1. Bune practici de interventie politieneasca pe timpul
misiunilor 2. Patrularea - patrula pedestra - patrularea cu cainele
- patrula auto
1.Bune practici de interventie pentru politistul comunitarReguli
privind masurile ce se impun a fi luate de catre politistul
comunitar n cazul savrsirii faptelor infractionale
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Reguli generale de tactica politieneasca; Legitimarea
Incatusarea; Folosirea spray-ului lacrimogen si a bastonului;
Controlul autovehiculelor si al bagajelor; Interceptarea
persoanelor; Folosirea armamentului din dotare; Masurile ce se iau
la fata locului n cazul comiterii de infractiuni;
1.Reguli generale de tactica politieneasca:
Interventia politistului se va face avndu-se n vedere
urmatoarele reguli: a) respectarea drepturilor constitutionale ale
persoanelor si a legii; b) respectarea principiului impartialitatii
si al nediscriminarii; c) justificarea legala a tuturor actiunilor;
d) respectarea n interventie a principiilor proportionalitatii si
al gradualitatii; e) stabilirea modului de actiune si evaluarea
necesarului de forte nainte de interventie f) pregatirea si
asigurarea din timp a armamentului si a celorlalte mijloace din
dotare; g) cercetarea din timp a mprejurimilor locului n care se
actioneaza; h) evaluarea gradului de periculozitate a persoanelor
fata de care urmeaza a se lua masuri; i) supravegherea permanenta a
adversarului si a persoanelor din jur; j) portul insignei si
prezentarea legitima# 858f55i 5;iei de serviciu;
k) l)
m) n) o)
p)
q) r)
stabilirea sarcinilor atunci cnd actioneaza n echipa; atragerea
atentiei persoanelor care se manifesta violent sau dau dovada de
nervozitate sa se supuna masurilor ce vor fi luate si prezentarea
consecintelor la care se expun n caz de opozitie; ocrotirea vietii,
a sanatatii si a integritatii corporale a persoanelor a caror paza
o asigura; respectarea regulilor de politete; pastrarea unei tinute
corespunzatoare, autocontrolul gesturilor si al mimicii, al felului
de a discuta, precum si ignorarea intentionata a unor observatii
ironice att timp ct acestea nu afecteaza ordinea publica;
ascultarea cu atentie, rabdare si calm a relatarilor persoanelor
implicate si ale altora, tratarea cu mult tact a victimelor
infractiunilor, a bolnavilor psihic, a minorilor, a femeilor etc.
folosirea mijloacelor si a procedeelor de imobilizare si
autoaparare se va face numai n conditiile legii si daca situatia o
impune; declinarea competentei n cazul unor conflicte de
interes.
2.LegitimareaLegitimarea si stabilirea identitatii unei persoane
este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta n
solicitarea si verificarea actului de identitate al acesteia,
pentru a i se cunoaste datele de stare civila, cetatenia,
domiciliul ori resedinta. Politistii au dreptul sa legitimeze si sa
stabileasca identitatea urmatoarelor categorii de persoane: a) care
ncalca dispozitiile legale; b) despre care exista indicii ca
pregatesc sau au comis o fapta ilegala; c) cele a caror identitate
este necesara exercitarii sarcinilor de serviciu; n vederea
legitimarii si stabilirii identitatii persoanelor, politistii pot
folosi unul din urmatoarele procedee: a) verificarea actelor de
identitate ale persoanelor; b) verificarea altor documente oficiale
prevazute cu fotografii; c) stabilirea datelor de identitate ale
persoanei cu ajutorul altor cetateni cunoscuti si demni de
ncredere, care anterior au fost legitimati; d) efectuarea de
verificari n evidentele politiei; A.Reguli de tactica politieneasca
ce trebuie respectate cu ocazia legitimarii persoanelor: a)
persoana respectiva mai nti, este interceptata, folosindu-se
formula "BUNA ZIUA (SEARA)!SUNT AGENTUL DE POLIIE..DE LA POLIIA ..,
VA ROG S-MI PREZENTAI ACTUL DE IDENTITATE";
b) pe timpul efectuarii legitimarii persoanei, mijloacele din
dotare trebuie sa fie pregatite pentru interventie, iar politistul
trebuie sa pastreze o distanta corespunzatoare fata de persoana
legitimata; c) actul de identitate trebuie tinut la o naltime
corespunzatoare, care sa permita att supravegherea permanenta si
atenta a comportarii persoanei, ct si verificarea si citirea
continutului acesteia; d) cnd legitimarea se efectueaza de catre
doi politisti, seful echipei verifica actul de identitate, iar
partenerul supravegheaza comportarea celui legitimat, postndu-se la
doi-trei pasi de acesta, catre napoi si lateral. Dupa caz,
politistul care supravegheaza persoana legitimata va avea pregatite
mijloacele din dotare pentru interventie; B.Cu ocazia controlului
actelor de identitate, politistii verifica: a) daca actul de
identitate prezentat pentru control este emis de institutia
competenta; b) daca actul prezentat corespunde ca forma si
continut; c) daca actul de identitate apartine sau nu persoanei, n
sensul ca fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului
si daca datele de stare civila din act corespund cu cele declarate
de persoana n cauza. ntrebarile cu privire la datele de identitate
ale persoanei trebuie puse ntr-o alta ordine dect cea n care sunt
trecute n act; d) daca actul de identitate are expirat termenul de
valabilitate pentru care a fost eliberat; e) daca prezinta urme de
falsificare, are stersaturi, modificari, corecturi, adaugiri ori
contine mentiuni nepermise, scrise ori stampilate; f) daca actul de
identitate este pastrat n conditii corespunzatoare, nu este
deteriorat si daca persoana a luat masuri pentru prevenirea
deteriorarii ori a distrugerii actului de identitate; g) daca actul
de identitate contine interdictia pentru titular de a se afla n
acea localitate sau a parasi o anumita localitate fara aprobare; h)
n cazul legitimarii unui grup de persoane, acestea vor fi asezate n
linie, unul dintre politisti va strnge actele de la fiecare, iar
partenerul va supraveghea comportarea celor legitimati. Actele de
identitate vor fi restituite dupa identificarea tuturor
persoanelor; i) n situatia n care actul de identitate verificat
este n regula si persoanei legitimate nu i se poate reprosa nimic,
politistul i va nmna actul, va multumi si si va continua
serviciul;
j)
pentru prevenirea unor evenimente, vor fi evitate pe ct posibil
legitimarile n locuri aglomerate, unde aceasta masura nu poate fi
efectuata n bune conditii din cauza curiozitatii persoanelor din
jur ori a interventiei nedorite a unora dintre acestea sau n locuri
ntunecoase. n cazuri deosebite, cnd situatia nu sufera amnare,
legitimarea se executa si n aceste locuri;
k) daca persoana refuza sa se legitimeze sau sa prezinte date
privind identitatea, politistul i aduce la cunostinta ca, daca are
actul de identitate asupra sa si refuza sa l prezinte, fapta sa
constituie contraventie, conform prevederilor legii pentru
sanctionarea faptelor de ncalcare a ordinii si linistii publice, si
se sanctioneaza cu amenda contraventionala. Daca persoana refuza n
continuare sa prezinte actul de identitate, i se va efectua
controlul persoanei, iar n situatia n care actul este gasit, dupa
stabilirea identitatii i se va aplica sanctiunea contraventionala.
n cazul n care n urma efectuarii controlului persoanei, actul de
identitate nu se gaseste asupra persoanei, aceasta va fi condusa la
sediul politiei pentru a i se stabili identitatea prin verificari n
evidentele politiei; l) legitimarea se executa numai n scopul
ndeplinirii atributiilor de serviciu;
3.ncatusarea
ncatusarea este o masura politieneasca de prevedere si siguranta
care consta n aplicarea catuselor pe ncheietura minilor unei
persoane n scopul limitarii mobilitatii fizice a acesteia.
ncatusarea se efectueaza obligatoriu asupra urmatoarelor categorii
de persoane: a) dezertori, evadati si recidivisti periculosi; b)
urmariti, retinuti, condamnati si arestati preventiv, pe timpul
transferarii sau al escortarii; c) autorii unor infractiuni contra
vietii persoanei (tlharie, ultraj, viol n grup) ori ai altor
infractiuni grave; d) care se manifesta agresiv, sunt violente ori
se opun masurilor legale luate de politisti, iar rezistenta lor nu
poate fi nfrnta n alt mod; e) care, datorita starii psihice n care
se afla, prezinta pericol pentru viata si integritatea lor
corporala, a politistului sau a altor persoane; f) care urmeaza a
fi conduse la sediul politiei n vederea luarii masurilor legale si
sunt cunoscute ca fiind agresivi; Reguli tactice ce trebuie
respectate n cazul ncatusarii persoanelor:
a) ncatusarea se executa rapid si energic; b) catusile se aplica
pe mini si pozitionate la spate; c) ncatusarea se efectueaza, de
regula, din pozitia n picioare, persoana fiind asezata n asa fel
nct sa nu poata ataca politistii. n cazul n care trebuie
imobilizate mai multe persoane sau cnd acestea au un comportament
violent vor fi asezate n genunchi sau culcate pe burta cu minile pe
ceafa; d) n cazul n care persoana opune rezistenta, aceasta va fi
ncatusata fortat; e) dupa ncatusare, se va efectua n mod
obligatoriu controlul persoanelor; f) daca persoana ncatusata
continua sa se manifeste violent, acesteia i se pot mobiliza si
picioarele; g) aplicarea catuselor trebuie efectuata n asa fel nct
sa nu duca la ranirea sau vatamarea integritatii corporale a celui
imobilizat; h) catusele se scot numai daca a intervenit mbolnavirea
grava a persoanei, pentru ca acesta sa mearga la toaleta, pe timpul
servitului mesei precum si la depunerea acesteia n locurile de
detinere, fara a se neglija supravegherea atenta n acest timp; i)
este interzisa tinerea persoanelor ncatusate n pozitii nefiresti (n
genunchi, culcate etc.) dupa realizarea imobilizarii; j) este
interzisa expunerea persoanelor avnd catuse aplicate la vedere n
locuri publice sau n sediile de politie pentru fotografiere
(filmare) de catre reprezentantii mass-media;
4.A.Folosirea pulverizatorului de mna cu substante
iritantlacrimogenePulverizatorul de mna cu substante
iritant-lacrimogene este realizat sub forma unui recipient
cilindric, confectionat din aluminiu, prevazut cu buton de
actionarepulverizare si cu capac de protectie. El contine o solutie
alcoolica si un agent de propulsare tip freon. Acesta substanta are
efecte iritante asupra ochilor si a organelor olfactive "produce
senzatia de corp strain n ochi, usturime, greutate respiratorie,
stranut etc.) Efectul persista 15-30 minute de la parasirea zonei
contaminate (este vorba de disparitia efectelor asupra organismului
uman mpotriva caruia s-a folosit pulverizatorul). Pulverizatorul
este destinat imobilizarii unor persoane recalcitrante, dispersarii
unor grupuri de agresori sau evacuarii acestora din ncaperi si
ascunzatori, fara a le produce vatamari corporale.
Reguli tactice ce trebuie respectate la folosirea
pulverizatorului: a) folosirea acestui mijloc de imobilizare se va
face dupa somatia "NCETAI! VOM (VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!" si
va nceta o data cu renuntarea agresorului la actiunea sa. Nu este
necesara somatia daca nu exista timpul material necesar; b)
pulverizatorul cu substante iritant-lacrimogene se foloseste de la
o distanta de maxima directie n aceeasi directie cu vntul. Este
interzisa folosirea pulverizatorului n directia flacarilor sau a
obiectelor incandescente; c) cnd se foloseste n spatii nchise,
politistii participanti la actiune vor purta n mod obligatoriu
masca contra gazelor pentru a-si asigura protectie.
4.B. Folosirea bastonului de cauciuc sau a tomfeiBastonul de
cauciuc (tomfa) poate fi folosit n scopul: a) ca mijloc de aparare
pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere de ambele
extremitati cu ambele mini (ori de mner, n cazul tomfei) si tinerea
n directia din care vin loviturile; b) ca mijloc de intimidare a
elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicnd primele lovituri
persoanelor mai violente, urmarind determinarea ncetarii actiunii
si descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea si
mprastierea lor; c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri
agresorului n scopul de a-l obliga sa elibereze victima, sa lase
din mna obiectul folosit la atac ori sa nceteze actiunea. n cazul
mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai
periculos. Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia folosirii
bastonului de cauciuc (tomfei): a) persoana este somata sa nceteze
actiunea violenta si sa se supuna masurilor ordonate, folosind
formula "NCETAI, VOM (VOI) FOLOSI FORA!", loviturile fiind aplicate
numai daca persoana nu s-a conformat si continua actiunea violenta;
b) loviturile trebuie sa fie rapide, urmate de retragerea imediata,
si vor fi aplicate peste omoplati, antebrate, sezut (daca persoana
este cu spatele) membrele inferioare sau superioare, pentru a para
loviturile sau pentru a determina persoana sa dea drumul unor
obiecte folosite pentru atac;
c) pentru a avea efectul urmarit, loviturile trebuie aplicate
prin surprindere; d) forta loviturilor aplicate trebuie sa fie n
concordanta cu gradul de mpotrivire a persoanei; e) bastonul de
cauciuc se foloseste n limita necesitatii, aplicarea loviturilor
ncetnd imediat ce agresorul a renuntat la actiunea violenta si s-a
conformat dispozitiilor politistului; f) n timpul aplicarii
loviturilor cu bastonul se recomanda ca, pe ct posibil, sa nu se
faca miscari ample ori acesta sa fie ridicat deasupra capului,
ntruct prin aceasta miscare se da posibilitatea celui mpotriva
caruia se foloseste sa sesizeze interventia si sa se apere prin
pararea loviturii; g) se va evita aplicarea loviturilor cu bastonul
de cauciuc (tomfa) peste cap, urechi, gt, ochi, asupra altor parti
vitale ori sensibile ale corpului deoarece i sar putea provoca
persoanei vatamari corporale sau chiar moartea; h) se interzice
folosirea bastonului de cauciuc n sediul politiei cu exceptia
cazului cnd au loc actiuni violente sau n grup, care pun n pericol
viata politistilor sau altor persoane ori exista pericolul
distrugerii de bunuri apartinnd acestei institutii; i) n situatia n
care, n urma loviturilor aplicate cu bastonul de cauciuc s-a produs
vatamarea corporala a persoanei, politistul este obligat sa-i
acorde primul ajutor, eventual sa transporte persoana la o
institutie medicala pentru acordarea de ngrijiri si sa raporteze
ierarhic, de urgenta, evenimentul.
5. Controlul bagajelor si autovehiculelor;Controlul bagajelor
este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta n
verificarea amanuntita a interiorului si a continutului bagajelor
unei persoane.
Controlul bagajelor se executa asupra urmatoarelor categorii de
persoane: a) persoane surprinse n flagrant la savrsirea unor
infractiuni si care au asupra lor bunurile dobndite n urma
savrsirii faptei b) persoane care sunt suspecte, din cauza
mprejurarilor si a locurilor unde au fost gasite precum si a
volumului obiectelor transportate; c) persoane care transporta
bunuri a caror detinere si circulatie sunt interzise de lege (ca de
exemplu: substante toxice, stupefiante, precum si alte bunuri
materiale al caror regim este supus autorizarii).
Reguli de tactica politieneasca ce trebuie respectate la
efectuarea :I.controlului bagajelor:a) persoana va fi interceptata,
legitimata si i se va comunica masura ce urmeaza a fi luata,
solicitndu-i-se sa l nsoteasca pe politist la sediul politiei sau
ntrun loc unde poate fi efectuat controlul bagajelor; b) controlul
bagajelor se executa de cel putin doi politisti, n prezenta a cel
putin un martor asistent, care va fi identificat si pus n tema cu
activitatea ce urmeaza a se efectua; c) controlul bagajaelor se
executa, de regula, n ncaperi, spatii ferite de imixtiunea altor
persoane sau la sediul politiei, caz n care, pe timpul deplasarii,
persoana respectiva va fi supravegheata cu multa atentie, pentru a
nu arunca obiectele sau bunurile ce fac obiectul controlului; d)
partenerul va avea sarcina de a asigura protectia, fiind pozitionat
n apropierea persoanei controlate, astfel nct sa blocheze iesirea
din ncapere, iar persoana n cauza sa fie tinuta departe de
obiectele cu care ar putea ataca, precum si de geamurile ce ar
putea fi escaladate; e) n prezenta martorului asistent, nainte de
nceperea controlului bagajului, i se va cere persoanei n cauza sa
declare n scris ce obiecte se afla n interiorul acestuia, indicnd
unele elemente caracteristice ale acestora, cum ar fi: marca,
culoare, marime, uzura, etc.; f) deschiderea bagajului se poate
face de catre unul din politisti, pe ct posibil, fara a fi degradat
sistemul de nchidere; g) dupa deschiderea bagajului va fi examinat
fiecare obiect, confruntndu-se cele declarate de persoana cu
bunurile gasite la control; h) dupa examinarea obiectelor va fi
studiat ambalajul, pentru ca politistul sa se convinga ca nu
contine si alte obiecte si pentru a descoperi eventualele
ascunzatori; Dupa controlul bagajelor se va ncheia un proces-verbal
n care vor fi descrise activitatile desfasurate, obiectele
examinate si eventualele obiectii ale participantilor, la care va
fi anexata, daca este cazul, declaratia celui controlat.
Procesul-verbal se ntocmeste n doua exemplare si va fi semnat de
politisti, martori si persoana controlata, un exemplar fiind nmnat
acesteia. Daca asupra persoanei controlate se gasesc bunuri care
provin din savrsirea unor infractiuni sau a unor contraventii ori a
caror detinere este interzisa se va face mentiune
n procesul-verbal despre ridicarea acestor obiecte n vederea
cercetarii sau a confiscarii, precum si cu privire la locul de
pastrare, n caz contrar, se va mentiona ca toate obiectele au fost
restituite detinatorului. Pentru efectuarea controlului bagajelor
nu este necesara autorizarea magistratului, politistul, n
exercitarea atributiilor de serviciu, putnd recurge la aceasta
masura doar n cazurile si n situatiile strict prevazute de lege si
de dispozitiile interne, cu respectarea legalitatii, a drepturilor
persoanelor, precum si a regulilor de fond si forma a documentelor
ce se ncheie.
II.Controlul vehiculelorEste activitatea care are drept scop
verificarea minutioasa a acestora (inclusiv a portbagajului), a
documentelor conducatorului auto si, dupa caz, a calatorilor si
pasagerilor, a bagajelor pe care le au asupra lor, precum si
legalitatii transporturilor de bunuri sau persoane. n conformitate
cu prevederile art. 31 lit.f din Legea nr. 218/2002 privind
organizarea si functionarea Politiei Romne, politistii sunt
abilitati sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale,
controlul vehiculelor aflate n circulatie, atunci cnd exista
indicii temeinice cu privirea la savrsirea unor infractiuni sau
posibile actiuni teroriste. Reguli tactice privind oprirea
autovehiculelor pentru control: a) oprirea sa fie, sa aiba o
motivatie corecta si justificata. Executarea semnalului pentru
oprire se va face numai atunci cnd se constata ncalcarea unei
reguli de circulatie sau n situatia n care din datele si
informatiile detinute, exista indicii despre savrsirea unei
contraventii ori a unei infractiuni de catre persoana care conduce
vehiculul sau de catre unul dintre ocupantii acestuia, ori pentru
identificarea autorilor de infractiuni si a obiectelor date n
urmarire. Se interzice controlul de rutina asupra autovehiculelor
aflate n traficul rutier; b) oprirea autovehiculelor pentru control
se face, de regula, n afara partii carosabile, iar acolo unde nu
exista conditii, ct mai aproape de marginea din dreapta drumului,
pe acostament sau lnga bordura ori n spatiile de parcare, alveole
etc, iar noaptea cu precadere n locurile luminate; c) semnalele
politistului vor fi executate din timp, fara a crea un pericol
pentru el sau conducatorul caruia i se adreseaza semnalul, ori
pentru alti participanti la trafic. Semnalul de oprire al unui
autovehicul trebuie sa se execute regulamentar, ziua cu bratul, iar
noaptea cu bastonul reflectorizant ori sursa luminoasa; d) n cazul
nerespectarii de catre conducatorul auto, a semnalului de oprire ce
i-a fost adresat, politistul va comunica prin statie datele de
identificare ale autovehiculului patrulei auto sau celui mai
apropiat post de control pe directia de deplasare. Daca acest lucru
nu este posibil va nota numarul de nmatriculare ale autovehiculului
si va
ntocmi un raport n care va mentiona abaterea savrsita, n baza
caruia se vor lua ulterior masurile legale. e) oprirea unui vehicul
de catre politistul aflat ntr-un autovehicul de patrulare aflat n
mers, se va efectua astfel: -n cazul cnd vehiculul ce urmeaza a fi
oprit circula n aceeasi directie, echipajul trebuie sa puna n
functiune semnalele luminoase de culoare rosie si albastra si pe
cele sonore, dupa care, de regula, va circula n spatele
autovehiculului vizat pna cnd conducatorul acestuia se conformeaza
semnalelor si opreste. Oprirea se poate face si prin punerea n
functiune a dispozitivului cu mesaje variabile, care va fi setat pe
pozitia "STOP, POLIIA!", sau cu bratul. Daca conducatorul auto
vizat nu da curs semnalelor efectuate, echipajul de politie va
utiliza dispozitivul de amplificare a vocii somndu-l sa opreasca si
executnd dupa caz, si semnalul regulamentar cu bratul, pe timp de
zi, ori cu bastonul reflectorizant, pe timp de noapte; -n cazul cnd
autovehiculul ce urmeaza a fi oprit circula din sens opus, semnalul
de oprire se va executa din vehiculul Politiei, pe fereastra din
stnga, prin balansarea n plan vertical a bratului, ori a bastonului
reflectorizant; -n cazul n care conducatorul vehiculului nu
opreste, patrula auto va proceda la nceperea urmaririi acestuia,
concomitent cu anuntarea dispeceratului despre situatia creata, a
datelor de identificare ale vehiculului si a motivelor care au
determinat luarea masurii, solicitnd ajutorul efectivelor aflate n
zona; f) de regula, trecerea la efectuarea urmaririi se justifica
pentru: -retinerea persoanelor sau autovehiculelor date n urmarire;
-identificarea persoanelor care au produs accidente grave de
circulatie de pe urma carora a rezultat moartea sau vatamarea
corporala grava a unor persoane si care au parasit locul
accidentului; -identificarea persoanelor despre care exista indicii
temeinice ca au comis infractiuni sau posibile acte teroriste; g)
folosirea armamentului din dotare se va face numai n cazurile si cu
respectarea prevederilor legale; Reguli tactice prvind executarea
controlului vehiculului:
a) dupa oprirea autovehiculului, unul dintre politisti va
desfasura procedura de constatare, n timp ce partenerul sau l va
supraveghea pe conducatorul
autovehiculului oprit si pe restul ocupantilor, fiind pregatit
sa intervina la nevoie n sprijinul colegului; b) se deplaseaza pna
n dreptul usii conducatorului autovehiculului, pastrnd o distanta
suficienta pentru a nu fi lovit cu portiera n cazul deschiderii
bruste a acesteia, unde se va adresa cu formula:"BUNA (DIMINEAA,
ZIUA, SEARA).SUNT (GRADUL PROFESIONAL), NUMELE sI UNITATEA DE
POLIIE DIN CARE FACE PARTE)", dupa care va solicita pe un ton
politicos, dar ferm sa i se nmneze documentele pentru control; c)
comunica conducatorului auto motivul opririi, abaterea comisa si
sanctiunea prevazuta de lege dupa care se va proceda la ntocmirea
documentelor de constatare, solicitnd conducatorului auto sa ramna
n autovehicul; d) verifica cu atentie, actele de identitate ale
autovehiculului si, dupa caz, documentelor de nsotire a marfurilor
sau a materialelor transportate; e) dupa caz, va solicita
conducatorului auto sa deschida si portbagajul vehiculului unde pot
fi ascunse persoane care se sustrag urmaririi si obiecte provenite
din savrsirea de infractiuni; f) dupa efectuarea controlului,
politistul este obligat sa asigure reintrarea autovehiculului n
fluxul de circulatie;
6. Interceptarea persoanelor
Interceptarea este o masura politieneasca ce presupune
solicitarea adresata unei persoane de a nceta o activitate n curs
de desfasurare, n scopul clarificarii unei situatii ivite. Masura
interceptarii se ia pentru urmatoarele categorii de persoane: a)
cele care ncalca prevederile legale, fiind autorii unor
contraventii sau infractiuni; b) cele despre care exista date si
indicii ca au savrsit fapte de natura celor prevazute la litera a);
c) cele care sunt suspecte prin comprtamentul lor, ori este
evidenta intentia de a comite o fapta antisociala; d) cele care
trebuie sa dea explicatii n legatura cu fapte, situatii, aspecte,
persoane ori alte date care intereseaza politia; e) cele care prin
prezenta lor la o anumita ora sau ntr-un anumit loc creeaza
suspiciuni;
f) cersetori, bolnavi psihic, minori lipsiti de supraveghere,
etc. Reguli tactice ce trebuie respectate la interceptarea
persoanelor: a) solicita persoanei, de la o distanta convenabila,
pe un ton ferm, convingator, sa se opreasca, folosind formula "VA
ROG SA VA OPRII!";saluta, se prezinta, iar n caz de nevoie se
legitimeaza, pastrnd o distanta care sa-i permita sa actioneze n
siguranta; b) actioneaza ferm, dar cu tact, explicnd persoanei
motivul opririi, indicnd n continuare activitatea pe care aceasta
urmeaza sa o desfasoare (prezentarea actului de identitate, a
bagajelor pentru control,etc.); c) pe timpul discutiilor,
politistul va supraveghea persoana cu atentie fiind pregatit sa
actioneze pentru autoaparare sau pentru prinderea acesteia; d) daca
activitatea este desfasurata n echipa, partenerul se va posta n
pozitie laterala, putin n spatele persoanei interceptate, fiind
gata de interventie (pozitia acestuia va fi conditionata si de
existenta sau inexistenta unor obstacole naturale aflate n imediata
apropiere a persoanei oprite: cladiri, ziduri sau garduri nalte,
etc. situatie n care acesta va sta n partea opusa unor astfel de
obstacole; e) se va evita, pe ct posibil, interceptarea persoanei
de partea carosabila a arterelor rutiere (daca aceasta nu poate fi
evitata, persoana va fi scoasa imediat n afara acesteia), n locuri
ntunecoase sau accidentate, n zonele cu trafic intens de persoane
sau n mijlocul grupurilor (multimii), iar n caz de absoluta
necesitate, persoana va fi condusa imediat ntr-un loc mai sigur,
propice pentru desfasurarea activitatilor urmatoare.
9. Folosirea armamentului din dotaren conformitate cu
prevederile art.31. lit. h din Legea nr.218/2002 privind
organizarea si functionarea Politiei Romne, politistii au dreptul
si obligatia de a purta asupra lor armamentul si munitia necesara,
indiferent daca sunt n uniforma sau echipati civil, atunci cand se
afla n exercitarea atributiilor de serviciu. Politistii pot detine,
purta si folosi armele si munitiile cu care au fost dotati de catre
unitatile din care fac parte. Armele de foc constituie mijlocul
extrem folosit pentru imobilizarea persoanelor si se utilizeaza
numai n conditiile legii daca celelalte metode nu au avut efectul
scontat. Nu se scoate armamentul din toc dect pentru a fi folosit n
mod legal.
Pe timpul executarii misiunilor, agentii de politie n uniforma
poarta, n mod obligatoriu, centura pe care vor fixa tocul cu
pistolul din dotare si cele doua ncarcatoare. n situatiile n care
se actioneaza n tinuta civila, pistolul se va purta n toc pe
cureaua de la pantaloni sau n hamul special confectionat,
asigurndu-se mascarea acestuia. Se interzice portul armamentului si
munitiei aferente, nbuzunare, mape, serviete sau n alte locuri care
nu-i asigura deplina securitate si poate favoriza pierderea ori
sustragerea lor. Agentii de politie care poarta armamentul si
munitia permanent asupra lor, pe timpul ct se afla la domiciliu
sunt obligati sa le asigure astfel nct sa nlature orice
posibilitate de pierdere sau de folosire a acestora de catre
membrii familiei sau de catre alte persoane, pastrndu-le n casete
metalice (munitia separat de pistol) prevazute cu sisteme sigure de
nchidere. Este interzis cu desavrsire a scoate pistolul din toc si
a-l mnui n prezenta altor persoane, cu exceptia cazurilor de
folosire legala a acestora. Prin uz de arma se ntelege executarea
tragerii cu arma de foc asupra persoanelor si bunurilor. Se poate
face uz de arma atunci cnd se ndeplinesc n mod cumulativ
urmatoarele conditii generale: -daca este absolut necesar; -daca
folosirea mijloacelor de mpiedicare sau constrngere nu este
posibila ori nu a dat rezultate; -politistii pot face uz de arma,
pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, n urmatoarele cazuri
prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996: b) mpotriva acelora
care, ataca persoanele nvestite cu exercitiul autoritatii publice
sau carora, potrivit legii, li se asigura protectie de catre
politie. Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite
cumulativ si urmatoarele conditii speciale: persoana mpotriva
careia se exercita atacul, sa faca parte din categoria persoanelor
nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau sa i se asigure
protectie de catre politie; exista un atac material, direct,
imediat si injust, prin care este pusa n pericol viata sau
integritatea corporala acelor care fac parte din categoria
persoanelor nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau din
categoria celor carora li se asigura protectie de catre politie;
uzul de arma se va executa numai daca datorita mprejurarilor
concrete ale savrsirii faptei atacul persoanei nu poate fi nlaturat
prin alte mijloace;
-
-
d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupa savrsirea unor
infractiuni ncearca sa fuga; Se poate face uz de arma n acest caz
daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale:
infractorul a fost surprins n flagrant n timpul savrsirii unei
infractiuni grave dupa efectuarea somatiei acesta ncearca sa fuga,
nesupunndu-se cererii politistului de a ramne la locul faptei;
datorita mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit n mod
eficient un alt mijloc pentru imobilizarea infractorului; prin
folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor
persoane;
-
-
Gravitatea faptei va fi estimata n raport de prejudiciul produs,
actiunile violente ale infractorului, frecventa acestor categorii
de fapte, numarul de participanti, obiectele pe care le au asupra
lor, etc. e) mpotriva oricarui mijloc de transport folosit de
agresorii prevazuti anterior precum si mpotriva conducatorilor
acestora care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare ale
organelor abilitate, existnd indicii temeinice ca au savrsit o
infractiune ori ca este iminenta savrsirea unei infractiuni; Se
poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si
urmatoarele conditii speciale: exista certitudinea ca ocupantii
acestor mijloace de transport savrsesc sau au savrsit o infractiune
grava, transporta bunuri dobndite n urma comiterii unor infractiuni
si nu se opresc la semnalul regulamentar al politistului; datorita
mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit n mod eficient
un alt mijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport; prin
folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor
persoane;
-
-
Focul asupra autovehiculelor se va efectua numai asupra
pneurilor. Nu se folosesc arme de foc mpotriva autovehiculelor care
nu opresc la semnalul regulamentar al politistului mbracat n
uniforma, dect daca prin modul de conducere se pune n pericol, n
mod evident, viata sau integritatea corporala a politistului sau a
altei persoane.
f) pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la
care sunt probe ori indicii temeinice ca au savrsit o infractiune
si care riposteaza ori ncearca sa riposteze cu arma ori cu alte
obiecte sau substante care pot pune n pericol viata ori
integritatea corporala a persoanei; Se poate face uz de arma n
acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii
speciale: sa se fi savrsit o infractiune, iar persoana n cauza sa
opuna rezistenta sau sa riposteze cu arma sau cu alte obiecte care
pot pune n pericol viata sau integritatea corporala a politistului
sau a altor persoane; sa existe un atac material, direct si imediat
asupra politistului aflat n exercitarea masurilor legale sau
mptriva altor persoane; rezistenta sau riposta persoanei n cauza sa
nu poata fi nfrnta n alt mod; prin folosirea armamentului sa nu fie
pusa n pericol viata altor persoane;
-
-
g) pentru a mpiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor
aflati n stare legala de detinere; Se poate face uz de arma n acest
caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii
speciale: sa fie nceputa o actiune de evadare din locurile legale
de detinere sau de sub escorta; prinderea sau imobilizarea
evadatilor sau escortatilor sa nu poata fi realizata prin alte
mijloace; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol
viata altor persoane;
-
h) mpotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care
ncearca sa patrunda fara drept n sediile sau perimetrele
autoritatilor si institutiilor publice; Se poate face uz de arma n
acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii
speciale: sa existe o ncercare de patrundere fara drept n sediile
sau n perimetrele autoritatilor sau ale institutiilor publice;
-
atacul sau patrunderea, dupa modul n care a fost conceputa si se
executa sa nu poata fi nlaturata prin alte mijloace sau metode;
prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor
persoane; n executarea interventiei antiteroriste asupra
obiectivelor atacate sau
i)
capturate de teroristi, n scopul retinerii sau anihilarii
acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii publice;
Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ
si urmatoarele conditii speciale: sa existe un atac terorist asupra
unui obiectiv, acesta sa fie capturat sau sunt luati ostatici;
atacul sau detinerea ostaticilor, datorita modului n care a fost
conceput si executat sa nu poata fi nfrnt prin alte mijloace; n
timpul folosirii armamentului sa nu fie pusa n pericol viata sau
sanatatea ostaticilor sau a altor persoane;
-
-
n cazurile prevazute de lit. d), g), h) se va face uz de arma
numai dupa ce s-a facut somatia legala. n cazul prevazut de litera
h) se va face uz de arma numai dupa ce s-a repetat de 3 ori, la
intervale suficiente de timp pentru dispersarea participantilor,
somatia:" PRSII ZONA.., SE VOR FOLOSI ARME DE FOC!", dupa care se
va executa un foc n plan vertical. Se va deschide foc asupra
atacatorilor numai la ordinul celui care conduce actiunea, pe ct
posibil la picioare pentru a evita cauzarea mortii acestora si a se
realiza imobilizarea; n cazurile prevazute de litera a) si f), cnd
politistul se afla n legitima aparare, poate face uz de arma si
fara somatie, daca nu exista timpul necesar pentru aceasta. n
cazurile prevazute de litera d), e), h), uzul de arma se va face n
mod exceptional. n toate cazurile de folosire a armamentului, focul
se va executa n scopul imobilizarii, evitndu-se lovirea zonelor
vitale. Focul de arma cu efect letal se va executa numai n mod
exceptional si
numai n cazurile de legitima aparare, n conditiile prevazute de
art. 44 din Codul penal. Reguli de tactica politieneasca ce trebuie
respectate de politisti n cazul folosirii armamentului din dotare:
a) nainte de a trece la actiune, se va face o rapida analiza a
situatiei existente la fata locului. Prin aceasta se vor stabili
date concrete privind faptele savrsite, autorii acestora, daca sunt
sau nu narmati, gradul de agresivitate, precum si comportamentul pe
care l au n momentul surprinderii; b) armamentul din dotare se
foloseste dupa efectuarea somatiilor legale. Somatia se face prin
cuvintele: " POLIIA-STAI!". n caz de nesupunere se someaza din nou
prin cuvintele " STAI C TRAG!". Daca cel n caz nu se supune nici de
aceasta data, se someaza prin tragerea unui foc de avertisment n
plan vertical. Daca cei (cel) n cauza nu se supun nici acestei
somatii legale, se face uz de arma n directia acestora, tragnd, pe
ct posibil, la picioare, astfel nct sa se realizeze imobilizarea si
sa se evite uciderea persoanelor. Ca exceptie, se poate face uz de
arma si fara somatie, n cazul atacului exercitat prin surprindere
asupra politistului sau asupra altor persoane, precum si pentru
retinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc
daca lipseste timpul necesar pentru somatie; c) mpotriva
persoanelor care riposteaza cu arme, politistul va face uz de arma
din pozitia adapostit si va lua orice alta masura pentru a se
proteja; d) se va evita, pe ct posibil, folosirea armamentului din
dotare mpotriva minorilor, femeilor si batrnilor; e) se interzice
folosirea armamentului n urmatoarele cazuri: -mpotriva copiilor,
femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vadite
de invaliditate, cu exceptia cazurilor n care acestia nfaptuiesc un
atac armat sau n grup, care pune n pericol viata sau integritatea
corporala a uneia ori mai multor persoane; -n situatiile n care
s-ar primejdui viata altor persoane ori viola teritoriul, spatiul
aerian sau apele nationale ale unui stat vecin; f) se va evita pe
ct posibil, folosirea armelor de foc n zonele aglomerate unde pot
fi periclitate viata sau integritatea corporala a altor persoane,
exceptnduse focul de avertisment n plan vertical; g) n momentul
imobilizarii unei persoane si al aplicarii catuselor armamentul va
fi introdus n toc sau n hamul de sustinere, dupa caz;
h) folosirea armamentului mpotriva autovehiculelor se va executa
numai daca exista certitudinea ca ocupantii acestora savrsesc sau
au savrsit o infractiune grava, transporta bunuri dobndite n urma
comiterii unor fapte ilicite si nu opresc la semnalul regulamentar
al politistului n uniforma. Focul asupra autovehiculelor se va
executa numai asupra pneurilor; i) fiecare situatie n care s-a
facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De ndata ce va
fi posibil, raportul va fi ntocmit n scris. Daca n urma uzului de
arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se
comunica de ndata procurorului competent, potrivit legii; n cazul
folosirii armelor de foc pentru somatie, ori daca nu au rezultat
victime sau pagube materiale, n mod obligatoriu, evenimentul va fi
raportat ierarhic si se vor efectua cercetari administrative n
legatura cu conditiile si legalitatea uzului de arma;
j)
k) daca n urma uzului de arma au rezultat victime sau prejudicii
materiale se vor lua urmatoarele masuri: -acordarea primului-ajutor
victimelor si transportarea acestora la o unitate sanitara;
-raportarea imediata, prin orice mijloc, a cazului si a urmarilor
acesteia; -asigurarea pazei locului faptei, marcarea si conservarea
urmelor; -protejarea politistului, pentru a preveni manifestarile
de dezordine si a asigura apararea vietii acestuia; -raportarea
ierarhica a evenimentului si informarea parchetului competent
teritorial, pentru efectuarea cercetarii la fata locului; -n
situatii speciale, de pericol iminent pentru viata si integritatea
sa ori a altor persoane, sau care afecteaza siguranta nationala, ca
urmare a actiunilor violente ale unor persoane ce folosesc sau
intentioneaza n mod vadit sa foloseasca arme albe sau de foc,
politistul poate face uz de arma folosind orice alta arma care nu-i
apartine dar se afla n acel moment la ndemna, n aceleasi conditii n
care face uz de arma de serviciu;
10. Masurile ce se iau la fata locului n cazul comiterii de
infractiuni;Dupa primirea sesizarii, dispecerul, sau ofiterul de
serviciu, ct mai urgent
posibil, va dirija, dupa caz, o patrula aflata n teren mai
aproape de locul evenimentului pentru a se deplasa la fata locului
n vederea verificarii autenticitatii celor sesizate, urmnd a se lua
operativ urmatoarele masuri: salvarea victimelor si acordarea
primului ajutor; prinderea si imobilizarea autorului faptei,
asigurnd apararea vietii si a integritatii corporale a acestuia;
marcarea locului faptei si conservarea urmelor, fara a aduce vreo
modificare acestora; eliminarea potentialelor pericole; raportarea
evenimentului si asigurarea pazei locului faptei pana la sosirea
echipei de cercetare careia i se vor prezenta constatarile facute,
masurile luate si i va fi predat infractorul, respectiv mijloacele
de proba stabilite; n situatia n care infractorul se afla ntr-un
imobil sau ntr-o ncapere, politistul va organiza paza tuturor
cailor de acces n acel loc, solicitnd ajutoare pentru a putea
patrunde n interior si a imobiliza infractorul; Patrunderea n
interior se face cu precautie, din mai multe directii, fara a se
intra n grup si fara a se folosi alte persoane dect politisti
pentru imobilizarea infractorului.
-
-
Daca n timpul urmaririi infractorului acesta abandoneaza bunuri
sau obiecte provenite din infractiune, se va asigura paza lor,
sesiznd ofiterul de serviciu pentru a ndruma echipa de cercetare n
vederea identificarii urmelor existente pe acestea. n cazul
savrsirii unei infractiuni ntr-o institutie cu profil financiar si
comercial, se va actiona respectnd urmatoarele reguli tactice: a)
apropierea de obiectiv se va realiza concomitent din mai multe
directii, observnd cu atentie mprejurimile, autovehiculele
stationate si n special cele care au n interior persoane, retinnd
numerele de nmatriculare si elementele generale de identificare
(culoare, marca, tip etc.) b) nu se va interveni niciodata n
interior sau foarte aproape de intrarea principala, pentru a se
evita luarea de ostatici sau atacarea politistilor;
c) daca este posibil, va fi contactat personalul de deservire n
mod discret, n vederea informarii asupra evenimentului sesizat; d)
informatiile obtinute vor fi raportate operativ asteptnd ordine
daca se dovedeste ca situatia este reala; e) nainte de a actiona,
va fi pus la punct n mod discret un dispozitiv de observare, de
protectie si de interventie ulterioara, alcatuit din cel putin
patru politisti; f) nu se va ncerca niciodata blocarea agresorilor
n interiorul cladirii sau crearea unei situatii de nfruntare
directa sau de sfidare a atacatorilor;
g) vor fi ndepartati trecatorii sau curiosii; h) daca vreuna din
persoanele aflate n interior paraseste obiectivul, acest lucru va
fi semnalat celorlalti, indicndu-se directia si modul de deplasare,
precum si semnalmentele generale, pentru ca acestia sa organizeze
capturarea si imobilizarea persoanei; i) pe parcursul evolutiei
situatiei se vor transmite informatii privind numarul
participantilor, semnalmentele acestora si ale vehiculelor,
armamentul ntrebuintat, directia de deplasare a eventualilor
fugari, daca exista sau nu ostatici; dupa sosirea fortelor
suplimentare si a celor care vor coordona activitatea, politistii
se vor integra n dispozitivul nou constituit;
j)
k) datele si informatiile obtinute pna la sosirea fortelor
suplimentare vor fi raportate conducatorului actiunii;
2.Patrularea
Procedura privind efectuarea serviciului de patrulareDescrierea
procedurii: Patrularea este activitatea tactic poliieneasc
organizat, prin care se realizeaz prezena n teren a poliitilor,
ntr-o anumit perioad de timp pe un itinerar bine stabilit, n raport
cu cerinele situaiei operative de pe teritoriul de competen.
Patrula de poliie se realizeaz n scopul: a) prevenirii fenomenului
infracional; b) acordrii de sprijin i asisten ceteanului; c)
reactiviti fa de incidentele ce amenin sigurana ceteanului. n
funcie de mijlocul de deplasare, patrulele pot fi pedestre, pe
biciclete, pe motoscutere, motociclete, ATV-uri, auto, navale
(brci, alupe i alte mijloace de deplasare pe ap), feroviare
(trenuri de cltori i marf), cu elicopterul. Itinerariile de
patrulare au o lungime difereniat, n funcie de mijlocul de
deplasare: a) cele pedestre 36 km; b) cele pe biciclete 612 km; c)
cele pe motoscutere, ATV, snow-mobil, navale (cu barca) 1015 km; d)
cele pe motociclete, auto i navale (alupe i alte mijloace de
deplasare pe ap) 1520 km. n cazul patrulelor pedestre i auto, unul
din membrii poate avea n dotare i cine de serviciu (nsoire). De
regul, durata unei activiti de patrulare nu poate depi 8 ore. n
situaii speciale, programul de 8 ore se poate prelungi. n funcie de
condiiile climaterice, eful unitii poate stabili, prin dispoziie,
pauze suplimentare la intervale de timp. Patrularea se face n baza
unei planificri, iar documentul ntocmit n acest sens va cuprinde
urmtoarele elemente:
a) itinerarul de parcurs, ncadrat n timp, ora plecrii i ora
terminrii misiunii; b) locurile de staionare; c) mijloacele de
deplasare folosite; d) misiunile ce trebuie ndeplinite pe fiecare
zon a itinerarului. Instruirea premergtoare intrrii n serviciu are
ca scop informarea poliitilor cu privire la evoluia situaiei
operative i formarea echipelor (patrulelor) n funcie de nevoile
identificate din analiza tactic i elementele hrii criminogene. n
cadrul activitii de instruire se pune accent pe acordarea
respectului i pe corectitudinea manifestat fa de ceteni, grija fa
de conduit i imaginea proprie a poliistului. Cu ocazia activitii de
instruire, membrii patrulelor trebuie s primeasc: a) informaii
globale cu privire la diversele infraciuni sau evenimente ce au
avut loc n sectorul (zona) de responsabilitate (buletine sau note
de evenimente, informaii de la ceteni, etc.); b) informaii despre
msurile de prevenire sau operative necesare reducerii criminalitii
stradale; c) instruciuni operative cu privire la persoane i bunuri
urmrite; d) ndrumri sub aspectul prezentrii unor experiene, idei,
sugestii sau alte procedee de prevenie generale sau specifice, n
vederea ndreptrii eventualelor erori de procedur, i reducerii
fenomenului infracional stradal; e) sarcini, activiti i instruciuni
pentru a fi puse n practic; f) informaii noi referitoare la situaia
operativ i tehnicile infracionale. Poliitii desemnai cu activitatea
de instruire verific starea psiho-fizic a acestora, precum i
mijloacele individuale de intervenie din dotare, stabilind msuri
pentru ca fiecare poliist s nu intre n serviciu fr a avea asupra sa
dotarea aferent i echipament corespunztor. Pe timpul activitii de
instruire, care se va realiza pe parcursul a maxim 15 minute din
programul efectiv de lucru, nu se vor prezenta i dezbate teme de
pregtire profesional. La ieirea din serviciu, poliitii din patrule
ntocmesc un raport, n care prezint activitile desfurate i
rezultatele obinute, ce va fi analizat de ctre eful biroului /
formaiunii i de ctre ofierul/agentul ef de schimb. Analiza
activitii de patrulare i a evenimentelor nregistrate se va realiza
zilnic la nceperea programului de lucru, i va fi prezentat sub
forma unei sinteze conducerii poliiei.
n cadrul activitii de patrulare sunt i cazuri n care membrii
patrulei se pot abate de la itinerarul de patrulare sau pot
ntrerupe activitatea de patrulare, acestea fiind: a) pentru
urmrirea i prinderea infractorilor disprui de la locul faptei sau a
persoanelor date n urmrire; b) pentru conducerea persoanelor
infractoare sau suspecte, la sediul unitii de poliie; c) cnd sunt
sesizate c se comit evenimente grave n afara itinerarului; d)
pentru a acorda ajutor altui poliist sau cetenilor care se afl n
pericol, sunt victime ale unui atac ori accident, sau aflai n
situaii limit; e) pentru a preveni sau a lua msuri n cazul
comiterii unor infraciuni; f) pentru transportul unui bolnav psihic
periculos la spitalul de psihiatrie; g) pentru a interveni urgent n
caz de calamiti, catastrofe sau alte dezastre naturale; h) n cazul
mbolnvirii subite a unui membru component al patrulei; i) cnd
condiiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibil
continuarea misiunii; j) cnd primete dispoziii din partea efului
nemijlocit sau a ofierului de serviciu. Prsirea itinerarului de
patrulare i intervenia la evenimente se va efectua numai dup ce a
fost informat dispeceratul ori ofierul de serviciu al subunitii.
eful subunitii sau ofierul aflat la comand poate ordona prsirea
itinerarului de patrulare pentru: a) intervenia la evenimente
deosebite n care este nevoie s se acioneze cu fore sporite; b)
organizarea de activiti pentru prinderea unor infractori prin
ncercuirea unei zone, cu nchiderea cilor de intrare-ieire din
localitate.
Patrularea pedestr:Patrula pedestr este un element poliienesc
care acioneaz pe teritoriul municipiilor, oraelor i comunelor, pe
itinerare de patrulare care sunt stabilite n funcie de locurile i
mediile favorabile svririi infraciunilor sau contraveniilor, precum
i de locurile unde se concentreaz sau acioneaz elemente
infractoare. Patrula pedestr se compune, de regul, din cel puin doi
poliiti.
Din componena acesteia pot face parte i studeni / elevi ai
instituiilor de nvmnt ale M.A.I., poliiti comunitari, personal din
societi de paz, voluntari. Membrii patrulei se deplaseaz, de regul,
unul lng altul, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, unul
dup altul, respectndu-se regulile de circulaie impuse pentru
pietoni. Deplasarea trebuie s se fac pe marginea exterioar a
trotuarelor, pe partea stng a carosabilului ori pe mijlocul
drumurilor necirculate. Pe timpul nopii, trecerea prin locuri
ntunecoase, locuri acoperite, case prsite, etc., trebuie s se fac
dup o observare prealabil, cu mult pruden i cu mijloacele din
dotare pregtite pentru intervenie. Noaptea, pe timpul deplasrii
prin locuri neiluminate, lanterna nu trebuie s fie aprins prea des,
aceasta putnd alerta infractorii despre prezena poliitilor n locul
respectiv. n general, nainte de a intra n zone acoperite,
ntunecoase se face o scurt oprire, dar s se evite profilarea
propriei siluete pe timpul staionrii n acest scop. n vederea
exercitrii drepturilor i obligaiilor ce le revin, pe lng atribuiile
generale ale poliitilor din serviciul de meninere a climatului de
siguran public, componenii patrulelor pedestre au urmtoarele
obligaii: a) s acioneze permanent pentru prevenirea furturilor din
obiectivele de pe raza de competen, a celor de i din autoturisme, a
telefoanelor publice stradale, precum i pentru prevenirea
violurilor, tlhriilor, scandalurilor i a altor manifestri prin care
se ncalc normele de convieuire social, ordinea public, circulaia pe
drumurile publice i se aduce atingere drepturilor i libertilor
ceteneti, vieii i integritii corporale a persoanei, avutului public
i privat, lund msuri ferme, conform prevederilor legale, atunci cnd
aceste fapte s-au comis; b) s acioneze pentru combaterea faptelor
ilegale; c) s participe la aciuni organizate, n baza planurilor
ntocmite n acest sens, pentru combaterea faptelor antisociale; d) s
acioneze pentru combaterea faptelor de parazitism social i pentru
depistarea celor care polueaz strada (ceretori, vagabonzi,
prostituate, etc.); f) s menin permanent legtura cu jandarmii,
poliitii comunitari, personalul din sistemul de paz care acioneaz n
zon, pentru a face schimb de informaii, a cere i acorda sprijin n
soluionarea unor situaii ivite pe timpul serviciului; g) s
supravegheze persoane aflate n atenia poliiei ce domiciliaz n zona
de responsabilitate;
h) s intervin pentru asigurarea fluenei rutiere pe itinerariul
de patrulare, atunci cnd situaia impune, urmrind depistarea unor
persoane care au furat autovehicule ori a infractorilor care
transport bunuri sustrase sau sunt urmrii; i) s verifice n baza de
date, autovehiculele care sunt suspecte prin staionarea ndelungat
sau prin starea de degradare; j) s se afle la orele stabilite n
punctele fixate n variantele de patrulare, dac nu sunt cauze care
pot mpiedica aceasta; k) s participe la meninerea ordinii publice
pe timpul producerii unor calamiti naturale, catastrofe, dezastre,
precum i pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor
msuri.
Patrularea autoPatrulele auto desfoar activiti specifice n zona
de siguran public, pentru observare, asigurarea vizibilitii i a
interveniei la evenimente, n vederea prevenirii i combaterii
faptelor antisociale. Patrulele auto asigur legtura cu patrulele
pedestre, care acioneaz n acelai sector (zon) de siguran public.
Pentru patrulele auto se stabilesc puncte obligatorii de staionare
n scopul observrii zonelor aglomerate sau unde se concentreaz
persoane suspecte, activitate ce va fi realizat de ctre aceti
poliiti, aflndu-se n imediata apropiere a autovehiculului i avnd
asupra lor toate mijloacele de intervenie din dotare. Staionarea va
dura pn la 15 minute, n timp ce membrii patrulei se vor deplasa n
zon pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu. Pe timpul
staionrii, poliitilor le este interzis s rmn n mijlocul de
transport, cu excepia situaiilor cnd se afl n pauz. Patrula auto
execut serviciul cu autoturisme special destinate i este format din
cel puin doi poliiti sau un poliist cu experien profesional i un
student/elev/poliist comunitar. Patrularea pe raza de competen se
poate efectua cu semnalele luminoase n funciune, att ziua ct i pe
timpul nopii. Aceast modalitate este stabilit de efii unitilor i
subunitilor, n funcie de situaia operativ sau specificul anumitor
zone de patrulare ori misiuni ce trebuie realizate. efii menionai
stabilesc, dac este necesar, inclusiv anumite orare n care s se
foloseasc semnalele luminoase.
Condiia esenial este de a nu ngreuna circulaia celorlalte
vehicule, astfel c se folosete banda de lng acostamentul drumului.
Pentru a nu crea confuzia n rndul participanilor la traficul rutier
c autovehiculele se deplaseaz la evenimente, pe timpul patrulrii se
recomand folosirea unei viteze reduse (20 40 km/or). n situaia n
care patrularea este ntrerupt pentru deplasarea la un eveniment
semnalat sau pentru o activitate cu caracter de urgen, conductorul
autovehicului va pune n funciune simultan semnalele acustice i
luminoase. Pe timpul deplasrii la evenimente se folosete sunetul
tip YELP butonul 2!La ptrunderea i traversarea interseciilor se
utilizeaz sunetul tip PIERCER butonul 3! Poliitii aflai n
patrularea auto trebuie s aib n vedere urmtoarele reguli: a) s
respecte legislaia privind circulaia pe drumurile publice; b) s
poarte uniforma de serviciu, indiferent din ce compartiment face
parte; c) s poarte centura de siguran; d) s foloseasc autovehiculul
numai pentru executarea serviciului; e) n situaii deosebite, s
intervin pentru acordarea primului ajutor i transportarea la o
unitate sanitar a persoanelor a cror via este n pericol; f) dac
este cazul, s intervin rapid n sprijinul celorlali poliiti aflai n
teren, precum i pentru transportul operativ la poliie al
persoanelor depistate. g) s intervin cu operativitate pentru
rezolvarea unor situaii, constatate din oficiu, la solicitarea
cetenilor sau la dispoziia efului su nemijlocit, ofierului de
serviciu, dispecerului, etc.; h) s menin legtura direct sau prin
staia de emisie-recepie cu poliitii aflai n serviciu, pentru
realizarea schimbului de informaii i acordarea sprijinului necesar,
dac este cazul; i) naintea prsirii itinerarul de patrulare, s
raporteze, prin mijloacele avute la dispoziie, efului su nemijlocit
sau ofierului de serviciu, dispecerului. n timpul executrii
serviciului n patrula auto, poliitii ce o compun vor avea n vedere:
a) zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente,
infractorii recidiviti, gazdele de infractori i alte asemenea
persoane;
b) locurile favorabile svririi infraciunilor cu violen, precum i
cele unde de obicei se ntlnesc sau i fac apariia elemente
parazitare, infractoare, discoteci, baruri sau alte localuri de
alimentaie public cu program nocturn; c) locuine izolate ale
persoanelor n vrst, lipsite de aprare sau care prin modul de via i
comportare sunt poteniale victime ale infractorilor; d) arterele de
circulaie rutier cu trafic intens ori unde se nregistreaz frecvent
evenimente rutiere; e) locurile de staionare a taximetrelor i
intervenia cu operativitate n cazul evenimentelor deosebite; f)
grdinie, coli, aziluri de btrni etc.; g) uniti economice cu
schimburi de noapte; h) case n construcie, cabane, cartiere nou
construite n zone periferice.
Patrularea cu cini de serviciu:Cinii de serviciu (de nsoire)
sunt dai n dotarea poliitilor dup ce acetia urmeaz un curs de
iniiere n creterea i dresajul cinilor. Patularea cu cini de nsoire
se efectueaz de regul n zonele cunoscute cu stare infracional
ridicat (violen, trafic i consum stradal de droguri, etc.) La orice
ieire n teren, cinele de serviciu este echipat cu botni i pus n
les, fiind folosit, de regul, numai de poliistul care l are n
primire i care l-a dresat. n funcie de situaia creat, cinele de
serviciu poate fi folosit: a) cu botni i fr les, pentru: - paza
locului faptei, a corpurilor delicte i a persoanelor; - cercetarea
i scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile;
b) fr botni i n les, cnd: - trebuie dispersat un grup ce prezint
pericol pentru ordinea public; - trebuie nlturat opunerea violent
fa de msurile legale luate de poliiti; - este necesar asigurarea
pazei persoanelor n timpul conducerii forate la sediul poliiei;
- este necesar restabilirea ordinii n parcuri sau n alte locuri
deschise. c) fr botni i fr les, pentru: - semnalarea i descoperirea
persoanelor ascunse; - nlturarea unor atacuri care pun n pericol
viaa sau integritatea corporal a poliist ori a altor persoane,
precum i pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen; -
prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infraciuni i
care nu se supun somaiei; - prinderea evadailor i altor persoane
urmrite n temeiul legii. Folosirea cinilor de serviciu pentru
imobilizare este precedat de somaia pentru ncetarea aciunilor i
avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula
NCETAI, DISPERSAI-V, VOM FOLOSI CINII DE SERVICIU!. Cinele poate fi
folosit i fr somaie, dac timpul necesar pentru aceast activitate
este insuficient, existnd un pericol iminent. Poliitii, care au n
dotare cini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul de lucru
zilnic pentru ngrijirea i hrnirea acestora. eful nemijlocit
coordoneaz, sprijin, ndrum i controleaz persoanele care aplic
procedura, urmrind respectarea acesteia i a variantei / variantelor
revizuite.
