Buletin informativ - europedirectbucuresti.ier.roeuropedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/ED-Bucuresti...traditii-de-craciun-in-romania-vs-traditii-in-alte-tari-1504360,

Buletin informativEUROPE DIRECT Bucureşti

CRĂCIUNUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN STATELE MEMBRE (p.1)

DESPRE CRĂCIUN (p. 15)

•MoşCrăciun,ambasadorulpăduriloreuropene(p.15)•„LegendaluiMoşCrăciun”(p.16)•„Steauasusrăsare...”(p.16)

DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN... (p.17)

•CrăciunulînEuropa(p.17)

ACTIVITATEA EUROPE DIRECT BUCUREŞTI (p. 29)

•DezbatereaIniţiativacetăţeneascăeuropeană:fiicetăţeanactiv! (p.29)•DezbatereaCumieşimdincriză?Oportunităţidefinanţareşirolulantreprenoriatului(p.29)• DezbatereaStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia(p.30)•BroşuraPoliticademigrațieaUniuniiEuropene-implicațiipentrupiațamuncii(p.30)•DezbatereaGăsirea unui loc demuncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi deînvăţământsuperior(p.31)

Anul I, nr. 6 - decembrie 2013 - editie speciala de Craciun

SUMAR)

,

)

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 2

Salzburg, în timpul sărbătorilor de iarnă, este o experienţă deneuitat.TârguriledeCrăciundinSalzburgsuntrenumiteînîntreagaEuropă,avândotradiţiedepeste500deani.CelmaimaretârgdeCrăciuneste înDomplatz,chiar lângăDomuldinSalzburg şiPalatulResidenzşiîşideschideporţilecucincisăptămâniînaintedeCrăciun.

PotrivittradiţieidinAustria,cuoziînaintedeCrăciun,untânărtrebuiesăîmbracehainealbe,lungi,săîşipunăpecapmitraşisăiaînmânăuntoiag.Elîlreprezintă,astfel,peSfântulNicolae.Însoţitdedoiîngeri(îmbrăcaţişieiînalb)şiînconjuraţidediavolinegri(personajemalefice)colindăcaseleînsearadeAjun.AcestSfântNicolae intră în case cu cei doi ingeri, diavolii aşteptândafară.Copiilordincaselevizitatelisepunîntrebăridinreligie.

Dacaştiusărăspundă,primescnucişimere(azidulciuri),iardacănu,suntsperiaţişiamenintaţicădiavoliideafarăiivorlua.

ÎnAustria,maiexactlaViena,Crăciunulestesărbătoritprinmuzică.Întoatălunadecembrie,muzicaluiMozartşivalsurileluiStrausssunt interpretate de Orchestra Imperială a Vienei în Sala de laHofburg.

Îndecembrie1818,însatulOberndorf,credincioşiicareseadunaserălabisericapentruslujbadinAjunauinventatuneledintrecelemaicunoscutecolinde:SilentNight,HolyNight.IstoriaacestorcolindesepoateaflavizitândMuzeul“SilentNight” sauOberndorf, loculundeaufostcântatepentruprimadatăacestecolinde.

Surse:http://www.turisteuropa.ro/tag/obiceiuri-de-craciun-austria,http://www.business24.ro/vacanta/destinatii-turistice/traditii-de-craciun-in-romania-vs-traditii-in-alte-tari-1504360,http://www.feminis.ro/calatorii/top-cele-mai-ciudate-traditii-de-craciun-21458.

ÎnBelgia, sărbătorile începpe 6decembrie, odată cu apariţia luiMoşNicolae, şi se sfârşesc în noaptea deAnul Nou. Copiii trebuie să steacuminţi,pentrucă,lafelcaînmultealteţări,dupăcadourileluiMoşNicolaesuntaşteptatecelealeluiMoşCrăciun.ÎnNivelleşiAndenne,deexemplu,ceimiciauposibilitateadeadescoperideliciiledinregiune,cum ar fi cougnous – biscuiţi care îl înfăţişează pemicul Iisus sau peSfântulNicolae.Toatălumeasepoatebucura,deasemenea,deoaltă

CRĂCIUNUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN STATELE MEMBRE

Austria

Belgia


specialitate: boukètes – un desert însoţit de vinulfiert.UrareaobişnuitădeCrăciunînBelgiaesteZaligKertfeest.

Împodobirea pomilor deCrăciun reprezintă un obiceirelativ nou pentru belgieni. Ei aleg ca decoraţiunibiscuiţii pe care îi atârnă de rămurelele bradului, întimpce laMuzeuldeŞtiinţăşi Industrie,pomulesteîmpodobitcufructe,însemnderecompensăbogatăaagriculturiibelgiene.

Sursa:http://www.totpal.ro/tatiana-scurtu-munteanu-traditii-belgiene-de-craciun/

În Bulgaria, Craciunul (Koleda) începe la ora 12 noaptea,când fetele tinere pregătesc o pâine specială (Krava) pentrucolindătorul(Koledar)favorit.Koledariisunttinerinecăsătoriţisau căsătoriţi recent, care, costumaţi cu haine tradiţionale,ţinînmâiniunKoledarka,unbastonmaredinlemndestejarsculptat. Ei fac înconjurul satului şi seopresc înfiecarecasăpentruafaceurărişipentruaprimicadourispecialpreparatepentruei.SărbătoareaCrăciunuluidureazăpânăînzoriizilei.

Surse:http://www.9am.ro/top/Social/205455/Craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei/11/Bulgaria.html#slide-title#ixzz2le3nyaAz,http://www.mediafax.ro/life-inedit/craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei-pentru-toti-europenii-galerie-foto-5205934.

În Cipru, Moş Crăciun le zâmbeşte fericit, în pantaloni scurţi, turiştilor pe holurilehotelurilor, iar fulgimari de nea împodobesc străzile însorite de lamalulmării. Cutoateacestea,nueniciurmădezăpadă,iarsărbătorilevindoarcudistracţii„lacald”,fieîncluburilecuprogramepentrutoategusturile,fiepemalulmării,laodihnă.Dacăvorbimdespretemperatură,mediaoficialăestede23-24°C.MoşCrăciunişitragesaniapenisipulscăldatderazelesoarelui,iardeRevelionsepoatefaceplajăşipoatechiarbaieînmare.

Sursa:http://a1.ro/lifestyle/travel/craciun-in-cipru-cu-sania-pe-nisipul-fierbinte-id69897.html

Cipru

Bulgaria


CroaţiaapreţuitîntotdeaunasezonulCrăciunuluişi, prin urmare, a dezvoltat un număr larg deobiceiurişitradiţiilegatedeaceastăsărbătoare.MoşNicolaeesteprezentşiînCroaţia,undecopiiiîşi aranjează pantofii la ferestre în aşteptareaacestuia.Oaltă tradițiedeCrăciunestepe13decembrie, când romano-catolicii sărbătorescziuadeSfântaLucia.Pentrucroați,caresuntînmarepartedereligiecatolică,aceastăziînseamnăaluaunmicvasdebucătărie umplut cu pământ în care se plantează un pumnplincu semințe degrâu, care este

lăsat săcreascăpână laCrăciun.Când sărbătoareaCrăciunuluisoseşte, grâul ajunge la dimensiunea unuimic gazon, ceea cese numeșteGrâul Crăciunului.Acesta este, de obicei, pus subbraduldeCrăciuncadecor.Grâulsimbolizează„nouapâine”,pecare catolicii o leagă de sacramentul Euharistiei. Se crede călungimea grâului simbolizează succesul și norocul în anul carevine.Cucâtgrâulestemaibogatşifirelesuntmailungi,cuatâtanulcevavenivafimaiîmbelşugat.

Sursa:http://www.likecroatia.com/news-tips/christmas-traditions-in-croatia/

CrăciunulînDanemarca,numitsiJul,esteoperioadădesărbătoarecareseîmpărtăşeştecufamiliaşiprietenii.FestivităţiledeAdventîncepcupatrusăptămâni înaintedeCrăciun.Coroanaderamuriverzi este facută în familie sau cu prietenii şi fiecare dintreduminiciesteunprilejdealuapartelamesefestive,încompaniacelordragi.

Lacurteadaneză, serbarea se ţinea lacastelulAmalienburg.Bradulcelmare trebuia săfie tăiatdinpădureaBernstorff,iardarurileeraucumparătedinCopenhaga.Aceastătradiţiearămasviedoarînsufletulşiînamintireabătrânilor.

Alte câteva tradiţii specificeCrăciunului danez sunt: coroniţe cu câtepatrulumânări,fiecaredintreelesimbolizândunadincelepatruduminicice preced Ajunul Crăciunului sărbătorit pe 24 decembrie; lumânareacalendar,careesteîmpărţităîn24deunităţiegale,fiecaresimbolizândzilelecesescurgdinlunadecembriepânălaAjunulCrăciunului;sigiliiledeCrăciun;calendaruldeCrăciunprimitîndardecopiiinerăbdătoriînaşteptarealuiMoşCrăciun.

Surse:http://www.9am.ro/top/Social/205455/Craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei/13/Danemarca.html,http://www.feminis.ro/calatorii/top-cele-mai-ciudate-traditii-de-craciun-21458,http://www.visitdenmark.co.uk/en-gb/denmark/danish-christmas-traditions.

Croatía,

Danemarca


Crăciunul are şi în Estonia oimportanţădeosebită,fiinduna

dintrecelemaiimportantesărbători.Aici,Crăciunuleste un mix de tradiţie, modernitate, tradiţiiseculare şi religioase. Ca în majoritatea statelornordice,sărbătorireaCrăciunuluiseaxeazăpeAjunulCrăciunului,iarprintretradiţiilecelemaiimportantese numără calendarele specifice şi lumânările subformăde calendar. Înfiecare an, pe 24decembrie,preşedintele Estoniei declară Pacea de Crăciun,aceastafiindo tradiţie cedateazădeacum350deani. În fiecare an, în cursul lunii decembrie existăopiațădeCrăciunpeTownSquareHall din centrulvechialorașuluiTallinn.

Sursa:http://estonia.eu/about-estonia/culture-a-science/christmas-customs-in-estonia.html

Toată lumea știe că Moș Crăciun vine din Finlanda. Întimpulsezonuluifestiv,finlandezilorleplacesăsebucurede compania celor dragi, atmosfera fiind un element-cheie pentru un adevărat Crăciun finlandez. Peisajelealbe învăluite în întuneric, luminatedoarde steleledepecerșifelinareledegheațădepedrumuriledeaccescreeazăstareadespiritpentruunsezonfestivliniștitorşi confortabil. În Finlanda, bradul de Crăciun se faceîn Ajunul Crăciunului, fiind împodobit cu mere şi altefructe, bomboane, steaguri de hârtie, de bumbac şibeteală, ca decoraţiuni, precum și lumânări utilizatepentruiluminatulacestuia.FestivitățiledeCrăciunsuntprecedatedeovizitălafaimoaselebăideabur,dupăcaretoțiseîmbracăînhainecurateşisepregătescpentrucinadeCrăciun.

OtradiţiespecificăFinlandeiestecafiecaregospodarsălegeunteancdecerealedeunstâlp,împreunăcunucișisemințe,șicaacestasăfiepusîngrădinădrepthranăpentrupăsări.MulțidintrețăraninuvormâncamasadeCrăciunpânăcândpăsărilenuvormânca.Masavaîncepedeîndatăceprimasteaaparepecer.Pe25decembrieseserveşteunfeldepeştecare,iniţial,afostpreparatprintr-unprocesîndelungat.Deasemenea,înzoriizileide25suntslujbereligioase.AdouaziaCrăciunuluiesteziuavizitelor.ÎnFinlandaexistăsatulluiMoșCrăciun,situatînapropiereaCerculuiPolar,Rovaniemi,înLaponia.

Surse:http://www.thehistoryofchristmas.com/traditions/finland.htm,http://www.santatelevision.com/santa-claus-in-lapland-in-finland-photos/photo-santa-claus-village-rovaniemi-lapland/,http://londonmumsmagazine.com/wp-content/uploads/2011/10/Santa-Claus-finland.jpg.

Estonia

Finlanda


ÎnFranţa,Crăciunulestesărbătoareafamilieişiagenerozităţii,fiindmarcatădereuniunifamiliale,darurişibomboanepentruceimici,masadelamiezulnopţiişifaimosulRevelion.Celebrarea Crăciunului în Franţa variază în funcţie de regiune. Majoriatea regiunilor

sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie. În estul şi nordul Franţei, sezonul Crăciunuluiîncepepe6decembrie,odatăcusărbătoareaSfântuluiNicolae,iarînuneleregiuniodatăcu

SărbătoareaRegilor,unadintrecelemai importantesărbătoridinsezonulCrăciunului. ÎnLyon,pe8decembriesesărbătoreşteSărbătoareaLuminilor,cândlyoneziiaducunomagiuFecioareiMaria,punândlumânăriîngeamuricarelumineazăîntreguloraş.LaStrasbourg,într-opiațăpublică,afostînălțatprimulpomdeCrăciun.Nuaveaîncălumânărișieraîmpodobitcumereroșii.

În Franţa sunt tradiţionale deserturile deCrăciun.LabûchedeNoël–oprăjiturălungă,făcută din ciocolată şi castane. În Périgord,acesta semnifică lemnul ars de la AjunulCrăciunuluipânălaziuadeAnulNou;esteunobicei rămas de la o sărbătoare păgână dinGalia. În sudul Franţei, o parte din pâineade Crăciun (le pain calendal) este dată înmodtradiționalpentruopersoanăsăracă.ÎnProvence sunt cele treisprezece deserturi:mere, pere, pepene verde, nuga albă, nuganeagră,fructeconfiate,nuci,alune,smochineuscate,migdale,stafide,prăjiturădepepene(calisson),șiprăjituraRegilor(deBobotează)–prăjiturărotundă,careestetaiatăînbucăţideuncopilsupranumitmicuţulregesaucopilulsoareceseascundesubmasă.Înprăjiturăseaflăascunsunbobdefasole,iarcineîlgăseştevafinumitregesaureginăşiîşivaputeaalegeunpartener.Surse:http://french.about.com/cs/culture/a/christmas.htm,http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Treize_desserts_%C3%A0_Avignon.jpg.

Germanii numesc Crăciunul Weihnachten, cuvânt careînseamnă„noaptesolemnă”,sauHeiligenachten,„noaptesfântă”.Atunci nu este evocată naşterea lui Hristos, caîn ţările latine,ci slujbade lamiezulnopţiideCrăciun.ÎncădinprimaduminicădeAdvent, târguriledeCrăciuninvadează pieţele oraşelor, dându-se astfel startulsărbătorilordesfârşitdean. Înacestezile,esteaşezatăîn case coroana deAdvent, confecţionată în familie, cu

ramuriverzicaresimbolizeazănatura.Peaceastasegăsescfiepatru lumânări,carevorfiaprinsesuccesiv înfiecareduminicădeAdvent,fie24desăculeţecudulciurişibunătăţicarevorfidegustatezilnicînfamilie.DeCrăciun,germaniisuntfoartepreocupaţidedecorarealocuinţei.PânăînziuadeCrăciun,germaniivizitează,înfamilie,nenumăratelescenebiblicealenaşteriiluiIisus,înminiaturăsauînmărimenaturală,construitepestetotfigurativesauanimate.Înaerliber,oameniiseîncălzesccuvinfiertcondimentat,uşorîndulcit.Copiiinumără

Franta,

Germania


zilelepână laCrăciunfolosinduncalendarAdvent. ÎnGermania,personajeletradiţionalesuntChristkindl șiofrumoasăzânăcuocoroană strălucitoarede lumânări, careviziteazăfiecarecasăcuuncoşdecadouri,fiindconsideratemesagerulluiHristos.

Surse:http://www.mediafax.ro/life-inedit/craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei-vezi-aici-traditiile-din-mai-multe-tari-7842667,http://www.thehistoryofchristmas.com/traditions/germany.htm,http://www.germany-christmas-market.org.uk/_marketpix/dresden_christmas_market_4.jpg.

În Grecia, un simbol important al acestei perioadeeste reprezentat de Sfântul Nicolae, considerat aiciocrotitorul navigatorilor. În Ajunul Crăciunului, copiiidinsatecălătorescdincasăîncasăşifacurărisătenilorcântândKalada, unechivalent al colindelor.Colindelesunt acompaniate de instrumente specifice, cum ar fitriunghiurimicidemetalşitobe.Copiiisuntrăsplătiţicufructeuscateşidulciuri.ÎnGrecianusuntspecificibraziideCrăciun.Înaproapefiecarecasă,simbolulsezonuluiesteunboldelemnsuspendatcuobucatădesârmădecareatarnăocrenguţădebusuiocînfășuratînjuruluneicrucidinlemn.Învassepăstreazăocantitatemicădeapăpentruamenținebusuioculproaspăt.Ritualulare

roluldeaţinedepartespiritelerelesimbolizatedeunpersonajmitic,Killantzaroi.Acestespiritesuntspeciidegoblinicareapartimpde12ziledelaCrăciunpânălaBobotează.

CadourilesuntîmpărțiteînziuadeSfântulVasile(1ianuarie).Deasemenea,înaceastăziarelocreînnoireaapelor,unritual încaretoatecăniledeapădincasăsuntgoliteșireumplutecunouaapăaSfântului

Vasile.Ceremoniaesteadeseaînsoțitădeslujbepentruizgonireaspiritelordinizvoareșifântâni.

Sursa:http://www.thehistoryofchristmas.com/traditions/greece.htm

CrăciunulînIrlandasesărbătoreşteîncepândcuAjunulşiîncheindu-secuBoboteaza,pe6ianuarie,sărbătoarenumităşiMiculCrăciun.Aici,Crăciunulareuncaracterprofundreligios.ÎnAjunulCrăciunului,lumânărilestrălucesclaferestreșifemeilecoccâteoprăjiturăcuseminţepentrufiecaremembrualcaseişi,deasemenea,facșitreibudinci,unapentrufiecarezideBobotează:ziuadeCrăciun,ziuadeAnulNoușimasadelamiezulnopţii.

DupămasadeCrăciun,seara,selasăușadescuiată,cupâineșilapteafară,caunsimbolalospitalitaţii.AdouazidupăCrăciun,esteziuaSfântuluiȘtefan,oziaproapelafeldeimportantă,încareaulocmeciuridefotbalșidiverseîntâlniri.Pentrucopii,unevenimentimportantestecolindatul.Băiețiimergdinușăînușă,cântândcuviori,acordeoaneșimuzicuțe.PentrumulttimpînIrlanda,tradiţiaeracaînziuade26decembriesăsevânezepitulici.SespunecăSfântulŞtefan,fuginddeceicareîlurmăreau,s-aascunsdupăuntufişdincarezburaseopitulice,fiindastfeldescoperitșidevenindunuldintremartiriicreştinăţii.Iatădecepe26decembrie,barbaţiipuneaulacaleoaşa-zisăvânătoare,capturândopasăreşiapoimergândcueadincasăîncasă,întimpcecântauşisărbătoreauprindereaei.Astăzi,dinobiceis-amaipăstratdoarmersuldincasăîncasă,într-unalaivesel.

Surse:http://www.desarbatori.ro/craciun/international,http://www.thehistoryofchristmas.com/traditions/ireland.htm.

Grecia

Irlanda


Sezonul Crăciunului în Italia durează trei săptămâni, începând cu 8 zileînaintea Ajunului, cunoscut sub numele de Novena. În acest interval,copiiimerg din casă în casă, recitând poezii de Crăciun şi cântând colinde.Înunelezone,lasate,oieriiaducinstrumentemuzicaleșicântăcolinde.Unpoststrictesteobligatoriucu24deoreînainteaAjunuluişiesteurmatdeomasădecelebrare,undepreparatulprincipalestevestitaprăjiturămilaneză–panetone.Unobiceicareseorganizeazăesteamenajareauneiurnecareconţineatâtcadouri,câtşicutiigoale,însăîntotdeaunanumăruldecadouridinurnăesteegalcunumăruldepersoanealcasei.Lamiezulnopţiisuntaprinselumânări, se spun rugăciuni, iarcopiii recităpoezii. ÎnamiazazileideCrăciun,PapadăbinecuvântareamulţimiiadunateînmareapiaţetăaVaticanului.

ÎnItalia,copiiiîşiaşteaptăcadourilepânăînziuadeBobotează,când,potrivittradiţiei,acesteasuntlivratedecătreovrăjitoareurâtă,peocoadădemătură,numităBefana.LanașterealuiIisus,sespunecăaceastaafosttrimisădeceitreimagi,însăaîntârziatsăvizitezePrunculdeoareceapierdutSteauaşis-arătăcit,iardeatuncitzboarăînjurullumii,lăsândcadourilafiecarecasăcucopii,încazulîncareIisusesteacolo.Befanaalunecăpecoşuriledefum,șiumpleciorapișipantoficulucrurifrumoasepentrucopiiicuminţi.Semaispune,deasemenea,călasăcărbunepentrucopiiicarenusuntfoarteascultători.

Surse:http://www.thehistoryofchristmas.com/traditions/italy.htm

ÎnsecolulXV,maiprecisînanul1510,începelaRiga,tradițiabraduluiîmpodobitcuocaziaCrăciunului,tradițieceacontinuatșis-araspânditîntoatecelelaltestatealelumii.ÎnLetonia,începândcusearadeAjun,timpde12zile,Moșulvineșiaducedefiecaredatăcadouri,pecareleașazăcugrijăsubbrad.LocuitoriiacesteițărisavureazădeCrăciunfripturideporccusos,varzăcălităcucârnațișimiciplăcintearomate.

Surse:http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/traditii-si-obiceiuri-de-craciun-in-jurul-lumii/

Caînmajoritateațărilor,CrăciunulînLituaniaesteosărbătoarespecială.NumelelituanianpentruCrăciun,Kaledos,areoriginislave.ObiceiuldeadecorabraduldeCrăciunafostadusînLituaniadinGermania.DupăPrimulRăzboiMondial,MoșCrăciun,menționat caBătrânul Crăciunului, precum și oferirea de cadouri audevenitpartedintradițialituanianădeCrăciun.Acestepracticiaufostadoptatemaiîntâidepersoaneledinorașeșiapoirăspânditeîncetînzonelerurale.MoșCrăciunaducecadouridoarpentrucopii,caretrebuiesă îșiaraterecunoștințarecitândopoezie,cântânduncântec,dansândsauspunândopoezie.

Italia

Letonia

Lituania


Folosirea crenguțelor de brad ca decorațiuni pentruocazii festive, este un obicei foarte vechi, anteriorcreștinismului.ÎnclimatelemairecidinnordulEuropei,unde în timpul iernii toate plantele și toți copacii (cuexcepțiabraduluișiapinului)morsauparsăintreîntr-un somn adânc, coniferele au avut întotdeauna un locspecial în imaginația lituanienilor, fiind considerate cuputerimagiceasupraviețiișifertilității.

Ornamenteleunicedinpaie,tipicepentrupomiideCrăciunlituanieni,auoorigineinteresantă.JuzeDaužvardis,soțialuiPetrasDaužvardis,fostConsulGeneralalLituanieiînChicago(1937-?),afostsolicitatpentruadecoraunpomdeCrăciun cuornamente lituanienepentruoexpozițieinternaționalăapomilordeCrăciunlaMuzeuldeȘtiințășiIndustriedinChicago.Dindorințadeadistingepomul

lituaniandeceilalți,soțiaconsululuiavenitcuideeadeafolosiornamentedinpaieșihârtiealbă,într-ovarietatedemodele:stele,fulgidezăpadă,lanțuri,clopotnițe,șialtemodelegeometrice,pecarele-arealizatîmpreunăcusurorilesale.Ornamenteledinpaiedegrâusaudesecarăeraufolositecadecorațiuniîncaseledefermierilituanieni,cuocazianunțilorsauaaltorfestivități.Deatunci,pomuldeCrăciuncuornamentelituanianedistinctivealbeadevenitastfelotradițielituaniană.

Surse:http://www.lithaz.org/arts/xmas.html,http://0.tqn.com/d/easteuropeanfood/1/0/T/J/-/-/xmastreeslithuania.jpg.

ÎnLuxemburg,majoritateapopulațieiestecatolică,așadar,pentruasărbătoriCrăciunul,luxemburgheziimergpe24decembrielaslujbadelamiezulnopții,numităMettenșilaslujbadeCrăciun,dinziuade25decembrie.UnadintrecelemaifrumoaselocațiidinLuxemburgdesărbătorireaslujbeiesteCatedralaNotre-DamedeLuxembourg.Locuitoriiacesteiţăriexpunînnumerosesatescenetejucatedecopii,numiteKrëppespill,ceînfățișeazănaşterealuiIisus.Feluriledemâncaretradiţionalăsunt:Gromperekichelcher–oplăcintăcucartofi,Boxemännercher–unsortimentdebrioşe,Glühwäin–vincald,EggNogg–obăuturădinlaptedulcesubformădecremăcuvanilieşirom.

Sursa:http://www.luxembourg.public.lu/fr/culture/fetes-traditions/noel/

O tradițiemalteză de Crăciun este Priedka tat-Tifel,care înseamnă „predicarea copilului”. În AjunulCrăciunului, un băiat sau o fată, de obicei cu vârstecuprinse între 7 şi 10 ani, ţin predica de la miezulnopții în loculpreotului.Părinții sunt foarte încântațiși nerăbdători să îşi vadă copiii, ajutându-i să învețepredicapederostcupatrusaucincisăptămâniînainte.CopiiispunpovesteadelanașterealuiIisusdinBetleemșisuntîncurajațisădeaprediciionotăpersonală,care

Luxemburg

Malta


săatingăinimileenoriașilor.BisericilesuntdecorateculuminişifigurineorganizateînscenecuNaștereaDomnului,Presepju, construite de către biserică. Pătuțurile sunt decorate cu figurine, denumite pasture, reprezentândpersonajeprecumpăstorii și îngerii).Astăzi,uneledintrecelemaifrumoasescenesuntmecaniceșifigurinelesemişcă.Figurinareprezentându-lpecopilulIisusestepusăpealtarulprincipal,lamiezulnopții,înnoapteadeCrăciun.ExistăungrupdinMalta,numitFriendsoftheCrib,careajutălamenținereaînviaţăatradițieimaltezeascenetelor.

Sursa:http://www.whychristmas.com/cultures/malta.shtml

ÎnPolonia,Crăciunulesteosărbătoareprincipalăanuală,lafelcaînmajoritateastatelorcreștine,fiindintrodusodatăcuaparițiacreștinismuluișidezvoltându-setreptatde-alungulsecolelor,începânddincelemaivechitimpuri.Vechileobiceiuripăgânes-aucombinatcuobiceiurilereligioaseimportate,odatăcucreștinarea Poloniei de către Biserica Romano-Catolică. Printre influențele târzii se numără pătrunderea unortradițiilocaleșiadiverselorculturipopulare.Spredeosebiredemultealtețăricreștine,SfântulNicolaenujoacăunrolmajorînCrăciunulserbatînPolonia,darziuaacestuisfântestecelebratășiaiciînziuade6decembrie.

De la Postul Crăciunului și până la Bobotează, gwiazdory (purtătorii de stele) umblă prin sate.Aceștia cântăcolinde,alțiirecităversete,dauspectacoledemarionete(szopki)saujoacăînscenetetradiționalecuNaștereaDomnului(herody),numiteJaselka(pătuț).OtradițieunicăînPoloniaesteschimbuldeopłatek,oplăcintăsubțirepecareesteînfățișatăoimaginesfântă.Întrecut,oameniimergeaucuacesteplăcintedincasăîncasășileurauvecinilorCrăciunfericit.Înprezent,acesteasuntîmpărțitedeobiceicumembriifamilieișicuveciniimaiapropiațiînaintedecinadinAjunulCrăciunului(cinănumităWigiliaînlimbapoloneză).Întimpcefiecareîmpartebucățideopłatekaltorpersoane,aceștiaartrebuisăseiertereciprocpentruoriceneînțelegerecareaavutlocpeparcursulanuluitrecutsisăîșidoreascăfericireînanulcarevine.Conformtradiției,sepunbucățidefânsubfațademasă,caamintireafaptuluicăHristoss-anăscutîntr-oiesle.Totsubfațademasăsemaipotpuneșibanipentrufiecareoaspete,pentrua-iaduceprosperitateînanulcarevine.Uneorisepracticăsuperstițiacătrebuieneapăratsăfieunnumărpardepersoanelamasă.Înmultecase,unlocgolașezatsimboliclastângameseiestesimbolulPrunculuiIisussaualunuipribeagsinguraticînfometatsaualuneirudedecedatecareartrebuisăvinălamasă.

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun_%C3%AEn_Polonia

ÎnPortugalia,ziuadeAjunesteliberăşimulţioameniasistălaslujbadelamiezulnopţii.Înclipaîncareseaudcele12bătăideclopotedelamiezulnopţii,toţicredincioşiise

duclabisericalocalăpentruacelebraMissadoGalo(„masacocoşului”).Conformcredinţelor, un cocoş ar fi cântat în dimineaţa de 25 decembrie, sărbătorindîn felul său naşterea lui Iisus. În Portugalia, Ajunul Crăciunului se cheamăConsoadaşicuprindecinaşideschidereacadourilor,înnoapteade24spre25.

Potrivittradiţiei,acestecadourinusuntadusedeMoşCrăciun,cidecopilulIisus.Înmomentuldeschideriicadourilor,obiceiulceresăiseoferefiecăreipersoaneprezentecâteo

portocală.Pevremuri,acestfructeraconsideratcaunproduspreţiosşiafostpepunctuldeadeveniunuldintresimbolurileCrăciunului.

Surse:http://www.mediafax.ro/life-inedit/craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei-vezi-aici-traditiile-din-mai-multe-tari-7842667

Polonia

Portugalia


Însearazileide5decembrie,copiiisuntfoarteîncântațiînaşteptareaSfântuluiNicolae(SvatýMikuláš).Conformtradiției,acestaesteînsoțitdeunulsaumaimulțiîngerișidiavoli.Elîiîntreabăpecopiidacăaufostcuminţitotanulșileceresăcântesausărecitepoezii,oferindu-leînschimbcoșuridecadouri.CoșulconținedeobiceimicicadourisimilarecelorprimitedecopiiidinMareaBritanie,înziuadeCrăciun.

În limba cehă,Crăciun fericit se spune Prejeme Vam Vesele Vanoce. Ceamaimare importanţă o areAjunulCrăciunului.Conformtradiţiei,uniidintreoamenisperăcaîntimpulAjunuluisăaibăaşa-numitaviziunea„porculuideaur”,carearapăreapeperete,înaintedecină.Acestlucruestevăzutîntradiţiacehăcaunsemndenoroc.TotînsearadeAjun,seiașicinatradiţionalăcehă.Masaconstăadeseaînsupădepește(dincrap)şicrapprăjitcusalatădecartofi.MiculIisus(versiuneacehăaluiMoşCrăciun)aducecadouriîntimpulcineișilelasăsubbraduldeCrăciun.Elsunădintr-unclopoțelchiarînaintesăplece.Cadourilesuntdeschiseimediatdupăcină.Familiilereligioasecântăcolindelângăbrad,labiserică,laslujbadelamiezulnopțiisauînziuadeCrăciun.

Sursa:http://www.whychristmas.com/cultures/czechrep.shtml

ÎnMareaBritanie,abiadin1660sesărbătoresteconsecventCrăciunul, după ce fusese interzis de nenumărate ori decătreautorităţi,datorităamesteculuideobiceiuricreştineşi păgâne deopotrivă practicate până la acea dată. Dacăamericaniiardbuturugile,engleziiardunrugconfecţionatdin crengi de frasin, care simbolizează lunile anului cetocmai se încheie. Colindele urcă în văzduh, în timp ceengleziisedesfatăcuunpunchfierbinte.CelemaifrumoasecolindesepotascultaînsăîncapelaColegiuluiRegeluidinCambridge.

Încase,înmirosulparfumatdebrad,engleziisavureazădeliciiculinaredeCrăciun,dincarenulipsesccurcanul(saugâscaoriraţa),fripturile,sosurile,plăcinteleşibudinca(Christmaspudding),ceîntregescatmosferaacesteisărbătorişiliniştescspiriteledupănoapteadeAjun,încaresecredecăduhurilereleşifantomelepărăsesccasteleleşicriptele,obicei rămasdinperioadapăgână.Copiii îşi aşteaptă cuminţi cadouriledupă ce i-au trimis scrisori luiFatherChristmas,prinaruncareaacestoraînfoc,sperândcăpiticiilevorscoateprinhornsiastfeldorinţelelorsevorîmplini.DupămasacopioasădeCrăciun,engleziipornesclavânătoaredepiţigoi,chiarînziuadeSfântulŞtefan,amintindde legenda în caremartirul creştin închisnuamaiputut să se salvezedin cauzaacesteipăsări carea trezitgardianulceîlpăzea.

Sursa:http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/obiceiuri-de-craciun-in-lume/

Republica Ceha)

Regatul Unit


Crăciunul în România este o sărbătoare anuală foartefrumoasă, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Înfiecare zonă a României există un mod specific de aîntâmpinaşisărbătoriCrăciunul.Celmaiimportantobiceiestecolindatul,ceaînglobatînelnunumaicântec,cișiritualuriconstândînnumeroasemesajeșisimbolurialeuneistrăvechispiritualitățiromânești.Els-apăstratasociindu-seuneoricucelebrareamareluievenimentcreștin,NaștereaDomnului IisusHristos. Există de asemenea și cântecedestea (sau colinde creștine), care au ca subiect NaștereaDomnului. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toatesateledințară,începecolindatul.CopiiicusteauavestescNașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdelecareîirăsplătesccumere,nucișicolaci.ÎnMaramureș,ceicare colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este sătreacăpelafiecarecasăiarapoi,cutotcugazdelecarei-auomenit,săcontinuecolindatul.

UnadintretradițiispunecăMaicaDomnului,fiindpecalesănască,cereadăpostluiMoşAjun.Acesta,motivândcăeunomsărac,orefuză,îndrumând-osprefratelesăumaibogat,MoşCrăciun.MoşCrăciunerastăpânulstaululuiundeaustatIosifşiMariacânds-anăscutIisus.MoşAjunpăzeanoapteaviteleşiamerssă-ispunăluiCrăciuncăMariastăsănască.MoşCrăciunatrimis-oastfelpesoțiasasăomoşeascăpeMaria.Dupănaştere,ell-aaşezatpeIisussubunmărşiaînceputsăculeagăfructepecareleazvârleadebucurielatoţicopiiicaretreceaupeacolo.Deaici,şiobiceiulcaMoşCrăciunsăvinăcudarurilacopilaşi.

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C4%83ciun_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://www.romaniatv.net/cele-mai-frumoase-traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-de-craciun_58954.html#ixzz2mvoL7D00

InSlovacia,iarnaîncepecupatruduminiciînaintedeAjunulCrăciunului. În fiecare săptămână, semai aprinde încă olumânare încoroniţadeCrăciun.Cândsuntaprinsetoatecelepatrulumânări,Crăciunulbatelauşă.CeeacenupoatelipsiestevizitareaunuiadintremulteletârgurideCrăciun.Printrecelemaicunoscuteşi iubitetârgurisenumărăcelde la Bratislava, de unde se pot cumpăra decoraţiuni deinterior,suveniruri,plăcinteumpluteşipuncharomat.

Odatăcuapariţiaprimei stelepecer, familia seaşază lamasădupăozi lungădepost.Mâncareatradiţionalăestecrapulcusalatădecartofi.Altefelurisunt:supadevarză,placintacumiere,mâncareademazăresaufasoleşitradiționaleleopekance–macaroanesaualuatdulcecumacşicubrânză.Dupămasadeseară,familiaseadunăînjurulbraduluişisedeschidcadourile,careînSlovaciasunt aduse de Pruncul Iisus. În vremurile trecute, darurile aveau omare valoare simbolică:merele însemnau

Romania/\| /\|

Slovacia


sănătate,nucile–înţelepciune,bijuteriile–frumuseţeşinoroc,iarmonedele–bogaţieşisucces.Festivităţileseîncheiecuslujbadelamiezulnopţii.ÎnziuadeCrăciunnusefacdecâttreburimărunteîngospodărie,pentruanuaduceghinion.CelmaiimportantestesăserbeziCrăciunulalăturidefamilieșideprieteni.

Sursa:http://www.colinde-craciun.ro/obiceiuri-de-craciun/craciun-slovacia/

TradițiaremarcabilăaacesteițăriconstăîncreareascenetelorcuNaștereaDomnului.CelemaicunoscutesceneceînfățișeazăNaștereaDomnuluisuntceledelaPeșteraPostojnașiBisericaFranciscana Ljubljana de pe Bulevardul Prešeren. Vacanţade Crăciun este marcată de arderea tămâii, pregătirea dealimentespeciale,cumarfipâineadeCrăciunnumităpotica,stropirea cu apă sfințită, și recunoaşterea averii. În modtradițional, înainte de Crăciun, un porc este sacrificat, iarcarneasaestepreparatăpentrumasadeCrăciun.

Sursa:http://goeasteurope.about.com/od/othercountries/a/sloveniaschristmastraditions.htm

În Spania, sărbătorile de Crăciun încep la jumătatea luniidecembrieşiseterminăpe6ianuarie,deZiuaregilor.ChiardacăMoşCrăciunestedinceîncemaipopular,tradiţiaspunecădarurilesuntadusecopiilordeRegiiMagi,înzoriizileide6ianuarie,ziliberălaspanioli.PatronulspiritualalacesteiţăriesteFecioaraMaria, iarAjunulCrăciunuluiestecunoscutcaNochebuena(NoapteaceaBună).ÎntreagafamilieseadunăînjurulsceneiiesleiprunculuiIisus.AceastăscenăesteprezentăînmajoritateacaselordinSpania.

Prajituratradiţionalătouronunestepreparatădinciocolată,nucădecocos,îngheţatădepraline,pastădemigdale,glazură

deciocolată,combinatăcuuleidemăsline,fructeuscate,nucişimigdaleîntregi.CopiiidinSpaniaprimesccadouriînnoapteadeEpifanie. Înaceastăseară,copiii lasălauşăghetuţelepecareleumplucumorcovi,paieşiorzpentrucaiicelorTreiMagi.CelmaiiubitmagesteBaltazar,carevinepeunmăgarşilasăcopiilordulciurişijucării.Surse:http://www.9am.ro/top/Social/205455/Craciunul-sarbatoare-a-bucuriei-si-familiei/16/Spania.html#ixzz2mvaVOOgw,http://timp-liber.acasa.ro/noutati-290/traditii-de-craciun-in-jurul-lumii-4472.html#ixzz2mvbkBRdX.

Slovenia

Spania


În preajma Crăciunului, în Suedia, una dintre cele maimari sărbători este ziua de Sfânta Lucia, sărbătorită pedata de 13 decembrie. Celebrarea vine de la poveștilespusedecălugăricuprivirelaoriginilecreștinismulînSuedia.ZiuaSfinteiLuciaadevenitsărbătoritălascarălargăînSuedia,lasfârșitulanilor1700fiindsărbătoritădeasemeneașiînDanemarca,Norvegia,Finlanda,BosniașiCroația.UnobiceispecificSuedieiconstăînfaptulcăunelefamiliiconfecţionezăîncasăcapredinpaiepentruaprotejapomuldeCrăciun.Paielesuntfolositecaundecorîncase,pentruareaminticăIisuss-anăscutîntr-oiesle.Cași înLituania,decoraţiunile foartepopularepentrupomuldeCrăciunsunt făcute din paie. În Suedia, cadourile pot fi aduse deMoş Crăciun, numitJultomten,saudegnomi/elfinumiţiNissarsauTømte.

Sursa:http://www.whychristmas.com/cultures/sweden.shtml

Pentrumajoritatea copiilor, din Olanda, ceamai importantă zi în timpulfestivităților de Crăciun este cea de 5 decembrie, când Sfântul Nicolae(Sinterklaas) le aduce cadouri. Copiii urmează indicii pentru a găsi micicadouri lăsatedeSinterklaas.Lapetreceriledesărbătorisuntconsumatedulciuri și biscuiți speciali cumarțipan numițibanketletter.Aceștia suntfăcuți în formele iniţialelor numelor oamenilor prezenţi la petrecere.Unaltbiscuitdulce,careestemâncat lapetreceriledeSfântulNicolaeestepepernoot,făcutcuscorțișoarășimirodenii.ZiuadeCrăciunesteozimultmailiniștităînOlanda,cuoslujbălabisericășimasăînfamilie.LaslujbaspecialănumităȘcoaladeduminică,sespunpoveștitradiționaledeCrăciun.AcesteasuntdemulteorisingurelecadouripecarecopiiileprimescînziuadeCrăciun,deoareceeiauprimitdejacelemaimultedintrecadourideZiuaSfântuluiNicolae.

Surse:http://www.whychristmas.com/cultures/holland.shtml

Suedia

Tarile de Jos)

,


Și în Ungaria sărbătorile de iarnă încep odată cu ziuade 6 decembrie, cu ocazia Sfântului Nicolae, cunoscutsubnumeledeMikulás.Copiiilasăpepervazpantofisaucizmepentruafiumplutecubunătăţi.AjunulCrăciunuluieste foarte important și este numitSzent-Este, ceea ceînseamnă Seara Sfântă. Ungurii petrec seara împreunăcu familia și decorează bradul deCrăciun.Uneori, doaradulțiiîmpodobescbradul,pentrucaatuncicândcopiiivinşiilvădsăaibeomaresurpriză,spunându-li-secăîngeriiauaduspomulpentruei.PrincipalamasădeCrăciunesteluatăînAjun,alimenteledebazăfiindpeștele,varzașiuntipspecialdeplăcintăcumacnumităBeigli.ÎnziuadeCrăciun,oameniiîşiviziteazăfamiliile şi apropiaţii. Cadourile copiilor sunt aduse deTélapó(BătrânulIernii).

Sursa:http://www.whychristmas.com/cultures/hungary.shtml

Moş Crăciun, ambasadorul pădurilor europeneMoșCrăciunafostnumitambasadorulpăduriloreuropenedecătreJariKoskinen,ministrulfinlandezalagriculturiișipădurilor.NumireaafostfacutăodatăcudeschidereaSăptămâniieuropeneapădurilor,laRovaniemi,Finlanda.EvenimenteleorganizateîncadrulSăptămâniieuropeneapădurilor(9-13decembrie2013)auadusînprim-plancontribuțiapădurilor,aproduselorșiserviciilorforestierelaoeconomie„verde”.

Chiardacăestefoarteocupatînaceastăperioadăcucitireascrisorilortrimisedeceimici,câtșicupregătireacadourilor,MoșCrăciun și-a făcutpuțin timp liberpentrua transmite lumii întregiurmătorulmesaj:„Viitorulplanetei este înmâna copiilor noștri și este fundamental ca ei să înțeleagă pe deplin importanța pădurilor,deoareceprosperitatealordepindedebunăstareapădurilordecaretrebuiesăaibăgrijă,casălelasemoștenirecopiilorlor”.

MoșCrăciunrămâneunsimbolcaretransmiteunmesajeterndebunăvoință.Proclamându-lambasadorulpădurilor,nedorimsăconvingemcopiiisăprețuiascăpădureașisădevinăconștiențidenecesitateadeasalvapatrimoniulforestier,aspusEduardoRojas-Briales,directorgeneraladjunctalDepartamentuluidepădurialFAO.

Sursa:http://www.green-report.ro/mos-craciun-numit-ambasadorul-padurilor-europene/

Ungaria

DESPRE CRĂCIUN


„Legenda lui Moş Crăciun”LegendaspunecăatuncicândFecioaraMariaîmpreunăcuIosif,căutândunadăpostpentrua-LnaștepeIisus,auajunslacasaluiCrăciun.Sespunecaacestaeraunomrăușiursuz,înschimbsoția luieramiloasășibună lasuflet.Din milostenie, aceasta le-a oferit adăpostFecioarei Maria, dar fiindu-i frica de mânialuiCrăciunaascuns-oîngrajd.Crăciunaflânddespreaceastaîntamplares-amâniatșiatăiatmâinile soției sale. Atunci Fecioara Maria afăcutominunelipindbrațeleCrăciunițeilaloc.AceastăîntamplareaduslatransformarealuiCrăciunîntr-unomblajinșiplindemilă,careînfiecareanvineîncaseleoameniloraducânddarurituturorșibucuriaNașteriiDomnului.

Sursa:http://www.mos-craciun.com/despre-craciun/craciun/legenda-lui-mos-craciun.html

„Steaua sus răsare...”SărbătoareaCrăciunuluiesteanunțatăprinobiceiulcopiilordeamergecucolindul,

pentruavestiNaștereaMântuitorului.Colindelede iarnăsunt texte ritualecântate,închinateCrăciunuluișiAnuluiNou.Originealorsepierdeînvechimileistorieipoporuluiromân.Evocândmomentulcând,lanasterealuiIisus,s-aivitpecersteauacarei-acălăuzitpeceitreiregimagilaloculnașterii,copiii-câtetrei,caceitreimagi-

mergdincasa încasăcântândcolindul„Steauasusrăsare...”,purtândcueiostea.

AjunulCraciunuluiîncepecucolindul„BunădimineațalaMoșAjun!”,caselefrumosîmpodobiteîșiprimesccolindătorii.Aceștiasuntrăsplătițidegazdecufructe,covrigi,dulciurișichiarbani.Unelecântecedecolindataufostrealizatedecompozitoridemuzicăcultă,cumarfi:„Iatăvincolindătorii”deTiberiuBrediceanu,„O,cevesteminunată”deD.G.Kiriac,„DomnulețșiDomnîncer”deGheorgheCucu.

O frumoasă evocare a aventurilor din timpulmersului cu colindele oregăsimîn„Amintiridincopilărie”aleluiIonCreangă.

Sursa:http://www.mos-craciun.com/colinde/colinde-de-craciun/


DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN ...

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Centrul de Informare Europe Direct (CIED) București, împreună cu structuragazdă, InstitutulEuropeandinRomânia (IER)au incercat săaducăunzâmbetpe fețelecopiilorde laCentrulde Plasament „Pinocchio” din București, organizândmiercuri, 18 decembrie, serbarea intitulatăCrăciunul în Europa.Laevenimentauparticipatalăturidenoi20decopiicuvârstecuprinseîntre9şi17anicareauanimatatmosferadesărbătoarecupoezii,colinde,oscenetăşimaimulteobiceiurideCrăciun.Dreptrăsplatăcăaufostatâtdecuminţişicreativi,toţicopiiiauprimitîndarcadouridelaMoşCrăciun.

Îndeschidereaevenimentului,ne-ambucuratsăoavemalăturipedoamnaGabrielaDrăgan,directorulgeneralalIER,careîncântatădeparticipareacopiilor,le-aoferitoprimirecălduroasă.Deasemenea,amfostonoraţişideprezenţamembrilorConsiliuluideAdministraţie(CA)alIER,împreunăcupreşedinteleCA,domnulLeonardOrban.

Cuacestprilej,micuțiiaufostfost invitațisă-iscrie luiMoșCrăciuncâtevascrisorișipoezii,sausă îitrimităfelicitări,picturi,desene.Iatăcâtevadintrecreațiilelor,maimultsaumaipuţinstângace,darfoartefrumoaseşirealizatedinsuflet:

Andreea, 12 ani


Florin, 16 ani


Cătălin, 17 ani


Alex, 14 ani










ACTIVITATEA EUROPE DIRECT BUCUREŞTI

Dezbaterea Iniţiativa cetăţenească europeană: fii cetăţean activ!

În perioada 4-8 noiembrie a.c., ŞcoalaNaţională de Studii Politice şiAdministrative(SNSPA)aorganizatSăptămânaCetăţenieiEuropene.Încadrulacestuieveniments-audesfăşuratnumeroaseactivităţi,precum:sesiuni de comunicări ştiinţifice pentru studenţi şi pentru mediulacademic,atelieredelucrucutematicăeuropeană,lansărişitârguridecartepetemeUE,concursuridefotografieşideeseuripentrustudenţi.

Cuacestprilej,Centrulde InformareEuropeDirect (CIED)Bucureşti,găzduit de Institutul European din România (IER), a organizat joi, 11

noiembrie,lasediulSNSPA,dezbatereaIniţiativacetăţeneascăeuropeană:fiicetăţeanactiv!.ÎncontextulAnuluieuropeanalcetăţenilor2013,evenimentulafostorganizatcuscopuldeasporigraduldeconştientizare,lanivelulpublicului,aroluluipecareîlpotjucacetăţeniiUEîndefinireaşiconsolidareaanumitorpoliticieuropene.

DezbatereaafostmoderatădedoamnaGabrielaDrăgan,DirectorulGeneralalIER.ÎncadrulevenimentuluiauluatcuvântuldoamnaAlinaBârgăoanu,Rector,FacultateadeComunicareşiRelaţiiPublice,SNSPA,doamnaIoanaMarchiş, Coordonator Reţeaua Europe Direct România, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, domnulMirceaToma,PreşedinteActiveWatch,doamnaNicoletaChiriță,Coordonatorprograme,Centrul de ResursepentruParticiparePublică(Ce-Re).

EvenimentulaocazionatşilansareabroşuriiIniţiativacetăţeneascăeuropeană,primapublicaţie realizatădeCIEDBucureşti.Aceastaoferăcetăţenilor informaţiidesprebaza legislativă şi paşii promovării iniţiativei cetăţeneşti europene, exemple deiniţiativecetăţeneştieuropene,drepturileşiresponsabilităţilecetăţeniloreuropeni.BroşuraIniţiativacetăţeneascăeuropeanăpoatefiaccesatăaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Initiativa-cetateneasca-europeana.pdf.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-initiativa-cetateneasca-europeana-fii-cetatean-activ/.

PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiiledeladezbatere,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.573917719346522.1073741863.449047061833589&type=3.

Dezbaterea Cum ieşim din criză? Oportunităţi de finanţare şi rolul antreprenoriatului

CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,găzduitdeInstitutulEuropeandinRomânia (IER),aorganizatmarţi,19noiembrie, la sediulUniversităţii Româno-Americană, dezbaterea Cum ieşim din criză?Oportunităţi de finanţare şi rolul antreprenoriatului. EvenimentulfacepartedinseriadeactivităţiorganizatedeCIEDBucureştiîncadrulproiectului Votează pentru Europa! Votează pentru tine!, finanţat deComisiaEuropeană,pentrupromovareaalegeriloreuroparlamentare. În


contextulcampanieide informareAcţionează.Reacţionează.Decide.,proiectularecascopimplicareacetăţenilorînviaţapoliticăeuropeanăşiconştientizareaimportanţeiparticipăriilavotînscrutinulpentrualegerileeuroparlamentaredinlunamai,2014.Încadrulevenimentului,ausustinutintervenţiidomnulprof.univ.dr.OvidiuFolcuţ,Rector,

Universitatea Româno-Americană, doamna Maria Şandor, Preşedinte, Fundaţia PACT,Alexandru Fotia, Președinte, Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER),doamna Cornelia Rotaru, Preşedinte, Asociaţia Pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

Feminin (ADAF) şi, în calitate demoderator al discuţiilor, domnul prof. univ. dr. FlorinBonciu,Prorector,UniversitateaRomâno-Americană.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-cum-iesim-din-criza-oportunitati-de-finantare-si-rolul-antreprenoriatului/.


Dezbaterea Strategia Europa 2020 şi progresul Uniunii Europene – priorităţi pentru România

CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,găzduitdeInstitutul European din România (IER), a organizatmarţi, 26 noiembrie, lasediulIER,dezbatereaStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia.ÎncontextulAnuluieuropeanalcetăţenilor2013,evenimentula fostorganizatcu scopuldeaprezentaprincipaleleprogreseînregistrate la nivelul UE în atingerea ţintelor Strategiei Europa 2020, înparticular progrese şi obstacole întâlnite în cazul României în traiectoriaprogramatăpentruatingereaţintelorfinaleprecumşiidentificareapriorităţilorlanivelulRomâniei învederea implementăriiStrategiei înperioada imediaturmătoare.

DezbatereaafostmoderatădedoamnaGabrielaDrăgan,DirectorulGeneralalIER.Încadrulevenimentuluiauluat cuvântul domnul Viorel Dobrescu, Director, Direcţia Strategia Europa 2020,MinisterulAfacerilor Externe,doamnaSimonaMoagăr-Poladian,Director,InstitutuldeEconomieMondială(IEM),domnulIoanPiţurescu,MembrualConsiliuluiPermanent,ConsiliulNaţionalalÎntreprinderilorMicişiMijlociiPrivatedinRomânia.

Evenimentulaocazionat şi lansareabroşuriiPoliticademigraţieaUniuniiEuropene – implicaţiipentrupiaţamuncii,ceade-adouapublicaţierealizatădeCIEDBucureşti.Broşurapoatefiaccesatăaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-UE.pdf.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-strategia-europa-2020-si-progresul-uniunii-europene-prioritati-pentru-romania/.


Broşura Politica de migrație a Uniunii Europene – implicații pentru piața munciiÎnlunanoiembriea.c.,CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)BucureştiapublicatbroşuraPoliticademigrațieaUniuniiEuropene–implicațiipentrupiațamuncii,ceade-adouapublicaţieaCentrului.AceastaafostlansatăcuocaziadezbateriiStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia,careafostorganizatădeCIEDBucureştiladatade26noiembrie,lasediulIER.


Publicaţia prezintă informaţii relevante şi utile cetăţenilor interesaţi să cunoascămai multe despre dreptul la liberă circulaţie a persoanelor, una dintre libertăţilefundamentalealeUniuniiEuropene.Broşuraseadreseazăpubliculuilarg,care,pedeoparte,încalitateadecetăţenieuropeni,beneficiazădefacilitateaconferitădeUEdeasedeplasapepiaţamunciioriundeînstatelemembre,iarpedealtăparte,celorcenusuntcetăţeniaiUE,darsuntinteresaţisălucrezepeteritoriulstatelormembre,dobândindastfelstatutuldemigranţi.

În acest sens, sunt prezentate pe scurt, cu explicaţii şi exemplificări,fenomenulmigraţiei,politicaşiprogrameleUEîndomeniu.Astfel,

cititoriipotaflaceestemigraţiaşideceestenevoiedeea,fiindprezentatşiobiectivulProgramuluidelaStockholm:asigurarea,pânăîn2014,aunordrepturișiobligaţiicomparabilecucelealecetăţenilorUniunii pentru resortisanţii ţărilor terţe cu şederelegalăpeteritoriulstatelormembre.Deasemenea,suntclarificateşidiferenţiateşidreptullaliberăcirculaţie,stabilireareşedinţeişiaccesulînspaţiulSchengen.

Înpaginilebroşuriiseregăsescdetaliidespreaspecteeuropenegeneralesauspecificeunorstatemembre,cuprivirelafluxurialemigraţieişifacilităţipentrumigranţişiaspectealepieţei

munciiînUE.UltimelepaginisuntrezervateprezentăriiimigraţieiînRomâniaspreinformareacetăţenilorromânicarepleacăsălucrezeînaltestatealeUniunii.

BroşuraPoliticademigrațieaUniuniiEuropene–implicațiipentrupiațamunciipoatefiaccesatăaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-UE.pdf.

Dezbaterea Găsirea unui loc de muncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi de învăţământ superior

Centrul de Informare Europe Direct (CIED) Bucureşti, găzduitde Institutul European din România (IER), a organizat marţi, 10decembrie,lasaladeconferinţeIER,dezbatereaGăsireaunuilocdemuncă–principalaproblemăatinerilorabsolvenţideînvăţământsuperior.EvenimentulfacepartedinseriadeactivităţiorganizatedeCIEDBucureştiîncadrulproiectuluiVoteazăpentruEuropa!Voteazăpentru tine!, finanţat de Comisia Europeană, pentru promovareaalegeriloreuroparlamentare.ÎncontextulcampanieideinformareAcţionează.Reacţionează.Decide.,proiectularecascopimplicareacetăţenilorînviaţapoliticăeuropeanăşiconştientizareaimportanţeiparticipăriilavotînscrutinulpentrualegerileeuroparlamentaredinlunamai,2014.

În cadrul evenimentului, au susținut intervenţii doamna Alistriţa Smarandache, inspector superior, DirecţiaManagementulPieţeiMuncii,FormareProfesională,InformaticăşiControlMăsuriActive,AgenţiaNaţionalăpentruOcupareaForţeideMuncă (ANOFM),domnulRaduGodeanu,Vicepreşedinte,UniuneaGeneralăa IndustriaşilordinRomânia(UGIR),doamnaRamonaMariaPavel,Managerdeproiect,AsociaţiaCOLFASA,doamnaAdinaVinţan,Vicepreşedinte Relaţii Externe, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi, în calitate demoderator aldiscuţiilor,domnulBalazsBarabas,JurnalistşiPrezentatorDIGI24.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-gasirea-unui-loc-de-munca-principala-problema-tinerilor-absolventi-de-invatamant-superior/.



ArticolelepublicateînacestbuletininformativnureprezintăpoziţiaoficialăaComisieiEuropene.

Centrul de informare EUROPE DIRECT Bucureşti

Institutul European din RomâniaBulevardulReginaElisabetanr.7-9,et.3,cam.314,Bucureşti,sector3Telefon:(+40)21314.72.75,Fax:(+40)213142666E-mail:[email protected]:europedirectbucuresti.ier.roFacebook:www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti

Program de lucru cu publicul: luni,marţişijoi,întreorele10:00–18:00.

Colectiv de redacție:DianaFilip,Laurenția-MarianaMereuță,LoredanaLicuţa,FlorentinaCostache,AndreeaAlbu(stagiar)Grafică şi DTP:MonicaDumitrescu

Sărbători Fericite

şi

Un An Nou Minunat!

Documents

Buletin informativ - europedirectbucuresti.ier.roeuropedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/ED-Bucuresti...traditii-de-craciun-in-romania-vs-traditii-in-alte-tari-1504360,