Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
W.illiam Cuthbert Falkner, cunoscut publicu-
lui ca \Tilliam Faulkner, s-a niscut pe 25 septembrie
1897,in New Albany. in scurt timp familia lui se
va muta la Oxford, unde Faulkner igi va Petrece totrestul viegii, oras pe care ll va reinventa in opera sa sub
numele deJefferson.
Chiar daci gi-a inceput cariera literari ca poet,
\Tilliam Faulkner a devenit cunoscut c" prozato.. inanul 1919 a publicat primul siu text, darintre 1929
gi 1942 va publica majoritatea scrierilor sale de refe-
rinEi. Pentru publicul larg va rimAne totugi in umbripAni in am:J 1949, cind ii este decernat Premiul
Nobel pentru Literaturi. Pe lingi acesta, de-a lungul
vieEii primegte doui premii Pulitzer Pentru Ficgiune,
in 1955 pentru volumvl O parabol,i (publicat in1 9 54) gi postum, in 1 963, pe ntru romarrul H o 1o rrt an ii(publicat in 1962).
in 1929 publici primul siu roman, Sartoris, dat
in atengia criticilor ;i a publicului va intra cAteva lunimai tArziu odati cu publicarea romanului Zgornotul
;ifuria.I7illiam Faulkner moare pe 6 ir;Jie 1962, in urma
unui infarct.La Editura Art vor mai apirea in seria de autor
Faulkner: Thilogia Snopes din care fac parte romanele
OraSuL Cdtunul, Casa cu coloane, o noui uaducere a
rcmarahtiLight in August, Pe patul d.e ruoarte, Pogoa-
r,i-te, Moise qi cartea pentru copii The Wishing Tiee.
\Tilliam Faulkner
Un randafirpentru Emily
gi alte poYestiri
Selecgie 9i cuvAnt-inainte
de Saxe Commins
Thaducere din limba englezi
de Bogdan-Alexandru Stlnescu
AEDroAF(T
CUPRINS
CuuLnt-inai.nrr de Saxe Commtns .'....-r'.-....t.. 5
Un trandafir pentru Emily ....,.... ...".....,.,........,.,. 7
CAinele ...............,........:,.:'.....*..'......i ",......,.......,... 29
Castor ..........",........,,,..............;.....r.. ........,.....r...-., 57
Septenrbrie ptrjolit ...................."...,.:.....,i.--. 149
O toanrni in Delti,.............;,..,r.,...*ri.,......... 175
Incendierea h4mbarului ...-...........'.i.:- .-.-.-- 223
Redactor: LauraAlbulescuTehnoredactor: Cristian VladCorector: Theodor ZamfirIlustragie coperti: Mircea Pop
DTP copertl: Alexandru Dag
ISBN 978-606-7 t0 -440-0
\7illiam FaulknerA Rosefor Ernill
Copyright @ 1931, 1934, 1938, 1939, 1942
by\flilliam Faulkner
This translation published by arrangementwith Random House,
a division of Penguin Random House LLC.All rights reserved.
@ Editura ART, 2016, pentru prezenta edijie
CUVANT-INEINTg
Atunci cAnd intocmegd o antologie repre-
zentativi de povestiri de lMilliam Faulkner,
singura restric$e valabiH este cea geografici.
Cu o singuri excepEie - Castor, care se insPi-
ri din experienga Primului Rizboi Mondial,
cdnd Faulkner a luptat in cadrul Forqelor Ae-
riene Regale ale Marii Britanii - toate aceste
poyesdri sunt localizate in lmpreiurimile ora-
gului Oxford din statul Mississippi,locul de
nagtere al autorului, dar;i locul unde gi-a pe-
trecut intreaga viagi. Spiritul lor este acela al
unui Sud nerefbcuq iar substanga lor se trage
din vieqile chinuite gi incremenite in evoluqie
ale oamenilor aflagi inci in umbra nenoroci-
rilor Rizboiului nostru Civil.
Datoriti frecvengei cu care aPare in anto-
logli, (Jn trandaf.r pennu Emily gi-a clgtigat
recunoagterea generali drept una dintre cele
mai morbide ;i mai obsedante Povestiri din li-
teratura americani. Imediat dupi ea in alegerea
6 / wnualt FAULKNER
editorilor vine Ciinele, un alt tur de forgi ma-
cabru, cu un finalplin de o ironie amari.
Ca studiu asupra fricii primitive, Soarele
acela diru aTrlurg redi intensitatea extremi a
terorii, pe cAnd Septenrbrie pnrjolit ilustreazi
silbiticia cruzimii pe care o simte o mulEime
porniti spre lingaj.
Scrisi mai tirzitt, Toarnna ln Debd re'
prezinti invocarea retrospectivi de citre un
bitrin al Sudului ce gi-a avut scurtul slu mo-
ment de glorie, iar apoi o lungi 9i lenti des-
compunere. Mult mai rizbunitoare in spirit
gi-n literl exe Incendierea barnbarului, o po-
vestire plinl de dramatism despre resentimen-
tele nemirturisite ;i despre rizbunarea plinide uri. in ftne, ar mai fiMireasma de uerbina,
o evocare in tradiqie romantici a unor oameni
mandri care incercau, chiar;i dupl RizboiulCivil, si creadi in propria lor invincibilitate.
Aceste opc povestiri reflectl profunda iu-
bire, dar gi scirbi, tandregea, dar gi dispregul,
identificarea, dar gi respingerea pe caretJfilliam Faulkner le-a manifestat fagi de
tradigiile 9i faEI de felul de viagi din propria
lui parte de lume.
Saxe Commins
Aprilie 1945
UN TRANDAFIR PENTRU EMILY
1
CAnd a murit domnigoara Emily Grierson,
intregul nostru orlgel a participat la inmor-
mAntarea ei: birbaqii dintr-un fel de ataga-
ment plin de respect pentru un monument
clzrt,femeile in general din curiozitatea de
a vedea cum arati interiorul casei ei, pe care
nimeni, cu excepqia unui servitor bitrAn - o
combinaqie de gridinar gi bucitar -, nu-l mai
vizuse de cel pugin zece ani.
Era o casi mare de lemn, pitrigoasl, ce
odati fusese albl, decoratl cu cupole 9i spi-
rale 9i balcoane ondulate in stilul excesiv de
frivol al anilor gaptezeci, agezatipeceea ce fu-
sese odinioari strada noastri cea mai selectl'
Dar garajele gi ma;inile de egrenat bumba-
cul invadaserS. si gterseseri chiar gi augustele
nume ale acelui cartier; doar casa domnigoarei
Emily fusese llsatl in picioare, inilgAndu-9i
descompunerea indiritnici ;i cocheti dea-
supra clruqelor cu bumbac gi a pompelor
8 / wTrrTAU FAULKNER
de benzini - o oroare printre alte orori. Iar
acum domnigoara Emily plecase si se aliturereprezentatilor acelor nume auguste acolo
unde zlceau ei, in cimitirul presirat cu cedri,
printre mormintele ordonate 9i anonime ale
soldaqilor Uniunii 9i ai Confedera{iei cecdzu-
serl in bltllia de laJefferson.
CAt cimp triise, domnigoara Emily fu-sese o rradigie, o datorie 9i o griji; un soi de
obligagie ereditari mogteniti de orag, datAnd
din acea zidin1894cAnd Colonelul Sarcoris,
primarul - chiar pirintele decretului ce spu-
nea ci nici o femeie neagrl nu are voie sI--truvapara pe strazr fara sa Poarte sor! -, o scutlse
de taxe, dispensa intrAnd in vigoare incepAnd
cu moarrea tatllui ei gi fiind valabill pe vecie.
Nu ci domnigoara Emily ar fi acceptat vreo
pomani. Colonelul Sartoris inventase o po-veste ce implica o anumiti sumi pe care tadlei o oferise oragului, oragul gisind de cuviinqlsi i-o restituie in acest fel. Numai un birbatdin generagia Colonelului Sartoris 9i cu unmod asemlnitor de a gAndi ar fi putut in-venta o asemenea poyeste, 9i numai o femeie
ar fi putut-o crede.
CAnd din generafia umitoare, cu ideile ei
mai moderne, au inceput si se aleagi primari
Un trandaf.r pentru Emi$ / 9
qi consilieri municipali, inEelegerea respec-
tivX a dat nagtere unei anumite nemulgumiri.
in prima luni a anului i-au trimis un aviz. Avenit 9i februarie, iar din partea. ei, nici un
rispuns. I-au trimis o scrisoare oficialI, ce-
rAndu-i si se prezinte la biroul gerifului cAnd
li va fi cu putinti. O siptimAni mai tArziu, i-a
scris chiar primarul, oferindu-se sI-i faci o vi-
ziti sau sl-i trimitl magina 9i a primit rispuns
pe o bucati de hirtie invechiti, cu o caligrafie
subqire, cursivi, ln cerneali splliciti, rezrtlta'
tul fiind ci n-a mai trebuit sI se prezinte de-
loc. Avizul de taxi era gi el inclus in plic, ftrInici un comentariu.
Au convocat o gedinql speciall a Con-siliului Municipal. Au trimis la ea o delegagie
care a bltut la uga dincolo de care nu mai
trecuse nici un musafir de cAnd ea lncetase
si mai predea ore de picturi pe porgelan cu
opt sau zece aniin urmi. Au fost condugi de
bltrAnul negru lntr-un hol intunecat, de unde
o scari urca intr-un intuneric 9i mai adAnc.
Mirosea a praf gi a nelocuit - un miros umed,
de inchis. Negrul i-a condus in salon. Era
mobilat cu piese masive, imbricate-n piele.
CAnd negrul a ridicat obloanele uneia din-
tre ferestre, au observat ci pielea era cripatl;
IO / VILLIAM FAULKNER
iar cAnd s-au agezat o peliculi subgire de praf
s-a ridicat lent deasupra coapselor lor, invAr-
tindu-se cu migciri lenege in unica razi de
soare. Pe un gevalet aurit, murdar, din dreptul
gemineului se afla un Portret in creion al tati-lui domnigoarei Emily.
S-au ridicat cAnd a intrat - o femeie micigi grasi imbrlcati in negru, purtAnd un lang
subqire de aur ce-i cobora pAni spre mijloc
qi se pierdea in cingltoare, sprijinindu-se
intr-un baston de abanos cu mAnerul poleit
in aur. Avea oase mici 9i ascugite, probabil
de-asta ceea ce ar fi flcut ca alt om sl pariplinug Ia ea didea impresia de obezitate. Pirea
umflati, ca un cadavru scufundat mult timp
in ape stitute, 9i avea aceeaqi paloare. Ochii ei,
pierdugi in gangurile de grisime ale fegei, pi-reau doui buclqele de cirbune infipte intr-o
grimadi de coci, aga cum se plimbau de la un
chlp la altul in dmp ce musafirii dldeau glas
doleangei lor.
Nu i-a invitat si ia loc. A rimas doar in ca-
drul ugii gi a ascultat in tlcere pAni cAnd pur-
titorul de cuvAnt s-a poticnit brusc. Apoi s-a
auzit ceasornicul invizibil ticiind la capitul
langului din aur.
Vocea ii era seaci si rece.
un trandaf.rpentruErnily / ll
- Eu nu am taxe de plitit in Jefferson.Colonelul Sartoris mi-a explicat. Unul dinrre
voi ar putea sI caute in arhivele oragului gi sivI satisfaci ctriozitatea.
- PIi, am ciutat. Noi suntem oficialitlEile
oragului, domnigoari Emily. Nu aqi primit o
inqtiinqare de la gerif, semnati de el?
- Am primit o hArtie, da, a rispuns dom-
nigoara Emily. Probabil ci el se considerigeriful... Eu nu am taxe de platit inJefferson.
- Dar nu existi nimic in arhive care siateste asta, vedegi dumneavoastri. Noi trebuie
sI ne supunem...
- Vorbigi cu Colonelul Sartoris. Eu nu
plitesc taxe in Jefferson.
- Dar, domnigoarl Emily...
- Adresagi-vi Colonelului Sartoris. (Colo-
nelul Sartoris murise de aproape zece ani.) Eu
nu am taxe de plitit lnJefferson. Tobe! Negrul
gi-a ficut apariqia. Condu-i pe acegti domni.
2
Aga i-a biruit, intreaga lor armati, cilare 9i
pe jos, tot aga cum ii biruise pe plrinqii lor cu
treizecide ani in urml in legituri cu mirosul.
12 /WLLIAMFAULKNER
Asta se intAmpla cu doi ani dupi moartea ta-
tllui ei gi la puqin timp dupi ce iubitul ei - cel
despre care credeam c-o s-o ia de so,tie - o PI-rlsise. Dupi moartea tatilui, incepuse si iasl
foarte pugin; dupi plecarea iubitului ei, oa-
menii n-o mai vedeau aproaPe deloc. CAteva
doamne au avut curajul de-a o vizita, dar n-au
fost primite, iar singura formi de viagl din
locul acela era Negrul - tinir pe atunci - ce
iegea 9i intra cu un cog Pentru cumpirituri.
- De parcl un blrbat - orice birbat -ar putea avea griji de o bucitirie aga cum se
cuvine, spuneau doamnele; a9a cl nu au fost
surprinse cind a apirut mirosul. Era incio punte intre lumea ordinari, a vulgului 9i
mireaqa, puternica familie Grierson.
O femeie, vecini, s-a plAns primarului, ju-
decltorul Stevens, un bltrAn de optzeci de ani.
- Dar ce a;i vrea si fac eu in legituri cu
asta, doamnl? a intrebat el.
- Pii, sl-i trimitegi vorbi si inceteze, a
rispuns femeia. Nu existi nici o lege in legl-
turi cu asta?
- Sunt sigur ci nu e cazul, a sPus judeci-
torul Stevens. Probabil e vorba doar de un
garpe sau un gobolan pe care l-a omorAt negrul
Ila al ei in curte. O sI vorbesc cu el.
tln trandafr pentru Ernily / 13
A doua zi a primit inci doul plingeri, una
dintre ele de la un blrbat care a venit cu o ati-
udine de dezaprobare govlielnici:
- Tlebuie realmente sI facem ceva, dom-
nule judecitor. Sunt ultimul om din lume care
arvrea s-o deranjeze pe domnigoara Emily, dar
chiar trebuie sI facem ceva.
in seara aceea s-a reunit Consiliul Muni-cipal - trei bitrAni cu blrbi albe gi un blrbatmai tAnlr, un membru al noii generagii aflate
pe val.
- E desul de simplu, a zis el. Tlimitegi-ivorbi sI faci curltenie. Dati-i o anumiti peri-
oadi de graqie gi ir.a ,ru...
- Ce naiba, a izbucnit judecitorul Stevens,
avegi de gAnd sl acuzagi ftri ocolig o doamni
ci miroase urit?Aga ci-n noaptea urmltoare, dupl mie-
zul nopgii, patru birbagi au traversat pehzadomnigoarei Emily gi s-au furigat pe lAnglcasa ei ca nigte riuflcltori, amuqinAnd la
baza construcqiei de cirimidl gi pe la aerisi-
rile pivniqei, in timp ce unul dintre ei fbcea
nigte migciri ca de insimAngare, preslrAndcu mina ceva dintr-un sac aternat de umlr.Au forqat uga de la pivnigi gi au presirat var