3
. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC ) Definitie BPOC se caracterizează printr-o obstrucţie cronică, persistentă, generalizată a căilor aeriene, în particular a celor de calibru mic, determinată de bronşita cronică şi emfizemul pulmonar. Astmul bronşic sever cu dispnee continuă este încadrat de unii autori în categoria BPOC. Bolnavul purtător al BPOC are o insuficienţă respiratorie cronică. Datorită unei suprainfecţii bronşice, aceasta declanşează pusee acute de insuficienţă respiratorie. Procesul infecţios accentuează sindromul obstructîv prin exacerbarea edemului inflamator, a hipersecreţiei şi a spasmului musculaturii bronşice. Manifestari de dependenta Dîspnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie. Cianoză intensă şi difuză, predominând Ia buze, unghii. Cianoza exprimă creşterea hemoglobinei în sângele arterial (prin desaturarea cu 0 2 a oxihe- moglobineî). Transpiraţii profunde. Cefalee tenace. Anxietate sau somnolenţă, stare confuzîonală, uneori stare precomatoasă. Decompensarea respiratorie a BPOC se asociază de regulă cu decompensarea hemodinamică (cord pulmonar cronic decompensat) cu: tahicardie, tulburări de ritm, extrasistole, hepatomegalie dureroasă, cu meteorism abdominal, jugulare turges-cente. Nursing în BPOC Probleme de dependenţă - Clearance insuficient al căilor respiratorii. - Perturbarea schimburilor gazoase. 1

Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică Nursing

Embed Size (px)

DESCRIPTION

plan nursing

Citation preview

. BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIV CRONIC

(BPOC )DefinitieBPOC se caracterizeaz printr-o obstrucie cronic, persistent, generalizat a cilor aeriene, n particular a celor de calibru mic, determinat de bronita cronic i emfizemul pulmonar. Astmul bronic sever cu dispnee continu este ncadrat de unii autori n categoria BPOC.Bolnavul purttor al BPOC are o insuficien respiratorie cronic. Datorit unei suprainfecii bronice, aceasta declaneaz pusee acute de insuficien respiratorie.Procesul infecios accentueaz sindromul obstructv prin exacerbarea edemului inflamator, a hipersecreiei i a spasmului musculaturii bronice.Manifestari de dependenta

Dspnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie. Cianoz intens i difuz, predominnd Ia buze, unghii. Cianoza exprim creterea hemoglobinei n sngele arterial (prin desaturarea cu 02 a oxihe-moglobine). Transpiraii profunde. Cefalee tenace. Anxietate sau somnolen, stare confuzonal, uneori stare precomatoas. Decompensarea respiratorie a BPOC se asociaz de regul cu decompensarea hemodinamic (cord pulmonar cronic decompensat) cu: tahicardie, tulburri de ritm, extrasistole, hepatomegalie dureroas, cu meteorism abdominal, jugulare turges-cente.

Nursing n BPOCProbleme de dependen- Clearance insuficient al cilor respiratorii.- Perturbarea schimburilor gazoase.- Anxietate. .- Alterarea comunicrii verbale

- Deficit de autongrijire. - Perturbarea somnului. - Alterarea nutriiei - Risc nalt de alterare a meninerii sntii. Obiectivele de ngrijire vizeaz: - Meninerea unei oxigenri i a unei ventilaii satisfctoare.- Dezobstrucia bronic i suprimarea bronhospasmului.- Ameliorarea calitii vieii.- Creterea nivelului de cunotine necesare pentru autongrijire.- Prevenirea complicaiilor. Plan de intervenii:- Se aplic msuri pentru drenajul secreiilor bronice prin: stimularea tusei: tapotaj toracic, drenaj postural, aspirarea secreiilor pe sond traheal; hidratare: bolnavii sunt n general deshidratai prin polipnee, lips de aport, febr. Se pot administra pe cale oral lichide cldue la 3-4 ore, inndu-se cont de fenomenele de insuficien cardiac asociate; Umidifierea atmosferei, inhalaii de ap cu sare.- Se administreaz oxigen pe sond endonazal sau pe masc, umidificat pentru a nu irita mucoasele.- Se recolteaz snge, sput pentru examene de laborator la indicaia medicului.- Se administreaz, la indicaia medicului, medicamente bronhodilatatoare, expec-torante, antibiotice, antiinflamatoare steroidiene, antiacide/pansamente gastrice, respectnd orarul, doza, calea de administrare.- Se monitorizeaz comportamentul i starea de contient a bolnavului i se raporteaz semnele de hipercapnie: cefalee, somnolen diurn, agitaie nocturn, halucinaii, confuzie.- Se aplic msuri pentru sigurana pacientului confuz, cu halucinaii: ndeprtarea obiectelor cu potenial lezional; asigurarea ferestrelor; supraveghere permanent.- Se asigur o diet uor digerabil, hiposodat, cu proteine mai puine i mese mici i frecvente.- Se pregtete bolnavul pentru probele ventilatorii (prin repaus fizic i psihic).- Se educ pacientul: s renune la fumat i consumul de buturi alcoolice; s-i fac igiena bucal zilnic;

s bea lichide cldue pentru umectarea mucoasei i fluidifierea secreiilor traheo-bronice; s expectoreze n batiste de unic folosin sau n recipiente speciale cu capac; s evite alimentele care genereaz flatulen i buturile carbogazoase ntruct limiteaz expansiunea diafragmului i perturb respiraia; s aplice msurile de autongrijire recomandate de medic pentru ameliorarea calitii vieii.Evaluarea obiectivelor de ngrijire:Se face evaluare periodic i final (n funcie de intervalul precizat n obiectiv) pentru a aprecia dac obiectivele au fost ndeplinite integral, parial sau deloc.n caz de obiective realizate parial sau deloc n intervalul fixat, se culeg date pentru identificarea cauzelor reuitei pariale sau nereuitei, se modific planul de intervenii autonome i se reevalueaz.n caz de obiective realizate se indic data cnd au fost realizate.2