15
Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE 1.1 APROXIMAŢIILE TEORIEI CIRCUITELOR ELECTRICE Studiul circuitelor electrice de curent variabil în timp are o importanţă foarte mare, constituind principalul capitol de aplicaţii ale electrodinamicii. Studiul circuitelor electrice se poate face prin metode simple şi suficient de exacte pentru aplicaţii, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii destul de generale. Prima condiţie este caracterul filiform al conductoarelor care alcătuiesc circuitul: secţiunea lor transversală trebuie să aibă dimeniuni liniare suficient de mici, pentru ca intensitatea curentului să poată fi reprezintă uniform pe această secţiune. Se poate considera conductorul filiform dacă este îndeplinită condiţia: (1.1)

Cap_01 gata_verif.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Capitotul 1

10

Introducere n teoria circuitelor electrice

9

Capitolul 1

Capitolul 1INTRODUCERE N TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE1.1 APROXIMAIILE TEORIEI CIRCUITELOR ELECTRICEStudiul circuitelor electrice de curent variabil n timp are o importan foarte mare, constituind principalul capitol de aplicaii ale electrodinamicii. Studiul circuitelor electrice se poate face prin metode simple i suficient de exacte pentru aplicaii, dac sunt ndeplinite anumite condiii destul de generale.

Prima condiie este caracterul filiform al conductoarelor care alctuiesc circuitul: seciunea lor transversal trebuie s aib dimeniuni liniare suficient de mici, pentru ca intensitatea curentului s poat fi reprezint uniform pe aceast seciune.

Se poate considera conductorul filiform dac este ndeplinit condiia:

(1.1)unde a este dimensiunea liniar a seciunii conductorului (de exemplu raza lui), - este conductivitatea materialului conductor, - permeabilitatea lui magnetic, = 2f pulsaia (f - frecvena); - se numete adncime de ptrundere a cmpului electromagnetic n conductor.

A doua condiie este caracterul cvasistaionar al regimului de variaie n timp a mrimilor de stare ale cmpului electromagnetic: aceste variaii trebuie s fie suficient de lente pentru ca peste tot, cu excepia dielectricului condensatoarelor, s se poat neglija curentul electric de deplasare. n dielectricul condensatoarelor se neglijeaz n regim staionar cmpul electric indus. Regimul cvasistaionar practic este realizat dac cea mai mare dimensiune liniar l a ntregului circuit este foarte mic fa de lungimea de und cea mai mic (corespunztoare celei mai mari frecvene f), care intervine n studiul circuitului respectiv, adic:

l 0

(1.6)

adic puterea instantanee (p) primit pe la bornele unui rezistor ideal este egal cu puterea disipat prin efectul Joule-Lenz n conductor.

n figura 1.1.b se indic simbolurile grafice pentru rezistoare.

1.2.2 Bobina ideal

Bobina ideal are o inductivitate L i rezistena conductorului neglijabil. Tensiunea electromotoare e, calculat n lungul firului (curba , fig. 1.2.a) n sensul curentului i nchis pe la borne n sens opus tensiunii la borne ub este:

(1.7)unde este fluxul magnetic al bobinei, calculat printr-o suprafa S sprijinit pe curba .

Dac rezistena bobinei este neglijabil, i tensiunea n lungul firului este neglijabil, adic:

(1.8)Rezult c:

(1.9)

Cnd bobina nu este cuplat cu alte bobine (inductivitile ei mutuale cu aceste bobine se neglijeaz), din relaia

= Li, rezult:

(1.10)

Cnd inductivitatea L este constant (materialul magnetic liniar i configuraie geometric invariabil), simbolul L se scoate sub semnul derivare. n circuitele complexe se noteaz cderea de tensiune la bornele unei bobine ideale cu uL. Astfel, expresia cderii de tensiune inductiv este:

(1.11)ultima egalitate fiind valabil pentru bobine a cror inductivitate este constant i necuplate magnetic cu altele.

nmulind ambii membri ai relaiei (1.11) cu i, rezult bilanul puterilor instantanee la bobina ideal (de inductivitate constant):

>0, energia este primit efectiv pe la borne i se acumuleaz n cmpul magnetic al bobinei. Daca p0, energia este primit pe la borne i se acumuleaz n cmpul electric al condensatorului. Dac p 0, respectiv i