Upload
laura-andrei
View
42
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
5/12/2018 C-tin Enachescu Tulburari de Semantica - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/c-tin-enachescu-tulburari-de-semantica 1/5
http://www.referatele.com/referate/medicina/online7/Schizofreni
e---Calitatea-vietii-si-managementul-psihiatric-in-schizofrenie---
reabilitare-psiho-socia.php
rolul asistentului social in stimularea/dezvoltarea comunicarii
verbale interpersonale a pacientilor cu schizofrenie
asistentul social- necesitatea unei specializari care sa-i permita
sa dezvolte anumite capacitati la ceilalti
este ca si cum as afirma ca nu este complet format?
multitudinea contextelor in care este pus sa profeseze ii solicitaspecializari specifice
terapia de expresie verbala
biblioterapia
as.s. e „provocat” sa se racordeze si la alte modalitati de
stimulare psiho-sociala a beneficiarilor, in functie de contextul
in care e pus sa actioneze; setul lui de competente achizitionat in
timpul facultatii ii ofera o baza viabila, un punct de plecare, dar
nu-i legitimeaza orice tip de interventie; pentru a-si permite sa se
lanseze si in interventii de profunzime, subtile, el ar trebui sa se
specializeze si in altceva. setul de competente nu-i este suficient
pentru a-i legitima orice tip de interventie recuperatorie!
p. 269: tulburările de semantică în psihopatologie relevă
aspecte deosebit de interesante mai ales în cazul schizofreniei.
Manifestările de acest tip ating trei aspecte fundamentale ale
limbajului:
1. Cuvântul;
1
5/12/2018 C-tin Enachescu Tulburari de Semantica - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/c-tin-enachescu-tulburari-de-semantica 2/5
2. Fraza;
3. Contextul.
În urma cercetărilor s-a constatat că cele mai importante
tulburări sunt cele legate de sens. În acest sens s-au remarcat
trei categorii de tulburări:
1. cre terea semnifica iei;ș ț
2. transformarea semnifica iei;ț
3. pierderea definitivă a semnifica iei.ț
Acest tip de tulburări sunt corelate direct cu transformarea psihotică a
personalită ii bolnavilor.ț
tulburările de limbaj în psihopatologie
J. Charcot, J. Dejerine, P. Marie, A. Wernike, K. Goldstein, H.
Jackson, C. von Monakow, G. Marinescu= cercetători; W.
Penfield, L. Roberts, Langage et mecanismes cerebraux, Paris,
P.U.F., 1963
G.A. Miller, Langage et communication, P.U.F., 1956
p. 270: problemele limbajului constituie aspectele diferite ale
unui vast domeniu în care- i dau contribu ia neurofiziologia,ș ț
psihologia, psihopatologia, lingvistica cu ramurile sale.
ca formă de expresie, limbajul e legat direct de procesul
comunicării interpersonale. Cu ajutorul lui, con inutul ț
intrapsihic, structura internă a personalită ii individului, esteț
exprimată în exterior, putând fi cunoscută, în eleasă, analizată,ț
justificând inten iile sau comportamentul individului. Pe de altă ț
parte, este gândire în forma monologului interior, pe de altă parte este expresie în forma verbal-comunicativă externă.
2
5/12/2018 C-tin Enachescu Tulburari de Semantica - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/c-tin-enachescu-tulburari-de-semantica 3/5
Pentru psihopatolog i medicul psihatru, problema fundamentală a practicii constă înș
găsirea mijlocului cel mai adecvat de a putea intra în contact cu bolnavul pentru descifrarea
strcuturii psihozei sale, culegînd informa ii cât mai complete asupra con inutului intrapsihic al ț ț
acestuia. În ambele cazuri, dialogul clinic cel mai complet se bazeaza pe folosirea limbajului
oral. Odată ob inute aceste informa ii, nu este suficient de a ne limita numai la ele, ci datorită ț ț
modificărilor pe care limbajul ca proces psihic, le poate lua în cursul psihozei, se impune ca iș
acesta, la rândul său, să fie cercetat pentru a se analiza raportul dintre tulburările acestuia iș
structura mentală a bolnavului.
studii de aplicare a lingvisticii la problemele de psihologia i psihopatologia limbajului: M.ș
Breal, Ch. Bally, F. de Sausure, H. Delacroix, M. Cohen, P. Janet, S. Piro, R. Carnap, J. R. Firth,
P. Guiraud, W. V. Quine, B. Russel.
aspecte psiholingvistice i psihopatologice ale limbajului: A. Kreindler, T. Slama-Cazacu,ș
Al. Rosetti, M. I. Botez, autorul.
Neurofiziologia limbajului: p. 271: Modificările psihopatologice ale limbajului pot apărea
în două condi ii: fie prin afectarea lezională a zonelor cortico-subcorticale fronto-temporo-ț
parietale stângi; fie în cazul tulburărilor de dinamică corticală, modificări func ionale psihotice.ț
Prima categorie cuprinde disfaziile, cea de-a doua dislogiile. Disfaziile sunt de natură organică iș
înglobează afaziile. Dislogiile sunt tulburări de limbaj secundare unor modificări psihopatologice
ale intelectului.
Personalitatea patologică a psihoticului se desprinde treptat de realitatea obiectivă
normală i prin natura sa, în virtutea ideilor delirante, a halucina iilor, a dereismului, î iș ț ș
construie te o realitate interioară subiectivă, proprie, o lume morbidă specifică, calitativ diferită ș
de a noastră, dominată de idei, instincte, i reprezentări patologice. Bolnavii pierd sau î iș ș
transformă treptat vechea experien ă, câ tigând una nouă, morbidă, calitativ diferită de aț ș
noastră, corespunzătoare structurii noii noii lor personalită i.ț
3
5/12/2018 C-tin Enachescu Tulburari de Semantica - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/c-tin-enachescu-tulburari-de-semantica 4/5
Schizofrenicul este un delirant, la el gândirea logică fiind înlocuită de o gândire delirantă,
pe care o putem apropia de paralogie, putând merge până la disocia ie totală, până la absurd. Înț
această situa ie psihopatologică, la schizofrenici apar tulburări de limbaj secundare celor deț
gândire, structurii delirante fiindu-i necesară o formă lingvistică nouă, care va trebui să
comunice noua semnifica ie i con inutul ideativ al bolnavilor. Astfel apare dislogia.ț ș ț
În limbajul s. deosebesc două categorii de tulburări: generale i particulare. Ele pot ș
coexista simultan i sunt în rela ie unele cu altele.ș ț
Tulburările de ordin general- sunt direct legate de tulburările lor pshice- constau în:
fenomene de baraj verbal sau de mutism, automatisme verbale, perseverări, intoxica ii cu cuvinteț
sau cu fraze, stereotipii verbale, manierisme.
p. 272: Tulburările particulare sau speciale: modificări de formă i semnifica ieș ț
psiholongvistică, au primit denumirea de sindrom de disocia ie semantică, ele referindu-se laț
aspecte semantice ale limbajului, la lexic i gramatică.ș
După B. Callieri i L. Frighi, în comunicarea verbală totul depinde de situa ia-semn, careș ț
presupune trei posibilită i; raportul dintre semn i referent (semantic), raportul dintre semns iț ș ș
semn (sintactic), raportul dintre semn i persoană (pragmatic).ș
Semantica este un fapt fundamental al oricărui limbaj;
Tipuri de semantică;
Semantica patologică
Disocia ia semantică desemnează tulburările constant întâlnite în limbajul s. Ea nu trebuieț
privită ca pe o tulburare de asocia ie, sau ca o discordan ă. ea exprimă alterarea specifică aț ț
legăturilor care unesc semnul de semnifica ie, o pierdere sau o transformare a legăturilor ț
dinamice, logice, dintre aceste două elemente.
Ca orice formă de comunicare interpersonală, procesele de expresie-transmisie i deș
recep ie-în elegere generează contactul dintre indivizi pe baza unui sistem de transmitereț ț
codificată a informa iilor. În comunicarea verbală, sistemul de codificare îl reprezintă cuvântul.ț
4
5/12/2018 C-tin Enachescu Tulburari de Semantica - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/c-tin-enachescu-tulburari-de-semantica 5/5
Cuvântul, ca semn lingvistic, une te un concept cu o imagine acustică, aceasta din urmă fiind ș
amprenta psihică a semnalului, sensul său.
Noi am remarcat, constant, un raport direct între tulburările psihice ale s. i cele deș
semantică. Cele mai frecvente condi ii psihopatologice care duc la apari ia acestor tulburăriț ț
sunt: ambivalen a, ambitendin a, negativismul, simbolismul patologic, slăbirea, imprecizia iț ț ș
difluen a gândirii, aproxima ia sensului, autismul, mentismul, delirul, halucina iile, disocia iaț ț ț ț
eului.
p. 274 : Cre terea semnifica iei: tulburare de semnifica ie care interesează cuvântul însu i,ș ț ț ș
raportul dintre concept i imaginea sa mintal-acustică, o descompunere arbitrară, o interpretareș
patologică de un tip predelirant al sensului.
alterarea legăturilor logice dintre no iuni, dintre concepteț
preocupări intelectuale abstracte, sterile, filosofice
p. 275: Schimbarea semnifica iei: a doua formă a tulburărilor de semantică a limbajului laț
s. se caracterizează printr-o totală schimbare a semnifica iei, a formei i a sensului semnelor, aț ș
utilizării acestora.
p. 277: Pierderea semnifica ieilingvistice: pierderea sensuluiț
Această modalitate psiholingvistică apare în special în cazurile cronice de s., când după
mul i ani de evolu ie clinică se produce o disocia ie psihotică generală, o sărăcire a structurii, oț ț ț
siderare a personalită ii individului.ț
p. 279: limbaj complet deformat, pe toate trei direc iile sale (cuvânt, frază, context)ț
glosolalie-foma cea mai gravă de a terare a semanticii limbajului; schizofazie-Kraepelinș
O tulburare a limbajului se reflectă, în primul rând, asupra procesului de comunicare
interpersonală.
Analiza tulburărilor de limbaj i, în special cele de semantică, duce la o în elegereș ț
structural-dinamică mai complexă a personalită ii acestui tip de bolnavi mintali.ț
5