I SNGELE-ANATOMIE I FIZIOLOGIE

1.1 SNGELE

Sngele este un esut sub forma lichid ce este alctuit din:

-plasm;

-elementele figurate ale sngelui.

n ntreg organismul circul n mod normal aproximativ 5,5 litri de snge,ceea ce reprezint aproximativ 1/13-1/14 din greutatea corporal a unui adult de aproximativ 55-70 kg.Acest volum sanguin poate fi mprit ntr-un volum de 3,5 litri sau 55% din volumul sanguin reprezentat de plasm i 1,5-2 litri sau 45% din volumul sanguin reprezentat de elementele figurate.

Prin intermediul acestui esut lichid se realizeaz toate schimburile nutritive i de epurare dintre organism i mediul extern.La sexul masculin masa sanguin este mai mare cu 10% dect la sexul feminin,n special datorit unui volum hematic mai mare.

Repartiia sngelui n organism este urmtoarea:

-la nivel muscular = 40% din volumul sanguin;

-la nivelul pielii = 30% din volumul sanguin;

-la nivelul viscerelor = 25% din volumul sanguin;

-la nivelul coronarelor = 5% din volumul sanguin.

1.1.1.Plasma sanguin

Plasma sanguin este un lichid transparent ce prezint o culoare uor glbuie, culoare ce este dat prin intermediul pigmenilor biliari.Ea reprezint componenta lichid a sngelui,fiind alctuit in proporie de 90% din ap i doar 10% din reziduuri uscate.Reziduurile uscate pot fi de natur anorganic sau organic.

Proteinele plasmatice sunt reziduuri uscate de natur organic azotate im sunt n cantitate de 7,5 g%.Putem vorbi de hipoproteinemie n momentul n care aceste proteine scad sub 6g% i de hiperproteinemie cnd aceste proteine plasmatice cresc peste 8g%.

Proteinele de la nivelul mplasmei se clasific astfel:

-albumine;

-globuline;

-fibrinogen.

Serumalbuminele se gsesc n cantitatea cea mai mare n plasm,fiind din proteinele totale.Ele ne sunt foarte importante pentru transportul unor produi hidrofobi

precum acizii grai liberi,bilirubina,vitaminele liposolubile(A,B,E,K,F),hormonii steroizi.

Fibrinogenul are o concentraie de 0,2-0,4g% i este secretat la nivelul ficatului,avnd un rol foarte important n coagularea sngelui.

Substanele azotate neproteice din plasm sunt reprezentate de produi ai catabolismului proteic precum acidul uric,urea i creatinina,dar i acizi aminai,pigmeni biliari i polipeptide.

Substanele anorganice ale plasmei sunt reprezentate de Na,K,Ca,Mg,Cl,F,Br,I,Fe, Cu,fosfai i sulfai.

Sodiul (Na) particip la meninerea echilibrului acido-bazxiz i hidro-electrolitic.

Potasiul (K) este principalul cation intracelular.

Calciul (Ca) de la nivelul plasmei poate fi ntlnit sub form liber,ionizat sau legat de proteine.

Clorul (Cl ) este unul dintre cei mai importani anioni ai plasmei.

Magneziu (Mg) este un cation ce predomin n mediul intracelular.

Bicarbonatul (CO3H-) particip la meninerea echilibrului acido-bazic n limite normale.

1.1.2. Elementele figurate ale sngelui

Elementele figurate ale sngelui (Fig.1.) sunt reprezentate de:

-hematii;

-trombocite;

Fig.1. Elementele figurate ale sngelui

1.2.HEMATIILE

Hematiile reprezint aproximativ 2,3-2,5 litri din volumul sanguin total.Ele pot fi descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu = anucleate.n anumite patologii,hematiile i pot mmodifica dimensiunile (macrocite,microcite),forma (schi- zocite,anulocite).

Culoarea este roie-portocalie,aceasta fiind determinat de prezena hemoglobinei.Prezint o zon central mai palid i cu margini mai intens colorate.Numrul hematiilor este n mod fiziologic de 5.1000.000 +_ 500.000/mmc la brbat i de 4.600.000 +_ 500.000 mmc la femeie.Principalul rol al hematiilor este de a transporta oxigenul de la nivel pulmonar la nivel tisular i de a prelua de aici dioxidul de carbon,ce va fi transportat pn la nivelul pulmonar unde va fi eliminat.

Hematiile sunt produse la nivelul mduvei hematogene n mod continuu din celule stem la o rat de 2-3 milioane pe secund.

Hemoglobina este proteina transportatoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la nivelul hematiilor,i reprezint 95% din aceasta.Numrul de hematii se poate modifica n sensul creterii sau scderii lor i poate fi de natur fiziologic sau patologic.

Cauze fiziologice de cretere a numrului de hematii:

Consumul exagerat de oxigen datorit proceselor de cretere la vrste tinere;

La sexul masculin;

Domiciliu n localiti cu altitudine mare;

Consecutiv efortului fizic;

Prin hemoconcentraie n deshidratare sau emoii.

Cauze patologice de cretere a numrului de hematii sunt reprezentate de toate patologiile ce sunt acompaniate de hipoxie tisular precum tuberculoza pulmonar,n insuficiena cardiac,etc.

Cauze fiziologice de scdere a numrului de hematii:

Prin hemodiluie,n urma ingestiei unei cantiti exagerate de ap;

La persoanele ce muncesc n medii hiperbare.

Cauze patologice de scdere a numrului de hematii sunt frecvent ntlnite n clinic putnd fi cauzate de:

Hemoragii;

Hemoliz;

Anemii de diferite etiologii.

Pentru analiza hemoleucogramei i cunoaterea principalelor boli din patologia sngelui trebuie cunoscute principalele constante i indici eritrocitari cu rol major n identificarea modificrilor la nivel sanguin:

1.Volumul eritrocitar mediu (VEM) ce are valoare normal cuprins ntre 80-94 u3 , o cretere peste 94 indicnd macrocitoz,iar o scdere sub 80 indicnd microcitoz.Formula prin care se calculeaz VEM este : Ht 10/E.

2.Hemoglobina eritrocitar medie (HEM) ce are valoarea normal cuprins ntre 25-32 ug,iar formula prin intermediul creia se calculeaz este: Hb 10/E.

3.Concentraia medie de hemoglobin eritrocitar (CHEM) ce are valoarea normal cupris ntre 32-46 g/dl mas eritrocitar,o scdere a sa sub 30 putnd indica prezena unei anemii.Formula dup care se calculeaz este: Hb 100/Ht.

4.Grosimea eritrocitar medie (GEM) ce are valori cuprinse ntre 1,7 i 2,5 um, o cretere a sa peste 2,5 indicnd prezena sferocitozei,iar o scdere sub 1,7 um sugernd platocitoz.

5.Suprafaa eritrocitar medie ce are valori cuprinse ntre 120 i 130 um2.

6.Indicele de culoare sau valoare globular are valori cuprinse ntre 0,85-1,15 um3 , sub 0,85 sugernd hipocromie iar peste1,15 hipercromie.Se calculeaz prin intermediul raportului : Hb% determinat / Hb% normal.

1.3.LEUCOCITELE

Cunoscute i sub denumirea de celule albe,leucocitele sunt definite ca celule circulante a cror rol principal este protecia organismului.Ele nu sunt localizate strict la nivel sanguin,putnd fi ntlnite i la nivelul splinei,ficatului i ganglionilor limfatici. Sunt produse la nivelul mduvei hematogene din acelai tip de celule stem ca i hematiile.Numrul acestora este la aduli de 6.000-8.000 leucocite/mmc,iar n cazul nou-nscuilor valorile pot ajumge i pn la 12.000-20.000 leucocite/mmc, iar la sugari la 9.000-12.000 /mmc.

Pot aprea modificri fiziologice de cretere a leucocitelor n urmtoarele cazuri:

Sarcin;

Frig;

Efort fizic;

Emoii.

Creteri patologice ale leucocitelor sunt ntlnite n:

Afeciuni inflamatorii acute,subacute i cronice;

Leucemie;

Diabet zaharat;

Neoplazii;

Alergie.

Scderea numrului lor n mod fiziologic se ntlnete n special la persoanele n vrst,iar n mod patologic n aplazia medular,stres,afeciuni infecioase ce deprim sistemul imun precum febra tifoid,parotidita epidermic,rujeola,gripa.Dupaspectul nucleului,leucocitele se pot mpri n leucocite mononucleare i polinucleare.

Leucocitele mononucleare poart denumirea i de agranulocite datorit absenei granulaiilor eozinofile,bazofile sau acidofile din citoplasm.Agranulocitele mononucleare sunt reprezentate de limfocite i monocite,iar granulocitele polinucleare sunt reprezentate de neutrofile,eozinofile i bazofile.

Limfocitele ndeplinesc de asemenea funcia de aprare,fiind primele ce reacioneaz la apariia unui antigrn,ele ncercnd s caute,s identifice i s se lege de proteinele antigenului astfel nct acesta s poat fi ndeprtat.Granulocitele i macrofagele sosesc,nconjoar i distrug antigenul identificat.De asemenea,realizeaz i ndeprtarea celulelor moarte sau mbtrnite ce nu i mai realizeaz funcia dar i a particulelor strine precum praful.

1.4.TROMBOCITELE

Trombocitele (Fig.3.) mai sunt denumite i plachete sanguine i sunt elemente acelulare, anucleate,avnd un rol foarte important n realizarea proceselor de hemostaz.Se formeaz la nivelul mduvei hematogene,din aceai celul stemdin care se formeaz hematiile i limfocitele.O treime din trombocite se gsesc la nivelul circulaiei splenice,restul gsindu-se n torentul sanguin.Durata de via a unui trombocit este de aproximativ 8 zile.Distrugerea lor are loc la nivelul splenic i hepatic,dar i la nivelul circulaiei generale.

FIG.2 TROMBOCITE

1.5.IMUNITATEA

Imunitatea reprezint capacitatea organismului de recunoatere,anihilare a macromoleculelor,celulelor strine organismului care ptrunse n mediul intern ar putea produce dereglri ale homeostaziei.

Imunitatea este de mai multe feluri:

-motenit (natural);

-dobndit n urma contactului prealabil cu un antigen;

-dobndit artificial:

= cu vaccinuri ce conin germeni atenuai sau mori-imunitate activ;

=cu seruri imune coninnd anticorpii specifici-imunitate pasiv.

1.6.FUNCIILE SNGELUI

Sngele are o multitudine de funcii ,printre care pot fi enumerate funcia circulatorie,funcia respiratorie,funcia nutritiv,funcia excretorie,funcia de meninere a echilibrului hidro-electrolitic,funcia de termoreglare,funcia de aprare a organismului.

1.6.1.Funcia circulatorie

Se tie faptul c sngele contribuie la realizarea i meninerea presiunii arteriale prin intermediul volumului su,dar i a proprietilor sale fizice i chimice.Presiunea arterial este direct dependent de masa sanguin circulant,motiv pentru care o scdere a volemiei va determina o scdere a presiunii arteriale pn la colaps vascular.O cretere a volumului circulant va duce la hipervolemie (se ntlnete n ingestia masiv de ap i sare n mielomul multiplu,n sarcin) i n consecin va crete i presiunea arterial.

1.6.2.Funcia respiratorie

Prin intermediul sngelui se realizeaz transportul gazelor sanguine: a oxigenului de la nivel pulmonar la nivel tisular,furniznd astfel necesarul de oxigen pentru realizarea metabolismului i totodat prelund dioxidul de carbon i transportarea lui la nivel pulmonar,urmat de eliminarea acestuia.

1.6.3.Funcia excretorie

Prin intermediul sngelui se transport marea majoritate a cataboliilor de la nivelul tisular la nivelul organelor excretoare.Principalii metabolii transportai sunt reprezentai de uree,acid uric,amoniac,dioxid de carbon,acid lactic,compui cetonici deoarece acumularea acestora la nivel tisular determin instalarea unor fenomene toxice.

1.6.4.Funcia nutritiv

Se realizeaz prin intermediul sngelui,acesta funcionnd ca o punte ntre esuturi i organele la nivelul crora se realizeaz absorbia principalelor substane nutritive. Sngele este principalul transportor al glucozei,al aminoacizilor,al lipidelor,absena acestora mpiedicnd realizarea metabolismului tisular.

1.6.5.Meninerea echilibrului hidro-electrolitic

Se realizeaz conform echilibrului Starling,sngele fiind principala modalitate de comunicare a mediului estern cu cel intern,aceast comunicare meninnd echilibrul fizico-chimic ce condiioneaz desfurarea n mod fiziologic a proceselor vitale.

1.6.6.Funcia de termoreglare

Homeotermia reprezint meninerea constant a temperaturii corpului.Sngele acioneaz la nivelul proceselor de acumulare i dispersare de energie tremic,avnd astfel un rol major n termoreglare.

1.6.7.Funcia de aprare

Funcia de aprare a sngelui este realizat att prin intermediul imunitii celulare de care sunt responsabile elementele figurate specializate precum leucocitele, dar i prin intermediul imunitii umorale realizate de anticorpii secretai de ctre plasmocite.

1.6.8.Funcia de reglare a principalelor funcii ale organismului.

Este realizat prin intermediul multitudinii de substane active coninute,astfel fiind reglate funcii precum cea excretorie,circulatorie,digestiv etc.

1.7. PROPRIETILE SNGELUI

Sngele prezint asemeni oricrei substane anumite proprieti fizico-chimice precum:

Culoarea;

Densitatea;

Temperatura;

Vscozitatea;

Ph-ul.

1.7.1.Culoarea sngelui

Culoarea sngelui este dat prin intermediul hemoglobinei de la nivelul hematiilor i difer in funie de gradul de saturare n oxigen a acesteia.Astfel,la nivel arterial,unde hemoglobina este de 100% saturat n oxigen formnd oxihemoglobina,sngele are o culoare de rou intens,pe cnd la nivel venos,unde saturaia n oxigen a hemoglobinei este de 60%,dar i prezena unei mari cantiti de hemoglobin redus,confer sngelui venos culoarea rou-nchis.

1.7.2.Densitatea sngelui

Densitatea sngelui este dat de numrul de elemente figurate,dar i de cantitatea de solvii de la nivelul lui.

Densitatea normal a sngelui este la brbai este de 1061 i la femei de 1057. Exist anumite variaii ale densitii sngelui fiziologice sau patologice.

Variaiile fiziologice apar datorit pierderii sau ingestiei de lichide.

Variaiile patologice pot fi ntlnite n urmtoarele situaii:

-scderi ale densitii sanguine:

Hipoproteinemiile din cadrul hepatopatiilor,pierderilor renale,reducerea aportului alimentar;

Scderea numarului de elemente figurate aa cum se ntmpl n anemii;

-creteri ale densitii sanguine:

Hiperproteinemii,ca n cazul mielomului multiplu;

Creterea numrului de elemente figurate,aa cum se ntlnete n poliglobulii,n deshidratare,n hemoconcentraiile din oc.

1.8.TEMPERATURA SNGELUI

Temperatura sngelui se ncadreaz ntre 37,70C i 380C pn la un maxim de 400C la nivel hepatic,i un minim de 360C la nivelul plmnilor i scrotului.

1.9.VSCOZITATEA

Vscozitatea poate fi definit ca fiind absena alunecrii ntre straturi diferite de fluid,iar valorile sale normale se ncadreaz astfel: 4,7 la brbai i 4,4 la femei cu o medie de 4,6.Principalul factor ce contribuie la realizarea vscozitii sngelui este reprezentat de numrul elementelor figurate.

Prin intermediul vscozitii este influenat rezistena periferic,iar prin aceasta,presiunea arterial.

Variaii ale vscozitii

-scderi ale vscozitii:

Anemia;

Hemoragia;

-creteri ale vscozitii:

Creterea numrului de elemente figurateca n cazul leucemiilor,poliglobuliilor.

1.10.PH-UL SANGUIN

Variaiile ph-ului sanguin se face n mod normal ntre 7,38-7,42,o cretere a ph-ului la 7,6-7,8 determinnd instalarea comei,la 6,8 sau 8 aparnd decesul.

II. BOALA VARICOASA VARICELE

2.1.ANATOMIA VENELOR MEMBRELOR INFERIOARE

VENELE SUPERFICIALE - formeaza retele care nu insotesc arterele si dreneaza spre cele doua colectoare venoase superficiale principale,venele safena mare (interna) si mica (externa).

La nivelul piciorului exista vene digitale care se varsa in arcul venos dorsal al piciorului.Vena safena interna se indreapta de la origine inspre proximal peste fata mediala a maleolei tibiale,apoi inapoia marginii tibiale pe fata interna a gambei. Proiectia safenei pe tegument este reprezentata de o linie ce uneste maleola tibiala cu hiatul safen.La nivelul hiatului vena safena interna se varsa in vena femurala .

Vena safena externa esteb localizata la nivelul partii laterale a piciorului si trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile in portiunea inferioara a gambei.Pleaca de la extremitatea laterala a arcului venos dorsal al piciorului,ajunge posterior la maleola peroneului,merge pe axul fetei posterioare a gambei avand raport cu nervul sural si ajunge in fosa poplitee,unde perforeaza fascia poplitee si se varsa in vena poplitee.

Vena safena interna este cea mai importanta vena.Este o vena superficiala a membrului inferior safina insemnand ascunsa.Ea este ascunsa la nivelul propriei fascii in regiunea coapsei si o paraseste abia la nivelul genunchiului.Incompetenta valvelor acestei vene determina aparitia dilatatiilor varicoase ale membrului inferior.

La nivelul venei safene interne se varsa majoritatea venelor superficiale,venele anastomotice cu sistemul venos profund (venele perforante),vena safena accesorie, venele superficiale ale coapsei,venele rusinoase externe.

SISTEMUL VENOS PROFUND

Tot sangele venos va ajunge in cele din urma la nivelul sistemului venos profund in drumul sau catre atriul drept.Venele profunde ale gambei sunt impartite in trei perechi:

-vena tibiala anterioara;

-vena tibiala posterioara;

-vena peroneala.

Culoarea venelor este data de culoarea sangelui venos incarcat cu dioxid de carbon,ce este de obicei rosu inchis datorita unui continut scazut de oxigen.Culoarea albastru-verzuie a venelor se datoreaza prezentei tesutului celular subcutanat ce nu permite trecerea decat a unor anumite lungimi de unda.

2.2. DEFINITIE

VARICELE prin varice intelegem dilatatii saculare venoase permanente ale venelor epifasciale insotite de alterari parietale si care determina tulburari de hemodi- namica venoasa.

Bolile venoase sunt foarte frecvente si afecteaza 30-50% din populatia adulta. Manifestarile clinice si gravitatea acestei boli este diferita:

-de la simpla jena sau defect estetic la dureri intense,invalidante sau chiar deces instantaneu.

Bolile venelor se produc la nivelul venelor tuturor tesuturilor si organelor,dar manifestarile patologice cele mai frecvente sunt la urmatoarele nivele:

-venele membrelor inferioare:

-boala varicoasa;

-boala tromboembolica;

-malformatiile venoase.

-venele membrului superior:

-tromboflebita membrului superior.

-venele pelvine:

-varice;

-tromboflebita.

-venele hemoroidale:

-hemoroizi;

-tromboflebita hemoroidala.

-sistemul venei porte:

-tromboze de vena porta;

-cavernomul;

-hipertensiunea portala.

-venele cerebrale:

-tromboflebita sinusului cavernos.

Leziunile degenerative ale peretelui venos se pot extinde la artere si limfatice, cele trei sectoare constituind o unitate functionala.Asocierea varicelor membrului inferior cu varicocelul,hernia,piciorul plat,genu valgum etc. demonstreaza ca substratul lezional al bolii varicioase depaseste sistemul vascular,leziunile interesand tesutul conjunctiv in totalitate.Venele varicoase sunt vene dilatrate anormal,cu aspect tortuos ce apar consecutiv cresterii presiuniii intraluminale datorita scaderiii rezistentei peretelui venos.

Fig.3 BOALA VARICOASA

2.3. ETIOPATOGENIE

Factori endogeni:

-factorul antropologic;

-factorul anatomo-patologic;

-factorul genetic;

-tipul constitutional;

-sexul;

-varsta;

-factorii endocrini;

-sarcina;

-obezitatea;

-conditii de munca in ortostatism prelungit;

-pozitie sezanda indelungata;

-ridicarea de greutati.

Factorii exogeni:

-factori fizici;

-factori sociali.

2.4 CLASIFICAREA VARICELOR

Varicele sunt clasificate in:

-varice primare;

-varice secundare.

VARICELE PRIMARE sunt varicele comune.Apar datorita mostenirii uneiu gene (de la parinti,bunici) care produce o substanta numita colagen de mai slaba calitate la persoanele care au varice fata de colagenul de buna calitate al persoanelor fara varice.Acest colagen de mai slaba calitate intra in structura venelor ca material principal de rezistenta.

Deci persoanele care au mostenit acest colagen au vene cu pereti mai slabi,care vor ceda sub greutatea coloanei de sange si se vor dilata iar valvele venoase nu mai reusesc sa se inchida aparand incompetenta valvulara,astfel valvele nu mai pot sa-si indeplineasca rolul lor de a realiza un circuit al sangelui numai spre inima si sangele va cadea spre degetele de la picioare-reflux.

Astfel acest sange care cade printre valve va crea presiune din ce in ce mai mare si aceasta presiune duce la dilatari anormale ale venelor numite varice.

VARICELE SECUNDARE apar in urma unor boli.Cel mai frecvent varicele secundare apar in urma unei tromboflebite profunde.

2.5. SEMNE, SIMPTOME SI CAUZE ALE VARICELOR

Disconfortul la nivelul gambelor,senzatia de greutate,senzatia de arsura,de picioare umflate,venele dureroase si inestetice sunt primele semne care anunta adesea aparitia varicelor la picioare.Printre principalele cauze ale aparitiei varicelor se afla suprasolicitarea gambelor prin statul indelungat in picioare dar si lipsa acuta de miscare,sedentarismul,greutatea peste limita normala,constipatia cronica,sarcinile repetate.Varicele apar atunci cand venele isi pierd din elasticitate iar capacitatea lor de a se contracta si de a permite sangelui sa circule in sens unidirectional scade din ce in ce mai mult.In perioada sarcinii,pe langa presiunea exercitata de fat asupra regiunii abdominale si pelvine si care ingreuneaza intoarcerea venoasa ,femeile au parte de schimbari hormonale majore si astfel presiunea la nivelul venelor poate creste,ceea ce dezvolta aparitia varicelor.

2.6. TRATAMENTUL BOLII VARICOASE.

Curgerea anormala a sangelui prin venele varicoase inseamna in esenta stagnarea acestuia la presiuni mari si conduc la suferinta tesuturilor din jur,prin lipsa unei oxigenari adecvate,cu aparitia edemului,a unor leziuni tegumentare ce pot ajunge pana la ulcerul varicos.Tot ca rezultat al stagnarii in venele varicoase sangele poate forma cheaguri rezultand tromboflebita varicoasa (vena apare tumefiata cu tegumente inflamate.)

Principii de tratament

Boala varicoasa este o boala cronica ce necesita evaluari periodice.Trebuie subliniat faptul ca nu exista un tratament infailibil care sa se adreseze bolii si care sa garanteze vindecarea 100 % fara recidive.

Metoda de tratament cea mai sigura si mai eficienta este cea a profilaxiei bolii,cunoscand factorii predispozanti.

Se evita:

-imobilizarea prelungita;

-activitatile statice;

-kilogramele in plus;

-hainele prea stramte;

-expunerea la caldura intensa;

-sporturile care presupun cresterea presiunii venoase (tenis,gimnastica aerobica);

-contraceptivele (luate timp indelungat predispun la tromboze venoase).

Se recomanda:

-mobilizarea activa a musculaturii gambelor in timpul activitatilor statice (muschii comprima ritmic venele din profunzime,actionand ca o inima periferica pentru circulatia venoasa);

-imbracamintea ampla,comoda;

-incaltaminte cu tocuri de 3-5 cm,

-dusuri cu apa calda alternata cu cea rece la nivelul gambelor;

-pozitia cu gambele ridicate in timpul noptii si ori de cate ori este posibil;

-practicarea natatiei;

-mersul pe bicicleta;

-dansul;

-joggingul;

-prevenirea constipatiei.

Daca boala a aparut,tratamentul trebuie instituit cat mai repede posibil, complicatiile enumerate mai sus constituind argumente suficiente.Tratamentul se bazeaza pe o examinare clinica amanuntita insotita obligatoriu de un examen echografic pentru a determina exact localizarea acestor segmente venoase.

Rolul asistentului medical:

-monitorizarea funciilor vitale;

-administreaz la indicaia medicului,medicaia specific;

-observ la pacient:facies-ul,tegumentele,reacia psihic;

-asigur aport hidric i echilibru alimentar;

-asigur poziie antalgic;

-pansarea plgii i hemostaz;

-administreaz oxigen;

-asigur abord venos periferic;

-recolteaz probe biologice:

hemoleucograma : VN - brbat = 4,5-5 mil./mm3

- femeie = 4,2-4,8 mil./mm3

hemoglobina : VN - brbat = 15 + 2g%/mm

- femeie = 13 + 2g%/mm

leucocite : VN - 4200 8000 mm3

limfocite : VN - 4 8 %

trombocite : VN - 150 400 mm3

VSH : VN - brbat = 1-10 mm/h

- femeie = 2-13 mm/h

glicemia : VN - 80-120 mg%

hematocrit : VN - brbat = 42 + 5%

-femeie = 47 + 2%

- TGO : VN - 2 20 UI

TGP : VN - 2 16 UI

-supravegheaz starea pacientului,reevalueaz obiectivele i i ajusteaz interveniile.

IV.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU VARICE

CAZ CLINIC NR.1

Nume Prenume

GEOGLOVAN LILIANA

Vrst

48 ANI

Sex

FEMININ

Domiciliu

STR.DORULUI,NR.4

DATE DESPRE SPITALIZARE

Data internrii

28.01.2015

Data externrii

02.02.2015

Motivele internrii

Pacienta se prezinta cu leziune trofica si edem gamba stanga,dureri intense,rani deschise dureroase,imobilitate.

SITUAIA FAMILIALA I SOCIALA

Situaia familial

Casatorita

Nr. copii

2

Profesia

Lucrator comercial

Condiii de locuit

Locuieste cu familia intr-un apartament cu 2 camere,mobilat si utilat.

ANTECEDENTE

Heredocolaterale:

TATA nesemnificativ;

MAMA varice si tromboflebita

Personale:

HTA grd.II risc mediu

CICND

Colesterol

ISTORICUL BOLII I EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta in varsta de 48 ani se prezinta in urgenta spitalului judetean cu edeme gamba stanga,dureri,picioare umflate,disconfort .

Se interneaza pentru investigatii,diagnostic si tratament.

TABLOUL CLINIC

SEMNE - SIMPTOME

Pacienta prezinta:

-durere si disconfort la nivelul gambei stangi;

-insuficienta venoasa cronica;

-tahicardie.

NEVOI FUNDAMENTALE

1. A respira si a avea o buna circulatie:

-cai aeriene libere,mucoasa respiratorie umeda;

-prezinta:-tahicardie,

1. A bea si a manca:

-dentitie completa;

1. A elimina:

-mictiuni fiziologice 5-6 ori/zi,scaun prezent zilnic;

1. A se mica si a avea o buna postura:

-incapacitatea de a se misca adecvat datorita durerii si disconfortului gambei stangi;

1. A dormi si a se odihni:

-stare de insomnie datorita mediului spitalicesc si durerii;

1. A se mbrca si dezbrca:

-tinuta adecvata;

1. A menine temperatura corpului n limite normale:

-tegumente si mucoase palide;

-afebrila;

1. A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele:

-par ingrijit,pieptanat,unghii taiate,tegumente curate;

1. A evita pericolele:

-fobie,vulnerabilitate fata de pericole;

10.A comunica:

-comunicare adecvata cu cadrele medicale;

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia:

-crestin ortodoxa se roaga seara la culcare;

12.A fi preocupat in vederea realizarii:

-nu poate fi preocupata datorita starii de disconfort.

13.A se recrea:

-din cauza starii de sanatate nu acorda prea mult timp recreerii;

14.A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea:

-din cauza bolii nu se poate concentra;

EXAMINARI PARACLI\NICE SUPLIMENTARE

Data

Examene cerute

Efectuate

29.01

2015

Examen cardiologic

EFECTUAT

30.01

2015

Examen echografic

EFECTUAT

02.02

2015

PACIENTA SE EXTERNEAZA.

TRATAMENT LA DOMICILIU

-TRATAMENT CU ANTIBIOTIC

-PANSAMENTE ZILNICE CU BETADINA

-REVINE LA CONTROL PESTE 30 ZILE