Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
BRÂUL TRADIȚII CLUJENE
5 / 2017 (89)
EDITURA TRADIȚII CLUJENE ISSN 2501- 7322
ISSN-L 2501- 7322
2
Coperta I: Detaliu, suman de lână din Bologa, com. Poieni
Coperta IV: Colindători din Mărișel, jud. Cluj
400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr.104, tel. 0264 597781
www.tradiţiiclujene.ro e-mail: [email protected]
manager interimar CORNELIA STAICU
Redactor coordonator: Adriana ANDREI Colectiv redacţional:
Mircea CÎMPEANU, Consuela BENDEA, Ioana BREDA MORAR, Grigore SÂMBOAN, BOTH József
foto: Mircea CÎMPEANU, Ioan BRUCHENTAL grafică Nicolae NERŢAN
3
C U P R I N S
Calendarul activităţilor culturale CJCPCT Cluj, semestrul II, 2017
ANIVERSĂRI Orchestra CUNUNA TRANSILVANĂ a CJCPCT Cluj la aniversare - 60 de ani de activitate .............................................. 7 Tudor Jarda – 95 de ani. …………………………………………….. 15
OBICEIURI ȘI TRADIȚII CLUJENE Colindatul „Cetei Junilor” din Mărișel................................................ 18 PROIECTE INTERNAȚIONALE „Citizen Band” Proiect muzical internaţional ………………..……… 32 Cultura tradiţională clujeană – apreciată de comunităţile româneşti din Canada ………………….. 36
EVENIMENTE Sărbătoarea Tradiţională de la Crucea Iancului .............................. 39 Clujenii la înălțime, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina ........... 41 Festivalul internațional de folclor „Serbările Transilvane”, ediția a XVIII-a ................................................................................. 43 Icoane realizate după izvoade vechi, vernisate la Cluj-Napoca ..... 46 Expoziția de fotografie „Arta din ladă”, vernisată la Unguraș .......... 48 Toamnă bogată în spectacole de romanțe, la Cluj-Napoca ............ 50 Festivalul interjudețean „Jocu’ de pe Câmpie”, ediţia a XXII-a ....... 55 Sărbătoarea „Fiii satului”, în localitățile clujene .............................. 57 Proiectul clujean „Fotografia-document etnografic”, prezentat la Lugoj ............................................................................ 61 Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională ............................... 63 Fotografii etnografice de premiu pe simezele clujene ..................... 64 Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții „Țara Călatei”- ediția a III-a ............................................................. 68 Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania- ediția a XXXII-a, la Câmpia Turzii .............................................................................. 70 Cea mai reuşită ediţie a Festivalului-Concurs „TRIO TRANSILVAN-TRIO INSTRUMENTAL” ……………………. 72 Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes ……. 75 Concerte de colinde, festivaluri și târguri de Crăciun ...................... 79 Salonul Icoanei Ardelene ……………………………………………. 88
4
Festivalul-concurs județean de colinde „Raza Soarelui” ………….. 90
PROIECTE EDUCAȚIONALE „Tineri pentru totdeauna” ……………………………………………. 91 „Micii meșteșugari” ………………………………………………….. 113 CERCETARE DĂBÂCA, 23 noiembrie 2017 ......................................................... 117
COMOARA DIN SATELE NOASTRE ............................................ 123
Calendarul activităţilor culturale CJCPCT Cluj
semestrul II, 2017 IULlE 30 iun.-1 iulie „Claca la sopon” în Boian com. Ceanu Mare 01 iulie Spectacol folcloric la „Zilele Cetăţii Bologa” 01- 15 iulie Întâlniri cultural- educative cu elevii din şcolile judeţului Cluj,
păstrătoare de tradiţii 07 iulie Sărbătoarea populară şi târgul de la Crucea Iancului 09 iulie Aniversarea a 650 ani de la atestarea documentară a Feleacului 17-28 iulie Cercetare şi culegere de folclor, minorităţi, în localitățile: Feldioara,
Lacu, Buza, Borşa 23 iulie Prezentarea costumelor, jocului şi a cântecului popular autentic la
„Zilele Vlădesii” 23 iulie Manifestarea „Fiii satului Sînnicoară” 28 iul.-18 aug. Expoziţia „Iconari clujeni” 28 iul.- 1 aug. Festivalul internațional „Serbările Transilvane” 29 iulie Sărbătoarea portului popular la Gădălin 30 iulie Spectacol folcloric la „Zilele Nadăşului” 30 iulie Spectacol folcloric la „Fiii satului Cătina” AUGUST 01-30 aug. Cercetarea folclorului maghiar în Cătina și Viștea 9-14 aug. Tabăra de meșteșuguri artistice „Tradiții clujene” Caps, Valea Ierii 16-26 aug . Participare la Conferința internațională „Ziem Gorski”, Zakopane PL 16-26 aug . Participare la „Festivalul Muntilor”, Zakopane-Polonia
5
27 august Manifestarea „Zilele localității Vâlcele 26-27aug. Manifestarea „Fiii satului Gârbău” 26-27aug. Manifestarea „Fiii satului Așchileu” 20 august Manifestarea „Fiii satului Răchitele” 18-20 aug. Parteneri la Festivalul internațional de folclor maghiar „Sf. Ștefan” Cluj-Napoca Realizare filme documentare: „Claca la sopon”, „Aiton, memoria timpului” și „Străjerul Cetății Bologa” Editarea unui dublu album audio, aniversar, al orchestrei „Cununa Transilvană” SEPTEMBRIE 1-3 sept. Sărbătoarea „Zilele Floreştiului” 03 septembrie Sărbătoarea „Fiii satului Buza” 03 septembrie Participare la festivalul internaţional „Jocul din bătrâni” Tg.Mureş 03 septembrie Festivalul formaţiilor săteşti tradiţionale „Jocul de pe câmpie” 05-8 sept. Festivalul de muzică tradiţională a rromilor„Lautarii ardeleni”, Gherla 09 septembrie Spectacol folcloric la manifestarea „Zilele Cetăţii Dăbâca” 10 septembrie Manifestarea „Jocu la șură”, Gherla 20 sep.-4 oct. Itinerarea expoziției „Fotografia -document etnografic” la Lugoj 28.sept. Concert de romanţe „Emoții de toamnă” 30 sept.-01 oct. Festivalul „Joc popular în Ţara Călatei” Proiectul cultural- educativ - „Tradiţii clujene” la Mociu Etapa a-II-a a proiectului european „Citizen bend” OCTOMBRIE 1-10 oct. „Festivalul ansamblurilor minorităţilor din judeţul Cluj” 2-6 oct. Proiectul educativ „Zestrea Tradițiilor Clujene” la Alunișu și Iclod 02- 18 oct. Expoziția de fotografie etnografică „Dansul Măștilor” colaborare CJCPCT Gorj 11-13 oct. Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională 23-30.10 Proiectul educativ „Tineri pentru totdeauna” 25.10. Spectacol aniversar „Cununa Transilvană la 60 de ani” 25.10. Colocviile naţionale cu prilejul aniversării Orcherstrei „Cununa Transilvană” 23-30 oct. Proiectul european „CITIZEN BAND” Romania –Franţa, etapa a-II-a 29 oct. Festival „Tinere speranțe”, Gherla Film documentar „Cultura Tradiţională în comuna Tureni”
6
NOIEMBRIE 01-30 noiem. Continuarea proiectului educativ „Zestrea Tradiţiilor Clujene” 04 noiembrie Participare la Colocviile Institutul Naţional al Patrimoniului la Caraş Severin 04 noiembrie Prezentarea unor obiceiuri tradiționale la Praznicul Bisericii ortodoxe din Cătina 5-15 noiem. Parteneri în proiectul- „Un secol de istorie”- Muzeul Județean Târgu
Mureş. Recital horitorii din Ceanu Mare 07 noiembrie Vernisajul Expoziției concurs- național „Fotografia -document
etnografic” și Proiectul educativ „Prietenii fotografiei etnografice” 09 noiembrie Concert instrumental In memoria lui Tudor Jarda, 95 de ani de la naştere 10-13 noiem. Festivalul „Jocul fecioresc”, Câmpia –Turzii 13 noiembrie Concertul „Romanţa ne uneşte” din proiectul „Mândră-i zestrea Clujului” 20-22 noiem. Spectacole folclorice interetnice la Gherla –Teka 23 noiembrie Cercetare de teren la Dăbâca 26 noiembrie Festivalul- concurs „Trio-Transilvan, Trio-Instrumental”, ediţia a XXIII-a, Gherla 26 noiembrie Cercetare obiceiuri de iarnă în „Tara Călatei” Editarea cărții „Cultura Traditională din judeţul Cluj”, volumul II Editarea albumului ,,Decorul sculptat al bisericilor din lemn” Înregistrări CD-uri : „Ecoul munţilor” vol.II, Colinde dublu album Bucea-Frata și Orman-Negreni DECEMBRIE 01-20 decembrie Participări la festivaluri naționale de folclor (București, Iași ) 01-08 decembrie Prezentarea obiceiurilor de iarnă și colinde tradiționale, în bisericiile din Cluj-Napoca 08 decembrie Concert de colinde „Și ne lasă gazdă-n casă” 06-10 decembrie Festivalul concurs de colinde ,,Noi umblăm să împlinim”, Huedin 06-20 decembrie Colinde de pe Valea Arieşului prezentate în com. Mihai Viteazu 09-10 decembrie Obicei de iarnă la Măguri Răcătău „Umblatul junilor” 15 decembrie Festivalul concurs de colinde pentru copii ,,Raza Soarelui”, Ceanu Mare 16-17decembrie Festivalul de colinde ,,Colind Iancului” 17 decembrie Gala colindelor tradiționale ,,Pe la noi de sărbători”, Gherla 18 decembrie Vernisajul Salonului Icoanei Ardelene și recital de colinde 19 decembrie Casa Dansului Popular de Crăciun
7
Orchestra CUNUNA TRANSILVANĂ a CJCPCT Cluj
la aniversare - 60 de ani de activitate
Ioana BREDA MORAR
Mircea CÎMPEANU
În anul 2017 se împlinesc şase decenii de la înfiinţarea
Orchestrei profesioniste de muzică populară „Cununa
Transilvană”, aflată sub tutela Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, formaţie
artistică instrumentală binecunoscută publicului prin nenumă-
ratele concerte şi emisiuni de televiziune realizate şi care a
slujit, de la instituire şi până în prezent, la promovarea
folclorului românesc, cu devotament şi conştiinţă profesională.
Condusă astăzi cu măiestrie de drd. Ovidiu Barteş -
dirijor şi violonist, Orchestra „Cununa Transilvană”, este
formată din muzicieni profesioniști, mulţi dintre ei absolvenţi de
Conservator, sunt garanţii ale unor evoluţii interpretative de
excepţie, care ajung adeseori la măiestrie artistică.
Timp de 60 de ani, Orchestra „Cununa Transilvană” s-a
prezentat publicului iubitor de folclor autentic în diferite
ipostaze, atât în cadrul unor evenimente publice cât şi private.
Oriunde au concertat, în ţară sau străinate, prestaţia lor a fost
una remarcabilă, de mare succes, primind aprecieri constante
și unanime.
Cu cincizeci şi cinci de ani în urmă a luat naştere în
oraşul Cluj, printr-o decizie a Consiliului Popular emisă la 15
august 1955, instituţia cultural muzicală Filarmonica de Stat,
8
cu două compartimente distincte: Orchestra simfonică şi Corul
mixt. Doi ani mai târziu, în 1957, acestora li se asociază
colectivul Orchestrei „Înfrăţirea” din Cluj, constituind un nou
compartiment în cadrul Filarmonicii: Orchestra profesionistă de
muzică populară.
Din prima orchestră de
muzică populară a Filarmonicii de
Stat au făcut parte următorii solişti
vocali: Felician Fărcaşu, Maria
Marcu, Maria Peter, Iulia Szabó şi
Ana Pop Corondan. Acest colectiv
muzical-artistic era completat de
umoristul Zeno Turdeanu, îndrăgit
şi aplaudat de marele public pentru
nemaipomenitele sale povestiri în stil popular. Acestora li se
alătură ulterior Dumitru Sopon, Ilie Muţiu, Alexandru Grozuţă,
Ştefan Lăzărescu, Ioana Radu – artistă a poporului, Maria
Lătăreţu, Ion Luican, Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan,
Achim Nica, Ion Cristoreanu, Ioan Bocşa şi Sava Negrean
Brudaşcu. Dintre instrumentişti, îi vom aminti pe Alexandru
Ţitruş - vioară, Iosif Ghemant - vioară, Ion Fărcaş – fluiere,
Dumitru Fărcaş - taragot, iar dintre dirijori, pe Ilie Tetrade,
Dorel Merticaru şi Gheorghe Mureşan.
De-a lungul timpului, orchestra a efectuat turnee
anuale permanente în ţară, susţinând concerte şi participând
la diferite festivaluri (Maria Tănase, Cerbul de Aur, Floarea din
grădină, Samus, Ion Cristoreanu, Serbările Transilvane) în
localităţi ale judeţelor Cluj, Alba, Hunedoara, Timiş, Arad,
Sibiu, Braşov, Harghita, Bistriţa, Mureş, Maramureş, Bihor,
Neamţ, Suceava, etc. În urma activităţii susţinute au rezultat
înregistrări audio la Radio şi Electrecord, filmări TV pentru
emisiunile de profil ale Televiziunii Române, NCN, Favorit,
Somes tv, Agro tv, AS-Tv.
9
Printre ultimele realizări se numără o casetă de studio
(1999) realizat la studioul „Glas Transilvan” Cluj, un CD de
colinde (2003) realizat în colaborare cu Radio-Cluj, şi mai
multe compact-discuri (2004, 2007, 2009, 2010, 2014, 2017)
realizate la Studioul „Megadigital” Cluj. Amintim totodată şi
participările individuale ale artiştilor la turnee folclorice
organizate pentru străinătate de forurile culturale româneşti,
de diverse ansambluri folclorice sau alte entităţi culturale.
Ziua de 25 octombrie 2017 a fost destinată să fie data
de sărbătoare a orchestrei „Cununa Transilvană”, de rememo-
rare şi retrăire a unor importante fragmente din activitatea ei.
În acest scop, activităţile de sărbătorire ce s-au desfăşurat la
Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca au fost foarte
diversificate.
Holul CCS a fost transformat într-o adevărată sală de
expoziţie, în care, fotografii înrămate au dezvăluit publicului,
încă de la intrare, diferite aspecte din activitatea orchestrei,
prezentând fotografii cu artişti angajaţi şi colaboratori,
instantanee din spectacole, afişe din anii trecuţi, care au adus
în prim plan imaginea etapelor de viaţă ale formaţiei. Expoziţia
concepută de colegele, CS Consuela Bendea şi CS Adriana
Andrei a introdus publicul în atmosfera trecutului, constituind o
rememorare binevenită pentru invitaţii angajaţi şi colaboratorii
din perioadele expuse.
Cu două ore înaintea marelui spectacol, participanţii au
fost invitaţi la o masă rotundă de tip simpozion, la care au fost
dezbătute mai multe aspecte profesionale, organizatorice şi
artistice cu privire la trecutul şi chiar la viitorul orchestrei şi al
folclorului, moderată de Dr. Mircea Cîmpeanu. Mai mulţi
invitaţi au luat cuvântul, atât specialişti în folclor, cât şi foşti şi
actuali angajaţi, interpreţi practicanţi ajunşi la vârsta
pensionării sau încă în activitate.
10
Au vorbit, amintind şi uneori elogiind activitatea
formaţiei, următorii: Prof. Univ. Dr. Ioan Cuceu, preşedinte al
Consiliului Ştiinţific al CJCPCT, Prof. Gelu Furdui, redactor
Radio Cluj, Tiberiu Groza, director în perioada 2005-2014,
Cornelia Staicu, director 2017, interpretele Maria Marcu,
Amalia Codorean-Chindriș, Mariana Morcan, muzicienii Molnar
Teodor, Ciurtin Ioan, Rohian Dorel, Cîmpeanu Mircea,
Mureșan Felician, Băraş Liviu, Nucu Ardeleanu, etc.
Discuţiile au fost înregistrate şi puse la adăpost în
arhiva digitală, ele trebuind să servească în următoarea
perioadă la întregirirea istoricului orchestrei, despre care
putem spune că avem încă puţine informaţii, mai ales pentru
perioada de început a activităţii, din anii 1957-1970.
La acestă mare ocazie orchestra a pregătit un
spectacol folcloric extraordinar, pe scena sălii Dumitru Fărcaș
a Casei de Cultură a Studenților, prin care și-a propus să
evidențieze bogăția și frumusețea culturii tradiționale a
neamului românesc.
Iubitorii de folclor autentic și muzică populară, s-au
putut delecta cu un regal folcloric, cu alese interpretări ale
membrilor orchestrei de muzică populară Cununa Transilvană,
prin punerea în scenă a unor valoroase suite orchestrale dar și
cu interpretări deosebite ale cântăreților de muzică populară
invitați, care au reprezentat cu cinste, fiecare zonă
etnofolclorică de unde își au rădăcinile.
De-a lungul celor patru ore de spectacol, pe scenă au
urcat numeroși interpreți de muzică populară vocală, dar și
instrumentală, colaboratori permanenți, angajați sau foști
angajați ai orchestrei, de-a lungul vremii, precum: Maria
Marcu, Amalia Codorean Chindriș,Mariana Morcan, Nicolae
Bondoi, Valeria Codorean și Traian Ilea, Cornel Borza, Ștefan
și Andrei Petreuș, Ana Strîmturean, Petre Petruse, Iosif Rusu,
Florian Roșan, Maria Lobonț, Radu Lazăr, Mădălina Mîrza,
11
Raul Oltean, Andreea Ciupe, Adrian Socaciu, Andrada
Codorean Chindriș, Crina Varga Haiduc și Florin Bota, dar și
artiști instrumentiști, foști membrii ai orchestrei: Mircea
Cîmpeanu, Felician Mureșan, Toader Molnar, Nicolae Vădan,
Alexandru Tămaș și Eugen Pandrea.
Pe tot parcursul evenimentului acompaniametul
muzical a fost asigurat de Orchestra Profesionistă Cununa
Transilvană, sub semnul perseverenței, în spiritul exigenței și
calității, sub directa îndrumare a maestrului dirijor prof. Ovidiu
Barteș.
În cadrul aniversării au fost prezentate şi lansate public
mai multe materiale audio pe suport CD cu înregistrări ale
orchestrei, mai vechi şi mai noi, care au constituit o parte din
cadoul aniversar dăruit foştilor şi actualilor membri ai
orchestrei, precum şi invitaţilor la aniversare. Dintre
înregistrările-cadou au făcut parte următoarele albume:
Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj, 1965
Orchestra profesionistă “Cununa Transilvană”, 2009
12
De la poale de Feleac, interpreţi vocali din perioada 1957-2004
M-am suit în dealul Clujului, interpreţi vocali din perioada 2004-2017
Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, 2017
Orchestra „Cununa Transilvană” aduce astăzi cântecul
popular tradiţional, în formele sale cât mai apropiate de
autentic, şi care poate bucura inimile publicului contemporan,
autohton sau străin, probabil în aceeaşi măsură cum le-au
bucurat, în trecut, pe cele ale înaintaşilor, rapsozii, lăutarii,
tarafurile şi maeştrii ultimelor veacuri.
13
Recunoscută şi respectată de publicul cunoscător,
inclusiv de întreaga breaslă artistică, Orchestra „Cununa
Transilvană” reuşeşte să-şi conserve renumele prin repertoriu
de calitate, prin promovarea unor noi şi înalte valenţe
interpretative. Valoarea artistică a Orchestrei „Cununa
Transilvană” reuşeşte să impună şi să atragă colaboratori de
excepţie şi parteneri cu mare notorietate în folclorul românesc,
cu mare căutare pentru iubitorii genului, reuniţi în spectacole
cu ridicată ţinută artistică, puse toate în slujba păstrării
identităţii folclorului şi a tradiţiilor româneşti.
Afișe vechi cu Orchestra Populară
Imagini din timpul spectacolului aniversar
14
Imagini din timpul spectacolului aniversar
15
TUDOR JARDA – 95 de ani
Printre compozitorii români care s-au impus cu
strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se
numără şi TUDOR JARDA (1922–2007) – profesor, dirijor,
etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în
municipiul Cluj-Napoca. Prezentam mai jos câteva aspecte din
viaţa şi activitatea folclorică a renumitului şi îndrăgitului om de
muzică, regretatul Tudor Jarda.
La 11 februarie 1922 se naște în
casa familiei Jarda, de pe strada 6
martie din Cluj-Napoca, cel de-al doilea
urmaş – un băiat vioi ce primește
numele de Tudor, un viitor strălucit
artist, pedagog și compozitor, decorat
în vremea maturităţii cu înaltul titlu de
cetățean de onoare al municipiului în
care a trăit, Cluj-Napoca. Nou născutul
va aduce în scurtă vreme multă fericire
în mijlocul tânărului cuplu, cu origine în
ținuturile Bistriței și Năsăudului, datorită
aptitudinilor sale native. De mic își
manifestă atracția înspre muzică și câteva instrumente
muzicale, printre care pianul, trompeta și percuția vor deveni
preferatele lui, alături de o altă pasiune, cititul cărților, datorită
căreia micuțul era atras de reviste, cărți şi alte publicații ale
vremii.
Poate ar trebui să amintim și despre viața intensă,
zbuciumată și adeseori frământată a tânărului Tudor,
influențată direct de cursul dur al istoriei secolului trecut din
perioada interbelică, caracterizată printr-o etapă istorică și
politică tulbure, în care aspirațiile de afirmare a națiunii
românești din Transilvania erau oprimate, sau despre cel de-al
doilea război mundial, care a provocat refugiul familiei la
16
Timișoara ori, de ce nu, despre greutățile întâmpinate în
perioada de refacere după marea conflagrație mondială. Cu
greu depăşite, tânărul Tudor face doi ani de Politehnică la
Timişoara şi se înscrie apoi la Conservator. De aici începe
lunga şi frumoasa sa carieră artistică şi pedagogică.
Era o „fire veselă, hazliu și foarte vorbăreț,... mare
iubitor de animale, natură și mai ales, de oameni”, scrie Zoie
Jarda, mama compozitorului într-un album cu coperți groase,
descoperit în arhiva familiei. Acestea sunt principalele calităţi
umane cu care s-a născut şi pe care le-a păstrat compozitorul
Tudor Jarda, din copilărie pentru tot restul vieții. Îl vom
percepe mult mai mai târziu pe distinsul profesor, la vârsta
senectuții, ca fiind un personaj glumeț şi deosebit de sociabil,
care știa să-i încurajeze pe cei din jurul său, aflați deseori în
momente de cumpănă, insuflându-le încredere deplină în actul
artistic, în cel de pregătire profesională sau de creație
muzicală. Pentru că, după cum știm cu toții, o bună parte a
vieții domniei sale, profesorul Jarda și-a dedicat-o îndrumării
tinerelor talente în cadrul Conservatorului „Gheorghe Dima”
din Cluj, a Institutului muzical pedagogic din Târgu Mureș și a
Facultății de Muzică din cadrul Universității din Oradea.
Multora dintre tineri le-a deschis ochii și mintea, îndreptându-i
pe calea muzicii și a profesiei în acest domeniu, o mare parte
dintre ei devenind mari interpreți sau profesori de renume ai
învățământului românesc.
O bună parte a operei compozitorului Tudor Jarda își
trage seva din arta populară. Multe pagini din creația sa sunt
de inspirație folclorică, de la simple prelucrări până la
complexele lucrări de operă pe care le-a creat.
„Ar fi păcat să nu se folosească citatul folcloric, atâta
timp cât creația populară este atât de vastă și de bogată în idei
originale, constituind un izvor permanent de inspirație a
spiritului românesc”, spune Tudor Jarda într-o cumunicare
științifică făcută la Primăvara arădeană, în anul 1986.
17
Talentul și harul dăruit de Dumnezeu acestui minunat
om s-au întâlnit în chip fericit cu măiestrele teme folclorice ale
culturii muzicale tradiționale și au avut ca rezultat valoroase
piese corale și lieduri cu turnură melodică de sorginte
populară. Vom regăsi în creația corală titluri, precum: A găinii,
Hai la joc, Nunta țărănească, Foaie verde de măr dulce,
Legăna-m-aș, legăna, Măi pretine, io și tu, Măi bădiță, bădișor,
Măi ciobane de la oi, Așa jucau bătrânii, Ceteraș, cetera ta sau
printre lieduri, La mănăstire, Dorurile mele, Doina,
Somnoroase păsărele și multe altele.
A scris în mai multe rânduri prelucrări ale unor cântece
populare și așa s-au născut suitele corale de cântece din
Bihor, în număr de 4, suita din Bistrița, 10 coruri de pe Someș
pentru cor mixt și nicidecum în ultimul rând, 5 piese
instrumentale, într-o culegere publicată de Centrul de
Îndrumare al județului Cluj în anul 1982 (n.n. culegere pe care
ne-am propus la să o republicăm la Editura Tradiții clujene a
CJCPCT Cluj, într-un viitor foarte apropiat) și care conține
piesele prelucrate, Bădişor depărtişor, M-o făcut măicuţa-n
zori, De strigat din Bistriţa, Palaneţul şi Suita moţească.
Nici lucrările de operă nu sunt lipsite de inspirația
folclorică, după cum știm deja, caracteristică lucrărilor
componistice ale autorului.
Opera Pădurea Vulturilor cuprinde în conținutul ei
celebrul Cântec de leagăn din comuna Leșu, opera Neamul
Șoimăreștilor abordează melodia ritualică Gogea cununii, iar
Baletul Luceafărul de Ziuă, binecunoscutul cântec Trandafir cu
creanga-n apă. Și operele Înger și Demon, precum și Dreptul
la viață conțin suficiente motive populare prelucrate, deci pot fi
considerate, la rândul lor, opere cu tematică românească
specifică.
Urmașii lui Tudor Jarda, noi cei de astăzi, îi aducem
acum, la cel de-al 95-lea an de la naştere, imensa noastră
recunoștință pentru marea sa dragoste de viață, oameni,
18
natură, poezie și muzică, tot așa cum prețuim în mod deosebit
opera omnia a maestrului, care îl poziționează, în urma a tot
ceea ce a făcut pentru arta muzicală românească și națiunea
română, în rândul artiștilor creatori nemuritori, cărora omagiul
și respectul veșnic, li se cuvin.
Amintirea profesorului Jarda va rămâne veşnic vie în
minţile, şi mai ales în inimile noastre. Prin tot ceea ce a făcut
pentru școală, artă și societate, putem spune cu fermitate că
Tudor Jarda a fost şi va fi unul dintre cei mai importanţi
reprezentanţi ai muzicii româneşti din ultima jumătate de
secol.
Dr. Mircea Cîmpeanu
COLINDATUL „CETEI JUNILOR” DIN MĂRIȘEL
Prof. Ioan Mariș, Dr. Mircea Cîmpeanu
În prezentul articol vom trata unul dintre subiectele
cele mai importante din punct de vedere tradițional din zona
montană, și anume, colindatul de Crăciun al cetelor de juni și
ficiori ai satului, obicei tradițional care a intrat de curând în
registrele patrimoniului mondial.
„Cetele de feciori au fost considerate dintotdeauna ca
aducătoare de belşug, sănătate și prosperitate în fiecare casă
colindată. Prin colindele lor, veritabile incantaţii de propiţiere
se certifică păstrarea din îndepărtatele mitologii ale lumii
mediteraneene şi tracice ale unor străvechi obiceiuri.
19
Desfășurate prin adevărate ceremonialuri, colindele încă vii în
memoria colectivă a satelor demonstrează vechimea
extraordinară a spiritualităţii româneşti şi împletirea atâtor
credinţe şi ritualuri într-un tot sincretic, care cuprinde înseşi
treptele istoriei nostre multimilenare. Între pământ şi cer, între
om şi Dumnezeu, este colinda!” (dr. Maria Bocşe)
Ceata junilor - Mărișel
În cele ce urmează abordăm acest subiect de
importanță națională și internațională cu unul dintre principalii
noștri colaboratori, dl. Mariș Ioan, pentru a-l face cunoscut
cititorilor, deoarece câteva dintre filele importante ale
impresionantului dosar depus la UNESCO în vederea
recunoașterii internaționale au fost susținute cu filmări făcute
în comunele Mărișel și Măguri-Răcătău.
Așadar, ne vom referi la obiceiul de colindat al „cetei
junilor”, al căror ritual unic a fost acceptat în 6 decembrie 2013
în patrimoniul cultural mondial al UNESCO, organism
internațional ce consemnează în registre speciale, după
selecții severe, cele mai importante valori patrimoniale
20
imateriale din întreaga lume. Iată cum arată descrierea, pe
scurt, a acestui obicei:
„Colindatul are loc de-a lungul satului, ceata formată
din 8-10 feciori, însoţiţi de un „taroste” (conducător, orator) şi
un „cal” (fecior tomnatic destinat să care greutăți), intrând
peste tot acolo unde porţile curţilor sunt lăsate înadins
deschise. După cântarea unei „corinde” pe trepte, și alte
câteva în casă, cu tematică precum: „a mesei”, „a fetei”, „a
gazdei”, colindătorii vor fi serviţi cu cozonaci, vin şi pălincă.
În același mod este descris acest obicei de către
specialiștii Institutului de Folclor al Academiei Române – filiala
Cluj: „Cel mai viu şi mai bogat în repertoriu, apoi mai
interesant ca obicei este în zonă Colindatul. Constituirea cetei
de colindători, numiţi „Juni”, se face în şezătoare (habă) sau la
casa unui fecior, cu două săptămâni înainte de Crăciun.
Conducătorul – taroste, birău, grăitor,– ales după un anumit
cod, este investit cu mari responsabilităţi: să vegheze la buna
comportare a tineretului pe toată perioada sărbătorilor, să
organizeze repetiţiile, să angajeze şi să asigure masa la
diferite case şi să plătească muzicanţii, să organizeze jocul,
să adune banii de la tineret, să „grăiască” colacul etc. Numărul
tinerilor care alcătuiesc ceata este diferit de la sat la sat, aşa
după cum şi numărul cetelor diferă după mărimea satelor. În
Morlaca sunt împărţiţi de exemplu în josani, susani şi văleni.
După ce toate cetele colindă împreună personalitățile
satului (popa, primarul), ele se despart îndreptându-se spre
partea de sat convenită. La fiecare casă se colindă la
fereastră, la uşe, la intrare (a feciorului- „Veseleşte-te domn
bun” sau „Slobozâ-ne gazdă-n casă”) şi în casă, unde este
fată, „colinda fetii” numită local şi „Fecioriţa gazdii” (Brăişor,
Finciu, Mărgău): Duminecă dimineaţa,/Linu-i linu-i rozmalinu,/
Fată dalbă s-o sculat/Şi pă obraji s-o spălat,/Vase-n brânci o
d-apucat,/La fântân-o d-alergat,/La fântână su’ Muncet,/Unde
21
bate vântu-ncet/Sus pă ptiatra fântânii/Cu tri voinici să-ntâlni/
Unu-i luă inelu’,/Unu-i luă măr din sân,/Unu-i luă muruna,/Fata
rău îi blăstăma./ - Taci fată nu blăstăma,/De te roagă de
părinţi,/Să-ţi dea doi, trei zloţi d-argint,/Şi-apoi hai după
murună/Şi-o poartă cu voie bună (Brad Catrina, 63 ani şi Brad
Ioan, 71 ani din Mărgău). Gazda răsplăteşte colindătorii cu
„colacul fecioresc”, „un picior de porc”, „groşiţa fetii” (bani).
Tarostele grăieşte pe rând, colacul, banii, apoi fata şi femeile
din casă sunt jucate de către feciori (învârtită rară şi deasă
sau bătută). La plecare feciorii colindă în chip de mulţumire”
(Subzonarea etno-folclorică a județului Cluj).
În continuare urmează descrierea obiceiuiului:
Tarostele intră în casă şi salută, întrebând: Gazde bune,
primiţi Junii? După răspunsul afirmativ, acesta se adresează
junilor: Ziceţi, mă! Și astfel începe colindatul:
Veseleşte-te, Domn bunu Dară, dară ce-şi aducu,
Flori dalbe de măr Crucea sfântă-n mâna stângă
Că vă vin şi junii buni. De-a direapta busuiocu,
Junii buni a lui Crăciunu, Spice de grâu la mijlocu
Câte unu câte doi Dară, dară cui le dară,
Câte tri’ de-alăturele, Busuiocu’ feteloru,
Cu penele-asemenele Spic de grâu nevesteloru,
Mândri, mândri-mpdobdiţi, Crucea sfântă, tuturor.
Ca nişte meri înfloriţi
22
Corinda mesei
Junii, însoţiţi de muzicanţi, intră în casă, aşezându-se după
masă.
Ici-şi Doamne-n iasta casă, Finuţu lui Dumnezeu.
florile dalbe Hei, Ioane Sântioane,
Suntu-şi Doamne mese-ntinse, Vinde-mi mie aiest paharu
Cu lumini Doamne-ni aprinse Ori mi-l vinde, ori mi-l schimbă.
Cu pahar de vin pe dânse.
A-ntâilea corn de masă, Fii-mi Doamne iertătoriu
Şede gazda jupâneasă N-avem pahar vânzătoriu,
A doilea corn de masă, Da v-om da de la nănaşu
Şede zău cu Dumnezeu. Să ominim oameni mariu
A treilea corn de masă, Oameni mari la zâle mariu
Şede Petru cu Sâmpetru Cum sânteţi Doamne-ni şi voiu,
A patrâlea corn de masă, Să-nchinăm cu sănătate
Şede Ion Sâmtionu Şi la gazdă şi la masă.
Tarostele: Jupâne gazdă, ai fată de corindat?
Dacă răspunsul este afirmativ, tarostele întreabă: Cum o
chiamă?
Se adresează junilor: Corindaţi-o pe Maria!
Dacă răspunsul este negativ: Muzicanţi, zice-ţi un joc!
23
Corinda fetei
Facu-şi turcii de-o cetate,
Haida lele romioară Pă guleru fraţiloru,
Turcii-o fac şi sprânci-o sparg Pumnărei cumnaţilor
Iar de-a dorulea şi-o facu, Da pă nume cum o cheamă,
Tri bolduri în cinci colţuri (Maria )-i de-a bună samă
Da-ncetate cine şede, Ia roagă-te tu te roagă,
Şede-o fată de-mpărat Tată’ tău şi mama ta
Şede-o fată de-mpăratu, Doară te-or împrumuta,
Cu păr galbăn retezat Cu voi doi tri d’arginţei
Da de lucru ce lucrează, Să-ţi plăteşti tu corinda,
Împleteşte, popinstreşte De la junii lui Crăciun.
Conform obiceiului, la fiecare casă se „grăiește”
colacul, cozonacii, băuturile şi bucate primite în dar, tarostele
junilor rostind „mulţămitele” pentru omenia arătată. Colacii
erau purtaţi de juni, care adunau 3-4 pe „botă”, iar cealaltă
cinste (mai puţin banii), de „cal”, care ducea cu el întotdeauna
o pereche mare de desagi.
Tărostitul la masă
Ia, ascultaţi, măi, oameni buni
La Junii lui Crăciun,
Că s-o pornit la corindat
Pă la tăte căsile din sat
Şi de ieri, de-alatăieri
Ciocănesc pe la tiotori.
Unu nici-i botă n-are
24
Altu’ abia o duce de mare.
Unu-i cu pipa-ntre dinţi
Altu-i cu ochii zgâiţi.
Jupânu’ gazdă, bine s-o purtat
Şi pă noi ne-o aşteptat
Cu mese-ntinse
Cu lumini aprinse
Şi cu multă, multă cinste.
Jupânu’ gazdă, aici în casă ne-o adus
Şi pă masă ne-o pus
Prima cinste:
Un colac mândru şi frumos
De zici că-i faţa lui Cristos.
Nouă nu ni se pare că-i un colac de grâu
Nouă ni se pare că-i stogul jupânului gazdă cu tătu’
Da’, de-ar fi, nici un bine n-ar fi pântru noi,
Pântru junii satului.
În paie ne-am împedica
Cu pleava ne-am îneca
Şi numa’ bine, n-am umbla.
Jupânu’ gazdă nu se mulţumeşte cu prima cinste.
Ne pune pe masă a doua cinste:
Un şoloboc mare de porc
Cel mai mult la gazdă-n pod
Să-l mănânce sănătos!
Nouă nu ni se pare că-i un şoloboc de porc,
Nouă ni se pare că-i porcul jupânului gazdă cu tătu’
Da, de- ar fi, nici un bine n-ar fi pântru noi,
pântru ficiorii satului.
Cu flitu’ ne-ar râma,
Cu unghiile ne-ar ghera,
Cu coada ne-ar plesni
De şi ochii ne-ar sări.
Jupânu’ gazdă nu se mulţumeşte cu a doua cinste.
25
Vine cu a treia cinste:
Un blid de brânză
Care să ne facă bine la rânză.
Asta-i brânză de la oi
Mulse pă dinapoi
Brânză de la vaci,
Mulse pântre craci.
Până să vie cu a patra cinste,
Să vedeţi ce s-o întâmplat:
Jupânu’ gazdă de dimineaţă s-o sculat,
Cu apă rece pe faţă s-o spălat,
Doi cai mândri-o ţesălat
Şi la căruţă i-o-nhămat.
Le-o pus la grumaz şi ţângalău
Că doară mere la târg la Gilău.
Când fu gata de plecare,
Îi sări jupâneasa gâzdoaie în cale.
- Mă, jupâne!
Fă bine ie-mă şi pă mine.
Că ma-ş duce şi io la piaţă,
Să-mi cumpăr batăr o raţă.
Jupânu’ gazdă să-nvoi
Şi jupâneasa găzdoaie în căruţă să sui.
Şi când ajunseră pă la Haldarău,
Pă la locul cela rău
Bătutu-l-ar fi Dumnezeu
De să nu-l fi cunoscut nici el, nici tatăl său,
Sări jupânu’ gazdă bată-l credinţa,
Să-mpiedice căruţa.
Da, jupâneasa găzdoaie,
Învelită într-o piele de oaie,
De numa ochii i se vedea,
De-acolo cotcodăce’
- Împiedică caii, că doară caii duc căruţa!
26
Luă jupânu’ o aţă de lână,
Că aia îi fu mai la-ndemână,
Şi-mpiedică caii,
Că doară caii duc căruţa.
Şi apăi să vezi:
Cât căruţa peste cai,
Cât caii peste căruţă.
Cât jupânu’ pă jupână,
Cât jupâna su’ jupânu’.
Nu ştiu cum să nimere’
Că tăt jupânu’ era pă ie!
Dumnezeu din cer trăzni,
Şi butea cu bani plesni.
Numa’ doaje şi priloaje,
Numa’unduri, numa funduri.
Da, prilej mare nu s-o întâmplat,
Că, ei cu tăţii o scăpat,
Şi nişte bani la jupânu’ gazdă-n fogaş i-o mai rămas.
Băgă jupânu’ gază o mână soponită,
Ca o tânje’ pălită,
O băgă în fogaş, până-n cot,
Şi ne scoasă şi nouă un zlot,
Da, nu-i un zlot cum cred ei,
Că-i a patra cinste:
O sută de lei!
Jupânu’ gazdă s-o-ndurat
Şi pă masă o aşezat,
A cincea cinste:
O duşcă de băutură,
Să ne udăm pă la gură,
De la unul la altu’,
De la Cristos, la tăţi.
- Jupâne gazdă.
Ia şi-nghiţeşti
27
La mulţi ani să ne trăieşti!
Fă bine şi ne dă povaţă
Şi pă tăţi din casa asta ne-nvaţă.
Pă unde uiaga s-o desfundăm
Şi tăt jinarsul din ie, cu tăţii să-l bem.
Se mai zice un joc sau două, după care plecarea are
loc tot cu o colindă, intitulată „a uşii”, feciorii pornind spre alte
gospodării care-i aşteaptă. Satul este mare şi la înţelegere,
după ce colindă casa preotului, junii parcurg până a doua zi,
când se vor întoarce la slujba de amiază din biserică, întreg
numărul mare de case al aşezării, inclusiv al celor din cătunele
aparţinătoare.
Corinda ușii (la plecare)
Hai să zicem şi-a uşirii
Flori dalbe de măr
C-am fost zâsă şi-a mesii
Că bine ne-o ominitu,
Ominească-i Dumnezeu
Cu spicuţul grâului,
Cu bunul pământului
Şi te-ntoarce rujă-n masă,
Rămâi gazdă sănătoasă!
28
Tarostele mulţumeşte, invitând gazdele la „conac”
(jocul satului) ce va fi organizat de junii colindători în zilele de
Crăciun.
„Conacul” de Crăciun
În zilele următoare ale Crăciunului junii organizează
joc popular la căminul cultural, unde, de obicei participă cu
mare drag toţi sătenii, de mare cinste ajungând să fie
consideraţi cei întorşi acasă, foşti localnici care vin „de
sărbători” pentru a se bucura împreună cu consătenii lor de
frumuseţea tradiţiei.
Cetele junilor din Mărișel și Măguri-Răcătău se
suprapun perfect tiparului cetelor de colindători din Munții
Apuseni, care ne-au cântat minunatele colinde ale satelor lor,
conservate de secole, construind în jur atmosfera unui
Crăciun vechi. Desigur, Crăciunul nu poate fi nicăieri mai
frumos petrecut, decât la ţară, printre oamenii satului şi
colindele lor străbune…
Valoarea colindelor românești a fost subliniată de
numeroși specialiști români și străini. Cităm o apreciere, cea a
profesorului Titus Moisescu, din „Postfața” volumului „Colinde”
a lui George Breazul: „În circuitul valorilor de artă populară,
colindele vor rămâne zestrea cea mai de preț pe care trebuie
să o salvăm de la dispariție și să o transmitem nealterată
generațiilor ce ne vor urma. Datorită tiparelor, circulația
acestor bijuterii muzicale va împlini unul dintre marile noastre
deziderate și anume, acela al păstrării unității de limbă și
cântare românească în rândul tuturor românilor, indiferent de
locul unde-și duc viața pe acest pământ. Concentrarea de
forme și stiluri vădește un îndelungat proces de evoluție,
selecție și elaborare a expresiei poetice”.
Tradiția colindatului s-a transmis pe cale informală, din
generaţie în generaţie, în mod sistematic, de la părinţi la copii,
29
de la bunici la nepoţi, într-un circuit continuu; tinerii satului,
ataşaţi de valorile dobândite, nu vor avea astfel prea curând
tendințe de schimbare a cutumelor locale. „Acest obicei este
întâlnit la mai multe popoare europene: la poloni, cehi, slovaci,
moravi, croați, sloveni, sârbi, ruși și bieloruși” – scrie la 1933
Petru Caraman în cartea sa „Colindatul la români, slavi și la
alte popoare”.
„Pretutindeni este acest obicei de colindat, însă ceea
ce este diferit aici la noi, este obiceiul „junilor”. L-am mai văzut
şi la Măguri, dar cred că este împrumutat. La noi, cel mai
important şi aşteptat grup de colindători este cel al „junilor”. În
ce constă particularitatea obiceiului? Cred că sărbătorirea
Crăciunului de-a lungul a patru zile, într-un mod cu totul
deosebit, deşi Crăciunul ţine numai trei. Se colindă trei nopţi şi
două zile, deci, primele două zile de Crăciun şi primele trei
nopţi, aproape continuu, cu pauze destul de mici, după care
„junii” adună tot satul într-un loc unde organizează joc. Este
un fel de răsplată pentru faptul că au fost primiţi în casă. Timp
de două nopţi, a treia seară de Crăciun şi următoarea, ce-a
de-a patra, se sărbătoreşte Crăciunul cu joc, indiferent în ce zi
din săptămână cad ele. Anul acesta se potriveşte să fie
sâmbătă şi duminică, iar până la Anul Nou mai rămân două
zile, în care tinerii se pregătesc pentru o altă petrecere.
În afară de ei, umblă şi copiii cu steaua, oamenii maturi
îşi colindă vecinii şi rudele, umblă „crai”, mergând doar pe
zone mai restrânse, în comparaţie cu „junii”, care colindă
aproape tot satul. În ultimii ani, la noi colindă patru echipe de
„juni”, pentru că sunt mai multe cătune. Cei mai organizaţi
sunt cei din Ruseşti, Stăneşti, Mărişel-Mărişel şi Costeşti.
În prima zi de Crăciun se adună la biserică şi acolo,
publicul, care vine în număr foarte mare – îi apreciază: cine a
cântat cel mai frumos în biserică (şi este o luptă serioasă aici,
pentru întâietate), cine cântă cea mai frumoasă colindă, care
30
are grupul cel mai bine reunit, şi apoi, afară, care are muzica
cea mai bună. Pentru că, în faţa bisericii, grupurile de „juni” se
întrec din nou, care ştiu să joace cel mai frumos. A doua zi,
cam aste-s discuţiile în sat: care dintre grupuri a fost mai bun,
care a avut muzică bună, deşi nu le dă nimenea nici o
diplomă, chiar dacă cheltuiesc bani mulţi pentru angajarea
orchestrelor. Ei nu umblă să câştige, nu rămân cu bani de-
aicea, deci nu acesta este scopul lor, ci doar să poată plăti
muzicanţii, să dea oamenilor un pahar de ţuică şi să le ofere
două nopţi de distracţie.
Conacul din Mărișel, 2008
Ţin minte, când eram copil, că tuturor participanţilor li
se oferea şi mâncare. Se dădeau sarmale la masă, ca la
nuntă. La Costeşti li se dădea şi brânză fiindcă aici gospodarii
sunt proprietari de oi. Ciolanul afumat, farfuria de brânză şi un
colac, asta era plata colindătorilor. Toate acestea erau puse în
cârca „calului”, un fecior tomnatec, neînsurat care mergea cu
31
„junii” la colindat doar în acest scop şi le căra până la o casă
unde adunau toate aceste daruri, la casa „conacului”, ducând
în spate bunătăţile şi colacii pe o bâtă căreia i se spunea
„cioacă”.
Colindatul prin sat începe de la părintele şi întotdeauna
de acolo pleacă. Cel puţin două cete, care sunt din zonă, se
adună la casa preotului, şi după colinda spusă aici, se dă
semnalul începerii colindatului în tot restul satului. În principiu,
sunt patru „conace” la Mărişel, Stăneşti, Costeşti şi Ruseşti, la
şase, şi respectiv doisprezece kilometri de aici, fiindcă după
cum ştiţi, comuna noastră este una dintre cele mai mari din
România” (Ioan Mariș).
Cu memoria tradiţiei viu păstrată în suflet, aşteptăm
mereu sărbătoarea Crăciunului sperând de fiecare dată să fie
mai bun, mai darnic și mai îmbelşugat, păstrând cu sfințenie
datinile şi colindele neamului nostru.
Articol din cartea „TRADIȚII – studii de identitate
culturală”, Editura Tradiții clujene, 2015
Mărișel, 2010
32
CITIZEN BAND
Proiect muzical internaţional în programul Erasmus+
al Uniunii Europene, 2017
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură subordonată
Consiliului Județean Cluj a reușit accesarea de resurse
financiare nerambursabile pentru anul 2017 din fondurile U.E.
în programul ERASMUS+ Learning Youth Mobility, cu scopul
desfășurării unui proiect cultural comun între două state ale
Uniunii Europene, România și Franța.
Dosarul proiectului intitulat „Citizen Band”, depus la
Bruxelles de Asociația Națională „Cultures du Monde” Franța
și CJCPCT Cluj, a conținut mai multe activităţi și întâlniri între
două grupuri de muzicieni, francezi și români, într-un total de
32 de tineri instrumentiști și 6 profesori, atât în orașul Gannat,
Franța cât și în municipiul Cluj-Napoca, România. Etapele
proiectului au prevăzut mai multe
concerte muzicale, ateliere de
pregătire, aplicații pe teren, vizite,
sport, în ideea utilizării mediului
cultural ca factor de dezvoltare a
noilor dimensiuni comune europene:
mobilitatea tinerilor, dialogul
intercultural, toleranța, cunoașterea
proceselor educative reciproce,
conștientizarea importanței cetă-
țeniei europene, etc.
CJCPCT Cluj (manager
33
Cornelia Staicu și responsabil proiect Mircea Cîmpeanu) și-a
luat ca parteneri în acest proiect internațional instituții
educative specializate, precum: Școala de Arte „Tudor Jarda”
(manager Vasile Corpodean și director artistic Marius
Moldovan) și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” (director
prof. dr. Hilda Elisabeta Iacob și prof. responsabil Ștefan
Ioanovici), cu care a încheiat protocoale de colaborare în
vederea pregătirii tinerilor muzicieni implicați în schimburile
culturale, planificate pentru perioadele: 23-30 aprilie 2017, în
Franța, și 23-30 octombrie 2017, în România.
Pe scena Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău
34
Spectacol la „Salina Turda”
Pe scena Școalii de Arte „Tudor Jarda”, Cluj-Napoca
35
Programul celor două grupuri (în total 27 de tineri
instrumentişti şi 6 profesori) a fost unul foarte încărcat, fiind
prevăzute mai multe concerte muzicale, ateliere de pregătire,
aplicații pe teren, vizite, activităţi sportive, în ideea utilizării
mediului cultural ca factor de dezvoltare a noilor dimensiuni
comune europene: mobilitatea tinerilor, dialogul intercultural,
toleranța, cunoașterea proceselor educative reciproce,
conștientizarea importanței cetățeniei europene. Dintre
evenimentele mai importante ale celei de-a doua etape,
desfăşurată în România, la Cluj-Napoca, enumerăm: participarea
în Concertul aniversar al Orchestrei profesioniste „Cununa
Transilvană” la Casa de Cultură a Studenţilor, Concertul culturilor
europene la Sala „Şantier” a Şcolii de Arte, Spectacolul comun cu
ansamblurile folclorice „Cununa Apusenilor” şi „Tulipantos” la
Casa de Cultură din Gilău, vizitele la Muzeul Etnografic al
Transilvaniei, în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca, la
Salina Turda, dar şi pe teritoriul judeţului Cluj, în satul Măguri,
unde tinerii au putut viziona un program artistic tradiţional,
prezentat de localnici.
Proiectul „Citizen Band” s-a bucurat de succes, cele două
etape desfăşurate de-a lungul anului 2017 în Franţa şi România
au fost bine realizate şi au avut un puternic impact în rândul
tinerilor. Bucuria participării la un proiect atât de vast, cu activităţi
muzicale şi concerte publice desfăşurate în comun s-a putut citi
în mod deosebit pe feţele radioase ale participanţilor şi s-au
reflectat în presa scrisă şi media, cu ecouri pozitive.
Proiectul „Citizen Band” a ajutat la consolidarea
cooperării între România și Franța, a întărit legăturile în plan
cultural între regiunile Vichy și Cluj, a promovat cetățenia activă a
tinerilor și a consolidat coeziunea socială europeană, şi nu în
ultimul rând, a promovat cu prioritate patrimoniul cultural imaterial
românesc la nivel internațional.
Dr. Mircea Cîmpeanu
36
CULTURA TRADIŢIONALĂ CLUJEANĂ apreciată de comunităţile româneşti din Canada
Articol preluat din Ziarul Făclia | 21 iunie 2017
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care funcţionează
în subordinea forului administrativ judeţean, împreună cu
grupul instrumental „Ceteraşii de la Gherla” au promovat în
perioada 10 – 17 iunie a.c., cultura tradiţională din judeţul Cluj
în cadrul comunităţilor de români din regiunea Ontario,
Canada.
Acţiunile s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Rădăcini
Româneşti” - Reprezentarea culturii tradiţionale clujene în
comunitatea românească din Canada, prilej cu care membrii
delegaţiei instituţiei de cultură precum şi artiştii populari au
susţinut mai multe programe folclorice de muzică vocală şi
instrumentală. Totodată, au fost organizate prezentări de carte
pe tema tradiţiilor populare din zona judeţului Cluj, precum şi
expoziţii de fotografie etnografică şi de obiecte de artizanat.
În data de 10 iunie a.c., în faţa Primăriei oraşului
Kitchener, în prezenţa oficialităţilor locale, delegaţia clujeană a
luat parte la manifestările care au marcat Ziua Româno –
Canadiană, iar în 11 iunie a.c., la Oshawa, la cele dedicate
37
Zilei Internaţionale a Iei Româneşti. De asemenea, în 15 iunie
la Niagara, în 16 iunie la London şi în 17 iunie la Oakville au
avut loc prezentări ale obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, ale
portului popular tradiţional şi ale meşteşugurilor tradiţionale
precum şi programe folclorice autentice. Totodată, cu ocazia
prezenţei clujenilor în Canada, s-au desfăşurat o serie de
întâlniri cu membrii comunităţii româneşti, asociaţii culturale şi
reprezentanţi ai şcolilor româneşti din oraşul Hamilton şi din
alte zone ale provinciei Ontario.
O întâlnire deosebită a avut loc în 13 iunie a.c., când
delegaţia clujeană a fost primită de Consulul General al
României în Canada, dl. Mugurel Ioan Stănescu, la sediul
Consulatului din oraşul Toronto. Din partea clujenilor i-au fost
oferite cărţi despre cultura tradiţională din judeţul Cluj, precum
şi CD-uri cu muzică tradiţională vocală şi instrumentală. La
rândul său, dl. consul s-a arătat foarte bucuros de existenţa
unor legături puternice cu România şi în special cu
Transilvania şi judeţul nostru, care contribuie astfel la
păstrarea vie a culturii şi identităţii româneşti a celor care de
multă vreme au plecat din România.
Potrivit Biroului de presă al Consiliului Judeţean Cluj,
proiectul va continua în perioada următoare cu organizarea şi
derularea de expoziţii fotoetnografice itinerante în zonele
canadiene, unde există comunităţi româneşti numeroase,
lansări şi prezentări de publicaţii etno-folclorice, CD-uri, DVD-
uri editate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dar şi cu susţinerea de
spectacole folclorice tradiţionale în comunităţile româneşti.
Totodată, se are în vedere popularizarea diverselor forme de
reprezentare a tradiţiilor populare din zona judeţului Cluj, prin
publicarea de articole în presa românească şi colaborarea cu
televiziunea în limba română din Canada, pentru a fi difuzate
38
materiale video despre muzica şi
obiceiurile tradiţionale, realizate de
instituţia clujeană.
Reamintim faptul că scopul
acestei iniţiative este acela de a
face cunoscută şi de a păstra vie
cultura românească în cadrul
comunităţilor de origine română
din diaspora. Ea este desfăşurată
în parteneriat cu ziarul de limbă română „Agenda
Românească” din Kitchener, Canada, alături de Consulatul
General al României la Toronto/ Ontario şi colaboratori ai
publicaţiei din această regiune a Canadei.
Imagini preluate de pe : www.agendaromaneasca.com
39
Sub acest generic vom prezenta principalele activități organizate, în semestrul doi al anului 2017, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Rubrică susținută de Grigore Sâmboan, consultant artistic CJCPCT Cluj
SĂRBĂTOAREA TRADIŢIONALĂ DE LA CRUCEA
IANCULUI
Mii de clujeni dar și turiști au fost prezenți duminică, 9
iulie 2017, la sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului,
zona Fântânele, comuna Mărișel. Cea mai mare manifestare
de acest gen din judeţul Cluj, care se desfăşoară de aproape
170 de ani în cinstea lui Avram Iancu şi a moţilor din timpul
Revoluţiei de la 1848, a debutat la ora 11:00 cu o slujbă de
pomenire la monumentul lui
Avram Iancu, urmată de
depuneri de coroane și
jerbe de flori, dar și de
discursurile oficialităților
locale și județene. Apoi, de
la ora 13:30, pe platoul de
la Crucea Iancului, a fost
organizat un spectacolul
folcloric, în care au evoluat
soliştii vocali: Vasile Coca,
Ionuț Langa, Mariana
Morcan, Amalia Codorean
Chindriș, Adriana Irimieș,
Oana Carmen Bozga, Ioana
40
Breda Morar, Andra Mariș, Anamaria Mariș, Livia Maria Hetea
Danciu, Marinela Purcel, Ioana Budaie, Ioana Petran și Mihai
Badiu. De asemenea, pe scenă au urcat și grupurile vocale:
„Izvoare”, „Glasuri Ardelene”, „Nepoții Iancului” – Mărișel și
Ansamblurile: „Cununița Apusenilor” – Gilău, „Cununa
Someșană” – Florești și „Craii Apusenilor” – Beliș, alături de
„Taragotiștii din Mărișel”. Totodată, în cadrul spectacolului,
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj a prezentat un program artistic de muzică
tradițională susţinut de membrii Orchestrei Profesioniste
„Cununa Transilvană”.
Sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului, 2017
41
CLUJENII LA ÎNĂLȚIME, LA TÂRGUL DE FETE DE PE
MUNTELE GĂINA
Mii de oameni au participat sâmbătă și duminică, 22-23
iulie 2017, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre
cele mai importante sărbători ale moților, care are loc de peste
200 de ani în județul Alba. Spectatorii s-au bucurat de un
program divers, ce a cuprins expoziții ale meșterilor populari și
spectacole folclorice, susținute de interpreți și ansambluri din
mai multe zone ale țării.
Județul Cluj a fost reprezentat cu succes de un grup
instrumental din cadrul Orchestrei Profesioniste „Cununa
Transilvană” a Centrului Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură
aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. De asemenea,
au evoluat și membrii Ansamblului „Măgura Călăţele”, care au
pus în scenă jocuri moțești, însoțiți de interpreta de muzică
populară Adriana Irimieș, alături de tulnicăresele din comuna
clujeană Beliș. Cântecele instrumentale și vocale prezentate
de clujeni, dar și jocurile tradiționale au fost foarte apreciate și
aplaudate de miile de spectatori veniți din toată țara la Târgul
de Fete de pe Muntele Găina.
Ediția din acest an a evenimentului a debutat sâmbătă,
la ora 14:00, cu un moment evocator dedicat sărbătorii a 193
de ani de la nașterea eroului și martirului național Avram
Iancu. Momentul a avut loc la complexul muzeal care poartă
numele „Crăișorului Munților”, organizat de Societatea Cultural
– Patriotică „Avram Iancu”, administrația publică locală și
Consiliul Județean Alba.
Evocarea a debutat cu sunetele tulnicăreselor din
Avram Iancu, depuneri de flori la bustul eroului, urmate de
discursuri ale istoricilor, oficialităților locale și județene. Cel
42
mai emoționant moment al evocării dedicate lui Avram Iancu a
fost reprezentația lui Dumitru Fărcaș, care a cântat la taragot,
a recitat poezii, fiind aplaudat îndelung de cei prezenți.
În centrul comunei Avram Iancu, manifestările culturale
au continuat cu târgul meșterilor populari din județul Alba și
expoziția de fotografie etnografică „Timp străvechi”, organizate
sub coordonarea Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
De la ora 17:00 a avut loc un spectacol folcloric pe scena
amplasată în curtea școlii, unde au evoluat mai multe
ansambluri și soliști vocali.
Duminică, 23 iulie, sărbătoarea a continuat pe Muntele
Găina. De la ora 10:00 a fost săvârșită o slujbă de Te Deum și
a avut loc un Ceremonial de depunere de coroane în memoria
lui Avram Iancu - Erou al Națiunii Române, alături de
tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a
județului Alba. Apoi, de la ora 11:00 a început spectacolul de
folclor, susțiut de Ansambluri folclorice și interpreți din județele
Gorj, Arad, Bihor, Cluj și Alba.
43
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre cele
mai importante sărbători ale moților, are loc de peste 200 de
ani în județul Alba. Evenimentul se desfășoară anual în
comuna Avram Iancu, dar și pe un platou montan la o
altitudine de 1467 de metri, această manifestare fiind
menționată prima dată în documente în anul 1816. Aici se
adunau locuitorii din Munții Apuseni pentru a face schimb de
produse dar era și un prilej pentru întâlnirea și căsătoria
tinerilor din zone îndepărtate. În zilele noastre, Târgul de Fete
de la Găina s-a transformat într-o importantă sărbătoare
folclorică.
Începând din anul 2006 Târgul de Fete de pe Muntele
Găina este marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba și
are ca slogan îndemnul: „Hai pe Muntele Găina, hai pe
muntele dragostei!”.
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR
„SERBĂRILE TRANSILVANE”, EDIȚIA A XVIII-A
În perioada 28 - 30 iulie 2017, în Piața Unirii din Cluj-
Napoca, s-a desfășurat cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului
internațional de folclor „Serbările Transilvane”. Timp de trei
zile, în fața clujenilor iubitori de folclor, au evoluat ansambluri
folclorice profesioniste și de amatori din Transilvania, alături
de invitați speciali din România, Grecia, Bulgaria, Slovacia și
Ucraina, ansambluri, care au oferit un regal folcloric de zile
mari.
Vineri, 28 iulie, în prima zi a festivalului, pe scenă a
urcat Ochestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a Centrului
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Cluj, dirijor profesor Ovidiu Barteș, alături de
soliștii Ioana Breda Morar, Marinela Zegrean Istici, Traian
44
Jurchela și Sava Negrean Brudașcu. În aceeași zi au mai
evoluat în fața publicului Ansamblurile folclorice „Jucu
Someșan”, „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-
Napoca, „Filiatra” – Grecia, „Slaveiche” – Bulgaria, „Kornicka”
– Slovacia și „Sonechno” – Ucraina.
Ziua de sâmbătă a fost dedicată ansamblurilor
folclorice. Pe lângă invitații din străinatate au fost prezente
Ansamblurile din judetul Cluj: „Muguri de cătină”, „Fiii
Cămărașului” și „Szarkaláb”.
Duminică, în ultima zi a festivalului, iubitorii muzicii
populare i-au urmărit pe dansatorii Ansamblului „Dor
Transilvan” al Companiei de Transport Public Cluj, care au pus
în scenă jocuri tradiționale din mai multe zone ale
Transilvaniei. De asemenea, în fața publicului clujean care a
umplut în fiecare seară Piața Unirii, au evoluat soliștii vocali
45
Iulia Bucur și Matilda Pascal Cojocărița, dar și ansamblurile
venite din străinatate.
În cadrul festivalului a avut loc și Târgul meșterilor
populari, organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni.
Tuturor participanților le-au fost acordate diplome, iar celor mai
valoroși meșteri populari, soliști, dar și ansambluri folclorice,
organizatorii le-au oferit Diplome de excelență. Totodată a fost
acordat Trofeul Serbările Transilvane celui mai prestigios
ansamblu participant la festival, Ansamblul „Sonechno” din
Ucraina. Trofeul Drăgan Muntean a fost oferit în acest an
îndrăgitei interprete de muzică populară Sava Negrean-
Brudașcu, pentru contribuția adusă la păstrarea și promovarea
culturii și tradițiilor populare din Transilvania. Acest premiu se
acordă anual din 2004, împreună cu Poliția Municipiului Cluj-
Napoca.
Festivalul „Serbările Transilvane” este organizat anual
de Fundația culturală Etnostar, în parteneriat cu Primaria Cluj-
Napoca, Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
46
Manifestarea are scopul de a conserva, promova și
perpetua cultura, meștesugurile și tradițiile populare din
Transilvania. De asemenea, dorește să contribuie la păstrarea
culturii minorităților locale și crearea unei relații interetnice
normale în această parte a țării, aceea de cunoaștere,
apreciere și acceptare a culturii minorităților. Un alt scop al
Festivalului este acela de a susține activitatea ansamblurilor
folclorice de amatori, copii și adulți, a formațiilor sătești și a
celor care aparțin minorităților naționale, și de promovare a
tinerilor interpreți de muzică populară. În cadrul manifestării au
loc și dezbateri despre principalele probleme legate de
păstrarea și valorificarea culturii și tradițiilor populare, dar și de
tendințele de evoluție a modurilor de transpunere scenică a
cântecelor, jocurilor și obiceiurilor populare.
ICOANE REALIZATE DUPĂ IZVOADE VECHI,
VERNISATE LA CLUJ-NAPOCA
Aproape 40 de icoane ale unor artiști plastici și meșteri
populari, creatori de icoane din județul Cluj, au putut fi
admirate de clujeni, în perioada 28 iulie - 06 august 2017, în
foaierul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, situată pe Calea
Dorobanţilor nr. 104. Lucrările, realizate în stiluri diferite,
precum pictură pe sticlă, lemn sau coji de ouă, aparțin unor
elevi, profesori, monahi sau monahii, membrii ai Asociaţiei
Meşterilor Populari Clujeni, absolvenți ai Seminarului Teologic
Ortodox sau ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca. Au expus: Monahia Justiniana Kiraly de la Mănăstirea
„Acoperământul Maicii Domnului” din Floreşti, Niculina Albu,
Ada Balea, Mircea Bodea, Sanda Câmpean, Maria Ciceo,
Maria Cristea, Grigore Dejeu, Anda Moldovan, Monica Gâju,
47
Sofia Hideg, Cristian Hideg, Iuliana Negru, Henorel Nica și
Ionița Timiș. Icoanele, adunate în cadrul expoziției „Iconari
clujeni”, au umplut inimile privitorilor prezenți la vernisaj,
oameni de cultură, profesori și iubitori ai artei tradiționale.
Un invitat de seamă al evenimentului a fost părintele
conf. univ. dr. Ioan Bizau de la Facultatea de Teologie
Ortodoxă din Cluj-Napoca, unde predă cursuri despre
Teologia şi arta icoanei. Invitatul a apreciat lucrările expuse și
i-a felicitat pe expozanți și organizatori.
În cadrul manifestării, interpreta de muzică populară
Ioana Breda Morar a susținut un microrecital de pricesne,
moment foarte apreciat de cei prezenți.
Organizată anual de Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie
de cultură care funcţionează în subordinea Consiliului
Județean Cluj, în parteneriat cu Asociaţia Meşterilor Populari
Clujeni, această ediție a expoziției „Iconari clujeni” a fost
dedicată sărbătorilor religioase din prima jumătate a anului.
Manifestarea, gândită și coordonată de consultanții artistici ai
instituției, Adriana Andrei și Consuela Bendea, are ca scop
promovarea pictorilor și a meşteşugurilor artistice tradiționale
din județul Cluj, iar lucrările prezentate publicului sunt realizate
48
după izvoade vechi, replici ale unor icoane arhaice de factură
populară, pictate de iconarii din zonă. De asemenea, prin
această expoziție se urmărește creșterea respectului
publicului clujean față de moștenirea culturală a poporului
român.
EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE „ARTA DIN LADĂ”,
VERNISATĂ LA UNGURAȘ
Peste 30 de fotografii ce prezintă elemente de port
popular au fost admirate duminică, 20 august 2017, în
Căminul cultural din localitatea clujeană Unguraș, în cadrul
expoziţiei „Arta din ladă”. Evenientul, organizat de Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care funcţionează în
subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu
49
Primăria Unguraș, a avut loc cu ocazia manifestărilor grupate
sub genericul „Întâlnire cu fiii satului”.
În deplasările pe teren ale echipei de cercetare a
Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj s-au adunat imagini și informații prețioase
despre cultura tradițională din diferite zone folclorice ale
județului. Astfel, în expoziția „Arta din ladă”, au fost selectate
30 de imagini care prezintă elemente de port popular.
Au fost căutate în lăzile de zestre cămăși cusute cu
migală și păstrate cu grijă din generație în generație.
Fotografiile prezentate în cadrul expoziției de la Unguraș au
redat, în special, detalii ale cămășilor de sărbătoare, creaţii
artistice unice prin particularităţile ornamentale, prin
frumuseţea cusăturilor decorative şi prin armonia culorilor,
dovadă a personalităţii, a gustului artistic şi a iscusinţei celor
care le-au creat.
Lada de zestre, în gospodăria tradițională, este
importantă nu doar ca piesă de mobilier, deoarece existenţa ei
traversează mai multe generaţii, moştenindu-se de la mamă la
fiică, dar mai ales pentru conținutul ei. În ea sunt păstrate, în
special, veşmintele pe care le poartă mireasa la nuntă, hainele
de sărbătoare și, mai târziu, unele piese textile pentru
ceremonialul de înmormântare.
50
TOAMNĂ BOGATĂ ÎN SPECTACOLE DE ROMANȚE
LA CLUJ-NAPOCA
Clujenii iubitori de romanțe și muzică de café-concert
au avut parte în acestă toamnă de două spectacole de
romanțe deosebite. Joi, 28 septembrie 2017, de la ora 19:00,
în incinta sălii de spectacole Auditorium Maximum a Casei
Universitarilor din Cluj-Napoca s-a desfășurat spectacolul
„Emoţii de toamnă”, un eveniment cu tradiție deja, organizat
de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Cluj, iar luni, 13 noiembrie 2017, de la ora
19:30, la Cinema Victoria, a avut loc concertul de romanțe din
cadrul Programului național de concerte „Romanța ne unește”.
„Emoţii de toamnă”, spectacol de romanţe şi
muzică de café-concert
Invitaţii spectacolului de romanţe şi muzică de café-
concert „Emoţii de toamnă” din acest an au fost nume sonore
precum: Traian Jurchela, un binecunoscut și îndrăgit interpret
de romanțe și de muzică populară bănățeană, tenorul și
contrabasistul clujean Alexandru Mânzat, alături de Rodica
Pop Seling, Georgeta Plută, Cătălin Nistor și Adriana Irimieș.
De asemenea, au evoluat soliştii instrumentişti, membri ai
orchestrei „Cununa Transilvană”, care au încântat publicul cu
piese de cafè concert: Ovidiu Barteş, Veronica Costantin şi
Andrei Oșan. Invitat în recital este și tânărul instrumentist
Ștefan Dorin Nemeș. Conducerea muzicală i-a aparţinut
dirijorului orchestrei „Cununa Transilvană, profesorul Ovidiu
Barteş, iar concertul a fost prezentat de îndrăgiții moderatori
de radio, Alexandra Andereş şi Grigore Sâmboan.
51
Este deja o tradiție ca în fiecare toamnă, Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj să ofere iubitorilor acestui gen muzical
momente deosebite, emoționate, prin repertoriul abordat de
membrii orchestrei „Cununa Transilvană”, alături de invitați
deosebiți. Spectatorii au fost purtați mai bine de două ore, pe
acorduri de vals și rumba, la Paris, Veneția și New- York, dar
s-au bucurat și de creațiile clasice ale genului, precum: Inimă,
de ce nu vrei să-mbătrânești?, Mi-a bătut în poartă fericirea,
Dorința și multe altele”.
52
„Romanța ne unește”, la Cluj-Napoca
Instituția de cultură clujeană s-a alăturat în acest an
inițiativei Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea
Romanței” Târgoviște, care derulează Programul Național de
Concerte „Romanța ne unește”, sub patronajul Comisiei
Naționale a României pentru UNESCO. În cadrul programului
sunt organizate mai multe concerte de romanţe în zonele
istorice ale țării, destinate celebrării Centenarului Marii Uniri de
la 1918 și care sunt susţinute cu orchestre profesioniste, de
laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de
prestigioşi intepreţi de romanţe, din fiecare zonă istorică.
La Cluj-Napoca, evenimentul a avut loc pe 13
noiembrie 2017, de la ora 19.30, la Cinema Victoria și a fost
organizat în parteneriat cu Opera Group Project. Invitaţii
evenimentului au fost: Alexandru Mânzat, Alina Mavrodin
Vasiliu, Sorin Lupu, Domnica Dologa, Tudor Bărbos, Rodica
Pop-Seling, Valer Banciu, Georgeta Plută și Paula Coteț -
boboc de Crizantemă.
Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra
„Cununa Transilvană” a Centrului Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijor
prof. Ovidiu Barteș, iar concertul a fost prezentat de Alina
Mavrodin Vasiliu.
Romanţa reprezintă un gen muzical de patrimoniu al
culturii naţionale ce figurează în Repertoriul naţional de
patrimoniu cultural imaterial al Comisiei Naţionale pentru
Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (Bucureşti:
CIMEC, 2009, p. 24). Numeroase instituții prestigioase din
România susțin demersul de înscriere a romanţei româneşti
pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al
Umanităţii UNESCO, demers ale cărui proceduri se
desfăşoară în prezent la Ministerul Culturii şi Identităţii
53
Naţionale şi la Comisia Naţională a României pentru
UNESCO.
Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”
Târgoviște a fost înființat cu scopul declarat de a promova
romanța în țară și în străinătate, alături de alte valori ale
patrimoniului național material și imaterial. Totodată, și-a
propus să readucă în atenția marelui public romanța ca gen
muzical de patrimoniu al culturii naționale, inițiind demersurile
oficiale la Ministerul Culturii și Identității Naționale și la
Comisia Națională a României pentru UNESCO pentru
includerea romanței pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului
Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. În acest context,
Programul Național de Concerte „Romanța ne unește” și-a
propus să unească marile spirite naționale pentru susținerea
muzicii și a poeziei românești care slujesc dragostea de țară,
de locurile natale, de valorile creștine, morale și spirituale ale
poporului român.
54
Programul Național de Concerte „Romanța ne unește”
este menit să trezească în conștiința publică respectul pentru
valorile de patrimoniu ale culturii noastre naționale, precum și
apartenența la un spațiu cultural care a oferit constelației
mondiale a cântecului poetic una dintre cele mai strălucitoare
stele: romanța. Acest gen muzical îi unește, de peste 170 de
ani, pe românii din țară și de pretutindeni în jurul valorilor
naționale morale și spirituale. Prin acest proiect se dorește
evidențierea faptului că romanța a rezistat în competiția cu alte
genuri muzicale cu grație și gingășie, într-o discreție impusă
de posturile TV și de radio, compensată prin concertele pe
care le așteaptă marele public de toate vârstele din România.
Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”
Târgoviște a realizat în acest an „Casa Romanței” – spațiu
muzeal unic în România aflat sub patronajul Federației
Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO și
care a fost inaugurat cu prilejul celei de a 50-a ediții, jubiliară,
a Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”,
oferind astfel publicului posibilitatea să intre în lumea
fascinantă a romanței pe care au slujit-o mari compozitori,
interpreți, actori și personalități remarcabile ale culturii
naționale.
De asemenea, se dorește ca prin Programul Național
de Concerte „Romanța ne unește” să se determine o
schimbare majoră de mentalitate și de percepție cu privire la
Romanța Românească și să se creeze o nouă atitudine față
de acest gen muzical de patrimoniu care merită din plin să fie
inclus în programa școlară, academică, în stagiunile de
concerte ale instituțiilor muzicale profesioniste, în programele
de evenimente ale centrelor județene de cultură, ale instituțiilor
publice locale și naționale și, nu în ultimul rând, în programele
TV și Radio.
55
FESTIVALUL INTERJUDEȚEAN
„JOCU’ DE PE CÂMPIE”, EDIŢIA A XXII-A
Duminică, 3 septembrie 2017, la Mociu, a avut loc un
eveniment folcloric reprezentativ pentru Câmpia Transilvană,
Festivalul interjudețean „Jocu’ de pe Câmpie”- ediţia a XXII- a.
Mai multe formaţii artistice le-au oferit spectatorilor prezenți în
număr mare, în parcul din centrul comunei, bogate şi variate
jocuri populare reprezentative, ce au ilustrat unica şi
inegalabila tradiţie din Câmpia Transilvaniei.
Organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu
Primăria şi Consiliul Local Mociu, manifestarea a debutat la
ora 12:00, cu o paradă a portului popular. La ora 13:00 a avut
loc deschiderea oficială, în prezența autorităților locale și
județene, a managerului interimar a Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, doamna
Cornelia Staicu și a altor oameni de cultură invitați. De la ora
13:30 a început spectacolul folcloric prezentat de Grigore
Sâmboan, în cadrul căruia, pe scenă, au urcat ansamblurile:
„Zorile”, „Copiii Mociului”, Grupul de jucăuși din Chesău, „Fiii
Cămărașului”, „Trandafirul de la Căian”, Formația de jocuri
56
tradiționale din Frata, „Grupul tradiţional al Zegrenilor” din
Ceaba, „Izvorașul Tureniului”, Asamblul „Doina Sărmașului”
(jud. Mureș), Grupul tradițional din Voivodeni (jud. Mureș),
„Someșul Apahida” și „Joc de Ceanu Mare”. De asemenea, au
evoluat și soliștii vocali: Irina Someșan, Gheorghe Puian,
Claudia Pavel, Daria Moholea și Raluca Rus.
Festivalul „Jocu’ de pe Câmpie” are ca scop protejarea
și a promovarea jocului tradițional din Câmpia Transilvaniei în
rândul iubitorilor de folclor autentic. Prima ediție a avut loc în
anul 1984 la Mociu, când au participat formații artistice din
județul Cluj, dar şi din Alba, Mureș sau Bistrița-Năsăud.
57
SĂRBĂTOAREA „FIII SATULUI”
ÎN LOCALITĂȚILE CLUJENE
Zeci de localități clujene au îmbrăcat, în vară, haine de
sărbătoare pentru a-i primi pe fiii satului plecaţi în străinătate
sau departe de meleagurile natale. An de an, ei sunt invitați să
revină acasă pentru a petrece câteva zile de bucurie alături de
cei rămaşi în sat. Cu acest prilej, Primăriile şi Consiliile Locale,
în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, au organizat mai multe
spectacole folclorice.
Duminică, 30 iulie, a avut
loc cea de-a VIII-a ediție a
sărbătorii „Fiii comunei Cătina”.
Manifestarea a debutat la ora
13:30 cu o festivitate de premiere
după care, de la ora 14:00, s-a
desfășurat un spectacol folcloric,
în cadrul căruia au evoluat
Ansambluri folclorice, interpreți
vocali și instrumentali. Centrul
Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale
Cluj a susținut un program
folcloric tradițional, cu participarea interpreților: Irina Someșan,
Maria Lobonț și Adrian Buză.
Tot în aceeași zi, de la ora 11:30, în localitatea
clujeană Frata, a avut loc ediția a XIII-a a festivalului „Jocul
Satului”. Și aici instituția de cultură clujeană a fost prezentă
cu momente tradiționale, susținute de rapsozi populari și de
tarafurile reunite Lia Pop din Frata, Șandorică, Nonu și Gacu
din Soporu de Câmpie.
58
Instituția de cultură tradițională a susținut duminică, 30
iulie, momente folclorice și în cadrul manifestării „Fii satului
Nadășu”, ediția a II-a. Programul folcloric a debutat la ora
16:00, iar CJCPCT Cluj a fost reprezetat de Ansamblul
Folcloric studenţesc „Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai
Cluj-Napoca, instructori coregrafi profesorii Alina şi Paul
Remeş.
Sărbătoarea „Fiii satului Răchițele”
Iubitorii de folclor și-au dat întâlnire duminică, 20
august, la cea de-a doua ediție a sărbătorii „Fiii satului
Răchițele”. Manifestarea a debutat dimineața, cu Sfânta
Liturghie, oficiată în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gaviil”
din localitate, iar la ora 14:00 a avut loc deschiderea oficială a
evenimentului, în centrul satului. De la ora 15:00, iubitorii de
folclor și tradiții s-au bucurat de un spectacol folcloric, susținut
de interpreți renumiți, printre care: Leontin Ciucur, Anghelina
Timiș Lungu, Ilie Medrea, Mariana Morcan, Maria Golban
Șomlea și Florian Roșan, acompaniați de un grup
instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană” a
CJCPCT Cluj. De asemenea, au evoluat și tineri interpreți sau
grupuri și ansambluri folclorice din localitate.
Prima ediţie a „Fiilor satului Răchițele” a avut loc acum
șase ani și a marcat 100 de ani de existenţă a bisericii din
localitate.
Sărbători tradiționale la Gîrbău, Așchileu și Vâlcele
Cea de-a X-a ediție a Sărbătorii „Fiii satului Gîrbău” a
debutat sâmbătă, 26 august, când au avut loc, pe tot parcursul
zilei, diverse competiții și concursuri sportive. A doua zi, de la
ora 15:00, a fost deschiderea oficială a manifestărilor, urmată
de un program folcloric, în cadrul căruia au evoluat mai multe
ansambluri folclorice și interpreți vocali. CJCPCT Cluj a
susținut un program folcloric. cu participarea interpreților:
Crina Varga, Amalia Codorean Chindriș și Maria Marcu.
59
Și la Așchileu au avut loc zilele comunei. Sâmbătă, 26
august, s-a desfășurat Cupa comunei la fotbal, iar duminică,
după slujba religioasă, au fost înmânate diplome cetățenilor de
onoare ai comunei, prezentarea monografiei și un microrecital
de pricesne. Apoi, de la ora 14:00, a debutat programul
folcloric, unde au evoluat interpreți și ansambluri din județ. Și
aici CJCPCT Cluj a fost prezent cu momente tradiționale,
susținute de interpreții: Mariana Morcan, Forian Roșan, Ioana
Breda Morar și Raluca Pașcalău, acompaniați de un grup
instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană”.
Centrul Judeţean
pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj a
susținut momente
folclorice și în cadrul
serbării câmpenești din
localitatea clujeană
Vâlcele. Manifestarea s-a
desfășurat duminică, 27 august, și a debutat dimineața cu un
campionat de fotbal, urmat de un concurs de gătit. De la ora
15:00 a avut loc un spectacol, unde au fost prezente
Ansambluile folclorice „Feleacu” și „Dor clujean”, alături de mai
mulți interpreți, printre care: Marius Ciprian Pop, Vlăduța
Lupău și Mihai Mariș. Din partea instituției au fost prezenți
interpreții Marian Dascăl, Andreea Ciupe și Florian Roșan.
Evenimente tradiționale în Florești, Gădălin,
Sânnicoară și Buza
Locuitorii din mai multe comune clujene au avut parte
în perioada 1-3 septembrie de diverse evenimente culturale
tradiționale. În această perioadă s-au desfășurat „Zilele
Floreștiului”. Manifestările la care au fost prezenți interpreți,
60
ansambluri folclorice dar și alți invitați, au avut loc pe terenul
aflat pe strada Eroilor. CJCPCT Cluj a susținut vineri, 1
septembrie 2017, de la ora 18:30, un program folcloric
tradițional, cu participarea interpreților: Maria Marcu, Mariana
Morcan, Radu Lazăr și Mihaela Grindean, acompaniați de
Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijor prof.
Ovidiu Barteș.
Sâmbătă, 2 septembrie 2017, la Gădălin, s-a
desfășurat cea de-a IV-a ediție a „Sărbătorii portului popular”.
Evenimentul a debutat la ora 13:00, cu parada portului popular
și a continuat cu un spectacol de muzică și dansuri
tradiționale, susținut de Asamblurile folclorice „Jucu Someșan”
și „Codrișorul Bonțida”, Ansamblul de dansuri tradiționale din
Vișea și Grupul folcloric „Zestrea Ardealului”. Și aici CJCPCT
Cluj a fost prezent cu momente folclorice, susținute de
interpreții: Iulia Bucur, Mădălin Mureșan, Claudia Bal și Robert
Moldovan.
Tot sâmbătă, 2 septembrie, a avut loc sărbătoarea „Fiii
satului Sânnicoară”. Manifestarea s-a desfășurat în curtea
școlii din localitate, iar CJCPCT Cluj a fost reprezentat de
interpreții: Maria Marcu, Irina Someșan, Ioana Breda Morar,
Adrian Socaciu și Mădălina Mîrza, acompaniați de un grup
instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană”.
Duminică, 3 septembrie, s-a desfășurat Sărbătoarea populară
„Fiii comunei Buza. De la ora 14:00 a debutat un spectacol
folcloric, iar din partea instituției clujene de cultură au fost
prezenți soliștii vocali: Anuța Mânecan Nemeș, Larisa Gurzău
și Mihai Rusu.
Zilele Cetății Dăbâca
Manifestarea a avut loc sâmbătă, 09 septembrie, în
localitatea ce adăposteşte fosta cetate regală și reședința
comitatului Dăbâca, un loc de o semnificaţie istorică aparte
pentru Transilvania. De la ora 13:00 a fost oficiată o slujbă de
61
pomenire și depuneri de coroane la monumentul eroilor din
centrul comunei, iar de la ora 15:00 a avut loc deschiderea
oficială a evenimentului, în curtea școlii „Gelu Românul”. Apoi,
cei prezenți s-au bucurat de un spectacol folcoric susținut de
interpreții: Ilie Medrea, Domnica Dologa, Mariana Morcan,
Amalia Codorean Chindriș, Maria Golban Șomlea și Florian
Roșan, acompaniați de un grup instrumental, alcătuit din
Orchestra „Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. De
asemenea, au evoluat și membrii grupului folcloric de la Clubul
Vedetelor „Muguri de folclor”, Ansamblul folcloric „Dansatorii
de pe Someș” și Formația de cântece și jocuri populare
„Muguri de Așchileu”.
PROIECTUL CLUJEAN „FOTOGRAFIA-DOCUMENT
ETNOGRAFIC”, PREZENTAT LA LUGOJ
Expoziția-concurs național FOTOGRAFIA -
DOCUMENT ETNOGRAFIC organizată anual de Centrul
Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj, a fost prezentată, în premieră, publicului din
Lugoj, în perioada 20 septembrie - 4 octombrie 2017, la Casa
Bredicenilor, un spațiul expozițional de excepție, situat în
centrul urbei de pe râul Timiș.
Invitația a venit din partea Muzeului de Istorie,
Etnografie și Artă Plastică Lugoj, prin intermediul doamnei
director Daciana Vuia și a istoricului Oliviu Gaidoș, oameni
pasionați care au apreciat valoarea proiectului nostru și au
făcut posibilă prezența clujeană la Lugoj. Deschiderea s-a
bucurat de prezența unui public iubitor de fotografie și
62
etnografie, oameni de cultură din oraș, numeroși elevi de liceu,
presă locală.
Pe simezele lugojene au fost admirate imagini
suprinse, cu pasiune, în satele din întreaga țară, de artiștii
fotografi participanți la ediția a XIII-a a concursului: Ana-Maria
Abrudan-Cluj, Ádám Gyula-Miercurea Ciuc, Algasovschi
Marco-Braşov, Balázs Ödön -Odorheiu Secuiesc, Bálint
Zsigmond-Târgu Mureş, Lucian Bogdan-Cluj, Gabriel
Boriceanu-Braşov, Both Gyula-Târgu Mureş, Bozoki Adriana-
Cluj, Margareta Adela Chițu-Miercurea Ciuc, Vlad Dumitrescu-
Braşov, Flach Jolanta-Zakopane (Polonia), Fodor Zsuzsánna-
Miercure Ciuc, Fülöp Jenő-Sângeorgiul de Mureș, Gheorghiu
Petru Alexandru-Târgu Mureş, Héjja Árpád-Harghita, Daniel
Iancu-Orăştie, Incze Domokos-Miercurea Ciuc, Incze Laszló-
Miercurea Ciuc, Oszkár-Norbert Ioja-Cluj, Kucsera Jenö-Târgu
Mureş, Kuti Zoltán Hermann-Miercurea Ciuc, Labancz Istvàn-
Miercurea Ciuc, Vera Macarie-Cluj, Marius Mirel Matyas-Sălaj,
Carmen Negru-Cluj, Alina Ruxandra Oltean- Cluj, Gheorghe
Petrila -Oradea, Ovi D. Pop-Oradea, Adela Lia Rusu-Oradea,
Felician Săteanu-Baia Mare, Szabó Attila-Miercurea Ciuc,
Szegedi Ferenc-Târgu Mureș, Szigeti Vajk István-Miercurea
Ciuc, Vincze Szabolcs-Cluj, Vitos Hajnal-Miercurea Ciuc. În
cadrul Secțiunii „Invitatul străin” a expus fotograful columbian,
German Mesa Jaramillo cu fotografii care surprind detalii din
viața pescarilor din țara sa.
În cursul anului 2017, expoziția FOTOGRAFIA -
DOCUMENT ETNOGRAFIC, ediția a XIII-a, 2016, a mai fost
prezentată publicului din Baia Mare, Craiova și Târgu Jiu, în
cadrul unui proiect de expoziții itinerante și schimburi între
instituții de cultură din țară. Muzeul de Istorie, Etnografie și
Artă Plastică Lugoj va fi prezent pe simezele clujene, în
primăvara anului 2018, cu fotografie veche de secol XIX din
patrimoniul propriu.
63
TÂRGUL DE MEȘTEȘUGURI ȘI CERAMICĂ
TRADIȚIONALĂ, ÎN PIAȚA AVRAM IANCU
În perioada 11-15 octombrie 2017, în Piața Avram
Iancu din Cluj-Napoca s-a desfășurat Târgul de meșteșuguri
și ceramică tradițională, eveniment ce a avut loc în cadrul
celei de-a III-a ediții a Bienalei Internaționale de Ceramică de
la Cluj (CICB 2017).
La ediția din acest an au fost prezenți aproximativ 50
de meșteri populari, mulți dintre ei cu produse din ceramică,
veniți din Sibiu, Corund, Braşov, Horezu, Vâlcea şi Cluj-
Napoca. Zilnic, între orele 10:00 și 19:00 clujenii dar și turiștii
au putut admira și cumpăra obiecte ceramice, precum: oale
pentru sarmale, ulcele, blide, căni, vaze, dar și ceramică
decorativă și figurativă. Mai mult, la târg au putut vedea cum
se transformă lutul, deoarece meșterul popular clujean Sorin
Bucur a oferit demonstrații la roata olarului.
Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională a fost
organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu
Asociația Meșterilor Populari Clujeni și s-a se bucurat de
sprijnul Primăriei Cluj-Napoca, Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului și Cujului și Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.
64
FOTOGRAFII ETNOGRAFICE DE PREMIU PE
SIMEZELE CLUJENE
Peste 150 de fotografii alb/negru și color valoroase,
provenind de la zeci de fotografi din întreaga țară au fost
prezentate publicului clujean între 7-16 noiembrie, în cadrul
celei de-a XIV-a ediții a Concursului național FOTOGRAFIA-
DOCUMENT ETNOGRAFIC (F-DE). Manifestarea este
organizată anual de Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu
Asociația ArtImage, Universitatea de Artă și Design Cluj și
Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Concursul reprezintă
nucleul unui proiect mai amplu, având același nume, care
constă în proiecte din domeniul fotografiei etnografice precum:
expoziții itinerante, editatea unor albume sau organizarea unei
arhive foto.
În acest an expun: Ádám Gyula-Miercurea Ciuc,
Algasovschi Marco Adrian-Braşov, Balog Zoltan-Aiud, Both
Gyula–Târgu Mureş, Ciontea Claudia (UAD Cluj), Dumitrescu
Vlad–Braşov, Flach Jolanta–Zakopane (Polonia), Fülöp Jenő-
Sângeorgiu de Mureș, Iancu I.Daniel-Orăştie, Incze Domokos-
65
Miercurea Ciuc, Incze László-Miercurea Ciuc, Incze István-
Târgu Mureș, Isfan Marius Romulus-Hunedoara, Kucsera
Jenö–Târgu Mureş, Negru Carmen Adriana-Cluj, Petrila
Gheorghe-Oradea, Poenar Raul-Orăștie, Pop Ovi D.–Oradea,
Pop Lăcrămioara Florentina – Frata, Popa Alexandru Nicolae-
Deva, Roibu Grigore-Deva, Rusu Adela Lia-Oradea, Săteanu
Felician-Baia Mare, Scripciuc Ioan- Arad, Sofronie Costică-
Cluj, Szegedi Ferenc-Târgu Mureș, Tordai Ede – Târgu Mureș,
Vincze Szabolcs-Huedin.
Tordai Ede - Ciobanul Elek
Invitații Secțiunii internaționale din cadrul acestei ediții
sunt: Dacai Xie din China și Huu Hung Truong din Vietnam,
care au prezentat câteva fotografii pline de atmosferă cu
pescuitul tradițional din țările lor.
Pe ecranul din foaierul Bibliotecii Județene „Octavian
Goga” a fost proiectat filmul cu fotografiile participante la
secțiunile digitale „Muncile câmpului” și „Reproducere după
66
fotografie veche”, film realizat de Adriana Andrei, consultant
artistic la CJCPCT Cluj.
Juriul, format din personalități ale domeniului: prof.
univ. dr. Dorel Găină și prof. univ. dr. Karoly Feleki de la
Departamentul Foto-Video-Procesare Computerizată din
cadrul Universității de Artă și Design Cluj, maestrul fotograf
Szabó Tamás și Mircea Albu, președintele ArtImage, a anunțat
numele câștigătorilor acestei ediții:
Trofeul „Carol Popp de Szathmáry”, secţiunea alb-negru
ÁDÁM GYULA – Miercurea Ciuc, pentru lucrarea In memoriam
Premiul al II-lea, secţiunea alb-negru
DUMITRESCU VLAD - Brașov, pentru lucrarea Către copacul cel mare
Premiul al III-lea, secţiunea alb-negru
ZOLTAN BALOG – Aiud, pentru lucrarea Portret de familie
Trofeul „Szabó Tamás”, secțiunea color
BOTH GYULA – Târgu Mureș, pentru lucrarea Bocitul
Premiul al II-lea, secţiunea color
RUSU ADELA LIA - Oradea, pentru lucrarea Nomad
Premiul al III-lea, secţiunea color
ROIBU GRIGORE – Deva, pentru lucrarea Mândrul ciobănaș
Premiul secţiunii speciale „Muncile câmpului”
FELICIAN SĂTEANU – Baia Mare, pentru lucrarea Pauza
Premiul secţiunii „Reproducere după fotografie veche”
IANCU I. DANIEL – Orăștie, Femei din Federi
Premiul Asociaţiei ArtImage
KUCSERA JENŐ - Târgu Mureș, Casă din Țara Moților
Premiul special pentru întreaga colecție – o expoziție personală
TORDAI EDE – Târgu Mureș
67
Adam Gyula - In memoriam
În deschiderea expoziției, cei patru membri ai juriului
și-au exprimat bucuria de a fi parte din acest proiect de
anvergură încă de la începuturi, apreciind valoarea
concurenților, a lucrărilor și a modului cum este derulat
proiectul de-a lungul unui an.
Printre invitați s-au numărat și câțiva elevi de la Școala
Gimnazială din Mociu, îmbrăcați în portul popular din Câmpia
Transilvaniei și coordonați de doamna prof. Mihaela Greble.
Fiecare a prezentat o fotografie veche din arhiva familiei, cu
bunici sau străbunici în port popular. Prezența lor a avut un
scop precis, deoarece Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj dorește ca prin
intermediul proiectului conex „Prietenii fotografiei etnografice"
să sensibilizeze tinerii din satele clujene față de moștenirea
culturii tradiționale.
68
Felician Săteanu - Pauza
Expoziția va fi prezentată în perioada următoare și
publicului din alte orașe, precum: Arad, Oradea, Baia Mare,
Miercurea Ciuc și Iași, răspunzând astfel invitațiilor primite de
la instituții de cultură publice sau fotocluburi, în cadrul
proiectului expozițiilor itinerante, semn al aprecierii de care se
bucură proiectul nostru.
Consuela Bendea – responsabil proiect
FESTIVALUL-CONCURS JUDEȚEAN DE OBICEIURI
ȘI TRADIȚII „ȚARA CĂLATEI”- ED. A III-A
Cea de-a III-a ediție a Festivalului-concurs județean de
obiceiuri și tradiții „Țara Călatei” a avut loc duminică, 26
noiembrie, de la ora 14:00, la Căminul Cultural din localitatea
clujeană Călățele. În cadrul concursului, tineri cu vârste între 8
și 18 ani, membrii ai unui ansamblu folcloric, s-au întrecut la
cele trei secțiuni: interpretare individuală, de grup și
69
prezentarea costumului popular. Un juriu de specialitate în
domeniul folclorului muzical și coregrafic a apreciat
autenticitatea și valoarea repertoriului prezentat de concurenți,
interpretarea, costumele și ținuta scenică.
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții „Țara Călatei”
Festivitatea de premiere a concurenților a fost
precedată de un spectacol, susținut de Ansamblul
70
folcloric „Măgura” din Călățele, alături de interpretele de
muzică populară Adriana Irimieș și Mariana Morcan.
Festivalul-concurs județean de obiceiuri și
tradiții „Țara Călatei” a fost organizat în parteneriat cu
Primăria și Consiliul Local Călățele, Centrul de informare
Turistică din Călățele și Asociația „De la lume adunate
și-napoi la lume date” și își propune să încurajeze tinerii
de a păstra și a pune în valoare creațiile folclorice
autentice din zona lor de proveniență, în special a
tradițiilor și obiceiurilor specifice sărbătorilor de iarnă.
Totodată sunt motivați profesorii și îndrumătorii lor pentru
a fi atrași în activități culturale și a păstra vii obiceiurile și
tradițiile populare.
FESTIVALUL JOCULUI FECIORESC DIN
TRANSILVANIA- EDIȚIA A XXXII-A
Cea de-a XXXII- a ediție a Festivalului Jocului
Fecioresc din Transilvania a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie
2017, de la ora 17:00, la Palatul Cultural „Ionel Floașiu” din
Câmpia Turzii. În cadrul manifestării au evoluat asamblurile
folclorice: Datina Turdeană, Comori Ardelene, Țarina și
Mugurii Țarinei din Turda, Mugurelul și Ardeleana ale Centrului
Cultural din Câmpia Turzii, Izvorașul Turenilor din Tureni,
Șoimii Carpaților din Florești, Fiii moților și Rügyek ale Casei
de Cultură din Mihai Viteazul. De asemenea, iubitorii de folclor
și de tradiții prezenți în număr mare, s-au bucurat și de
formațiile de jocuri și obiceiuri tradiționale: Zorile și Taraful
Tradițional din Mociu, dar și Urca, ce aparține comunei
Viișoara.
71
Festivalul, cu o îndelungată tradiție, organizat în
parteneriat cu Primăria Municipiului Câmpia Turzii, a fost
prezentat de Grigore Sâmboan. Manifestarea își propune să
valorifice și să promoveze jocul tradițional, în special jocul
fecioresc, ce se caracterizează prin virtuozitatea și bogăția
elementelor coregrafice autentice. Jocul fecioresc din
România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în
anul 2015. În patrimoniul imaterial al umanității se mai află
Doina, Călușul, tehnicile de fabricare a ceramicii de Horezu și
Colindul de Ceată Bărbătească.
72
Cea mai reuşită ediţie a Festivalului-Concurs
„TRIO TRANSILVAN-TRIO INSTRUMENTAL”
SZEKELY Csaba
Articol preluat din Ziarul Făclia | 28 noiembrie 2017
La sfârşitul săptămânii trecute municipiul Gherla a
găzduit cea de a XXIII-a ediţie a Festivalului-Concurs „Trio
Transilvan-Trio Instrumental”, organizat de Consiliul Judeţean
Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Cluj, Primăria Municipiului Gherla şi Casa
Municipală de Cultură din localitate.
Fără să exagerăm putem aprecia (şi nu este numai
părerea noastră) că a fost una din cele mai reuşite ediţii, dacă
nu chiar cea mai bună şi nu ne referim aici la calitatea muzicii
prezentate, ci şi la alegerea repertoriului abordat. Au participat
10 formaţii instrumentale- trio din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj
şi Satu Mare. Din ultimul judeţ a fost prezent în premieră cea
mai tânără formaţie, este vorba de „Codrişorul”, care a lăsat o
impresie foarte bună, alături de celălalt trio din judeţul din
nordul ţării, „Iedera” din Carei, deja o prezenţă obişnuită la
acest tradiţional festival.
73
Juriul condus de cunoscutul cercetător de folclor, Prof.
Dr. Zamfir Dejeu a avut o misiune destul de grea, fiindcă
nivelul artistic al celor zece formaţii a fost apropiat şi nu a fost
uşor să evaluezi în aceste condiţii evoluţia grupurilor. Dar,
alături de colegii domniei sale din juriu, apreciatul om de radio
clujean, Gelu Furdui şi gherlenii Vasile Chiş şi Ioan Borbel
(ultimul reprezentantul Primăriei Municipiului Gherla), până la
sfârşit au stabilit ierarhia finală, care a dat de câştig triourilor
„Siminic”-Gherla şi „Imre Moldovan” din Soporu de Câmpie,
ambele câştigând Premiul I. Premiul II a revenit Triourilor
„Iedera”-Carei şi „Remus Moldovan”-Urmeniş (judeţul Bistriţa
Năsăud), iar cu premiul III au plecat acasă instrumentiştii
formaţiilor „Codrişorul”-Satu Mare şi „Paşcalău” – Vişag.
Marele Premiul „Virgil Medan” - formaţia „Păuniţa” a Casei de Cultură
din Sângeorz Băi
Marele Premiul „Virgil Medan” a fost atribuit formaţiei
„Păuniţa” a Casei de Cultură din Sângeorz Băi, care are
74
meritul deosebit de a se deplasa la festivalul gherlean şi cu un
grup vocal de o înaltă ţinută artistică. Felicitări! În premieră, la
ediţia din acest an a festivalului au fost acordate şi trei premii
de fidelitate. Acestea au revenit triourilor „Hârleţ”-Budeşti
(judeţul Bistriţa Năsăud, „Bozeşan” din Beclean şi „Lia Pop”
din Frata. În cadrul ediţiei din acest an a Festivalului-Concurs
„Trio Transilvan-Trio Instrumental” au fost lansate şi două CD-
uri: „Muzica Romanes din Soporu de Câmpie” şi „Trio Rezeda”
din Dej, ambele prezentate publicului de etnomuzicologul
clujean, dr. Mircea Câmpeanu. După lansare cele două
formaţii au susţinut un program muzical cu piese cuprinse în
cele două CD-uri.
Premiul I - Trio „Siminic” Gherla
Înainte de premierea câştigătorilor şi a spectacolului de
gală, prof. dr. Zamfir Dejeu a prezentat un filmuleţ referitor la
trecerea în Patrimoniul UNESC0 a tarafului din România, un
moment mult gustat de cei prezenţi în sala Casei Municipale
75
de Cultură Gherla, mai ales că unele formaţii prezentate provin
chiar din zona noastră. Neapărat trebuie să amintim şi rolul
moderatorului acestui tradiţional festival, Constantin Istici în
buna desfăşurare a evenimentului, iar în final am avut parte şi
de un recital de poezie din lirica marelui nostru poet George
Coşbuc, susţinut de domnul Grigore Guzu, membru al
formaţiei artistice aparţinând Casei de Cultură din Sângeorz
Băi. Arta, muzica şi poezia şi-au dat mâna la această
frumoasă manifestare folclorică, una dintre cele mai valoroase
(ne referim la triouri) din ţara noastră.
Premiul I - „Imre Moldovan” din Soporu de Câmpie
DOUĂ CD-URI CU MUZICĂ INSTRUMENTALĂ,
MAGHIARĂ ȘI ROMANES
Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Cluj a lansat duminică, 26 noiembrie, în
cadrul Festivalului-concurs anual de interpretare instrumentală
76
„Trio Transilvan – Trio Instrumental”, două albume CD,
proiect coordonat de dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou
cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în
cadrul instituției. Este vorba despre CD-ul Trio transilvan
Rezeda din Dej, ce cuprinde muzică populară instrumentală
maghiară şi CD-ul Muzică romanes din Soporu de Câmpie.
Formaţia instrumentală tradiţională „Rezeda” din
Dej s-a constituit în 2008. A pornit cu patru, după care cu cinci
membri, iar în 2009 numărul membrilor a ajuns la trei,
configuraţie pe care au păstrat-o şi până în în ziua de astăzi:
Szász Dávid-vioară, Szopos Kálmán-violă şi Réti Zoltán-
contrabas. Numele Rezeda/Rozetă a fost dat de istoricul
dejean Kiss Ferenc, care „a botezat” şi formaţia locală de dans
Aranyeső/Bobiţel/Salcâm galben. La început toţi membrii
formaţiei erau şi membrii grupului de dans, dar pentru a
asigura muzica necesară dansului, au început să cânte.
În prezent, cântă în casele de dansuri populare de la
Răscruci, evenimente organizate de Fundaţia Kallós Zoltán
pentru copiii de la ciclul primar. Mai cântă la evenimentele de
dansuri populare organizate de Fundaţia Bibliotecară Heltai
77
Gáspár de la Cluj-Napoca pentru copii şi adulţi, respectiv la
repetiţiile ansamblului de dans popular Szarkaláb.
De curând au fost nominalizaţi de Centrul Județean
Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj
ca fiind formaţia cu cele mai multe rezultate în anul 2017, în
urma proiectelor meritorii pe care tinerii membri ai formaţiei le-
au realizat:
- înregistrarea discului CD al formaţiei, sub redacţia Dr.
Cîmpeanu Mircea, etnomuzicolog la CJCPCT Cluj
- înregistrarea unui video-document la Muzeul Etnografic
al Transilvaniei pentru prezentarea elementului de
patrimoniu „Formaţia de trei instrumente din România”
la UNESCO
- obţinerea Marelui Premiu la Festivalul-concurs
„Lăutarii transilvani” de la Gherla, 2017
În cuprinsul discului:
Suită de pe plaiurile Călatei, Suită de la Ceauşu, Suită
de la Sâmboieni, Suită de la Sic, Suită de la Lacu, Varga
Ferenc „Csipás”, Suita de la Călata. Redacţia - Mircea
Cîmpeanu, Grafica -Nicolae Nerţan. Înregistrările au fost
realizate la Casa Municipală de Cultură Gherla, în aprilie,
2017.
Muzică romanes din Soporu de Câmpie
Muzica etniilor conlocuitoare de pe teritoriul românesc
a fost şi va rămâne încă pentru multă vreme un valoros tezaur
cultural. În judeţul Cluj există mai multe astfel de etnii, dintre
care, cele mai importante sunt cele reprezentate de maghiari,
romi şi evrei, etc.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Cluj a avut mereu în vedere conservarea
elementelor de cultură caracteristice acestor populații, fapt
pentru care, de-a lungul timpului, mai multe înregistrări, filmări
78
sau articole despre viaţa, munca şi cultura acestora au fost
publicate periodic, pentru a ilustra şi încuraja actul artistic, de
reprezentare a acestor culturi unice, caracteristice acestui
areal.
„În anul 2017 studioul de înregistrări al CJCPCT a
poposit în comuna Frata, satul Soporu de Câmpie, acolo unde
există încă mai multe formaţii instrumentale tradiţionale, pe
care, de-a lungul timpului, instituția le-a apreciat aşa cum se
cuvine, dezvoltând proiecte prin care acestea să fie puse în
valoare: spectacole, filmări, înregistrări CD, cercetarea
episodică sau concentrată a fenomenului folcloric original
local, articole de specialitate, dosare de candidatură la
Ministerul Culturii, etc. Şi, pentru că majoritatea muzicanţilor
din această localitate sunt de etnie romă, a venit timpul să le
cerem să cânte în vederea conservării şi muzica lor etnică,
cea cu care s-au născut, au crescut şi pe care o poartă în
suflet. Rezultatul a fost uimitor, constatând câtă bogăţie şi
varietate melodică comportă folclorul romanes din această
zonă folclorică, preponderant românească”, a declarat
Dr. Cîmpeanu Mircea, etnomuzicolog la CJCPCT Cluj.
79
Au cântat la aceste înregistrări: Moldovan Imbre-
vioară, Moldovan Valentin-contră, Gheţi Abel-acordeon, Gheţi
Iuliu-contrabas, un repertoriu muzical specific, compus din
melodii de ascultare şi de joc, precum: De jale, De cingărit,
Doina lui Gorea, Cingărica lui Arghir, Cingărica lui Gudoaie, şi
în completarea materialului, câteva melodii româneşti: În două
lături, Româneşte din Valea Largă, Hărţag de la Sopor, etc.
Responsabil de proiect – Cîmpeanu Mircea, concepţie
grafică – Nerţan Nicolae, referent coordonator - Bucur
Romulus. Apărut în anul 2017 sub tutela CJCPCT Cluj.
CONCERTE DE COLINDE, FESTIVALURI ȘI TÂRGURI
DE CRĂCIUN
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub
autoritatea Consiliului Județean Cluj, a organizat și sprijinit, pe
toată durata lunii decembrie, o serie de festivaluri și concerte
de colinde ce au avut loc în Cluj-Napoca, dar și în alte localități
din județul Cluj.
Concert Tradițional de Colinde –
„Și ne lasă gazdă-n casă”
Sute de clujeni au luat parte vineri, 08 decembrie, de la
ora 18:30, în Catedrala Mitropolitană, la Concertul
Tradițional de Colinde intitulat „Și ne lasă gazdă-n casă”,
eveniment anual de Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj ce-și propune să aducă
în atenția iubitorilor de folclor colindele tradiționale, așa cum
se cântau mai demult în satele românești. În concert au
evoluat: Craii Măgurii din Bucea, coordonator pr. Mircea
80
Dejeu, Tradiții Ormănene din Orman, coord. Aurora Cosma,
Cununa Munților din Măguri Răcătău, coord. Corina Cristuțiu
și Daniel Rusu, alături de grupurile de colindători din Frata,
coord. Lăcrimioara Pop, Negreni, coord. Florina Varadi și
Răchițele, coord. Marioara Boc.
De asemenea, a fost prezent și grupul de interpreți clujeni
„Colindăm la gazde bune”, coord, Ioana Breda Morar, format
din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Mariana
Morcan, Florin Bota, Ioana Breda Morar, Raul Oltean, Iulia
Bucur, Grigore Sâmboan, Mădălina Mîrza și Adrian Socaciu.
În cadrul evenimentului prezentat de Grigore Sâmboan și
organizat în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului
și Sălajului fost lansat și un dublu Compact Disc, ce conține
colinde și cântece de Crăciun din județul Cluj, intitulat „Și ne
lasă gazdă-n casă”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea
Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură
și arte tradiționale în cadrul instituției.
81
„Acest demers este un act de recunoaștere și de iubire
a tradițiilor strămoșești, prin care, colindătorii prinși în proiect,
dovedesc atașamentul față de valorile imateriale ale
patrimoniului național. Este vorba despre grupurile de
colindători din Bucea, Frata, Negreni și Orman. Aceste grupuri
aduc la lumină vestigii muzicale din satul transilvan de
odinioară”, după cum a afirmat prof. dr. Mircea Cîmpeanu.
Este vorba, în total, de aproape 40 de colinde, urări sau
mulțămite, toate cuprinse pre acest dublu Compact Disc ce a
fost imprimat în decursul anului 2017, în vatra satului, prin
intermediul studioului mobil al instituției.
Valoarea colindelor românești a fost subliniată de
numeroși specialiști români și străini. Una dintre multele
aprecieri, cea a profesorului Titus Moisescu, a fost cuprinsă în
„Postfața” volumului „Colinde” a lui George Breazul: „În
circuitul valorilor de artă populară, colindele vor rămâne
zestrea cea mai de preț pe care trebuie să o salvăm de la
82
dispariție și să o transmitem nealterată generațiilor ce ne vor
urma.
Datorită tiparelor, circulația acestor bijuterii muzicale va
împlini unul dintre marile noastre deziderate și anume, acela al
păstrării unității de limbă și cântare românească în rândul
tuturor românilor, indiferent de locul unde-și duc viața pe acest
pământ. Concentrarea de forme și stiluri vădește un
îndelungat proces de evoluție, selecție și elaborare a expresiei
poetice”.
Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”,
la Măguri-Răcătău
În perioada 09-10 decembrie, în comuna clujeană
Măguri-Răcătău, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului-
concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”. În prima zi a
evenimentului au evoluat copiii de la clasele primare și clasele
gimnaziale, iar duminică, a doua zi, au urcat pe scena
Căminului Cultural din Măguri-Răcătău adolescenții și adulții.
83
Prin acest proiect, derulat în parteneriat cu Primăria și
Consiliul Local Măguri-Răcătău și Asociația „De la lume
adunate și-napoi la lume date”, s-a urmărit ca tinerii să
asimileze obiceiul „Umblatul junilor la colindat” și să-l transmită
mai departe. Totodată, acest obicei a putut fi văzut și cunoscut
de cei prezenți și de ansamblurile și grupurile participante în
festival, majoritatea din județul Cluj, dar și din județele Brașov,
Ansamblul „Rujița” Rupea, și Bistrița-Năsăud, grupul de
colindători din Urmeniș. Aceștia au prezentat și alte obiceiuri
specifice sărbătorilor de iarnă, din zona pe care o reprezintă.
Întâlnit cu preponderență în zona montană a județului
Cluj, obiceiul cetei de colindători, numiţi „Juni”, se mai
păstrează la Măguri-Răcătău și în alte sate din zonă deși, în
vechime, aria lui de răspândire a fost mult mai mare. Numărul
tinerilor care alcătuiesc ceata este diferit de la sat la sat, aşa
după cum şi numărul cetelor diferă după mărimea satelor.
Conducătorul cetei, numit taroste sau grăitor, este ales
după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de
84
conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare
a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a
organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele
cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul și să organizeze
jocul.
Pentru ca acest obicei să fie păstrat și perpetuat,
Ansamblul „Cununa munților” din localitatea Măguri-Răcătău,
împreună cu „Asociația De la lume adunate și-napoi la lume
date”, pe toată durata lunii noiembrie, a străbătut satele
comunei Măguri-Răcătău pentru a se întâlni cu oamenii locului
și a afla amănunte despre obiceiul „Umblatul junilor la
colindat”. Apoi, obiceiul a fost studiat și repetat de membrii
ansamblului, pentru a fi pus în scenă la prima ediție a
Festivalului „Junii Satului”.
Festival de colinde la Huedin
Sâmbătă, 9 decembrie 2017, la Casa de Cultură din
Huedin a avut loc cea de-a X-a ediție a Festivalului de colinde
„Noi umblăm să împlinim” și cea de-a VI-a ediție a Concursului
„Costumul popular - istorie și autenticitate”, organizate de
Clubul Copiilor din Huedin, în parteneriat cu Protopopiatul
Ortodox Huedin și Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură
aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj.
La eveniment a luat parte Înaltpreasfințitul Arhiepiscop
și Mitropolit Andrei și oficialități centrale, județene și locale. În
deschiderea programului a concertat corala mixtă „Glasul
Apusenilor” a Protopopiatului Ortodox Huedin. Au colindat
peste 20 de cete de colindători, în total 300 de elevi de la
unitățile școlare din: Huedin, Gherla, Aghireș Fabrici, Călățele,
85
Beliș, Fildu de Mijloc, Mănăstireni, Negreni, Poieni, Răchițele,
Râșca, Rogojel, Săcuieu și Valea Drăganului. Toţi elevii
prezenţi au primit din partea organizatorilor şi partenerilor
diplome şi premii.
Gala Colindelor Tradiţionale, la Gherla
Duminică, 17 decembrie, de la ora 18:00, la Casa
Municipală de Cultură Gherla, s-a desfășurat cea de-a IV-a
ediţie a Galei Colindelor Tradiţionale- „Pe la noi de sărbători”,
un spectacol-festival organizat de Primăria şi Consiliul Local
Gherla,Ansamblul folcloric „Colindiţa-Zestrea”, în parteneriat
cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Cluj.
Au evoluat: Ansamblul „Colindiţa-Zestrea” Gherla,
condus de Constantin Istici, Grupul „Flori Topliţene” din Topliţa
(judeţul Harghita), coordonator Livia Harpa, Familia Mânecan
din Gherla, Ansamblul „Hodăceana” din Hodac (judeţul
Mureş), condus de Cornelia Butilcă, Ansamblul „Glanetaşul”
din Agrieş (judeţul Bistriţa-Năsăud), coordonator înv. Floare
pop, Familia Rodilă Camelia, Diana şi Irina din Breaza (judeţul
Bistriţa-Năsăud), Ceata de Colindători de la Liceul Tehnologic
86
Huedin, coordonator Livia Florica
Bota, „Ceata Colindătorilor” din
cadrul Şcolii Populare de Arte
„Tudor Jarda” Cluj-Napoca, clasa
prof. Ioan Dordoi și Emil Mihaiu și
Grupul „Colindăm, gazde bune”,
format din angajați și colaboratori
ai C.J.C.P.C.T Cluj: Mariana
Morcan, Florin Bota, Ioana Breda
Morar, Raul Oltean, Iulia Bucur,
Grigore Sâmboan, Mădălina
Mîrza și Adrian Socaciu, condus
de Ioana Breda Morar.
Festivalul Naţional „Colind Iancului”
Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu” din
România, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Compania
de Transport Public din Cluj, Grand Hotel Napoca, în
parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care
funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a
organizat duminică, 17 decembrie, Festivalul Naţional „Colind
Iancului”, eveniment ajuns la cea de-a XXIII-a ediţie.
Manifestarea a avut loc în Cluj-Napoca, pe Bulevardul
Eroilor, la statuia lui Avram Iancu şi la Grand Hotel Napoca.
Festivalul Naţional „Colind Iancului” s-a desfăşurat
după următorul program: 11:30 – 12:00 – Parada cetelor de
colindători pe Bulevardul Eroilor; 12:00 – 12:30 – Program de
colinde la statuia lui Avram Iancu; 14:00 – 17:00 – Gala
Festivalului la Grand Hotel Napoca.
87
În cadrul acestei
manifestări au participat cete de
colindători din Abrud, Roșia,
Poieni, Alba Iulia, Avram Iancu,
Baia de Arieș, Baia Mare, Beiuș,
Cîmpeni, Sohodol, Florești, Horea,
Lupșa, Mărișel, Oradea, Râșca,
Satu-Mare, Sălciua, Scărișoara,
Vișeu de Sus, Telciu, Turda, Cluj-
Napoca: Grupul „Miorița” al Școlii
„Lucian Blaga”, Ansamblurile
folclorice: „Dor Transilvan” şi
„Rapsodia Someşană” – C.T.P.
Cluj, „Buciumul” – Societatea Avram Iancu.
Concert de colinde în comuna Mihai Viteazu
Primăria și Consiliul Local Mihai Viteazu, Casa de
Cultură, în parteneriat cu Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, a
organizat duminică, 17 decembrie, concertul de colinde
„Deschide ușa, creștine!”. Evenimentul a început la ora 15:00,
la Casa de Cultură Mihai Viteazu.
Au colindat: Copiii de la Școala „Mihai Vodă” din Mihai
Viteazu, Ansamblurile folclorice „Fiii Moților” și „Rugyek”,
Grupurile de colindători „Câmpia”, „Șezătoarea Clujului”,
„Oara”, Garnizoana Turda, Corul Ortodox din Mihai Viteazu și
Asociația Femeilor voluntare din Luna.
88
Târgul de iarnă TRADIȚII CLUJENE
În perioada 06 – 23 decembrie, în Piața Avram Iancu
din Cluj-Napoca a avut loc Târgul de iarnă Tradiții clujene,
organizat în parteneriat cu Asociația Meșterilor Populari
Clujeni, Primăria Cluj-Napoca și Mitropolia Clujului,
Maramureșului și Sălajului
Zilnic, între orele 10:00-20:00, clujenii dar și cei care au
vizitat orașul, și-au putut procura produse tradiționale pentru
masa de Sărbători. De asemenea, s-au găsit: brânzeturi,
zacuscă şi murături, vin şi pălincă, turtă dulce şi prăjituri de
casă, dulceţuri, siropuri şi miere de albine. La târg, meşterii i-a
aşteaptat pe doritori și cu icoane pe sticlă, costume populare,
obiecte din lemn și ceramică,
podoabe din mărgele și multe
altele. În fiecare zi, în cadrul
Târgului, grupuri vocale și
ansambluri folclorice din județ au
oferit concerte de colinde.
Evenimentul a urmărit, în
principal, să le ofere le
consumatorilor produse naturale,
de calitate, iar producătorilor şi
meșterilor populari clujeni sprijin în
comercializarea produselor
realizate artizanal.
SALONUL ICOANEI ARDELENE
„Salonul Icoanei Ardelene”, expoziție organizată anual
de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată sub
89
autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, și-a deschis porţile luni,
18 decembrie 2017, ora 16:00, în foaierul Bibiotecii Județene
„Octavian Goga”.
Publicul clujean a putut
admira icoane pe sticlă și lemn
realizate de studenţi și masteranzi
ai specializării Artă Sacră de la
Facultatea de Teologie Ortodoxă
Cluj: Mașchin Elizaveta, Șireag
Alexandra, Chircu Ciprian Teofil,
Matei Veronica, Georgiu Ionuț,
Sava Ștefana, Beganu Florina,
Pântea Ion, Mureșan Flaviu,
Portase Cătălin, Cernău Ioana,
Molnar Vlăduț Gheorghe,
Hărăstășan Paula, Vaidăș Ionuț
Ciprian, Nicula Vasilica, Tofană Magdalena, Mureșan Ioan
Bogdan, Giurcă Cristian, Petran Alexandru, Ion Maria,
Măruțoiu Olivia, Cavaleru Dana, Siladi Aniela, Lazăr Ionuț,
Lorinț Loredana, Stanciu Cătălina, Mariș Domnina Doriana,
Mureșan Alina, Pauliuc Laura, Babău Magda, Logoș
Vaselena, Fronea Teodora, Cruciu Cornelia. Coordonatorul
studenților este conf.univ.dr. habilit Marcel Muntean.
În cadrul vernisajului a avut loc un scurt concert de
colinde susţinut de Grupul tradițional de tineri colindători din
Chiuiești, județul Cluj, coordonați de prof. Ioan Georgiu și prof.
Crina-Ioana Georgiu.
Aflată la cea de-a XVIII-a ediție, expoziția rămâne pe
simeze până în 12 ianuarie 2018 și se înscrie pe linia
eforturilor instituției noastre de a promova cultura tradițională
în rândul tinerilor.
90
FESTIVALUL-CONCURS JUDEȚEAN DE COLINDE
„RAZA SOARELUI”
Ediția a XV-a a Festivalului „Raza Soarelui”, s-a
desfășurat în data de 18 decembrie 2017, în localitatea Ceanu
Mare, pe două secțiuni: colinde tradiționale și pictură pe sticlă.
La secțiunea colinde au participat 15 grupuri din județele Cluj,
Sălaj, Maramureș și Bistrița. Fiecare au prezentat în fața
juriului format din reprezentanți ai comunității locale,
Inspectoratului Școlar județean Cluj, Colegiul de Muzică
Sigismund Toduță din Cluj-Napoca și Centrul Județean Pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, câte
două colinde. Marele premiu al festivalului la secțiunea colinde
a fost câștigat de grupul „Cununița de la Munte”, sub
îndrumarea profesorului Abrudan Olga al Școlii Gimnaziale
„Pelaghia Roșu” din Mărișel, județul Cluj. La secțiunea pictură
pe sticlă premiul I a fost câștigat de eleva Rus Lavinia de la
Școala Gimnazială „Ion Alexandru” din Sînpaul, județul Cluj.
Festivalul a fost organizat de Școala Gimnazială Ceanu Mare,
Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Cluj, Primăria și Consiliul Local Ceanu Mare și
Inspectoratul Școlar Județean Cluj.
grupul „Cununița de la Munte”,
91
„TINERI PENTRU TOTDEAUNA”
Coordonatori: Adriana Andrei și Consuela Bendea
„TINERI PENTRU TOTDEAUNA” este un proiect
educaţional menit să contribuie la creşterea interesului şi a
respectului tinerilor faţă de moştenirea culturală tradiţională.
Manifestarea, ajunsă la cea de-a treia ediție, în acest an, se
defășoară sub forma unui dialog între generații. În lunile
septembrie și octombrie a.c, 31 de elevi și trei profesori din
orașele Dej și Gherla au fost atrași în proiectul organizat de
CJCPCT Cluj, în parteneriat cu Clubul Copiilor Gherla și
Clubul Copiilor Dej. Sub îndrumarea profesoarelor Daniela
Katona și Iulia Madár de la Clubul Copiilor Gherla și Dej, în
cadrul unor ateliere de meșteșuguri, elevii au învățat să
transpună într-o formă modernă, motive decorative străvechi.
Cele mai reușite lucrări realizate au fost expuse, alături de
fotografii reprezentând detalii ale unor cusături vechi,
tradiționale, în expoziția de la Centrul de Cultură Urbană
„Turnul Croitorilor” din Cluj-Napoca, în perioada 23-30
octombrie 2017. Tot în cadrul acestui proiect, elevii au fost
îndrumați să compună eseuri pe tema culturii tradiționale.
Astfel ni s-au alăturat și un grup de elevi de la Liceul Teoretic
Ana Ipătescu din Gherla, coordonați de prof. Adriana Rus.
În continuare vă vom invita să urmăriți modul cum
înțeleg copiii obiceiurile și tradițiile poporului nostru oglindite în
eseurile lor.
92
Vernisajul expoziției
Casa bunicilor
Urci dealul Habadocului, treci pe lânga lacul cu apă
cristalină şi ajungi în Manic, satul în care s-a născut şi a copilărit mama mea. Aici locuieşte acum numai bunica, într-o casă nici prea mică, nici prea mare, numai potrivită pentru a-şi primi nepoţeii în fiecare vacanţă.
Curtea plină de orătănii cu cuptorul cocător, cu pomi roditori, te duc cu gândul la un loc desprins dintr-o poveste.
Când treci pragul casei, te inundă o energie benefică. Acolo găseşti adunate o mulţime de lucruri păstrate cu grijă de mai multe generaţii, meşteşugite cu drag de bunicii și străbunicii mei. Cuverturi, perne și peretare ţesute, şterguri cusute, blide vechi din lut și fotografii cu cei care au locuit aici. Bunica îmi povestea că, pe vremuri, toate lucrurile din casă erau realizate de femeia care locuia acolo, iar cele de pe langă casă de bărbat. În pod se află războiul de ţesut, vârtelniţa, mai multe suveici aşteptând, parcă, să fie folosite din nou.
93
Îmi place să-mi petrec vacanţa la bunica, dar cel mai mult îmi plac plăcintele cu varză sau cu branză al căror gust un l-am mai găsit nicăieri în altă parte.
MACAVEI ARIANA, clasa a VI-a Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla
coord. prof.Daniela Katona. Clubul Copiilor Huedin
Povești despre „Cămașa ciumei” Bunicilor noștri le place să ne povestească multe
întâmpări din viața lor sau a părinților lor. Unele sunt haioase, altele sunt triste, din unele întâmplări parcă ai atâtea de învățat, iar altele par de domeniul fantasticului. O astfel de poveste mi-a fost spusă de bunici, dar, este o poveste despre un obicei povestit de părinții lor.
Când bolile puneau stăpânire pe oameni, pe animale sau pe plante, întrega comunitate participa la un ritual numit „Cămașa ciumei”. Văduve din sat se întâlneau și torceau, țeseau și coseau o cămașă numită astfel. Confecționarea cămășii trebuia realizată de la apusul soarelui, până cântau cocoșii. Înainte de începerea lucrului, femeile spuneau rugăciuni, iar când terminau lucrul, la fel, mulțumeau lui Dumnezeu că le-a ajutat să termine. Bărbații tăiau un pom tânăr din care făceau o cruce, pe care îmbrăcau cămașa, iar apoi porneau în alai bărbați, femei, copii spre locul unde credeau că intră boala în sat. Acolo, în descântec, se făcea un foc și crucea era înfiptă în pământ spre a fi oferită molimei ca să le ocolească satul.
Astăzi, despre acest obicei, ne amintește doar sperietoarea din lanul de porumb sau din grădina bunicilor.
CIULE CĂTĂLIN, clasa a VIII-a C, Școala „Avram Iancu” Dej, coord. prof.Daniela Katona
94
Arta de a realiza podoabe din mărgele
Arta populară românească contemporană reprezintă un domeniu complex, în care se îmbină armonios moștenirea artistică populară cu o activitate încă vie, în multe regiuni ale țării, a unor centre meșteșugărești de veche tradiție. Arta populară reflectă specificul național și are un profund caracter social, cu un rol bine definit în realizarea echilibrului dintre util și frumos, dintre cerințele utilitar-materiale și cele estetice.
Bijuteria este un obiect de podoabă, confecționat din metale sau materiale prețioase, mărgele de diferite dimensiuni şi culori, având scopul de a înfrumuseța sau a etala bunăstarea purtătorului.
Podoabele realizate din mărgele sau cusături pe etamină au o valoare deosebită datorită execuţiei lor manuale şi constatăm că sunt din ce în ce mai apreciate în societatea în care trăim. Acest meşteşug se dezvoltă și se extinde, lărgindu-și permanent gama produselor de la cele mai variate obiecte de podoabe la produse decorative.
Ca atare, consider că realizarea podoabelor din mărgele sunt un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari contemporani, asigurând, ca și alte domenii ale artei populare, o bază solidă viitoarelor direcții din arta decorativă modernă.
Pasiunea pentru podoabele realizate din mărgele am dobândit-o la şcoală, în cadrul orelor de educaţie tehnologică, iar cea care mi-a insuflat dragostea pentru acestea a fost profesoarea mea de educaţie tehnologică, d-na Dana Katona. Cu multă răbdare şi pricepere, dânsa m-a învăţat pas cu pas cum să realizez manual podoabe precum: coliere, cercei, brăţări, medalioane, mărţişoare, cum să deprind tehnica realizării lor, cum să îmbin estetic culorile, cum să-mi formez un stil propriu. Am continuat să confecţionez podoabe şi informându-mă de pe internet sau de la alţi meşteri populari care au fost dispuşi să mă înveţe şi să-mi împărtăşească din experienţa lor în ceea ce priveşte confecţionarea de podoabe din mărgele.
95
Tot d-na profesoară a fost cea care mi-a pus în valoare talentul prin faptul că m-a încurajat să particip la olimpiada de arte şi meşteguguri de la Cluj-Napoca şi la alte concursuri locale, naţionale și internaţionale, ocazie cu care mi-am expus colecţia de podoabe realizate cu multă migală şi trudă. Folosindu-mi creativitatea, am trecut la o etapă superioară: am realizat podoabe după modele create de mine, obiecte decorative, ornamente de Crăciun.
Confecţionerea podoabelor din mărgele este o activitate care mă relaxează cu adevărat, mă încarcă pozitiv, mă îmbogăţeşte spiritual, mă face să mă simt cu adevărat utilă şi pot afirma că îmi sporeşte încredere în mine şi în forţele proprii.
GALU LORENA, Clasa a X-a Liceul „Andrei Muresanu” Dej, coord. prof.Daniela Katona.
La Horezu Mare mi-a fost bucuria când am aflat că voi face parte din
echipa care va reprezenta judeţul Cluj la Festivalul Naţional „Cocoşul de Hurez”.
Drumul a fost lung dar însoţit de imagini spectaculoase. Seara am ajuns în frumosul oraş Horezu şi am fost primiţi cu căldură de organizatori.
A doua zi, emoţia concursului ne-a copleşit pe toţi. Elevi din cinsprezece judeţe ale ţării, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, s-au înterecut în arta meşteşugurilor specifice zonei de rezidenţă. Acolo am cunoscut-o pe Michi, o fetiţă de numai nouă ani care mânuia cu pricepere roata olarului. Din mâinile ei micuţe ieseau nişte minunăţii. Ne-a povestit cu mult drag despre arta olăritului. Seara ne-am adunat într-o cameră de hotel şi am cântat. Nu numai că era adorabilă, dar avea şi o voce de aur.
După ce am participat la parada portului popular şi la deschiderea festivă a târgului olarilor, unde am cunoscut meşteri ceramişti din întreaga lume, a urmat premierea. Am obţinut rezultatele dorite, dar nu m-am bucurat prea mult
96
pentru că a sosit clipa despărţirii de acei copii talentaţi, cu care parcă ne cunoşteam de o viaţă.
Ne-am luat rămas bun cu gânduri frumoase şi cu speranţa ca ne vom mai revedea. Cel mai greu mi-a fost să mă despart de Michi, micuţa mea prietenă cu mâini pricepute şi voce de aur.
POP ANDREEA, clasa a VI-a Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla, coord. prof.Daniela Katona
Pasiunea mea – mărgelitul
„În momentul în care o femeie îşi făureşte propriile podoabe, îşi ţine în mâini propria viaţă, iar fiecare mărgică din colierul pe care şi-l face poate reprezenta o experienţă din trecutul prezentul şi viitorul său”, spunea Jeanina Cârstoiu în cartea „Omul pe drumul său”
Mărgelele m-au fascinat dintotdeauna. Încă de când mergeam de-a buşilea adunam în pumn toate mărgelele ce le găseam prin casă. Am început prin a înşira pe sârmă sau pe nylon mărgeluţe, ori de câte ori aveam ocazia. Mai târziu am învaţat de la bunica tehnici de mărgelit şi am început să realizez modele tot mai complexe. Am fost cucerită de războaiele mici de cusut mărgele, cu care se fac brătări sau zgărduţe şi de modelele tradiţionale româneşti cu forme geometrice, vegetale sau zoomorfe.
Tot de la bunica am aflat că fiecare semn, simbol ales pentru un model, are o semnificaţie aparte. Strămoşii noştri, prin modelele pictate pe vasele de lut, ţesute, cusute sau cioplite în lemn, ne-au transmis gândurile, crezul lor, iar noi trebuie nu numai să le admirăm, dar şi să le studiem, cu multă minuţiozitate pentru a citi aceste mesaje şi a le transmite mai departe.
CORNEA TANIA ADELINA, Clasa a VI-a Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” Gherla, coord. prof.Daniela Katona
97
Zestrea bunicii, zestrea mea
Când deschizi „lada de zestre” ies la iveală atâtea amintiri…
În trecut, pe vremea bunicii, lada de zestre reprezenta mândria fetei de măritat. În ladă erau așezate pânzături țăsute și cusute de mame și de fete, în clacă. În Postul mare, la începutul, la mijlocul și la sfârșitul postului femeile și fetele se întâlneau în clacă să lucre pântru fată, ca să aibă noroc. Să țăsă pânză de tort și de era fata din neam de găzdaci să țăsă în „tri iță” din bumbac. De erau multe fete de măritat era tare greu să găsăști femei la clacă.
Când era dată fata, zestrea era pusă în ladă sau dacă era mai găzdacă în lădoi.
În ladă să puneu: cămeși, poale, cătrință, șterguri, lipideauă, perini, năframe, zadii și saci.
–Saci, pentru ce bunică, saci? -Vai de mine tu fată, cum pântru ce saci? Ca să puie
bucatele di pă câmp. Da nu avei după ce te mărita de nu avei saci în ladă!
CIULE DARIA, clasa IX A Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Dej, coord. prof.Daniela Katona
98
Sânzienele și straiele populare Ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de
Sânziene sau Drăgaica. Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiția populară, un prilej de a sărbători soarele și muncile agricole specifice verii. În multe zone din țară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele și grajdurile.
Această sărbătoare prezintă deschiderea porților cerului, lumea de dincolo venind în contact cu lumea pământeană. În ziua de Sânziene au loc bâlciuri și festivaluri, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Fetele din sate culegeau flori în ziua de Sânziene, pe care le prindeau în coronițe, le impleteau sau le legau în formă de cruce, pentru a le duce la biserica unde erau sfințite și pastrate de preot, fiind folosite pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obișnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranța că astfel îsi vor visa iubirea. Din spicele de grâu, sânziene și alte plante care se găseau din belșug pe dealurile și câmpurile
99
care înconjurau satele, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau dansul Drăgaicei.
Portul popular al oamenilor care participau la sărbătoare era unul aparte, în special la femeile care dansau, deoarece prin culorile și modelele variate ale costumelor pe care le purtau cu mândrie, se crea o stare de fericire și bucurie, acestea fiind emanate în toate împrejurimile. Straiul popular al fetelor era compus din ie, poale, zadii, brâu, năframă și cojoc, alături de pantofii negri din piele, fiecare element vestimentar având un aspect aparte, creând la final un costum popular complet specific zonei bistrițene.
Sărbătoarea Sânzienelor cuprinde cele mai frumoase tradiții ale țării, portul popular fiind simbolul cheie care accentuează starea de spirit creată în mijlocul naturii.
BARNA IOANA MELISA, clasa a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord.prof. Adriana Rus
Obiceiuri de Crăciun
Nimic nu este mai frumos decât să petreci timpul împreună cu familia ta.
În Ardeal, fiecare sărbătoare se petrece în familie. În multe sate din Transilvania se mai păstrează obiceiurile străvechi de Crăciun. Pregătirea pentru Crăciun și a colindelor se face după lăsarea Postului. În seara de 23 spre 24 decembrie, copiii merg la colindat din casă-n casă. Unii dintre ei nu primesc bănuți sau fructe pentru colindă, ci sunt răsplătiți prin sănătatea și binecuvantarea dată de la Dumnezeu.
Copilașii merg la casele oamenilor cu gândul vestirii Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, obicei care se păstrează până la Anul Nou.
În Transilvania, sărbătorile de iarnă încep din 6 decembrie, când îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Pentru această sărbătoare, fetele încep să frământe aluatul pentru placintă și cozonaci încă din seara de 5 decembrie, pentru a fi
100
gata a doua zi, dimineața. O dată cu sosirea băieților la colindat, în seara de 6 decembrie, începe petrecerea.
Sărbătorile de iarnă aduc o mare bucurie în casele oamenilor, care de abia așteaptă ca acestea să revină în fiecare an!
ALEXIA ROTAR Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord. prof. Adriana Rus
Nunțile românești
Nunțile românești autentice sunt admirate în special de
străini, aceștia fiind surprinși de obiceiurile păstrate în majoritatea zonelor din țară. În opinia mea, cele mai frumoase nunți se desfășoară în Maramureș. Nunțile din zona Maramureșului sunt cele mai vestite din țară, participanții fiind îmbrăcați în portul popular românesc alcătuit din: opinci, năframă, ie și zadie la femei, iar la bărbați din: cizme, ițari și camașă.
Pe vremuri, viitorul mire trimitea invitația de nuntă miresei prin intermediul purtătorilor de cuvânt, iar mireasa o accepta abia a treia oară. Acum, chemarea la nuntă este făcută de un voinicel cu câteva zile înaintea ceremoniei, iar cu o seară înainte de nuntă are loc „seara steagului”, când câțiva tineri, acompaniați de lăutari, merg la casa mirelui și dansează jocul steagului. În Maramureș se practică și „împletirea cununii” miresei, care semnifică o viață frumoasă și strălucitoare a mirilor. Mirii au un alai separat, ei întâlnindu-se doar la ceremonia religioasă.
Și nunțile din zona Ardealului au datini interesante. Ele au loc iarna, până începe postul Paștelui, sau toamna, până la postul Crăciunului. Comparativ cu Maramureșul, în Ardeal se practică pețitul, care constă în acordul părinților pentru desfășurarea nunții. Tradiția continuă prin așezarea zestrei într-o ladă florală de către mama miresei. Zestrea este compusă din lenjerie de pat, fețe de masă și țesături. Cu trei duminici înainte de căsătoria religioasă, preotul anunță în biserică nunta tinerilor. Pe vremuri, pentru confirmarea
101
participării la nuntă, mirii mergeau cu plosca de vin în sat, iar cei ce beau din ploscă își asigurau participarea la eveniment. Înainte de plecarea alaiului, se leagă o sfoară de-a lungul drumului, iar pentru a elibera drumul, mirele trebuie să plătească.
În concluzie, nunțile din Maramureș și Ardeal respectă datinile străvechi, iar oamenii își poartă portul popular cu cea mai mare mândrie dând dovadă de patriotism. De admirat la aceste nunții este și îmbinarea datinilor străvechi cu modernul. Eu una mă bucur că există aceste obiceiuri tradiționale cu care se mândrește o țară întreagă.
ALISA LAURA MAHALEAN, Clasa a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord. prof. Adriana Rus
Tradițiile din Tranilvania În multe sate și orașe din Transilvania, încă sunt
respectate obiceiurile străvechi. În seara de Crăciun, (24 spre 25 decembrie) copiii se duc și bat din ușă în ușă și colindă.
102
Prin unele locuri se spune că, prin colindă, copiii aduc noroc și fericire în casele oamenilor. Colindele copiilor sunt scurte, iar gazdele îi așteptă cu mesele întinse. Ei fac sărbătoarea Nașterii Mântuitorului să fie mai frumoasă.
Îmi amintesc anul trecut de Crăciun când s-au adunat toți prietenii la noi, iar noi, copiii, am umblat la colindat, unde ne-am distrat. Apoi ne-am adunat în jurul mesei și am început să ne servim din preparatele gustoase.
A fost foarte frumos!
Paștele
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină prin invierea lui Iisus Hristos. De-a lungul timpului, de Paște sunt nelipsite ouăle roșii și drobul de miel, dar de asemenea, tot de Paște, vine iepurașul care le aduce copiilor dulciuri și cadouri. Se obișnuiește ca în Miercurea, Joia și Vinerea Mare femeile să pregătescă pasca, mielul și ouăle.
În unele zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, ei pun brazii la poarta fetelor de măritat.
Anul acesta, de Paște, am fost la nașa mea, la Alba-Iulia. A fost foarte frumos. Am fost la biserică și când am ajuns acasă am găsit cadouri de la „iepuraș”.
ANTONIA SĂLĂGEAN, Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
Sânzienele
Ziua de 24 ianuarie este una încărcată emoțional pentru români și, mai cu seamă pentru românii din Transilvania, care sărbătoresc Sânzienele.
Sânzienele sau Drăgaica, cum mai este denumită, este o sărbătoare care vine cu tradiții și obiceiuri ce diferă în funcție de regiunile tării însă, în Ardeal, aceasta reprezintă sărbătoarea iubirii și a belșugului. Noaptea Sânzienelor este una plină de magie, în care femeile merg pe câmpuri și prin
103
poienițe ca să culeagă micile flori galbene, care stau la baza obiceiurilor strămoșești. Din aceste flori se împletesc în voie bună, în doine și în chiuiturile holteilor, cununi care sunt aruncate pe acoperișuri, iar cele care rămân prinse prevestesc măritișul. Pentru a-și visa ursitul, fetele de măritat își pun sub pernă un buchet de sânziene, iar bărbatul pe care-l visează le va fi alături toată viața.
Acum patruzeci de ani era mare sărbătoare în Sântejude, satul de proveniență al bunicilor mei. Se sărbătoreau Sânzienele, iar cum cerea tradiția pe vremea aceea, toți oamenii se adunau în vatra satului, unde înșirau povești din moși strămoși, cântece și jocuri la șură, până în miezul nopții. Bunica mea, pe vremea aceea fată de măritat, s-a retras în taină de la sărbătoare și, înainte de a se pune l-a culcare, și-a pus sub pernă un buchețel de sânziene, iar în noaptea aceea a visat un holtei înalt, spătos, cu ochii mari și plete negre. După nici opt luni de la această întâmplare, bunica a întâlnit feciorul din vis, pe bunicul meu, cu care ar fi fost împreună până în ziua de azi, dacă bunicul meu nu s-ar fi ridicat în rândul îngerilor.
Mă bucură faptul că trăiesc într-o parte a tării în care tradiția este încă vie și se transmite din generație în generație precum sărbătoarea Sânzienelor, sărbătorită cu sfințenie, aceasta fiind o zi magică și simbolică, iubirea fiind astfel un simbol al eternității și al vieții.
ARIANA BĂGĂCIAN, Clasa a IX-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
Ziua de Crăciun Era ziua de Crăciun. M-am trezit de dimineață ca să
ascult colinde. Acestea m-au făcut să mă simt energică. Îmi trebuia acest lucru, deoarece urma să merg la colindat cu verișoara mea, Denisa.
M-am dat jos din pat, m-am spălat, după care am luat micul-dejun alături de părinții mei. Facem acest lucru aproape
104
în fiecare zi, dar micul dejun din ziua Crăciunului face să fie special.
Când a sosit timpul colindatului am fost puțin emoționată. Emoțiile treceau cu fiecare casă în parte. Gazdele ne-au dat ca și răsplată nuci, mere, prăjitură, portocale și bani. Dar nu recompensa mă bucura pe mine cel mai mult, ci faptul că îi puteam face fericiți. Încântarea lor mă făcea să colind cu suflet.
Când s-a înserat, eu și Denisa am mers la mine acasă, unde ne-au așteptat părinții noștri, o parte din familie și prieteni apropiați, care erau cu copiii lor mici de 2-5 ani. Ei ne așteptau lângă bradul de Crăciun. Dar nu doar noi două eram așteptate, ci și Moș Crăciun. După 10 minute a apărut și el. Era îmbrăcat în haine roșii, cu puțin alb și largi. Bucuria de pe fețele copiilor era nemărginită. Moșul avea și un sac plin de cadouri. El a cerut ca fiecare copil să cânte câte o colindă, apoi ne-a împărțit cadouri.
Eu am cântat o colindă puțin mai grea. Eram iarăși foarte emoționată, deoarece toată lumea m-a privit. Dar totul a decurs foarte bine. Am fost aplaudată. După plecarea moșului toți copiii ne-am deschis cadourile.
A fost cea mai frumoasă zi de Crăciun pe care am avut-o!
MAIA MARIA MUREȘAN, Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
Valori eterne
Lumea din care face parte țăranul român a fost
dintotdeauna bogată în obiceiuri și tradiții urmate cu strictețe până în zilele noastre. Pentru necunoscători, aceste tradiții și obiceiuri sunt percepute ca niște demonstrații folclorice spectaculoase, îmbibate în culoare și efervescență. Dar, privind din perspectiva celor care le cunosc adevărata însemnătate, acestea sunt obiceiuri care ascund o importanță spirituală, înțelesuri profunde despre relațiile interumane și
105
relațiile dintre om și natură. Astfel, oamenii din diferite părți ale țării au încercat, prin intermediul acestor forme de exprimare, să aducă însemnătate și originalitate diferitelor momente și situații din viața lor.
Probabil cea mai cunoscută și mai respectată sărbătoare
românească este cea a Crăciunului. Acesta este sărbătorit în data de 25 decembrie, cu prilejul nașterii lui Iisus Hristos. În Transilvania, pregătirile pentru Crăciun începeau încă din 14 noiembrie, moment în care începea postul Crăciunului, muncile câmpului se încheiau, oamenii nu mai consumau carne, iar femeile se întâlneau la șezători. Este o perioadă care apropie întreaga comunitate, iar singura satisfacție adevărată este aceea de a spori sufletește neîncetat, devenind mai drept, mai corect, mai generos, mai simplu, mai uman, mai bun și mai activ, lucru care se materializează prin diferite obiceiuri. Ajunul Crăciunului marca începutul venirii colindătorilor: primii erau copiii mici care colindau, și urau de
106
bine. Spre seară veneau copiii școlari, care colindau la ferestre și primeau nuci și colaci.
Fericirea se putea simți cu ușurință în sufletele flecăruia dintre ei, o vibrație magică care umplea casele tuturor sătenilor. Era o bucurie de neexprimat în cuvinte, o satisfacție și o mândrie că urmau și ei principiile și obiceiurile străvechi învățate de la predecesorii lor. Eu sunt în poziția perfectă de a înțelege întru totul acel sentiment, amintindu-mi vârtejul de sentimente care se propaga în sufletul meu firav de fiecare dată când se apropia Crăciunul. Era un sentiment unic care a rămas întipărit în mintea mea până în zilele de azi, deși acel entuziasm s-a risipit de-a lungul timpului. Însă cei mai așteptați erau flăcăii, care erau cei mai bine primiți în casele cu fete de măritat. Toată lumea se implica la maxim, nu era persoană care să nu aibă un rol bine stabilit sau care să fie lăsată la o parte. Am ajuns la concluzia că de fiecare dată când acei oameni minunați nu își urmau îndemnul inimii de a face ceea ce era corect, simțeau o pierdere de energie, de putere, un fel de moarte spirituală. Era de-a dreptul fascinantă acea conexiune între divin și pământesc, acea legătură dintre oameni și acea pace care plutea peste toate împrejurimile.
În Transilvania se mai evidențiază și obiceiul mersului „cu capra”- un tip de colindat la care participau flăcăii, dar și tinerii însurați. Acest obicei presupune deghizarea în capră a unui tânăr care făcea năzbâtii în casa celor ce erau colindați. Aceasta era una dintre cele mai amuzante tradiții de Crăciun din Transilvania.
Tind să cred că toate aceste obiceiuri sunt o iubire manifestată. Am sentimentul că oamenii gândesc în felul acesta despre obiceiurile și viața lor, realizând mai mult pe zi ce trece atât pentru ei cât și pentru întreaga comunitate.
AUGUSTA OROS , Cls.a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
107
Mărțişorul Mărțișorul, este o tradiție întâlnită în România și
presupune oferirea unui mic obiect, împodobit cu șnur alb și roșu, persoanelor dragi, numit mărțișor. Se sărbătorește în data de 1 martie și este cunoscut drept „Vestitor al primăverii", dar și „un dar aducător de noroc".
În general, băieții oferă fetelor mărțișoare și ghiocei, iar acestea le poartă pe toată durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.
În Transilvania, mărțișorul este atârnat la uși sau ferestre, întrucât se consideră că astfel vor alunga „duhurile rele". În satele din Bucovina însă, în prima seară a primăverii, sătenii se adună în vârful dealului, stând așezați în jurul unui foc, leagă cu șnur alb și roșu câte o monedă de argint în jurul încheieturii mâinilor copiilor, pentru a le purta noroc. Aceștia poartă monedele doisprezece zile, apoi le leagă în jurul unui pom tânăr, în timp ce își pun o dorință, care, mai apoi, in funcție de dezvoltarea pomului se va împlini sau nu. Desigur, nu poți să crezi cu adevărat în această tradiție decât dacă dorința ți se împlinește, iar datorită bunicii mele, care a avut plăcerea de a lua parte la o seară ca aceasta, eu cred cu tărie în această tradiție. Acum treizeci și cinci de ani, bunica mea a participat la o seara de Mărțișor, iar doisprezece zile mai târziu, în seara în care a legat mărțișorul de un pom tânăr, dorința ei a fost să întâlnească un fecior cu ochi albaștri, iar împreună să aibă parte de două fete frumoase, iar zece ani mai târziu, feciorul ei cu ochi albaștri o aștepta în fața altarului, iar fetele mult visate urmau să apară și ele.
În fiecare an, bunica ne-a încântat familia cu această poveste, iar dacă ar mai fi fost și acum printre noi, fără îndoială că ar fi repetat-o.
ROXANA ROMAN, Clasa a IX-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
108
Festivalul cireșelor
Chiar denumirea acestui sat mi-a stârnit curiozitatea și m-a determinat să aflu mai multe despre el. Prima care mi-a vorbit despre Cireșoaia a fost bunica din partea mamei, care și-a petrecut copilăria în apropierea acestui ținut. Satul se află în județul Bistrița-Năsăud, la 10 km de orașul Beclean. Aparține de comuna Brăniștea și este situat printre dealurile pline de livezi cu vișini, nuci, dar mai ales cireși. De aceea i se spune și „Țara cireșelor”.
Ciresele de aici se vând în piețele din toată țara, dar și în străinatate. Vin mulți cumpărători din Ungaria, Republica Moldova, Germania să cumpere sau să deguste cireșele, mai ales cu ocazia festivalului care se ține începând cu anul 1893, în ultima duminică din luna iunie. Cum bunica în tinerețe era nelipsită de la această sărbătoare, a dus-o și pe mama, iar la rândul meu, am fost și eu. Ea mergea cu bicicleta. Deși eu am mers cu mașina, l-am rugat pe tata să conducă încet, fiind surprinsă de frumusețea locului. Ar trebui să am un talent aparte pentru a descrie tot ce am văzut, dar cum nu am, voi încerca prin puținele mele cuvinte să redau tot ce au putut cuprinde ochii mei.
Am ajuns la Cireșoaia cam pe la ora 12.00, dar am aflat că începuse deja sărbătoarea înainte cu o oră, cu slujba religioasă de la biserică, acum continuă cu programul artistic și se va încheia seara târziu, cu un foc de artificii. Farmecul aparte a făcut să se adune personalități din județ, dar și din alte locuri. La intrare am plătit taxa de 5 lei, iar odată intrată am putut să servesc și să mănânc câte cireșe doream. Ochii mei au găsit 8 culori diferite de cireșe, dar un domn ne-a explicat că sunt în jur de 70 de soiuri. Uitandu-mă la mesele pline de lădițe cu cireșe, nu mă puteam hotări de unde să servesc. Toate erau atât de colorate, proaspete și cărnoase. Recolta era bogată și atmosfera era de o zi a recoltei dar și de bâlci. Peste tot erau tarabe care îți atrăgeau privirile: vase de lut, sculpturi din lemn, port popular din toate zonele țării, jucării și un tobogan uriaș pentru copii, mici, cârnați, tot ce doreai. Trupele de dansatori își desfășureau programul, iar muzica
109
răsuna umplând de veselie vizitatorii și tot ținutul. Pentru mine și cred că și pentru ceilalti participanți era o zi de răsfăț, de bună dispoziție pe care nu o voi uita. Atenția tuturor ne-a fost atrasă la un moment dat un clopot gigant realizat din fix 100 kg de cirese, care în asentimentul tuturor a fost considerată „cireașa de pe tort”.
Nu am rămas până la focul de artificii, cu toate că mi-aș fi dorit, rugămințile mele au eșuat, dar eu vă spun: faceți cum puteți și măcar o dată participați la acest eveniment minunat pe care localnicii l-au denumit „Maialis" și nu veți regrata.
RUS VASTI, clasa A VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus
„A fi mare nu-i mirare / A fi om e lucru mare”
Nu de puține ori îmi aud bunicii folosind expresii sau
proverbe pe care eu, cu mintea mea de copil, încerc să mi le explic. Așa s-a întâmplat la un sfârșit de săptămână când eram la bunicii mei, la țară. Îi auzeam vorbind că merg în clacă
110
la un vecin de pe uliță. Eram tare nedumerit: cum în clacă? Eu am învățat la istorie despre clacă ca fiind munca gratuită pe care țăranii iobagi erau obligați s-o presteze în folosul stăpânului feudal. Și acum îmi aud bunicii că trebuie să lucreze pentru cineva obligatoriu. Revoltat i-am luat la întrebări, dar bunicul cu glas blând și cu răbdare m-a făcut să înțeleg ce însemna acum „a lucra în clacă”.
Am înțeles astfel că, sensul pe care l-a avut în Evul Mediu s-a schimbat cu timpul devenind o muncă voluntară, de întrajutorare, pe care o comunitate o acordă membrilor săi. Mi-a povestit bunicul cum încă din tinerețe mergea să ajute pe cei care aveau nevoie: neamuri, pe cei bătrâni, văduve, sau participa la claca întregului sat pentru lucrările de interes public. Mai erau clăcile care se desfășurau seara: de tors, de scărmănat lâna, de curățat (depănușat) porumb, sau clăcile de zi: la secerat, la arat, cosit. Mai demult, îmi povestea bunicul, clăcile aveau loc în zilele de sărbătoare, când se putea aduna mai multă lume, iar lucrul alterna și se încheia cu joc. Și la el au venit în clacă săteni pentru a-l ajuta atunci când a avut nevoie.
Acest obicei s-a mai păstrat la sate dovedind bunătate, omenie, compasiune pentru semenii tăi. După toate aceste explicații am înțeles de ce bunicii mei se ofereau să ajute dezinteresat pe cei din jur și despre ce vrea să spună bunicul meu când vorbește despre „a fi om e lucru mare”. Plin de entuziasm l-am rugat să mă ia și pe mine la vecinul pe care trebuia să-l ajute, să mergem împreună în „clacă la cules”!
ROCACI DARIUS, cls.aVII-a,
Sc. Gimn.Avram Iancu Dej, coord. prof. Madár Iulia, Clubul Copiilor
Mândră de portul meu
Poporul român este un popor străvechi, care a adunat în
traista sa nenumărate tradiții, pe care a avut grijă să le păstreze cu sfințenie, ele fiind o comoară a neamului nostru. Una din aceste tradiții păstrată cu sfințenie și în satul bunicilor
111
mei Dumbrăvița, județul Bistrița –Năsăud este cea de a purta în zi de sărbătoare portul popular specific.
Bunica mi-a făcut și mie un astfel de costum și-l îmbrac mereu când am ocazia. Ia cusută cu roșu și multe flori, încrețită în jurul gâtului, este ornamentată cu mărgeluțe colorate specific zonei Năsăudului. Poalele albe au peste două zadii sau catrințe în nuanțe de roșu cu dungi colorate de diverse lățimi dispuse orizontal. Ele sunt fixate cu un brâu. Poala catrinței este decorată floral, brodată artistic. Costumul este întregit de un pieptar încheiat pe umeri, ornamentat și el cu motive florale cu mătase. Pe cap se poartă năframa înflorată, iar în picioare opinci.
De fiecare dată când îmbrac acest costum popular simt cum mă privesc altfel cei din jur: cu admirație, curiozitate făcându-mă să mă simt deosebită și nu în ultimul rând, mândră că pot arăta tuturor frumusețea zonei de unde provin.
SIMA TEODORA, cls.a VIII-a.
Sc. Avram Iancu Dej, coord.prof. Madár Iulia. Clubul Copiilor
Obiceiuri descoperite…. Păpălugăra Sunt puține locuri unde azi se mai practică unele obiceiuri.
Modernitatea, influența orașelor, depopularea satelor sunt câțiva factori care contribuie la acest fenomen. Am descoperit frumusețea unui obicei străvechi „Păpălugăra”, atunci când familia mea a fost invitată la niște prieteni din satul Codor, în apropierea Dejului. Era vara, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, iar acest obicei se mai practică încă aici având ca scop invocarea ploii aducătoare de belșug.
În acea zi de duminică, liniștea a fost întreruptă de gălăgia produsă de tineri costumați, însoțiți de muzicanți ce intrau în sat și loveau din măciuci din lemn („surcălaie” cum aveam să aflu). Toată lumea ieșea din case și striga: „Vin goțoii!” De la prietenii noștri am aflat mai multe despre cine erau acești tineri costumați și ce rol aveau. Goțoii și Păpălugăra erau localnici cu vârsta între 12 și 25 de ani. Goțoii
112
(mai mulți la număr) erau îmbrăcați în haine vechi, strâmte, de culoare închisă, având pe cap un coif de formă cilindrică din scoarță de cireș sălbatic și o mască vegetală pe față decupată pentru ochi, nas și gură. Mai erau dați și cu funingine pentru a nu fi recunoscuți. Păpălugăra avea costumația realizată din crengi și frunze de carpen și fag. Aceste frunze sunt considerate a avea rol vindecător și din această cauză goțoii trebuiau s-o apere de cei ce vor să-i fure din ele. Toată lumea îi aștepta la porți cu un pahar cu apă, sau găleată cu apă, pentru a uda Păpălugăra aducătoare de belșug. La curțile unde erau fete tinere, goțoii le udau și le surcăleau, dar dacă fetele udau tare goțoii, aceștia drept pedeapsă alergau după ele, le prindeau și le duceau la pârâu pentru a le uda la rândul lor. Și eu am fost implicată în desfășurarea obiceiului, pentru că dorind să iau frunze din costumația Păpălugării am fost alergată de goțoi și udată cu apă dintr-o găleată aproape plină. Nimeni nu se supără, pentru că udarea cu apă face parte din ritual, determinând aducerea ploii roditoare. Seara, alături de prietenii noștri și de alți săteni, am fost la joc în șura unui gospodar. Toată lumea era bucuroasă și plină de speranță că vor avea un an bogat în roade, iar eu mai mult decât încântată de tot ce-am trăit în acea zi frumoasă de vară.
NEGRU DIANA, cls.aVII-a, Școala „Avram Iancu” Dej, coord. prof. Madár Iulia Clubul Copiilor
113
MICII MEȘTEȘUGARI
Elevii clujeni pasionați de cultura tradițională și-au
petrecut cateva zile din vacanța de vară în lumea
meșteșugului. Cinci dintre ei au reprezentat județul la faza
națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale“ la
Sibiu, în timp ce alți 30 au fost prezenți în Tabăra de
meșteșuguri „Tradiții clujene“ organizată la Valea Ierii de
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj.
Clujul, pe podium la faza națională a Olimpiadei
„Meşteşuguri artistice tradiţionale”
Cinci elevi clujeni, câştigători ai locurilor I la faza
județeană a a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”,
desfășurată în luna mai la Cluj-Napoca și organizată de
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Cluj și Casa de Cultură a Studenților Cluj, au
reprezentat județul în cadrul celei de a XXII-a ediţii a fazei
naționale a Olimpiadei „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, ce a
avut loc în perioada 25 – 31 iulie 2017, la Sibiu. Este vorba
despre Anda Moldovan și Lukacs Hilda de la Colegiul Național
Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, Serafim Raza
de la Școala Gimnazială „Ioan Bob” din Cluj-Napoca, Balázs
Andor de la Clubul Copiilor Huedin și Gabriel Bucur de la
Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.
Tinerii au fost însoțiți și coordonați de profesoara Ionița Timiș
de la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”. Elevii
clujeni s-a întors acasă cu patru premii importante:
114
Premiul I – Secțiunea Pictură icoane pe sticlă - Anda
Moldovan - Colegiul Național Pedagogic „Gh. Lazăr” Cluj-
Napoca, instr. Ionița Timiș
Premiul II – Secțiunea Sculptură/Prelucrare artistică a
lemnului – Balázs Andor – Clubul Copiilor Huedin – instr. Benk
Andras
Premiul III - Secțiunea Pictură icoane pe sticlă – Serafim
Raza - Școala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca – instr. Ionița
Timiș
Premiul III – Secțiunea Modelaj în lut – Gabriel Bucur –
Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, instr. Bucur Izabela.
Premiile acordate au constat în bani, cărți, rechizite și articole
de îmbrăcăminte. Evenimentul a fost organizat de Muzeul
ASTRA, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Sibiu și s-a desfășurat, ca în fiecare an, în Muzeul în aer liber
din Dumbrava Sibiului. Ediţia din acest a reunit 270 de
participanţi, din 33 judeţe ale ţării, inclusiv Sibiu și București,
dar şi din străinătate: Mexic, Bulgaria şi Republica Moldova.
Conform organizatorilor, pe parcursul zilelor de concurs, peste
18.000 de persoane au vizitat muzeul, urmărind demostrațiile
pe ateliere ale copiilor.
115
30 de elevi, în Tabăra de meșteșuguri artistice „Tradiții Clujene”
În perioada 9-14 august 2017, la Caps-Valea Ierii, în
tabăra care aparţine Palatului Copiilor Cluj, aproape 30 de
elevi clujeni de diverse școli din județ și-au aprofundat
cunoștintele despre meșteșugurile tradiționale specific clujene,
precum: cusături, prelucrare lut, realizare podoabe din
mărgele, pictură. Este vorba despre câștigătorii premiilor I, II
sau III la Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale”.
Activitatea s-a desfăşurat în cadrul unor ateliere de
meşteşuguri, sub îndrumarea unor meşteri din Asociația
Meșterilor Populari Clujeni: Rebeca Făt, Daniela Katona și
Ovidiu Guleș. Totodată, participanții s-au bucurat de drumeții
și o excursie la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea.
Elevii au provenit de la următoarele școli clujene: Liceul
Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Liceul cu Program Sportiv,
Seminarul Teologic Ortodox, Clubul Copiilor Dej, Clubul
Copiilor Huedin, Școala Special CRDEII, Liceul de Informatică
„Tiberiu Popoviciu”, Liceul Teoretic „Avram Iancu”, Școala
Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”, Școala Cășeiu –
Structura Rugășești.
116
Tabăra, organizată anual și oferită acestor copii în mod
gratuit de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, se doreşte a fi o
răsplată pentru elevii care practică meşteşugul în cadrul
atelierelor opţionale din şcoli şi cluburi de copii şi, totodată, un
îndemn în a nu-şi abandona pasiunea. Încurajarea lor este
esenţială, deoarece alături de profesorii lor, ei duc mai departe
practicarea meşteşugurilor artistice autentice, aflate pe cale de
dispariție.
Consuela Bendea – consultant artistic
117
DĂBÂCA, 23 noiembrie 2017
Dr. Mircea Cîmpeanu
Omul sfinţeşte locul, zice o veche vorbă românească şi
în cele mai multe cazuri, zicala se potriveşte foarte bine cu
realitatea. Am cunoscut astfel de oameni care ne fac cinste
parcurgând istoria, dar şi poposind recent în vechea aşezare
istorică Dăbâca, cetatea lui Gelu, al cărui nume străbate peste
secole, rezonând cu performanţa întemeierii uneia dintre
primele formaţiuni statale în Transilvania.
“Anonymus, cronicarul timpurilor, lasă să se înţeleagă
că acum mai bine de 1000 de ani, ţara lui Gelu, deşi cu
locuitori săraci în arme, era foarte bogată. Lucru care de altfel
i-a impresionat pe maghiari, decişi să o cucerească. Probabil,
teritoriul stăpânit de Gelu avea saline, iar nisipul râurilor,
118
depozite aurifere. Totodată, erau un ţinut bun de păşunat. Este
clar că Gelu era stăpân suprem asupra teritoriului.
În general, s-a presupus că renumita cetate a lui Gelu
a fost Dăbâca, cea în care a încercat să se retragă după ce a
fost învins. Cetatea Dăbâca s-ar fi aflat aproape de malul
Someşului, fiind identificată ca fiind o cetate cu val de pământ,
de la începuturile Evului Mediu. Existenţa unei cetăţi a ducelui
Gelu la Dăbâca este însă o temă puternic controversată.
Istoriografia tradiţionalistă este convinsă că Dăbâca a fost
centrul puterii lui Gelu, în timp ce noile cercetări arată că
deocamdată „capitala” liderului transilvănean nu este încă
binecunoscută şi localizată”. http://adevarul.ro/locale/botosani
Ce înseamnă să fi urmaşul unui asemenea erou? Cât
de mult te avantajează, dar mai ales, cât de mult te obligă un
astfel de statut? Cum este să fi urmaşul unui personaj istoric
despre care scriu toate cronicile europene ale timpurilor
trecute? Haideţi, să descoperim împreună!
Într-o zi de toamnă târzie, echipa de teren a Centrului
Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj a programat o culegere de date noi cu privire
la starea culturii tradiţionale din localităţile Dăbâca şi Pâglişa,
localităţi ce au mai fost vizitate în acelaşi scop, în urmă cu 11
şi 6 ani. În cea mai veche incursiune, desfăşurată în preajma
Crăciunului, echipa a consemnat obiceiurile localnicilor din
perioada de iarnă, prin intervievarea preotului din satul
Pâglişa, dl. Vaida Simion şi a soţiei acestuia, Vaida Ana, dar şi
a familiei Baboş din Dăbâca, Ianoş, de 80 de ani şi Ileana, de
76 de ani. Au fost înregistrate pe aparatele audio colinde,
precum: Asta-i sara de Crăciun, Colo sus, pe vremea ceea, În
ias’ sară de Ajun, poezii din creaţia personală a preotului
Vaida, intitulate Avram Iancu, Drapelul tricolor, Veniţi, români!,
mărturisiri despre obiceiul locului de procesare al cânepii –
meliţat, urzit, ţesutul pânzei în război – despre pământ şi
119
recoltele lui, despre oamenii satului şi nu în ultimul rând,
câteva cântece maghiare înregistrate în casa familiei Babos.
De-atunci însă, vremea a trecut şi multe lucruri au
trecut în uitare. Nu şi în memoria oamenilor pe care i-am
întâlnit recent, din cuvintele cărora am reformulat o nouă
viziune asupra satelor Pâglişa şi Dăbâca. În acest sens, am
avut plăcerea de a-i întâlni, de această dată, pe următorii
localnici: Marian Lucreţia de 78 de ani, Oloșutean Eugenia de
91 de ani, Pop Ştefan de 64 ani, Bogdan Stelian de 68 de ani,
d-na Olguţa Baboş Tuşa, d-na Maria Robu şi organizatorul
întâlnirii, prietenul nostru mai vechi şi chiar mai mult de-atât,
dl. Dan Maier, referent al Primăriei Dăbâca în probleme de
educaţie-învăţământ-cultură.
Nu mare ne-a fost mirarea să constatăm că ni se
zugrăvesc aceleaşi imagini triste ale unor sate oropsite şi
jecmănite frecvent de către toţi stăpânii timpurilor care au
profitat mereu de truda locuitorilor pentru a-şi spori avuţiile.
Până şi comuniştii, atunci când şi-au instaurat dictatura, au
pus la Pâglişa pe listele negre ale chiaburimii, 35 de familii de
ţărani, în ciuda faptului că satul nu avea cine ştie ce pământuri
agricole, ci doar câteva tarlale mai de seamă, pe coastele
celor două dealuri pe care le posedă. Dar, se pare că oamenii
trebuiau să plătească din toată sărăcia lor, pentru orice, ca
stăpânul să-i lase să trăiască. Aflăm apoi, cât de important,
dar şi cât de rar se întâmpla mai demult să ai încălţăminte noi,
pe care, dacă le aveai, le purtai cu mândrie prin sat până la
ieşire, unde, le dădeai jos şi umblai desculţ, ca să nu se
uzeze prea repede. De unde atâţia bani, pentru altele?
Şi totuşi, în ciuda tuturor acestor lipsuri, oamenii erau
buni, de treabă, săritori şi îşi duceau viaţa respectând
obiceiurile şi tradiţia satului. Pe lângă munca grea desfăşurată
la câmp, sătenii creşteau animale şi pe lângă fiecare casă,
şeptelul era înfloritor. Ştiau să petreacă la nuntă, jucând
120
româneşte rar şi des după muzica lui Tiţi, Dindiş şi Puii lui
Orban, muzicanţi din Lona care cântau des la Dăbâca.
Petreceau de Anul Nou urcându-se pe dealurile satului,
strigând peste sat şi schimbând peste noapte porţile curţilor
gospodăriilor, având grijă să le ducă, pe cele ale fetelor la
băieţi sau ale celor certaţi, unuia-altuia, ca atunci când le vor
căuta, să găsească prilej să-şi vorbească. Şi multe altele...
Fotografie în ramă de lemn, lucrată manual
121
Am consemnat aşadar, în cele câteva ore petrecute cu
gazdele noastre, multe amintiri din memoria trecută a
timpurilor. Istoria nu poate fi scrisă decât din adevăruri trăite şi
iată că interlocutorii noştri sunt foarte bogaţi în astfel de
informaţii. Tot ceea ce dânşii ne-au relatat am imprimat pe
122
bandă video, în ideea colectării mai multor mărturii reale ale
oamenilor care trăiesc aici, cu scopul a le păstra în cele mai
bune condiţii în arhivele noastre speciale, dar şi pentru a
monta un film tematic, în primăvara anului viitor, când
incursiunea în memoria satului va continua. Le multumim
deocamdată pentru bunăvoinţa de a ne primi în satele şi
casele lor!
Netăgăduitele virtuţi cu care oamenii acestor locuri
s-au născut, trăiesc şi se mândresc fac parte din fiinţa lor de
oameni drepţi şi cinstiţi, urmaşi ai celor conduşi cândva spre
libertate de către marele voievod al Someşului, Gelu Românul.
Sursa foto: www.cunoastelumea.ro
Scanări şi fotografii: Mircea Cîmpeanu
Certificat de calificare, morar Certificat de bună purtare
123
Începând cu acest număr al revistei noastre vom
prezenta, sub genericul „COMOARA din satele noastre”, fotografii realizate de cercetătorii CJCPCT Cluj, pe teren, în deplasările de culegere de folclor, în satele din județul Cluj.
Ne-am bucurat să constatăm că, în ultima vreme, sătenii au conștientizat împortanța păstrării obiectelor vechi, tradiționale.
Fronton traforat și pictat. Zona Huedin
Fronton traforat. Zona Huedin Sumurducu, com. Sânpaul
124
Sat Chidea, com. Vultureni
Casă veche din lemn, Râturi com. Negreni
Măcinatul păsatului și pregătirea pâinii în Ceanu Mare
125
Cuptor de pâine, Râșca
Uliță din Buru, com. Iara
126
Interior din Râșca
Interior casă veche, Râturi com. Negreni
127
Boian, com. Ceanu Mare
Casă tradițională din Râșca, Jud. Cluj
128
Casă veche din lemn acoperită cu paie, Râturi com. Negreni
Râturi com. Negreni, iarna
129
„Târnaț” împodobit de sărbătoare. Râșca
Șură, Bologa, com. Poieni