci ani.

În 24 octombrie 2006, CE a publicat Comunicarea UE-China: partenerimai apropiaţi, responsabilităţi în creştere”, iar în paralel cu aceasta, documentulde lucru cu privire la comerţul şi investiţiile bilaterale, intitulat Concurenţă şi

parteneriat”, care analizează schimburile comerciale dintre UE şi China şi perspectivele acestora, pornind de la strategiile politice şi economice precum şi politica în domeniul concurenţei şi cea de cooperare.

În august 2007, CE a lansat China: Document de strategie de ţară 2007-2013” şi Programul Multianual Orientativ 2007-2010”. Pentru perioada 2007-

2010, CE alocă circa 128 milioane euro din suma totală de 224 milioane euro,pentru:

Domeniile acoperite de dialogul politic UE-China, inclusiv relaţiile bilaterale de comerţ, schimburile de afaceri, dezvoltarea socio-

economică, sprijinirea procesului intern de reformă; Schimbările climatice, mediul, energia; Dezvoltarea resurselor umane.În data de 25 aprilie 2008, UE şi China au lansat la Beijing mecanismul

de dialog bilateral la nivel înalt pe teme economice şi de comerţ. Până la aceadată existau deja peste 20 de dialoguri sectoriale pe teme economice între UE



dezvoltarea durabilă, transportul, legislaţia). La reuniunea inaugurală, s-austabilit un plan de lucru şi un calendar al activităţilor.

Decizia cu privire la lansarea mecanismului la nivel înalt a fost luată întimpul celui de-al 10-lea summit UE-China, care a avut loc la Beijing în 28

noiembrie 2007. Iniţiativa îi aparţine Chinei, obiectivul principal al acestuimecanism fiind reducerea dezechilibrelor comerciale bilaterale.

Ultima reuniune la nivel înalt dintre cele două părţi, a 13-a, a avut loc îndata de 6 octombrie 2010, la Bruxelles. Cu ocazia aniversării a 35 de ani de la

stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, UE şi China şi-au exprimatangajamentul de deschidere a unei noi etape în relaţiile bilaterale, în care

oportunităţile recent conturate în plan regional şi global (inclusiv cele oferiteprin Tratatul de la Lisabona) să fie folosite în avantajul ambelor părţi.

** *

Acest prim capitol reprezintă fundamentul prezentului studiu,

evidenţiind, pe de o parte, puterea economică de necontestat a grupului BRIC,

iar pe de altă parte, interdependenţele dintre UE şi Brazilia, Rusia, India şi

China interdependenţe care justifică şi caracterul strategic al relaţiilor



Rusia (133 şi, respectiv, 50 miliarde euro – în scădere cu nivelurile din 2008,

de aproximativ 170 şi, respectiv, 70 miliarde euro).

Deficitul UE- BRIC în planul comerţului cu bunuri este cu atât mai semnificativ, cu cât deficitul total al UE în relaţie cu partenerii săi

extracomunitari a fost în 2009 de aproximativ 104 miliarde euro. În anii

precedenţi, balanţa comerţului cu bunuri UE -BRIC marcase un deficit de 249,6

miliarde euro în 2008 şi 224,6 miliarde euro în 2007.

În perioada 2000-2009, ponderile deţinute de BRIC în exporturile şi,

respectiv importurile comunitare de bunuri s-au majorat semnificativ,remarcându- se cu precădere evoluţia spectaculoasă a cotelor Chinei şi Rusiei

pe piaţa UE, mai ales la import. China a fost în 2009 al treilea partener major

de export al UE, Rusia al patrulea, India al optulea, iar Brazilia al 12-lea. În

acelaşi an, China a reprezentat principala sursă a importurilor UE, Rusia a

treia, Brazilia a noua, iar India a zecea.

Potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Comerţ a Comisiei Europene

(DG Trade), UE este principalul partener al ţărilor BRIC, atât la exportul,cât şi la importul de bunuri .


ponderea respectivă în comerţul cu bunuri: 11 2% în exporturi şi 9 1% în



UE. În clasamentul principalilor investitori în UE, SUA se menţin pe primul

loc (43,2% din totalul ISD receptate de Uniune), urmată la mare distanţă de

Elveţia (12,6%), Japonia (4,8%), Canada (4,3%) şi Norvegia (3,7%). Braziliaocupă abia locul 6, Rusia poziţia a 8-a, China locul 11, iar India locul 14.

În ceea ce priveşte stocurile de ISD generate de UE , se remarcă

menţinerea cotei Braziliei la nivelul de circa 3,5% din totalul extracomunitar,

majorarea cotei Chinei de la 1% la 1,5%, creşterea modestă a cotei Indiei de

la 0,4% la 0,6% şi majorarea puternică a ponderii Rusiei, de la 1% la 2,9%.

Comparativ, SUA au deţinut în 2008 o cotă de 32,5% din stocurile de ISDgenerate de UE în plan extracomunitar, fiind urmate la mare distanţă de

Elveţia (14% din stocurile de ISD generate de UE) şi Canada (4,3%). Brazilia

a ocupat locul 4 în acest clasament, Rusia locul 5, China 13, iar India 19.

Acest prim capitol mai reliefează faptul că atât factorii economici, cât şi

voinţa politică (exprimată prin reuniunile bilaterale la nivel înalt) contribuie la

adâncirea relaţiilor dintre UE şi ţările BRIC şi impulsionarea schimburilor

comerciale şi investiţionale dintre acestea.

Capitolul 1 mai evidenţiază transformările recente în planul dezvoltării

economice a ţărilor BRIC. Pe măsură ce ţările BRIC trec de la stadiul de

dezvoltare axată pe factorii de producţie (India) sau de economii bazate pe

eficienţă (China Rusia şi Brazilia) spre stadiul de economii axate pe inovare



CAPITOLUL 2SCHIMBURILE COMERCIALE CU BUNURI ÎNTRE UE ŞI ŢĂRILEBRIC SUB INFLUENŢA CRIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICEMONDIALE

2.1. Trecere în revistă a principalelor tendinţe înregistrate în sferacomerţului internaţional cu bunuri la nivelul anului 2009

Conform estimărilor experţilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului(OMC), volumul comerţului internaţional cu bunuri a marcat în 2009 o scăderede 12% – cel mai puternic declin al său din ultimii 70 de ani. Volumul valoric al fluxurilor comerciale internaţionale s-a diminuat în aceeaşi perioadă şi mai

abrupt, cu 23% – cea mai mare scădere din ultimii 50 de ani.Deşi, pe ansamblul anului 2008, exporturile de bunuri au înregistrat o

majorare în volum cu 2%, comparativ cu nivelul din 2007, din trimestrul altreilea al anului 2008 s-a resimţit o frânare puternică a schimburilor comerciale.Scăderea abruptă care a urmat în 2009 (cu precădere în primele luni ale anului)s a datorat mai multor factori care au acţionat simultan asupra fluxurilor



În al doilea rând, finanţarea exporturilor şi a importurilor a devenittot mai restrânsă. Experţii apreciază că peste 90% din tranzacţiile comerciale

implică o formă de credit (în special pe termen scurt), asigurare sau garanţie(WTO, 2008). Pe de altă parte, şi finanţarea deficitelor comerciale a fost mai

dificilă şi costisitoare, în contextul incertitudinii de pe pieţele financiare. În al

treilea rând, investiţiile private, în special cele în căutare de eficienţă, cu ocontribuţie însemnată la export, au fost frânate.

Graficul 2.1: Exporturile mondiale (volum şi valoric) şi PIB global, înperioada 2000-2009 (modificări procentuale anuale)

Sursa: WTO (2010).

-30

-20

-10

0

10

20

30

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Volumul valoric al exporturilor Volumul exporturilor PIB



combustibili şi produse minerale. Sporirea semnificativă a volumuluiimporturilor Chinei a atenuat declinul global al exporturilor de combustibili şi

produse minerale, care a fost de 4,5% în termeni reali. În contrast, comerţul cuproduse agricole s-a dovedit mai rezistent” la efectele crizei globale, volumulsău diminuându-se cu numai 3%, comparativ cu nivelul din 2008.

Exporturile de produse agricole ale UE şi SUA au scăzut cu 3% şi,respectiv, 5% în termeni reali în 2009, iar exporturile Canadei cu 7%. Înschimb, Brazilia şi-a majorat volumul exporturilor cu 3%, în principal pe seama

exporturilor către Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

Graficul 2.2: Principalii exportatori şi importatori de produse agricole în2009 (în miliarde dolari)

Export Import

7 Thailanda

6. Argentina

5. China

4. Canada

3. Brazilia

2. SUA

1. UE-27

7 Coreea de Sud

6. Canada

5. Rusia

4. Japonia

3. China

2. SUA

1. UE-27



agricole, în timp ce cota combustibililor şi a produselor minerale a scăzut cu4%.

Comerţul internaţional cu produse alimentare Reducerea cu 14,6% a preţurilor produselor alimentare a determinat

declinul valorii exporturilor mondiale la această categorie cu 11% în 2009.

India, totuşi, şi-a majorat în 2009 importurile de produse alimentare cu 43%, întimp ce importurile celorlalte ţări s-au diminuat. În perioada 2005-2009,

exporturile de produse alimentare ale Indiei s-au majorat în medie cu 12,2%,iar importurile cu 21,3%. Similar, ca medie, exporturile Chinei au crescut cu

9,4%, iar importurile cu 20,4% în aceeaşi perioadă. În cazul Rusiei, exporturileau crescut în medie cu 16,4% în intervalul 2005-2009, comparativ cu sporireaimporturilor cu 11%. UE şi SUA s-au menţinut şi în 2009 pe primele locuri înierarhia principalilor exportatori şi importatori mondiali de produse alimentare.

Graficul 2.3: Principalii exportatori şi importatori de produsealimentare în 2009 (în miliarde dolari)

Export Import

4261. UE-27 4541. UE-27



Comerţul internaţional cu combustibili şi produse minerale Volumul valoric al exporturilor de combustibili şi produse minerale a

scăzut cu 36% în 2009. Prin urmare, ponderea grupei în comerţul internaţionals-a redus cu 4 puncte procentuale. În pofida diminuării volumului importurilor

şi a scăderii drastice a preţurilor la această categorie, veniturile ţărilor exportatoare de combustibili şi produse minerale au fost sever afectate. Însăniciun exportator major nu a înregistrat scăderi ale veniturilor sub nivelul

înregistrat în 2006, iar în cazul grupului de ţări din Orientul Mijlociu, valoarea

exporturilor în 2009 s-a situat peste nivelul înregistrat în 2007.Pe partea importurilor, UE, SUA şi Japonia şi-au diminuat drastic

volumul valoric al importurilor în 2009, cu 40-44%. Din rândul economiiloremergente, trei importatori majori, China, Coreea de Sud şi India şi-au redus

importurile cu 19%, 35% şi, respectiv, 32%. În schimb, ca volum, datorită pachetului de măsuri de stimulare a economiei naţionale, China şi-a majorat

importurile de combustibili şi produse minerale cu 22%. Importurile sale decărbune s-au triplat, iar cele de ţiţei au crescut cu 14%. În contrast, UE şi SUA

şi-au diminuat volumul importurilor de combustibili şi produse minerale cu11% şi, respectiv, 18%. În timp ce importurile Japoniei s-au contractat cu 15%,

cele ale Republicii Coreea de Sud au scăzut moderat, cu 6%.



industria siderurgică fiind sectorul cel mai grav afectat. Cu excepţia Chinei,toate pieţele semnificative au diminuat volumul valoric al importurilor de

produse siderurgice cu peste 40% în 2009. UE şi SUA şi-au diminuatimporturile chiar cu 52% şi, respectiv, 56%. Declinul nesemnificativ alimporturilor Chinei, de numai 2%, se datorează susţinerii cererii interne, prinmăsurile de stimulare a economiei. China a pierdut în 2009 poziţia a doua înierarhia exportatorilor mondiali de produse siderurgice, în favoarea Japoniei,însă a urcat două poziţii în topul principalilor importatori pe plan mondial,

adjudecându-şi locul al doilea, după UE. Comerţul internaţional cu produse ale industriei auto – al doilea sector

grav afectat de criza financiară şi economică mondială – s-a diminuat cu otreime, ca rezultat al scăderii cererii şi al crizei sectorului financiar. Volumulvaloric al exporturilor Germaniei, Japoniei şi SUA s-a redus cu 32%, 39% şi,respectiv, 35%, comparativ cu nivelurile înregistrate în 2008. Datorită creşterii

exporturilor către pieţele asiatice (cu 8%), Coreea de Sud a marcat un declinuşor mai moderat, comparativ cu concurenţii săi (24%). La rândul lor,importurile au fost puternic afectate, UE şi SUA diminuându-şi importurile cu30% şi, respectiv, 33%.

Comerţul internaţional cu echipamente de birou şi telecomunicaţii s-adiminuat cu 16% Volumul valoric al exporturilor s a redus similar în toate



îmbrăcăminte, ajungând la 34%. Exporturile Turciei au scăzut cu 15%, aleBangladeshului cu 1,8%, iar ale Vietnamului cu 1%.

Graficul 2.4: Principalii exportatori şi importatori de produse prelucrate în 2009 (în miliarde dolari)

Export Import

107

109

109

155

157

172

180

198

305

323

508

800

1125

3605

14. India

13. Thailanda

12. Malaysia

11. Elveţia

10. Canada

9. Mexic

8. Taiw an-China

7. Singapore

6. Hong Kong-China

5. Coreea de Sud

4. Japonia

3. SUA

2. China

1. UE-27

112

115

116

126

153

162

186

188

242

286

311

675

1121

3377

14. Taiw an-China

13. Australia

12. India

11. Elveţia

10. Rusia

9. Singapore

8. Coreea de Sud

7. Mexic

6. Canada

5. Japonia

4. Hong Kong-China

3. China

2. SUA

1. UE-27



Sub impactul crizei financiare şi economice mondiale, în 2009, atâtexporturile, cât şi importurile UE în relaţie cu Brazilia au marcat o scădere

abruptă. Diminuarea importurilor a fost mult mai puternică decât cea aexporturilor (28,5%, comparativ cu 18,1%), ceea ce s-a repercutat asupra

balanţei comerciale, în sensul reducerii deficitului balanţei comerciale UE-Brazilia până la nivelul de 4 miliarde euro – cel mai scăzut din întreaga perioadă2004-2009. Brazilia a devenit din nou al zecelea partener comercial al UE – al12-lea la export şi al 9-lea la import, fiind mai importantă ca sursă de import

decât ca destinaţie pentru exporturile comunitare.

Graficul 2.5: Poziţia ţărilor BRIC în clasamentul principalilor partenericomerciali ai UE, ţinând cont de valoarea exporturilor plus importurilor, în

2009 (în milioane euro)

364.279296.312

180.990 162.313

106.344 91.820 79.95153.548 52.895 47.223

050.000

100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000

S U A

h i n a

u s i a

v e ţ i a

e g i a

o n i a

u r c i a

r e e a

S u d

n d i a

a z i l i a



Ţara/economia Export Import

China +4,1 -13,4

Sursa: European Commission, DG Trade (2010) şi WTO (2010).

Deficitul comercial înregistrat de UE în relaţie cu Rusia a fost al doileaca ordin de mărime în plan extracomunitar (circa 50 miliarde euro, însă de 2,7ori mai mic decât cel înregistrat în relaţie cu China). Rusia a fost în 2009 altreilea partener comercial al UE – al 4-lea în sfera exporturilor şi al 3-lea în cea

a importurilor.

Tabelul 2.2: Comerţul UE-27 în relaţie cu ţările BRIC în 2009(în miliarde euro)

Partenerul Export Import Export+import Balanţa

Brazilia 21,6 25,7 47,3 -4,1

Rusia 65,6 115,4 181,0 -49,8

India 27,5 25,4 52,9 +2,1

China 81,7 214,7 296,4 -133,0

Sursa: European Commission, DG Trade (2010).

Exporturile de bunuri ale UE către India au crescut de la 17,2 miliarde

euro în 2004, la 31,5 miliarde euro în 2008 (ritm mediu anual de creştere de



majorat cu 4,1%. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale comunitare înrelaţie cu China a scăzut până la nivelul de 133 miliarde euro (deficitul

înregistrat în 2008 fusese de aproape 170 miliarde euro). În pofida acesteidiminuări, deficitul balanţei comerciale a UE în relaţie cu China a fost cel mairidicat deficit înregistrat în plan extracomunitar. China a fost şi în 2009 aldoilea partener comercial al UE – al treilea la export şi principala sursă deimport.

La nivelul anului 2009, China a atras 7,5% din exporturile UE în plan

extracomunitar, Rusia 6%, India 2,5%, iar Brazilia 2%, în timp din China auprovenit 17,9% din importurile extracomunitare, din Rusia 9,6%, iar din

Brazilia şi India câte 2,1%.

Graficul 2.6: Principalii parteneri comerciali ai UE-27, 2009 (în %)

SUA

15,9%

Restul lumii

37,4%China

12,9%

Rusia

8%Brazilia

2 1%



2.3. Fluxurile comerciale de bunuri ale UE în relaţie cu fiecare ţarăBRIC în parte

2.3.1. Brazilia, partenerul strategic al UE din America Latină

2.3.1.1. Schimburile bilaterale de bunuri la nivelul anului 2009În 2009, Brazilia a fost al zecelea partener comercial important al UE,

după: SUA (15,9% din total), China (12,9%), Federaţia Rusă (7,9%), Elveţia

(7,1%), Norvegia (4,6%), Japonia (4%), Turcia (3,5%), Coreea de Sud (2,3%)şi India (2,3%). Volumul valoric al exporturilor UE către Brazilia s-a ridicat la

21,6 miliarde euro, iar cel al importurilor la 25,7 miliarde euro, schimburilecomerciale bilaterale fiind de 47,3 miliarde euro (16% din valoarea comerţuluiUE-China şi 13% din schimburile totale UE-SUA în acelaşi an).

Graficul 2.7: Locul ocupat de Brazilia în ierarhia principalilorparteneri comerciali ai UE în 2009 (în milioane euro)

200 000

250.000

300.000

350.000

400.000



Graficul 2.8: Ponderea Braziliei în comerţul total al UE în perioada 2000-2009 (în %)


Brazilia are o importanţă mai mare ca piaţă de import, decât cadestinaţie de export pentru UE, fiind a noua sursă majoră pentruimporturile comunitare (înaintea Indiei, însă devansată de: China, SUA,Rusia, Elveţia, Norvegia, Japonia, Turcia şi Coreea de Sud). În planulexporturilor, Brazilia este a 12-a piaţă de desfacere însemnată pentru

1,9

2,0

1,9

2,12,2

2,0

1,81,81,81,7

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



Graficul 2.9: Evoluţia exporturilor, importurilor şi balanţei comerciale ale

UE în relaţie cu Brazilia, în 2004-2009 (în milioane euro)


UE şi-a păstrat în 2009 poziţia de principal partener comercial alBraziliei, având o pondere de circa 23%, atât în exporturile, cât şi înimporturile braziliene. În acest context, merită menţionat faptul că UE ocupălocul secund în ierarhia partenerilor comerciali ai Americii Latine (13,4%),

fiind devansată de SUA (35%). În cazul Mexicului, SUA deţin chiar o pondere

27.234

21.567

26.349

21.30017.73816.06314.165

21.71924.118

32.832 35.896

25.656

-4.090-9.547-11.532-9.496-8.055-7.553

-20.000

-10.000

0

10.000

20.000

30.000

40.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009




Se remarcă faptul că Brazilia are o orientare geografică variată aschimburilor sale comerciale. Primii zece parteneri comerciali ai săi deţin o

pondere de circa 73% din total, iar primii trei, aproape 50%.

Tabelul 2.4: Ponderea deţinută în 2009 de primii trei partenericomerciali ai ţărilor BRIC în fluxurile lor de export, import şi totale

(în %) Ţara Export Import ∑ (Export+import)

Brazilia 45,7 52,6 49,0Rusia 58,0 66,4 60,9

India 46,0 35,2 35,2

China 53,0 37,1 43,9

Sursa: Calcule pe baza DG Trade (2010).

Aceste niveluri sunt, la prima vedere, ridicate, însă nu trebuie omis

faptul că UE (a cărei pondere este inclusă în procentajele menţionate) este prezentată ca entitate. Dintre ţările BRIC, India, China şi Brazilia au o orientare

geografică diversificată, în contrast cu Rusia, în cazul căreia primii trei parteneri comerciali cumulează 61% din schimburile comerciale ruseşti totale,iar primii zece, aproape 80%.



2.3.1.2. Încheierea Acordului de liber schimb dintre UE şi Mercosur – principala modalitate de diminuare a barierelor tarifare şi netarifare din

calea schimburilor comerciale UE-Brazilia

În perioada 13-16 septembrie 2010, comisarul european pentru comerţ,Karel De Gucht a efectuat o vizită cheie” în Brazilia (care deţine în prezent

preşedinţia Pieţei Comune a Sudului, Mercosur) şi Argentina. În cadrul viziteisale, comisarul european a analizat căile posibile de continuare a negocierilor

comerciale. În opinia sa, ţinând cont de ritmurile de creştere economică aMercosur, regiunea oferă oportunităţi majore pentru exportatorii, investitorii şifurnizorii de servicii din UE în anii care urmează. Prin urmare, un acord deliber schimb echilibrat şi ambiţios între UE şi Mercosur poate genera avantajeeconomice substanţiale pentru ambele părţi şi poate contribui la redresareaeconomică”.

UE şi ţările membre ale Mercosur au lansat tratativele pentru încheiereaunui Acord de comerţ liber în 2000, ca parte integrantă a Acordului de asociere.

Însă, în 2004, negocierile au fost suspendate, fără a se ajunge la un acordcomercial. Principalul obstacol în calea negocierilor l-a reprezentat poziţia prea

protecţionistă adoptată de fiecare dintre cele două regiuni. Spre exemplu, UE s-a temut de potenţialul agricol al ţărilor membre ale Mercosur care nu este încă



Graficul 2.12: Evoluţia exporturilor, importurilor şi balanţei comerciale

ale UE în relaţie cu Mercosur, în 2004-2009 (în milioane euro)


La summitul UE-Mercosur, din mai 2010, s-a luat decizia de relansare anegocierilor dintre cele două părţi. Prima rundă de negocieri din acest an a avutloc la Buenos Aires în iunie, iar a doua este prevăzută pentru l una octombrie

2010, la Bruxelles.Printre argumentele în favoarea încheierii unui acord de liber schimb cu

-20.000

0

20.000

40.000

60.000


Export 18.421 20.740 23.608 28.199 33.486 27.220

Import 28.911 31.482 35.611 42.589 48.156 35.144

Balanţa -10.491 -10.741 -12.003 -14.389 -14.671 -7.924

2004 2005 2006 2007 2008 2009



perspectiva exporturilor este chiar mai ridicată (spre exemplu, 35% pentru autoturisme). Potrivit opiniei experţilor UE, încheierea unui

acord de liber schimb ar conduce la majorarea exporturilor comunitarecu aproximativ 4,5 miliarde euro pe an.

Acordul comercial bilateral, parte integrantă a Acordului de asociere, aredrept obiective principale:

depăşirea obligaţiilor din cadrul OMC, prin caracterul său cuprinzător şi ambiţios;

includerea în tematica de negociere a sectoarelor şi produselor considerate a fi sensibile;

includerea în sfera de negociere nu numai a bunurilor, ci şi aserviciilor, investiţiilor, achiziţiilor publice, dezvoltării durabile;

asigurarea unui nivel adecvat de protecţie în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi al indicaţiilor geografice,

adoptarea de politici ale concurenţei convergente şi a unui acordspecial referitor la standarde şi norme sanitare şi fitosanitare;

crearea unui mecanism de reglementare a diferendelor eficient şiobligatoriu, care să conducă la rezolvarea rapidă a problemelor apăruteîn sfera comerţului bilateral.

În cadrul Pieţei Comune a Sudului cel mai activ partener comercial al



Graficul 2.13: Ritmurile de creştere a exporturilor şi importurilor UEcătre/din Brazilia în 2001-2009 (în %)

Sursa: Calcule, pe baza Eurostat (2010).

Deşi au fost puternic afectate de criza financiară şi economică mondială,schimburile comerciale bilaterale UE-Brazilia au început să se redreseze dintrimestrul al treilea din 2009. Exporturile UE către Brazilia s-au majorat chiar

într-un ritm mai accelerat decât importurile, ceea ce s-a repercutat şi asupraevoluţiei balanţei comerciale. Deficitul comercial comunitar în relaţia cuBrazilia s-a diminuat în trimestrul al treilea din 2009 până la nivelul de 975

-40,0

-30,0

-20,0

-10,0

0,0

10,0

20,0

30,0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ritm de creştere a exporturilor UE către Brazilia

Ritm de creş tere a importurilor UE din Brazilia



2.3.1.4. Vechile state membre (UE-15), cei mai activi partenericomerciali comunitari ai Braziliei39

Ponderea UE-15 în schimburile comerciale UE-27-Brazilia estecovârşitoare. La export, grupul UE-15 a deţinut în 2009 o cotă de aproape98% din total, iar la import, 96%.

Primii zece exportatori comunitari în Brazilia au cumulat o ponderede aproape 94% din totalul exporturilor UE-27 pe piaţa braziliană în2009: Germania (peste 33%), Italia (aproape 13%), Franţa (12%), Marea

Britanie (9%), Belgia (7%), Spania (6%), Olanda (5%), Austria, Suedia şiFinlanda (câte 3%).

Grupul noilor state membre ale UE (NSM) a avut o cotă de sub 3% înexporturile comunitare către Brazilia (în creştere cu 1 punct procentualcomparativ cu nivelul înregistrat în 2000). Dintre cele 12 ţări ale grupului NSM,Cehia, Polonia, Ungaria, România, Slovacia, Bulgaria şi Slovenia, în această

ordine, au înregistrat cele mai ridicate valori ale exporturilor (poziţiile 14-20 înierarhia principalilor exportatori comunitari către Brazilia).

În general, exporturile ţărilor membre ale UE către Brazilia s-au majoratconsiderabil în perioada 2000-2009. Singurele excepţii le reprezintă: Franţa,Suedia şi Luxemburg, ale căror exporturi s-au diminuat în 2009, comparativ cunivelul exporturilor din 2000 (cu 317 109 şi respectiv 13 milioane euro) În



Graficul 2.15: Comerţul UE-Brazilia – principalii exportatori din UE şipoziţia României ca exportator către Brazilia în 2009 şi valorile aferente

ale exporturilor în 2000 şi 2009 (în milioane euro)


Graficul 2.16: Comerţul UE-Brazilia – principalii importatori comunitari

4

734

755

1257863

1258

2870

2462

5029

43

599

625

642

1157

1330

1473

1933

2553

2693

7154

352

319

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

17. România

10. Finlanda

9. Suedia

8. Austria

7. Olanda

6. Spania

5. Belgia

4. Marea Britanie

3. Franţa

2. Italia

1. Germania

2009

2000



Şase ţări membre ale UE au înregistrat în 2009 un volum valoric alimporturilor din Brazilia inf erior celui de la nivelul anului 2000: Franţa (-283

milioane euro), Italia (-159 milioane), Ungaria (-154 milioane), Luxemburg (-39 milioane), Cehia (-28 milioane) şi Austria (-26 milioane).

Un număr de 14 ţări din UE-27 au avut în 2009 un sold negativ al balanţei comerciale a bunurilor în relaţie cu Brazilia. Cele mai mari deficite aufost cele ale: Olandei (4,4 miliarde euro), Marii Britanii (937 milioane euro),Spaniei (876 milioane), Portugaliei (592 milioane), Belgiei (355 milioane) şi

României (261 milioane).

Graficul 2.17: Balanţa comercială a bunurilor în relaţia statelor membreale UE cu Brazilia în 2009 (în milioane euro)



Tabelul 2.5: Structura exporturilor UE către Brazilia în 2004 şi 2009 (în milioane euro şi procente)

SITC Rev. 3 2004 2009

Milioaneeuro

% Milioaneeuro

%

0000 - Total 14.165,0 100,0 21.566,7 100,0

1000 – Produse de bază, din care: 961,5 6,8 1.554,3 7,2

1100 – Produse agricole 469,2 3,3 932,2 4,3

1200 – Combustibili şi produse minerale 492,3 3,5 622,1 2,9

2000 – Produse prelucrate, din care: 12.728,7 89,9 18.629,7 86,4

2100 – Produse siderurgice 265,3 1,9 705,1 3,3

2200 – Produse chimice 3.195,2 22,6 4.749,8 22,0

2300 – Alte produse semiprelucrate 934,7 6,6 1.305,1 6,1

2400 – Maşini şi echipamente de transport (inclusivautovehicule), din care:

7.264,1 51,3 10.292,3 47,7

2410 – Echipamente de birou şi telecomunicaţii 1.017,5 7,2 709,6 3,3

2420 – Echipament de transport 2.632,1 18,6 3.656,3 17,0

2430 – Altele 3.602,9 25,4 5.912,9 27,4

2500 – Textile 128,2 0,9 165,7 0,8

2700 – Alte produse prelucrate 900,9 6,4 1.364,1 6,3

3000 – Alte produse 474,8 3,4 1.382,7 6,4

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor DG Trade (2009 şi 2010).



Tabelul 2.6: Structura importurilor UE din Brazilia în 2004 şi 2009 (în milioane euro şi procente)

SITC Rev. 3 2004 2009Milioane

euro% Milioane

euro%

0000 - Total 21.713,8 100,0 25.656,4 100,0

1000 – Produse de bază, din care: 14.325,6 66,0 16.819,5 65,6

1100 – Produse agricole 10.595,1 48,8 12.103,5 47,2

1200 – Combustibili şi produse minerale 3.730,5 17,2 4.716,0 18,4

2000 – Produse prelucrate, din care: 7.234,4 33,3 7.120,5 27,82100 – Produse siderurgice 795,6 3,7 642,0 2,5

2200 – Produse chimice 809,2 3,7 1.493,1 5,8

2300 – Alte produse semiprelucrate 1.607,9 7,4 1.178,4 4,6

2400 – Maşini şi echipamente de transport (inclusivautovehicule), din care:

3.012,5 13,9 2.954,3 11,5

2410 – Echipamente de birou şi telecomunicaţii 339,6 1,6 123,3 0,5

2420 – Echipament de transport 1.532,7 7,1 1.918,8 7,5

2430 - Altele 1.140,2 5,3 912,3 3,6

2500 - Textile 129,7 0,6 36,7 0,1

2700 – Alte produse prelucrate 802,2 3,7 791,9 3,1

3000 – Alte produse 153,8 0,7 1.716,4 6,7




Graficul 2.18: Structura exporturilor comunitare în Brazilia,

pe principalele secţiuni ale nomenclatorului combinat (în %)

Sursa: European Commission, DG Trade.

Graficul 2.19: Structura importurilor comunitare din Brazilia,pe principalele secţiuni ale nomenclatorului combinat (în %)

IV – produse

alimentare, băuturi,

tutun

1,8%

X – pasta de lemn,

deşeuri hârtie şi carton,

hârtie şi carton

1,8%

XVIII – instrumente şi

aparate optice

4,9%

Restul

10,1%

VII – materiale plastice,

cauciuc ş i articole din

acestea

4,8%

XV – metale comune şi

articole din acestea

7,0% XVII – mijloace de

transport

15,1%

VI – produse ale

industriei chimice şi ale

industriilor conexe

21,7%

XVI – maşini, aparate şi

echipamente electrice,

aparate de înregistrat

sau reprodus sunetul

sau imaginile

32,9%

XV – metale comune

i ti l diXVI – maşini, aparate



miliarde euro, 20,1%) şi produse minerale (4,4 miliarde euro, 17%). Primeleopt secţiuni concentrează 85,6% din importurile UE din Brazilia.

În al doilea rând , majoritatea secţiunilor exportate/importate de UE în/dinBrazilia deţin ponderi modeste în schimburile comerciale comunitare totale.Excepţie fac trei secţiuni de bunuri importate:

produse alimentare, băuturi, tutun (16,4% din totalul importurilor

extracomunitare); produse vegetale (15,3%);

pasta de lemn, deşeuri hârtie şi carton, hârtie şi carton (10,2%), ceea ce evidenţiază un grad ridicat de dependenţă a Uniunii de piaţa brazilianăla aceste categorii.

În al treilea rând , UE înregistrează în relaţie cu Brazilia un deficitcomercial la 12 secţiuni ale nomenclatorului combinat, în valoare totală decirca 17 miliarde euro. Excedentul totalizat de celelalte 9 secţiuni nu

compensează deficitul, ceea ce implică un sold negativ al balanţei comerţuluicu bunuri UE-Brazilia. Se remarcă totodată excedente de peste 1 miliard euro

doar la trei secţiuni (XVI – maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul sau imaginile, VI – produse ale industriei

chimice şi ale industriilor conexe, XVII – mijloace de transport) şi deficitesuperioare pragului de 4 miliarde euro tot la trei secţiuni (IV produse



Pentru a evidenţia specializarea în comerţul intraindustrie în relaţiilecomerciale UE-Brazilia pe secţiuni, am recurs la indicatorul Gr ubel Lloyd:

1

k k

k k

X M IGL

X M

, unde Xk şi Mk reprezintă volumul valoric al exporturilor şi,

respectiv, importurilor la secţiunea k”. 0;1 IGL , unde 0 indică absenţa

comerţului intrasectorial, iar 1, suprapunerea perfectă a comerţului, echivalent

cu faptul că întreg comerţul la secţiunea respectivă este intraindustrie. Astfel, secţiunile la care se înregistrează cel mai scăzut nivel de comerţintraindustrie sunt: XII – încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare, IX –

produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele, II – produse vegetale, VIII –

piei, blănuri şi produse din acestea, IV – produse alimentare, băuturi, tutun, V – produse minerale, XVIII – instrumente şi aparate optice, I – animale vii şi

produse animale, XIX – arme şi muniţii, XVI – maşini, aparate şi echipamenteelectrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul sau imaginile. La acestesecţiuni, schimburile comerciale se desfăşoară preponderent într -un singur sens.

Un nivel mediu de comerţ intrasectorial este relevat la secţiunile: X – pasta de lemn, deşeuri hârtie şi carton, hârtie şi carton, VI – produse ale

industriei chimice şi ale industriilor conexe, XI – textile şi articole din acestea,



piatră, ciment, ceramică, sticlă şi articole similare, III – grăsimi şi uleiur ianimale sau vegetale, XVII – mijloace de transport, XXI – obiecte de artă,

piese de colecţie şi antichităţi, XX – mărfuri şi produse diverse. Pentru acestecategorii, schimburile comerciale se derulează în ambele sensuri.

În concluzie, se remarcă un potenţial ridicat al schimburilor comerciale bilaterale dintre UE şi Brazilia. Ţinând cont de nivelul ridicat de protecţie a pieţelor bunurilor şi serviciilor braziliene, precum şi de piedicile existente încalea desfăşurării afacerilor în plan local, este necesară continuarea tratativelor,

atât în cadrul Rundei Doha, cât şi la nivelul UE-Mercosur şi la nivel bilateral,în vederea reducerii barierelor tarifare şi netarifare existente la importulBraziliei şi îmbunătăţirii climatului de afaceri local. Aceasta va face posibilă şireducerea deficitului comercial existent în prezent în relaţiile UE cu Brazilia.Summitul de afaceri UE-Brazilia reprezintă, la rândul său, o cale importantă deimpulsionare a relaţiilor comerciale şi investiţionale bilaterale pe termen lung.

2.3.2. Comerţul, unul dintre pilonii parteneriatului strategic dintre UE şiFederaţia Rusă

2.3.2.1. IntroducereUniunea Europeană (UE) şi partenerul său strategic Federaţia Rusă au



La rândul său, Federaţia Rusă s-a situat pe locul al 13-lea în clasamentul principalilor exportatori mondiali (2,4% din total) şi al 17-lea în ierarhia

importatorilor (1,5%).41

2.3.2.2. Schimburile comerciale dintre UE şi Federaţia RusăUE-27 a constituit şi în 2009 atât principala sursă pentru importurile

ruseşti (aproape 47% din total), cât şi cea mai importantă piaţă de desfacere pentru exporturile Federaţiei Ruse (48% din total). Schimburile comerciale

totale dintre Rusia şi UE s-au cifrat în 2009 la 151 miliarde euro. Aceastăvaloare a reprezentat o scădere cu peste 41% faţă de nivelul maxim alschimburilor bilaterale înregistrat în 2008, de 258 miliarde euro.

Graficul 2.22: Principalii parteneri comerciali ai Rusiei, 2009 (în %)

UE-27

48%

Elveţia

1,7%

Coreea de Sud

2,3%

Kazakhstan

2 5% Japonia

Restul lumii21,0%

India

1,4%



economice globale, exporturile UE către Rusia s-au diminuat cu aproape 38%,iar importurile UE din Rusia au scăzut cu 35%, comparativ cu nivelurile

înregistrate 2008.

Graficul 2.23: Ritmurile de creştere a exporturilor şi importurilor UE-27 în relaţia cu Rusia, 2001-2009 (în %)

Sursa: Calcule pe baza Eurostat (2010).

Exporturile UE-27 către Rusia s-au majorat de la 23 miliarde euro în

-50,0

-40,0

-30,0

-20,0

-10,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ritm de creştere a exportului Ritm de creştere a importului



Graficul 2.24: Evoluţia comerţului UE-Rusia în perioada 2000-2009 – Exporturi, importuri, balanţa comercială (în milioane euro)

Sursa: Eurostat (2010).Ponderea Rusiei în comerţul total al UE-27 a crescut într-un ritm

susţinut în perioada 2000-2008, însă în 2009, aceasta a marcat un recul faţă denivelul din 2008.

Graficul 2.25: Ponderea Rusiei în schimburile comerciale extra-comunitare în 2000-2009 (în %)

-100000

-50000

0

50000

100000

150000

200000

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

2 0 0 7

2 0 0 8

2 0 0 9

Export Import Balanţa comercială



comparativ cu cea în exporturile către Brazilia, China sau India), iar România aocupat un modest loc 20 în ierarhia exportatorilor din UE-27 pe piaţa rusă.

Graficul 2.26: Comerţul UE-Rusia – principalii exportatori din UE şipoziţia României ca exportator către Rusia în 2009 şi valorile aferente ale

exporturilor în 2000 şi 2009 (milioane euro)


0 5000 10000 15000 20000 25000

20. România

10. Ungaria

9. Belgia

8. Austria

7. Marea Britanie

6. Polonia

5. Finlanda

4. Olanda

3. Franţa

2. Italia

1. Germania

2009

2000



La rândul lor, importurile comunitare sunt foarte concentrate, principaliizece importatori din Rusia cumulând în 2009 aproape 80% din importuri:

Germania (20,5%), Olanda (12,3%), Italia (10,5%), Polonia (7,9%), Franţa(7,8%), Finlanda (6,1%), Marea Britanie şi Spania (fiecare câte 4%), Ungaria(3,5%) şi Belgia (3,4%). Grupul NSM a avut o cotă de 25,7% din importurilecomunitare din Rusia în 2009 (totuşi, mult mai mare comparativ cu cea înexporturile către Brazilia, China sau India), iar România a ocupat locul 17 înierarhia importatorilor comunitari din Rusia.

Un număr de 22 de state membre ale UE au înregistrat în 2009 soldurinegative ale balanţei comerciale în relaţia cu Federaţia Rusă. Deficitelecumulate ale Olandei, Italiei, Poloniei, Franţei, Germaniei şi Spaniei au generatsuma de circa 31 miliarde euro. Excedente comerciale, deşi modeste, au fostmarcate doar de: Austria (710 milioane euro), Danemarca (572 milioane),Slovenia (473 milioane), Irlanda (145 milioane) şi Luxemburg (103 milioane).

Graficul 2.28: Balanţa comercială a statelor membre din UE cu Rusia în2009 (în milioane euro)

-3105

103 145 473 572 710

4000

-2000

0

2000



aparate de înregistrat sau reprodus sunetul sau imaginile (32,4%), 6 Produse

ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,8%) şi 17 Mijloace de

transport (11,6%). Primele zece secţiuni, în ordinea cotei lor în exporturi, auavut în 2009 o pondere totală de peste 87% în exporturile comunitare în

Federaţia Rusă.

Tabelul 2.7: Structura exporturilor UE în Rusia – 10 secţiuni cu ponderilecele mai ridicate la export (în miliarde euro şi %)

Secţiunea DescriereaValoarea

exporturilor(în miliarde euro)

Pondere în total

16Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de

înregistrat sau reprodus sunetul sau imaginile21,229 32,4%

06Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

9,690 14,8%

17 Mijloace de transport 7,585 11,6%

15 Metale comune şi articole din acestea 3,196 4,9%

07 Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 2,996 4,6%

11 Materii textile şi articole din acestea 2,954 4,5%

04 Produse alimentare, băuturi, tutun 2,809 4,3%

10Pastă de lemn, deşeuri hârtie şi carton, hârtie şicarton

2,245 3,4%

18 Instrumente şi aparate optice 2 241 3 4%



În schimb, importurile UE din Rusia au fost dominate în 2009 de

secţiunea 5 Produse minerale (aproape 75% din total). Primele zece secţiuni, înordinea ponderii lor în importuri, au cumulat o cotă de peste 88% dinimporturile totale ale UE-27 din Rusia.

Tabelul 2.8: Structura importurilor UE din Rusia – 10 secţiuni cuponderile cele mai ridicate la import (în miliarde euro şi %)

Secţiunea DescriereaValoarea

importurilor(în miliarde euro)

Pondere în total

05 Produse minerale 85,795 74,4%

15 Metale comune şi articole din acestea 5,903 5,1%

06Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

3,224 2,8%

21 Obiecte de artă, piese de colecţie şi antichităţi 2,190 1,9%

14 Perle, pietre preţioase şi semipreţioase 1,535 1,3%

09 Produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele 1,078 0,9%

16Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de

înregistrat sau reprodus sunetul sau imaginile0,804 0,7%

07 Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 0,525 0,5%

10Pastă de lemn, deşeuri hârtie şi carton, hârtie şicarton

0,508 0,4%



La nivelul exporturilor UE-Rusia, trei secţiuni au avut o pondere de

peste 10% din totalul exporturilor extra-UE:- 01 Animale vii şi produse animale, aproape 16%;

- 12 Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 14%;- 02 Produse vegetale 12%;

în timp ce alte trei secţiuni au avut o cotă de peste 10% în importurile extra-

comunitare:- 05 Produse minerale 28%;

- 21 Obiecte de artă, piese de colecţie şi antichităţi 13%; - 09 Produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele 12,6%.

Deşi balanţa comercială a UE în relaţia cu Rusia a fost excedentară la 15

secţiuni în 2009, deficitul marcat la categoria 05 Produse minerale (de peste 85miliarde euro), în ciuda deficitelor reduse înregistrate la celelalte cinci secţiuni

nu a putut fi compensat. Astfel, deficitul balanţei comerciale UE-Rusia a fostde aproape 50 miliarde euro.

În final, dorim să mai facem o subliniere. Mai multe grupe de produse(în funcţie de clasificarea tip standard a comerţului internaţional) care fac



Grupe de produse la export (SITC rev. 3) Poziţia

2411 – Echipamente de birou şi de procesare electronică a

datelor

3

2430 – Alte maşini 3

2432 – Maşini neelectrice 3

2433 – Maşini electrice 3

2700 – Alte produse prelucrate 3

2710 – Bunuri de uz casnic şi personal 32730 – Produse prelucrate diverse 3

1000 – Produse de bază 4

2000 – Produse prelucrate 4

2210 – Produse farmaceutice 4

2420 – Echipamente de transport 4

Grupe de produse la import (SITC rev. 3) Poziţia 1000 – Produse de bază 1

1200 – Combustibili şi produse minerale 1

1220 – Combustibili 1

1221 – Petrol şi produse petroliere 1

1222 – Alţi combustibili 1



2.3.3. UE şi India – schimburi comerciale sub potenţial, în pofida

parteneriatului strategic bilateral

2.3.3.1. Evoluţia schimburilor comerciale dintre UE şi India înperioada 2004-2009. Principalii parteneri comerciali ai Indiei în plancomunitar

Exporturile de bunuri ale UE către India au crescut de la 17,2 miliarde

euro în 2004, la 31,5 miliarde euro în 2008 (ritm mediu anual de creştere de16,4% în intervalul 2004-2008), iar importurile de la 16,4 miliarde euro, la 29,4

miliarde euro (ritm mediu anual de creştere de 15,8%). Astfel, balanţacomercială comunitară cu India s-a menţinut excedentară în întreaga perioadă2004-2008, cel mai ridicat excedent fiind cel înregistrat în 2007 (aproape 2,9miliarde euro).

Recesiunea mondială şi-a lăsat amprenta şi asupra schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât, în 2009, exporturile comunitare în India s-audiminuat cu aproape 13%, iar importurile cu circa 14%, balanţa comercialămenţinându-se deficitară, cu un deficit similar celui înregistrat la nivelul anului2008 (2,1 miliarde euro).

India a fost în 2009 doar al 9 lea partener comercial important al UE (cu



Primele semne de redresare a schimburilor comerciale bilaterale s-au

manifestat în trimestrul II din 2009 la nivelul exporturilor comunitare, iar dintrimestrul III din 2009, şi în planul importurilor.

Graficul 2.32: Comerţul cu bunuri dintre UE şi India, pe trimestre, în2009 şi primul trimestrul din 2010 (în milioane euro)


La data redactării studiului, ultimul an pentru care Direcţia Generală

-2.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

2009 tr. I 2009 tr. II 2009 tr. III 2009 tr. IV 2010 tr. I

Impor t Expor t Balanţa



miliarde euro). Deficitul comercial al României în relaţie cu India a fost în2008 de peste 210 milioane euro.

2.3.3.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale cu bunuriComerţul UE cu India este dominat de produsele prelucrate. La nivelul

anului 2009, această categorie a avut o pondere de peste 86% în exporturilecomunitare în India şi aproape 80% în impor turi.

Ţinând cont de clasificarea tip standard a comerţului internaţional

(SITC), exporturile UE în India au fost dominate în 2009 de două grupe deproduse:

maşini şi echipamente de transport (43,8%); produse prelucrate clasificate în principal în funcţie de material

(27,7%),restul grupelor având fiecare ponderi < 10% în totalul exporturilor.

În schimb, importurile comunitare din India sunt mai puţin concentrate.Cu toate acestea, la nivelul anului 2009, patru grupe au deţinut o pondere deaproape 80% în totalul importurilor comunitare din India:

produse prelucrate diverse (27,6%);

produse prelucrate clasificate în principal în funcţie de material(21 5%);



Graficul 2.33: Structura comerţului UE cu India în 2009 – 7 grupede produse, la care s-au înregistrat schimburi comerciale bilaterale de

peste 1 miliard euro, potrivit SITC (în milioane euro)

Sursa: Calcule pe baza DG Trade (2010).

În ceea ce priveşte locul ocupat de India în comerţul UE cu restul lumii pe grupe de produse, se remarcă la export poziţia a 3-a deţinută de grupa deminereuri şi alte produse minerale şi poziţia a 4-a deţinută de alte produsesemifabricate, în timp ce la import se evidenţiază pe locul 3 două grupe de

7.615

1.383

7.0095.133

2.636 1.804 1.4532.17195

-1.543 -1.344

760109262

2.731

12.045

1.992

623

5.445

-5.017

6.912

-6.000

-4.000-2.000

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.000

Produse

prelucrate

diverse

Produse

prelucrate

clasificate în

principal în

funcţie de

material

Maşini şi

echipamente

de transport

Produse

chimice şi

produse

înrudite,

nespecificate

Combustibili,

lubrifianţi

Produse

alimentare şi

animale vii

Materii prime

nealimentare,

cu excepţia

combustibililor




bunuri a depăşit nivelul de 326 miliarde euro – maxim istoric. Treptat, în relaţiacu China, UE a trecut de la excedente comerciale la începutul anilor ‟80, la

deficite în creştere (peste 80 miliarde euro în 2004, peste 108 miliarde euro în2005 şi circa 170 miliarde euro în 2008 – maxim istoric, urmat de diminuarea

până la nivelul de 133 miliarde euro în 2009). În prezent, deficitul UE-China îndomeniul comerţului cu bunuri este cel mai ridicat dintre toate deficitele

înregistrate de UE cu parteneri extracomunitari.

Graficul 2.34: Comerţul cu bunuri dintre UE şi China, 2004-2009(în milioane euro)


128.692160.327

194.932232.664 247.933

214.657

81.65678.41671.92863.79451.82548.376

-133.001-169.517-160.736-131.138-80.316 -108.502

-200.000

-100.000

0

100.000

200.000

300.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009




Graficul 2.35: Comerţul cu bunuri dintre UE şi China, pe trimestre – în 2009 şi primul trimestru din 2010 (în milioane euro)


Însă, din trimestrul al treilea din 2009, atât exporturile, cât şi importurilecomunitare în relaţie cu China au început să se majoreze. Deficitul balanţeicomerciale UE-China a marcat o tendinţă de creştere, de la 28 miliarde euro întrimestrul al doilea, la 33,7 miliarde euro în trimestrul al treilea şi peste 34

miliarde euro în ultimele două trimestre ale anului 2009.În general, pe parcursul recesiunii mondiale, dezechilibrele globale s-au

-34.672-34.128

-33.705-28.160

-37.008

-60.000

-40.000

-20.000

0

20.000

40.000

60.000

80.000

2009 tr. I 2009 tr. II 2009 tr. III 2009 tr. IV 2010 tr. I




sale au provenit din Asia. UE, ca entitate, a absorbit în acelaşi an circa 20,4%din exporturile Chinei, în schimb a avut o pondere de numai 13,4% în

importurile sale. Comparativ, UE a avut o cotă de 16,9% în impo rturile Indiei,23,2% în importurile Braziliei şi chiar 46,8% în importurile Rusiei. Pe laturaexporturilor, ponderea UE în exporturile Chinei a fost în 2009 similară cu ceade la nivelul Braziliei şi Indiei, însă cu mult inferioară cotei în exporturileRusiei.

Tabelul 2.10: Ponderea UE în exporturile şi importurile ţărilor BRIC,2009 (în procente)

Ţara Export Import

Brazilia 22,5 23,2

Rusia 48,0 46,8

India 20,3 16,9

China 20,4 13,4

Sursa: Prelucrare pe baza datelor DG Trade (2010).

2.3.4.2. Structura schimburilor comerciale bilaterale cu bunuri

Schimburile comerciale dintre UE şi China sunt dominate de produseleprelucrate – cu o pondere de 85% în exporturile comunitare în China şi peste



majorarea cotei produselor de bază şi a altor produse.42 Ponderea produselor de bază a fost în 2009 cu aproape 4 puncte procentuale mai mare, comparativ cu

2004, iar cea a produselor prelucrate, cu 5,5% mai scăzută, faţă de 2004. Însănu toate categoriile de produse prelucrate şi-au diminuat ponderea în

exporturile comunitare; cota produselor chimice s-a majorat de la 9,2% la11,7%, cea a echipamentelor de transport de la 14,4% la 17,5%, iar cea a

îmbrăcămintei de la 0,2% la 0,4%.

Tabel 2.12: Structura exporturilor UE către China în 2004 şi 2009 (în milioane euro şi procente)

SITC Rev. 32004 2009

Milioaneeuro

%Milioane

euro%

0000 - Total 48.370,9 100,0% 81.655,6 100,0%1000 – Produse primare, din care: 3.843,1 7,9% 9.527,8 11,7%1100 – Produse agricole 1.807,8 3,7% 3.748,9 4,6%1200 – Combustibili şi produse minerale 2.035,3 4,2% 5.778,9 7,1%

2000 – Produse prelucrate, din care: 43.651,5 90,2% 69.155,7 84,7%2100 – Produse siderurgice 1.804,1 3,7% 2.088,3 2,6%2200 – Produse chimice 4.446,7 9,2% 9.572,7 11,7%2300 – Alte produse semiprelucrate 2.891,9 6,0% 4.082,3 5,0%



Tabel 2.13: Structura importurilor UE din China în 2004 şi 2009 (în milioane euro şi procente)

SITC Rev. 3 2004 2009

Milioaneeuro

%Millioane

euro%

0000 - Total 128.590,0 100,0% 214.656,8 100,0%1000 – Produse primare, din care: 5.589,4 4,3% 6.412,3 3,0%

1100 – Produse agricole 2.987,2 2,3% 4.726,5 2,2%1200 – Combustibili şi produse minerale 2.602,2 2,0% 1.685,7 0,8%

2000 – Produse prelucrate, din care: 122.786,6 95,5% 204.569,2 95,3%2100 – Produse siderurgice 875,0 0,7% 1.803,1 0,8%2200 – Produse chimice 4.075,4 3,2% 6.950,2 3,2%2300 – Alte produse semiprelucrate 9.648,5 7,5% 16.270,3 7,6%2400 – Maşini şi echipamente de transport 62.598,6 48,7% 102.007,1 47,5%

2410 – Echipamente de birou şi telecomunicaţii 41.180,3 32,0% 67.041,2 31,2%2420 – Echipamente de transport 2.331,6 1,8% 7.259,0 3,4%2430 – Alte maşini 19.086,7 14,8% 27.706,8 12,9%

2500 - Textile 3.231,8 2,5% 4.877,1 2,3%

2600 - Îmbrăcăminte 12.982,1 10,1% 26.647,2 12,4%2700 – Alte produse prelucrate 29.375,2 22,8% 46.014,2 21,4%

3000 – Alte produse 214,0 0,2% 3675,3 1,7%


China a fost în 2009 principala destinaţie a exporturilor extracomunitare pentru următoarele subgrupe de produse:



Totodată, China a reprezentat în 2009 principala sursă a importurilor comunitare de:

2000 produse prelucrate; 2300 alte produse semifabricate; 2400 maşini şi echipamente de transport; 2410 echipamente de birou şi telecomunicaţii; 2411 echipamente de birou şi pentru prelucrarea electronică a

datelor; 2412 echipamente de telecomunicaţii; 2413 circuite integrate şi componente electronice; 2433 maşini electrice; 2500 produse textile; 2600 îmbrăcăminte; 2700 alte produse prelucrate; 2710 bunuri de uz casnic şi personal; 2730 produse prelucrate diverse;a doua sursă importantă de import pentru: 1111 peşte; 2100 produse siderurgice; 2430 alte maşini; 2431 maşini generatoare de energie; 2432 maşini neelectrice;

şi a treia sursă de import pentru: 1120 t ii i i l



maşini şi echipamente de transport (47,5%); produse prelucrate diverse (33,9%);

produse prelucrate clasificate în principal în funcţie de material(11,2%);

restul grupelor având ponderi foarte scăzute în totalul importurilor. Fiecare din aceste trei categorii deţin ponderi > 10% în importurile totale

ale UE în plan extracomunitar (30%, 41% şi, respectiv, 21%).

Balanţa comercială a UE în relaţie cu China a fost în 2009 deficitară

la 5 din cele 10 grupe de produse ale SITC: produse prelucrate diverse (67 miliarde euro);

maşini şi echipamente de transport (55 miliarde euro);

produse prelucrate clasificate în principal în funcţie de material(15 miliarde euro);

produse alimentare şi animale vii (2 miliarde euro);

combustibili şi lubrifianţi (94 milioane euro),

excedentele înregistrate la celelalte 5 categorii fiind modeste, ceea ce agenerat, pe ansamblu, un deficit comercial al Uniunii de 133 miliarde euro.

Graficul 2.36: Structura comerţului UE-China în 2009 – 6 grupe de



Tabelul 2.14: Prezentare comparativă a comerţului UE-BRIC, cu evidenţiereacategoriilor de bunuri cu o pondere mai mare de 10% la export/import (în %) Flux

comercial


CategoriaSITC

% CategoriaSITC

% CategoriaSITC

% CategoriaSITC

%

Export

Maşini şiechipamente

de transport

47,7 Maşini şiechipamente

de transport


de transport


de transport

58,1

Produse

chimice şi

produse înrudite,nespecificate

22,0 Produse

chimice şi


16,7 Produse

prelucrate

clasificate înprincipal în

funcţie dematerial

27,7 Produse

chimice şi


11,7

Produse

prelucrateclasificate în

principal în

funcţie dematerial

11,4 Produse

prelucratediverse

13,1 Produse

chimice şiproduse

înrudite,

nespecificate

10,0 Produse


principal în

funcţie dematerial

11,1

- -

Produse


principal în

funcţie de

11,1

- - - -



În schimb, structura importurilor UE-BRIC este mult mai eterogenă.Totodată, comeţul bilateral este dominat de schimburile intraindustriale.

*

* *

Vom încheia capitolul 2.3.4. cu unele considerente referitoare ladeficitul comercial al UE în relaţie cu China, din punctul de vedere al

specialiştilor chinezi.În primul rând, aceştia consideră că deficitul comercial al UE este

determinat în principal de nivelurile diferite de dezvoltare economică, structuraeterogenă a industriilor, nivelurile de competitivitate, diviziunea internaţionalăa muncii şi modelele comerciale diferite ale ambelor părţi, iar acestea nu se potschimba pe termen scurt.

În al doilea rând, ei aduc în discuţie triunghiul echilibrului comercialChina-UE-Asia de Est şi Sud-Est”. Excedentul comercial al Chinei în relaţia cu

UE creşte/se menţine la un nivel ridicat, în paralel cu majorarea/menţinereadeficitului său comercial înregistrat în relaţia cu economiile asiatice. Deoarece

producţia de bunuri de masă a fost relocalizată în China, excedentul comercialal ţărilor est asiatice faţă de UE s a redus Înainte de aderarea Chinei la



În al cincilea rând, experţii chinezi evidenţiază că embargoul UEasupra exportului de armament către China, în vigoare de 20 de ani, reprezintă

un impediment în creşterea exporturilor UE către China (prin limitareaexportului de tehnologii cu dublă utilizare, civilă şi militară).

Aceştia concluzionează că principala caracteristică a relaţiilor comerciale bilaterale este asimetria, China fiind într-o poziţie relativdezavantajată şi având un statut pasiv: ea se află într -o poziţie relativ minoră pe

piaţa unică, în schimb UE joacă un rol mult mai important în dezvoltarea

economică a Chinei. Până în prezent, fluxurile comerciale şi investiţionale bilaterale nu au atins potenţialul maxim estimat. Specialiştii chinezi considerăcă rezolvarea diferendelor în materie de drepturi de proprietate intelectuală,acordarea de către UE Chinei a statutului de economie de piaţă şi ridicarea decătre UE a embargoului asupra exportului de armament către China sunt câtevadin căile care ar putea contribui la impulsionarea schimburilor comerciale

bilaterale.

2.4. Comentarii pe marginea schimburilor comerciale ale Românieicu ţările BRIC

2 4 1 România una dintre ţările membre ale UE care nu valorifică



Trebuie subliniat că, în general, grupul NSM înregistrează ponderiscăzute în comerţul UE cu ţările BRIC, centrul de gravitaţie al acestor

schimburi fiind UE-15. Spre exemplu, NSM au cumulat în 2009 doar 3% dinexporturile comunitare în Brazilia şi 4% din importurile respective. În relaţie cuBrazilia, la export, România a fost devansată de trei NSM: Cehia, Polonia şiUngaria, însă ţara noastră a fost principalul importator din grupul NSM. Înrelaţie cu Rusia, NSM au cumulat în 2009 circa 20% din exporturilecomunitare şi 26% din importurile respective. România a fost devansată la

export de: Ţările Baltice, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia, iar laimport, de: Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Lituania.

În planul comerţului extracomunitar, Federaţia Rusă a fost în 2009 adoua destinaţie importantă pentru exporturile ţării nostre (după Turcia), cu opondere de 6,9% din exporturi, China a 9-a (2,8%), India a 11-a (2,5%), iarBrazilia abia a 33-a (0,6%). Însă, ţinând cont de fluxurile extra+intra-UE, în

acelaşi an, Rusia a ocupat abia poziţia a 14-a în ierarhia destinaţiilor pentruexporturile româneşti (1,8%), China a 24-a (0,7%), India a 26-a (0,6%), iarBrazilia doar a 54-a (0,2%).

Graficul 2.37: Principalele ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti,în 2009 (în procente din total)





Comparând fluxurile comerciale dintre România şi fiecare ţară BRIC înparte în perioada 2000-2009, se remarcă următoarele aspecte. În 2000, volumul

valoric al exporturilor României în Rusia s-a cifrat la aproximativ 97 milioaneeuro, uşor mai ridicat decât cel al exporturilor ţării noastre în China (93milioane euro), mai mult decât dublul exporturilor României în India (41milioane euro) şi de 21 de ori mai mare decât volumul valoric al exporturilor României în Brazilia (4 milioane euro). În schimb, în 2001-2003, exporturileRomâniei către China s-au majorat substanţial, până la nivelul de 250 milioane

euro, depăşind cu mult exporturile ţării noastre în Rusia, care au manifestat otendinţă de diminuare în acest interval, în timp ce exporturile către India şi

Brazilia s-au menţinut în continuare la niveluri modeste.Din 2004, însă, volumul valoric al exporturilor României în Rusia a

crescut substanţial, majorându-se de peste 6 ori în perioada 2004-2008, în 2008 înregistrând un maxim istoric de peste 613 milioane euro – totuşi, cu mult sub

valoarea exporturilor României în unele ţări membre ale UE (spre exemplu, 5,5miliarde euro în relaţie cu Germania sau 5,2 miliarde euro în relaţie cu Italia în

acelaşi an) – . În 2009, volumul valoric al exporturilor României în Rusia s-adiminuat până la 514 milioane euro, sub impactul crizei financiare şieconomice mondiale. Exporturile României în China s-au menţinut sub nivelulvaloric de 200 milioane euro în 2004 2009 crescând în schimb până la 213



Comparativ cu volumul valoric al exporturilor, cel al importurilor a fostcu mult mai ridicat. Importurile României din Rusia şi China au crescut

puternic în perioada 2000-2009. În timp ce în 2000-2008, volumul valoric alimporturilor ţării noastre din Rusia s-a menţinut superior importurilor dinChina, în schimb, în 2009, China a devansat Rusia şi a devenit principala sursăde import a ţării nostre din afara UE. Importurile României din India şi Brazilias-au menţinut la niveluri valorice modeste, comparativ cu Rusia şi China.

Balanţa comercială a României în relaţie cu India a înregistrat

deopotrivă solduri pozitive şi negative în 2000-2009, însă balanţele comercialecu Rusia, China şi India au fost deficitare în intervalul analizat. Cele mai

ridicate valori ale deficitelor ţării nostre în relaţie cu ţările BRIC s -au înregistrat:

în 2006, în relaţie cu Rusia (2,9 miliarde euro); în 2008 în relaţie cu China (2,3 miliarde euro);

la nivelul anului 2009 cu India (217 milioane euro); în 2006 cu Brazilia (439 milioane euro).

Graficul 2.40: Balanţa comercială a României în relaţie cu ţările BRIC, înperioada 2000-2009 (în mii euro)



la 14%, în paralel cu scăderea ponderii produselor chimice şi amaselor plastice de la 76% la sub 20%;

la importul de bunuri din Brazilia, majorarea cotei produselor dinindustria constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) de la 1% la

12% şi a ponderii produselor agroalimentare de la 58% la 65%, întandem cu diminuarea ponderii produselor minerale de la 38% la 17%;

în relaţie cu Rusia, la export, majorarea cotei produselor din industriaconstructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) de la mai puţin de 5%

la peste 76%, în paralel cu scăderea ponderii altor categorii deproduse, precum: textile şi pielărie (cu 1,6 puncte procentuale), produseminerale (3 puncte procentuale), produse chimice (cu 50 de puncteprocentuale), metale (cu 10 puncte procentuale) şi produse ale

industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă) (cu 5 puncteprocentuale);

în schimb, la importul de bunuri din Rusia, modificările structurale aufost nesemnificative, produsele minerale (inclusiv combustibili)

dominând în continuare importurile ţării noastre din Rusia; la exportul de bunuri în India, se remarcă majorarea ponderii

metalelor (de la 33% la 63%) şi a produselor industriei chimice (de la4% la 10%) în paralel cu diminuarea cotelor produselor din



puncte procentuale) şi a produselor agroalimentare (cu 6,2 puncteprocentuale).

După cum menţionam anterior, potenţialul de export pe pieţele BRIC celmai slab valorificat de ţara noastră este cel în relaţie cu China.

Potrivit opiniei experţilor din mediul de afaceri românesc (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România – ANEIR, AsociaţiaOamenilor de Afaceri din România – AOAR etc.), este dificil pentru firmeleromâneşti să facă faţă presiunilor concurenţiale (în principal preţurilor scăzute)

de pe piaţa chineză. Cu toate acestea, ANEIR a furnizat MinisteruluiEconomiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) o listă de firme careau un potenţial ridicat de competitivitate, din sectoarele: construcţii de maşini,energetic, al echipamentelor de telecomunicaţii, construcţii navale, tehnologiainformaţiilor, mobilă, vin şi lemn.

Există, totodată, şi o iniţiativă a mediului de afaceri, în parteneriat

public-privat, pentru înfiinţarea unui centru permanent de promovare aexporturilor româneşti în China, într -o primă etapă la Beijing, apoi şi la

Shanghai. MECMA are deja reprezentanţe economice la Beijing, Shanghai şiHong Kong-China. Ţinând cont şi de faptul că Strategia Naţională de Export2010-2014 include piaţa chineză printre pieţele prioritare pentru România,putem afirma că există şi voinţa politică pentru impulsionarea exporturilor



În elaborarea Strategiei au fost urmaţi 13 paşi: 1. Acordarea statutului de lider de opinie sectorului privat, sectorul

public având un rol de sprijin şi susţinere 2. Abordarea competitivităţii în toate componentele sale, pe patruniveluri:

- border-in (în interior): oferta şi capacităţile proprii de producţie(productivitate, resurse, design, calitate, diversitate),

- border (de graniţă şi operaţional): calitatea mediului de afaceri

(costurile de tranzacţionare – spre exemplu: cu certificările ISO, pentru telecomunicaţii, prime de asigurare, taxe, impozite,deschiderea sau închiderea unei firme – , procedurile vamale,infrastructura de comerţ – de exemplu: infrastructura de transport,

capacităţile de depozitare),- border-out: accesul pe pieţele externe,

- dezvoltare: efecte pozitive pentru societate (reducerea sărăciei, aşomajului), impactul asupra mediului

3. Analiza detaliată a sectorului (mediul de afaceri, concurenţa, principalele pieţe, performanţa actuală şi capacitatea proprie dereacţie)

4 Analiza lanţului valoric (în vederea creşterii valorii create în ţară)



11. Crearea cadrului de management şi monitorizare a strategiei(stabilirea obiectivelor şi a metodelor de cuantificare a

rezultatelor)

43

12. Formularea unui plan de acţiune(Specificarea iniţiativelor, a organizaţiilor responsabile, alocarearesurselor, elaborarea unui calendar de implementare)

13. Întreţinerea parteneriatului public-privat pentru implementareastrategiei.

Totuşi, având în vedere şi situaţia actuală a economiei mondiale,elaborarea unei strategii pe fondul unei recesiuni globale necesită, pe lângăurmarea paşilor standard, includerea în analiză a unei secţiuni separate amanagementului crizei. Oricât de competitive ar fi exporturile unei ţări, dacăcererea externă scade simultan pe pieţele principale, iar exportatorii nu suntsuficient de flexibili, volumul valoric al exporturilor se reduce automat. De

acest aspect s-a ţinut cont şi în formularea Strategiei 2010-2014.Prima strategie a fost una ambiţioasă, incluzând 16 sectoare şi 7

probleme intersectoriale. Rezultatele agregate ca nivel de realizare anual(60,5% în 2006, 68,6% în 2007 şi 70,4% în 2008) indică un grad deimplementare a strategiei la nivelul aşteptărilor, cele mai multe rezultatepozitive situându se în zona competitivităţii sectoriale şi a promovării de noi



perspectiva de dezvoltare, cu cea mai mare relevanţă între părţileinteresate, care include atât comunitatea exportatorilor, precum şi toate

celelalte persoane şi entităţi care pot contribui la dezvoltarea economicăprin exporturi.

perspectiva competitivităţii sectoriale, cu cea mai mare relevanţăsectorială pentru comunitatea de afaceri din sector;

perspectiva clientului, cu cea mai mare relevanţă pentru nevoile

specifice ale clienţilor (curenți, aspiranți sau potenţiali);

perspectiva instituţională, relevantă pentru consolidarea capacităţiiinstituţionale de a dezvolta exporturile şi de a asigura managementulSNE.

Sectoarele incluse în SNE au fost alese ţinând cont de următoareleconsiderente:

Caracterul limitat al resurselor financiare, implicând

necesitatea concentrării asupra sectoarelor prioritare Evoluţia pieţei şi tendinţele de consum

Performanţele actuale la export

Capacitatea de aprovizionare

Calitatea resurselor şi a factorilor de mediu

Condiţiile de acces pe piaţă



sporirea înclinaţiei către antreprenoriat, inovaţie şi internaţionalizare acompaniilor româneşti;

diversificarea exporturilor şi reorientarea acestora către ţări din afara UE – inclusiv ţările BRIC.

Schema 2.1: Metoda de lucru pentru elaborarea SNE

CCoooorrddoonnaattoorr nnaaţţiioonnaall

Echipa nucleu

Strategii sectoriale Abordări intersectoriale

Grupe sectoriale

Tehnologia informaţiei şicomunicaţiilor

Mobilă cu design original Confecţii, încălţăminte cu accent pe

Grupe intersectoriale

Managementul calităţii Informaţii de comerţ exterior Finanţarea comerţului



Similar cu strategia anterioară (2005-2009), SNE 2010-2014 nu selimitează numai la abordarea aspectelor externe ale competitivităţii la export, ci

abordează toate componentele sistemului de factori care pot stimula exportul,fie ei interni, operaţionali, frontalieri sau legați de dezvoltare (naţională,

regională, locală).

Schema 2.2: Angrenajul factorilor care contribuie lacompetitivitatea firmelor exportatoare şi importatoare

Î



Însă, prin considerentele sale strategice, SNE are în vedere, indirect,sporirea capacităţii exportatorilor români de a-şi majora exporturile pe pieţeleBRIC. Aceste considerente strategice pot fi grupate astfel: Dezvoltare regională

Concentrări economice teritoriale – clustere Promovarea investiţiilor şi a ISD orientate spre export

Eficientizarea lanţurilor valorice şi priorităţi ale sectoarelor strategiceimportante

Probleme şi priorităţi în interior, de dezvoltare şi diversificare acapacităţii

Probleme şi priorităţi de graniţă sau operaţionale (mediu de afaceri pro-export şi reducerea costurilor de tranzacţionare)

Probleme şi priorităţi externe: accesul şi dezvoltarea prezenței pe pieţele

externe, promovarea exportului şi branding

Segmentarea clienţilor Certificări și standarde de excelență

Cercetarea, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic în favoareaexportatorilor

Creşterea competenţei la nivel naţional

Finanţarea comerţ l i



Redresarea treptată a economiei mondiale şi măsurile adoptate în plan

naţional – Strategia Naţională de Export 2010-2014, lansarea portalului de

comerţ exterior 44 şi alte iniţiative ale Departamentului de Comerţ Exterior din

cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) –

vor contribui, în mod cert, la impulsionarea exporturilor româneşti pe pieţele

din afara UE – inclusiv pe pieţele BRIC.



CAPITOLUL 3TENDINŢE RECENTE ÎN EVOLUŢIA SCHIMBURILOR CUSERVICII ÎN PLAN GLOBAL ŞI EUROPEAN. ROLUL ŢĂRILOR BRIC ÎN ACESTE SCHIMBURI

3.1. Tendinţe recente în evoluţia schimburilor cu servicii în planglobal

În ultimele decenii, comerţul internaţional cu servicii a înregistrat o

expansiune rapidă, mai ales ca rezultat al inovaţiilor din domeniul tehnologieiinformaţiei şi telecomunicaţiilor, al proceselor de dereglementare în sectoarele publice, al liberalizării fluxurilor de capital şi al promovării unor strategii de internaţionalizare de mare anvergură de către numeroase corporaţiitransnaţionale (CTN). Totodată, comerţul internaţional cu servicii a foststimulat de proliferarea acordurilor de comerţ liber, în condiţiile în care noua

generaţie de asemenea acorduri (bilaterale sau regionale) încheiate în anii mairecenţi au inclus fără excepţie serviciile, ca o componentă importantă a

politicilor de deschidere a pieţelor. Drept urmare, volumul valoric al comerţuluimondial cu servicii a crescut de aproape 5 ori în perioada 1990-2008, de la 783

miliarde dolari, la 3.730 miliarde dolari, potrivit calculelor noastre bazate pedatele statistice furnizate de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)

1



Tabelul 3.1: Evoluţia exporturilor mondiale1 de bunuri şi servicii, în 2005-2009 (în miliarde dolari şi %)

Volum valoric(în miliarde dolari)

Modificări anuale (în %)

2009 2005-2009 2007 2008 2009

Bunuri2 12.147 4 16 15 -23

Servicii, din care: 3.312 7 20 12 -13

Transport 704 5 20 16 -21

Turism 854 6 15 11 -11

Alte servicii 1.754 10 23 12 -10

Note: 1 Date bazate pe statisticile balanţelor de plăţi; 2 Exporturile mondiale de bunuri sunt în termeninominali (includ fluctuaţiile preţurilor şi ale cursurilor de schimb).

Sursă: Secretariatul OMC (WTO, 2010).

În condiţiile în care numeroase categorii de servicii sunt complementareîn raport cu tranzacţiile internaţionale cu bunuri, cea mai profundă şi

sincronizată recesiune economică din toate timpurile şi-a pus amprenta în modfiresc şi pe evoluţia tranzacţiilor internaţionale cu servicii. Totodată, un rolimportant în declinul acestora din urmă l-a avut prăbuşirea investiţiilor străinedirecte (ISD) în anii 2008-200946, în condiţiile în care ISD reprezintă un mijlocimportant de furnizare a serviciilor pe pieţele internaţionale.47

Deşi în ultimele două decenii ritmul mediu anual de creştere a



Tabelul 3.2: Ponderea serviciilor în exporturile cumulate de bunuri şiservicii, pe plan mondial şi pe grupurile de economii/regiuni, în 2003-2008

(în %) Economii/regiuni 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total mondial 20,1 19,9 19,6 19,2 19,7 19,4

Economii dezvoltate 22,5 22,7 22,8 22,6 23,2 23,3

Economii în tranziţie 15,9 14,9 13,7 13,2 13,7 13,2

Economii în dezvoltare 15,0 14,7 14,2 13,7 14,1 13,7

Africa 20,0 18,5 16,5 15,6 16,2 14,2

America Latină/Caraibe 14,2 13,3 13,3 12,5 12,8 12,8Asia 14,5 14,5 14,0 13,7 14,1 13,7

Oceania 35,2 34,2 33,0 29,8 27,9 29,0

Sursă: United Nations (2010).

Menţinerea relativ constantă a ponderii serviciilor în totalul comerţului

cu bunuri şi servicii în ultimele decenii, în pofida creşterii dinamice atranzacţiilor internaţionale cu servicii, se explică, înainte de toate, prin creştereala fel de dinamică a comerţului cu bunuri, adică prin expansiunea în tandem acelor două fluxuri, însă pornind de la un decalaj valoric considerabil între celedouă fluxuri. O altă explicaţie rezidă în aceea că, dintre cele două modalităţi deinternaţionalizare a activităţilor economice – comerţul clasic transfrontalier şi

d i d i ii di l il d l Î i i d d



de exportatori de servicii din grupul ţărilor în dezvoltare. În mai puţin de douădecenii, cele două ţări au devenit cei mai mari exportatori de servicii din grupul

ţărilor în dezvoltare, devansând sensibil economiile recent industrializate dinAsia de Est.50

Tabelul 3.3: Poziţionarea ţărilor BRIC1 în cadrul celor mai mari 25 deexportatori de servicii din grupul ţărilor în dezvoltare, în 1990, 2000 şi

2008 (în miliarde dolari şi %)

1990 2000 2008Export Pondere Rang Export Pondere Rang Export Pondere Rang

Ţări îndezvoltare

150 18,1 - 348 22,8 - 981 25,4 -

China 5,9 0,7 9 30,4 2,0 3 129,5 3,4 1

India 4,6 0,6 10 16,7 1,1 7 104,0 2,7 2

Brazilia 3,8 0,5 12 9,5 0,6 12 30,4 0,8 92

Notă: 1 Nu există date comparabile pentru Rusia; 2 În 2008, pe locurile dinaintea Braziliei s-au situat:Hong Kong (China), Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda şi Turcia.

Sursă: United Nations (2010).

În paralel cu aceste evoluţii, au avut loc mutaţii importante şi înstructura comerţului internaţional cu servicii Cea mai semnificativă dintre

i di l fl il d i ii i il i l i i f



intermediul fluxurilor de servicii, repercusiunile negative ale crizei au fost puternic resimţite de ţările membre.

În anii premergători declanşării crizei, fluxurile internaţionale de serviciiale UE au înregistrat ritmuri înalte de creştere, care au fost susţinute de uncomplex de factori economici şi tehnologici, precum şi de evoluţii favorabile însfera politicilor comerciale. Condiţiile economice prielnice pe plan extern,

coroborate cu liberalizarea regimurilor comerciale şi investiţionale pe planinternaţional au asigurat companiilor europene un vast câmp de acţiune.

Totodată, din perspectiva pieţei interne, procesul de lărgire spre Est a Uniunii aconstituit un factor esenţial care a impulsionat expansiunea fluxurilor comerciale. Drept consecinţă, a crescut semnificativ volumul comerţului cuservicii atât la nivel intra-UE (tranzacţiile cu servicii dintre ţările membre), câtşi extra-UE (tranzacţiile cu servicii ale ţărilor membre cu restul lumii).51

Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale şi evoluţiile negative

generate de cea mai profundă recesiune economică din perioada postbelică şi-au pus amprenta nu numai asupra dinamicii şi volumului comerţului cu servicii

al UE, ci şi asupra structurii şi configuraţiei geografice a acestor fluxuri înrelaţiile UE cu principalii săi parteneri comerciali, incluzând ţările BRIC.

3 2 1 Declinul volumului comerţului cu servicii al UE sub impactul crizei

i ii i t t d tă lt i t tă d ât i t il d b i (



servicii şi, totodată, mult mai atenuată decât cea a importurilor de bunuri ( -21,3%).

În 2009, volumul valoric al exporturilor de servicii generate de UE cătrerestul lumii a totalizat 481 miliarde euro, iar importurile s-au cifrat la 416

miliarde euro. În acelaşi an, serviciile au deţinut 28% din fluxurile cumulate de bunuri şi servicii comunitare (calculate ca medie a exporturilor şi importurilor),comparativ cu o medie de 25-26% în perioada 2004-2008. Această ponderedepăşeşte notabil media mondială, care s-a menţinut relativ constantă, la 19-

20%, în ultimele decenii. Creşterea în 2009 a ponderii serviciilor în totalulschimburilor comerciale ale UE se explică prin declinul mult mai accentuat alcomerţului comunitar cu bunuri în contextul crizei. Iar faptul că mediaeuropeană depăşeşte sensibil media globală reflectă un grad mult mai ridicat de

participare la comerţul internaţional a activităţilor de servicii din cadrul UE şi,respectiv, o integrare mai accentuată a ţărilor membre în economia globală prin

intermediul fluxurilor de servicii în raport cu celelalte ţări din lume.

Tabelul 3.4: Evoluţia comerţului internaţional cu servicii al UE curestul lumii, pe componente, în 2007-2009 (în miliarde euro)

2007 2008 20091

Credit Debit Net Credit Debit Net Credit Debit Net

3 2 2 D i d l d l l t diţi l d t



3.2.2. Devierea de la modelul tradiţional de creştere Dincolo de restrângerea notabilă a volumului valoric al schimburilor

internaţionale cu servicii ale UE faţă de anul precedent, evoluţiile care aumarcat aceste schimburi în 2009 su b impactul crizei globale au introdus şi alteelemente inedite. Înainte de toate, anul 2009 constituie o excepţie de la modelulsimilar de creştere pe care l-au urmat comerţul cu bunuri şi cel cu servicii peparcursul ultimului deceniu. Gradul ridicat de complementaritate care existăîntre comerţul internaţional cu servicii (de exemplu, transporturi, servicii

financiare, servicii de asigurări) şi comerţul internaţional cu bunuri determinăca cele două mari categorii de fluxuri comerciale să evolueze în tandem,

schimburile cu servicii urmând îndeaproape tendinţele în evoluţia schimburilor cu bunuri. După cum ilustrează Graficul 3.1, în perioada 1999-2008,

exporturile ţărilor membre ale UE au crescut într -un ritm mediu anual de 5,5%,atât în cazul bunurilor, cât şi al serviciilor, depăşind sensibil dinamica PIB (cu

excepţia anului 2003, când dinamica serviciilor a fost uşor inferioară celei aPIB). În anii premergători declanşării crizei, atât comerţul cu bunuri, cât şi celcu servicii au înregistrat ritmuri înalte de creştere sub acţiunea complexului defactori amintiţi.

Pe de altă parte, acelaşi Grafic 3.1 relevă că, în circumstanţeleexcepţionale determinate de turbulenţele financiare şi economice la scară

G fi l 3 1 E l ţi t il d b i i i ii l UE ti



Graficul 3.1: Evoluţia exporturilor de bunuri şi servicii ale UE comparativ cuPIB, în 1999-20091

(la preţurile şi cursurile de schimb ale anului 2000, modificări anuale în %)

Notă: 1 Date provizorii pentru 2009.

Sursă: Eurostat (2010b).

î i d t b l ţ l fi i i i l l b l D t i



0

5

10

15

20

25

30

35

o r t

i s m

c a ţ i i

u c ţ i i

u r ă r i

i a r e

ti c e

t u r i

i d e

a l e t a

l e

2007 2008 2009

în ciuda turbulenţelor financiare şi economice pe plan global. De remarcat şievoluţia construcţiilor , unde exporturile au scăzut cu 5%, iar importurile au

continuat să crească puternic (cu 17% în 2009, după o majorare cu 25% în2008).

Graficul 3.2: Evoluţia structurii comerţului cu servicii1 al UE cu restullumii, în 2007-20092 (în %)

3 2 4 Predominanţa Marii Britanii şi a Germaniei



3.2.4. Predominanţa Marii Britanii şi a GermanieiMarea Britanie împreună cu Germania domină comerţul internaţional cu

servicii al UE, celor două ţări revenindu-le cumulat peste două treimi dincomerţul (exporturi plus importuri) derulat cu restul lumii în anul 2008 (ultimul

pentru care Eurostat furnizează date complete52).

Graficul 3.3: Ponderea ţărilor membre1 în totalul comerţului cu serviciiextra-UE2 (axa stângă, în %) şi soldul balanţei serviciilor extra-UE (axa

dreaptă, în miliarde EUR), în 2008

au înregistrat deficite înalte în 2009 Marea Britanie a fost la rândul ei afectată



au înregistrat deficite înalte în 2009. Marea Britanie a fost la rândul ei afectatăgrav, dar şi-a putut totuşi menţine excedentul tradiţional la o cotă foarte ridicată

şi în 2009. Totodată, Germania a reuşit să-şi îmbunătăţească substanţial balanţaserviciilor între 2007 şi 2009, transformând deficitele sale structurale într -un

excedent apreciabil. Îmbunătăţiri semnificative ale balanţei serviciilor auînregistrat în aceeaşi perioadă şi Spania şi Franţa.

Din grupul noilor state membre ale UE (NSM), Slovacia se distinge princele mai strânse relaţii comerciale cu celelalte ţări membre în sfera serviciilor,

cu ponderi ale exporturilor/importurilor sale intra-UE de 78% şi, respectiv,85% în 2008. Alte NSM cu ponderi ridicate ale comerţului intra-UE în

exporturile/importurile lor totale de servicii includ: România, Republica Cehăşi Polonia, dintre NSM; Austria şi Portugalia dintre vechile ţări membre. Pe dealtă parte, cele mai mari ponderi ale exporturilor/importurilor extra-UE încomerţul total cu servicii caracterizează Marea Britanie (60% şi, respectiv,

49%), Franţa (câte 51%) şi Danemarca (52% şi, respectiv, 45%).

3.2.5. Diminuarea excedentului balanţei serviciilorSpre deosebire de comerţul cu bunuri, în comerţul cu servicii UE

înregistrează în mod tradiţional solduri pozitive apreciabile, dar mărimeaacestora s a înscris pe o traiectorie descendentă în ultimii ani În 2009 valoarea

55% din importuri la nivelul anului 2009 Pe de altă parte deficitul cronic din



55% din importuri la nivelul anului 2009. Pe de altă parte, deficitul cronic dindomeniul turismului s-a redus cu 12% în 2009 faţă de 2008.

Ca şi în anii precedenţi, cele mai mari excedente comerciale au fost înregistrate în 2009 la alte servicii de afaceri, serviciile financiare şitransporturi (de 29,8, 26,2 şi, respectiv, 21,5 miliarde euro), iar cele mai marideficite la turism şi taxe de licenţă şi drepturi de autor (de 18,3 şi, respectiv,13,9 miliarde euro) – domenii în care balanţa comunitară se caracterizează prindeficite cronice.

3.2.6. Principalii parteneri comerciali ai UE în plan extracomunitar.Locul ţărilor BRIC

Ca urmare a efectelor crizei financiare şi economice globale, în anul2009, au intervenit schimbări importante şi în planul relaţiilor comerciale aleUE cu principalii săi parteneri.

SUA continuă să fie cel mai important partener comercial al UE prin prisma volumului valoric al comerţului cu servicii, chiar dacă exporturile totale

destinate acestei ţări – ca şi în cazul majorităţii partenerilor comerciali ai UE – au scăzut cu 12% în 2009, iar importurile cu 5%, totalizând un volum de 119,4

miliarde euro şi, respectiv, 127 miliarde euro. Pe locul secund, dar la o distanţăapreciabilă faţă de SUA s a situat şi în 2009 Elveţia (cu 63 6 şi respectiv 47 5

Aşadar chiar şi o sumară trecere în revistă a principalilor parteneri ai



Aşadar, chiar şi o sumară trecere în revistă a principalilor parteneri aiUE în sfera comerţului cu servicii, în baza datelor provizorii furnizate deEurostat, ne permite formarea unei imagini asupra locului important pe care îldeţin ţările BRIC în schimburile comerciale cu servicii ale UE.

3.3. Rolul jucat de UE şi ţările BRIC în comerţul global cu servicii

3.3.1. UE: cel mai mare jucător pe piaţa globală a serviciilor

Deşi criza financiară şi economică globală a afectat puternic schimburileinternaţionale cu servicii ale UE în 2008-2009 – ceea ce s-a reflectat în

contracţia volumului lor valoric (pentru prima oară după 1992), în mutaţiilestructurale, ca şi în schimbările intervenite în configuraţia relaţiilor UE cu

principalii săi parteneri comerciali –, aceste evoluţii nefavorabile nu au afectat poziţia UE pe piaţa globală a serviciilor. Şi în 2009, UE ca entitate a rămas

principalul jucător pe piaţa globală a serviciilor, deţinând poziţia de cel maimare exportator/importator de servicii din lume.

Calculele efectuate în baza datelor Secretariatului OMC, publicate înmartie 201054, cu privire la evoluţia comerţului global cu servicii în 2009arată că exporturile de servicii ale UE-27 (fluxurile extra+intra-UE) aureprezentat 45 7% din cele globale în 2009 iar importurile 42 7% pe

Tabelul 3 5: Evoluţia ponderii UE 27 în comerţul global cu servicii



Tabelul 3.5: Evoluţia ponderii UE-27 în comerţul global cu servicii,comparativ cu cea a SUA, Japoniei şi Chinei, în 2005-2009 (în %)

Exporturi Importuri

2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009Total mondial1 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

UE-272 47,0 46,6 47,1 46,6 45,7 44,6 43,9 44,1 43,7 42,7

SUA 14,6 14,3 13,9 14,0 14,2 12,0 11,8 10,9 10,5 10,6

Japonia 4,1 4,1 3,9 3,9 3,7 5,2 5,1 4,8 4,8 4,7

China3 3,0 3,3 3,7 3,7 3,9 3,5 3,8 4,2 4,4 5,1

Note: 1 Incluzând comerţul intra-UE; 2 Ponderile rezultă din raportarea tranzacţiilor totale cu servicii

ale UE-27 (extra+intra) la totalul mondial, care la rândul său subsumează comerţul intra-UE;3

Estimări provizorii.

Sursă: Calcule bazate pe datele furnizate de Secretariatul OMC (WTO, 2008;2009; martie 2010).

Este important de subliniat că ponderea UE în comerţul global cu

servicii este superioară celei care îi revine în comerţul global cu bunuri – respectiv, 44% în media exporturilor şi importurilor de servicii din 2009,comparativ cu media de 38% în cazul bunurilor –, ceea ce denotă poziţia saimportantă în schimburile mondiale cu servicii (Eurostat, 2010). Şi, nu înultimul rând, este edificator şi faptul că, spre deosebire de deficitele cronice alebalanţei comerciale în sfera bunurilor UE înregistrează sistematic solduri

Tabelul 3 6: Evoluţia comerţului cu servicii pe plan mondial în UE şi în



Tabelul 3.6: Evoluţia comerţului cu servicii pe plan mondial, în UE şi înţările BRIC, în 2007-2009 (în miliarde dolari1 şi %)

Regiuni/Economii

Exporturi Importuri

Valoare(mrd.USD)

Modificări anuale (%)

Valoare(mrd.USD)

Modificări anuale (%)

2009 2007 2008 2009 2009 2007 2008 2009

TOTAL MONDIAL 3.312 20 12 -13 3.115 19 13 -12

UE-272 1.513 21 11 -14 1.329 19 11 -13

China3 129 33 20 -12 158 29 22 0

India 86 25 18 -15 74 21 26 -9

Rusia 42 27 30 -17 60 32 29 -19Brazilia 26 26 27 -9 44 28 28 -1

Note: 1 Curs mediu anual de schimb (Londra): 1 EUR=USD 1,3711 (2007); 1,4719 (2008); 1,3941 (2009); 2

Subsumează comerţul UE cu restul lumii şi cel dintre ţările membre; 3 Estimări provizorii.

Sursă: Secretariatul OMC (WTO, 2010).

Dar, acelaşi tabel relevă că fluxurile de servicii ale ţărilor BRIC au fost

la rândul lor puternic afectate de criza economică globală, ceea ce s-a tradus prin contracţia volumului valoric al exporturilor şi importurilor lor de servicii

în 2009. Totuşi, declinul exporturilor de servicii generate de ţările BRIC a fostmult mai atenuat în raport cu declinul pe plan global sau european (excepţie

făcând Rusia). Iar pe latura importurilor, dacă se face din nou abstracţie de

Din cauza ritmurilor de creştere deosebit de dinamice din anii recenţi



Din cauza ritmurilor de creştere deosebit de dinamice din anii recenţi,toate ţările BRIC şi-au majorat în mod constant ponderile în comerţul global cuservicii. Este edificator în acest sens mai ales cazul Chinei, care în perioada2005-2009 şi-a sporit ponderea în comerţul global cu servicii de la 3,0% la3,9% la exporturi, şi de la 3,5% la 5,1% la importuri. Dar, şi mai relevant estefaptul că, în 2009, China a reuşit să urce pe locul 5 în ierarhia principalilor zece

exportatori de servicii din lume, luând locul Japoniei, care s-a situat doar pelocul şase (3,8%).

După cum arată Graficul 3.4, în ierarhia primilor zece exportatori deservicii pe plan mondial, SUA au rămas şi în 2009 lider de necontestat,

conducând detaşat cu un volum valoric al exporturilor de 470 miliarde dolari şio pondere de 14,2% în totalul exporturilor mondiale de servicii La o distanţăapreciabilă de SUA, s-au situat Marea Britanie (7,2%) şi Germania (6,5%),fiind urmate la rândul lor la mare distanţă de Franţa (4,2%) şi China (3,9%).

Graficul 3.5: Principalii importatori1 de servicii pe plan mondial,

în 2009 (în miliarde dolari)

331

255

SUA

Germania

Aşadar în 2009 în ierarhia principalilor zece exportatori/importatori de



Aşadar, în 2009, în ierarhia principalilor zece exportatori/importatori deservicii din lume s-au produs unele mutaţii notabile (ca de altfel şi în cazul

comerţului cu bunuri), şi care s-au datorat mai ales ascensiunii Chinei încontextul consolidării performanţelor sale comerciale. În sfera fluxurilor deservicii, aceste evoluţii sunt cu atât mai semnificative, cu cât, în ultimeledecenii, la nivelul principalilor cinci exportatori/importatori din lume nu s-a

produs practic nicio modificare.Dacă avem în vedere lista principalilor 30 de exportatori/importatori de

servicii din lume în anul 2009, vom constata că şi celelalte ţări BRIC ocupă poziţii relativ bune, respectiv (WTO, 2010): India: locul 12 deopotrivă în exporturile şi importurile globale de

servicii (cu o cotă de 2,6% şi, respectiv, 2,4%), şi devansând ţări precum Belgia,Singapore, Elveţia, Suedia, Luxemburg, Canada sau Danemarca;

Rusia: locul 22 în exporturile globale de servicii (cu o cotă de

1,3%) şi locul 16 în cazul importurilor (cu o cotă de 1,9%); la exporturi,devansează ţări precum: Australia, Norvegia, Grecia, Turcia;

Brazilia: deşi nu figurează pe lista principalilor 30 de exportatoride servicii din lume (cu o cotă de 0,8%), ocupă locul 20 pe latura importatorilor (cu o cotă de 1,4%).

În ceea ce priveşte performanţele comerciale ale ţărilor BRIC în sfera

cu un volum al exporturilor de servicii de 18 2 şi respectiv 18 5 miliarde euro



cu un volum al exporturilor de servicii de 18,2 şi, respectiv, 18,5 miliarde euro.Ponderea Indiei a fost similară cu cea a Braziliei, respectiv, de 1,8%, către

ambele ţări îndreptându-se exporturi comunitare în valoare de câte 8,8 miliardeeuro. Pe latura importurilor, ponderile respective au fost uşor inferioare, şianume: de 3,2% în cazul Chinei, de 2,6% al Rusiei, 1,6% al Indiei şi de 1,5% alBraziliei.

Acelaşi Tabel 3.7 relevă că ţările BRIC se numără printre parteneriicomerciali importanţi ai UE. Judecând după volumul valoric al comerţului

bilateral (exporturi plus importuri) din 2008 (ultimul an pentru care Eurostatfurnizează date comparabile), China ocupă locul 3 în ierarhia principalilor parteneri comerciali ai UE în sfera serviciilor, iar Rusia locul 4, în timp ceIndiei şi Braziliei le revin locurile 12 şi, respectiv, 13.

În timp ce SUA şi Elveţia – care constituie în mod tradiţional cele maiimportante ţări partenere ale UE – şi-au menţinut constant poziţiile 1 şi 2 în

cadrul principalilor parteneri comerciali ai UE, inclusiv în anii 2007-2009,China a avansat de pe locul 4 în 2007, pe locul 3 în 2008, iar Rusia de pe locul

5, pe locul 4. India şi Brazilia şi-au menţinut locurile neschimbate în 2007-2008. Iar puţinele date provizorii disponibile pentru anul 2009 sugerează căaceastă ierarhie s-a menţinut şi în 2009 (Eurostat, 2010b). De altfel, dateleEurostat pentru anul 2009 arată că în pofida crizei economice globale



Creşterea ponderii ţărilor BRIC în comerţul cu servicii al UE (mai ales

ca pieţe de export, dar şi de import) şi ascensiunea rapidă a acestora în ierarhia principalilor parteneri comerciali ai UE se datoreşte expansiunii deosebit dedinamice a fluxurilor comerciale (şi investiţionale) bilaterale în anii

premergători crizei economice globale, din motivele care au fost deja enunţate.Totodată, un important factor stimulator l-a constituit cadrul legal dedesfăşurare a acestor relaţii bilaterale, în condiţiile în care promovarea intensă a

comerţului cu aceste ţări a fost ridicată la rang de obiectiv strategic în cadrulnoilor orientări de politică comercială adoptate de UE în octombrie 2006 –

cunoscute drept Europa globală (European Commission, 2006).Este relevant faptul că, în 2008, în contextul reducerii sensibile a

creşterii exporturilor/importurilor de servicii ale UE sub impactul crizei globale(la 4% şi, respectiv, 6%), tranzacţiile cu servicii dintre UE şi BRIC au

continuat să înregistreze ritmuri foarte înalte de creştere.

Tabelul 3.8: Dinamica exporturilor/importurilor de servicii aleUE-27 către/din ţările BRIC, comparativ cu SUA şi Elveţia, în 2008-

20091 (în %) Modificări anuale în %

înregistrat exporturile comunitare către Rusia (-13%), urmate de cele destinate



înregistrat exporturile comunitare către Rusia ( 13%), urmate de cele destinateChinei (-11%) şi Braziliei (-7%), în timp ce exporturile către India au sporit

modest (1%). În ceea ce priveşte importurile comunitare din BRIC, cel maimare declin l-au înregistrat importurile din Rusia (-22%), China (-14%) şi India(-7%), în timp ce importurile UE din Brazilia au sporit cu 1,6%.

Creşterea importanţei relative a ţărilor BRIC prin prisma schimburilor internaţionale cu servicii ale UE trebuie pusă pe seama sporirii tot maiaccentuate, în ultimii ani, a interesului statelor membre faţă de aceste economii,

datorită unui complex de factori, incluzând costurile de producţie mai scăzute, potenţialul mare de resurse şi cererea mult mai dinamică pe aceste pieţe.

3.4.2. Balanţa serviciilor a UE cu principalii parteneri comerciali şi cuBRIC

UE ca entitate înregistrează excedente în comerţul cu servicii cu

majoritatea partenerilor săi comerciali.Cel mai mare excedent se manifestă în relaţiile cu Elveţia (22,3 miliarde

euro în 2008 şi 16,1 miliarde euro în 2009). Prin prisma dimensiuniiexcedentului în sfera serviciilor, locul doi a fost ocupat în mod tradiţional deSUA, dar, sub incidenţa crizei globale, soldul excedentar al balanţei serviciilor cu SUA (de 9 1 miliarde euro în 2007) s a transformat într un deficit de 7 6

în uşoară scădere faţă de 2008). Excedentul în raport cu Brazilia a sporit în



ş ţ ) p p2008 la 3,2 miliarde euro, dar a scăzut în 2009 la 2,4 miliarde euro. Iar după o

scădere a excedentului cu India la 0,6 miliarde euro în 2008, acesta s-a majoratdin nou la 1,3 miliarde euro în 2009.

În fine, este de subliniat faptul că ţările BRIC au contribuit în proporţiede 25% la excedentul comercial al UE generat în sfera serviciilor în anul de

criză 2009, comparativ cu o contribuţie de numai 15% în 2007, anul care aprecedat criza.

3.4.3. Rolul serviciilor în balanţa de plăţi a UE. Tendinţe recente înrelaţiile bilaterale UE-BRIC prin prisma balanţei de plăţi

Pentru a întregi imaginea asupra importanţei ţărilor BRIC pentruschimburile comerciale ale UE în general, şi pentru schimburile cu servicii în

particular, ni se pare oportună o succintă analiză a evoluţiei contului curent al

UE pe principalele sale componente, precum şi a configuraţiei contului curental UE în relaţie cu principalii săi parteneri comerciali şi, desigur, cu ţările BRIC.

3.4.3.1. Evoluţii recente în balanţa contului curent al UEDincolo de aportul semnificativ la crearea PIB şi la ocuparea forţei de

muncă activităţile de servicii aduc o contribuţie importantă la economia UE şi

Potrivit datelor provizorii vizând balanţa de plăţi a UE-27, publicate de



p ţ p ţ , pEurostat, deficitul de cont curent în relaţiile cu terţii s-a redus aproape la

jumătate în 2009 (128 miliarde euro), după o majorare alarmantă a acestuia la243 miliarde euro în 2008. Aceasta înseamnă că, după vârful din 2008, deficitulcontului curent s-a reîntors la nivelul din 2007, principala cauză a acesteievoluţii pozitive fiind reducerea considerabilă a deficitului comercial din sfera

bunurilor, de la 205 miliarde euro în 2008 la 87 miliarde euro în 2009. Pe dealtă parte, excedentul balanţei serviciilor a continuat să se diminueze în 2009,cifrându-se la numai 65 miliarde euro, faţă de 86 miliarde euro în 2008.Deficitul contului veniturilor (adică, veniturile din muncă şi investiţii) s-a

restrâns de la 67 miliarde euro în 2008, la 46 miliarde euro în 2009, iartransferurile curente au rămas relativ constante.

Trebuie însă subliniat că, deşi soldul contului curent al UE în 2009 s-aapropiat ca mărime de nivelul anului 2007, atât fluxurile din contul de credit,

cât şi cele din contul de debit au fost sensibil inferioare valorilor înregistrate înultimii doi ani, ca urmare a diminuării semnificative a tranzacţiilor cu bunuri şi

cu servicii, dar şi a veniturilor. După cum rezultă din, volumul încasărilor aferente fluxurilor generate de UE în 2009 (postul de credit al contului curent)

a scăzut cu 17% faţă de 2008 (ca şi faţă de 2007), iar volumul plăţilor în contulfluxurilor receptate de UE (postul de debit) s a redus cu 19% faţă de 2008 (şi



Balanţa serviciilor a UE – caracterizată prin solduri pozitive în modconstant – a înregistrat o diminuare cu 24% a excedentului în 2009, respectiv,de la 86,2 miliarde euro în 2008, la 65,3 miliarde euro, după ce s-a redus şi în2008. Comprimarea în continuare a excedentului balanţei serviciilor s-a datoratfaptului că declinul exporturilor de servicii (de 9%) a fost mai accentuat decâtcel al importurilor (6%). În raport cu PIB, excedentul balanţei serviciilor s-amicşorat de la 0,7% la 0,6%.

Prin urmare, putem aprecia că fluxurile de servicii reprezintă singuracomponentă a contului curent al UE-27 cu restul lumii care înregistrează înmod consecvent un excedent – chiar dacă acesta s-a diminuat sub incidenţacrizei –, serviciile exercitând astfel un efect stabilizator asupra balanţei de plăţia UE.

3.4.3.2 Configuraţia contului curent al UE cu principalii partenericomerciali şi cu BRIC: cel mai mare excedent cu Elveţia, cel mai maredeficit cu China

Consecinţele negative ale crizei financiare şi economice globale s-au

reflectat în planul balanţei conturilor curente a UE nu numai printr -o majorare adeficitului acesteia ci şi prin unele mutaţii care s au produs în poziţionarea

sfera serviciilor (transporturile fiind singura categorie de servicii cu un



( p g gexcedent). Aceste evoluţii au fost doar parţial compensate de reducerea

deficitelor aferente conturilor de venituri şi transferuri curente.

Tabelul 3.11: Soldul contului curent al UE-27 cu Brazilia, Rusia,India şi China, în 2007-2009 (în miliarde euro)Brazilia Rusia India China

2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009

ont curent 4,3 7,5 7,8 -37,7 -52,3 -32,4 5,1 3,1 4,0 -140,0 -142,2 -113,7

unuri -8,8 -6,3 -2,5 -47,8 -64,9 -46,4 4,1 3,5 2,3 -144,5 -148,9 -121,3ervicii 2,0 3,2 2,4 6,9 7,4 7,6 1,5 0,6 1,3 2,6 5,1 5,0

enituri 12,4 11,9 9,0 3,6 5,4 6,5 1,4 0,9 2,1 4,5 4,1 5,5

ransferuri curente -1,4 -1,3 -1,1 -0,4 -0,2 -0,2 -1,8 -1,9 -1,8 -2,7 -2,6 -2,9

Sursă: Eurostat (2010c).

Drept urmare, în 2009, Elveţia a luat locul tradiţional al SUA de

principal debitor (net) al UE, cu un excedent al contului curent al UE pe aceastărelaţie de 35 miliarde euro. Nivelul a fost însă inferior celui din 2008, caurmare a scăderii surplusurilor aferente conturilor de servicii şi de venituri;doar excedentul din sfera transporturilor a fost superior nivelului din 2008.

Excedentul contului curent al UE în relaţiile cu Canada a scăzut în 2009 cu



CAPITOLUL 4UE ŞI BRIC: EVOLUŢIA FLUXURILOR ŞI STOCURILOR DE ISD ÎN

PLAN BILATERAL, SUB IMPACTUL CRIZEI FINANCIARE ŞIECONOMICE MONDIALE

4.1. Fluxurile de ISD globale: evoluţii recente şi perspective pentru2011-2012 După 1990, fluxurile globale de ISD au marcat două cicluri de creştere

puternică, anii de vârf – 2000 şi 2007 – fiind urmaţi de o scădere abruptă aacestor fluxuri. Dacă prima perioadă de declin a fost generată de încetinirearitmului de creştere economică în majoritatea ţărilor dezvoltate şi crizasectorului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (aşa-numita crizădot.com”), exacerbate de starea de incertitudine care s-a instalat în urma

atacurile teroriste din SUA de la 11 septembrie 2001, a doua a fost declanşatăde criza economică şi financiară globală.

După declinul de 16% înregistrat în 2008, fluxurile de ISD receptateau scăzut în 2009 cu 37%, ajungând la 1114 miliarde dolari, în timp cefluxurile generate s-au diminuat cu 43%, până la nivelul de 1101 miliardedolari. Totuşi, aceste scăderi au fost mai moderate decât cele înregistrate în

valoare a fluxurilor de ISD de peste 1200 miliarde dolari, pentru 2011, o



valoare de 1300-1500 miliarde dolari, iar pentru 2012 o valoare situată între1600-2000 miliarde dolari. Totuşi, aceste valori prognozate trebuie privite cuprudenţă, ţinând cont de riscurile şi incertitudinile din plan global şi, în special,de caracterul fragil al redresării economiei globale.

Valoarea fluxurilor de ISD receptate în plan global a scăzut lanivelul tuturor celor trei grupuri majore de ţări – dezvoltate, în dezvoltareşi în tranziţie. Acest declin este urmare a performanţelor economice slabeînregistrate în multe regiuni ale globului şi, totodată, a penuriei de resursefinanciare, chiar şi în rândul CTN. După declinul din 2008 (de 29%)(UNCTAD, 2009, p. 79), valoarea fluxurilor de ISD absorbite de economiiledezvoltate s-a contractat cu 44% în 2009. Scăderea profiturilor companiilor agenerat diminuarea profiturilor reinvestite şi a împrumuturilor intra-firmă, ceeace s-a reflectat şi la nivelul fluxurilor receptate de ţările dezvoltate. În acelaşi

timp, restrângerea tranzacţiilor efectuate pe credit s-a repercutat şi asupraachiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere.

Economiile în dezvoltare şi în tranziţie, care s-au dovedit relativ imunela efectele crizei globale în 2008, au înregistrat o scădere de 24% a fluxurilor de ISD receptate în 2009, după şase ani de creştere neîntreruptă a acestor fluxuri



(principala sursă generatoare de fluxuri de ISD) au scăzut puternic, datorită



fenomenului de dezinvestire 57 la nivelul filialelor unor mari companii

americane din UE. La rândul lor, fluxurile de ISD generate de ţările în

dezvoltare au scăzut cu 23% în 2009, comparativ cu 2008, până la nivelul de229 miliarde dolari, astfel fiind încheiat un ciclu de cinci ani de creştereneîntreruptă a acestor fluxuri. Totuşi, această diminuare a fost mai redusă decâtcea înregistrată la nivelul ţărilor dezvoltate. Astfel, grupul ţărilor în dezvoltareşi în tranziţie şi-a întărit poziţia globală, deţinând în 2009 o pondere de 25% întotalul fluxurilor de ISD generate la nivel mondial, comparativ cu 19% în 2008.

În ierarhia principalelor zece surse generatoare de ISD în plan mondial

în 2009 figurează trei economii emergente – Hong Kong-China, China şiFederaţia Rusă.

Graficul 4.3: Principalele zece surse generatoare de fluxuri de ISD pe plan

mondial în 2008-2009, în funcţie de valoarea fluxurilor la nivelul anului2009 (în miliarde dolari)

161

248

128

330

63

75

147

G i

Japonia

Franţa

SUA

2008 2009

a crescut de la 6% la jumătatea anilor ‟80, la 11% în a doua jumătate a



anilor ‟90 şi circa 25% în prezent (UNCTAD, 2004, p. xviii şi UNCTAD,2010).

Toate componentele fluxurilor de ISD – participaţiile la capital, împrumuturile intra-firmă şi profiturile reinvestite – s-au contractat în2009. Diminuarea participaţiilor la capital (sinonim cu investiţiile de capital) şia profitului reinvestit s-a datorat deopotrivă reducerii numărului de achiziţii şifuziuni transfrontaliere efectuate şi scăderii profitului înregistrat de filialele dinstrăinătate. Creşterea uşoară a profiturilor a susţinut o redresare modestă a

profiturilor reinvestite din a doua jumătate a anului 2009, iar dinamismul ISD a prins contur în prima parte a anului 2010. Valoarea achiziţiilor şi fuziunilor transfrontaliere din primele cinci luni din 2010 a fost cu 36% mai ridicată decâtcea din aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, se prefigurează o redresaretreptată a fluxurilor globale de ISD.

Diminuarea numărului de achiziţii şi fuziuni transfrontaliere adeterminat cea mai mare parte a scăderii ISD din 2009. Numeric, achiziţiile

şi fuziunile transfrontaliere au scăzut cu 34%, iar valoric cu 65%, în timp cenumărul proiectelor de investiţii la firul ierbii” (sau pe loc gol”) a scăzut cunumai 15%. De regulă, achiziţiile şi fuziunile sunt mai sensibile la condiţiilefinanciare decât proiectele la firul ierbii” Pe de o parte decizia investiţională

primar şi al serviciilor au înregistrat scăderi abrupte; spre exemplu, valoarea



tranzacţiilor aferente achiziţiilor şi fuziunilor din domeniul serviciilor

financiare a scăzut cu 87% în 2009, comparativ cu 2008.

Valoarea ISD provenind din fondurile de capital privat a scăzut cu65%, în timp ce valoarea ISD din fondurile naţionale de investiţii a crescut cu15% în 2009, faţă de anul 2008. Aceste fonduri au reprezentat împreună 10%din fluxurile globale de ISD, în creştere faţă de ponderea avută în 2000 (de 7%),însă la jumătate din ponderea maximă deţinută în 2007 (22%).

Criza globală, în ciuda impactului său major asupra ISD, nu a stopatprocesul de internaţionalizare a producţiei. În 2008 şi 2009, diminuareavânzărilor şi a valorii adăugate la nivelul filialelor din străinătate ale CTN afost mai redusă decât contracţia economiei mondiale. Drept urmare, pondereafilialelor străine în PIB global a atins nivelul maxim de 11%. Numărulangajaţilor străini ai CTN a crescut uşor în 2009, până la 80 de milioane. Ţările

în dezvoltare şi tranziţie concentrează cea mai mare pondere a forţei de muncădin filialele străine ale CTN. Din totalul de 82000 CTN la nivel mondial, 28%

sunt CTN ale ţărilor în dezvoltare şi tranziţie. Comparativ, în 1992, acesteaaveau o pondere de mai puţin de 10% din totalul mondial. Aceasta reflectăimportanţa crescândă a economiilor emergente ca ţări generatoare de fluxuri deISD

4.2. Locul deţinut de ţările BRIC în fluxurile de ISD ale UE cu



restul lumiiÎn planul investiţiilor, în perioada 2004-2008, fluxurile de ISD ale UE

către restul lumii (la nivel extracomunitar) au fost depăşite de fluxurileintracomunitare, dintre ţările membre. În schimb, în 2009, fluxurile de ISDreceptate de UE din ţările din afara Uniunii (în valoare cumulată de de 221,7miliarde euro), au reprezentat 59% din fluxurile receptate totale. Situaţia a fostsimilară şi pe partea fluxurilor generate, în sensul că, valoarea fluxurilor de ISDgenerate de UE în ţările extracomunitare (de 263,3 miliarde euro) a reprezentat54,7% din fluxurile generate totale în 2009, în contrast cu perioada anterioară,când ponderea fluxurilor extracomunitare a fost depăşită de cea a fluxurilor intracomunitare.

Graficul 4.4: Fluxurile de ISD receptate şi generate de UE în

perioada 2004-2009, în plan global (extra+intra-UE) şi la nivelextracomunitar (în milioane euro)Fluxuri receptate Fluxuri generate

1.000.000

1.200.000

1.200.000

1.400.000

diminuat în 2008-2009, după ce fluxurile receptate de UE din Brazilia, Rusia,



India şi China se majoraseră în 2007 de 6,4 ori comparativ cu nivelul înregistrat

în 2006, iar cele generate de UE în ţările BRIC crescuseră de 1,6 ori în acelaşi

interval – majorări cu mult peste media comunitară.

Graficul 4.5: Ritmurile de creştere a fluxurilor de ISD ale UE – totalextracomunitar şi în relaţie cu ţările BRIC (în %)

Fluxuri extra-UE Fluxuri în relaţie cu BRIC

Sursa: Calcule pe baza Eurostat (2010).

Totuşi, ţările BRIC au participat doar marginal la fluxurile de ISDale UE, ponderea grupării în aceste fluxuri, deopotrivă receptate şi generate,menţinându se la niveluri scăzute în intervalul 2004 2009 Cota grupării în

-100

-50

0

50

100

150

2005 2006 2007 2008 2009


-200

0

200

400

600

2005 2006 2007 2008 2009


Media fluxurilor de ISD extracomunitare receptate de UE în perioada



2004-2009 a fost de 208 miliarde euro, cei mai importanţi investitori fiind:

SUA (38,7% din total) şi Elveţia (10,6%), urmate la mare distanţă de: Japonia

şi Canada (aproape la egalitate, cu 3,9% din total), Brazilia (3,7%), Australia(2%), Singapore (1,9%) şi Rusia (1,6%). India a deţinut în perioada 2004-2009o pondere de numai 0,5% în fluxurile de ISD extracomunitare receptate de UE,

iar China 0,3%. Se remarcă, aşadar, predominanţa ţărilor dezvoltate în acestefluxuri.

Graficul 4.7: Poziţiile ocupate de ţările BRIC în ierarhia principalilorinvestitori în UE, ţinând cont de media fluxurilor extracomunitare din

perioada 2004-2009 (în milioane euro)

3.316

3.902

4.175

22.060

80.607

7.766

8.109

8.189

8. Rusia

7. Singapore

6. Australia

5. Brazilia

4. Canada

3. Japonia

2. Elveţia

1. SUA

Graficul 4.8: Fluxurile de ISD receptate de UE din ţările BRIC



în perioada 2004-2009 (în milioane euro)


În pofida amplelor variaţii ale fluxurilor de ISD receptate de UE dinţările BRIC în 2004-2009, se remarcă faptul că centrul de gravitaţie l-areprezentat în întreaga perioadă grupul UE-15, care a reuşit să atragă ceamai mare cotă din aceste fluxuri. Astfel, o pondere de circa 65% din fluxurile

-10.000

0

10.000

20.000

30.000


Brazilia 4018 2924 1510 24655 10692 2796

Rusia 261 2832 1515 9899 2327 3063

India 0 548 487 1003 3690 440

China 518 -103 2186 759 -69 317

2004 2005 2006 2007 2008 2009

În 2009, din datele disponibile, reiese că cea mai mare pondere a



fluxurilor de ISD din Brazilia la nivel comunitar s-a îndreptat către:Portugalia, Luxemburg, Ungaria, Slovacia. Surprinzător, la nivelul Germaniei,

se resimte un puternic proces de dezinvestire în perioada 2007-2009. În ceea ce priveşte România, ea a reuşit să atragă doar fluxuri în valoare de 1 milion euro,investitorii brazilieni investind sume nesemnificative în ţara noastră şi în aniianteriori. Totuşi, trebuie remarcat faptul că Luxemburg şi Belgia – importantecentre financiare – fuseseră în 2008 principalele destinaţii ale fluxurilor de ISDdin Brazilia în plan comunitar (1,5 miliarde euro şi, respectiv, 1,3 miliarde). La

rândul lor, Italia, Spania şi Ungaria au receptat fluxuri de ISD braziliene depeste 100 milioane euro în 2008.

Investiţiile ruseşti în UE au fost mai diversificate în perioada 2004-

2009, comparativ cu cele braziliene. Totuşi, în 2007, circa 95% din fluxurile deISD din Rusia în plan comunitar s-au concentrat în 2007 la nivelul grupului

UE-15 (comparativ cu 74% în 2008).

Graficul 4.10: Principalele destinaţii ale fluxurilor de ISD din Rusia înplan comunitar, cu evidenţierea poziţiei României, în perioada 2008-2009

(în milioane euro)

ţări din UE, însă mult mai reduse ca intensitate şi durată (cu patru excepţii



notabile: Germania - 1,6 miliarde euro în 2009, Ungaria -771 milioane euro în2008, Suedia -258 milioane euro în 2008, Austria -151 milioane euro în 2008).

În ceea ce priveşte ISD ruseşti în România, valoarea acestor fluxuri afost negativă în 2009 (-20 milioane euro), după valori medii anuale de 17,6milioane euro în perioada 2004-2009. În 2008, România a fost a 11-a destinaţie

preferată de investitorii ruşi la nivel comunitar, la egalitate cu Belgia (circa 51milioane euro), după: Marea Britanie (2,2 miliarde euro), Cipru (738 milioane),Spania (482 milioane), Bulgaria (356 milioane), Germania (350 milioane),

Franţa (134 milioane), Lituania (123 milioane), Estonia (107 milioane), Italia(64 milioane euro) şi Letonia (60 milioane euro).

Similar cu ISD provenind din Rusia şi Brazilia, cea mai marepondere din fluxurile de ISD ale Indiei şi Chinei la nivel comunitar s-a îndreptat către grupul UE-15. În 2006-2007, UE-15 a receptat o cotă de 95%

din fluxurile de ISD ale Indiei către Uniune, iar în 2008, chiar 99%.Comparativ, în 2006, circa 98% din fluxurile de ISD ale Chinei la nivelulUniunii s-au concentrat în UE-15, procentajul scăzând până la 72% în 2007. Înschimb, în 2008, s-a remarcat un fenomen de dezinvestire, valoarea fluxurilor

de ISD chineze în UE fiind negativă (-69 milioane euro). Fenomenul a fost şimai accentuat la nivelul UE 15 valoarea corespunzătoare a acestor fluxuri fiind

valoarea acestor fluxuri a fost de -3 milioane euro. Potrivit datelor statistice



furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Centrul Românpentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, în clasamentul

principalelor 50 de ţări de rezidenţă a investitorilor (în societăţi comercialecu participare străină), la nivelul României, la 31 iulie 2010, dintre ţărileBRIC figurează doar China – locul 17, aproape 9900 societăţi, cu numai1,14% din capitalul social total.

În ceea ce priveşte fluxurile de ISD generate de UE în ţările BRIC, în2009, ISD comunitare în Brazilia s-au situat la nivelul de 6,9 miliarde euro,

după vârful” de 14 miliarde euro în 2007 şi dezinvestirea” de 1 miliard euro în 2008.

Un fenomen de dezinvestire s-a remarcat şi în Rusia, unde fluxurile deISD ale UE au fost de aproximativ -1 miliard euro, după recordul de 25,6miliarde euro în 2008.

În India, fluxurile de ISD din ţările membre ale UE au însumat valoareade 3,2 miliarde euro în 2009. Şi în perioada 2004-2008 aceste fluxuri au fostrobuste, cifrându-se la: 1,6 miliarde euro, 2,5 miliarde, 2,4 miliarde, 4 miliardeşi, respectiv, 3,3 miliarde euro – totuşi, mult mai reduse decât potenţialul deabsorbţie.

În cazul Chinei fluxurile de ISD provenind din UE au fost mai ridicate

Graficul 4.11: Principalii investitori comunitari în ţările BRIC în 2009, cuî 200 (î i i )



evidenţierea valorii fluxurilor de ISD în 2008-2009 (în milioane euro)

Destinaţia: Brazilia Rusia

Destinaţia: India China

36

143

642

1891

1060

3020

802

1675

47

144

360

375

396

629

1104

1240

1536

3777

-356

-384

-1000 0 1000 2000 3000 4000

Finlanda

Danemarca

Suedia

Portugalia

Germania

Belgia

Marea Britanie

Spania

Luxemburg

Franţa

2008 2009

31

3567

141

204

1281354

827

3155

2354

16

59

67

68

412

413

527

771

1980

11941314

0 1000 2000 3000 4000

Cehia

Germania

Italia

Slovenia

Polonia

Cipru

Olanda

Franţa

Suedia

Belgia

2008 2009

5861040Marea Britanie 2484

836Germania

şi Cehia s-au remarcat ca investitori majori în Rusia. Valoarea fluxurilor deISD l R â i i î ă il BRIC d ă di l d i ii R i



ISD ale României în ţările BRIC este modestă, dintre cele patru destinaţii Rusia,

fiind, totuşi, preferată de investitorii români – unul dintre motive fiind şi

proximitatea geografică. Media fluxurilor de ISD din UE către Rusia s-a detaşat net comparativ

cu celelalte valori în 2004-2008: 14 miliarde euro, faţă de 5,6 miliarde euro înChina, 2,8 miliarde euro în India şi o medie de 8,5 miliarde euro în Brazilia înperioada 2004-2007. În anii precedenţi, Hong Kong-China a reprezentat o

destinaţie mai atractivă pentru investitorii comunitari decât China, mediafluxurilor de ISD comunitare în Hong Kong-China în 2004-2008 fiind de 6,4

miliarde euro, totuşi, în ultima perioadă, balanţa tinde să se încline în favoarea Chinei.

4.3. Cota deţinută de ţările BRIC în stocurile de ISD receptate şi,

respectiv, generate de UELa nivelul anului 2008 (ultimul an pentru care există date disponibile),stocurile de ISD receptate de UE din ţări extracomunitare a fost de 2421,4miliarde euro (32% din total), iar cel generat de UE s-a cifrat la 3253 miliarde

euro (38% din total).Ponderea ţărilor BRIC în stocurile de ISD receptate de UE din afara

În planul stocurilor de ISD generate de UE, în perioada 2004-2008, seă ţi t i B ili i l i l l d i 3 5% di t t l l



remarcă menţinerea cotei Braziliei la nivelul de circa 3,5% din totalul

extracomunitar, majorarea cotei Chinei de la 1% la 1,5%, în paralel cu scăderea

ponderii deţinute de Hong Kong-China de la 4,3% la 2,7%, creşterea modestă a cotei Indiei de la 0,4% la 0,6%, în contrast cu majorarea puternică a ponderiiRusiei, de la 1% la 2,9%.

Tabelul 4.2: Stocurile de ISD generate de UE în perioada 2004-2008 – total şi în relaţie cu ţările BRIC şi Hong Kong-China (în milioane euro)

Stocul de ISD generatede UE

2004 2005 2006 2007 2008

Stocuri extra-UE 2023578 2426226 2746002 3108244 3252907Stocuri extra+intra-UE 5420856 6305140 7183987 8259401 8562505Brazilia 70451 74061 92381 114358 112520Rusia 20643 32889 50541 70422 91955India 8076 10579 12359 15978 19362China 21337 27514 32587 40077 47285Hong Kong-China 86341 87263 86089 88796 88864BRIC 120507 145043 187868 240835 271122


Dintre ţările BRIC, Brazilia şi Rusia au avut cea mai spectaculoasăl i î ‟2000 â î i l d ISD â i l

Cotele ţărilor BRIC în fluxurile şi stocul de ISD extracomunitar seţi l i l i d t î fid i d idi t d t bilit t



menţin la niveluri modeste, în pofida unui grad ridicat de rentabilitate a

investiţiilor în aceste ţări, chiar mai ridicat decât media înregistrată în noile

state membre ale UE (NSM) (Hunya, Stölliger, 2009). Acest paradox seexplică prin riscurile şi obstacolele corelate cu ISD în ţările BRIC, precum şi

prin atractivitatea ţărilor dezvoltate din perspectiva stabilităţii macroeconomice,a infrastructurii şi a legislaţiei stricte din domeniul drepturilor de proprietateintelectuală, dar şi prin preţurile ridicate ale activelor şi îndelungata istorie aISD între ţările dezvoltate (Hunya, Stölliger, 2009).

UE este principalul investitor în Brazilia şi Rusia, în timp ce Mauritiuseste investitorul major în India, iar Hong Kong-China cel mai însemnatinvestitor în China. Ciprul figurează în statisticile oficiale ale Federaţiei Rusedrept unul dintre cei mai însemnaţi investitori străini. Acest exemplu reflectăfenomenul de migrare a capitalului, pe fondul motivaţiei investitorilor, de

ocolire a taxelor şi impozitelor şi realizarea de ISD în Rusia prin Cipru.Exemple de capital migrator sunt şi fluxurile de ISD care ajung în China prinHong Kong-China (fenomen a cărui amploare este în scădere, datorită spoririiatractivităţii Chinei) şi cele care intră în India prin Mauritius.

Graficul 4.13: Evoluţia stocului de ISD receptat şi, respectiv, generat de

investiţională a Braziliei în America Latină sau a Rusiei în CSI. Nu trebuiei i i di il fi l 59 i i l fi l li t t fl i



omise nici paradisurile fiscale,59 care, prin regimul fiscal aplicat atrag fluxuri

masive de ISD. Totuşi, pe fondul implementării unor standarde de transparenţă

mai stricte, ca urmare a crizei financiare şi economice mondiale, gradul deatractivitate a acestora este în uşoară scădere.

Ponderile scăzute ale ţărilor BRIC în fluxurile şi stocul de ISD receptatede UE se explică tocmai prin motivaţiile de a investi peste hotare (Hunya,Stölliger, 2009, p. 15). Spre exemplu, ISD în căutare de resurse generate deţările BRIC se îndreaptă cu precădere către amplasamente din Africa, Asia sauAmerica Latină.

O altă cauză rezidă în restricţiile impuse de UE (dar şi de alte economiidezvoltate, precum SUA şi Japonia) la accesul pe piaţa internă unică, cu

precădere în domeniul infrastructurii – electricitate, transport, telecomunicaţii – dar şi în cel financiar. În unele state membre ale UE, precum Germania, Marea

Britanie sau Franţa, există un cadru legislativ strict, care permite blocareaaccesului investitorilor în sectoare considerate a fi strategice din punct de

vedere al securităţii şi siguranţei naţionale – situaţie similară şi în SUA şiJaponia. Ţinând cont de faptul că majoritatea investitorilor din ţările BRIC (cu

precădere din China şi Rusia) sunt întreprinderi de stat, care şi-au asigurat pepiaţa naţională poziţia de monopol unul din argumentele aduse de UE pentru

4.4. Succint comentariu referitor la noile orientări în politica UE şi aţă il BRIC î d i l ISD



ţărilor BRIC în domeniul ISD ISD reprezintă unul dintre factorii majori ai creşterii economice, prin

generarea de locuri de muncă, optimizarea alocării resurselor, facilitareatransferului de tehnologie, accesul la resurse şi stimularea comerţului. Dupăcum s-a evidenţiat în prima parte a acestui capitol, la nivel mondial, UniuneaEuropeană (UE) este cel mai important actor în materie de ISD.

Totuşi, economiile emergente sunt din ce în ce mai active, atât ca

investitori, cât şi ca beneficiari de ISD, iar concurenţa globală în sfera atrageriişi promovării investiţiilor este tot mai acerbă. Prin urmare, în plan comunitar se

simţea nevoia adoptării unor noi orientări în materie de politică a investiţiilor.În data de 7 iulie 2010, Comisia Europeană a făcut primul pas către o

politică europeană globală în materie de investiţii internaţionale, cuprinzânddouă iniţiative: un document strategic şi un proiect de regulament. Acestea

constituie pachetul referitor la investiţii”.Documentul strategic Către o politică europeană globală în materie de

investiţii internaţionale prevede modul în care noile competenţe ale UE îndomeniul invesiţiilor străine directe (ISD) pot fi utilizate pentru a stimula

competitivitatea, comerţul, creşterea economică şi generarea de noi locuri demuncă Creşterea economică inteligentă durabilă şi inclusivă reprezintă chiar

arbitrajul internaţional. În plan global, statele membre ale UE sunt principaliiutilizatori ai TBI cu un număr total de aproximativ 1 200 de tratate bilaterale



utilizatori ai TBI, cu un număr total de aproximativ 1.200 de tratate bilaterale

deja încheiate (aproape jumătate din acordurile în vigoare pe plan mondial).

Aceste garanţii de protecţie a investiţiilor sunt necesare cu precădere înţări în care instituţiile şi politicile naţionale nu sunt considerate a fi suficient desigure. Totuşi, nu toate statele lumii au încheiat asemenea acorduri, iar nu toateTBI conferă acelaşi nivel de siguranţă. Germania a fost prima ţară din lumecare a încheiat un TBI, în 1959 şi multe state ale lumii i-au urmat exemplul,inclusiv toate statele membre ale UE, în afara de Irlanda.

Deciziile legate de ISD sunt determinate în principal de condiţiile de piaţă, mai exact, de câştigurile aşteptate din investiţii (beneficiile sperate).Totuşi, aceste decizii sunt puternic afectate de mediul economic, politic şi

juridic din ţara gazdă. De aceea, o politică internaţională comună în materie deISD contribuie la asigurarea investitorilor că pot opera într -un mediu de afaceri

deschis, echitabil şi nediscriminatoriu. Prin pachetul referitor la investiţii”, UEse transformă în garant atât pentru investitorii comunitari, cât şi pentru cei din

afara Uniunii, că sunt îndeplinite acele condiţii uniforme şi optime pentruatragerea de ISD, prin eliminarea treptată a restricţiilor din calea acestor fluxuri.

UE urmează să se orienteze către acele destinaţii de care sunt interesaţi

deruleze afacerile. În timp ce statele membre au pus accentul pe promovarea şiprotecţia tuturor formelor de investiţii CE a elaborat o agendă de liberalizare



protecţia tuturor formelor de investiţii, CE a elaborat o agendă de liberalizare

a investiţiilor, axată pe accesul pe piaţă al ISD. Pentru a face faţă concurenţei

globale, UE a simţit nevoia unei politici europene globale în materie deinvestiţii, care să asigure investitorilor comunitari un tratament uniform şi,totodată, putere de negociere. Utilizând exemplele de cele mai bune practici,CE doreşte să se asigure că niciun investitor comunitar nu este defavorizat prin

politica europeană comună în materie de ISD, comparativ cu nivelul desiguranţă conferit de TBI încheiate individual de statele membre ale UE.

Totuşi, în timp ce protecţia şi liberalizarea investiţiilor devininstrumentele cheie ale politicii comune în materie de investiţiiinternaţionale, statele membre vor avea libertatea de a alege şi implementaacele politici de promovare a investiţiilor care li se potrivesc cel mai bine.Desigur, va fi nevoie de cooperare şi coordonare între statele membre ale UE şi

între acestea şi CE. Iar politica europeană comună în materie de investiţii nuexclude acele negocieri iniţiate individual de un stat membru.

Documentul strategic şi proiectul de regulament prezentate de CEconstituie doar primii paşi pe calea către adoptarea unei politici comune în

materie de investiţii internaţionale. Karel De Gucht, comisarul UE pentrucomerţ a declarat că investitorii europeni au nevoie de un mediu de afaceri

Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), fluxurile medii anuale de ISD generate deChina s au majorat de la 0 4 miliarde dolari în anii ‟80 la 2 3 miliarde în



China s-au majorat de la 0,4 miliarde dolari în anii 80, la 2,3 miliarde în

anii ‟90, depăşind 43 miliarde dolari în 2009.

Potrivit opiniei specialiştilor Ministerului Comerţului din China, ISDchineze în străinătate sunt estimate la 60 miliarde dolari în 2010, pe baza

politicii guvernamentale şi a planurilor de expansiune ale firmelor chineze. În2009, în ciuda diminuării ISD la nivel mondial, fluxurile de ISD chineze însectoarele non-financiare au crescut cu 6,5% faţă de 2008, atingând nivelul de43,3 miliarde dolari (Ding, 2010). Evoluţia fluxurilor de ISD generate de Chinaa fost diferită în prima parte a anului 2009, când acestea au scăzut cu 52% întermeni anuali, comparativ cu trimestrul al treilea, când au crescut cu aproape190% în termeni anuali, până la 20,5 miliarde dolari. Majorarea s -a datorat

redresării treptate a economiilor SUA şi UE şi accelerării creşterii PIB alChinei. Majoritatea proiectelor de investiţii în exterior au fost orientate către

resurse şi au beneficiat de sprijin din partea guvernului chinez.China dispune de circa 30% din rezervele valutare pe plan mondial, iar o

parte din acestea poate fi utilizată pentru achiziţionarea de active a căror valoare a scăzut în urma crizei financiare şi economice globale.

Sondajele de opinie recent realizate de UNCTAD indică faptul cănumeroase agenţii de promovare a investiţiilor plasează China pe primele

procedurile rapide”, doar câteva tipuri de proiecte de investiţii intră în sfera deacţiune obligatorie a Ministerului printre care:



acţiune obligatorie a Ministerului, printre care: investiţii în ţări care nu au relaţii diplomatice cu China;

investiţii în anumite ţări stabilite de Minister şi alte autorităţi; proiecte ce depăşesc valoarea de 100 milioane dolari; investiţii ce implică interesele mai multor ţări sau regiuni.

În schimb, partenerii locali ai Ministerului pot aproba investiţii: cu valoricuprinse între 10-100 milioane dolari; în sectoare energetice şi miniere; carenecesită promovare internă.

Potrivit unor estimări ale Ministerului bazate pe statisticile din 2008,circa 85% din ISD peste graniţe vor fi aprobate în viitor la nivel l ocal.

În ceea ce priveşte proiectele de investiţii care nu depăşesc 10milioane dolari şi care nu intră sub incidenţa obligatorie a Ministerului, se

poate aplica procedura rapidă”. Potrivit acesteia, certificatul de aprobare a

efectuării ISD se acordă în trei zile lucrătoare, nu 15 cât este termenul normal.Cererile de aprobare a ISD ale întreprinderilor de stat de la nivel central sunt

administrate de Minister, iar cele ale altor solicitanţi, de autorităţile locale. Noile măsuri stipulează pentru prima dată ca firmele chineze să respecte

legile şi reglementările din ţările gazdă şi să îşi asume responsabilităţi sociale – codul de conduită a companiilor peste hotare

tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Cu toate acestea, experţiiinternaţionali consideră că accesul firmelor braziliene la resurse financiare este



internaţionali consideră că accesul firmelor braziliene la resurse financiare este

încă limitat, iar majoritatea întreprinzătorilor trebuie să apeleze la resurse

proprii sau capital extern (UNCTAD, 2010, p. 49).Criza financiară şi economică mondială a afectat puternic CTN

braziliene. Împrumuturile intrafirmă (acordate de filialele din străinătate

companiilor-mamă din Brazilia) au atins în 2009 o valoare netă fără precedent,de 14,6 miliarde dolari, pentru a face faţă dificultăţilor financiare. Specialiştiiapreciază că una dintre piedicile majore din calea adâncirii internaţionalizăriiCTN braziliene este accesul insuficient la credite. Totuşi, factorii negativi suntcontrabalansaţi de următoarele elemente: America Latină este principala piaţă a CTN braziliene, iar regiunea afost mai puţin afectată de criza financiară şi economică mondială decât restullumii; CTN braziliene au o prezenţă mai restrânsă în industriile sensibile laciclurile de afaceri, fiind, în schimb, active în industrii rezistente” la criză,

care beneficiază de o cerere stabilă (precum: agricultură, telecomunicaţii)(UNCTAD, p. 49).

Acestea sunt doar câteva exemple de noi orientări în sfera ISD la nivelul

UE şi al ţărilor BRIC care evidenţiază deopotrivă rolul ISD receptate cât şi

** *



În concluzie, studiul „Evoluţii recente ale fluxurilor comerciale şiinvestiţionale dintre UE şi ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China).

Implicaţii pentru România” evidenţiază, pe de o parte, tendinţele recente

înregistrate în sfera schimburilor comerciale şi de investiţii străine directe

(ISD) dintre UE şi grupul celor mai puternice economii emergente de pe glob,

iar, pe de altă parte, rolul aproape nesemnificativ jucat de ţara noastră în

aceste schimburi. Lucrarea poate fi considerată şi drept un semnal de alarmă ,

deopotrivă pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat din ţara noastră, cu

privire la atitudinea pasivă a exportatorilor români şi nevalorificarea

oportunităţilor oferite de pieţele ţărilor BRIC. Totuşi, România nu este singura

dintre noile state membre ale UE (NSM) care nu valorifică potenţialul

schimburilor bilaterale cu ţările BRIC. Cele mai multe NSM deţin ponderi

scăzute în fluxurile comerciale şi de ISD ale ţărilor BRIC, una dintre motivaţii

fiind şi orientarea preponderentă către piaţa internă unică, după aderarea la

UE.

Prezenta lucrare este alcătuită din patru capitole, după cum urmează:

Comparaţii şi interdependenţe între UE şi ţările BRIC în sfera fluxurilor

Dacă ţinem cont de fluxurile intra+extra-UE, UE-27, ca entitate , se

menţine pe primul loc atât în exporturile şi importurile mondiale de bunuri şi



menţine pe primul loc, atât în exporturile şi importurile mondiale de bunuri şi

servicii, cât şi în fluxurile şi stocurile de ISD receptate şi g enerate în plan

global. Totuşi, ponderile UE în fluxurile comerciale şi investiţionaleinternaţionale s-au înscris în ultimii ani pe o traiectorie descendentă, în

contrast cu evoluţia ţărilor BRIC , ale căror ponderi în aceste fluxuri s-au

majorat substanţial. Iar în planul fluxurilor extracomunitare de bunuri,

exporturile UE sunt devansate de exporturile grupului BRIC.

Studiul mai evidenţiază transformările recente în planul dezvoltării

economice a ţărilor BRIC. Pe măsură ce ţările BRIC trec de la stadiul de

dezvoltare axată pe factorii de producţie (India) sau de economii bazate pe

eficienţă (China, Rusia şi Brazilia) spre stadiul de economii axate pe inovare

(în care se află majoritatea ţărilor membre ale UE), interdependenţele dintre

UE şi BRIC se adâncesc. Cooperarea ţărilor BRIC cu UE (şi alte economii

dezvoltate) reprezintă cheia implementării strategiilor lor naţionale pentru

modernizare şi inovare. Şi odată cu transformarea lor în economii

„inteligente”, axate pe inovaţie şi noi tehnologii, pot fi rezolvate şi unele

probleme majore, precum degradarea mediului, gravele dezechilibre sociale şi

decalajele de dezvoltare dintre regiuni.

În sfera comerţului cu bunuri grupul BRIC a avut în 2009 o pondere de

pe piaţa UE, mai ales la import. China a fost în 2009 al treilea partener major

de export al UE Rusia al patrulea India al optulea iar Brazilia al 12-lea În



de export al UE, Rusia al patrulea, India al optulea, iar Brazilia al 12 lea. În

acelaşi an, China a reprezentat principala sursă a importurilor UE, Rusia a

treia, Brazilia a noua, iar India a zecea. Potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Comerţ a Comisiei Europene

(DG Trade), UE este principalul partener al ţărilor BRIC, atât la exportul,cât şi la importul de bunuri .

Se remar că o structură destul de asemănătoare a exporturilor UE în

ţările BRIC, grupa predominantă fiind 7 maşini şi echipamente de transport. În

schimb, structura importurilor UE- BRIC este mult mai eterogenă. Totodată,

comeţul bilateral este dominat de schimburil e intraindustriale.


ponderea respectivă în comerţul cu bunuri: 11,2% în exporturi şi 9,1% în

importuri pe partea serviciilor, faţă de 18% în exporturi şi 31,7% în importuri,

pe partea bunurilor. Însă, în contrast cu deficitul balanţei comerţului cu bunuri

UE- BRIC, de 185 miliarde euro în 2009, balanţa comerţului cu servicii a fost

excedentară în 2009, cu un sold de 16,3 miliarde euro, similar cu nivelul din

2008 şi cu 3 miliarde euro mai ridicat faţă de valoarea înregistrată în 2007.

Acest sold reprezintă un sfert din excedentul UE în relaţie cu toţi partenerii

majorarea cotei Chinei de la 1% la 1,5%, creşterea modestă a cotei Indiei de





Comparativ, SUA au deţinut în 2008 o cotă de 32,5% din stocul de ISD

generate de UE în plan extracomunitar, fiind urmate la mare distanţă de Elveţia (14% din stocul de ISD generate de UE) şi Canada (4,3%). Brazilia a

ocupat locul 4 în acest clasament, Rusia locul 5, China 13, iar India 19.

Lucrarea evidenţiază şi faptul că centrul de gravitaţie al fluxurilor

comerciale şi de ISD dintre UE şi ţările BRIC îl reprezintă grupul UE -15,care cumulează cea mai mare pondere din aceste fluxuri, în detrimentul NSM

şi mai ales al ţării noastre.

Ponderea cumulată a partenerilor comerciali ai României din afara UE

în comerţul cu bunuri al ţării nostre continuă să se menţină la un nivel scăzut:

26-27%. În 2009, cele mai ridicate deficite în plan extra-comunitar au fost cele

înregi strate în relaţie cu: China (1,7 miliarde euro), Kazakhstan (1,3 miliarde

euro) şi Federaţia Rusă (1 miliard euro).

În planul comerţului extracomunitar, Rusia a fost în 2009 a doua

destinaţie importantă pentru exporturile ţării nostre (după Turcia), cu o

pondere de 6,9% din exporturi, China a 9-a (2,8%), India a 11-a (2,5%), iar

Brazilia abia a 33-a (0,6%). China a fost în 2009 principala sursă a

importurilor ţării nostre din afara UE (cu o pondere de 18 3% din totalul

BIBLIOGRAFIE



Albu, C., Oehler-Şincai, I. M. (coordonatori) (2010), Evoluţii şi perspective ale

schimburilor comerciale cu bunuri ale UE-27, în contextul crizei economicemondiale, Academia Română/INCE/IEM, noiembrie 2009, Bucureşti.

Asian Development Bank (ADB) (2010a), Asian Development Outlook 2010:

Macroeconomic Management beyond the Crisis, Mandaluyong City,Philippines.

ADB (2010b), Did Fiscal Stimulus Lift Developing Asia out of the Global Crisis? A

Preliminary Empirical Investigation, No. 251, August 2010.Barbier, E. B. (2010), Toward a Global Green Recovery: The G20 and the Asia-

Pacific Region, Asia-Pacific Journal, July 2010.Batson, A., Wakabayashi, D., Whitehouse, M. (2010), China Output Tops Japan, The

Wall Street Journal, 12.08.2010.Câmpeanu, V., Pencea, S. (coordonatori), Piaţa Chinei – Provocări şi oportunităţi

pentru România şi Uniunea Europeană , Academia Română, IEM, Bucureşti,

2009.CIA World Factbook, accesată la data de 19 octombrie 2010: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html

Dawson, K. C. (2010), Group's Leaders Expected to Focus on IMF Reform , ChinaDaily 15 04 2010

Eurostat (2010a), Baze de date vizând: balanţa de plăţi, accesată la 20 iulie 2010

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html






phttp://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bop_q_eu&lang=en

fluxurile şi stocurile de ISD, accesată la 22 octombrie 2010 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/balance_of_payments/data/main_tables

Eurostat (2010b), Bielecki, Sz., Gori, S., EU27 International Trade in Services

Declined in 2009 Following the Onset of the Global Financial Crisis,Statistics in Focus, 37/2010, Economy and Finance.

Eurostat (2010c), Pappalardo, L., Nowak, O., EU-27 Current Account Deficit Fell to

EUR 128 bn in 2009, în: Statistics in Focus, 32/2010, Economy and Finance.

Eurostat (2010d), Gonçalves, E., Karkkainen, A., Foreign Direct Investment Flows Hit by the Crisis, Statistics in Focus, 29/2010, Luxembourg..

Eurostat (2010e), EU27 Investment in the Rest of the World Down by a Quarter in

2009, Eurostat Newsrelease 93/2010, 24 June 2010, Luxembourg.Eurostat (2010f), EU27 Deficit in Trade in Goods with Russia of 50 bn Euro in 2009,

76/2010, 28 May 2010.

Eurostat (2009a), Hussain, M., Istatkov, R., Internal Market Still Accounts for Morethan 50% of EU Foreign Direct Investments and Trade in Services , Statisticsin Focus, 56/2009, Luxembourg.

Eurostat (2009b), EU27 Deficit in Trade in Goods with Russia of 70 bn Euro in 2008 ,Eurostat News Release, 74/2009.

Gambini G Faes Cannito F De la Fuente L (2010a) EU27 Deficit in Trade in

Gryczka, M (2010), Changing Role of BRIC Countries in Technology-driven

International Division of Labor , Business and Economic Horizons, Volume 2,

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bop_q_eu&lang=en

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/balance_of_payments/data/main_tables

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/balance_of_payments/data/main_tables

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bop_q_eu&lang=en



Issue 2, July 2010, pp. 89-97.

Havlik, P., Pindyuk, O. and Stöllinger, R. (2009), Trade in Goods and Servicesbetween the EU and the BRICs, Wiener Institut für InternationaleWirtschaftsvergleiche (WIIW), Research Report 357, November 2009.

Hunya, G. and Stöllinger, R. (2009), FDI Flows between the EU and the BRICs,Wiener Institut für Internationale Wirtschaftsvergleiche (WIIW), ResearchReport 358, December 2009.

Institutul Naţional de Statistică (2010), Colecţia Buletin Statistic de Comerţ

Internaţional .Institutul Naţional de Statistică (2009), Colecţia Buletin Statistic de Comerţ

Internaţional .International Centre for Trade and Sustainable Development, BRIC Summit Builds

Political Ties among Emerging Economies, April 2010 (Available at:http://ictsd.org/i/news/bridgesweekly/74397/ )

International Monetary Fund (IMF) (2010a), World Economic Outlook, RebalancingGrowth, World Economic and Financial Surveys, Washington D.C., April2010.

International Monetary Fund (IMF) (2010b), World Economic Outlook, Recovery,

Risk, and Rebalancing, World Economic and Financial Surveys, Washington

Ministry of Finance of India, Direct Taxes Code Bill 2009.Ministry of Labour and Employment of India (2010), Labour Bureau, Report on

http://ictsd.org/i/news/bridgesweekly/74397/





Effect of Economic Slowdown on Employment in India, October-December

2009, Chandigarh, February 2010.O‟Brien, E. (2010), Russia’s Currency Reserves Exceed $500 Billion for the First

Time Since 2008, Bloomberg, 14.10.2010.Organisation for Economic Co-operation and Development OECD (2009a), OECD

Economic Survey Brazil, Volume 2009/14, July 2009, Paris.OECD (2009b), OECD Economic Outlook , Volume 2009/2, No. 86, November 2009,

Paris.OECD (2009c), Globalisation and Emerging Economies: Brazil, Russia, India,

Indonesia, China and South Africa, Paris.OECD (2009d), Latin American Economic Outlook 2009 , Paris.OECD (2010a), OECD Economic Outlook , Volume 2010/1, No. 87, May 2010, Paris.OECD (2010b), Perspectives on Global Development 2010 – Shifting Wealth, Paris.Prebisch, R. (1950), The Economic Development of Latin America and Its Principal

Problems, Economic Bulletin for Latin America 1962, 7: 1-12.Reserve Bank of India (2010), Reserve Bank of India Bulletin, April 2010, Volume

LXIV, No. 4.Russian Government (2009), The Government’s Priority Measures – The Anti-crisis

Guidelines of the Government of the Russian Fedeartion for 2010, approved at

UNCTAD (1998), World Investment Report 1998 – Trends and Determinants, NewYork and Geneva, 1998.



UNESCO (2009), A Global Perspective on Research and Development , UNESCO

Institute for Statistics, Fact Sheet, No. 2, October 2009, Paris.UNIDO (2009), Industrial Development Report 2009 – Breaking In and Moving Up:

New Industrial Challenges for the Bottom Billion and the Middle-income

Countries, Viena.United Nations (2010), World Economic Situation and Prospects 2010, United

Nations, New York, 2010.Vashistha, A., Khan, I. (2008), 50 Emerging Global Outsourcing Cities, A Global

Services-Tholons Study.Wheatley, J. (2010a), Brazil to Spend R$958,9 bn on Infrastructure, Financial Times,

29.03.2010.Wheatley, J. (2010b), Brazil´s Bank Chief Says He Will Stay Put , Financial Times,

02.04.2010.Wheatley, J. (2010c), Brazil Poised to Grow At Least 5.5%, Financial Times,

11.03.2010.Wheatley, J. (2010d), Inflation Threatens Brazilian Expectations, Financial Times,

13.04.2010.The World Bank (2009), Global Economic Prospects 2009 – Commodities at the

Crossroads, Washington D.C.



ANEXA 1

LOCUL ŢĂRILOR BRIC ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL CUPRODUSE DE TEHNOLOGIE MEDIE ŞI RIDICATĂ, 2009

Graficul 1.1: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15 exportatori

şi importatori de produse chimice (în miliarde dolari)

68

160

272

783

3 Elveţia

2. SUA

(din care extra-UE)

1. UE-27

112

154

157

667

3 China

2. SUA

(din care extra-UE)

1. UE-27



Graficul 1.2: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15 exportatorişi importatori de produse farmaceutice (în miliarde dolari)

3

4

5

6

6

6

9

44

45

111

290

10 A li

9. Japonia

8. Israel

7. India

6. Singapore

5. Canada

4. China

3. SUA

2. Elveţia

(din care extra-UE)

1. UE-27

4

5

7

7

9

12

14

17

60

60

240

10 T i

9. Brazilia

8. China

7. Australia

6. Rusia

5. Canada

4. Japonia

3. Elveţia

2. SUA

(din care extra-UE)

1. UE-27



Graficul 1.3: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15 exportatorişi importatori de echipamente de birou şi telecomunicaţii

(în miliarde dolari)

62

77

79

91

97

113

138

328

346

8. Taiw an-China

7. Coreea de Sud

6. Japonia

(Exporturi extra-UE)

5. Singapore

4. SUA

3. Hong Kong-China

2. UE-27

1. China

40

45

62

67

142

199

214

235

436

8. Coreea de Sud

7. Mexic

6. Japonia

5. Singapore

4. Hong Kong-China

(Importuri extra-UE)

3. China

2. SUA

1. UE-27



Graficul 1.4: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15exportatori şi importatori de echipamente de procesare electronică a

datelor (în miliarde dolari)

11

16

18

21

25

32

33

40

130

157

9. Coreea de Sud

8. Thailanda

7. Japonia

6. Malaezia

5. Singapore


4. Hong Kong-China

3. SUA

2. UE-27

1. China

9

10

11

15

20

33

43

78

97

176

9. Malaezia

8. Canada

7. Mexic

6. Singapore

5. Japonia

4. Hong Kong-China

3. China


2. SUA

1. UE-27



Graficul 1.5: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15 exportatorişi importatori de circuite integrate (în miliarde dolari)

11

18

26

27

37

38

40

44

48

52

62

10. Filipine


9. Malaezia

8. Coreea de Sud

7. Japonia

6. SUA

5. China

4. Taiwan-China

3. UE-27

2. Hong Kong-China

1. Singapore

10

19

22

22

25

27

34

42

63

64

137

10. Filipine

9. Japonia

8. SUA

7. Malaezia

6. Coreea de Sud

5. Taiwan-China


4. Singapore

3. Hong Kong-China

2. UE-27

1. China



Graficul 1.6: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15exportatori şi importatori de echipamente de telecomunicaţii (în miliarde dolari)

10

24

35

38

39

41

53

149

150

8. Singapore

7. Japonia

6. SUA

5. Mexic

4. Coreea de Sud


3. Hong Kong-China

2. China

1. UE-27

11

13

23

24

34

47

87

117

196

8. Singapore

7. Canada

6. Japonia

5. Mexic

4. China

3. Hong Kong-China


2. SUA

1. UE-27



Graficul 1.7: Locul ocupat de ţările BRIC în ierarhia principalilor 15 exportatorişi importatori de produse ale industriei auto (în miliarde dolari)

20

34

36

37

73

104

121

456

7. China

6. Canada

5. Mexic

4. Coreea de Sud

3. SUA

2. Japonia


1. UE-27

15

15

21

31

44

52

133

387

7. Australia

6. Arabia Saudită

5. Mexic

4. China

3. Canada


2. SUA

1. UE-27

ANEXA 2



205

Tabelul 2.1: Primele 100 de CTN nefinanciare din lume, în funcţie de activele externe deţinute, la nivelul anului 2008 a

(Milioane dolari şi număr de angajaţi)

Poziţie înfuncţie de:

CTNEconomiade origine

Industria c Active Vânzări Forţa de muncă TNI

b (%)

Activeleexterne

TNIb

Externe Total Externe Total Externă d Total

1 75 General Electric SUA

Echipamenteelectrice şielectronice 401 290 797 769 97 214 182 515 171 000 323 000 52,2

2 32 Royal Dutch/Shell Group

Marea

Britanie

Exploatarea,rafinarea şidistribuţia de

petrol 222 324 282 401 261 393 458 361 85 000 102 000 73,0

3 6 Vodafone Group PlcMareaBritanie Telecomunicaţii 201 570 218 955 60 197 69 250 68 747 79 097 88,6

4 20 BP PLCMareaBritanie

Exploatarea,rafinarea şidistribuţia depetrol 188 969 228 238 283 876 365 700 76 100 92 000 81,0

5 74 Toyota Motor Corporation Japonia Autovehicule 169 569 296 249 129 724 203 955 121 755 320 808 52,9

6 42 ExxonMobil Corporation SUA


7 27 Total SA Franţa

Exploatarea,rafinarea şi

distribuţia depetrol 141 442 164 662 177 726 234 574 59 858 96 959 74,5

8 67 E.On GermaniaUtilităţi(electricitate, 141 168 218 573 53 020 126 925 57 134 93 538 55,8

gaz şi apă)

9 90 Electricite De France Franţa

Utilităţi(electricitate,gaz şi apă) 133 698 278 759 43 914 94 044 51 385 160 913 42,2

10 10 ArcelorMittal Luxemburg

Metale şiproduse dinmetal 127 127 133 088 112 689 124 936 239 455 315 867 87,2Vehicule cu



206

11 53 Volkswagen Group GermaniaVehicule cumotor 123 677 233 708 126 007 166 508 195 586 369 928 60,5

12 64 GDF Suez Franţa

Utilităţi

(electricitate,gaz şi apă) 119 374 232 718 68 992 99 377 95 018 196 592 56,4

13 8 Anheuser-Busch Inbev SA Olanda

Industriaalimentară, băuturi şi tutun 106 247 113 170 18 699 23 558 108 425 119 874 87,9

14 59 Chevron Corporation SUA


15 33 Siemens AG Germania


16 71 Ford Motor Company SUAVehicule cumotor 102 588 222 977 85 901 146 277 124 000 213 000 54,3

17 62 Eni Group Italia


18 39 Telefonica SA Spania Telecomunicaţii 95 446 139 034 54 124 84 778 197 096 251 775 70,319 79 Deutsche Telekom AG Germania Telecomunicaţii 95 019 171 385 47 960 90 221 96 034 227 747 50,320 37 Honda Motor Co Ltd Japonia Autovehicule 89 204 120 478 80 861 99 458 111 581 181 876 72,221 70 Daimler AG Germania Autovehicule 87 927 184 021 108 348 140 268 105 463 273 216 54,522 77 France Telecom Franţa Telecomunicaţii 81 378 132 630 36 465 78 256 83 795 186 049 51,0

23 88 Conocophillips SUA


24 63 Iberdrola SA Spania

Utilităţi


25 18 Hutchison Whampoa LimitedHong Kong-China Diversificată 70 762 87 745 25 006 30 236 182 148 220 000 82,0

26 36 Eads NV Franţa Aeronave 66 950 105 989 57 890 63 299 73 969 118 349 72,4

27 11 Nestlé SA Elveţia


28 78 BMW AG Germania Autovehicule 63 201 140 690 62 119 77 830 26 125 100 041 50,329 55 Procter & Gamble SUA Diversificată 62 942 134 833 47 949 79 029 99 019 135 000 60,2

30 97 Wal-Mart Stores SUAComerţ en-detail 62 514 163 429 98 645 401 244 648 905 2 100 000 31 2



207

30 97 Wal Mart Stores SUA detail 62 514 163 429 98 645 401 244 648 905 2 100 000 31,2

31 21 Roche Group Elveţia Produsefarmaceutice 60 927 71 532 42 114 42 590 45 510 80 080 80,3

32 96 Mitsubishi Corporation Japonia Comerţ en-gros 59 160 111 295 6 634 61 063 18 027 60 095 31,3

33 48 Sony Corporation Japonia


34 56 Nissan Motor Co Ltd Japonia Autovehicule 57 080 104 379 60 693 83 819 81 249 160 422 59,2

35 40 Grupo Ferrovial Spania

Construcţii,sectorulimobiliar 54 322 67 088 13 156 20 667 64 309 106 596 68,3

36 92 RWE Group Germania


37 1 Xstrata PLCMareaBritanie

Industriaminieră 52 227 55 314 25 215 27 952 37 883 39 940 93,2

38 50 IBM SUA

Echipamente

electrice şielectronice 52 020 109 524 66 944 103 630 283 455 398 455 61,1

39 57 Sanofi-aventis Franţa Produsefarmaceutice 50 328 100 191 22 636 40 334 69 990 98 213 59,2

40 3 Nokia Finlanda


41 16 Lafarge SA Franţa

Produsemineralenemetalice 50 003 56 518 23 865 27 846 65 520 83 438 84,2

42 72 Pfizer Inc SUAProdusefarmaceutice 49 151 111 148 27 861 48 296 49 929 81 800 54,3

43 45 Mitsui & Co Ltd Japonia Comerţ en-gros 48 653 85 262 23 299 54 991 37 810 39 864 64,8

44 58 Hewlett-Packard SUA

Echipamente


45 85 Rio Tinto PlcMareaBritanie


46 9 Anglo AmericanMareaBritanie


47 47 Veolia Environnement SA Franţa


48 100 CITIC Group China Diversificată 43 750 238 725 5 427 22 230 18 305 90 650 21,0

Compagnie De Saint-GobainProduseminerale



208

49 35Compagnie De Saint GobainSA Franţa

mineralenemetalice 43 597 60 397 45 834 64 082 153 614 209 175 72,4

50 41 Novartis Elveţia

Produse

farmaceutice 43 505 78 299 40 928 41 459 48 328 96 717 68,1

51 66 BASF AG GermaniaProdusechimice 43 020 70 786 50 925 91 154 49 560 96 924 55,9

52 52 Fiat Spa Italia Autovehicule 40 851 85 974 65 931 86 876 115 977 198 348 60,653 84 General Motors SUA Autovehicule 40 532 91 047 73 597 148 979 127 000 243 000 48,7

54 76 Johnson & Johnson SUAProdusefarmaceutice 40 324 84 912 31 438 63 747 69 700 118 700 51,8

55 19 Cemex S.A. Mexic


56 94 Statoil Asa Norvegia


57 17 Volvo AB Suedia Autovehicule 37 582 47 472 43 946 46 047 73 190 101 380 82,3

58 14 Astrazeneca PlcMareaBritanie

Produsefarmaceutice 36 973 46 784 29 691 31 601 54 183 65 000 85,4

59 80 Vivendi Universal Franţa Telecomunicţtii 35 879 78 867 13 789 37 150 30 135 44 243 50,2

60 61 BHP Billiton Group AustraliaIndustriaminieră 34 393 78 770 34 784 50 211 24 730 40 990 57,8

61 13 Liberty Global Inc SUA Telecomunicaţii 33 904 33 986 10 561 10 561 13 128 22 300 86,2

62 54 National Grid TranscoMareaBritanie


63 23 BAE Systems PlcMareaBritanie Aeronave 33 285 37 427 25 249 30 583 61 200 94 000 78,9

64 81 Repsol YPF SA Spania



65 24 Philips Electronics OlandaEchipamenteelectrice şi 32 675 45 986 37 122 38 603 83 946 121 398 78,8

electronice

66 4 Pernod Ricard SA Franţa


67 5 WPP Group PlcMareaBritanie

Servicii deafaceri 31 567 35 661 11 966 13 717 88 467 97 438 88,9Metale şiproduse din



209

68 60 Thyssenkrupp AG Germaniapmetal 31 422 59 557 51 441 80 207 114 277 199 374 58,1

69 46 Vattenfall Suedia

Utilităţi


70 86 Deutsche Post AG GermaniaTransport şidepozitare 30 765 365 990 55 170 79 699 283 699 451 515 46,8

71 38 UnileverMareaBritanie Diversificată 30 236 50 302 40 483 59 287 144 000 174 000 70,4

72 7 Linde AG GermaniaProdusechimice 29 847 33 158 16 574 18 527 44 278 51 908 88,3

73 26 BG Group PlcMareaBritanie


74 43Pinault-Printemps RedouteSA Franţa

Comert en-detail 29 362 37 617 18 056 29 555 55 169 88 025 67,3

75 34 TeliaSonera AB Suedia Telecomunicaţii 29 067 33 688 10 265 15 707 19 885 30 037 72,6

76 73Samsung Electronics Co.,Ltd.

Coreea deSud


77 51 Metro AG GermaniaComerţ en-detail 28 729 47 077 60 410 99 424 161 925 265 974 60,9

78 99Petronas - Petroliam NasionalBhd Malaezia


79 93 Hyundai Motor CompanyCoreea deSud Autovehicule 28 359 82 072 33 874 72 523 22 066 78 270 36,5

80 83China Ocean Shipping(Group) Company China

Transport şidepozitare 28 066 36 253 18 041 27 431 4 581 69 648 49,9

81 65 Carrefour SA Franţa

Comert en-

detail 28 056 72 487 71 688 127 238 363 311 495 287 56,1

82 22 CRH Plc Irlanda


83 44 Holcim AG Elveţia


84 89EDP Energias De PortugalSA Portugalia

Utilităţi(electricitate,gaz şi apă) 27 104 49 699 7 679 20 328 4 543 12 245 43,1Metale şiproduse din



210

85 49 Alcoa SUApmetal 26 973 37 822 12 566 26 901 57 000 87 000 61,2

86 68 Glaxosmithkline Plc

Marea

Britanie

Produse

farmaceutice 26 924 57 424 28 030 44 674 54 326 99 003 54,887 2 ABB Ltd. Elveţia

Servicii deinginerie 26 875 33 181 33 166 34 912 113 900 119 600 90,4

88 12 Air Liquide Franţa

Produsechimice simineralenemetalice 26 647 28 678 15 292 19 170 37 876 43 000 86,9

89 69United TechnologiesCorporation SUA Aeronave 26 451 56 469 30 729 58 681 145 015 223 100 54,7

90 91 Sumitomo Corporation Japonia Comerţ en-gros 26 448 70 890 18 238 35 470 26 397 70 755 42,0

91 30Lvmh Moët-Hennessy LouisVuitton SA Franţa

Alte bunuri deconsum 26 377 43 949 21 549 25 154 57 350 77 087 73,4

92 87 Bayer AG GermaniaProdusefarmaceutice 25 696 73 084 24 979 48 161 53 100 108 600 45,3

93 82 Kraft Foods Inc. SUAIndustriaalimentară, băuturi şi tutun 25 638 63 078 20 765 42 201 59 000 98 000 50,0

94 28 SAB MillerMareaBritanie


95 29 Coca-Cola Company SUA


96 95 Marubeni Corporation Japonia Comerţ en-gros 25 049 47 985 13 824 39 762 653 3 856 34,6

97 25 Schlumberger Ltd SUAAlte servicii deconsum 24 821 31 991 20 483 27 163 67 502 87 000 76,9

98 98 Hitachi Ltd Japonia

Echipamenteelectrice şi

electronice 24 282 95 858 32 956 99 350 127 277 361 796 31,2

99 31 Diageo PlcMareaBritanie


100 15Teva PharmaceuticalIndustries Limited Israel

Produsefarmaceutice 24 213 32 904 10 609 11 085 32 146 38 307 84,4

a Date având la bază rapoartele anuale ale CTN. b TNI=indicatorul de transnaţionalitate, calculat ca medie aritmetică a trei ponderi: a activelor externe în totalul activelor, a vânzărilor externe în vânzările totale şi a forţei de muncă externe în

forţa de muncă totală.c Clasificarea industrială a CTN este realizată în concordanţă cu clasificarea industrială standard din SUA, utilizată de Comisia americană pentru valori mobi liare şi schimb valutar (SEC).d În anumite cazuri, datele referitoare la forţa de muncă externă au fost calculate pe baza datelor referitoare la forţa de muncă externă din 2007, raportate la forţa de muncă totală din 2008.



211


Tabelul 2.2: Primele 100 de CTN nefinanciare din economiile în dezvoltare şi în tranziţie, în funcţie de activele externe deţinute, la nivelul anului 2008 a

(Milioane dolari şi număr de angajaţi)

Poziţie înfuncţie de:

CTNEconomiade origine

Industria c Active Vânzări Forţa de muncă TNI

b (%)

Activeexterne

TNIb

Externe Total Externe Total Externă d Total

1 9Hutchison WhampoaLimited

HongKong-China Diversificată 70 762 87 745 25 006 30 236 182 148 220 000 82,0

2 88 CITIC Group China Diversificată 43 750 238 725 5 427 22 230 18 305 90 650 21,0

3 11 Cemex S.A. MexicProduseminerale 40 258 45 084 17 982 21 830 41 586 56 791 81,6

nemetalice

4 41Samsung ElectronicsCo., Ltd.

Coreea deSud

Echipamenteelectrice şielectronice 28 765 83 738 88 892 110 321 77 236 161 700 54,2Exploatarea,rafinarea şi



212

5 79Petronas - PetroliamNasional Bhd Malaezia


6 71Hyundai MotorCompany

Coreea deSud Autovehicule 28 359 82 072 33 874 72 523 22 066 78 270 36,5

7 46China Ocean Shipping(Group) Company China

Transport şidepozitare 28 066 36 253 18 041 27 431 4 581 69 648 49,9

8 61 LukoilFederaţiaRusă

Petrol şi gazenaturale 21 515 71 461 87 637 107 680 23 000 152 500 42,2

9 67 Vale S.A BraziliaIndustriaminieră 19 635 79 931 30 939 37 426 4 725 62 490 38,3

10 85 Petróleos DeVenezuela Venezuela


distribuţia depetrol 19 244 131 832 52 494 126 364 5 140 61 909 21,511 30 Zain Kuwait Telecomunicatii 18 746 19 761 6 034 7 452 1 151 15 000 61,2

12 22Jardine MathesonHoldings Ltd


13 29 Singtel Ltd. Singapore Telecomunicatii 17 326 21 887 6 745 10 374 9 058 20 000 63,2

14 64Formosa PlasticsGroup

Taiwan-China

Produsechimice 16 937 76 587 17 078 66 259 70 519 94 268 40,9

15 18 Tata Steel Ltd. India

Metale şiproduse din

metal 16 826 23 868 26 426 32 168 45 864 80 782 69,8

16 91Petroleo BrasileiroS.A. - Petrobras Brazilia

Exploatarea,rafinarea şi 15 075 125 695 40 179 146 529 6 775 74 240 16,2

distribuţia depetrol

17 35Hon Hai PrecisionIndustries

Taiwan-China

Echipamenteelectrice şielectronice 14 664 26 771 21 727 61 810 515 626 611 000 58,1Metale şi



213

18 49Metalurgica GerdauS.A. Brazilia

produse dinmetal 13 658 25 750 10 274 23 182 22 315 46 000 48,6

19 21Abu Dhabi NationalEnergy Company

Em.ArabeUnite


20 82Oil And Natural GasCorporation India


21 24 MTN Group LimitedAfrica deSud Telecomunicatii 13 266 18 281 7 868 12 403 10 870 16 452 67,4

22 58 LG Corp. Coreea deSud

Echipamente


23 53 EvrazFederaţiaRusă

Metale şiproduse dinmetal 11 196 19 448 12 805 20 380 29 480 134 000 47,5

24 20 Qatar Telecom Qatar Telecomunicatii 10 598 20 412 4 077 5 582 1 539 1 832 69,725 44 América Móvil Mexic Telecomunicatii 10 428 31 481 17 323 31 026 36 353 52 879 52,6

26 33 Capitaland Limited Singapore

Construcţii şitranzacţiiimobiliare 9 852 17 429 1 355 1 946 5 935 10 500 60,9

27 100

China NationalPetroleumCorporation China

Exploatarea,

rafinarea şidistribuţia depetrol 9 409 264 016 4 384 165 224 20 489 1 086 966 2,7

28 69

New WorldDevelopment Co.,Ltd.


29 17Hindalco IndustriesLimited India Diversificată 8 564 12 653 11 371 14 338 13 447 19 867 71,6

30 4 S C iCoreea deS d

Altehi 8 308 18 338 1 668 12 914 246 544 34 5



214

30 74 STX Corporation Sud echipamente 8 308 18 338 1 668 12 914 246 544 34,531 23 Axiata Group Bhd Malaezia Telecomunicaţii 8 184 10 783 1 746 3 406 18 975 25 000 67,7

32 77 SeverstalFederaţiaRusă


33 34Wilmar InternationalLimited Singapore


34 7China ResourcesEnterprises

HongKong-China


35 2China MerchantsHoldings International

HongKong-China Diversificată 7 154 7 388 564 595 4 988 5 055 96,8

36 27 Ternium SA Argentina

Metale şi produse dinmetal 7 063 10 671 5 357 8 465 10 042 15 651 64,5

37 90

China StateConstructionEngineeringCorporation China


38 51 YTL Corp. Berhad Malaezia

Utilităţi

(electricitate,gaz şi apă) 7 014 11 102 968 1 966 1 931 6 232 47,8

39 1 First Pacific Company Hong Echipamente 6 998 7 199 4 105 4 105 66 416 66 452 99,0

Limited Kong-China

electrice şielectronice

40 48 Tata Motors Ltd India Automobile 6 767 14 359 9 869 15 635 17 998 49 473 48,9

41 38 Asustek Computer IncTaiwan-China


O l



215

42 28Orascom TelecomHolding Egipt Telecomunicaţii 6 718 9 757 2 947 5 305 11 376 16 522 64,4

43 62 Quanta Computer IncTaiwan-China


44 78 Sasol LimitedAfrica deSud

Produsechimice 6 679 18 977 7 781 21 676 6 041 34 000 29,6

45 32Shangri-La AsiaLimited

HongKong-China

Alte serviciipentruconsumatori 6 587 6 923 1 120 1 353 1 274 25 100 61,0

46 25

Orient Overseas

International Ltd

HongKong-

China

Transport şi

depozitare 6 412 7 702 2 196 6 545 7 012 8 236 67,3

47 70 Sinochem Corp. China

Exploatarea,rafinarea şidistribuţia depetrol 6 409 19 825 34 218 44 280 225 26 632 36,8

48 72 CLP Holdings

HongKong-China


49 8 Sappi LimitedAfrica deSud

Lemn şiproduse dinhârtie 5 933 6 109 5 483 5 863 9 850 15 156 85,2

50 89 JSFC SistemaFederaţiaRusă Telecomunicaţii 5 698 29 159 3 983 16 671 11 000 80 000 19,1

51 37 Netcare Limited Africa de Alte servicii 5 590 6 642 1 516 2 904 9 203 28 884 56,1

Sud pentruconsumatori

52 26FlextronicsInternational Ltd. Singapore


C dMetale şi

d di



216

53 86 PoscoCoreea deSud

produse dinmetal 5 335 37 345 13 512 37 966 2 386 16 707 21,4

54 15Suzlon EnergyLimited India Diversificată 5 310 7 370 4 714 5 685 10 087 14 000 75,7

55 98China NationalOffshore Oil Corp. China


56 50 Genting Berhad Malaezia

Alte serviciipentruconsumatori 5 139 8 790 667 2 726 16 631 27 296 47,9

57 36

Steinhoff International

holdings

Africa de

Sud

Alte bunuri de

consum 5 060 7 194 3 492 5 636 15 397 41 493 56,5

58 73 Gold Fields LimitedAfrica deSud


59 13Medi Clinic Corp.Limited

Africa deSud

Alte serviciipentruconsumatori 4 788 5 395 1 341 2 294 15 799 17 800 78,7

60 5 Li & Fung Limited

HongKong-China Comerţ en-gros 4 761 4 839 13 873 14 218 10 839 14 438 90,3

61 40Fraser & NeaveLimited Singapore

Industria

alimentară, băuturi şi tutun 4 717 9 444 2 222 3 519 7 724 15 134 54,7

62 16 Pou Chen Corp. Taiwan- Alte bunuri de 4 553 6 929 5 518 6 622 226 782 345 185 71,6

China consum

63 12 Acer Inc.Taiwan-China


64 93 MMC N il k Ni k lFederaţiaR ă

Metale şiproduse din

t l 4 389 20 823 1 998 13 980 4 000 88 100 13 3



217

64 93 MMC Norilsk Nickel Rusă metal 4 389 20 823 1 998 13 980 4 000 88 100 13,3

65 60 Noble Group Limited

Hong

Kong-China Comerţ en-gros 4 346 8 153 11 404 36 090 2 006 4 800 42,2

66 55 Sime Darby Berhad Malaezia Diversificată 4 307 10 061 6 065 8 827 25 432 100 000 45,7

67 94

ChinaCommunicationsConstruction Co. China


68 80Telefonos De MexicoS.A. De C.V. Mexic Telecomunicaţii 3 948 13 528 2 464 11 140 18 812 54 317 28,6

69 68 Swire Pacific Limited

HongKong-

China

Servicii de

afaceri 3 903 25 552 1 879 3 168 27 000 70 000 37,7

70 39 Naspers LimitedAfrica deSud

Alte serviciipentruconsumatori 3 821 5 746 995 3 018 7 790 11 715 55,3

71 66Keppel CorporationLimited Singapore Diversificată 3 820 11 636 2 562 8 346 18 352 35 621 38,3

72 75

TaiwanSemiconductorManufacturing Co Lt

Taiwan-China


73 3

Guangdong

Investment Limited

HongKong-

China Diversificată 3 749 4 031 946 975 4 063 4 267 95,1

74 83 VimpelComFederaţiaRusă Telecomunicatii 3 726 15 725 1 520 10 117 10 233 38 403 21,8

75 14Beijing EnterprisesHoldings Ltd. China Diversificată 3 662 6 670 2 524 2 530 28 260 37 000 77,0

76 54 Enka Insaat ve Sanayi Turcia


FEMSA FomentoIndustriaalimentară



218

77 76FEMSA-FomentoEconomico Mexicano Mexic

alimentară, băuturi şi tutun 3 508 13 377 4 792 15 082 40 631 122 981 30,3

78 99

China RailwayConstructionCorporation Ltd China Constructii 3 146 32 204 2 475 31 571 18 613 190 545 9,1

79 56 ZTE Corp. ChinaAlte bunuri deconsum 3 143 7 642 3 860 6 373 19 031 61 350 44,2

80 95Chi MEIOptoelectronics

Taiwan-China

Echipamenteelectrice şielectronice 3 070 18 099 187 10 081 6 325 37 623 11,9

81 92 Mechel

Federaţia

Rusă

Metale siproduse din

metal 2 911 12 010 1 385 9 951 8 244 83 670 16,0

82 43

UnitedMicroelectronicsCorporation

Taiwan-China


83 31 Inventec CompanyTaiwan-China


84 63 Lenovo Group China


85 84San MiguelCorporation Filipine

Industria

alimentară, băuturi şi tutun 2 655 7 117 458 3 774 2 383 15 344 21,7

86 45 Neptune Orient Lines Singapore Transport şi 2 640 5 445 7 150 9 285 3 452 11 000 52,3

Ltd. depozitare

87 6Shougang ConcordInternational

HongKong-China

Metale siproduse dinmetal 2 630 2 713 1 783 2 243 3 546 3 900 89,1

88 57Compal ElectronicsInc

Taiwan-China

Alte bunuri deconsum 2 573 5 954 4 579 15 171 25 239 43 182 43,9Exploatarea



219

89 97PTT Public CompanyLimited Thailanda


distribuţia depetrol 2 525 25 252 5 993 59 931 798 7 989 10,0

90 52National IndustriesGroup Holdings SAK Kuwait Diversificată 2 504 6 279 264 420 1 364 3 423 47,5

91 47Tanjong PublicLimited Company Malaezia

Produsefarmaceutice 2 445 3 451 455 1 101 902 2 484 49,5

92 42 Qisda Corp. (Benq)Taiwan-China


93 4 Road KingInfrastructure Limited

Hong

Kong-China Transport şidepozitare 2 428 2 698 535 595 1 008 1 105 90,4

94 81 TMKFederaţiaRusă

Metale siproduse dinmetal 2 361 7 071 2 302 5 690 4 101 48 494 27,4

95 10Techtronic IndustriesCompany Limited

HongKong-China

Alteechipamente 2 334 2 811 3 418 3 418 12 098 19 354 81,8

96 59 Wistron Corp.Taiwan-China

Alteechipamente 2 316 4 249 2 458 14 153 20 136 35 875 42,7

97 96China MinmetalsCorp. China

Metale si

produse dinmetal 2 269 13 484 4 318 26 668 798 44 425 11,6

98 19 TPV Technology China Comerţ en-gros 2 266 3 354 6 860 9 247 19 256 28 500 69,8

Limited

99 65

Agility PublicWarehousingCompany Kuwait


100 87Turkcell IletisimHizmetleri AS Turcia Telecomunicatii 2 263 8 068 514 6 970 2 979 10 620 21,2

a Date având la bază rapoartele anuale ale CTN



220

a Date având la bază rapoartele anuale ale CTN. b TNI=indicatorul de transnaţionalitate, calculat ca medie aritmetică a trei ponderi: a activelor externe în totalul activelor, a vânzărilor externe în vânzările totale şi a forţei de muncă externe în forţa de

muncă totală.c Clasificarea industrială a CTN este realizată în concordanţă cu clasificarea industrială standard din SUA, utilizată de Comisia americană pentru valori mobi liare şi schimb valutar (SEC).d În anumite cazuri, datele referitoare la forţa de muncă externă au fost calculate pe baza datelor referitoare la forţa de muncă externă din 2007, raportate la forţa de muncă totală din 2008.


ANEXA 3Fluxurile comerciale dintre România şi ţările BRIC în perioada 2000-2009

3.1. Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi Brazilia în perioada 2000-2009 (în mii euro)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Export 4447,31 17822,10 10246,64 4851,98 8256,41 14000,59 11851,29 50480,81 71305,67 42713,86

Import 197464,05 242175,43 204303,57 225830,54 320958,15 400033,46 450664,31 385675,59 438119,92 304102,53Balanţă -193016,74 -224353,32 -194056,93 -220978,56 -312701,74 -386032,86 -438813,01 -335194,78 -366814,24 -261388,67

3 2 Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi Rusia în perioada 2000-2009 (în mii euro)



221

3.2. Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi Rusia în perioada 2000-2009 (în mii euro)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Export 96847,29 92677,49 42880,37 46112,98 97835,17 186765,26 299270,23 427786,93 613323,52 513885,46

Import 1218184,13 1319917,95 1349210,54 1750980,11 1791669,90 2690274,02 3213543,87 3235313,55 3336490,94 1499226,59Balanţă -1121336,84 -1227240,46 -1306330,17 -1704867,13 -1693834,73 -2503508,76 -2914273,64 -2807526,61 -2723167,42 -985341,13

3.3. Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi India în perioada 2000-2009 (în mii euro)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Export 41439,43 43878,67 51593,96 47656,23 105133,76 216564,08 190690,78 330429,97 208620,99 187585,81Import 31499,97 35863,77 56704,29 69075,94 108520,86 141178,28 172611,99 257796,63 424703,13 405003,41

Balanţă 9939,47 8014,89 -5110,33 -21419,71 -3387,10 75385,80 18078,79 72633,34 -216082,15 -217417,60

3.4. Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi China în perioada 2000-2009 (în mii euro)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Export 93168,21 99694,87 216193,21 248481,83 157806,70 165289,33 173690,73 156657,06 160926,80 212740,70Import 189106,43 283211,26 392496,33 582852,39 853672,09 1319283,84 1742713,06 1669568,28 2413949,33 1901745,79Balanţă -95938,23 -183516,40 -176303,12 -334370,56 -695865,39 -1153994,51 -1569022,33 -1512911,22 -2253022,53 -1689005,09

ROMÂNIA-BRAZILIA – Evoluţia exportului pe grupe de mărfuri – valoric (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total România - Brazilia 4447,31 17822,10 10246,64 4851,98 8256,41 14000,59 11851,29 50480,81 71305,67 42713,86

1Produse ale industriei constructoare de maşini(inclusiv electrotehnică)

661,75 6199,93 6533,73 3380,70 4868,81 3959,32 6940,79 35779,41 39120,81 27354,06

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 82,11 40,10 14,16 66,27 78,19 262,94 53,39 122,71 55,60 20,473 Produse minerale 0,00 6037,59 0,00 0,00 12,07 0,02 0,00 0,00 185,16 0,024 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 3387,97 4645,10 1532,12 1157,42 2949,08 6389,18 3231,37 3368,65 20904,49 8475,995 Produse agroalimentare 1,63 2,11 19,26 0,00 0,00 0,00 0,00 299,20 24,46 33,756 Metale comune şi articole din acestea 12,86 470,97 1964,51 22,37 168,06 3293,62 1493,68 10789,42 10270,09 6094,53

7Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusivmobilă)

220,71 353,67 127,40 212,26 177,10 41,07 81,78 44,07 262,32 34,53

A i l di i ă i i i lă i



222

8Articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şiceramică

80,28 72,64 55,47 12,95 3,09 54,44 50,29 77,35 482,74 700,52

9 Altele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

- în procente din total

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



14,88 34,79 63,76 69,68 58,97 28,28 58,57 70,88 54,86 64,04

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 1,85 0,22 0,14 1,37 0,95 1,88 0,45 0,24 0,08 0,053 Produse minerale 0,00 33,88 0,00 0,00 0,15 0,00 0,00 0,00 0,26 0,00

4 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 76,18 26,06 14,95 23,85 35,72 45,64 27,27 6,67 29,32 19,845 Produse agroalimentare 0,04 0,01 0,19 0,00 0,00 0,00 0,00 0,59 0,03 0,086 Metale comune şi articole din acestea 0,29 2,64 19,17 0,46 2,04 23,52 12,60 21,37 14,40 14,27


4,96 1,98 1,24 4,37 2,15 0,29 0,69 0,09 0,37 0,08

8 Articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şiceramică

1,81 0,41 0,54 0,27 0,04 0,39 0,42 0,15 0,68 1,64

9 Altele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

ROMÂNIA-BRAZILIA – Evoluţia importului pe grupe de mărfuri (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


1 Produse ale industriei constructoare de maşini(inclusiv electrotehnică)

2215,06 2982,33 3504,23 4730,58 6499,37 27348,39 42192,47 19726,28 23423,51 35911,81

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 1331,35 1293,80 3173,75 4224,10 5622,99 8001,15 6757,62 2336,79 2092,49 3732,69

3 Produse minerale 75176,33 38071,06 84749,50 81563,48 103140,86 156244,74 116352,23 151847,04 164424,66 52979,244 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 2900,60 3686,91 2566,18 2157,49 7752,30 3926,77 5663,06 6466,03 9005,53 5216,535 Produse agroalimentare 115133,90 195756,79 109453,30 131579,66 194632,23 198292,87 271542,91 199214,19 231148,02 197782,786 Metale comune şi articole din acestea 508,42 51,58 511,22 679,41 1334,97 3524,73 5705,20 1977,58 1927,95 4379,08


31,54 130,95 138,18 293,00 583,16 628,25 801,79 1133,64 3702,78 2277,36


107,13 104,05 85,12 522,29 1267,85 1923,20 1260,81 2403,31 1951,36 1187,96



223

ceramică 9 Altele 59,73 97,97 122,09 80,54 124,43 143,37 388,21 570,72 443,63 635,06


Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



1,12 1,23 1,72 2,09 2,02 6,84 9,36 5,11 5,35 11,81

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 0,67 0,53 1,55 1,87 1,75 2,00 1,50 0,61 0,48 1,233 Produse minerale 38,07 15,72 41,48 36,12 32,14 39,06 25,82 39,37 37,53 17,424 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 1,47 1,52 1,26 0,96 2,42 0,98 1,26 1,68 2,06 1,725 Produse agroalimentare 58,31 80,83 53,57 58,26 60,64 49,57 60,25 51,65 52,76 65,04

6 Metale comune şi articole din acestea 0,26 0,02 0,25 0,30 0,42 0,88 1,27 0,51 0,44 1,447

Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusivmobilă)

0,02 0,05 0,07 0,13 0,18 0,16 0,18 0,29 0,85 0,75


0,05 0,04 0,04 0,23 0,40 0,48 0,28 0,62 0,45 0,39

9 Altele 0,03 0,04 0,06 0,04 0,04 0,04 0,09 0,15 0,10 0,21

ROMÂNIA-RUSIA – Evoluţia exportului pe grupe de mărfuri – valoric (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total România - Rusia 96847,29 92677,49 42880,37 46112,98 97835,17 186765,26 299270,23 427786,93 613323,52 513885,46

1 Produse ale industriei constructoare de maşini(inclusiv electrotehnică)

4767,40 8107,12 13379,09 6646,24 16065,95 92217,82 197203,66 301730,21 454911,75 392862,89


3 Produse minerale 2938,53 3370,56 1515,25 109,81 1561,79 1591,90 556,26 941,10 1046,77 285,83

4 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 60476,54 43106,98 5375,02 12355,00 42490,58 38974,42 36424,21 56899,40 83379,10 61432,91

5 Produse agroalimentare 1750,49 2467,14 4272,21 2287,47 10404,06 9612,62 15300,25 5925,94 10985,19 7655,19



8116,51 7556,45 8600,97 10974,53 12762,95 11956,20 11219,64 14975,03 18650,42 15660,84


611,31 559,75 101,53 178,28 269,49 1640,03 2256,24 3543,87 4490,09 2466,50



224

ceramică 9 Altele 0,27 0,31 0,00 0,00 3,00 0,00 0,03 0,05 8,96 13,43


Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



4,92 8,75 31,20 14,41 16,42 49,38 65,89 70,53 74,17 76,45

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 3,62 5,11 6,14 11,38 6,18 8,21 6,63 5,03 1,70 1,993 Produse minerale 3,03 3,64 3,53 0,24 1,60 0,85 0,19 0,22 0,17 0,064 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 62,45 46,51 12,53 26,79 43,43 20,87 12,17 13,30 13,59 11,95

5 Produse agroalimentare 1,81 2,66 9,96 4,96 10,63 5,15 5,11 1,39 1,79 1,496 Metale comune şi articole din acestea 15,16 24,58 16,34 18,03 8,42 8,26 5,50 5,21 4,80 4,53


8,38 8,15 20,06 23,80 13,05 6,40 3,75 3,50 3,04 3,05


0,63 0,60 0,24 0,39 0,28 0,88 0,75 0,83 0,73 0,48

9 Altele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

ROMÂNIA-RUSIA – Evoluţia importului pe grupe de mărfuri (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


1

Produse ale industriei constructoare de maşini

(inclusiv electrotehnică) 6317,29 18250,48 11986,34 16853,02 11446,55 13463,10 12388,46 18784,89 13604,57 14124,692 Produse ale industriei textile şi pielăriei 1299,26 2910,39 2259,80 4664,96 5971,30 6187,51 4679,95 782,72 297,88 1252,99






8145,29 6722,38 9724,63 8818,17 7062,46 6628,55 15226,80 23004,88 26869,88 28635,02


694,76 933,22 1066,31 1721,86 2106,09 3200,62 3418,76 3338,71 3781,07 2374,47

9 Altele 124 82 197 60 131 61 137 53 195 03 194 85 87 44 232 69 97 61 83 15



225

9 Altele 124,82 197,60 131,61 137,53 195,03 194,85 87,44 232,69 97,61 83,15

- în procente din total Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



0,52 1,38 0,89 0,96 0,64 0,50 0,39 0,58 0,41 0,94


7 Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusivmobilă) 0,67 0,51 0,72 0,50 0,39 0,25 0,47 0,71 0,81 1,91


0,06 0,07 0,08 0,10 0,12 0,12 0,11 0,10 0,11 0,16

9 Altele 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,01 0,00 0,01

ROMÂNIA-INDIA – Evoluţia exportului pe grupe de mărfuri – valoric (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total România - India 41439,43 43878,67 51593,96 47656,23 105133,76 216564,08 190690,78 330429,97 208620,99 187585,81

1

Produse ale industriei constructoare de maşini

(inclusiv electrotehnică) 22268,69 5125,56 12478,42 7944,03 12405,75 19522,99 28131,90 84687,27 70843,02 41289,50







1862,38 1460,00 677,11 1339,63 1763,81 2104,41 1071,25 750,04 3057,40 1583,54


0,00 2,97 0,00 0,00 15,61 3,79 5,67 90,95 59,29 39,12

9 Altele 999,40 2,08 86,37 38,21 0,00 0,00 0,00 2,84 0,03 0,00



226

9 Altele 999,40 2,08 86,37 38,21 0,00 0,00 0,00 2,84 0,03 0,00


Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



53,74 11,68 24,19 16,67 11,80 9,01 14,75 25,63 33,96 22,01

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 1,00 0,38 0,78 1,11 0,07 0,06 0,10 1,07 1,24 0,553 Produse minerale 0,72 0,66 1,52 3,12 1,19 0,22 0,39 0,33 1,51 2,864 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 4,16 32,50 14,72 21,15 11,99 4,60 8,26 4,86 12,67 10,205 Produse agroalimentare 0,27 0,19 0,11 0,15 0,06 0,02 4,90 0,03 0,11 0,11


Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusivmobilă)

4,49 3,33 1,31 2,81 1,68 0,97 0,56 0,23 1,47 0,84


0,00 0,01 0,00 0,00 0,01 0,00 0,00 0,03 0,03 0,02

9 Altele 2,40 0,00 0,17 0,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 ROMÂNIA-INDIA – Evoluţia importului pe grupe de mărfuri (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



4215,73 4706,81 11496,40 10231,09 12957,81 11450,74 26260,28 21669,18 147430,33 246647,19

2 Produse ale industriei textile şi pielăriei 6673,39 5004,07 9036,72 9899,69 15876,52 19233,33 28617,74 15843,07 25568,48 25098,103 Produse minerale 7955,83 6813,69 13444,28 23652,84 28018,13 47167,08 37411,71 28853,31 51902,54 1502,704 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 7563,18 13497,35 17647,74 17323,61 38259,75 43877,88 52294,44 116074,01 66333,16 78336,90

5 Produse agroalimentare 3956,55 4333,52 2903,03 3794,46 5556,53 8596,01 11661,16 11521,47 17539,29 12713,876 Metale comune şi articole din acestea 338,44 310,63 1028,58 2075,72 3857,98 6178,90 9629,46 56399,54 107726,79 36319,11


497,21 849,41 754,18 964,36 1143,08 1309,93 1878,98 2305,23 2569,09 1975,67


283,94 334,93 373,02 1100,65 2805,72 3274,32 4709,37 4849,46 5124,89 2133,28

9 Altele 15,70 13,37 20,34 33,53 45,35 90,09 148,87 281,35 508,55 276,58



227


Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



13,38 13,12 20,27 14,81 11,94 8,11 15,21 8,41 34,71 60,90


7Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv

mobilă)

1,58 2,37 1,33 1,40 1,05 0,93 1,09 0,89 0,60 0,49


0,90 0,93 0,66 1,59 2,59 2,32 2,73 1,88 1,21 0,53

9 Altele 0,05 0,04 0,04 0,05 0,04 0,06 0,09 0,11 0,12 0,07

ROMÂNIA-CHINA – Evoluţia exportului pe grupe de mărfuri – valoric (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total România - China 93168,21 99694,87 216193,21 248481,83 157806,70 165289,33 173690,73 156657,06 160926,80 212740,70


27165,68 29497,19 36952,40 11489,35 33387,76 49168,13 40632,53 56993,03 58885,63 64003,80







38662,71 41016,21 36782,00 28428,68 26077,72 22746,92 21456,73 22362,23 24315,08 24598,17


1,45 88,04 48,23 0,84 26,50 35,67 296,14 8,80 95,25 368,49

9 Altele 3,38 0,81 5,87 2,43 31,59 1,41 17,33 2,81 36,94 1,60



228

- în procente din total Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



29,16 29,59 17,09 4,62 21,16 29,75 23,39 36,38 36,59 30,09


7 Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusivmobilă) 41,50 41,14 17,01 11,44 16,53 13,76 12,35 14,27 15,11 11,56


0,00 0,09 0,02 0,00 0,02 0,02 0,17 0,01 0,06 0,17

9 Altele 0,00 0,00 0,00 0,00 0,02 0,00 0,01 0,00 0,02 0,00

ROMÂNIA-CHINA – Evoluţia importului pe grupe de mărfuri (în mii euro)

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009



60034,78 127924,19 185248,59 312005,61 461287 ,50 687482,02 933266,99 762245,76 1173560,17 1182360,20


3 Produse minerale 5961,91 9235,40 5212,61 15547,95 30281,16 3884,13 3340,14 3887,90 36809,57 8506,494 Produse ale industriei chimice şi mase plastice 22758,09 28338,86 34667,43 46473,51 55235,40 108768,35 143343,31 108727,64 141951,54 105830,24




14097,50 21845,73 27120,00 33388,63 49274,10 87031,04 118968,98 178302,48 284901,69 169313,85


1711,15 2665,14 8146,22 14230,34 23310,88 42674,58 60736,58 95597,56 101802,32 60818,44

9 Altele 266,25 593,72 953,29 1968,16 1952,70 3442,33 4694,62 5177,50 8844,85 6293,92




în procente din total

Grupa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Total România - China 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00


31,75 45,17 47,20 53,53 54,04 52,11 53,55 45,66 48,62 62,17



7,45 7,71 6,91 5,73 5,77 6,60 6,83 10,68 11,80 8,90

8 Articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şiceramică 0,90 0,94 2,08 2,44 2,73 3,23 3,49 5,73 4,22 3,209 Altele 0,14 0,21 0,24 0,34 0,23 0,26 0,27 0,31 0,37 0,33

Sursa: Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) pe baza datelor de la Autoritatea Naţională a Vămilor şi Institutul Naţional de Statistică.

Documents

BRIC-Noiembrie 2010