Embed Size (px)
Citation preview
1
Republica Moldova
Proiectul ”Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
CADRUL GENERAL DE RELOCARE
Elaborat de Echipa de management a proiectului
www.moldovapops.md
Chişinău, Republica Moldova
Ianuarie, 2017
2
Cuprins
1 Sumar executiv ................................................................................................................... 6
2 Descrierea proiectului ......................................................................................................... 8
3 Cadrul General de Relocare (CGR) : Obiectiv şi domeniu de aplicare ............................ 12
4 Cadrul legal privind utilizarea terenului în scopuri de dezvoltare.................................... 13
4.1 Legislaţia RM aplicabilă în cazul strămutării şi dislocării ........................................ 13
4.2 Politica Băncii Mondiale privind strămutarea involuntară ....................................... 14
4.3 Analiza discrepanţelor dintre cerinţele de garanţie naţionale şi ale BM ................... 15
5 Analiza socio-economică de bază a zonei cuprinse de proiect ......................................... 16
5.1 Zona de influenţă a proiectului.................................................................................. 16
5.2 Analiza socio-economică a ţării şi contextul proiectului .......................................... 18
5.3 Proprietatea funciară şi modele de utilizare a terenului ............................................ 23
6 Principiile cheie pentru implementarea cadrului general de relocare ............................... 23
7 Persoanele afectate de proiect (PAP) ................................................................................ 25
8 Impactul social potenţial şi măsurile de atenuare ............................................................. 27
9 Procedura de evaluare/analiză socială .............................................................................. 28
10 Matricea eligibilităţii ..................................................................................................... 31
11 Analiza părţilor interesate şi planul de angajament ...................................................... 35
12 Mecanism de soluţionare a plângerilor ......................................................................... 37
13 Aranjamente de implementare ...................................................................................... 40
14 Monitorizare şi evaluare ............................................................................................... 41
15 Publicarea şi consultarea CGR...................................................................................... 42
3
Abrevieri
A-PAR – Planul de Acţiune Abreviat de Relocare
AM – Agenţia „Apele Moldovei”
SCI – Sistem centralizat de irigare
CGRM – Cadru de management social şi de mediu
PASCM - Proiectul ”Adaptarea la schimbările climatice în Moldova”
OP – Politica operaţională
CGR – Cadru general de relocare
EIS – Evaluarea impactului social
EMP - Echipa de management a proiectului
APL – Autorităţi Publice Locale
ONG – Organizaţie neguvernamentală
PAP – Persoană afectată de proiect
PAR – Plan de acţiune de relocare
BM - Banca Mondială
AUA – Asociaţiile Utilizatorilor de Apă
4
Lista figurilor
Figura 1. Amplasarea celor şase raioane identificate (marcate cu cerc verde), propuse pentru
activităţile de împădurire, reabilitare a fâşiilor forestiere şi a păşunilor. ................................. 17
Figura 2. Harta sistemelor de irigare existente din Republica Moldova.................................. 18
Figura 3. Populaţia urbană/rurală în Republica Moldova, anii 2000-201618
Lista tabelelor
Tabelul 1. Populaţia totală (în mii) a raioanelor în anii 2010, 2013 şi 2015 ........................... 20
Tabelul 3 Persoanele afectate de proiect, conform legislaţiei RM .......................................... 25
Tabelul 4. Persoanele afectate de proiect – prevederile BM .................................................. 25
Tabelul 5. Lista de verificare pentru analiza socială în scopul evaluării impactului strămutării
involuntare şi a riscurilor sociale ............................................................................................. 29
Tabelul 6. Entităţile responsabile pentru implementarea CGR ............................................... 40
5
Definiţii/Terminologie
Utilizatori de teren – persoane care lucrează pământul, dar nu au drepturi formale de
proprietate asupra terenului. Utilizatorii de teren pot folosi pământul în baza unui contract de
arendă, sau sunt utilizatori înregistraţi/obişnuiţi ai terenului (în cadastrul agricol, disponibil la
nivel de primărie). Pe lângă aceste două categorii, mai sunt şi utilizatorii care au folosit în
mod tradiţional un teren, dar care nu sunt înregistraţi la primărie, şi utilizatorii
ilegali/sporadici;
Proprietari de teren - persoanele care deţin documente juridice asupra parcelelor de teren.
Acestea pot fi fie proprietarii de teren oficiali sau de drept (legalizabili). Ultima categorie
include proprietarii de teren care deţin o casă sau o clădire pe o parcelă de teren şi care încă
nu au înregistrat oficial casa şi terenul adiacent. Doar parcelele de teren cu case şi terenul
adiacent unei case pot fi legalizate;
Persoane afectate de proiect (PAP) - persoanele care vor fi direct sau indirect afectate de
activităţile proiectului;
Măsuri de relocare – ansamblu de activităţi necesare în vederea atenuării impactului asupra
nivelului de venit al persoanelor afectate;
Strămutare involuntară – acest termen se referă de obicei atât la dislocarea fizică (relocare
sau pierderea adăpostului), cât şi la dislocarea economică (pierderea proprietăţilor sau
accesului la proprietăţi, ceea ce duce la pierderea surselor de venit sau a mijloacelor de
subzistenţă) în rezultatul achiziţionării de teren în legătură cu proiectul sau a restricţionării
accesului la resurse naturale. În actualul context al proiectului, acest termen este utilizat doar
cu referire la dislocarea economică. Această situaţie se datorează faptului că toate investiţiile
sunt propuse a fi efectuate pe terenuri publice.
Grup vulnerabil – se referă la persoanele, care, în virtutea identităţii de gen, orientării
sexuale, religiei, etniei, statutului indigene, vârstei, dizabilităţii, dezavantajului economic sau
stării sociale, pot fi afectate negativ mai mult decât altele, şi care pot fi limitate în abilitatea
lor de a înainta solicitări sau de a beneficia de proiect.
6
1 Sumar executiv
În contextul Proiectului ”Adaptarea la schimbările climatice în Moldova” (PASCM),
Guvernul RM, reprezentat de Ministerul Mediului, a decis elaborarea unui Cadru general de
relocare (CGR) pentru a aborda efectele negative sociale şi riscurile asociate dezvoltării şi
implementării proiectului. CGR a fost elaborat în conformitate cu legislaţia RM şi politicile şi
liniile directorii ale Băncii Mondiale în domeniul garanţiilor sociale.
Proiectul nu a identificat deocamdată intervenţiile specific şi zonele geografice. Prin urmare,
nu este posibilă elaborarea instrumentelor specifice de garanţii la această etapă. Evaluarea
impactului social (EIS) a arătat că proiectul nu prevede achiziţii de teren privat, dislocări
fizice sau strămutări. De asemenea, în cadrul proiectului nu sunt prevăzute investiţii în ariile
protejate din parcurile amenajate, declarate de Guvernul RM. EIS identifică efecte negative
sociale limitate, cum ar fi pierderea mijloacelor de subzistenţă, dislocarea economică şi
restricţionarea accesului pentru persoanele care utilizează resursele naturale şi de subzistenţă
pe durata perioadei de reabilitare şi reconstituire a resurselor date. În scopul abordării unora
dintre aceste aspecte de strămutare economică, dar şi a altor riscuri sociale asociate utilizării
terenului, va fi aplicată politica de strămutare involuntară – OP 4.12. CGR descrie cadrul
general de implementare a unui ansamblu de măsuri de atenuare pentru a asigura un tratament
corect şi echitabil aplicat tuturor persoanelor afectate, inclusiv compensaţii pentru
proprietăţile acestora sau sursele de subzistenţă prejudiciate. Cadrul mai include şi o descriere
scurtă a zonei de influenţă a proiectului şi a persoanelor afectate de proiect, impactul social şi
măsurile de atenuare, mecanismul de soluţionare a plângerilor, procesul de implicare a
părţilor interesate înainte şi pe parcursul implementării proiectului, proiectul matricei
eligibilităţii, precum şi aranjamentele instituţionale pentru implementarea CGR.
PASCM prevede patru componente, iar fiecare componentă include mai multe activităţi.
Dintre toate activităţile proiectului, doar două tipuri de activităţi, incluse în componenta 1 a
proiectului, vor avea impact direct sau indirect asupra surselor de subzistenţă ale oamenilor şi
activităţilor economice. Prima activitate se referă la reabilitarea terenurilor degradate, aflate
în proprietatea Autorităţilor Publice Locale (APL), prin intermediul unei combinaţii dintre
împădurire, fâşii de protecţie şi păşuni îmbunătăţite. Cea de-a doua activitate se axează pe
irigare şi, în special, pe sprijinul specific acordat membrilor Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă
pentru a avea acces la sistemele existente de irigare. Toate acţiunile sunt prevăzute a fi
implementate pe terenuri publice. Totuşi, din cauza acţiunilor neprevăzute sau a
constrângerilor tehnice, s-ar putea produce şi unele efecte negative asupra terenului privat.
Implementarea acţiunilor enumerate mai sus ar putea duce la posibile perturbări asupra
terenului situat în imediata vecinătate cu terenul alocat pentru împădurire, reabilitarea
păşunilor sau înfiinţarea fâşiilor forestiere de protecţie. Aceeaşi situaţie s-ar putea produce în
7
legătură cu implementarea măsurilor pentru a ajuta persoanele să beneficieze de acces la
sistemele de irigare (unele echipamente de infrastructură ar putea traversa terenurile private).
Este posibilă apariţia disputelor şi conflictelor atunci când se va încerca obţinerea Dreptului
de trecere (DT) pentru racordarea la hidranţi. Un alt subiect în legătură cu care ar putea
apărea posibile riscuri sociale este perturbarea fermierilor / grupurilor vulnerabile în timpul
reabilitării păşunilor, din cauza limitării accesului impuse păstoritului pe anumite perioade.
Pentru toate aceste situaţii, UIP a elaborat un set de măsuri care au scopul de a compensa
pierderile înregistrate de toate PAP. Matricea eligibilităţii include pachetele cu măsurile
compensatorii, care trebuie făcute publice şi discutate cu toate părţile interesate relevante,
inclusiv PAP. În baza discuţiilor, se va decide împreună asupra celor mai adecvate mijloace
de compensare.
CGR include, prin urmare, unele prevederi suplimentare care au scopul de a asigura că toate
părţile afectate sunt implicate în mod eficient înainte, dar şi pe parcursul implementării
proiectului, iar efectele negative sunt atenuate în timpul util şi în mod echitabil.
8
2 Descrierea proiectului
Guvernul Republicii Moldova elaborează în prezent un Proiect ”Adaptarea la schimbările
climatice în Moldova” (PASCM), care urmează a fi finanţat de Banca Mondială. Obiectivul
Proiectului este de a spori productivitatea şi rezistenţa prin intermediul silviculturii şi
agriculturii adaptată la schimbările climatice (climate-smart) în cadrele naturale ţintă şi prin
consolidarea sistemelor naţionale de prognoze climaterice şi management al dezastrelor.
Proiectul în cauză se axează pe gestionarea terenurilor, irigare, protecţie civilă şi situaţii
excepţionale. Acţiunile prevăzute a fi incluse în proiect vor genera un anumit impact asupra
mediului şi pe plan social. Pentru aceasta, vor fi iniţiate garanţiile de mediu şi sociale ale
Băncii Mondiale, iar debitorul va elabora un set de documente de garanţii pentru a sprijini
procesul de implementare a proiectului şi asigura identificarea şi evaluarea corespunzătoare la
fiecare etapă a proiectului a tuturor efectelor sociale, precum şi reducerea eficientă a celor
negative.
În baza concluziilor studiului de fezabilitate şi informaţiei furnizate de echipele tehnice1,
următoarele activităţi vor fi implementate în cadrul diverselor componente ale programului
de investiţii propus:
COMPONENTA 1. Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol
Activităţi propuse
Subcomponenta 1.1. Extinderea practicilor climatice inteligente ale fermierilor
1.1.1. Proiecte demonstrative (Program de subvenţionare) - granturile de adaptare la
schimbările climatice pentru investiţii şi tehnologii climatice inteligente la
nivel de exploataţii agricole, cum ar fi protecţia anti-grindină, colectarea apei
pluviale/apei de suprafaţă, irigarea prin picurare, sisteme de climatizare pentru
sere; agricultura fără lucrări de arătură sau cu practicarea altor măsuri de
conservare a solului
1.1.2 Consolidarea capacităţilor - promovarea şi sensibilizarea publicului cu privire la
CSA, precum şi un program special de formare pentru a facilita preluarea de
către fermieri a măsurilor şi tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice.
Subcomponenta 1.2. Sprijin pentru irigarea la nivel de comunitate
1.2.1 Asistenţă tehnică acordată AUA, consolidarea capacităţilor
1.2.2 Investiţii în echipamentul de irigare la nivel de exploataţii agricole
1 Descrierea proiectului se bazează pe cele mai recente informaţii furnizate de echipa tehnică/echipa clientului,
iar acestea pot fi modificate în continuare, pe măsură ce echipele tehnice desfăşoară evaluările în scopul perfecţionării/prioritizării investiţiilor.
9
Componenta are obiectivul de a consolida adoptarea practicilor agricole rezistente la
schimbările climatice în cadrele naturale rurale selectate, prin susţinerea: (i) extinderii
practicilor agricole climatice inteligente (climate-smart agriculture, CSA) ale fermierilor şi
acordarea serviciilor de consultanţă aferente; (ii) irigarea la nivel de comunitate şi
consolidarea Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă (AUA).
Subcomponenta 1.1. Extinderea practicilor climatice inteligente ale fermierilor.
Investiţiile bazate pe cerere destinate extinderii măsurilor reuşite de adaptare la schimbările
climatice pe terenurile agricole vor fi implementate prin intermediul granturilor de
cofinanţare, disponibile fermierilor şi producătorilor agricoli eligibili, inclusiv gospodăriilor
rurale şi entităţilor private/agricole din Republica Moldova. Proiectul va pune la dispoziţie
granturile de adaptare la schimbările climatice pentru investiţii şi tehnologii climatice
inteligente la nivel de exploataţii agricole, cum ar fi protecţia anti-grindină, colectarea apei
pluviale/apei de suprafaţă, irigarea prin picurare, sisteme de climatizare pentru sere;
agricultura fără lucrări de arătură sau cu practicarea altor măsuri de conservare a solului. Se
anticipează că marea majoritate a beneficiarilor de granturi vor fi fermierii care îşi desfăşoară
activitatea pe loturi de teren de dimensiunii mici, granturile venind să sprijine micro-
investiţiile în soluţii la cost redus, iar restul granturilor vor fi adresate fermierilor mai mari,
cu activitate agricolă comercială, pentru investiţii mici şi medii în tehnologii mai complexe.
Valoarea grantului şi rata de cofinanţare variază în funcţie de tipul şi dimensiunea investiţiei:
până la 90% de micro-investiţii cu un plafon pentru finanţare de 2 200 dolari SUA; până la
70% de investiţii mici cu un plafon pentru finanţare de 20 000 dolari SUA, şi până la 50% de
investiţii medii cu un plafon de finanţare de 40 000 dolari SUA. Criteriile de eligibilitate
includ, printre altele, următoarele: (i) titlurile de proprietate asupra terenului; (ii) dorinţa de a
contribui financiar; (iii) angajamentul de participare la activităţile de consolidare a
capacităţilor; şi (iv) dorinţa de a acorda acces pe teren pentru împărtăşirea cunoştinţelor şi
experienţei. Granturile de cofinanţare vor fi acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale de
Dezvoltare Rurală (ACSA), având în vedere experienţa acesteia şi performanţa de succes în
gestionarea granturilor similare în sectorul agricol în cadrul proiectelor finanţate de Bancă,
dar şi reţeaua de care dispune, care acoperă întreg teritoriu al ţării. Fermierii din cel puţin 200
sate sunt preconizaţi a participa la proiect. Această subcomponentă mai include promovarea
şi sensibilizarea publicului cu privire la CSA, precum şi un program special de formare
pentru a facilita preluarea de către fermieri a măsurilor şi tehnologiilor de adaptare la
schimbările climatice.
Subcomponenta 1.2. Sprijin pentru irigarea la nivel de comunitate. Această
subcomponentă prevede finanţare prin acordarea de granturi Asociaţiilor Utilizatorilor de
Apă (AUA) pentru a-i ajuta pe membrii acestora să beneficieze de accesul la 10 sisteme de
irigare existente la scară largă, reabilitate recent prin intermediul Corporaţiei Provocările
Mileniului (MCC), finanţate de SUA. Activitatea respectivă va aborda actuala lipsă a
echipamentului adecvat şi corespunzător la nivel de exploataţii agricole, care să satisfacă în
acelaşi timp şi cerinţele de capacitate minimă de pompare ale sistemelor MCC reabilitate.
Granturile de adaptare la schimbările climatice pentru investiţiile eligibile (de ex., maşini de
irigare cu aspersoare mobile cu bobină şi consolă şi turbină hidraulică) vor fi acordate în baza
10
cererii AUA eligibile. De asemenea, subcomponenta va acorda asistenţă de consolidare a
capacităţilor AUA pentru o mai eficientă gestionare a irigaţiilor şi pentru îmbunătăţirea
procesele de conducere şi gestionare ale acestora. Asistenţa în consolidarea capacităţilor va fi
acordată de Fondul de Dezvoltare Durabilă (FDD) Moldova, o instituţie publică creată pentru
a continua implementarea programului MCC.
COMPONENTA 2.Gestionarea rezilienţă la schimbările climatice a pădurilor şi păşunilor
Activităţi propuse
Subcomponenta 2.1. Gestionarea pădurilor şi a păşunilor publice
2.1.1 Planuri de gestionare silvo-pastorale – planificare şi gestionare integrată şi
participativă a terenurilor publice la nivel de APL, inclusiv păşunile, pădurile şi
fâşiile forestiere de protecţie
2.1.2 Restabilirea terenurilor degradate, aflate în proprietatea Autorităţilor Publice Locale
(APL), prin intermediul unei combinaţii dintre împădurire, fâşii de protecţie şi păşuni
îmbunătăţite
Subcomponenta 2.2. Restaurarea ecologică a pădurilor degradate
2.2.1 Centrul Naţional de Genetică Forestieră şi Seminţe (CNGFS)
2.2.2. Consolidarea capacităţilor și formarea privind restaurarea ecologică rezistentă
la schimbările climatice, care ar include practici pe teren și cele mai bune site-
uri cu practici demonstrative
Această componentă are ca scop îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice a
terenurilor forestiere și a pășunilor prin asigurarea unui management climatic inteligent.
Prima subcomponentă se axează pe împădurire și reabilitarea terenurilor forestiere și
pășunilor. A doua subcomponentă va sprijini furnizarea de semințe autohtone și adaptate la
schimbările climatice, precum și va contribui la consolidarea capacităților în domeniul
restaurării ecologice.
Subcomponenta 2.1. Gestionarea pădurilor şi a păşunilor publice. Activitățile vor sprijini
planificarea gestionării integrate şi participative a pădurilor şi pășunilor la nivelul
Autorităților Publice Locale (APL), precum și efectuarea investițiilor în împădurirea și
reabilitarea terenurilor forestiere și a pășunilor comunitare. Planurile vor facilita abordarea
holistică și integrată a gestionării resurselor funciare ale APL (pășuni și păduri) și vor
contribui la o utilizare mai eficientă și durabilă a acestor resurse. Activitățile de investiții se
vor concentra în APL-urile selectate din șase raioane, prioritare, și vor include împădurirea,
reabilitarea fâşiilor forestiere, crearea noilor centuri de protecţie, a tampoanelor riverane și
reabilitarea terenurilor și pășunilor degradate. Faţă de toate suprafeţelor APL-urilor,
preconizate pentru restaurare/reabilitare, se vor aplica criterii de eligibilitate și de selecție. Se
preconizează să se restaureze aproximativ 2 500 ha de terenuri forestiere comunitare și 700
ha de pășuni degradate. Asistența tehnică și suportul financiar APL-urilor se va furniza prin
intermediul ICAS, un institut de stat în domeniul cercetărilor şi amenajărilor silvice, care a
avut o experiență anterioară de succes cu proiecte similare finanțate de BM/ Fondul
BioCarbon.
11
Subcomponenta 2.2. Restaurarea ecologică a pădurilor degradate. Această sub-
componentă va include crearea Centrului Național de Genetică Forestieră și Semințe
(CNGFS) cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de producție (cantitativ și calitativ) a
materialului de reproducere certificat de la specii native rezistente la schimbările climatice;
investiții într-o instalație modernă de producție pepinieră în vederea sporirii capacităţii ţării
de producere a răsadurilor; consolidarea capacităţilor și formarea privind restaurarea
ecologică rezistentă la schimbările climatice, care ar include practici pe teren și cele mai bune
site-uri cu practici demonstrative.
COMPONENTA 3.Gestionarea riscurilor climatice şi de dezastre
Activităţi propuse
Subcomponenta 3.1. Îmbunătăţirea gradului de pregătire şi de răspuns în cazul
dezastrelor legate de climă
3.1. Centrul naţional de formare
2.2. Modernizarea Centrului regional de dirijare în situaţii excepţionale din Bălți
Subcomponenta 3.2. Facilitatea de răspuns în situaţii excepţionale contingente
Această componentă are drept obiectiv consolidarea sistemelor de gestionare a riscurilor
climatice şi de dezastre ale RM, iar în cazul unei situaţii de criză sau excepţionale eligibile,
acordarea imediată a finanţării pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.
Subcomponenta 3.1. Îmbunătăţirea gradului de pregătire şi de răspuns în cazul dezastrelor
legate de climă. Această subcomponentă are drept scop consolidarea capacităţii autorităţilor
naţionale şi locale de protecţie civilă de a se pregăti şi de a răspunde evenimentelor
meteorologice extreme legate de schimbările climatice, prin susţinerea (instruirii şi
aprovizionarea cu echipamente de pregătire şi reacţie, (ii) modernizării şi actualizării la
standarde internaţionale a Centrului regional de Dirijare în Situaţii Excepţionale Bălţi
(CDSE). Furnizarea de echipamente şi formare certificată, cum ar fi reînnoirea unităţilor de
pompieri şi de salvare, va reduce timpul de răspuns critic şi va îmbunătăţi siguranţa şi
eficienţa intervenţiilor. Se preconizează scăderea impactului aspra mediului a intervenţiilor
de urgenţă (datorită mai multor echipamente moderne ecologice) şi un proces de gestionare
mai simplificat, cu costuri reduse de întreţinere. Renovarea CDSE regional din Bălţi va
asigura redundanţa şi interoperabilitatea sistemului naţional de gestionare a situaţiilor
excepţionale, asigurând un management modern şi continuu al incidentelor de diverse
mărimi, la nivel local şi naţional, şi va presta o utilizare mai eficientă a resurselor pentru
pregătirea de situaţii excepţionale şi răspuns. CDSE regional va facilita şi în continuare
răspunsul în cazuri de dezastre, în comun cu reprezentanţii autorităţilor locale. Formarea
personalului CDSE va îmbunătăţi procesele de luare a deciziilor privind gestionarea crizelor,
permiţând SPC SE să emită avertizări în timp util şi să întreprindă măsuri de prevenire şi de
răspuns, inclusiv evaluarea populaţiei afectate.
Subcomponenta 3.2. Facilitatea de răspuns în situaţii excepţionale contingente. Obiectivul
acestei subcomponente este de a îmbunătăți capacitatea RM de a răspunde mai bine în situaţii
12
excepţionale în cazul producerii unor dezastre. Ca urmare a unui eveniment advers natural
sau provocat de om, care declanşează un dezastru major, Guvernul Republicii Moldova poate
solicita Băncii să realoce fondurile proiectului pentru această componentă pentru a acoperi
parțial intervenţia de urgență și costurile de recuperare. La fel, această sub-componentă ar
putea fi utilizată pentru a direcţiona fonduri suplimentare, dacă acestea ar fi disponibile ca
urmare a situației excepţionale.[1]
COMPONENTA 4. Managementul şi monitorizarea proiectului
Componenta respectivă va fi responsabilă de finanţarea costurilor de operare ale Echipei de
Management a Proiectului (EMP), amplasate în cadrul Ministerului Mediului (MM), care va
asigura funcţiile de management a proiectului în cauză. Echipa va acorda suport pentru
activităţile de achiziţii, management financiar, coordonare, raportare, monitorizare şi
evaluare. EMP va fi responsabilă de coordonarea agenţiilor de implementare pentru a asigura
punerea în aplicare eficientă a proiectului.
3 Cadrul general de relocare: Obiectiv şi domeniu de aplicare
Dislocările produse în rezultatul dezvoltării cauzează de cele mai multe ori consecinţe
negative sociale şi economice. Dislocările pot fi fizice sau economice. Dislocările economice
duc la perturbări în comerţ şi industrie, care sunt însoţite de pierderea activităţilor şi venitului
persoanelor şi gospodăriilor afectate de proiect. Dislocările fizice cauzează, pe de altă parte,
daune sau pierderea proprietăţilor, strămutarea sau relocarea persoanelor în rezultatul
intervenţiilor proiectului. Aceste Persoane afectate de proiect (PAP) se află într-un mediu
dificil, fără pregătire corespunzătoare şi fără a se lua în considerare adaptarea lor la mediu
receptor, ceea ce poate avea rezultate negative. În special, în condiţii de strămutare, sistemele
sociale şi comunitare se confruntă cu presiuni, ceea ce cauzează disocierea grupurilor
similare, distrugerea valorilor tradiţionale şi pierderea identităţii culturale, ceea ce poate duce
la conflicte, pierderea identităţii şi funcţiei sociale.
Prin urmare, este esenţială elaborarea măsurilor adecvate de atenuare şi a aranjamentelor
acceptabile din punct de vedere social pentru adresarea impactului social. CGR a fost
întocmit cu scopul de a stabili principiile abordării unor astfel de efecte negative sociale şi
economice declanşate de elaborarea PASCM în conformitate cu legislaţia RM şi principiile şi
liniile directorii ale Băncii Mondiale în materie de garanţii sociale.
Prezentul document se axează pe prezentarea cadrului general de abordare a efectelor sociale
negative asociate proiectului asupra PAP. Sunt două categorii de activităţi cu impact direct
sau indirect asupra surselor de subzistenţă ale oamenilor. Prima activitate se referă la
reabilitarea terenurilor degradate, aflate în proprietatea APL, prin intermediul unei combinaţii
[1]
O astfel de realocare nu ar constitui o restructurare formală a proiectului (Inclusiv componentele de răspuns în situaţii excepţionale contingente în Proiectele standard de investiţii, Guidance Note to Staff, aprilie 2009, nota de subsol 6).
13
dintre împădurire, reabilitarea fâşiilor de protecţie şi păşuni îmbunătăţite. Cea de-a doua
activitate se axează pe irigaţie şi, în special, pe sprijinul specific acordat membrilor
Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru a avea acces la sistemele existente de irigare. Acelaşi
principiu se va aplica şi în cazul conceptului de proiect modificat, dar şi a altor activităţi care
vor rezulta în achiziţia de teren sau dislocări economice ce nu sunt prevăzute la moment.
Conform descrierilor din rezumatele tehnice ale investiţiilor propuse, toate activităţile
prevăzute în cadrul acestui proiect sunt pe teren public. Cadrul evaluării de mediu elaborat
pentru proiectul în discuţie conţine prevederi speciale pentru evaluarea terenurilor propuse
pentru împădurire sau îmbunătăţirea păşunilor, astfel încât, toate investiţiile propuse vor evita
terenurile care sunt incluse în Ariile Protejate (AP), atât naţionale, cât şi locale. Mai mult,
criteriile de selectare pentru terenurile care vor fi incluse în acest proiect sunt formulate după
cum urmează: (a) terenul trebuie să se afle în proprietatea APL, (b) voinţa APL-ului de a
include terenul în procesul de împădurire/reabilitare; selectarea se va efectua în baza
procesului de luare a deciziilor participativ, (c) terenul nu se poate afla într-o zonă protejată.
Prin urmare, actualul document nu include un cadru de proces care este de obicei necesar în
cazurile în care proiectele de investiţii sunt implementate pe teritoriul ariilor naturale
protejate.
4 Cadrul legal privind utilizarea terenului în scopuri de
dezvoltare
4.1 Legislaţia RM aplicabilă în cazul strămutării şi dislocării
Legislaţia RM nu face referinţe explicite la aspectele de reinstalare. Totuşi, există prevederi
legale relevante pentru dezvoltarea instrumentelor de garanţii sociale, care abordează
exproprierea terenului sau a proprietăţii în interes public. RM dispune de un cadru legal care
stabileşte exproprierea ca fiind o operaţiune juridică, prin care, proprietatea şi drepturile de
proprietate privată sunt transferate în mod forţat în proprietate publică, în vederea desfăşurării
lucrărilor de utilitate publică de interes naţional sau local, în schimbul unei compensaţii
echitabile. Procedurile de expropriere sunt reglementate de Legea exproprierii pentru cauză
de utilitate publică, nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, şi Hotărârea de Guvern nr. 660 din 15 iunie
2006.
Principalele legi şi regulamente ale RM privind achiziţionarea terenului şi strămutării sunt:
1. Constituţia Republicii Moldova (adoptată la 29 iulie 1994);
2. Codul Civil nr. 1107-XV din 6 iunie 2002;
3. Codul Funciar nr. 828-XV din 25 decembrie 1991;
4. Codul apelor nr. 1532-XV din 22 iunie 1993;
5. Codul familiei nr. 1316-XV din 26 octombrie 2000;
6. Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999;
14
7. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-
XIII din 25 iulie 1997;
8. Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006.
Codul Funciar este unul dintre cele mai importante acte de care este esenţial să se ţină cont în
cazurile de reinstalare. Documentul respectiv stabileşte categoriile de teren în baza utilizării
lor şi dispune regimurile de protecţie necesară pentru diferite categorii de teren.
Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică oferă indicaţii şi stabileşte procedurile
care vin să sprijine implementarea proiectelor atunci când acestea implică obţinerea anumitor
terenuri. Principalele principii stabilite în legea exproprierii sunt următoarele:
- Legea se aplică doar în cazul în care un proiect este declarat ca fiind de interes public,
iar autoritatea responsabilă (naţională / regională sau locală) emite o decizie oficială în
acest sens;
- Expropriatorul trebuie să evalueze proprietatea, atât la valoarea de piaţă, cât şi la cea
normativă. O compensaţie în numerar la rata de piaţă sau la cea normativă, alegându-se
valoarea mai ridicată, este achitată Persoanei afectate înainte de expropriere. Costurile
tranzacţiei sunt suportate de Expropriator;
- Legea exproprierii ia în considerare şi opţiunea teren în schimbul altui teren;
- Legea exproprierii nu conţine prevederi referitor la modul în care sunt considerate
persoanele fără titlu formal asupra proprietăţii.
4.2 Politica Băncii Mondiale privind strămutarea involuntară
Politicile Băncii Mondiale (OP 4.12) urmăresc evitarea strămutării în măsura posibilităţilor,
sau atenuarea impactului negativ social şi economic. În mod specific, OP 4.12 stipulează că
toate proiectele de dezvoltare trebuie să evite sau să minimizeze strămutarea involuntară, iar
în cazurile în care oamenii îşi pierd locul de trai sau sursele de existenţă în rezultatul punerii
în aplicare a proiectului, condiţiile lor de viaţă trebuie cel puţin restabilite la nivelul de până
la proiect sau îmbunătăţite. OP 4.12 încurajează participarea publică la planificarea şi
implementarea strămutării. De asemenea, OP 4.12 accentuează faptul că persoanele afectate
ar trebui ajutate să-şi îmbunătăţească, sau cel puţin să-şi restabilească veniturile şi condiţiile
de trai după intervenţiile proiectului. Politicile solicită agenţiilor debitoare de implementare
să pregătească instrumentele adecvate de planificare a strămutării înainte de îmceperea
investiţiilor care pot avea impact asupra oamenilor, proprietăţilor acestora şi surselor lor de
subzistenţă.
Mai mult, OP 4.12 ale Băncii Mondiale includ şi prevederi pentru situaţiile în care proiectele
finanţate implică restricţia involuntară a accesului la parcurile şi ariile protejate amenajate în
mod legal, natura restricţiilor, precum şi tipul măsurilor necesare pentru atenuarea efectelor
negative. Acest proces este realizat cu participarea persoanelor strămutate pe parcursul
elaborării şi implementării proiectului. În astfel de cazuri, debitorul elaborează un cadru de
proces acceptabil pentru Bancă, cu descrierea procesului participativ, prin care (a)
15
componentele specifice ale proiectului vor fi pregătite şi implementate; (b) vor fi determinate
criteriile de eligibilitate ale persoanelor strămutate; (c) vor fi identificate măsurile de asistenţă
a persoanelor strămutate în eforturile acestora de a-şi îmbunătăţi mijloacele de subzistenţă,
sau cel puţin, de a le restabili, în termini reali, păstrând în acelaşi timp, durabilitatea parcului
sau a ariei protejate; şi (d) soluţionarea posibilelor conflicte cu implicarea persoanelor
strămutate. Cadrul de proces mai include şi o descriere a aranjamentelor pentru punerea în
aplicare şi monitorizarea procesului.
4.3 Analiza discrepanţelor dintre cerinţele de garanţie naţionale şi ale BM
Unele dintre principalele principii ale OP 4.12 a BM se regăsesc parţial în legislaţia naţională,
şi anume:
• Plata preliminară a compensaţiilor este obligatorie în cazurile în care drepturile de
proprietate şi drepturile asupra terenului sunt preluate forţat;
• Oferta compensaţiei trebuie să corespundă preţului de piaţă sau trebuie să fie
compensată cu o construcţie sau teren de aceeaşi mărime şi valoare;
• Alte daune, cum ar fi pierderea temporară sau permanentă a culturilor sau activelor de
producţie, trebuie compensată;
• Plângerile trebuie examinate şi soluţionate.
Cu toate acestea, politicile OP 4.12 ale BM sunt mai explicite comparativ cu legislaţia
Republicii Moldova referitor la următoarele aspecte:
• Planificarea strămutării şi cerinţele de procedură, practicile de stabilire a
angajamentelor cu PAP – în conformitate cu legislaţia RM, procedura pentru
strămutarea economică este în cea mai mare parte descrisă ca un set de acţiuni
lineare, care include identificarea proprietarilor oficiali de teren, procesul de
evaluare a parcelelor de teren afectate, decizia privind valoarea compensaţiei
şi comunicarea acesteia către persoanele afectate, apoi efectuarea plăţilor.
Cerinţele BM sunt, de asemenea, orientate şi spre înţelegerea legăturii dintre
terenul afectat şi sursele de subzistenţă ale PAP. Astfel, abordarea
recomandată este mult mai participativă, prevede o mai multă angajare cu PAP
şi desfăşurarea unui studiu socio-economic pentru a le înţelege mijloacele de
subzistenţă.
• PAP cu dreptul la compensaţie – în conformitate cu legislaţia RM, doar
proprietarii de drept ai terenului au dreptul la compensaţie. Garanţiile BM
menţionează în mod explicit că compensaţia trebuie acordată tuturor
categoriilor de persoane afectate, inclusiv utilizatorilor informali ai proprietăţii
sau drepturilor de proprietate şi activităţilor informale. În afară de aceasta,
pachetele de compensaţie nu se vor limita la măsuri monetare, dar vor
prevedea şi asistenţă pentru PAP după necesitate (documentarea drepturilor
acestora, iniţierea procedurii de moştenire a proprietăţii, etc.).
• Compensaţie la costul înlocuirii - potrivit prevederilor BM, la determinarea
costului de înlocuire a terenului sau proprietăţii afectate, va fi luat în
16
considerare costul valorii de piaţă plus taxele şi impozitele, dacă există.
Legislaţia RM privind exproprierea se referă la valoarea normativă a terenului,
care este stabilită de evaluatorii licenţiaţi. Aceasta nu include toate taxele şi
impozitele asociate terenului.
• Data limită – legislaţia RM nu menţionează în mod explicit termenul de dată
limită. Data limită este de obicei considerată a fi data la care autorităţile
naţionale/regionale sau locale iau o decizie oficială, toate PAP (proprietarii de
drept) sunt identificate, iar pachetele de compensaţie sunt stabilite. Potrivit
cerinţelor BM, data limită este data la care se încheie recensământul.
• Protecţia grupurilor vulnerabile (persoanele sărace şi care nu deţin pământ în
proprietate, femeile, vârstnicii, minorităţile) – întrucât legislaţia RM nu face
diferenţiere între proprietarii de teren, nu există prevederi pentru protecţia
grupurilor vulnerabile. Cerinţele BM reflectă acest aspect şi conţin prevederi
speciale pentru ajutarea grupurilor vulnerabile identificate.
• Mecanism de soluţionare a plângerilor – diferenţa dintre legislaţia RM şi
cerinţele BM la capitolul mecanismului de soluţionare a plângerilor se remarcă
la analizarea modului în care sunt soluţionate reclamaţiile în timpul procesului
de reinstalare. În conformitate cu legislaţia RM, PAP pot depune plângeri pe
parcursul procesului, fiind stabilită o comisie de soluţionare a plângerilor.
Această comisie doar analizează dacă pachetul de compensaţie este în
conformitate cu cadrul legal. Nu există prevederi care să asigure faptul că
pachetele de compensaţie sunt suficiente, echitabile şi răspund necesităţilor
exprimate de PAP. Mai mult, comisia instituită în conformitate cu legislaţia
RM nu are rol de mediator.
5 Analiza socio-economică de bază a zonei cuprinse de proiect
5.1 Zona de influenţă a proiectului
În baza evaluărilor tehnice şi de fezabilitate, dar şi a informaţiei de la agenţia client, zona de
influenţă cuprinsă de proiect este determinată de următoarele aspecte:
Nu toate componentele şi sub-componentele proiectului includ acţiuni care ar putea avea
potenţiale riscuri şi efecte negative sociale. Doar două activităţi ar putea genera astfel de
efecte: (i) reconstituirea terenului degradat aflat în proprietatea Autorităţilor Publice
Locale, prin combinarea împăduririi, fâşiilor de protecţie şi gestionarea îmbunătăţită a
păşunilor şi (ii) acţiuni de sprijin acordate membrilor Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă
pentru a avea acces la sisteme existente de irigare.
În prezent, zona de influenţă cuprinsă de proiect este oarecum cunoscută doar pentru a
doua acţiune (ii) aferentă serviciilor de irigare. Pentru prima acţiune, zona de influenţă
nu este încă clar definită.
Conceptul proiectului se poate modifica, în rezultat, fiind prevăzute şi alte activităţi de
pot implica achiziţionarea de teren şi dislocarea economică. Însă, acestea nu pot fi
evaluate în acest moment.
17
Acţiunile de împădurire, reabilitare a fâşiilor forestiere şi a păşunilor vor fi concentrate în
şase raioane - Basarabeasca, Căuşeni, Cimişlia, Făleşti, Hînceşti şi Ungheni – care împreună
oferă potenţialul necesar pentru punerea la dispoziţie a terenului potrivit pentru aceste acţiuni.
Figura 1. Amplasarea celor şase raioane identificate (marcate cu cerc verde), propuse pentru activităţile de împădurire,
reabilitare a fâşiilor forestiere şi a păşunilor.
Toate acţiunile prevăzute pentru sprijinirea membrilor AUA pentru a avea acces la sistemele
existente de irigare se vor desfăşura în zonele de centru şi sud ale ţării. Harta de mai jos
prezintă amplasarea sistemelor existente de irigare, care au fost reabilitate în cadrul
programului COMPACT2.
2 Harta prezentată include, de asemenea, component de reabilitare a drumului din investiţia anterioară
COMPACT. Aceasta a fost deja implementată şi nu face obiectul proiectului nostru. Harta mai include şi un sistem de irigare (Cahul), care nu este funcţional, şi care la fel, nu face subiectul proiectului nostru.
18
Figura 2. Harta sistemelor de irigare existente din Republica Moldova (sursa: http://mca.gov.md/ro/Map.html, accesată la
data de 12.12.2016)
5.2 Analiza socio-economică a ţării şi contextul proiectului
Datele socio-economice colectate la etapa de evaluare a proiectului se limitează la date
naţionale şi regionale. Întrucât încă nu există o delimitare clară a zonelor unde se vor produce
investiţiile, datele socio-economice reflectă o imagine de moment a societăţii moldoveneşti
relevante pentru proiectul nostru. Potrivit statisticilor oficiale, majoritatea populaţiei
Republicii Moldova (57,5%) locuieşte în zonele rurale – 2 042 005 locuitori, comparativ cu
42,5% sau 1 511 051 locuitori din zonele urbane (date pentru 2016).
Figura 3. Populaţia urbană/rurală în Republica Moldova, anii 2000-2016 (% din totalul populaţiei) (sursa: Biroul Naţional de
Statistică al Republicii 2016, accesată la 22.11.2016)
19
Potrivit surselor mass-media locale3, migraţia internă creşte de la an la an. Tot mai mulţi
oameni îşi părăsesc localităţile de baştină şi aleg să se stabilească cu traiul în oraşe, unde au
mai multe oportunităţi de angajare în câmpul muncii. În ultimii trei ani, 40 mii persoane au
emigrat în capitală (Chişinău) din alte localităţi ale ţării, media fiind de 13,300 pe an. După
Chişinău, oraşul Bălţi este a doua destinaţie preferată, aici media fiind de 1,300 persoane
imigrate anual. Alte două destinaţii preferate din ultimii trei ani au fost oraşele Orhei şi
Cahul, cu o cifră medie de 1,200 persoane imigrate anual.
Persoanele care migrează spre oraşele mari sau peste hotarele ţării reprezintă în cea mai mare
parte populaţia de vârstă activă - până la 90%, iar grupul de vârstă predominant este 20-34
ani. Zonele rurale ale ţării se confruntă la moment cu o nouă provocare. Populaţia care
locuieşte la sate este în principal reprezentată de persoanele în vârstă.
Pe lângă oportunităţile de angajare din zonele urbane, este necesar de menţionat şi alte
motive care stimulează indirect imigrarea internă, şi anume, nivelul scăzut al infrastructurii
sociale şi economice din zonele rurale. Accesul la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare,
accesul la sistemul de încălzire centralizată, alimentarea cu gaz este la un nivel foarte slab.
Spre exemplu, în 20124 circa 68,9% din populaţia urbană şi 22,7% din populaţia rurală au
beneficiat de acces la alimentarea cu apă, în timp ce 50,1% din populaţia urbană şi doar 1,0%
din localităţile rurale au avut acces la sistemul de canalizare. De asemenea, accesul la
educaţie este limitat în sate, accesul la servicii de sănătate este mult mai limitat în zonele
rurale comparativ cu cele urbane.
Diferenţa dintre datele oficiale şi realitate se datorează reşedinţei oficiale a populaţiei, care
rămâne neschimbată. În perioada sovietică, viza de reşedinţă era strict necesară pentru
angajarea în câmpul muncii, în special, în zonele urbane, în cazul deplasării în interiorul ţării.
În prezent, persoanele pot locui şi pot fi angajate în orice raion, indiferent de adresa de
reşedinţă permanentă, care poate fi înregistrată în orice alt raion al ţării. Republica Moldova
3 Sursa Figurii: http://agora.md/analize/79/migratia-interna-in-moldova-satele---punct-de-plecare-chisinau--
punct-de-destinatie, accesată la 27.11.2016 4 Articol de Olesea C. A se vedea http://diez.md/2013/10/02/cele-doua-realitati-paralele-din-moldova-viata-
de-la-sat-si-cea-de-la-oras/
20
este considerată cea mai săracă ţară din Europa, în timp ce reducerea populaţiei ţării
reprezintă una dintre cele mai nefavorabile tendinţe pentru evoluţia pieţii muncii din ţară,
care, în principiu, se datorează situaţiei privind declinul economic (1991-1999), care, la
rândul său, a dus la degradarea calităţii vieţii şi la migraţia forţei de muncă, mai pronunţată în
sate decât la oraşe.
Migraţia forţei de muncă a fost un fenomen răspândit în ultimele două decenii în Republica
Moldova. Potrivit statisticilor naţionale, cota populaţiei care a plecat din ţară în căutarea unor
locuri de muncă mai bine plătite s-a majorat începând cu anul 2000, de la 8.4%, ajungând la
27,7%, în 2005. Aproape o pătrime din populaţia de vârstă activă a lucrat sau a căutat un loc
de muncă peste hotare. Din 2005 până în 2010, cota emigranţilor s-a stabilizat puţin - 25,2%.
Majoritatea lucrătorilor migranţi pleacă în ţările CSI, în principal Federaţia Rusă şi Ucraina,
dar şi în Europa de Vest, cea mai mare parte fiind concentrată în Italia. Această situaţie a avut
un impact direct asupra populaţiei rurale. Satele din Moldova se confruntă cu o nouă
provocare, care este vizibilă aproape peste tot, cu excepţia satelor situate în vecinătatea
oraşelor mari. Populaţia din majoritatea satelor îmbătrâneşte şi doar persoanele în vârstă
rămân să locuiască în zonele rurale.
Aproape jumătate milion de persoane sunt concentrate în cele şase raioane selectate pentru
implementarea acţiunilor de împădurire, reabilitare a fâşiilor forestiere şi reabilitare a
păşunilor. Tabelul de mai jos prezintă populaţia totală şi tendinţele demografice pentru
fiecare raion.
Tabelul 1. Populaţia totală (în mii) a raioanelor în anii 2010, 2013 şi 2015 (sursa: Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova)
2010 2013 2015
Basarabeasca 29 304 28 765 28 562
Căuşeni 92 450 91 477 90 664
Cimişlia 61 951 60 811 60 231
Făleşti 92 755 92 021 91 633.5
Hînceşti 122 398 121 234 120 461
Ungheni 117 398 117 322 117 312.5
După cum se poate observa din Tabelul 3, raioanele Hînceşti şi Ungheni înregistrează cel mai
mare număr de locuitori, urmate de Făleşti. Totuşi, populaţia fiecărui raion s-a redus în
ultimii 5 ani. Unul dintre motive ar putea fi, după cum s-a menţionat deja în secţiunea
anterioară, tendinţa generală a populaţiei rurale de a se deplasa spre regiunile urbane mari, în
special, din centrul ţării, sau chiar peste hotarele ţării.
Agricultura şi industria producătoare (vinificaţia şi brutăria) sunt principalele ramuri de
dezvoltare socio-economică a raioanelor. Veniturile bugetare şi progresul socio-economic
depinde în mod crucial de aceste ramuri. Principalele culturi sunt: grânele şi legumele, grâul,
orzul, porumbul, floarea soarelui şi cartofii.
21
Următoarele unităţi administrative sunt incluse în zona de influenţă pentru investiţiile
prevăzute în vederea îmbunătăţirii sistemelor de irigare existente:
Unitate administrativă Localităţi
1 Blindeşti Sculeni
Petreşti
Medeleni
2 Chircani-Zîrneşti Cucoara
Chircani
Zîrneşti
3 Coşnita Coşnita
Pîrîta
Pohrebea
4 Criuleni Criuleni
Slobozia-Duşca
5 Grozeşti Satul Grozeşti,
Soltăneşti şi Bărboieni,
Oraşul Nisporeni
6 Jora de Jos Viscăuţi
Jora de Jos
7 Leova Sud Leova
Satele Filipeni
Hănăsenii-Noi
8 Lopatna Lopatna
Jora de Mijloc
Jora de Sus
9 Puhăceni Puhăceni
Delacău
Şerpeni
10 Roşcani Gura-Bîcului
Roşcani
Datele cu privire la sistemele centralizate de irigare reabilitate sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Denumirea
SCI Suprafaţa
irigată (ha) Sisteme/staţii
de pompare
reabilitate
Pompe
instalate Denumirea
oficială/Data
constituirii
Numărul de
membri
22
Blindeşti 587 3 13 „Blindeşti”
6 ianuarie 2012
75 utilizatori
de teren
agricol
dintre care, 22
femei
Chircani-
Zîrneşti 2’545
Suprafaţa de
drenaj 4 605
10 module de
irigare
10 staţii de
pompare
2 staţii de
pompare de
drenaj
29 „Chircani-Zîrneşti”
20 ianuarie 2012
552
153 femei
Coşnita 2’483
4 staţii de
pompare 10 „Coşnita”
25 ianuarie 2012
1’172
447 femei
Criuleni 778 2 4 „Criuleni”
22 decembrie 2011
401
176 femei
Grozeşti 1’100 2 9 „Prutenii II”
10 februarie 2012
755
268 femei
Jora de Jos 1’270 4 17 „Jorile”
12 ianuarie 2012
509
165 femei
Leova Sud 980 2 9 „Filipeni”
27 ianuarie 2012
308
165 femei
Lopatna 512 1 3 „AgroRufeni”
19.01.12
500
173 femei
Puhăceni 920 2 4 „Acva-Grup”
27 ianuarie 2012
2 300
937 femei
Roşcani 700 2 9 „AgroAcvila”
17 februarie 2012
700
317 femei
Numărul total de membri ai fiecărei AUA este prezentat în tabelul de mai sus; sistemul
Puhăceni numără cei mai mulţi membri, iar cel de la Blindeşti – cei mai puţini. Totuşi,
numărul membrilor activi diferă. Spre exemplu, AUA Chircani-Zîrneşti are un număr total de
membri de 552, însă doar 44 sunt activi. Adică, doar 44 de membri achită cotizaţia anuală de
membru de 180 MDL/ha (aproape 9 EUR). Această situaţie se datorează lipsei
angajamentului şi a soluţiilor pentru achiziţionarea sistemelor de irigare pentru exploataţii
agricole necesare pentru ca fiecare fermier să poată avea acces la sistemele de irigare
reabilitate.
23
5.3 Proprietatea funciară şi modele de utilizare a terenului
Datele privind utilizarea terenului furnizate de Biroul Naţional de Statistică arată că cea mai
mare parte a terenurilor agricole sunt deţinute de sectorul privat, 85% cu o linie de tendinţă
stabilă.
Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei „Moldsilva”5, doar circa 12,7 % (326,4 mii ha) din
teritoriul RM este acoperit de păduri, comparativ cu aproape 36 % în ţările UE. Pădurile tind
să ocupe suprafeţele cu relief deluros, majoritatea pădurilor fiind concentrate în partea
centrală a ţării, ceva mai puţine sunt în zona de nord, iar în cea de sud chiar şi mai puţine.
Resursele forestiere limitate sunt direct legate de eroziunea solului, alunecările de teren,
deşertificarea, deteriorarea biodiversităţii, degradarea microclimatului şi a resurselor de apă.
Conform unui studiu desfăşurat în cadrul programului ENPI FLEG în Moldova, cetăţenii
consideră că calitatea pădurilor a scăzut în ultimii 20 de ani, în timp ce exploatarea forestieră
masivă continuă.6
Majoritatea pădurilor se află în proprietatea Statului sau a Autorităţilor Publice Locale.
Sectorul forestier al RM constă în cea mai mare parte din păduri aflate în proprietatea
statului, care acoperă aproape 87,2% din terenurile împădurite; şi pădurile în proprietatea
APL-urilor, care reprezintă 12,2% din suprafaţa împădurită. Pădurile deţinute de stat sunt
administrate de Agenţia de Stat „Moldsilva”, care este responsabilă de elaborarea politicilor
şi managementul în domeniul silviculturii şi a fondului cinegetic. Mai sunt şi câteva păduri
private, înfiinţate în principal în ultimul deceniu, şi care reprezintă mai puţin de 1%.6
Referitor la păşuni, potrivit statisticilor naţionale, din cele 345 000 hectare utilizate în calitate
de păşuni, 340 000 sunt deţinute de APL-uri, în timp ce restul se află în proprietate privată.
Distribuţia regională este următoarea: nord 39%, centru 34% şi sud 22%. Păşunile din RM
sunt grav afectate de secete şi de procesele de degradare a solului.7
6 Principiile cheie pentru implementarea cadrului general de
relocare
Următoarele principii vor ghida implementarea CGR în restabilirea surselor de subzistenţă şi
abordarea altor riscuri sociale:
5A se vedea http://www.moldsilva.gov.md/pageview.php?l=en&idc=180&t=/National-Forest-Land/Forest-
Resources , accesată la 27 noiembrie 2016 6Unitatea de dezvoltare socială (2013), Social Accountability Review: Forestry Sector in Moldova. Document al
Băncii Mondiale 7Turi F. (2016). Proiectul contribuţiei la păduri şi păşuni. Sub-componenta 1.2 a acestui proiect.
24
• În cazul dislocării fizice sau economice datorate intervenţiilor subproiectului,
va fi elaborat un Plan de acţiuni de strămutare/Plan de restabilire a surselor de
subzistenţă, iar persoanele afectate de proiect vor fi ajutate să-şi
îmbunătăţească condiţiile de trai, sau, cel puţin, să-şi restabilească condiţiile
existente înainte de lansarea proiectului;
• Achiziţionarea terenului şi compensarea (în cazul în care vor fi) a
gospodăriilor şi persoanelor afectate se va efectua în conformitate cu legislaţia
RM aplicabilă şi orientările de politică ale BM OP 4.12;
• Vor fi organizate consultări cu persoanele afectate de proiect, informaţiile cu
privire la aspectele de restabilire a surselor de subzistenţă vor fi publicate,
persoanelor respective fiindu-le oferite opţiuni şi beneficii de
strămutare/mijloace de subzistenţă de alternativă adecvate din punct de vedere
tehnic şi economic;
• Persoanele vulnerabile şi cele mai afectate de proiect vor beneficia de asistenţă
specială;
• Utilizatorii ilegali de teren nu vor fi compensaţi pentru pierderea terenului
(dacă vor fi astfel de situaţii), dar vor beneficia de o alocaţie de
subzistenţă/orice alte lucrări de dezvoltare pe teren în locul compensaţiei
pentru teren şi vor fi despăgubiţi pe deplin pentru pierderi altele decât terenul,
cum ar fi activele;
• Proprietarii de drept de teren, care nu şi-au înregistrat parcela de teren, vor
beneficia de sprijin pentru înregistrarea şi legalizarea terenului, ei fiind pe
deplin despăgubiţi pentru daunele asociate pierderii terenului, fiindu-le
asigurată restabilirea venitului şi reabilitarea;
• Valoarea compensaţiei va fi în conformitate cu venitul pierdut sau cu valoarea
de înlocuire a culturii, activelor, terenului, etc. pierdute. Costul de înlocuire va
fi evaluat de un evaluator independent, selectat de EMP. În cazul în care este
posibil, vor fi oferite măsuri de compensare în natură.
• Activităţile de compensare vor fi încheiate înainte de începerea activităţilor
specifice de construcţie, care determină nevoia de strămutare;
• Achitarea compensaţiei, asistenţa asociată relocării şi reabilitarea vor fi
încheiate înainte de începerea oricăror activităţi de construcţie;
• Va fi dezvoltat şi instituit un mecanism echitabil şi accesibil de soluţionare a
plângerilor.
Legislaţia RM nu face referinţă la termenul „cost de înlocuire”, în schimb, utilizează
termenul „cost de construcţie” referitor la toate costurile asociate construcţiei unui obiect. În
conformitate cu par. 19 al Regulamentului provizoriu cu privire la evaluarea bunurilor
imobiliare, „costul de construcţie” se determină în baza normelor de deviz şi prevederilor
altor documente normative.
„Costul de înlocuire” se determină în modul următor:
Pentru terenul agricol, este valoarea de piață pre-proiect sau pre-dislocare,
alegându-se valoarea cea mai mare, a terenului cu un potențial de producție sau
utilizare similar, amplasat în apropiere de terenul afectat, plus costul pregătirii
25
terenului pentru a-l aduce la nivelul similar cu cel al terenului afectat, plus costul
taxelor de înregistrare și transfer.
Pentru terenul din zonele urbane, este valoarea de piaţă pre-dislocare a terenului
cu o suprafaţă şi utilizare egală, cu facilităţi de infrastructură şi servicii publice
similare sau îmbunătăţite, situat în apropiere d terenul afectat, plus costul taxelor
de înregistrare şi transfer.
Pentru case şi alte structuri, este costul de piaţă al materialelor necesare pentru
construcţia unei structuri de înlocuire, cu suprafaţa şi calitatea similară sau mai
bună decât cea a structurii afectate, sau pentru repararea structurii parţial afectate,
plus costul de transportare a materialelor de construcţie pe şantier şi costul
manoperei şi onorariului antreprenorului. Costurile taxelor de înregistrare şi
transfer sunt, de asemenea, acoperite, iar valoarea beneficiilor proiectului sunt
incluse în evaluarea activului afectat.
7 Persoanele afectate de proiect (PAP)
Persoanele afectate de proiect sunt identificate în mod diferit de legislaţia naţională şi
politicile BM. În conformitate cu legislaţia naţională şi practicile naţionale, următoarele
grupuri sunt clasificate drept PAP:
Tabelul 2 Persoanele afectate de proiect, conform legislaţiei RM
Aspectul afectat Criterii Dispoziţii legale
Drepturile de
proprietate/folosinţă a
terenului
Dreptul de proprietate
şi utilizatorii existenţi
(care sunt capabili să-şi
înregistreze drepturile
tradiţionale la notarul
public)
- compensaţie pentru valoarea
terenului
Casă / adăpost Dreptul de proprietate,
utilizatorii
- compensaţie pentru valoarea casei
şi toate activele care aparţin
gospodăriei
Culturi/pomi Culturile deteriorate –
permanent sau
temporar
- compensaţie pentru pierderile
temporare (în funcţie de cadrul
temporal al construcţiilor din cadrul
proiectului)
- compensaţie pentru pomii
permanenţi (în funcţie de tipul
culturii)
În conformitate cu OP 4.12 a BM, pentru definirea PAP, au fost analizate următoarele criterii
suplimentare:
Tabelul 3. Persoanele afectate de proiect – prevederile BM
26
Aspectul afectat Criterii Dispoziţiile BM
Mijloace de
existenţă
- reducerea venitului în
rezultatul lucrărilor de
construcţie/reabilitare
efectuate în cadrul restabilirii
terenului degradat
- reducerea venitului în
rezultatul lucrărilor de
construcţie/reabilitare sau
exploatare a echipamentului de
irigare
- toate persoanele, sursele de
subzistenţă ale cărora sunt afectate de
acţiunile prevăzute în cadrul
activităţilor de reconstituire a terenului
degradat;
- cel puţin, 2 opţiuni vor fi prezentate
PAP;
- procesul de consultare cu PAP va
demara cât mai curând posibil,
preferabil la etapa de proiectare;
- publicarea matricei eligibilităţii;
- compensare echitabilă;
Pierderi
economice
- pierderi documentate din
cauza reconstituirii terenului
degradat, indiferent de dreptul
de proprietate
- compensaţii acordate pentru toate
pierderile suferite;
Teren şi
gospodării
Proprietari de teren/utilizatori
de teren
- compensaţii pentru toate pierderile la
valoarea de înlocuire pentru toţi
proprietarii şi utilizatorii, indiferent de
titlul formal
Culturi Proprietari de teren/utilizatori
de teren
Arendaşi
- compensaţie pentru pierderile
temporare (în funcţie de cadrul
temporal al construcţiilor din cadrul
proiectului)
- compensaţie pentru pomii permanenţi
(în funcţie de tipul culturii)
În baza criteriilor de mai sus, sunt definite următoarele PAP în contextul proiectului:
a) Proprietarii de drept ai terenului pe care urmează să se desfăşoare activităţile de
împădurire, construcţie sau reabilitare a fâşiilor forestiere şi de reabilitare a
păşunilor;
b) Utilizatorii de teren înregistraţi la primăriile locale care folosesc terenurile de
pământ în zonele afectate de acţiunile de împădurire, construcţie sau reabilitare a
fâşiilor forestiere şi reabilitare a păşunilor;
c) Proprietarii de drept ai terenului care va fi afectat de lucrările de construcţie sau
exploatarea noului echipament de irigare;
d) Utilizatorii de teren înregistraţi la primăriile locale care folosesc terenurile de
pământ situate în zonele sistemelor centralizate de irigare existente;
e) Utilizatorii de teren, indiferent de statutul de proprietate;
f) Utilizatorii ilegali/informali de pământ pe terenurile aflate în proprietatea statului;
g) Instituţiile publice/civile, care utilizează terenurile din zona de proiect.
27
8 Impactul social potenţial şi măsurile de atenuare
Potrivit constatărilor evaluării sociale şi a rezultatelor discuţiilor cu reprezentanţii
autorităţilor implicate în acest proces, toate acţiunile prevăzute pentru restabilirea terenului
degradat se vor desfăşura pe suprafeţe de teren aflate în proprietate publică. Astfel, impactul
de reinstalare al acestor acţiuni va fi redus la minim. Întrucât nu sunt intervenţii specifice, iar
locaţiile geografice încă nu sunt definite, instrumentele specifice de protecţie nu au putut fi
elaborate, la această etapă fiind posibilă doar o abordare-cadru. Evaluarea impactelor sociale
este prezentată în detaliu în cadrul anexei 4 la prezentul raport.
Comunităţile situate în zona sistemelor de irigare existente sunt cunoscute cu restricţiile de
acces, având în vedere că au fost deja expuse la astfel de situaţii în timpul construcţiei
sistemelor centralizate de irigare. Persoanele afectate au primit compensaţii pentru situaţiile
de dislocare economică. Actualul CGR ţine cont de această experienţă şi de practicile
pozitive învăţate.
Cadrul (procesul) de restricţionare a accesului
Evaluarea impactului social indică că intervenţiile propuse în cadrul proiectului pot genera
anumite efecte negative, în special restricţia/controlul utilizării anumitor terenuri de către
agricultori şi altă populaţie locală pe parcursul implementării proiectului. Respectiv, un cadru
mai extins de restricţionare a accesului, cu descrierea măsurilor de atenuare a astfel de efecte,
este prezentat mai jos.
Componenta 1: Practici rezistente la schimbările climatice în sectorul agricol
Subcomponenta 1.2. Sprijin pentru irigarea la nivel de comunitate
Investiţii propuse: Activităţi orientate spre extinderea accesului la sistemele de irigare,
proiectul este conceput pentru a sprijini accesul la sistemele existente de pompare la scară
largă, reabilitate de MCC (10 sisteme), şi pentru a oferi acces la echipamentul de irigare la
nivel de exploataţii agricole pentru membrii AUA.
Impactul social potenţial:
Potenţiale perturbări cauzate proprietarilor/utilizatorilor terenurilor vecine pe durata
implementării proiectului şi perioada de exploatare şi întreţinere
Posibile situaţii legate de achiziţionarea Dreptului de trecere (DT) pentru a trece peste
terenurile private/terenurile agricole pentru a se racorda la hidranţi.
Subcomponenta 1.2: Gestionarea pădurilor şi a păşunilor publice
Intervenţii propuse: Reabilitarea terenurilor degradate, aflate în proprietatea Autorităţilor
Publice Locale, prin intermediul unei combinaţii dintre împădurire, reabilitarea fâşiilor de
protecţie şi îmbunătăţirea păşunilor. Proiectul are scopul de a realiza următorii indicatori:
înfiinţarea a 2500 ha de păduri noi (inclusiv prin împădurire, plantarea zonelor-tampon
riverane şi a noilor fâşii forestiere)şi a 700 ha de păşuni.
Impactul social potenţial:
28
Potenţiale perturbări cauzate terenului adiacent (învecinat) din cauza lucrărilor de
pregătire a terenului pentru împădurire (în special, în cazul fâşiilor de protecţie).
Împădurirea poate duce la pierderea păşunilor, ceea ce poate cauza conflicte cu
utilizatorii de teren.
Potenţiale perturbări cauzate agricultorilor / grupurilor vulnerabile în timpul
reabilitării păşunilor din cauza limitărilor impuse pentru păşunat în anumite perioade.
În baza celor menţionate mai sus, a fost elaborat un cadru/proces provizoriu de restricţionare
a accesului pentru a asigura buna gestionare în implementarea intervenţiilor propuse (a se
vedea mai jos).
Restricţionarea accesului/proces de atenuare
1 Desfăşurarea analizei/evaluărilor impactului potenţial
2 Identificarea fiecărui utilizator/comunitate specific(ă) care poate fi afectat(ă) în timpul
implementării proiectului. (Acest grup ar putea include următoarele, dar fără a se limita
la acestea): gospodării conduse de o singură persoană (bărbat sau femeie); persoane
neangajate, ciobani care utilizează păşunile, copii care lucrează în calitate de ciobani,
persoane în vârstă care depind de utilizarea păşunilor sau terenului care va fi inclus în
proiect, ocupanţi/utilizatori ilegali de teren, persoane în situaţie de risc social (persoane
cu dizabilităţi, persoane sărace care beneficiază de asistenţă socială, etc.).
3 Consultările publice cu comunităţile afectate asupra impactului posibil (în special, cele
care sunt situate pe teritoriile unde urmează să se desfăşoare acţiunile de reabilitare a
păşunilor - alături de întreg procesul de dezvoltare şi implementare a proiectului, astfel
încât să fie discutate şi convenite cu reprezentanţii acestora toate efectele şi măsurile de
atenuare).
4 Pregătirea planului de restabilire a mijloacelor de subzistenţă (PRMS)/Plan de
restricţionare a accesului (sau a unui plan de acţiune de strămutare (PAR / A-PAR) în
baza RFP).
5 Plan de acţiune participativ cu implicarea tuturor părţilor interesate (reprezentanţi ai
comunităţii, contractori şi APL-uri) în vederea implementării intervenţiilor proiectului.
6 Instituirea Sistemului de soluţionare a plângerilor pentru a permite recepţionarea şi
soluţionarea tuturor problemelor ce ţin de punerea în aplicare a proiectului.
7 Implementarea restricţionării accesului/restricţionarea mijloacelor de subzistenţă şi/sau
altor măsuri de protecţie convenite în rezultatul planificării participative.
8 Finalizarea achitării compensaţiilor PAP//ajutor pentru sursele de subzistenţă/acces la
resurse
9 Întocmirea rapoartelor periodice de progres/M&E către UIP
10 Întocmirea unui raport succint de finalizare a subproiectului privind aspectele de
protecţie socială şi prezentarea acestuia Băncii.
9 Procedura de evaluare/analiză socială
29
Fiecare intervenţie va fi analizată din punct de vedere al impactului social potenţial cu
ajutorul listei de verificare de mai jos (tabelul 4). Ulterior, expertul/experţii social(i) din
cadrul EMP va/vor elabora documentele necesare de protecţie (rapoartele de analiză
socială/evaluare prealabilă (due diligence)/planurile de acţiune de strămutare) în baza
magnitudinii riscurilor/impactului social.
Tabelul 4. Tabel – Lista de verificare pentru analiza socială în scopul evaluării impactului strămutării
involuntare şi a riscurilor sociale
Impactul probabil al strămutării forţate/social Da Nu Nu se
cunoaşte
Detalii
1. Prevede intervenţia noi lucrări de construcţie
fizică?
2. Prevede intervenţia modernizarea sau reabilitarea
instalaţiilor fizice existente?
3. Poate intervenţia cauza daune permanente sau
pierderea locuinţei, altor active, utilizarea
resurselor?
4. Este locaţia aleasă pentru aceste lucrări liberă de
servituţi şi se află în posesia terenului public/de
stat/comunitar?
5. Implică această intervenţie de sub-proiect
achiziţionarea de teren privat?
6. Dacă locaţia se află în proprietate publică, poate
terenul fi achiziţionat prin acord negociat?
(cumpărător interesat – vânzător interesat)
7. Dacă parcela de teren trebuie achiziţionată, este
suprafaţa reală a terenului şi statutul de
proprietate cunoscut?
8. Doresc aceşti proprietari de teren să doneze
voluntar terenul necesar pentru acest subproiect?
9. Există probabilitatea ca proprietarii de teren
afectat să piardă mai mult de 10% din suprafaţa
terenului/structurii în rezultatul donaţiei?
10. Există teren pentru mobilizarea sau transportarea
materialelor necesare lucrărilor de construcţie în
cadrul parcelei de teren existente/Dreptul de
trecere?
11. Există persoane fără drept de proprietate asupra
terenului care locuiesc/desfăşoară activităţi pe
locaţia propusă pentru lucrările de construcţie?
12. Există probabilitatea impactului temporar?
30
13. Este posibilă mutarea, sistarea
afacerii/activităţilor comerciale/legate de
mijloacele de subzistenţă a persoanelor pe durata
lucrărilor de construcţie?
14. Este necesară dislocarea fizică a persoanelor în
rezultatul lucrărilor de construcţie?
15. Implică acest proiect strămutarea persoanelor?
Dacă da, indicaţi detalii.
16. Vor fi pierderi / daune aduse terenurilor agricole,
culturilor nerecoltate, pomilor?
17. Vor fi pierderi ale veniturilor şi surselor de
subzistenţă?
18. Îşi vor pierde oamenii permanent sau temporar
accesul la infrastructură, servicii sau resurse
naturale?
19. Va cauza proiectul pierderea locului de muncă?
20. Va genera proiectul un aflux excesiv al forţei de
muncă?
Dacă această analiză iniţială relevă existenţa efectelor negative care pot necesita acţiuni de
atenuare şi evaluare prealabilă, vor fi întreprinse următoarele acţiuni:
• Întocmirea Rapoartelor de analiză socială, care să descrie măsurile de atenuare
pentru posibilele impacturi/pierderi minore (categoria C)
• Dacă analiza iniţială a identificat un impact semnificativ asupra mijloacelor de
subzistenţă, proprietăţilor sau activelor economice, atunci se va efectua un
studiu socio-economic (SSE) al tuturor PA. Poate fi necesar un plan, care să
conţină acţiunile practice a fi implementate pentru a adresa nevoile grupurilor
vulnerabile, dacă acestea se regăsesc printre AP ( Categoria B)
• Dacă sunt implicate dislocările fizice / economice, strămutările sau impactul
asupra mijloacelor de subzistenţă, atunci vor fi elaborate planuri de acţiune de
strămutare (dacă impactul nu afectează mai mult de 200 AP, se va elabora
versiunea abreviată a planului). În cazul impactului semnificativ, care
afectează mai mult de 200 AP, va fi elaborată versiunea completă a PAR
(categoria A).
• În cazul pierderilor temporare ale surselor de subzistenţă, restricţionării
accesului la resursele de subzistenţă, vor fi elaborate Planuri de restabilire a
surselor de subzistenţă / Planuri de restricţionare a accesului, sau alte planuri
necesare de atenuare a impactului.
Aceste instrumente de protecţie social urmează să fie prezentate Specialistului în protecţie
socială de la Bancă spre analiză şi aprobare, precum şi Consultantului regional în protecţie
31
(CRP) în cazul A-PAR şi PAR pentru analiză şi aprobare. (Modelele pentru Raportul de
analiză socială şi PAR sunt prezentate în Anexe)
10 Matricea eligibilităţii Următoarea matrice a eligibilităţii a fost elaborată pentru ambele situaţii de strămutare.
Aceasta urmează să fie ajustată după efectuarea analizei socio-economice complete a
comunităţilor vizate.
32
Categoria PAP Tipul dreptului, proprietăţii
sau activului afectat de
proiect
Eligibilitate Proces şi condiţii specifice
PIERDEREA TERENULUI
Proprietarii de teren Pierderea parcelei de teren
agricol (în întregime sau
parţial)
Oferirea unei parcele de teren de înlocuire de
dimensiuni similare, într-o locaţie acceptabilă pentru
PAP
+
Compensaţie pentru înregistrarea terenului şi alte
costuri similare
SAU
Compensaţie în numerar în baza valorii de înlocuire
(evaluare efectuată de către un expert independent)
Opţiunile sunt adresate tuturor
proprietarilor de teren situat în zona de
influenţă a proiectului
Se aplică persoanelor care nu sunt
înregistrate în calitate de proprietari, dar
care pot deveni proprietari dacă trec
prin procesul de legalizare
Este preferat acordul reciproc, însă dacă
acesta nu este posibil, se va aplica legea
exproprierii
Utilizatorii de teren
(înregistraţi/tradiţiona
li)
Pierderea drepturilor
tradiţionale de utilizare a
terenului
Oferirea unei parcele de teren de înlocuire de
dimensiuni similare, într-o locaţie acceptabilă PAP
SAU
Compensaţie în numerar în baza valorii de înlocuire
Opţiunile se aplică în cazul utilizatorilor
de teren înregistraţi, neînregistraţi,
tradiţionali sau ilegali din zona de
influenţă a proiectului
În cazul PAP care fac parte din
categoria grupurilor vulnerabile, se va
acorda preferinţă înlocuirii parcelei de
teren cu o altă parcelă cu o suprafaţă
similară
33
Categoria PAP Tipul dreptului, proprietăţii
sau activului afectat de
proiect
Eligibilitate Proces şi condiţii specifice
PIERDEREA PRODUSULUI AGRICOL ŞI ACCESULUI LA RESURSELE NATURALE
Proprietari de
teren/utilizatori de
teren
Pierderea produsului agricol
(permanentă sau temporară)
Compensaţia în natură pentru culturile afectate -
oferirea cantităţii de producţie medie pentru cel puţin
un an în schimbul culturii afectate
SAU
Compensarea în numerar pentru cultura afectată –
evaluarea valorii pentru producţia de un an
Persoanele eligibile includ toţi
proprietari/utilizatorii de teren situat în
zona de influenţă a proiectului şi zona
drumurilor de acces, culturile cărora
sunt afectate de dezvoltarea proiectului.
Compensaţia va include şi subvenţiile
care sunt pierdute. Proprietari/utilizatori
de livezi Pierderea pomilor şi a venitului
din produsul anual
Dacă este prevăzută alocarea unui nou teren, atunci se
acordă ajutor pentru înfiinţarea noii plantaţii
(achiziţionarea pomilor, acoperirea costurilor de
plantare/sădire)
+
Compensaţie în numerar sau în natură pentru cultura
scontată (dacă nu este posibil de aşteptat perioada
recoltării în anul când are loc construcţia)
+
Compensaţie în numerar pentru toate culturile până
când pomii ajung la vârsta pomilor pierduţi
+
Compensaţie în numerar pentru toate îmbunătăţirile
aduse terenului / pomilor înainte de data limită, (de
ex., sistemul de irigare), dacă este cazul
34
Categoria PAP Tipul dreptului, proprietăţii
sau activului afectat de
proiect
Eligibilitate Proces şi condiţii specifice
SAU
Compensaţie în numerar pentru pierderea pomilor la
valoarea de înlocuire. Costurile de estimare se vor
determina în baza unei evaluări independente, care va
ţine cont de vârsta, tipul, productivitatea şi anii de
producţie a pomilor
+
Compensaţie în numerar pentru toate îmbunătăţirile
aduse terenului / pomilor înainte de data limită, (de
ex., sistemul de irigare), dacă este cazul
Utilizatorii de păşuni Pierderea accesului la resursele
naturale
Acordarea accesului la o altă păşune
+
Oferirea compensaţiei în natură (fân sau furaj) sau în
numerar, proporţională suprafeţei terenului de pământ
şi numărului de animale care păşunează acolo. Acest
lucru va fi făcut până când va fi asigurat accesul la
noua zonă de păşunat.
Recensământul populaţiei din zona de
influenţă a proiectului va include şi
informaţiile privind toate animalele
existente in gospodariile private si
feremele din localitatile afectate,
precum şi modelele de păşunat.
În baza acestor date, vor fi oferite
compensaţii proprietarilor de bovine,
care utilizează terenurile de pământ doar
în scop de păşunat şi care nu dispun de
alte terenuri de alternativă pentru
aceasta
35
11 Analiza părţilor interesate şi planul de implicare
Actualul proiect are ca scop sprijinirea Guvernului RM şi a populaţiei ţării să-şi
îmbunătăţească capacităţile de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Deşi investiţiile
vizează producerea unui impact pozitiv pentru toate categoriile de persoane, vor fi şi unele
categorii care ar putea suferi unele efecte negative. După cum este descris în capitolul 6, sunt
mai multe categorii de părţi interesate, care necesită atenţie specială pe durata dezvoltării şi
implementării proiectului:
a) Proprietarii de drept a terenului pe care urmează să se desfăşoare activităţile de
împădurire, înfiinţare sau reabilitare a fâşiilor forestiere şi de reabilitare a
păşunilor;
b) Utilizatorii de teren înregistraţi la primăriile locale care folosesc terenurile de
pământ în zonele afectate de acţiunile de împădurire, înfiinţare sau reabilitare a
fâşiilor forestiere şi reabilitare a păşunilor;
c) Proprietarii de drept de teren care va fi afectat de lucrările de construcţie sau
exploatare a noului echipament de irigare;
d) Utilizatorii de teren înregistraţi la primăriile locale care folosesc terenurile de
pământ situate în zonele sistemelor centralizate de irigare existente;
e) Utilizatorii de teren, indiferent de statutul de proprietate;
f) Utilizatorii ilegali/informali de pământ pe terenurile aflate în proprietatea statului;
g) Instituţiile publice/civile, care utilizează terenurile din zona de proiect.
Consultările cu şi între toate părţile interesate ale proiectului se vor desfăşura pe parcursul
procesului de planificare, implementare şi evaluare a proiectului.
Documentul întitulat Cadrul de implicare a părţilor interesate (CIPI), elaborat pentru acest
proiect, reprezintă principalul document care stabileşte cadrul general de implicare al
proiectului. Actualul CGR include prevederile specifice pentru implicarea categoriilor de
părţi interesate menţionate mai sus. Toate prevederile sunt în conformitate cu CIPI.
Acţiunile de implicare sunt prevăzute doar pentru perioada care acoperă etapa de pre-
implementare a proiectului, care corespunde cu perioada de prezentare a CGR, etapa de
fezabilitate a proiectului, inclusiv elaborarea PAR sau a A-PAR (după cum este necesar). În
această perioadă vor fi întreprinse următoarele acţiuni:
- Publicarea CGR – Proiectul CGR va fi publicat pentru consultări pe platforma
naţională publică (particip.gov.md), precum şi pe site-ul web al Echipei de
Management a Proiectului (moldovapops.md). EMP va transmite Rezumatul
CGRM în format electronic ONG-urilor de mediu, precum şi instituţiilor statale
implicate – Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi altor părţi interesate.
- Desfăşurarea a cel puţin unei reuniuni a părţilor interesate cu reprezentanţii
autorităţilor naţionale pentru a discuta prevederile CGR şi matricea eligibilităţii
36
- Desfăşurarea unei şedinţe de consultare publică cu invitarea reprezentanţilor
tuturor părţilor interesate, în cadrul căreia, acestea să-şi poată prezenta
comentariile şi sugestiile referitor la CGR
- Revizuirea CGR în baza comentariilor şi sugestiilor primite
- Versiunea finală a Cadrului de politici de strămutare aprobat de Banca Mondială
urmează să fie publicată pe InfoShop al Băncii Mondiale, precum şi pe site-ul
web al Echipei de Management a Proiectului din Moldova
- Efectuarea unei evaluări complete a impactului social, identificarea PAP şi
colectarea informaţiei despre condiţiile socio-economice ale acestora.
- Luarea deciziei cu privire la elaborarea documentelor corespunzătoare de
protecţie (Raportul de analiză socială, PAR sau A-PAR, Planul de restabilire a
resurselor de subzistenţă, Planul de restricţionare a accesului, etc.).
- Desfăşurarea recensământului tuturor PAP
- Stabilirea datei limită – de obicei, este data la care se încheie recensământul – şi
comunicarea acesteia tuturor PAP
- Organizarea reuniunilor formale sau informale cu PAP pentru a asigura o mai
bună înţelegere a situaţiei lor socio-economice şi pentru consultări referitor la
eligibilităţi
- Elaborarea documentelor corespunzătoare de protecţie şi publicarea lor prin
intermediul sistemului de publicare naţional şi al Băncii.
Pe lângă aceste acțiuni, EMP se angajează să implementeze și acțiuni specifice de implicare a
părților interesate pe parcursul dezvoltării și implementării proiectului așa cum sunt ele
stipulate in planul cadrul de implicare a părților interesate. Acest document prevede acțiuni
specifice pentru diferite categorii de părți interesate (persoane afectate direct sau indirect).
Toate acțiunile sunt prezentate în anexa 5.
37
-
12 Mecanism de soluţionare a plângerilor
Pentru a le permite persoanelor afectate de proiect să depună reclamaţii referitor la deciziile,
acţiunile şi activităţile în legătură cu compensaţiile pentru teren şi alte active, va fi instituit un
mecanism de depunere a plângerilor. PAP vor primi informaţia completă cu privire la
drepturile lor şi procedurile de depunere a plângerilor pentru ca acestea să poată prezenta
reclamaţii, oral sau în scris, pe parcursul perioadei de consultări, intervievări şi eliberarea
compensaţiei. Însă, pentru a preveni întârzierile din cauza procedurilor îndelungate şi formale
asociate depunerii plângerilor şi compensarea daunelor, noi vom încerca iniţial să evităm
apariţia aceste reclamaţii. Acest lucru va fi realizat prin deschiderea completă în procesul de
elaborare şi implementare a PRMS sau PAR (după necesitate) şi prin implicarea persoanelor
afectate de proiect în aceste procese.
În conformitate cu legislaţia RM, pentru situaţiile care implică strămutarea, se instituie o
comisie oficială de soluţionare a plângerilor. Totuşi, nu există o cerinţă legislativă specifică
referitor la instituirea unui mecanism independent de soluţionare a plângerilor. Este necesar
de instituit un mecanism de soluţionare a plângerilor specifice proiectului, acesta urmând să
fie adecvat din punct de vedere cultural şi transparent pentru a recepţiona şi soluţiona în mod
prompt şi eficient îngrijorările specifice legate de compensaţii şi relocări exprimate de PAP.
Totuşi, legea exproprierii şi codurile administrative ale RM menţionează drepturile
persoanelor afectate (cu drepturi legale formale) de a ataca în instanţă deciziile în numeroase
situaţii pe parcursul procedurii de expropriere. De asemenea, experienţa de până acum arată
că persoanele afectate de proiect, de obicei, comunică cu beneficiarul exproprierii, în legătură
cu plângerile lor specifice şi cu scopul de a ajunge la un acord în privinţa compensării, înainte
de a contesta deciziile la autorităţile administrative relevante sau instanţele judecătoreşti. În
unele cazuri, procedurile existente ar putea fi dezvoltate mai departe, pentru a crea un
mecanism corespunzător de soluţionare a plângerilor.
PAP vor avea la dispoziţie un mecanism de soluţionare a plângerilor pentru a putea contesta
orice decizie, practică sau activitate în legătură cu compensaţiile pentru teren sau pentru alte
active. PAP vor fi pe deplin informate despre drepturile lor, precum şi despre procedurile de
înaintare a plângerilor, verbale sau în scris, în cadrul consultărilor, studiilor, dar şi la
momentul compensării. Întotdeauna se va acorda atenţie prevenirii apariţiei plângerilor, ca o
opţiune preferată trecerii prin procesul de soluţionare. Acest lucru poate fi obţinut prin
elaborarea şi punerea atentă în aplicare a proiectului, fiind asigurată participarea şi
consultarea integrală a PAP şi o comunicare şi coordonare amplă dintre comunităţile afectate,
AE şi autorităţile locale în general.
Este important să se asigure faptul că persoanele afectate sunt informate despre:
Cum şi unde pot fi depuse plângerile;
38
Procesul de soluţionare a plângerilor şi informaţiile specifice a fi prezentate de
persoanele cu plângeri;
Când şi unde să se aştepte la un răspuns;
Dacă sunt nemulţumiţi de răspuns, care sunt următoare căi pentru a depune o
plângere?
În majoritatea cazurilor, întrebările şi plângerile pot fi soluţionate de persoanele implicate în
proiect. Totuşi, în cazul programelor mai ample de strămutare/restabilire a surselor de
subzistenţă, este necesar de creat şi un al doilea nivel de soluţionare a plângerilor, care ar
implica participarea persoanelor imparţiale. Experienţa demonstrează că cel mai eficient mod
de organizare a unui astfel de mecanism este prin instituirea unei comisii, care ar include un
reprezentant al proprietarului proiectului, reprezentant al agenţiei/instituţiei de implementare
a proiectului, reprezentanţi ai autorităţilor locale relevante, diverse părţi interesate, inclusiv
persoanele afectate de proiect şi agenţiile/organizaţiile independente, spre exemplu, ONG-uri,
avocaţii poporului. Mecanismele de soluţionare a plângerilor nu trebuie să împiedice accesul
la căile de atac juridice şi administrative.
Pentru a atenua posibilele dispute şi conflicte pe parcursul CGR (PAR sau PRSM), EMP va
institui procesul de implementare a Comisiei de soluţionare a plângerilor (CSP) pentru
sectoare specifice.
Registrele de plângeri vor fi instituite în locaţiile din apropierea persoanelor potenţial
afectate, de exemplu, clădirea administrativă a autorităţii locale afectate. Comisia de
soluţionare a plângerilor va fi responsabilă de tratarea plângerilor în timp util. Plângerile vor
fi gestionate prin intermediul unui sistem format din două niveluri, după cum este descris mai
jos:
I Se va încerca soluţionarea plângerilor la nivel comunitar, cu implicarea autorităţilor locale,
ONG-urilor de asistenţă şi mediatorilor informali.
II
Dacă totuşi nu pot fi soluţionate, plângerile pot fi ulterior depuse la Comisia de soluţionare.
PAP vor fi invitate de către Comisie pentru a soluţiona cauza la două săptămâni după
depunerea plângerii. La două zile după audieri, Comisia va informa PAP dacă cazul urmează să
fie respins sau s-a făcut o recomandare către EMP pentru soluţionarea cazului.
III
Dacă după intervenţia Comisiei nu s-a ajuns la o soluţie, plângerea poate fi depusă direct la
UIP. PAP trebuie să depună plângerea în două săptămâni de la primirea răspunsului privind
reclamaţia iniţială de la Comisie şi trebuie să obţină documentele justificative pentru cererea sa.
EMP va furniza un răspuns în două săptămâni de la înregistrarea reclamaţiei. Decizia EMP
trebuie să respecte prevederile CGR.
IV În cazul în care sistemul de soluţionare a plângerilor nu reuşeşte să satisfacă cererea PAP,
acestea pot urma acţiunile următoare, înaintând cererea la instanţa corespunzătoare.
39
Pe lângă acest sistem de soluţionare a plângerilor, aplicat în procesul de achiziţionare a
terenului, vor fi utilizate următoarele mecanisme simplificate în cazul în care PAP vin cu
sugestii/propuneri:
- Un model simplu va fi disponibil la sediul comunităţilor afectate. Un model este
prezentat în anexa 1 la acest document;
- Va fi desemnată o persoană de legătură din comunitatea locală sau grupul vulnerabil,
aceasta fiind în permanentă legătură cu PAP, care vor putea depune plângerile direct
la persoana de contact;
- Persoana de contact va trebui să raporteze săptămânal EMP despre plângerile
soluţionate.
40
13 Aranjamente de implementare
Ministerul Mediului este iniţiatorul proiectului. Ministerul împreună cu Echipa de
Management a Proiectului (EMP), instituită de Minister, vor fi total responsabile pentru
implementarea proiectului, care include, printre alte sarcini, pregătirea, implementarea,
finanţarea şi coordonarea sarcinilor de strămutare. EMP va fi responsabilă de implementarea
CGR în strâns parteneriat cu autorităţile locale. EMP va ajuta persoanele afectate de proiect
să-şi protejeze drepturile şi să pregătească documentele necesare pentru înregistrarea
terenului a fi achiziţionat, acordul privind utilizarea terenului şi acordul privind ajutorul.
Activităţile de compensare/reabilitare vor fi implementare înainte de începerea construcţiei.
Odată ce CGR va fi adoptat, toate părţile implicate în proiect, inclusiv EMP şi
Contractorul/Contractorii, sunt obligaţi să pună în aplicare cerinţele acestui document.
Responsabilităţile vor fi împărţite între Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi EMP,
Contractorul şi alte agenţii implicate, după cum urmează în tabelul de mai jos:
Tabelul 5. Entităţile responsabile pentru implementarea CGR
SARCINA ENTITATEA RESPONSABILĂ
Comunicarea informaţiei către toate Persoanele
afectate de proiect Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi
EMP
Elaborarea PAR Consultanţii externi, împreună cu EMP
Asistenţă acordată PAP EMP împreună cu reprezentanţii autorităţilor
locale, în special, direcţiile sociale
Asistenţă acordată populaţiei afectate să-şi
legalizeze proprietăţile EMP şi autorităţile locale
Negocieri şi activităţi de expropriere (dacă este
cazul), înainte de începerea construcţiei EMP cu sprijinul consultanţilor externi şi
Comisiei de strămutare
Efectuarea plăţilor/acordarea pachetelor de
compensaţie EMP cu sprijinul autorităţilor locale şi
consultanţilor externi
Acordarea asistenţei în legătură cu strămutarea EMP cu sprijinul consultanţilor externi
Gestionarea plângerilor Comisia de soluţionare a plângerilor şi EMP
41
14 Monitorizare şi evaluare
Obiectivul monitorizării este de a asigura EMP şi BM cu feedback în legătură cu
implementarea CGR şi de a identifica problemele şi reuşitele cât mai curând posibil, pentru a
permite o ajustare oportună a aranjamentelor de implementare.
EMP va monitoriza şi raporta privind eficacitatea CGR. Implementarea CGR va însemna
dezvoltarea instrumentelor adecvate de protecţie (plan de acţiune de strămutare sau alte
rapoarte de evaluare prealabilă, cum ar fi planul de restabilire a surselor de subzistenţă şi/sau
planul de restricţionare a accesului). În toate cazurile de mai sus, următoarele aspecte trebuie
luate în considerare în scopul monitorizării şi evaluării:
Numărul persoanelor implicate pe parcursul pregătirii PAR sau PRMS (cu
dezagregare pe gen, dacă este posibil)
Matricea eligibilităţii convenită cu toate părţile interesate, inclusiv PAP
Numărul reclamaţiilor/plângerilor recepţionate şi soluţionate.
Odată ce instrumentele de protecţie sunt elaborate, acţiunile de monitorizare şi evaluare se
vor concentra pe indicatori concreţi, cum ar fi:
Numărul PAP informate şi consultate în privinţa eligibilităţii lor
Numărul evenimentelor organizate în scop de informare şi consultare
Numărul acordurilor semnate cu PAP
Rata plăţilor debursate (compensaţii)
Numărul reclamaţiilor
Restabilirea venitului şi beneficiilor la nivelul datei limită sau mai bine
Percepţia PAP în privinţa standardelor de trai înainte şi după
Nivelul perceput de PAP al impactului asupra bunăstării în rezultatul
îmbunătăţirii gestionării terenului şi accesului la irigare.
Toată informaţia colectată în timpul monitorizării va fi inclusă în raportul prezentat
trimestrial de către EMP reprezentanţilor BM.
42
15 Publicarea şi consultarea CGR
Proiectul Cadrului General de Relocare a fost făcut public la data de 30 Ianuarie 2017, fiind
postat pentru consultări pe platforma naţională publică (particip.gov.md), precum şi pe site-ul
web al Echipei de Management a Proiectului (moldovapops.md). EMP a transmis ulterior
Rezumatul ESMF în versiune electronică ONG-urilor de mediu, precum şi instituţiilor statale
implicate – Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi altor părţi interesate.
Consultările pe marginea proiectului CGR se vor desfăşura la data de 13 Februarie 2017, în
sediul Ministerului Mediului din Chişinău, cu participarea reprezentanţilor agenţiilor de
implementare, autorităţilor naţionale de mediu, ONG-urilor şi EMP.
După şedinţă, în baza contribuţiei participanţilor, dar şi a comentariilor primite pe marginea
proiectului CGR, postat cu două săptămâni mai devreme pentru consultări, au fost efectuate
corecţiile relevante, atât la textul principal, cât şi la anexe, pentru a răspunde mai bine
îngrijorării părţilor interesate. Raportul privind consultările pe marginea proiectului CGR cu
părţile interesate este prezentat în Anexa
Versiunea finală a Cadrului general de relocare aprobat de Banca Mondială urmează să fie
publicat pe InfoShop al Băncii Mondiale, precum şi pe site-ul web al Echipei de Management
a Proiectului din Moldova.
43
Anexa 1 Modelul de diagnoză socială
Riscuri sociale probabile / efectele strămutării involuntare Da Nu Nu sunt
cunoscut
e
Detalii
Prevede subproiectul lucrări de construcţie fizică?
Prevede subproiectul modernizarea sau reabilitarea instalaţiilor
fizice existente?
Poate subproiectul cauza daune permanente sau pierderea
locuinţei, altor active, utilizarea resurselor?
Este locaţia aleasă pentru aceste lucrări liberă de servituţi şi se
află în posesia terenului care aparţine statului/autorităţii locale?
Dacă locaţia se află în proprietate publică, va fi aceasta
achiziţionată sau obţinută în rezultatul unei donaţii voluntare?
Dacă parcela de teren trebuie achiziţionată, este suprafaţa reală a
terenului şi statutul de proprietate cunoscut?
Există teren pentru mobilizarea sau transportarea materialelor
necesare lucrărilor de construcţie în cadrul parcelei de teren
existente/Dreptul de trecere?
Există persoane fără drept de proprietate asupra terenului care
locuiesc/desfăşoară activităţi pe locaţia propusă pentru lucrările
de construcţie?
Vor fi pierderi / daune aduse terenurilor agricole, culturilor
nerecoltate, pomilor?)
Vor fi pierderi ale veniturilor şi surselor de subzistenţă?
Îşi vor pierde oamenii permanent sau temporar accesul la
infrastructură, servicii sau resurse naturale?
Dispune Autoritatea Publica Locală de propriile proceduri pentru
achiziţionarea terenului?
Există achiziţii de terenuri anterioare implicate în
reabilitarea/modernizarea terenurilor propuse pentru sub-proiect?
Există probabilitatea ca proprietarii de teren/structură afectaţi să
piardă mai mult de 10% din suprafaţa terenului/structurii lor?
Dacă da, doresc aceşti proprietari de teren/structură să doneze
voluntar terenul necesar pentru acest sub-proiect?
Există probabilitatea impactului temporar?
Estimarea impactului specific
Componentele subproiectului Curăţarea terenului
Terasamente Construcţie de poduri şi alte structuri
Teren privat necesar (m.p.)
Numărul proprietarilor de teren care
pierd mai mult de 10% din suprafaţa
terenului
Teren de stat necesar (m.p.)
Alte terenuri de stat necesare (m.p.)
44
Numărul caselor afectate
Numărul magazinelor afectate
Servicii publice afectate
Informaţii privind persoanele afectate
Orice estimări ale numărului probabil de gospodării care vor fi afectate de subproiect?
[ ] Nu. [ ] Da. Dacă da, câte aproximativ?
Numărul gospodăriilor care pierd <10% din activele lor de producţie:
o (teren/grajduri/magazine):
Numărul gospodăriilor care pierd 10% sau mai mult din activele de producţie?
Decizia privind clasificarea
După studierea/analiza răspunsurilor de mai sus, s-a determinat că subproiectul este:
[ ] Clasificat ca proiect ‘A’, fiind necesar un plan complet de strămutare
[ ] Clasificat ca proiect ‘B’, fiind necesar un plan scurt de strămutare
[] Clasificat ca proiect ’C’, nu este nevoie de Plan de strămutare, doar de Rapoarte de
evaluare prealabilă, cum ar fi Planul de restabilire a resurselor de existenţă sau
Planul de restricţionare a accesului
Există gospodării vulnerabile afectate? [ ] Nu. [ ] Da. (Dacă da, vă rugăm să
descrieţi pe scurt situaţia acestora, cu indicarea numărului estimat de gospodării).
Care sunt necesităţile şi priorităţile pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a
persoanelor vulnerabile care sunt afectate de acest proiect?
Verificare/Analiză oficială Persoana autorizată, Agenţia de implementare
Data: Data:
Aprobat de:
Data:
45
ANEXA 2 – MODELUL PLANULUI DE ACŢIUNIE DE STRĂMUTARE
1. DESCRIEREA PROIECTULUI
2. IMPACTUL PROIECTULUI
3. EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI ŞI COMPENSAŢIILOR (studiu socio-
economic, recensământul persoanelor afectate şi evaluarea activelor); 4. CONSULTARE ŞI PARTICIPARE
5. CADRUL LEGAL ŞI ARANJAMENTELE INSTITUŢIONALE
6. MĂSURI DE ATENUARE
7. MECANISM DE SOLUŢIONARE A PLÂNGERILOR
8. IMPLEMENTARE ŞI CALENDAR
9. BUGET
10. ARANJAMENTE DE MONITORIZARE
46
Anexa 3. Model format de raportare a plângerilor
Proiectul:
Nume şi prenume
(Dacă doriţi să rămâneţi anonim, nu completaţi această parte.
Aceasta nu ne va da posibilitatea de a răspunde la
sugestia/comentariul Dvs.)
_________________________________________________
Informaţie de contact (vă rugăm să completaţi cum doriţi să fiţi contactat):
Adresa poştală ______________________________
______________________________
______________________________
Telefon ______________________________
E-mail: ______________________________
Limba de contact preferată: Româna □ Rusa □ (vă rugăm, specificaţi) ….
Scrieţi aici sugestiile şi comentariile Dvs. cu privire la construcţia planificată a Proiectului:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Vă rugăm, expediaţi acest formular EMP prin poştă, fax sau e-mail
Nr de
referinţă
Recepţionată
la
Recepţionată
de
Contact: XXX Tel./Fax: [XX vă rugăm, indicaţie] e-mail: [XX vă rugăm, indicaţi]
47
Anexa 4. Evaluarea Impactului Social
Anexa 5. Cadrul de Implicare a Parților Interesate
