Caiet Sarcini CET Progresu Rev

APROBAT,Director Direcţia Dezvoltare

Constantin IOANIŢESCU

CAIET DE SARCINI

pentru realizarea “Studiului de Prefezabilitate pentru implementarea unui proiect Green/Brown Field constând în realizarea unei

capacităţi noi de producere a energiei, în tehnologie modernă, cu funcţionare pe gaze naturale, în locaţia CET Progresu”

Caiet de sarcini

pentru realizarea “Studiului de Prefezabilitate pentru implementarea unui proiect Green/Brown Field

constând în realizarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în tehnologie modernă, cu funcţionare pe gaze naturale, în locaţia CET Progresu ”

CUPRINS

I. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI 3II. FUNDAMENTAREA NECESITĂTII LUCRĂRII 3III. SINTEZA SITUAŢIEI ACTUALE 5IV. PREMISELE ELABORARII STUDIULUI 6V. OBIECTIVE AVUTE IN VEDERE 9VI. CONTINUTUL STUDIULUI SI OBIECTIVELE URMARITE 9VII. LIVRABILELE PROIECTULUI 13VIII. CONDITII DE LUCRU CU BENEFICIARUL 13IX. ALTE CERINTE IMPUSE DE BENEFICIAR 14

Caiet de sarcini - SPF Progresu 2

Caiet de sarcini

pentru realizarea “Studiului de Prefezabilitate pentru implementarea unui proiect Green/Brown Field

constând în realizarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în tehnologie modernă, cu funcţionare pe gaze naturale, în locaţia CET Progresu ”

I. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde cerinţele, condiţiile tehnice şi tehnologice pentru elaborarea unui Studiu de Prefezabilitate în vederea realizării unei capacităţi noi de producere a energiei, amplasată în locaţia CET Bucuresti Progresu, analizând configuraţii atât pentru o capacitate de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă (care va beneficia de schema de sprijin), cât şi configuraţii pentru o capacitate de producere numai a energiei electrice (care poate contribui la asigurarea stabilităţii SEN).

II. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII LUCRĂRII

Centrala electrică de termoficare Progresu (CET Progresu) reprezintă una dintre sursele importante de producere a energiei termice din cadrul Sistemului de Termoficare din Municipiul Bucureşti. Având în vedere că o mare parte din energia termică este produsă în cogenerare, centrala livrează simultan în Sistemul Energetic Naţional şi energie electrică.

Majoritatea echipamentelor principale din cadrul CET Progresu au fost puse în funcţiune în perioada 1987–1997, iar în perioada 1999 – 2002 au fost puse în funcţiune 3 CAF-uri de 100 Gcal/h.

Indicatorii tehnico-economici ai centralei ne arată o funcţionare diferită între cele două tipuri de turbine ce are în dotare CET Progresu (DSL 50-1 si DKUL 50)

Analiza îndeplinirii criteriilor privind cogenerarea de înaltă eficienţă de către grupurile din CET Progresu, arată că acestea ating în perioada de iarnă valori ale eficienţei globale de aproximativ 70% la turbinele 1 şi 2 tip DSL şi mai mari de 80% la turbinele 3 şi 4 tip DKUL, iar economia de energie primară faţă de valorile de referinţă ale producţiei separate de energie electrică şi termică se încadrează în jur de 10%. În condiţiile sezonului de vară, când sarcina termică necesară este foarte redusă, comparativ cu dimensionarea grupurilor, diferenţa faţă de criteriile impuse este foarte mare.

Ca urmare, numai grupurile TA 3 şi TA 4 (tip DKUL) din CET Progresu întrunesc condiţiile obţinerii certificatelor de garanţii de origine de producere a energiei electrice în condiţii de înaltă eficienţă pe tot parcursul anului şi calificării producţiei de energie electrica in cogenerarea de înaltă eficienţă.

Mai mult, urmare a lucrărilor de modernizare a sistemului de ardere a cazanelor nr. 2, 3 si 4, emisiile de NOx la coşul de fum se încadrează, încă de pe acum, în noile valori de emisii impuse legislativ din anul 2016 odată cu adoptarea directivei 2010/75/UE.

HG nr. 219/2007 (transpunerea Directivei europene 2004/8/CE) stabileşte cadrul legal necesar promovării producerii de energie electrică şi termică în cogenerarea de înaltă eficienţă, bazată pe cererea de energie termică utilă şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie în scopul creşterii eficienţei energetice.


Ordinul ANRE nr. 87/12.11.2009, respectiv „Metodologia de calcul pentru stabilirea cantităţilor de energie electrică produse în cogenerare de eficienţă înaltă în vederea certificării prin garanţii de origine”, ordinul nr. 23 din 29.07.2010 privind aprobarea „Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă în cogenerare de înaltă eficienţă” şi ordinul nr.3 din 21.01.2010 „Metodologie de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrica si termica, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă”, stabilesc şi cadrul procedural de aplicare a legislaţiei primare. Astfel, legislaţia prevede acordarea de bonusuri producătorilor ce obţin calificarea energiei electrice produse în condiţii de înaltă eficienţă şi beneficiază de schema de sprijin.

Având în vedere cele menţionate mai sus asupra performanţelor echipamentelor existente în CET Progresu, cât şi asupra cadrului legislativ adoptat, se impune înnoirea parcului de agregate energetice din CET Bucuresti Progresu.

La acestea se mai adaugă şi alţi factori determinanţi, şi anume:

- necesitatea încadrării în politica şi strategia europeană şi naţională privind asigurarea cererii de energie electrică în condiţiile liberalizării acestei pieţe, ceea ce implica creşterea eficienţei energetice, respectiv economice;

- necesitatea respectării cerinţelor referitoare la protecţia mediului;

- implicaţiile schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

O caracteristica importantă a CET Progresu este existenta unui spaţiu foarte mare, în mare parte neocupat de utilaje (rămas datorită faptului că iniţierea proiectului în anii 1978-1980 a plecat de la premiza utilizării drept combustibil a cărbunelui, ulterior această soluţie fiind abandonată).

În plus, este de menţionat faptul că staţia electrică de 110 kV din CET Progresu asigură conectarea la Sistemul Energetic Naţional, fiind un nod important al reţelei de distribuţie a energiei electrice în Municipiul Bucureşti.

În acest context, întrucât locaţia CET Progresu beneficiază de:

- utilităţi apte de funcţionare

- o poziţie strategică, fiind nod al reţelei de distribuţie a Municipiului Bucureşti,

apreciem că este oportun ca studiul de prefezabilitate să analizeze şi variante pentru o unitate în condensaţie, amplasată în locaţia CET Progresu, întrucât aceasta ar putea oferi stabilitate sistemului energetic, deoarece prin retragerea din exploatare a grupurilor DSL – 50 nr. 1 (în prezent retras din exploatare) si nr. 2 (ce va fi retras din exploatare odată cu punerea în funcţiune a noii instalaţii) se diminuează cu 50% injecţia de putere in SEN a acestei centrale.

Totodată, întrucât energia eoliană s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, România considerată ca fiind un actor principal din punctul de vedere al potenţialului eolian, a făcut un salt uriaş în acest domeniu. Dependenţa acestor surse eoliene de condiţiile meteorologice (viteza vântului) conduce, chiar în condiţii de disponibilitate a instalaţiilor, la o producţie limitată şi la o încărcare condiţionată de condiţiile meteorologice.

În aceste condiţii, pentru a garanta alimentarea in orice moment a consumatorilor de energie electrica este necesar ca centralele termoelectrice pe gaze naturale să asigure permanent o rezervă proporţională cu puterea instalată în centralele eoliene, putere ce nu poate fi asigurată de grupurile hidroenergetice cu acumulare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, cât şi faptul că noua unitate va participa şi la asigurarea unor servicii tehnologice de sistem, este oportună şi o analiză a extinderii CET


Progresu cu instalaţii noi de producere numai a energiei electrice, care să participe şi la asigurarea serviciilor tehnologice de sistem cât si back-up la centralele eoliene.

Pentru a stabili configuraţia optimă a instalaţiei care urmează să fie realizată în această locaţie este necesar să se elaboreze un Studiu de Prefezabilitate, care să analizeze diferite variante de echipare a centralei.

Scopul studiului de prefezabilitate este de a analiza din punct de vedere tehnico-economic implementarea în cadrul centralei a unei unităţi noi, fie sub forma unui grup nou de cogenerare, fie a unui grup nou de producere a energiei electrice care să utilizeze turbine cu gaze aeroderivative.

Studiul trebuie să aibă în vedere tehnologii şi configuraţii de ultimă generaţie şi să ţină seama, în egală măsură, de constrângerile de pe piaţa de energie electrică şi de legislaţia privind protecţia mediului.

III. SINTEZA SITUAŢIEI ACTUALE

CET Progresu este o centrală de cogenerare, concepută şi proiectată iniţial în scopul alimentării cu energie termică a consumatorilor industriali şi urbani. În prezent, consumul de căldură sub formă de abur este numai pentru serviciile proprii termice ale centralei.

În prezent, in cadrul CET Progresu sunt funcţionale grupurile nr. 2 (DSL 50), nr. 3 şi nr. 4 (DKUL-50-1).

Cazanele de abur nr. 2, 3 si 4, tip CR 1737, cu funcţionare pe gaze şi păcură, au fost modernizate prin introducerea instalaţiei de ardere cu NOx redus (impunere legislativă).

CAF-urile nr.1, 2 şi 3, cu funcţionare pe păcură, respectă reglementările actuale privind emisiile de poluanţi in atmosfera.

Gazele naturale sunt asigurate din reţeaua DISTRIGAZ, printr-o staţie de reglare măsură situată în incinta centralei.

Păcura este adusă pe calea ferată, iar pentru asigurarea rezervei în centrala există rezervoare de stocare.

În ceea ce priveşte apa de adaos necesară pentru acoperirea pierderilor tehnologice din sistemul apă - abur există o staţie de tratare chimică în cadrul căreia se obţine atât apă dedurizată pentru adaos în sistemul de termoficare, cât şi apă demineralizată pentru adaos în circuitul termic al turbinelor şi cazanelor de abur.

Staţia existentă de tratare a apei are în componenţă instalaţia de pretratare, de demineralizare, de dedurizare, de neutralizare, de şlam, de deshidratare şlam.

Sursa de apă potabilă o reprezintă reţeaua de apă potabilă orăşenească, iar cea de apă brută pentru instalaţia de tratare şi apă de răcire o reprezintă râul Argeş.

Evacuarea energiei în Sistemul Energetic se realizează printr-o staţie electrică de 110 kV, de tip interior, ce face legătura cu reţeaua de 110 kV prin 4 linii electrice aeriene (Jilava 1, 2 şi IMGB 1, 2) cu capacitatea totală de evacuare de cca. 400 MW. Pentru alimentarea consumatorilor interni (servicii generale) direct din sistemul energetic, CET dispune de 2 transformatoare de 25 MVA.

Energia termică produsă se livrează operatorului de transport şi distribuţie RADET, prin intermediul a 2 magistrale de termoficare (Berceni şi Ferentari), cu capacitatea totală de cca. 10.000 t/h apă fierbinte.

Parametrii agentului termic solicitaţi de RADET în prezent sunt:

- debit apă fierbinte în regim de iarnă: 4000-6000 t/h


- debit apă fierbinte în regim de vară: 2000-4500 t/h

- presiune apă fierbinte în regim de iarnă: 4-8 bar

- presiune apă fierbinte în regim de vară: 3,5-6 bar

IV. PREMISELE ELABORARII STUDIULUI

Scenariile tehnico – economice propuse elaboratorului pentru analiza comparativă (detaliate in cap. V) vor avea in vedere atât instalaţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerarea de înaltă eficienţă cât si de producere numai a energiei electrice.

Premise pentru instalaţia de producere energie electrică şi termică în cogenerare

1. Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească noua unitate de cogenerare:

- Noua unitate de cogenerare va consta dintr-un ciclu combinat abur gaze sau un ciclu simplu (TG +CR pe apă fierbinte), asigurând o bună eficienţă globală a ciclului, cu încadrarea în criteriile privind cogenerarea de înaltă eficienţă şi în normele de protecţie a mediului in vigoare;

- Puterea totală instalată a noii unităţi va fi determinată în cadrul studiului de prefezabilitate, în contextul reglementarilor specifice pentru cogenerare de înaltă eficienţă care permit calificarea acestor grupuri.

2. Necesarul orar maxim de energie termică sub formă de apă fierbinte care urmează a fi asigurat la limita centralei este de:

- maxim iarna: 350 Gcal/h

- mediu iarna: 255 Gcal/h

- tranziţie: 50 Gcal/h

- mediu vara: 20 Gcal/h

- minim vara: 0 Gcal/h

3. Necesarul orar de energie termică sub formă de apă fierbinte, care urmează a fi asigurat de noua instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă, în regimurile caracteristice de funcţionare este:

Regim Sarcina termică Nr. ore funcţionare

- iarna 50 Gcal/h 3000 ore/an

- tranziţie 50 Gcal/h 600 ore/an

- mediu vara 20 Gcal/h 4000 ore/an

- minim vara 0 Gcal/h 1160 ore/an

4. Noile instalaţii vor asigura aburul necesar pentru serviciile termice proprii, ţinând seama şi de necesarul de debit de abur pentru degazare apa adaos din CET Progresu pe perioada când nu funcţionează actualele grupuri. Debitul de abur necesar pentru degazare apa de adaos este de max. 10 t/h. Necesarul de energie termică livrat din noua instalaţie include atât energia termica livrată în sistemul de termoficare cât şi energia termică înglobată în apa de adaos care este asigurată de noua instalaţie numai în perioada când nu funcţionează actualele grupuri.

În scenariul în care capacitatea de cogenerare este în ciclu simplu (TG +CR pe apă


fierbinte), aburul pentru degazarea apei de adaos se va asigura de către noua centrală sau altă sursă nouă adecvată, realizată în cadrul aceleiaşi investiţii. Alegerea soluţiei va fi făcută de elaboratorul studiului pe baza criteriilor tehnico-economice.

5. Preţurile de vânzare pentru energia electrică şi termică produsă în cogenerarea de înaltă eficienţă ce se vor lua în considerare în analiză vor fi stabilite, conform legislaţiei (ordinele ANRE) în vigoare la data elaborării studiului.

6. Noul grup va îndeplini condiţiile impuse de Codul RET (unde este cazul) şi va tine cont de reglementările actuale şi de perspectivă ale Transelectrica pentru racordarea la SEN a generatoarelor dispecerizabile, inclusiv participarea grupurilor la profilarea curbei zilnice de consum şi asigurarea unor servicii tehnologice de sistem inclusiv serviciul de asigurarea reglajului secundar frecvenţă-putere.

7. In configuraţia finală, în CET Progresu vor mai funcţiona grupurile energetice nr. 3 şi 4 şi 3 CAF-uri de 100 Gcal/h existente.

8. Noile echipamente vor trebui sa se încadreze în caracteristicile specifice ale sistemului de termoficare existent (presiune, debit) atât la funcţionarea în paralel cu echipamentele existente cât şi atunci când cele existente sunt oprite

Premise pentru instalaţia de producere numai energie electrică

1. Grupurile generatoare trebuie să satisfacă cerinţele codului RET in vigoare privind:

- grupurile generatoare dispecerizabile racordate la reţelele electrice de interes public;

- cerinţele asupra echipamentelor de telecomunicaţii;

- sisteme de telecomunicaţii şi achiziţii date si de telemăsurare.

2. Durata de funcţionare considerată pentru noua unitate / noile unităţi de producere energie electrică va fi cea determinata în urma unei analize de piaţă efectuată de elaborator;

3. Energia electrică produsă de aceste instalaţii poate fi valorificata pe piaţa liberă de energie, pe piaţa de echilibrare, cât şi din rezervarea unor servicii tehnologice de sistem, funcţie de tipul instalaţiei. Tariful de deficit pentru energia mobilizată pe piaţa de echilibrare, cât şi tarifele de rezervare considerate pentru serviciile de sistem vor fi cele înregistrate la momentul elaborării studiului.

Premise comune pentru instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare şi respectiv de producere numai a energiei electrice

Premise tehnologice

1. Combustibilul utilizat pentru funcţionarea noii unităţi;

- Combustibilul de bază: gaz natural;

Se vor avea în vedere parametrii gazelor naturale asiguraţi prin contractul de gaze încheiat cu S.C. DISTRIGAZ SUD Reţele SRL, care în prezent sunt:

- presiunea de furnizare: 0,5-0,9 bar

- presiune minimă tehnologică: 0,4 bar


- presiunea de avarie: 0,2 bar

Debitul aprobat de gaze naturale din SRG pentru CET Progresu este de 140.000Nm3/h.

Vor fi prevăzute filtrele necesare protejării instalaţiilor proprii faţă de situaţiile accidentale de antrenare a impurităţilor din reţeaua de transport a gazului metan.

2. Noile echipamente care vor fi considerate în analiză vor fi de ultimă generaţie, aflate în fabricaţie curentă.

3. Elaboratorul studiului va analiza oportunitatea introducerii la finele cazanului recuperator a unui schimbător de căldură pentru termoficare. Analiza va ţine cont de maximixarea energiei electrice produsă în cogenerare de înaltă eficienţă.

4. Noile instalaţii vor fi prevăzute cu instalaţii de epurare a apelor uzate, astfel încât sa se respecte cerinţele de evacuare a apelor uzate, impuse de legislaţia în vigoare.

5. Pentru răcire se poate utiliza circuitul hidrotehnic existent, alegerea făcându-se pe baza criteriilor tehnico-economice.

6. Apa potabilă se poate racorda la conducta amplasată lângă aleea paralelă cu Depozitul de şlam lângă estacada conductelor de păcură (conducta din polietilena de înaltă densitate DN 150).

7. Canalizarea menajeră se poate racorda la canalizarea DN 500 din conducte PREMO lângă Staţia de 110 kV între cele doua cabine de monitorizare unde este realizat un cămin.

8. Canalizarea pluvială se poate racorda la conducta existentă pe aleea dintre TA4-K4 si Depozitul de şlam.

9. Modul de încadrare a noii unităţi în ansamblul instalaţiilor existente în CET Progresu va urmări optimizarea interfeţelor funcţionale şi a fluxurilor tehnologice.

10. Dimensionarea puterii electrice a noilor instalaţii trebuie să aibă în vedere că în actuala configuraţie a reţelei electrice de distribuţie de 110 kV, puterea care se evacuează de CET Progresu în SEN (din grupurile existente care se menţin în funcţiune şi unităţile noi) este de 200 MW.

11. Evacuarea energiei electrice în SEN se va face prin intermediul actualei staţii electrice de 110 kV. In analiză vor fi cuprinse lucrări ale construcţiilor speciale din arealul staţiei (portaluri trafo, cadre metalice, cabine derivaţie, etc.) necesare integrării celulelor de racord ale noului grup în schemele de circuite primare, circuite secundare, comenzi, protecţii, măsură.

12. Apa tratată (dedurizată şi demineralizată) necesară noilor instalaţii, va fi asigurată din staţia de tratare existentă. Datele cantitative (debite, presiuni) si calitative (parametrii chimici) ale apelor tratate asigurate din această staţie se vor pune ulterior la dispoziţia elaboratorului.

13. Apa dedurizată şi apa demineralizată pentru adaos în circuitul termic propriu şi în reţeaua de termoficare a RADET, vor fi produse în instalaţiile actuale.

Necesarul de apă de adaos dedurizată pentru reţeaua de termoficare este în prezent:

- debit nominal = 250 mc/h (conform contract cu RADET)

- debit de avarie =500 mc/h (maxim 4 ore).

Se estimează o diminuare a acestuia cu 10-15 % în următorii 5 ani.Necesarul de apă de adaos demineralizată este în prezent:

- debit nominal = 40 mc/h / grup energetic în funcţiune şi


- debit de avarie =70 mc/h / grup în funcţiune

Necesarul de apă de adaos decarbonatată este în prezent :

- debit nominal = 40 mc/h

- debit de avarie =200 mc/h

14. Instalaţia de tratare a apei şi gospodăria de păcură vor fi păstrate funcţionale.

15. Pentru instalaţiile noi, în vederea reducerii impactului asupra mediului, se va avea în vedere încadrarea în cerinţele legislaţiei de mediu impuse de Directiva 2010/75/UE, care va intra în vigoare din anul 2016

Premise pentru analiza tehnico-economică

1. Durata de analiză va acoperi perioada de execuţie a noilor instalaţii şi primii 20 de ani de exploatare.

2. Analiza cost beneficiu în baza căreia se va selecta scenariul optim de echipare se va efectua pe conturul investiţiei noi.

3. Analiza se va efectua în EURO pentru a oferi o imagine nedistorsionată de fluctuaţiile cursului monedei naţionale.

4. Rata de actualizare utilizată în analiză: 10%.

5. Se vor avea în vedere implicaţiile schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii GES începând cu anul 2013.

6. Analiza cost beneficiu va avea în vedere la aceasta fază asigurarea finanţării din surse proprii

7. Preţul actual al combustibilului: gaze naturale - 1350 lei /1000mc

8. Lucrarea va evidenţia, pentru toate scenariile de echipare, costurile de mentenanţă de tip service post garanţie, pentru primele două reparaţii majore la principalele echipamente ale noii unităţi şi piesele de schimb necesare pentru cea de a treia reparaţie majoră.

Lucrările de investiţii vor include şi valoarea de proiectare, expertizare, teste PIF, teste acceptanţă etc.

V. OBIECTIVE AVUTE IN VEDERE

- Implementarea de unităţi noi în tehnologie de înaltă eficienţă, care să răspundă legislaţiei în domeniu si care să eficientizeze activitatea centralei.

- Reducerea costurilor de producţie.

- Asigurarea necesarului de energie termică şi respectiv electrică în condiţii de eficienţă maximă pe parcursul întregului an.

- Respectarea cerinţelor impuse de legislaţia de mediu

VI. CONTINUTUL STUDIULUI SI OBIECTIVELE URMARITE

Lucrarea va urmări conţinutul cadru al studiilor de prefezabilitate, conform HG nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, adaptat la specificul investiţiei.

Conţinutul lucrării va cuprinde cel puţin următoarele capitole:


A. Părţile scrise

1. Date generale

1.1.Denumirea obiectivului de investiţii1.2. Amplasamentul1.3. Titularul investiţiei1.4. Beneficiarul investiţiei1.5. Elaboratorul studiului

2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

2.1. Necesitatea investiţiei2.1.1. Scurtă prezentare privind situaţia existentă din care să rezulte necesitatea

investiţiei2.1.2.Tabele, grafice, planşe desenate, etc., care să expliciteze situaţia existentă şi

necesitatea investiţiei2.1.3. Deficientele majore ale situaţiei actuale 2.1.4. Prognoze pe termen mediu si lung

2.2. Oportunitatea investiţiei2.2.1. Încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale şi

regionale2.2.2. Actele legislative care reglementează domeniul investiţiei

3. Scenariile tehnico - economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

3.1. Scenarii propuse

3.1.1. Scenarii propuse pentru instalaţiile de producere energie electrică şi termică în cogenerare

Pentru determinarea configuraţiei optime de echipare în cogenerare, Studiul de prefezabilitate va avea în vedere cel puţin următoarele scenarii care să fie analizate comparativ:

scenariul 1

- implementarea unei instalaţii moderne de cogenerare de înaltă eficienţă constând dintr-un ciclu combinat format din: 1 turbină cu gaze (TG) + cazan recuperator (CR) cu recuperare sub forma de abur, fără ardere suplimentară, + 1 turbină cu abur (TA). Turbina cu abur va fi în contrapresiune, dimensionată astfel, încât să asigure o sarcină termică în plaja de 20 – 50 Gcal/h.

scenariul 2

- implementarea unei instalaţii moderne de cogenerare de înaltă eficienţă constând dintr-un ciclu simplu format din: 1 turbină cu gaze (TG)+ cazan recuperator (CR) cu recuperare sub forma de apă fierbinte fără ardere suplimentară, dimensionat astfel încât să asigure o sarcină termică în plaja 20-50 Gcal/h.

În ambele scenarii se va avea în vedere posibilitatea utilizării numai a turbinei cu gaze


a ciclului în situaţia în care sarcina termică necesar de asigurat este zero, prin evacuarea gazelor de ardere de la ieşirea din turbina cu gaze direct la coşul de fum.

scenariul 3

- o altă variantă de configuraţie în cogenerare de înaltă eficienţă, la propunerea elaboratorului, care să asigure o sarcină termică în plaja de 20 - 50 Gcal/h.

3.1.2. Scenarii propuse pentru instalaţiile de producere energie electrică

scenariul 1

- Implementarea unei instalaţii moderne de producere a energiei electrice care să utilizeze turbine cu gaze din clasa aeroderivativă cu putere circa 50 MW, pentru reţelele electrice de 50 Hz, asigurând o bună eficienţă electrică a ciclului, cu o funcţionare flexibilă, pornire rapidă şi un impact favorabil asupra mediului prin reducerea emisiilor poluante şi încadrarea în normele de protecţie a mediului în vigoare.

Serviciile tehnologice de sistem care pot fi asigurate de instalaţia de producere a energiei electrice vor fi stabilite de către elaborator funcţie de capabilitatea instalaţiei de a asigura aceste servicii si de modul de încadrare în curba de sarcina a SEN,

Pentru acest scenariu, elaboratorul va analiza evoluţia tarifelor pentru serviciile tehnologice de sistem funcţie de evoluţia pieţelor dereglementate. De asemenea, lucrarea va prezenta o scurta prognoză a oportunităţilor din perspectiva încheierii unor contracte pe termen lung cu proprietarii capacităţilor de producere a energiei electrice eoliene.

În situaţia în care în incinta CET Progresu se analizează implementarea unei unităţi noi de producere energie electrică, se va considera că necesarul de energie termică arondat acestei surse se asigura din echipamentele existente.

scenariul 2 un alt scenariu recomandat de elaborator

Pentru toate scenariile analizate se vor prezenta:

- descrierea lucrărilor de investiţii necesare pe specialităţi;

- descrierea succintă a echipamentelor şi caracteristicile tehnice ale acestora;

- modul de evacuare a energiei electrice în SEN

- performanţele tehnice scontate (inclusiv cele referitoare la încadrarea în prevederile legislaţiei privind cogenerarea de înaltă eficienţă ale instalaţiilor de cogenerare), producţiile anuale de energie electrică şi termică (unde este cazul), consumul anual şi orar de combustibil, consumurile specifice de combustibil, costurile anuale totale de exploatare defalcate pe cele două forme de energie (unde este cazul), costurile unitare de producere pe cele doua forme de energie (unde este cazul).

- stabilirea lucrărilor de dezafectare a instalaţiilor şi construcţiilor existente în vederea eliberării amplasamentului necesar implementării proiectului.

- date privind protecţia mediului. Lucrarea va cuprinde şi o prezentare succintă a surselor şi emisiilor de poluanţi în factorii de mediu (apă, aer, sol). Pentru instalaţiile noi, moderne, se va avea în vedere, legislaţia de mediu in vigoare, inclusiv Directiva 2010/75/UE, care va intra în vigoare din anul 2016.

- modalitatea de asigurare cu utilităţi a noilor instalaţii (alimentarea cu apă potabilă şi industrială, apă tratată, apă evacuată la canalizare, alimentarea cu


combustibil, energie electrică, etc).

- sinteza cerinţelor de securitate si sănătate in munca impuse de legislaţia in vigoare, inclusiv prevenirea si protecţia in situaţii de urgenta;

- durata de realizare a investiţiei.

Scenariul optim de echipare recomandat va fi determinat pe baza indicatorilor de fezabilitate obţinuţi de proiect in baza analizei cost beneficiu comparative (VNA, RIR, indice de profitabilitate). Pentru acesta se vor prezenta:

- Performantele scontate in scenariul recomandat

- Avantajele scenariului recomandat

4. Date privind amplasamentul si terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiţie

Informaţii despre terenul din amplasament: Noua unitate va fi amplasată pe platforma prevăzută pentru extinderea actualei centrale (Anexa 1 la Caietul de Sarcini).

4.1.Situatia juridica privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat4.2.Suprafata estimata a terenului4.3.Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza

studiului geotehnic realizat pentru obiectivul de investiţii, privind:

a) zona seismica de calcul si perioada de colt

b) date preliminare asupra terenului de fundare si presiunea conventionala

c) nivelul maxim al apelor freatice

4.4.Date topografice preliminare(din studiile existente)4.5.Datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul

- presiunea atmosferică:

- temperatura maximă, temperatura minimă, temperatura medie:

- umiditatea relativă:

- altitudine deasupra nivelului Marii Negre

5.Costul estimativ al investiţiei

5.1.Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice

a) Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiza tehnică, proiect tehnic şi detalii de execuţie)

b) Cheltuieli pentru activitatea de consultanta si asistenta tehnica

c) Cheltuieli pentru obţinerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate

d) Cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări si a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale

5.2.Valoarea totala estimata a investiţiei, cu precizarea marjei de eroare acceptate

6. Elaborarea analizei tehnico – economice comparative

6.1. Analiza energeticăPentru soluţiile analizate se vor determina producţiile de energie electrica si termica


(unde este cazul), consumul anual de combustibil si costurile anuale de exploatare.

6.2. Analiza financiara prin metoda cost beneficiuÎn soluţiile analizate

- Se vor evalua costurile de capital;

- Se vor prezenta pentru scenariile analizate fluxurile de venituri si cheltuieli pe perioada de analiza, iar calculele vor fi prezentate detaliat in cadrul Studiului de prefezabilitate;

- Se vor determina in scenariile analizate indicatorii de fezabilitate ai proiectului în baza analizei cost beneficiu (VNA, RIR, indice de profitabilitate).

În premisele analizei cost beneficiu se vor evidenţia: producţia anuala de energie electrică, cantitatea livrata de energie electrica si termica (unde este cazul), consumul anual si orar de combustibil, consumurile specifice de combustibil pentru energia electrica si termica, costurile anuale totale de exploatare defalcate pe cele doua forme de energie (unde este cazul), costurile unitare de producere pe cele doua forme de energie (unde este cazul), performantele referitoare la încadrarea în prevederile legislaţiei privind cogenerarea de înaltă eficienţă ale instalaţiilor de cogenerare (unde este cazul).

7. Concluzii şi recomandări

8. Avize si acorduri de principiu

B. Piese desenate1. plan de amplasare in zona (1:25.000 - 1:5.000)2. plan general (1:2.000 – 1:500)3. scheme termice de principiu

VII. LIVRABILELE PROIECTULUI

Studiul de Prefezabilitate elaborat in conformitate cu conţinutul cadru aprobat cu HG 28/2008 şi cerinţele prezentului Caiet de sarcini.

Documentaţia se va preda in 5 exemplare (format hârtie şi electronic-CD)

Termen de predare:60 de zile de la semnarea contractului.

VIII. CONDITII DE LUCRU CU BENEFICIARUL

Sucursala Electrocentrale Bucuresti va furniza datele disponibile necesare realizarii acestui studiu.

Elaboratorul nu va utiliza datele obţinute decât în scopul elaborarii studiului şi numai cu acordul scris al beneficiarului.

Elaboratorul va completa şi eventual modifica continutul documentaţiei funcţie de observaţiile emise de beneficiar şi de organismele specializate, dacă va fi cazul.

Prestatorul va elabora documentaţia cu respectarea cerinţelor SR EN ISO 9001/2008 “Sisteme de management al calităţii”.

Plata studiului de prefezabilitate se va efectua de către beneficiar, după avizarea in CTA-S.E. Bucureşti şi CTE - ELCEN.

IX. ALTE CERINTE IMPUSE DE BENEFICIAR


Elaboratorul va ţine cont, în elaborarea documentaţiei, de reglementările şi legislaţia în vigoare (mediu, SSM, PSI, ISCIR, ISC, etc).

Se vor respecta cerinţele legislaţiei de mediu in vigoare (nivel de zgomot, calitatea apelor evacuate, managementul deşeurilor, etc.).

Studiul de prefezabilitate va fi avizat de verificatori de proiecte atestaţi MEC şi MLPTL.

Director Tehnic ELCEN Director Tehnic S.E. Bucureşti

Emilian MATEESCU Bogdan POPESCU

……………………........ ……………………………………

Şef Serviciu Studii Analize ELCEN Şef Serviciu Tehnic S.E. Bucuresti

Gigeta LEONTE Marin LIŢA

……………………........ ……………………………………

Şef Serviciu Tehnic ELCEN

Mihai MOIA

……………………........


Anexa 1.


Documents

Caiet Sarcini CET Progresu Rev