BUCUREªTIUL ÎN CÃUTAREA EUROPEI / Bucharest in Search of … · 2016. 5. 6. · Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 112211

BBUUCCUURREEªªTTIIUULL ÎÎNN CCÃÃUUTTAARREEAA EEUURROOPPEEII // BBuucchhaarreesstt iinn SSeeaarrcchh ooff EEuurrooppee

ªef lucrãri dr. arh. / Assist. Prof. PhD Arch. BBooggddaann AAnnddrreeii FFEEZZII

[email protected]

RREEZZUUMMAATT

Auzim adesea despre Bucureºti cã este un oraº între Orient ºiOccident, cã a fost o capitalã a contrastelor ºi cã ar fi fostdenumit „Micul Paris”. Acest amalgam repetat pânã lasaturaþie eludeazã în parte una dintre cele mai mari reuºiteromâneºti ca urmare a unui efort susþinut de mai multegeneraþii, anume reformarea oraºului prin cãutareaneîntreruptã a apropierii de Europa occidentalã. Acestui lungºir de transformãri datorãm practic orice stradã mai latã de12 m, orice bulevard rectiliniu, orice chei al Dâmboviþei sau celemai multe dintre parcurile capitalei.Împins de nevoia reformãrii ºi de conºtiinþa apartenenþei laspaþiul occidental, începând cu secolul al XIX-lea, Bucureºtiulporneºte un lung proces de restructurare dupã modeleuropean. Capitala schimbã din temelii legislaþia, organizareaadministrativã, învãþãmântul. Oraºul înfãptuieºte lucrãri cedepãºesc realizãrile multor metropole mondiale.Cãutarea modelului european se aflã sub semnul unei dubleconjuncturi, mai întâi politice ºi apoi arhitecturale. De-a lungulsecolelor, þãrile române încearcã sã scape de sub influenþapoliticã a unui Orient vãzut ca opresiv. Mai întâi suzeranitateaPorþii, între 1716-1821 în Þara Româneascã, iar apoi ocupareaþãrii de cãtre trupele sovietice ºi impunerea regimului comunistau creat o reacþie adversã de cãutare a sprijinului Europeioccidentale. Una din cele mai clare exemplificãri a acestei relaþiine parvine prin intermediul cunoscutului arhitect George MateiCantacuzino, în pragul celui de al doilea Rãzboi Mondial:„Facem rãzboiul cãtre Orient, urmând linia destinului nostruistoric. Dar, acest rãzboi îl ducem pentru a ne elibera deinfluenþe vãtãmãtoare. Astfel, degajaþi vom privi cu mai multãpãtrundere ºi seninãtate civilizaþia Occidentului, care este înspiritul trecutului nostru. A fi Român nu înseamnã numai sã tenaºti pe pãmântul României, dar mai înseamnã o continuãprecizare a unei atitudini liber consimþite, sincer judecatã ºivrutã cu hotãrâre. Or, noi vrem Occidentul cu toatã disciplinalui spiritualã, cu toatã claritatea lui conceptualã1”.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: Bucureºti, Europa, arhitecturã, urbanism

AABBSSTTRRAACCTT

Bucharest is often described as a city between East and West,as being considered in the 19th century a capital of contrastsand as being called “The Little Paris”. Those constantlyrepeated ideas omit one of the most successful Romanianachievements as a result of sustained effort for severalgenerations, which is reforming the city by constantly followinga Western European model. This long series of transformationsare the basis for almost any street wider than 12 m, for everystraight avenue, for every bank of the river Dâmboviþa and formost of the parks.Motivated by the need for reform and by the consciousness ofbelonging to the Western Europe, at the beginning of from thenineteenth century, Bucharest started a long process ofrestructuring after the European model. The capital cityfundamentally changed the laws, the administration, theeducation system. The city accomplished achievements that, inthe 20th century, overtook important world metropolises.This search for the European model is due both to political andto architectural reasons. Over the centuries, the Romaniancountries tried to escape the political influence of the Orientseen as oppressive. The Ottoman suzerainty, between 1716-1821, and later then the Soviet troops which occupied thecountry and imposed the communist regime created a constantcounter-reaction of seeking for support to the West. One of theclearest examples of this point of view came from the famousRomanian architect George Matei Cantacuzino, on the eve ofWorld War II: “We go to war to the East, following ourhistorical destiny line. But we fight this war to free ourselvesfrom harmful influences. Thus, we shall look more deeply andwith more serenity to the Western civilization, which is in thespirit of our past. Being Romanian means not only being bornRomania, but it requires a continuous indication of aconsensual attitude, appreciated sincerely and felt vigorously.We want the West with all its spiritual discipline, with all itsconceptual clarity1”.

Keywords: Bucharest, Europe, architecture, urban ism

Motto:Soarta Bucureºtilor se va asemãna cu soarta tuturororaºelor Europei.(Anexã la Regulamentul organic din 1831)

MMooddeelluull ffrraanncceezz

La începtul secolului al XIX-lea, þinta cãutãriloroccidentale bucureºene va fi Franþa. Fenomenulacestei influenþe se bazeazã pe o conjuncturãdeosebitã: România gãseºte atât în Franþa cea maibunã susþinere politicã pentru realizarea idealurilornaþionale de Unire ºi Independenþã cât ºi în Paris celmai bun model mondial pentru restructurareaarhitecturalã ºi urbanã – devansând Viena, Barcelonaºi alte metropole europene. Având aceeaºi originelatinã ºi interese strategice comune, Parisul reprezintãcel mai bun sprijin pentru realizarea Românieimoderne. Ca ºi în cazul proclamãrii Regatului Italiei în1860, sprijinul acordat de Napoleon al III-leaPrincipatelor Române va fi decisiv. Unirea va fi urmatãde o reformã totalã a legislaþiei ºi a administraþieiromâneºti pe baze larg inspirate de modelul francez,justificând astfel entuziasmul românesc pentru „soralatinã”. Punctul culminant al influenþei franceze esteMarea Unire de la 1918. Prin misiunea generaluluiHenri Mathias Berthelot, Franþa va avea un roldeterminant în reorganizarea armatei române.Dincolo de raþiunile strategice, influenþa francezã înRomânia este dintotdeauna culturalã. O dimensiune aimpactului acesteia în viaþa ºi educarea elitelorromâne poate fi datã de faptul cã, între anii 1866 ºi1916, din 141 de miniºtri români, 101 ºi-au fãcut

studiile în Franþa sau în ºcoli de limbã francezã2. Doiimportanþi primari ai Bucureºtiului, EmanoilProtopopescu-Pache ºi Nicolae Filipescu, urmeazãaceeaºi filierã francezã. Însuºi regele Carol I alRomâniei, nãscut Hohenzollern, dar cu douã bunici

112222 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

Motto:The fate of Bucharest will resemble the fate of allcities of Europe.(Annex to the Organic Regulation of 1831)

TThhee FFrreenncchh MMooddeell

At the beginning of the nineteenth century, Francebecame the target of Bucharest searching for aWestern model. This influence is based on specialcircumstances: Romania found in France the bestpolitical support to achieve the ideals of nationalunification and independence and in Paris the bestmodel for the architectural and urban reforms – asParis was ahead of Vienna, Barcelona and other citiesin Europe. Sharing the same Latin origins and withcommon strategic interests, Paris was the bestsupport for the realization of modern Romania. Aswith the proclamation of the Kingdom of Italy, in1860, the support of Napoleon III for RomanianPrincipalities was decisive. The Union was followed bya total reform of the legislation and of theadministration based on the French model, thusfurthermore justifying the Romanian enthusiasm for“Latin sister”. French influence culminated with theGreat Union of 1918. The mission of General HenriMathias Berthelot, France will have a role in thereorganization of the Romanian army.Beyond strategic reasons, the influence of French inRomania was always a cultural one. The extent of theFrench education on Romanian elites is that largethat, between 1866 and 1916, 101 of 141 Romanianministers studied in France or in French-language

schools2. Two important mayors of Bucharest,Emanoil Protopopescu-Pache and Nicolae Filipescu,followed the same French course. King Carol I ofRomania himself, born Hohenzollern, but with twoFrench grandmothers, addressed politicians in French.

franþuzoaice, se adreseazã oamenilor politici în limbafrancezã. Influenþa culturalã francezã pregãteºte opþiuneapragmaticã pentru modelul arhitectural ºi urbanparizian. Într-adevãr, se poate afirma cã Parisul estesingurul oraº european care, la jumãtatea secolului alXIX-lea, se restructureazã ºi poate juca rolul de modelde regularizare pentru Bucureºti. Înainte caHaussmann sã devinã prefect al Senei, în 1853, eraudeja trasate primele noi bulevarde. Celelalte oraºeeuropene importante abia iniþiau marile lortransformãri: Ringul la Viena, începând din 1857,amenajarea Florenþei, capitala Italiei între 1865 ºi1870, sau planul de extindere al Barcelonei, datoratlui Ildefons Cerda, în 1859. Parisul va servi dreptmodel ºi pentru alte mari capitale europene ºi nunumai: Londra, Viena, Berlin ºi Roma, dar ºi pentru

Dresda sau Chicago3.În secolul al XIX-lea, arhitecþi francezi sau ºcoliþi laEcole des beaux-arts ocupã poziþii cheie înadministraþia bucureºteanã, precum MMiicchheellSSaanneejjoouuaanndd (1834-1835) sau XXaavviieerr VViillllaaccrroossssee (1842-1845 ºi 1855). În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, influenþa parizianã de la Ecole des beaux-arts esteîn continuare prezentã la conducerea Direcþiei dearhitecturã a primãriei prin intermediul arhitecþilorromâni care ºi-au fãcut studiile la Paris, precumDDuummiittrruu BBeerriinnddeeii, în 1861.Spre sfârºitul secolului al XIX-lea un mare numãr declãdiri reprezentative sunt proiectate de arhitecþifrancezi: Palatul Bãncii Naþionale, partea veche (1883-1885) – JJoosseepphh MMaarriiee CCaassssiieenn--BBeerrnnaarrdd ºi AAllbbeerrttGGaalllleerroonn [Paul-Louis-Albert Galleron]; ªcoalaNaþionalã de Poduri ºi ªosele (1885-1886) – Cassien-Bernard, Ateneul Român (1886-1888) – AlbertGalleron; Fundaþia Universitarã Carol I (1891-1895),Palatul Casei de Economii ºi Consemnaþiuni (1896-1900) ºi extinderea Palatului Cotroceni – PPaauull


The French cultural influence prepared the basis forthe pragmatic choice of Paris as architectural andurban model. Indeed, the French capital is the onlyEuropean city restructuring in the mid nineteenthcentury and, therefore, the only city which can act asa model for Bucharest. Before Haussmann becameprefect, in 1853, the first boulevards were alreadydrawn. The other major European cities just begantheir major transformations: the Ring in Vienna in1857, the development of Florence, capital of Italy,between 1865 and 1870, and Barcelona’s expansionplan, due to Idelfonso Cerda, in 1859. Paris will serveas a model not only for other European capitals, suchas London, Vienna, Berlin and Rome, but also for

Dresden or Chicago3.

During the 19th century, architects of French originsor trained at the Ecole des Beaux-Arts occupied keypositions in Bucharest administration, such as MMiicchheellSSaanneejjoouuaanndd (1834-1835) or XXaavviieerr VViillllaaccrroossssee (1842-

1845 and 1855). In the second half of the 19th

century, the French influence of the Ecole des Beaux-Arts is still present at the head of the Direction ofArchitecture of Bucharest through Romanianarchitects who studied on Paris, such as DumitruBerindei, in 1861.

In the late 19th century, a large number ofrepresentative buildings were designed by Frencharchitects: the National Bank building (1883-1885) –JJoosseepphh MMaarriiee CCaassssiieenn--BBeerrnnaarrdd and AAllbbeerrtt GGaalllleerroonn[Paul-Louis-Albert Galeron]; the National School ofBridges and Roads (1885-1886) – Cassien-Bernard, theRomanian Athenaeum (1886-1888) – Albert Galleron,the University Foundation Carol I (1891-1895), theCEC Bank (1896-1900) and extension Cotroceni Palace– PPaauull GGootttteerreeaauu [Jules-Paul-Alfred Gottereau]; thePalace of Justice – AAllbbeerrtt BBaalllluu (1890-1895),continued at the interior by the Romanian architectIon Mincu.


Palatul de Justiþie (1890-1895), arhitect Albert Ballu(doctorat) /The Palace of Justice (1890-1895), architect AlbertBallu (PhD works of the author)

Palatul Bursei ºi Camerei de Comerþ (1908-1911), arhitectªtefan Burcuº (Muzeul Municipiului Bucureºti) / The Palace of the Stock exchange and of the Chamberof commerce (1908-1911), architect ªtefan Burcuº(from the Museum of the City of Bucharest)

Palatul Casei de Economii ºi Consemnaþiuni (1896-1900),arhitect Paul Gottereau (Scanãri periodice) / The CEC Bank, architect Paul Gottereau (1896-1900)

GGootttteerreeaauu [Alfred-Jules-Paul Gottereau]; Palatul deJustiþie – AAllbbeerrtt BBaalllluu ((1890-1895) continuat lainterior de arhitectul român Ion Mincu.Printre primii arhitecþi români cu studii la Paris se aflãIacob Melic, cel care proiecteazã pavilionul Turciei dela Expoziþia Universalã de la Paris, din 1855, ºi apoi, la

Bucureºti, realizeazã cazarma Malmaison4, ºiarhitectul Dimitrie Berindei, devenit la întoarcerea înþarã ministru al lucrãrilor publice. Cea mai mare partea arhitecþilor români de pânã la Primul RãzboiMondial îºi face studiile la Paris, la Ecole des Beaux-Arts ºi realizeazã clãdiri emblematice pentruBucureºti: IIoonn MMiinnccuu, PPeettrree AAnnttoonneessccuu, II..DD.. BBeerriinnddeeii,AAlleexxaannddrruu SSããvvuulleessccuu, DDiimmiittrriiee MMaaiimmaarroolluu, ªªtteeffaannBBuurrccuuºº, PPaauull SSmmããrrããnnddeessccuu. ªaptezeci ºi patru dearhitecþi români obþin la Paris titlul de Diplomaþi deGuvern (DPLG), dintre care paisprezece lucreazã în

afara graniþelor româneºti5.Este de remarcat faptul cã, deºi dupã Primul RãzboiMondial influenþele arhitecturale se diversificã, Parisulrãmâne destinaþia predilectã unde studiazã arhitecþiiromâni. Mai mult, perioada de vârf în care românii îºi

fac studiile de arhitecturã la Paris este 1924-19296.Clãdiri importante sunt realizate în continuare dearhitecþi cu studii în Franþa, precum HHoorriiaa CCrreeaannggãã,GGeeoorrggee MMaatteeii CCaannttaaccuuzziinnoo, PPeettrree AAnnttoonneessccuu, PPaauullSSmmããrrããnnddeessccuu sau DDuuiilliiuu MMaarrccuu. Arhitecþi românidesfãºoarã activitãþi culturale atât în þarã cât ºi înstrãinãtate. Astfel, George Matei Cantacuzino estecolaborator al revistei L’Architecture d’aujourd’hui(1934-1936).În ceea ce priveºte învãþãmântul de arhitecturã,acesta este în mare parte inspirat de modelul francez,atât Secþia de Arhitecturã a ªcolii de Belle Arte dinBucureºti, înfiinþatã în 1865, cât ºi ªcoala Superioarãde Arhitecturã, înfiinþatã în 1904.Influenþa francezã mai joacã un rol important într-unalt caz, acela al apariþiei curentului neoromânesc sau


Among the first Romanian architects who studied inParis is Iacob Melic, who designed the pavilion ofTurkey at the Universal Exhibition in Paris of 1855,and later on, in Bucharest, designed the ??

Malmaison barracks4, and the architect DimitrieBerindei, who became the Minister of public Works.Most of Romanian architects before the First WorldWar studied in Paris at Ecole des Beaux-Arts anddesigned landmark buildings in Bucharest: IIoonn MMiinnccuu,PPeettrree AAnnttoonneessccuu, II..DD.. BBeerriinnddeeii,, AAlleexxaannddrruu SSããvvuulleessccuu,AAlleexxaannddrruu SSããvvuulleessccuu, DDiimmiittrriiee MMaaiimmaarroolluu, ÞÞtteeffaannBBuurrccuuþþ, PPaauull SSmmããrrããnnddeessccuu. Seventy-four Romanianarchitects obtained in Paris the title Diplomat by theGovernment (DPLG), fourteen of whom also worked

outside Romania5.It should be noted that, although after the WorldWar I architectural influences diversified, Parisremained the favorite destination where Romanianarchitects studied. Moreover, the peak period inwhich Romanians studied architecture in Paris is from

1924 to 19296. Important buildings were stilldesigned by architects educated in France, such asand HHoorriiaa CCrreeaannggãã, GGeeoorrggee MMaatteeii CCaannttaaccuuzziinnoo, PPeettrreeAAnnttoonneessccuu, PPaauull SSmmããrrããnnddeessccuu or DDuuiilliiuu MMaarrccuu.Romanian architects were involved in culturalactivities both in Romania and abroad, such asGeorge Matei Cantacuzino who collaborated with theFrench review L’Architecture aujourd’hui (1934-1936).The Romanian teaching of architecture it is largelyinspired by the French model, both the Departmentof Architecture at the School of Fine Arts inBucharest, established in 1865, and Superior School ofArchitecture, founded in 1904.French influence played another key role in thecreation of the neo-Romanian or national-Romanianarchitectural style, developed by French or Romanianarchitects trained at the Ecole des beaux-arts. It is thecase of the French architect Emile-André Lecomte du

naþional românesc prin intermediul unor personalitãþiºcolite în spiritul de la Ecole des beaux-arts. Printreacestea trebuie citat arhitectul francez Emile-AndréLecomte du Noüy, recomandat de Viollet le Ducpentru supravegherea lucrãrilor de la BisericaEpiscopalã Curtea de Argeº, care întreprinderestaurãri criticate dar care contribuie decisiv lacristalizarea stilului. Rolul cel mai important însintetizarea acestei miºcãri îl vor avea arhitecþiiromâni ºcoliþi în Franþa, precum IIoonn MMiinnccuu, PPeettrreeAAnnttoonneessccuu, GGhhiiccaa--BBuuddeeººttii, GGrriiggoorree CCeerrcchheezz.

RReeccttiiffiiccaarreeaa DDââmmbboovviiþþeeii ººii bbuulleevvaarrddeellee

Operele ridicate de arhitecþi români sau strãini au fostposibile datoritã unei vaste operaþiuni deînfrumuseþare ºi de însãnãtoºire a infrastructuriioraºului. Una dintre primele mari lucrãri întreprinse afost ºantierul pentru râul Dâmboviþa care, pe lângãlatura hidrotehnicã implicitã, prezintã caracteristicileunei mari strãpungeri haussmanniene de arterã decirculaþie, datoritã modificãrii aproape totale atraseului. Aceste lucrãri dominã activitatea urbanã aBucureºtiului între anii 1878 ºi 1887. Realizarea loreste condiþia sine qua non a dezvoltãrii urbane.Modificarea cursului râului, alimentarea cu apã, ca ºiasanarea unei treimi inundabile a oraºului serealizeazã în cadrul aceloraºi lucrãri. Fostul traseu alDâmboviþei este în prezent aproape de nerecunoscut,traversând zone peste care astãzi s-a construit. Estesãpatã o albie de râu mai adâncã cu 6 m iar traseuleste simplificat prin eliminarea braþelor secundare ºi ainsulelor din mijlocul râului. Importanþa edilitarã ºiurbanã a lucrãrilor la Dâmboviþa este esenþialã pentruBucureºti iar reuºita tehnicã va fi recunoscutã la scarãeuropeanã în anul 1939.Prin aplicarea pe scarã largã a procedurilor de tiphaussmannian la Bucureºti, prin exproprieri,strãpungeri ºi deschideri de noi cãi de comunicare,


Noüy, recommended by the famous Viollet Le Duc foroverseeing the work of the Curtea de Argeþ EpiscopalChurch, who realized a criticized restoration but leadto a decisive contribution to shaping the style. Themost important role in the synthesis of this movementwill have Romanian architects schooled in France, IIoonnMMiinnccuu, PPeettrree AAnnttoonneessccuu, GGhhiiccaa--BBuuddeeþþttii, GGrriiggoorreeCCeerrcchheezz.

RReegguullaarriizzaattiioonn ooff tthhee DDââmmbboovviiþþaa rriivveerr aanndd tthheebboouulleevvaarrddss

Works designed in Bucharest by Romanian andforeign architects were possible due to extensive“embellishment and cleaning-up” operation of thecity infrastructure. One of the first great works wasundertaken for the Dâmboviþa River which has, morethan hydrotechnics, the characteristics of a majorHaussmann breakthroughs due to the almostcomplete change of course. This works dominatedthe urban activity of Bucharest between 1878 and1887. Its completion is the sine qua non condition forthe urban development. Changing the river course, realizing the water supply,cleaning-up one third of the liable to flooding part ofthe city are accomplished with the same operation.The former course of the Dâmboviþa is now almostunrecognizable, crossing nowadays built areas. Thewhole river bed was lowered by 6 m and the coursewas simplified by removing the side branches and theislands in the middle of the river. The urbanimportance of these works is essential for Bucharestand the technical success will be recognized atEuropean level in 1939.By the large-scale application of Haussmannianprocedures in Bucharest, through expropriation,breakthroughs and open new communication paths,this Dâmboviþa enterprise opened the way for thenext big enterprise Bucharest: the boulevards.

aceste lucrãri deschid calea pentru urmãtoarea mareantreprizã bucureºteanã: bulevardele.Mecanismul haussmannian de reformare urbanã va fiintrodus în Bucureºti odatã cu votarea în 1864 alegislaþiei importatã din Franþa: Legea comunalã ºiLegea de expropriaþiune pentru causã de utilitatepublicã, din 1864. Prima aplicare a acestora începechiar în anul urmãtor, 1865, ducând la o operaþiuneurbanã de mare anvergurã: strãpungerea axei Est-Vest a capitalei. Bulevardul astfel realizat este o triplãreuºitã: ca arterã structurantã a oraºului, caperformanþã tehnicã ºi ca operaþiune financiarã.


The Haussmannian urban reform mechanism will beintroduced in Bucharest in 1864 by voting legislationimported from France: the Communal Law and theExpropriation law for public interest, in 1864. Theirfirst application started the very next year, in 1865,resulting in a big scale urban operation: the East-Westaxis crossing the entire city. The boulevard is a triplesuccess: a city structural road, a technical performanceand a financial achievement.The first segment of the East-West axis, the AcademyStreet, was opened between 1857 and 1858, in orderto create an esplanade in front of the Academy, now

Planul regularizãrii Dâmboviþei (lucrare doctorat) /The regularization plan of the Dâmboviþa river ((PhD works of the author)

Cel dintâi segment al axei Est-Vest, strada Academiei,este deschis între 1857 ºi 1858, pentru a realiza oesplanadã în faþa clãdirii omonime, actualmenteparte din actualul bulevard Regina Elisabeta.Prelungirea spre vest, pânã la strada Brezoianu, estemenþionatã în 1864 ºi aprobatã în 1865, ca o

continuare mai întâi pânã la Podul Mogoºoaiei7.O decizie de mare anvergurã este luatã la ºedinþaConsiliului comunal din 11 ianuarie 1865: creareaviitoarei axe Est-Vest al Bucureºtiului, pornind de la

Dâmboviþa ºi mergând pânã la bariera Iancului8. Seapreciazã cã „dacã aceastã stradã s-ar limita laStradele Colþei ºi Mogoºoaiei nu s-ar dobândiavantaje în proporþie cu sacrificiile”.Prelungirea acestei axe majore a oraºului în cealaltãdirecþie, la est de clãdirea Academiei [Universitãþii],este studiatã începând cu 1865 ºi decretatã în 1890,


part of the current boulevard Regina Elisabeta. Theextension to the west, up to the Brezoianu Street,was mentioned in 1864 and was approved in 1865, at

first as a continuation up to the Podul Mogoþoaiei7.An important decision is taken at the meeting of

municipal council of the 11th of January 1865: thecreation of the future East-West axis of Bucharest,starting from the Dâmboviþa and reaching the barrier

of Iancului8. It is estimated that “if this street wouldbe limited to Mogoþoaia corner it would not getbenefits in proportion to the sacrifices.”Extending this major axis of the city in the otherdirection, east from the Academy building[University], is studied from 1865 and decreed in1890, the nowadays boulevards Carol and PacheProtopopescu. The construction rhythm is extremelysustained because, in the 1890’s, the funding for new

„Interminabilul bulevard Elisabeta” (Scanãri periodice) / „The endless Elisabeta boulevard” (Scans from periodicals).

formatã din actualele bulevarde Carol I ºi PacheProtopopescu. Se lucreazã în ritm susþinut deoarece,în anii 1890, fondurile alocate de primãrie pentrustrãpungeri de noi bulevarde ating 33% din bugetulcomunei, valoarea lor maximã de pânã la perioada

interbelicã9.Faima acestei realizãri trece frontierele þãrii ºi, în1897, publicaþia parizianã Le monde moderne nedescrie aceastã arterã reflectând contrastele încãexistente: „interminabilul bulevard Elisabeta, pe care,în mijlocul clãdirilor impozante care îºi profileazã cumândrie cele patru etaje ºi al fluierãturilortramvaielor electrice cu fir aerian, apariþianeaºteptatã a unei cãruþe trasã de patru bivoliurmatã de un þãran în opinci creeazã o notã

pitoreascã dintre cele mai puternice10”.Folosind aceleaºi proceduri urbane preluate dupãmodelul francez este creatã ºi axa Nord-Sud, formatãdin actualele bulevarde: Lascãr Catargiu (decretat în1894), General Gheorghe Magheru (1894, 1906),Nicolae Bãlcescu (1894, 1911, 1913, 1914),I.C. Brãtianu ºi Dimitrie Cantemir (1912).Bucureºtiul zilelor noastre ar fi de neconceput fãrãaceastã serie de operaþiuni urbane de inspiraþiehaussmannianã aplicate la scara întregului oraº.

DDiivveerrssiiffiiccaarreeaa iinnfflluueennþþeelloorr eeuurrooppeennee

Începutul secolului XX aduce ºi diversificareinfluenþelor culturale occidentale. Acestea erau dejaprezente prin faptul cã, începând cu secolul al XIX-lea, pe lângã arhitecþii francezi ºi români cu studii laEcole des beaux-arts, care semneazã cele maiimportante edificii ale Bucureºtiului, activeazãprofesioniºti din diverse alte þãri europene.Oraºul are, în anii 1853, 1856 ºi 1858, un strãin caarhitect al oraºului, GGaaiittmmaann BBuurreellllii urmat deCChhaacchhyyoowwsscchhii.


avenues reached 33% of the city budget, themaximum value ever attained till the interwar

period9.The fame of these achievements is well knownabroad and, in 1897, the Paris journal Le mondemoderne describes the modern avenue reflecting thestill remaining contrasts: “the endless Elisabetaboulevard, which, in the midst of towering buildingslooming proudly their four floors and of the whistlesof electric trams with aerial wire, the suddenappearance of a cart with four buffalos followed by apeasant in sandals create one of the strongest

picturesque impressions.”10

Using the same urban procedures inspired by theFrench model were created the North-South axis,consisting of current boulevards: Lascar Catargiu(decreed in 1894), General Gheorghe Magheru (1894,1906), Nicolae Bãlcescu (1894, 1911, 1913, 1914), I.C.Brãtianu þi Dimitrie Cantemir (1912).Nowadays Bucharest would be unconceivablewithout the Haussmannian inspired series of urbanoperations applied at the scale of the entire city.

DDiivveerrssiiffiiccaattiioonn ooff tthhee EEuurrooppeeaann iinnfflluueenncceess

The beginning of the 20th century brings adiversification of the Western cultural influences.Those were already present by the fact that, since thenineteenth century, in addition to French andRomanian architects educated at the Ecole des Beaux-Arts, who signed the most important buildings, inBucharest worked professionals from variousEuropean countries.The city had, in 1853, 1856 and 1858, a foreign chiefarchitect, GGaaiittmmaann BBuurreellllii followed by CChhaacchhyyoowwsscchhii.

In the 19th century, in the capital city worked theViennese architects JJoohhaann VVeeiitt, KKoonnrraadd SScchhwwiinnkk,

În secolul al XIX-lea, în capitalã lucreazã arhitecþiivienezi JJoohhaann VVeeiitt, KKoonnrraadd SScchhwwiinnkk, FFrriieeddeerriicchhHHaarrttmmaannnn, EEmmiill RRiitttteerr vvoonn FFöörrsstteerr ºi AAnnttoonn HHeefftt.Regãsim clãdiri proiectate de arhitectul olandezJJoosseepphh SScchhiifffflleerr, de germanul JJuulliiuuss RReeiinniicckkee,elveþianul LLoouuiiss BBllaanncc sau dalmatul LLuuiiggii LLiippiizzeerr.În secolul XX, întâlnim în continuare la Bucureºti ºiarhitecþi strãini de alte origini decât cea francezã ºi,spre deosebire de secolul al XIX-lea, aceºtia au accesla comenzi importante, precum olandezul EEddmmoonnddvvaann SSaaaanneenn AAllggii, arhitectul american LLoouuiiss WWeeeekkss ºiinginerul de aceeaºi origine WWaalltteerr FFrrooyy (1931-1933)sau italianul GGiiuulliioo MMaaggnnii.În secolul al XIX-lea, Parisul nu este unica destinaþiede studii a românilor. AAlleexxaannddrruu OOrrããssccuu îºi facestudiile la Academia de Arte din Berlin ºi laBauakademie din München devenind apoi arhitectºef al oraºului, în 1848.Începutul secolului XX aduce diversificareainfluenþelor ºi a þãrilor unde studiazã arhitecþiiromâni. Astfel, o parte din aceºtia nu mai urmeazãfiliera Ecole des beaux-arts, în favoarea altor ºcoli.CCrriissttooffii CCeerrcchheezz urmeazã studii politehnice la Milano,IIoonn NN.. SSooccoolleessccuu face studii atât la Paris cât ºi laRoma, GGeeoorrggee MMaannddrreeaa studiazã la Dresda. Înperioada interbelicã apare prima generaþieromâneascã consideratã ca eliberatã de complexulOccidentului, pãrtaºã la schimbãrile culturaleeuropene. Un exponent al acesteia este MMaarrcceell IIaannccuu,care face studii de arhitecturã la Zürich.Stilistic vorbind, încercãrile sunt diverse. În principal,abordãrile pornesc de la stilul eclectic inspirat deEcole des beaux-arts pentru a ajunge la cel naþionalromânesc ºi, mai apoi, la modernism. Asistãm ºi laprezenþe de tip Art Nouveau sau la tentativeromantice cunoscute ºi sub numele de florentino-veneþiene.Referinþele bucureºtene sunt la acel momentinternaþionale. În 1935, în discutarea problemei de


FFrriieeddeerriicchh HHaarrttmmaannnn, EEnniill RRiitttteerr vvoonn FFöörrsstteerr andAAnnttoonn HHeefftt. Buildings were also designed by theDutch architect JJoosseepphh SScchhiifffflleerr, by the German JJuulliiuussRReeiinniicckkee, by the Swiss LLoouuiiss BBllaanncc and by theDalmatian LLuuiiggii LLiippiizzeerr.

In the 20th century, foreign architects other than

French continued to work and, unlike during the 19th

century, they reached access to importantcommissions, such as EEddmmoonndd vvaann SSaaaanneenn AAllggii, theAmerican architect LLoouuiiss WWeeeekkss and the engineerWWaalltteerr FFrrooyy (1931-1933) and the Italian GGiiuulliioo MMaaggnnii.

In the 19th century, Paris was not the only aneducational destination for Romanians. AAlleexxaannddrruuOOrrããssccuu studied at the Academy of Arts in Berlin andin Munich Bauakademie then became chief architectof the city, in 1848.

The early 20th century brought the diversification ofthe influences and of the countries where Romanianarchitects studied, therefore not only at the FrenchEcole des Beaux-Arts. CCrriissttooffii CCeerrcchheezz attendedpolytechnic studies in Milan, IIoonn NN.. SSooccoolleessccuu studiedin Paris but also in Rome, GGeeoorrggee MMaannddrreeaa studied inDresden. The interwar period brought the firstRomanian generation considered as freed from the“Western complex” and part of the European culturalexchanges. An important exponent of this generationis Marcel Iancu, who studied architecture in Zurich.From the stylistic point of view, the approaches werediversified. Basically, they ranged from the eclecticstyle inspired by the Ecole des Beaux-Arts to theRomanian national style and, later on, to modernism.One may also find the presence of Art Nouveau or ofthe romantic attempts known as the Florentino-Venetian style.

At the beginning of the 20th century, the referencesof Bucharest became international. In 1935, whilediscussing the problem of “housing for poor people”,

„locuinþe pentru populaþia nevoiaºã” sunt analizateîn detaliu Franþa, Italia, Spania, Austria, fãrã sã fie

însã uitate Statele Unite sau Uniunea Sovieticã11. În1936, chestiunea spaþiilor verzi este studiatã prinparalele cu „Franþa, Elveþia, Austria, Germania,

Cehoslovacia, Polonia12”.

CCoonncceeppþþiiiillee uurrbbaannee

Dupã 1900, modelul francez care continuã sã ducã lareformarea oraºului începe sã lase loc influenþelorgermane sau engleze. Interpretarea acestei deplasãriare adesea conotaþii politice, lãsând însã uitãriirealitatea pragmaticã. Bucureºtiul, oraº în plinãexpansiune, nu mai gãseºte model urban în Parisulcare refuzã sã mai anexeze comunele învecinate, ci lanemþi sau englezi, confruntaþi cu necesitateaplanurilor de extindere. Astfel, sunt utilizateconceptele de: „oraº grãdinã” (englez); „zonificare”(dupã zoning-ul american), „clase de construcþie”(dupã germanul Bauklassen sau dupã modelulimpunerilor de conformare arhitecturalã permise delegea englezã pentru construirea oraºelor de la1909). Aceastã rãspândire a ideilor se realizeazã, dinnou, prin intermediul arhitecþilor ºi inginerilor românice au fãcut studii în strãinãtate precum CincinatSfinþescu, personalitate de prim rang a urbanismului,beneficiar al unei burse de doi ani de specializarepentru urbanism ºi edilitate în Germania.

PPaarrccuurriillee.. OOrraaººuull--ggrrããddiinnãã

Începând cu secolul al XIX-lea, Bucureºtiul se va lansaîn organizarea sistematicã a spaþiilor verzi realizândun numãr important de grãdini ºi parcuri: grãdinaKiseleff (1845-1847), grãdina Ciºmigiu (1845-1860),Grãdina Botanicã (1885-1890), parcul PalatuluiCotroceni (început încã din 1860), parcul Carol (1894-


were examined in detail France, Italy, Spain, Austria,and reaching as far as the United States or the Soviet

Union11. In 1936, the issue of green zones is studiedin parallel with “France, Switzerland, Austria,

Germany, Czechoslovakia, Poland12”.

UUrrbbaann tthheeoorriieess

After 1900, the French model, which continues to bethe main inspiration for the city reform, begins toleave place for the German and English influences.The interpretation of this shift has often politicalconnotations, therefore omitting the pragmaticreasons. Bucharest, a city in expansion, could nolonger find a model in Paris, which refuses to annexthe neighboring villages, but in the Germans or theBritish cities which were faced with the need forexpansion plans. Thus, the new concepts imported byBucharest are the “garden city” (English), the“zoning” (after the American Zoning), the“construction classes” (from the German Bauklassenor from the model of architectural conformationobligations introduced by the English legislation in1909). The spread of ideas is again due to Romanianarchitects and engineers that studied abroad, such asCincinat Sfinþescu, a prominent urbanism personality,recipient of a scholarship for two years in Germany.

TThhee PPaarrkkss.. TThhee GGaarrddeenn CCiittyy

Since the 19th century, Bucharest will launch asystematic organization of green areas by creating alarge number of gardens and parks: the Kiseleffgarden (1845-1847), the Ciþmigiu garden (1845-1860), the Botanical garden (1885-1890), the park ofCotroceni Palace (begun in 1860), the Carol park(1894-1906), and peripheral areas of vegetation thatwill become, in the twentieth century, the National

1906), ca ºi zonele de vegetaþie perifericã care vordeveni mai târziu, în secolul XX, Parcul Naþional[Herãstrãu] (1912-1936).Primii care proiecteazã grãdini la Bucureºti suntgermanii ºi austriecii. Preambulul lucrãrilor pentrugrãdina Ciºmigiu este în 1830, sub direcþia arhitectuluiAA.. HHeellfftt, urmat de amenajarea grãdinii ºi a ºoseleiKiseleff ºi a grãdinii Ciºmigiu, ambele realizate dearhitectul peisagist vienez CCaarrll FFrriieeddrriicchh WWiillhheemmMMeeyyeerr (?-1852). Acestuia îi urmeazã UUllrriicchh HHooffffmmaannnn,profesor de botanicã ºi creator, între 1860 ºi 1866, alprimei grãdini botanice, apoi WW.. KKnneecchhtteell, directorulgrãdinilor ºi, începând din 1910, FFrr.. RReebbhhuuhhnn, care vareamenaja parcul Ciºmigiu.Germanul Ferdinand Lassalle va afirma cã Ciºmigiul

„întrece cu mult tot ce poate arãta Germania13” ºi cã,în ce priveºte grãdinile publice, nu existã alt oraº, înafarã de Paris, care se poate compara cu Bucureºtiuldin acest punct de vedere. Iar jurnalistul francezFrédéric Damé numeºte acest parc „grãdina Ciºmigiu,

al nostru Parc Monceau14”.Franþa este ºi ea reprezentatã prin peisagistulEEddoouuaarrdd RReeddoonntt, personalitate europeanã de primordin, care va concepe planurile pentru parcul Carol(1894-1906). Acesta este inaugurat cu prilejulExpoziþiei Naþionale din 1906, dedicat regelui Carol I.Una dintre mãsurile specific pariziene în organizareabulevardelor la Bucureºti sunt plantaþiile de arbori dealiniament. Acestea sunt menite sã echilibrezedeficitul vegetal în zonele intens construite ºi au fostutilizate pe marile artere.Concepþia de atunci privind ansamblul de mãsuriurbanistice la nivelul capitalei se va concretiza înviziunea oraºului-grãdinã.Abordarea româneascã a oraºului-grãdinã, deºiasemãnãtoare ca formã cu modelul englez, estefondatã pe o bazã diferitã: în Anglia aceasta este ocontra-reacþie la poluare ºi la dispariþia pãdurilor, la


Park [Herãstrãu] (1912-1936).The first to design gardens in Bucharest are theGermans and the Austrians. The preamble are thefirst works for the garden Ciþmigiu, in 1830, under thedirection of architect AA.. HHeellfftt, followed by the designfor the garden Ciþmigiu and for the garden ofKiseleff, both made ??by Viennese landscapearchitect CCaarrll FFrriieeddrriicchh WWiillhheellmm MMeeyyeerr (? -1852). Hewas followed by UUllrriicchh HHooffffmmaannnn, professor ofbotany and creator, between 1860 and 1866, of thefirst botanical garden, by WW.. KKnneecchhtteell, the director ofgardens and, since 1910, by FFrr.. RReebbhhuuhhnn, who willredesign the park Ciþmigiu.The German FFeerrddiinnaanndd LLaassssaallllee said that Ciþmigiu

“surpasses all that can show Germany13”, and that inthe public gardens, there is no other city except Paris,which is comparable to Bucharest from this point ofview. The French journalist Frédéric Dame called this

park “the Ciþmigiu garden, our Parc Monceau.14”France is also represented by the landscapist EEddoouuaarrddRReeddoonntt, outstanding European personality, who willdesign plans for the park Carol (1894-1906). It wasinaugurated on the occasion of National Exhibition in1906, dedicated to King Carol I.One of the specific Parisian measures applied inBucharest was organizing tree planting alignment.They are designed to balance the vegetation deficit indensely built areas and have been used on majoravenues.Later on, the whole concept of the urban measureswill result in a city-garden planning.The Romanian city-garden approach, although similarin form to the English one, was due to a differentbasis: in England it was a counter-reaction topollution and the disappearance of forests, while inBucharest it was a historical continuity. Bucharest in

the 19th century was a city full of vegetation, having,

in 1879, 67% green areas15. Without fortifications,

Bucureºti este o continuitate istoricã. Bucureºtiulsecolului al XIX-lea este un oraº plin de vegetaþie,

având, în 1879, 67% spaþii verzi15. Lipsit defortificaþii, Bucureºtiul se întinde pe un perimetruvast, un amestec de clãdiri, grãdini ºi terenuricultivate. Dupã cum afirma, în 1917, elveþianulEEuuggèènnee PPiittttaarrdd,, „„Bucureºtiul este un vast oraº-

grãdinã16”.Unele elemente ale proiectului de oraº-grãdinã apardefinite în mod clar în 1901, în Raportul directoruluide Lucrãri tehnice, Al. Davidescu, asupra perimetrului

oraºului Bucureºti17. Raportul este un document care


Bucharest spanned on a wide area, with a mixture ofbuildings, gardens and cultivated lands. As the SwissEugene Pittard stated in 1917, “Bucharest is a large

garden city16”.Some elements of the garden city project appearclearly defined in 1901, in the Report of the Directorof Technical Works, Al. Davidescu, Over the Perimeter

of Bucharest17. The document plans to “provide thecity limit with a planted area of at least 200 m width.”This area reminds the “green belt” and the “GrandBoulevard” of 100 m width of the Ebenezer Howard’spublications and also the studies of Eugene Hénard

Parcul Carol vechi / The old Park Carol Sursa/Source: wikimedia

se „prevedea la limita oraºului o zonã plantatã de celpuþin 200 m lãrgime”. Aceastã zonã aminteºte atâtde „centura verde” ºi de „marele bulevard” de 100 mlãþime din lucrarea lui Ebenezer Howard cât þi destudiile lui Eugène Hénard privitoare la Paris.În 1915 primãria studiazã proiectul unei centuri verzi,largi de 200-300 m, în jurul capitalei. O centurã deplantaþii este prevãzutã ºi de Planul general desistematizare din 1921. În anii 1928 ºi 1933 se aprobãcrearea unei centuri plantate cu arbori, menitã sã

limiteze extinderea oraºului18. Ideea de centurãverde este menþionatã ºi într-un studiu al lui DuiliuMarcu din 1932. În Planul director de sistematizare din 1935 dispareprevederea de a realiza o centurã verde în favoareaunor „pinteni” de vegetaþie mai apropiaþi de parcurileperiferice pariziene decât de ideile lui EbenezerHoward. Concepþia corespunde realizãrii parculuiNaþional [Herãstrãu], inaugurat în 1936.

BBuuccuurreeººttiiuull iinntteerrbbeelliicc,, ddeezzvvoollttaarree llaa nniivveell mmoonnddiiaall

Evoluþia Bucureºtiului începând cu secolul al XIX-leaeste impresionantã: dintr-o întinsã capitalã cu aspectde mare sat, amestec de lux ºi sãrãcie, de Orient ºiOccident, oraºul ajunge, între cele douã rãzboaiemondiale, sã devanseze o bunã parte din metropoleleeuropene în ceea ce priveºte operaþiunile urbane ºi sãfie recunoscut pe plan internaþional ca având uneledin cele mai importante realizãri ºi „ºtiinþeurbanistice” din lume.În acest oraº al contrastelor, viteza progresului esteuluitoare. În anul 1854, se instaleazã primele liniitelegrafice ºi, pe 27 iulie 1865, Principatele Uniteaderã la Convenþia telegraficã internaþionalã de laParis. În aprilie 1857, Bucureºtiul este primul oraº dinlume care introduce iluminatul public cu petrollampant, folosind bogatele zãcãminte din zona


for Paris.In 1915, the city council studied a project for a greenbelt 200-300 m wide around the capital. A belt is alsoplanned by the General Master Plan of 1921.Between 1928 and 1933 was approved the creationof a planted tree belt, designed to limit the expansion

of the city18. The idea of ??green belt is alsomentioned in a study by the architect Duiliu Marcu, in1932.In the 1935 General Master Plan, the green beltdisappears in favor of “spurs” of vegetation, closer toParisian peripheral parks than to the ideas ofEbenezer Howard. This concept corresponds to theopening of the National park [Herãstrãu],inaugurated in 1936.

TThhee iinntteerrwwaarr BBuucchhaarreesstt,, ccoommppaarraabbllee ttoo ootthheerr cciittiieess wwoorrllddwwiiddee

The evolution of Bucharest starting from the 19th

century is impressive: starting from a large capitallooking like a big village, a mixture of luxury andpoverty, a blend of East and West, the city succeeded,between the two World Wars, in overcoming much ofthe European cities in terms of urban operations andin being internationally recognized as having some ofthe most important achievements and “urbanscience” in the world.In this city of contrasts, the speed of progress isamazing. In 1854, the first telegraph lines wereinstalled, and on July 27, 1865, the United RomanianPrincipalities adhere to the international telegraphicParis Convention. In April 1857, Bucharest is the firstcity in the world to introduce public lighting air gas,

using the rich deposits in the oilfields of Ploesti19.One can understand the amazement of the GermanLasse, who notes that the Romanian capital stilllacked good roads, but has telegraph lines with

petroliferã a Ploieºtiului19. Putem înþelege uimireagermanului Lassale care remarcã, în capitala românã,lipsa unor drumuri bune, dar existenþa telegrafului cuViena, iluminatul cu gaz aerian înaintea pavãriituturor strãzilor: „rezultatele cele mai noi ºi maiavansate ale culturii moderne, fãrã a se fi realizatnimic care sã preceadã aceste rezultate”.În 1890, anul de maxim efort edilitar dupãrectificarea Dâmboviþei, administraþia vãdeºte olegitimã mândrie într-un tip de întrecere regionalã. Înºedinþa Consiliului comunal din 14 mai 1890, primarulEmanoil Protopopescu-Pache constatã cã oraºulPesta, mulþumitã mãsurilor inteligente ºi energice aleadministraþiei a fãcut mari progrese ºi chiar Bulgariaar face tot ce îi stã în putere pentru a egala

Bucureºtiul20.Dupã 1900, capitala începe sã se compare cu diversealte oraºe ale Europei. Analiza bugetarã se face întreBucureºti ºi Pesta. Problema irigãrii grãdinilor ia înconsiderare situaþia din Berlin, Paris ºi Lille, dar ºi

încercãrile realizate în Anglia ºi în Germania21.La începutul secolului XX, Bucureºtiul depãºeºte fazaasimilãrii modelelor europene pentru a intra în fazasincroniei. Dacã, la Bucureºti, prima strãpungere„haussmannianã” dateazã din 1865, ºi este urmatã deo lungã serie de lucrãri urbane realizate la sfârºitulsecolului al XIX-lea, celelalte oraºe europene, undehaussmannismul a generat lucrãri de anvergurã, nu sepot lãuda cu atâta. Bruxelles-ul deschide bulevardeleHainaut, Nord ºi Anspach între 1867 ºi 1871. Proiectulde strãpungere pentru Via Nazionale la Roma esteadoptat în 1871, la ºase ani dupã prima strãpungere„haussmannianã” din Bucureºti. Praga îºi realizeazãstrãpungerile dupã 1893, Zagreb dupã 1896.Madridul adoptã legislaþia pentru reforma internã în1895, iar marile deschideri de artere se realizeazã laMadrid în prima jumãtate a secolului XX, precumGran Via, între 1904 ºi 1948.


Vienna and air gas lighting before paving all streets:“the latest and most advanced results of modernculture, without having done anything to precedethese results.”In 1890, the year of maximum financial effort afterthe correction of the river Dâmboviþa, theadministration proves a legitimate pride in a kind ofregional competition. In the meeting of the municipal

council of 14th of May 1890, the mayor EmanoilProtopopescu-Pache finds that Bucharest, thanks tothe intelligent measures and energeticadministration, has made great progress and even

Bulgaria would do all it can to match the capital20.After 1900, the urban development level of the citybecame comparable to various other Europeanmetropolises. Budget comparisons were drawnbetween Bucharest and Pesta. The problem of gardenirrigations take into account the situation in Berlin,Paris and Lille, and of the attempts made in England

and Germany21.

In the early 20th century, Bucharest goes beyond thephase of assimilating European models and enters inthe phase of synchrony. While in Bucharest the firstHaussmannian street opening dates from 1865 and isfollowed by a long series of urban worksaccomplished at the end of the nineteenth century,other European cities, where large Haussmannianwork were done, stayed clearly behind. Brusselsopens the avenues Hainaut, North and Anspachbetween 1867 and 1871. The project for ViaNazionale in Rome is adopted in 1871, six years afterthe first Haussmannian boulevard in Bucharest.Prague made its street opening after 1893, Zagrebafter 1896. Madrid adopted an internal legislationreform in 1895, and major arteries openings were

made at Madrid only in the first half of the 20th

century, such as Gran Via, between 1904 and 1948.

Grija de a controla extinderea Bucureºtiului estesemnul maturizãrii privind concepþiile urbane. Ea setraduce prin Concursul pentru realizarea unui proiectgeneral de urbanism al oraºului Bucureºti din 1906transpus în Planul general de sistematizare din 1921.Prin concursul din 1906, Bucureºtiul devanseazã maricapitale europene. Concursul pentru planificareaMarelui Berlin are loc între 1908 ºi 1910. Capitala


The Concern for controlling the expansion ofBucharest was a sign of maturation of urbanconcepts. It took shape into the Competition for theMaster Plan Project of Bucharest, in 1906, transposedthe 1921 Bucharest Materplan. With the 1906contest, Bucharest steps ahead major Europeancapitals. The Competition for the Great Berlin Plan

Bulevardul Brãtianu (actualul Nicolae Bãlcescu) / The Brãtianu Boulevard (nowadays Nicolae Bãlcescu)Sursa/Source: www.pmb.ro

Franþei lanseazã concursul deschis pentru stabilireaunui plan de amenajare si de extindere a Parisului în1919, iar Milano în 1927. Numai Viena lansaseconcursul sãu mai devreme, în 1893.Experienþa de restructurare ºi extindere urbanã aBucureºtiului duce la crearea unui învãþãmântspecializat, într-o relativã sincronizare cu practicamondialã.Realizãrile bucureºtene ajung sã fie cunoscute înstrãinãtate nu numai prin intermediul cãlãtorilor, caîn secolul al XIX-lea, ci mai ales prin articolele despecialitate apãrute în publicaþii europene.Fiind deja cunoscut la nivel mondial, Bucureºtiulajunge, dupã o lungã perioadã de copiere amodelului occidental, sã fie considerat la niveleuropean ca model de „ºtiinþã comunalã” ºi plasatalãturi de Franþa. În 1934, raportul vicepreºedinteluigerman K. Jeserich prezentat la ConferinþaPreliminarã a Uniunei Internaþionale a Oraºelor ºiAutoritãþilor Locale din Lyon precizeazã: „Alãturi deFranþa, trebuie citatã România, ssiinngguurraa þþaarrããeeuurrooppeeaannãã ccaarree îînncceeaarrccãã ssãã îînnttooccmmeeaassccãã oo ººttiiiinnþþãã

ccoommuunnaallãã iinnddiivviidduuaallãã.22”.

În 1938, Bucureºtiului îi revine organizareaConferinþei Birourilor Permanente ale InstitutuluiInternaþional de ªtiinþe Administrative ºi, pentruîntâia datã simultan cu aceasta, a Conferinþei UniuneiInternaþionale a Oraºelor ºi Administraþiilor Locale, cuo participare ce porneºte din Turcia, strãbate þãrileeuropene ºi ajunge pânã în America iar capacitateaRomâniei stârneºte interesul mondial.Lucrãrile edilitare ale capitalei ajung sã fie rãsplãtite,în 1939, cu prilejul Expoziþiei Internaþionale a Apei dela Liège. Uzinele comunale din Bucureþti primescMedalia de aur pentru lucrãrile hidraulice ºi, deasemenea, Marele premiu pentru lucrãri edilitare ºide urbanism.


took place between 1908 and 1910. The Frenchcapital launched its contest for the expansion plan ofParis in 1919 and Milan in 1927. Only Vienna launchedits contest earlier than Bucharest, in 1893.The experience of urban restructuring and expansionof Bucharest lead to a specialized school, in synchronywith world practice.Bucharest achievements became known abroad notonly through voyagers, as in the nineteenth century,but through major European publications.After a long period of copying Western models,Bucharest got to be considered in Europe as a modelof “city science” and placed alongside France. In 1934,the report of the German vice-president K. Jeserich,presented at the Preliminary Conference of theInternational Union of Cities and Local Authorities, inLyon stated: “Along with France, should be citedRomania, tthhee oonnllyy EEuurrooppeeaann ccoouunnttrryy tthhaatt ttrriieess ttoo

eessttaabblliisshh aann iinnddiivviidduuaall uurrbbaann sscciieennccee.22”In 1938, Bucharest has the organization of theConference of Permanent Bureaus of theInternational Institute of Administrative Sciences and,for the first time simultaneously with this, of theConference of the International Union of Cities andLocal Authorities with the participation that spannedfrom of Turkey, run through European countries andextended to America and during which Romania’sachievements stirred worldwide interest.The public works of the capital were generouslyrewarded, in 1939, during International WaterExhibition in Liège. Bucharest’s city plants receivedthe Gold Medal for hydraulic works and the GreatPrize for urban works and city planning.For the Romanian capital, the World War II and thenthe communist Iron Curtain led to ignoring, both athome especially in the West, the history of the cityand to the interruption of one of the mostspectacular urban developments in Europe.

Pentru capitala României, venirea rãzboiului ºi apoiinstaurarea de cãtre comuniºti a Cortinei de Fier a dusla ignorarea, atât în þarã cât mai ales în Occident, aistoriei oraºului ºi la întreruperea uneia dintre cele maispectaculoase evoluþii urbane europene.

SSiittuuaaþþiiaa aaccttuuaallãã

Dupã ruptura cu Occidentul din timpul dictaturiicomuniste, Bucureºtiul reînnoadã relaþiile cu Europa ºicu propriul trecut, începând cu anul 1990. Revenireaeste însã un proces de lungã duratã, iar capitalaRomâniei anilor 2000 pare sã fi regresat cu mai multde un secol. Realitatea ultimilor ani este asprucriticatã atât prin declaraþiile Ordinului Arhitecþilordin România cât ºi prin rapoartele experþiloreuropeni.Dupã ieºirea din comunism, soluþia adoptatã deRomânia este reapropierea de Occident prinintegrarea, în 2007, în Uniunea Europeanã. Obligaþiileasumate de-a lungul aderãrii sunt însã implementatelent ºi parþial, ceea ce întârzie apariþia efectelorbenefice. Pentru capitala României, continuitateaprin recurgerea la tradiþiile istorice bucureºtene cât ºineo-europenizarea converg cãtre aceleaºi concluziiurbane: respectarea legislaþiei ºi a regulamentelor,reintroducerea concursurilor de arhitecturã,consultarea populaþiei în chestiunile ce privesc oraºul,protecþia parcurilor, rezolvarea problemelor de trafic.Capitalei îi rãmâne sã revinã la propriile tradiþiieuropene astfel încât visul întrerupt al arhitectuluiMarcel Iancu, din 1935, sã devinã realitate:„Bucureºtiul astfel refãcut va fi în 50 de ani un oraºfericit ºi sãnãtos, un oraº grãdinã, cu parcuri ºi

palate23”.


NNoowwaaddaayyss ssiittuuaattiioonn

After half a century of break with the West duringthe communist dictatorship, Bucharest resumedrelations with Europe and with its past, since 1990.But the recovery is a long process and Romania’s post-communist capital seems to have regressed morethan a century. The reality of the last years is stronglycriticized both by the statements of the ArchitectsChamber of Romania and by the European expertreports.After exiting the communism period, the solutionadopted by Romania is once again therapprochement with the West by integrating, in2007, the European Union. Obligations duringaccession are only slowly and partially implemented,which delays the occurrence of beneficial effects. ForBucharest, continuing the historical traditions and theneo-Europeanisation converge to the sameconclusions: the respect of the laws and regulations,the need for competitions of architecture andurbanism, the public consultation on matters relatingto the city, to the parks protection, to solving trafficproblems.The capital should therefore come back to her formerEuropean tradition in order to fulfill the 1935 brokendream of the architect Marcel Iancu: “This restoredBucharest will be in 50 years a happy and healthy city,

a garden city, with parks and palaces. 23”

AArrttiiccooll pprreezzeennttaatt îînn ccaaddrruull sseessiiuunniiii ddee ccoommuunniiccããrriiººttiiiinnþþiiffiiccee ccuu ppaarrttiicciippaarree iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã „„UUppggrraaddee..DDeezzvvoollttaarree pprriinn ccoonnttiinnuuiittaattee””,, UUnniivveerrssiittaatteeaa ddeeAArrhhiitteeccttuurrãã ººii UUrrbbaanniissmm „„IIoonn MMiinnccuu””,, BBuuccuurreeººttii,, 2233--2244mmaarrttiiee 22001111

SSuurrsseellee iimmaaggiinniilloorrPrimãria Municipiului Bucureºti. Biblioteca AcademieiRomâne. Muzeul Municipiului Bucureºti. Wikimedia.Cãrþi poºtale de epocã.

NNoottee

1 George Matei Cantacuzino. „Orient – Occident”.Simetria, iarna 1941-1942, vol. 4, p. 15.2 Sultana Craia. Francofonie ºi francofilie la români.Bucureºti, 1995, p. 30.3 Philippe Gresset. „L’urbanisme de Georges Haussmannvu d’ailleurs. A propos des opinions de spécialistes àLondres et Berlin”, Paris. Haussmann. «Le Parid’Haussmann». Paris, 1991, p. 320.4 „Iacob I. Melic arhitect”, Arhitectura. Bucureºti, ian.-mar. 1941, nr. 1, p. 46.5 Marie-Laure Crosnier Leconte. „L’Enseignement del’architecture en France et les élèves étrangers : le casroumain”, Revue roumaine d’histoire de l’art. Série beaux-arts. Bucureºti, tom XXXVI-XXXVII, 1999-2000, p. 81-101,apud Mihaela Criticos, Ana Maria Zahariade. La mémoiredes murs. L’esprit français dans l’architecture roumaine.Bucureºti, 2006, p. 165.6 Ibidem7 Arhivele Naþionale, Fondul Ministerului LucrãrilorPublice, 1830-1944, ordonanþa nr. 7794 din 19 dec. 1864,dos. 4/1864, f. 2 ºi f. 3 r/v.8 Idem, f. 12, r/v ºi 13 r.9 Cincinat Sfinþescu. „Urbanistica specialã”, Urbanismul.Monitor al uniunii oraºelor din România, XI (III). Bucureºti,sept.-oct. 1934, nr. 9-10, p. 396.10 Jean Loverno. „Bucarest”, Le monde moderne. Paris,1897, III, p. 1.11 Gh Vîrtosu. op. cit. p. 92-93.12 Gh. Nicolau-Bârlad. Problema pãdurilor de agrement


PPaappeerr pprreesseenntteedd iinn tthhee IInntteerrnnaattiioonnaall SScciieennttiiffiiccRReesseeaarrcchh CCoommmmuunniiccaattiioonn sseessssiioonn ““UUppggrraaddee..DDeevveellooppmmeenntt bbyy ccoonnttiinnuuiittyy””,, ““IIoonn MMiinnccuu”” UUnniivveerrssiittyyooff AArrcchhiitteeccttuurree aanndd UUrrbbaanniissmm,, 22001111,, 2233--2244 ooff mmaarrcchh..

IImmaaggee ssoouurrcceessBucharest City Council. The Library of the RomanianAcademy. The Museum of the Municipality ofBucharest. Post cards

NNootteess

1 George Matei Cantacuzino. „Orient – Occident”.Simetria, 1941-1942, vol. 4, p. 15.2 Sultana Craia. Francofonie ºi francofilie la români.Bucureºti, 1995, p. 30.3 Philippe Gresset. „L’urbanisme de Georges Haussmannvu d’ailleurs. A propos des opinions de spécialistes à Londreset Berlin”, Paris. Haussmann. «Le Pari d’Haussmann». Paris,1991, p. 320.4 „Iacob I. Melic arhitect”, Arhitectura. Bucureºti, ian.-mar. 1941, nr. 1, p. 46.5 Marie-Laure Crosnier Leconte. „L’Enseignement del’architecture en France et les élèves étrangers : le casroumain”, Revue roumaine d’histoire de l’art. Série beaux-arts. Bucureºti, tom XXXVI-XXXVII, 1999-2000, p. 81-101,apud Mihaela Criticos, Ana Maria Zahariade. La mémoiredes murs. L’esprit français dans l’architecture roumaine.Bucureºti, 2006, p. 165.6 Ibidem7 Arhivele Naþionale, Fondul Ministerului LucrãrilorPublice, 1830-1944, ordonanþa nr. 7794 din 19 dec. 1864,dos. 4/1864, f. 2 þi f. 3 r/v.8 Idem, f. 12, r/v þi 13 r.9 Cincinat Sfinþescu. „Urbanistica specialã”, Urbanismul.Monitor al uniunii oraºelor din România, XI (III). Bucureºti,sept.-oct. 1934, nr. 9-10, p. 396.10 Jean Loverno. „Bucarest”, Le monde moderne. Paris,1897, III, p. 1.11 Gh Vîrtosu. op. cit. p. 92-93.12 Gh. Nicolau-Bârlad. Problema pãdurilor de agrement din

din jurul Municipiului Bucureºti. Bucureºti, 1936.13 Constantin C. Giurescu. op. cit. p. 144.14 Annuaire de Roumanie. Bucureºti, 1885, p. 173.15 Annuaire général de Roumanie (officiel) pour 1879.Editeurs-propriétaires Frédéric Damé et Emile Galli.Bucureºti, 1879, p. 158.16 Eugène Pittard. La Roumanie. Paris, 1917, p. 78-79.17 „Raportul directorului de Lucrãri tehnice, Al.Davidescu”, Monitorul comunal al Primãriei Bucuresci.Bucureºti, 21 oct. 1901, nr. 29, p. 452-453.18 Cincinat Sfinþescu. „Planul director de sistematizare.Rezumat al memoriului justificativ”, Urbanismul. Monitor aluniunii oraºelor din România, XI (II). Bucureºti, 1935, nr. 1-6, p. 4.19 Alexandru Cebuc. „Contribuþii la istoricul iluminatuluidin capitalã pînã la anul 1900”, Bucureºti. Materiale deistorie si muzeografie. Bucureºti, 1965, II, p. 104.20 ªedinþa Consiliului comunal din 14 mai 1890, Monitorulcomunal al Primãriei Bucuresci. Bucureºti, 1 iul. 1890, nr. 25,p. 304.21 ªedinþa Consiliului comunal din 4 noiembrie 1908,Monitorul comunal. Bucureºti, 14 dec. 1908, nr. 50, p. 664.22 Raportul vicepreºedintelui german K. Jeserich prezentatla Conferinþa Preliminarã a Uniunei Internaþionale aOraºelor ºi Autoritãþilor Locale, Lyon, iulie 1934, publicat înK. Jeserich „ªtiinþa comunalã ca doctrinã ºi obiect decercetare ºtiinþificã în þãrile civilizate”. Urbanismul, ian.-feb.1937, XIV (VI), nr. 1-2. p. 75-76.23 Marcel Iancu, Cãtre o arhitecturã a Bucureºtiului.Bucureºti, [1935?], p. 7-20, apud Uniunea Arhitecþilor dinRomânia. Centenar Marcel Iancu 1895-1995. Bucureºti:Simetria/ Uniunea Arhitecþilor din România, 1996, p. 240.


jurul Municipiului Bucureºti. Bucureºti, 1936.13 Constantin C. Giurescu. op. cit. p. 144.14 Annuaire de Roumanie. Bucureºti, 1885, p. 173.15 Annuaire général de Roumanie (officiel) pour 1879.Editeurs-propriétaires Frédéric Damé et Emile Galli.Bucureºti, 1879, p. 158.16 Eugène Pittard. La Roumanie. Paris, 1917, p. 78-79.17 „Raportul directorului de Lucrãri tehnice, Al.Davidescu”, Monitorul comunal al Primãriei Bucuresci.Bucureþti, 21 oct. 1901, nr. 29, p. 452-453.18 Cincinat Sfinþescu, „Planul director de sistematizare.Rezumat al memoriului justificativ”, Urbanismul. Monitor aluniunii oraºelor din România, XI (II). Bucureºti, 1935, nr. 1-6, p. 4.19 Alexandru Cebuc, „Contribuþii la istoricul iluminatuluidin capitalã pînã la anul 1900”, Bucureºti. Materiale deistorie si muzeografie. Bucureºti, 1965, II, p. 104.20 ªedinþa Consiliului comunal din 14 mai 1890, Monitorulcomunal al Primãriei Bucuresci. Bucureºti, 1 iul. 1890, nr. 25,p. 304.21 Þedinþa Consiliului comunal din 4 noiembrie 1908,Monitorul comunal. Bucureºti, 14 dec. 1908, nr. 50, p. 664.22 Raportul vicepreºedintelui german K. Jeserich prezentatla Conferinþa Preliminarã a Uniunei Internaþionale aOraºelor ºi Autoritãþilor Locale, Lyon, iulie 1934, publicat înK. Jeserich „ªtiinþa comunalã ca doctrinã ºi obiect decercetare ºtiinþificã în þãrile civilizate”. Urbanismul, ian.-feb.1937, XIV (VI), nr. 1-2. p. 75-76.23 Marcel Iancu, Cãtre o arhitecturã a Bucureþtiului.Bucureþti, [1935?], p. 7-20, apud Uniunea Arhitecþilor dinRomânia. Centenar Marcel Iancu 1895-1995. Bucureºti:Simetria/ Uniunea Arhitecþilor din România, 1996, p. 240.


BBiibblliiooggrraaffiiee // BBiibblliiooggrraapphhyy

BRÃTULEANU, Anca, „L’influence française sur l’architecture de la petite bourgeoisie roumaine”, French Cultural Studies,Bucks: Alpha Academic, oct. 2000, volum 11, part. 3, nr. 33.CRAIA, Sultana, Francofonie ºi francofilie la români, Bucureºti: Demiurg, 1995CROSNIER LECONTE, Marie-Laure, „L’Enseignement de l’architecture en France et les élèves étrangers : le cas roumain”,Revue roumaine d’histoire de l’art. Série beaux-arts. Bucureºti, tom XXXVI-XXXVII, 1999-2000DURANDIN, Catherine, Histoire des Roumains. Paris: Fayard, 1995, Istoria românilor, Iaºi, Institutul European, 1998ELIADE, Pompiliu, De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie. Paris: [s.n.], 1898, Influenþa francezã asupraspiritului public în România, Bucureºti, Univers, 1982; Bucureºti: Humanitas, 2000FEZI, Bogdan Andrei, „Amploarea dezvoltãrii urbane bucureºtene înainte de cel de-al Doilea Rãzboi Mondial”, Arhitext.Bucureºti, 2009, nr. 10FEZI, Bogdan Andrei, Bucarest et l’influence française: entre modele et archétype urbain: 1831-1921, Paris, L’ Harmattan,2005FEZI, Bogdan Andrei, „Bucarest, le « petit Paris des Balkans », L’architecte roumain Duiliu Marcu, diplômé de l’École desbeaux-arts”, Livraisons d’histoire de l’architecture, Paris, 2004, nr. 8FEZI, Bogdan Andrei, „Bucarest, « le Petit Paris ». Un siecle de voirie, réseaux, hydraulique. 1831-1939”, Edifice & Artifice.Histoires constructives. Paris: Picard, 2010FEZI, Bogdan Andrei, „Bucureºti – « Micul Paris », între mit ºi realitate”/„Bucarest – le « Petit Paris », entre mythe etréalité”, Influenþe franceze în arhitectura ºi arta din România secolelor XIX ºi XX/ Influences françaises dans l’architectureet l’art de la Roumanie des XIXe et XXe siècles. Bucureºti: Editura Institutului Cultural Român, 2006FEZI, Bogdan Andrei, „Procedurile urbane de secol XIX, la Bucureºti”, Arhitext. Bucureºti, 2009, nr. 11IORGA, Nicolae, Istoria Bucureºtilor, Bucureºti, Monitorul Oficial ºi Imprimeria Statului, 1939LASCU, Nicolae, Legislaþie ºi dezvoltare urbanã. Bucureºti 1831-1952. Doctorat. Bucureºti, IAIM, 1997.MUCENIC, Cezara, Bucureºti, un veac de arhitecturã civilã, secolul al XIX-lea. Bucureºti, Silex, 1997.OLTEANU, Radu, Bucureºtii în întâmplãri ºi date, Bucureºti, Paideia, 2002POPESCU, Ioana, POPESCU-CRIVEANU, Irina, POPESCU, Toader, CRITICOS, Mihaela, ZAHARIADE, Ana Maria, La mémoiredes murs. L’esprit français dans l’architecture roumaine, Bucureºti, Institutul Cultural Român, 2006.SFINÞESCU, Cincinat, I. Urbanistica generalã. Urbanistica specialã. Part. 1-2. Bucureºti, Institutul de Arte Grafice „Bucovina“I.E. Torouþiu, 1933.XLIV; LXVI.TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura: Studiu monografic ºi indici: 1906-1944. Bucureºti, Humanitas, 2008.ZAHARIADE, Ana Maria, „French Influences on Romanian Architecture”, French Cultural Studies. Bucks, vol. 11, oct. 2000,part. 3, nr. 33; „Influenþe franceze asupra arhitecturii din România”, Influenþe franceze în arhitectura ºi arta din Româniasecolelor XIX ºi XX. Bucureºti, Editura Institutului Cultural Român, 2006

Documents

BUCUREªTIUL ÎN CÃUTAREA EUROPEI / Bucharest in Search of … · 2016. 5. 6. · Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research