Capitolul 12 - ANPMapmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea... · Web viewEfecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot şi poluarea aerului în special

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN ANUL 2007

CAPITOLUL 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1. Agricultura

Agricultura reprezintă una din ramurile cheie ale economiei româneşti. Contribuţia agriculturii şi silviculturii la formarea PIB, în anumite perioade de timp, a fost în mod constant semnificativă. Populaţia activă, ocupată în sectorul agricol manifestată o tendinţă de creştere numerică. Sectorul privat a devenit principalul deţinător al terenului agricol.

In prezent în România se încearcă o relansare a acestei ramuri economice prin aplicarea unei politici de privatizare şi restructurare a agriculturii, prin subvenţii acordate de stat producătorilor agricoli şi prin programe (SAPARD şi PNDR) finanţate cu fonduri ale Uniunii Europene. De asemenea se încearcă liberalizarea comerţului cu produse agricole.

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediu

În ultimele decenii, odată cu creşterea numărului populaţiei de pe glob şi necesităţilor ei, se înregistrează o creştere considerabilă a producerii diferitor substanţe şi articole sintetice, în componenţa cărora intră compuşii chimici care, în timpul fabricării şi utilizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi mediul ambiant.

Plus la aceasta, începând cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor în agricultură, aplicarea intensivă a acestora provoacă efecte toxice asupra tuturor fiinţelor vii.

O categorie deosebit de periculoasă a compuşilor menţionaţi o prezintă poluanţii organici persistenţi (POP) care se utilizează în industrie şi agricultură şi, în unele cazuri, se generează în cadrul proceselor industriale şi în rezultatul arderii. POP prezintă pericol extrem de mare

Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substanţe de provenienţă tehnogenă, inclusiv a pesticidelor clororganice şi altor poluanţi organici persistenţi. În prezent nu poate fi găsit măcar un loc pe suprafaţa terestră, inclusiv în rezervaţiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanenţe de pesticide. Se consideră că pesticidele nu influenţează semnificativ proprietăţile solului, însă ele au proprietatea de a mări concentraţiile în şirul trofic: plante, insecte, animale, om.

Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativă şi cu consecinţe negative de lungă durată. Din lipsa de disciplină tehnologică sau neatenţie, împrăştierea pesticidelor are loc la încărcare-descărcare sau la staţionarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar şi în prezent, după zeci de ani de la asemenea poluări accidentale, pe câmpuri sau la marginea lor poţi vedea pleşuri de pământ lipsite de orice vegetaţie.

158


12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Având în vedere faptul că solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută, acestea necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor, proprietarii de terenuri agricole renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora.

Din tabelul de mai jos se poate remarca faptul că suprafaţa de teren agricol la nivelul jud. Salaj s-a redus treptat, cu 382 ha faţă de anul 1999.

În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2007 se constată o creştere a terenurilor ocupate de păşuni şi fâneţe.

Nr. crt. Anul

Categoria de folosinţă TOTALAGRICOLArabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 123.715 78.090 32.082 2.627 4.969 240.9432. 2000 123.401 77.896 31.974 2.620 5.052 240.9433. 2001 123.557 77.902 31.923 2.580 4.826 240.7884. 2002 122.603 78.314 32.566 2.578 4.720 240.7815. 2003 121.534 78.738 33.861 2.413 4.156 240.7026. 2004 121.505 78.814 34.320 1.936 4.115 240.6907. 2005 121.495 78.577 33.924 2.568 4.097 240.6618. 2006 121.554 78.504 33.894 2.621 4.088 240.6619. 2007 121.430 78.508 33.952 2.586 4.085 240.561

Tabel 12.1.2.1.1

În ceea ce priveşte estimările privind repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă pentru anul 2008 (din datele transmise de DADR Sălaj), acestea sunt repartizate astfel:

Nr. crt.

Categoria de

folosinţă

Suprafaţă(ha)

estimată-20081. Arabil 121.3692. Păşuni 78.6183. Fâneţe 33.6404. Vii 2.6215. Livezi 4.056

TOTAL AGRICOL 240.304Tabel 12.1.2.1.2

12.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile restrase din circuitul agricol

159


O parte din terenul arabil, existent sau inclus în intravilanul localităţilor, a fost ocupat de construcţii civile, în general locuinţe, dar şi construcţii industriale.

Din tabelul de mai jos se evidenţiază o variaţie semnificativă a suprafeţelor scoase din circuitul agricol în special pentru categoria de folosinţă arabil în perioada 2000 – 2007. Cele mai mari suprafeţe de teren arabile scoase din circuitul agricol s-au înregistrat în anul 2007 cu 27.14 ha din totalul de 43.02 ha.

Nr. crt. Anul

Categoria de folosinţă TOTALAGRICOLArabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi

1. 1999 0.35 1.32 0.55 0 0 2.222. 2000 2,74 0 0.01 0 0 2.753. 2001 0.57 3.90 0.06 0 0 4.534. 2002 4.49 22.0 0.01 0 0 26.505. 2003 0.70 0 0 0 0 0.706. 2004 10.58 0.40 0 0 0 10.987. 2005 1.33 1.21 0 0 0.03 2.578. 2006 5.17 0.14 0.11 0.06 0.25 5.739. 2007 27.14 14.00 0.55 0.08 1.25 43.02

Tabel 12.1.2.2.1

12.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Conform datelor furnizate de Ocoalele Silvice evoluţia suprafeţelor retrase din fondul forestier în perioada 1999 – 2007, se prezintă conform tabelului de mai jos. În cursul anului 2007 a fost scoasă din fondul forestier o suprafaţă de 0.02 ha.

Nr. crt. Anul

Suprafaţa scoasă din fondul forestier

(ha)

Amplasament

Ocolul Silvic

1. 1999 0.0030 Zalău2. 2000 0.0045 Zalău

3. 2001 0.00860.1221 Zalău

4. 2002 0.0024 Zalău5. 2003 - -6. 2004 0.0015 Izvoarele Barcăului7. 2005 - -8. 2006 0.95 Izvoarele Barcăului9. 2007 0.02 Zalău

Total 1,112 -Tabel 12.1.2.3.1

Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor un factor determinant este regenerarea acestora. În acest sens, în perioada 1999 – 2006 prin campanii de împăduriri s-a parcurs cu lucrări de regenerare pe o suprafaţă totală de 931 ha din care s-au regenerat natural 512 ha în urma aplicării tratamentelor cu regenerări naturale, iar 419 ha au fost parcurse cu lucrări de împăduriri, urmare a aplicării tăierilor de refacere – substituiri.

160


Evoluţia suprafeţelor regenerate artificial şi natural în perioada 1999 – 2006, în fondul forestier administrat de Direcţia Silvică Zalău conform datelor statistice se prezintă conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Anul

Suprafaţa regenerată (ha)Total

Natural Artificial1. 1999 42 40 822. 2000 42 35 773. 2001 52 42 944. 2002 72 50 1225. 2003 72 60 1326. 2004 77 77 1547. 2005 94 56 1508. 2006 61 61 1229. 2007 513 - 513

Tabel 12.1.2.3.2

12.1.2.4. Evoluţia şeptelului Din tabelul de mai jos se poate remarca o scădere a efectivelor de animale.

Astfel, cele mai mari scăderi faţă de anul 1999 au fost înregistrate la: pocine cu 45%, bovine cu 42%, cabaline cu 23%, păsări ouătoare cu 20%, caprine cu 16%, animale de blană 12%, păsări cu 9,6%. La ovine se constată o creştere a efectivului cu 63% în anul 2007 faţă de anul 1999.

Nr. crt.

Categoria de

animale

Efective (nr. capete)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 20071. Bovine total 62.555 55.673 52.406 52.611 55.897 51229 46844 43.813 36.4112. Ovine total 115.557 120.550 110.472 93.115 93.027 103.031 133.084 181.926 188.2623. Caprine 12.416 11.896 11.326 10.251 9.580 10.120 10.803 10.287 10.2294. Porcine 103.456 80.039 73.762 74.836 82.392 67.0879 67.879 68.512 67.9515. Păsări total 852.332 798.759 755.335 758.721 778.524 858.221 1.195.000 827.671 770.914

6. Păsăriouătoare 532.416 505.734 483.319 428.721 491.835 482.041 527.800 520.209 428.419

8. Cabaline 12.352 11.478 11.348 11.516 11.559 12.310 11.631 10.856 9.475

9. Animale de blană 15.881 15.281 15.014 16.860 13.211 17.614 12.527 11.121 14.035

Tabel 12.1.2.4.1

12.1.2.5. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică certificată este un sector nou în România, aceasta urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare ecologice certificate, atât de origine vegetală, cât şi animală de calitate, în strănsă legătură cu mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării cu menţinerea fertilizării solului. Aceasta constituie una din căile de dezvoltare pentru asigurarea unei agriculturi durabile.

Numărul unităţilor/fermelor care aplică metode de producţie ecologică este în creştere, dar nu există date foarte exacte referitoare la suprafeţele cultivate şi producţiile obţinute în sectorul de agricultură ecologică.

161


În anul 2007 în judeţul Sălaj au fost certificate ecologic 3 ferme, care practică o agricultură ecologică în următoarele domenii:

pomicultură cu o suprafaţă de 3 ha; apicultură cu 250 familii de albine; cultura mare cu 5 ha; fâneţe naturale cu 1 ha.

De asemenea se află în curs de conversie pentru certificare ecologică un nr. de 7 ferme pentru următoarele domenii:

cultura mare cu 1531 ha; fâneţe naturale cu 21 ha; pomicultură cu o suprafaţă de 1 ha; zootehnie (bovine – 28 capete, ovine – 380 capete, păsări ouătoare – 130

capete) cu un efectiv total de 538 capete; apicultură cu 680 familii de albine; păşune 128 ha.România a acceptat în întregime legislaţia Uniunii Europene din acest sector al

agriculturii, urmând a fi inclusă în lista ţărilor terţe cu echivalenţă în UE.

12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura poate fi sursă de poluare a mediului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective şi utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice. Prin folosirea neraţională a pesticidelor în ceea ce priveşte modul şi cantitatea aplicată pot avea efecte negative asupra calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice.

Datorită faptului că la nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă, cantităţile de îngrăşăminte chimice, erbicide şi pesticide utilizate sunt reduse. Conform datelor furnizate de DADR Sălaj cantitatea de îngrăşiminte chimice folosite în anul 2007 este cu 2.417 t mai mică, respectiv cu 47% faţă de anul 1999.

Din datele furnizate de către OSPA Sălaj din totalul suprafeţelor agricole din judeţ peste 65% din terenuri prezintă diferite stadii de degradare (erodate 33,18%, acidifiate 32,63%, cu exces de umiditate şi carenţă în fosfor).

În judeţul Sălaj predomină fermele cu număr mic de capete de animale. Rezidurile rezultate din creşterea animalelor sunt depozitate pe termen scurt şi sunt administrate ca îngrăşământ organic pe terenurile agricole.

În ceea ce priveşte utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2007 nu a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri.

12.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului presupune utilizarea ariei necesare pentru a satisface alimentaţia populaţiei prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe.

Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională a resurselor naturale în ultimele decenii, în primul rând, exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură şi în industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei şi a aerului au

162


condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii.

Protecţia resurselor de sol – constituie o problema ecologică majoră. Solurile reprezintă acea resursa naturală, de a cărei utilizare depinde cea mai mare parte a populaţiei. Utilizarea durabilă a resurselor naturale reprezintă una din priorităţile de bază ale României. Astfel, în ultimii ani au existat preocupări în acest domeniu:

activitatea de reglementare în domeniul protecţiei mediului, a activităţilor din sectorul agricol se realizează cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

au fost promovate proiecte prin Programul SAPARD; a fost realizat inventarul terenurilor degradate, care necesită acţiuni de

reîmpădurire şi s-au reactualizat fişele perimetrelor de ameliorare pentru terenuri care necesită refacere.

12.2. Industria

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Prezentarea importanţei sectorului industrial, impactul asupra mediuluiActivitatea industrială a judeţului Sălaj a început să se dezvolte după anul

1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, după reorganizarea administrativ – teritorială din 1968 şi declarării oraşului Zalău ca reşedinţă de judeţ, oraş care este principalul centru industrial.

În ceea ce priveşte distribuţia spatială, la nivelul judeţului Sălaj industria a fost şi este concentrată pe trei zone:

- oraşul Zalău reşedinţa de judeţ, centru industrial cu industrie diversificată, care se menţine ca şi centru industrial;

- oraşele mici: Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou ;- zone miniere, în special industria extractivă de exploatare a cărbunelui; în

cursul anului 2005-2006 întreaga activitate minieră subterană a fost sistată, activitatea de extracţie continuând doar în exploatare la zi în perimetrul minier Sărmăşag.

Industria metalurgică, de maşini şi echipamente, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, vopsirea blănurilor, producţia de mobilier şi alte act. Ind. (n.c.a) sunt câteva dintre activităţile cu ponderi mari în industria judeţului.

Dintre produsele industriale reprezentative la nivelul judeţului, se pot aminti: ţevi din oţel, conductori de bobinaj emailaţi, robineţi şi vane de trecere din fontă şi oţel, anvelope tip camion, reţele de cord metalic, cărămizi şi blocuri din ceramică pentru pereţi interiori, mobilier, confecţii textile, lignit.

Producţia industrială a crescut în perioada 2002-2007, înregistrându-se creşteri anuale.

În perioada 2002-2007 s-au produs modificări importante în evoluţia producţiei industriale pe ramuri, după cum urmează: creşteri în ramurile: fabricare produse de cauciuc şi mase plastice, ind. construcţii metalice şi a produselor din

163


metal; o evoluţie oscilantă (cu o creştere faţă de 2002) în ramurile ind. alimentară şi a băuturilor precum şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice; o evoluţie oscilantă (cu o scădere faţă de 2002) în ramurile: fabricare produse textile, fabricare art. îmbrăcăminte, vopsire blănuri, industria metalurgică, industria de maşini şi echipamene; producţia de mobilier, producţia şi furnizarea energiei, gaze şi apa.

Creşterile s-au înregistrat în ramurile: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii),fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice ,producţia de mobilier şi alte activităţi industriale , fabricarea altor produse din minerale nemetalice ,industria metalurgică ,edituri, poligrafie şi reproducere pe suporti a înregistrărilor.

Producţia industrială s-a redus în ramurile: fabricarea lemnului şi a produselor din lemn, cu excepţia mobilei, fabricare articole din împletituri,industria de maşini şi echipamente, producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gaze şi apă , fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, vopsire blănuri , fabricare produse textile .

Investiţiile brute realizate în industrie in 2006(nu sunt inca date disponibile pentru 2007) sunt în valoare de 285019345 Ron in industria prelucratoare si 471389 ron in industria extractiva Ron , fata de 597250216 lei (RON) investitii brute in intreaga economie a judetului.Aceste valori indica o crestere semnificativa a investitiilor fata de 2005.

Cifra de afaceri totală a intreprinderilor cu activitate principală de industrie a crescut in industria prelucratoare pina la o valoare de 1824730073 (fata de 1478277299 in 2005)

Populaţia ocupată din judeţ - efective la 1 ianuarie, în mii persoane şi ponderea populaţiei ocupate civile în total populaţie stabilă, în %

Industria Anul2003 2004 2005 2006 2007

Extractivă 1,9/0,8% 1,5/0,6% 1,2/0,5% 0,3/0,1% 0,3/0,1%Prelucrătoare 20,3/8,1% 21,7/8,7% 20,8/8,4% 22,3/9,1% 23.8/9.7%Energie electrică, termică gaze şi apă 1,4/0,6% 1,2/0,5% 1,0/0,4% 1,2/0,5% 1.1/0.5%

Total 23,6/9,5% 24,4/9,8% 24,4/9,8% 23,8/9,7% 25.2/10.3%Tabel 12.2.1.1

Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: :

Efecte asupra apei, prin:- consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate

resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de eficientizare a consumului de apă;

- evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare;

Efecte asupra aerului prin emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri.

164


Efecte asupra solului prin ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale, poluarea cu poluanţi din aer şi poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură.

Producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale. Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot şi poluarea

aerului în special. Efecte asupra vegetaţiei datorită poluării aerului. Riscuri de accidente tehnologice.

Caracterizarea complexă a sectoarelor industriale din judeţ şi impactul asupra mediului.

Unităţile industriale existente la nivelul judeţului Sălaj se pot clasifica în funcţie de tipul impactului cauzat asupra factorilor de mediu, astfel:

Instalaţii industriale IPPC care au potenţiale efecte semnificative asupra tuturor factorilor de mediu, astfel :

- activităţi din sectorul prelucrării metalelor – producţia de sârmă din cupru laminată, producţia de articole de robinetărie, prin topire – turnare fontă şi oţel, producţia de ţevi laminate fără sudură;

- activităţi în domeniul industriei mineralelor – fabricarea produselor ceramice ;- activităţi în domeniul energetic – producerea în special de energie termică;- activităţi de creştere intensivă a păsărilor.Aceste instalaţii constituie principala presiune asupra factorilor de mediu,

evacuând poluanţi în toţi factorii de mediu, nefiind conforme cu legislaţia în vigoare; se înregistrează astfel evacuări de ape uzate insuficient epurate în reţele de canalizare şi receptori naturali cât şi emisii de substanţe poluante în aer, din procese de ardere şi din procese tehnologice, peste valorile prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea se manifestă efecte asupra solurilor şi apelor subterane datorită depozitelor de deşeuri aferente acestor activităţi, fiind ocupate suprafeţe de 46,30 ha de depozitul de deşeuri din industria energetică şi 7,97 ha de depozite din sectorul metalurgic.

Instalaţii industriale care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV, cu efecte potenţiale semnificative asupra aerului şi dupa caz asupra apei şi producerii de deşeuri, inclusiv deşeuri periculoase.

Presiunile asupra mediului cauzate de aceste activităţi se manifestă mai pregnant asupra aerului datorită emisiilor de compuşi organici volatili. În judeţ există 13 instalaţii inventariate sub incidenta Directivei1999/13/CE aparţinând de 13 titulari.

Acestea desfăşoară activităţi în sectorul prelucrării lemnului, a prelucrării maselor plastice cu fibră de sticlă, în industria cauciucului, în metalurgie şi în instalaţii de curăţare chimică.

În afara acestor instalaţii mai există activităţi în domeniul prelucrării lemnului care utilizeaza solvenţi organici, dar acestea se situează sub pragul de consum prevăzut de Directivă.

Desigur influenţa asupra aerului a acestor activităţi se manifestă şi prin emisiile de pulberi din procese de producţie, precum şi pulberi şi gaze provenite din procese de ardere, activităţile din domeniul prelucrării lemnului fiind în general

165


generatoare de pulberi din prelucrare şi de deşeuri de lemn şi rumeguş care se utilizează ca şi combustibil în instalaţii proprii.

În ceea ce priveşte impactul asupra apei, aceste categorii de instalaţii evacuează ape uzate tehnologice insuficient epurate cu conţinut de solvenţi organici, în reţele de canalizare sau emisari.

Impactul produs datorită producţiei de deşeuri este de asemnea semnificativ, atât în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri generată cât şi cantitatea de deşeuri periculoase generate.

Activităţi extractiveO categorie de activităţi industriale cu efecte semnificative asupra mediului, în

special asupra solului şi a apelor sunt lucrările de extracţie a cărbunelui (EM Sălajul), extracţia calcarului şi a altor materiale de construcţii în cariere cât şi extracţia agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa.

Extracţia cărbunelui a înregistrat a diminuare a producţiei în perioada 2004 –2007, fiind închise toate sectoarele subterane şi parţial carierele la zi; a rămas în exploatare din patru perimetre miniere, doar un singur perimentru – Sărmăşag cu lucrări numai în carieră. Efectele asupra mediului sunt efecte istorice datorate ocupării şi degradării suprafeţelor de teren, datorită lucrărilor propriu-zise de exploatare (cariere, halde de steril, efecte asupra morfologiei terenului datorită exploatării în subteran).

Alte presiuni exercitate de extracţia cărbunelui sunt asupra aerului prin poluarea cu pulberi din zonele de extracţie la zi şi în zonele de depozitare a cărbunelui şi sterilului.

Efecte asupra apei sunt în general reduse şi se manifestă prin scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatare cât şi poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran, acestea înscriindu-se în general în valorile normate.

Extracţia materialelor de construcţii în cariere şi balastiere (calcare, argilă, gipsuri şi tufuri vulcanice, agregate minerale)

Efectele principale sunt efecte de degradare a terenurilor ocupate de cariere abandonate şi halde de steril, terenuri ocupate de construcţii şi instalaţii care nu mai sunt utilizate.

Alte efecte asupra mediului au fost create de emisiile de pulberi în aer, dar şi efecte asupra patrimoniului construit datorită alunecărilor de teren sau a vibraţiilor. S-au înregistrat fenomene de alunecări de teren la cariera SC Cemacon SA Zalau şi afectarea terenurilor agricole la balastiera din loc Românaşi, titular SC ARL SRL Cluj Napoca .

Extracţia ţiţeiului în zona Marca – Leşmir. Efectele cauzate de extracţia ţiţeiului în zona Marca se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere, poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere, poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor, care se manifestă anual în perioadele de primăvară, vară, poluarea aerului cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO, producţia de deşeuri şi în special de deşeuri periculoase (şlamuri petroliere).

Efectele asupra mediului manifestă o tendinţă de reducere datorită măsurilor de conformare realizate de către titularul activităţii, SC PETROM SA Sucursala Suplac, prin: echipări ecologice la sonde, reabilitarea canalizării pluviale şi realizarea separatorului de produse petroliere, refacerea traseelor colectoarelor de gaze de

166


combustie şi transport fluide, reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate de exploatare.

Alte activităţi industriale care crează presiuni asupra mediuluiFaţă de categoriile de activităţi menţionate mai sus, în judeţul Sălaj sunt

frecvente:- activităţile de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau

utilizeaza în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV; acestea au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze; în general sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor; deşeurile produse sunt în general valorificate intern, cu excepţia deşeurilor periculoase care se incinerează în instalaţii ecologice în afara judeţului;

- industria textilă cu activităţi de finisare a materialelor textile la SC Samtex SA Jibou; efectele activităţii asupra apelor s-a redus prin implementarea măsurilor de pretratare a efluentului înainte de descărcarea în CM; de asemenea producţia de deşeuri constituie o presiune, fiind impusă cerinţa de valorificare a deşeurilor textile, la nivelul judeţului Sălaj neexistând facilităţi de reciclare a acestora. Totodată, există o serie de agenţi economici care desfăşoară activităţi în domeniul confecţionării produselor din materiale textile care generează presiuni prin producţia de deşeuri.

- industria încălţămintei: activităţile se desfăşoară în special în Şimleu Silvaniei, fiind activităţi noi, în general conforme; presiunile sunt create de producţia de deşeuri, neexistând unităţi de reciclare locale;

- industria procesării produselor agricole, vegetale şi animale (fabrici de conserve de legume şi fructe, abatoare): presiunile sunt reduse datorită închiderii tuturor abatoarelor şi reducerii activităţilor din domeniu;

- industria produselor de panificaţie: activităţile din acest domeniu sunt în general conforme, problemele fiind generarea de deşeuri şi ambalaje care nu în toate cazurile sunt valorificate corespunzător, producţia de ape uzate şi emisiile atmosferice din procesarea cerealelor şi procese de ardere.

În toate cazurile, în zonele în care nu există canalizare menajeră, o problemă o constituie evacuările de ape uzate, agenţii economici având obligaţia de a colecta şi vidanja apele uzate la staţii de epurare orăşeneşti.Poluări accidentale din sectorul industrial nu au fost semnalate.

Au fost incidente de poluare la SC Petrom să Suplac, prin inundarea parcului de exploatare datorita ploilor mari. Nu au fost semnalate poluări.Sunt sesizari legate de functionarea unor statii de mixturi asfaltice in loc Pericei.

De asemenea s-au sesizat efecte aspra patrimoniului construit cauzat de alunecări de teren în zona carierei de argilă Tunari Zalău.

12.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În vederea reducerii poluării cauzate de industrie, s-au implementat prin autorizaţii de mediu măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi şi pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi conservarea resurselor naturale, prin impunerea Planurilor de acţiune şi a Programelor de conformare. Măsurile necesare pentru conformare cu cerinţele directivelor UE, prevăzute în Angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare, au fost prevăzute în aceste autorizaţii de mediu.

167


Până în momentul de faţă, măsurile scadente în perioada 2005 – 2007, au fost integral realizate, pe toate sectoarele de mediu, inclusiv în sectorul poluării industriale şi management – ului riscului.

De asemenea s-au stabilit prin Angajamente, măsuri pentru realizarea infrastructurii de mediu: alimentare cu apa centralizată, realizare reţele de canalizare şi staţii de epurare în toate comunităţile cu peste 2000 l.e., precum şi realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor, care vor facilita conformarea operatorilor economici cu cerinţele de mediu. Aceste măsuri au stabilita o prioritizare, fiind prevazute termene fixe pentru finalizare. In acest sens au fost promovate proiecte pentru dezvolatrea infrastructuriid e apa canal in localitatile urbane din judetul Salaj.

În cursul anului 2007 s-au realizat acţiuni pentru informarea operatorilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice locale privind cerinţele prevăzute în Angajamente şi s-a asigurat asistenţa tehnică pentru implementare.

Totodata judeţul Sălaj a beneficiat de finanţări externe şi interne pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu şi pentru promovarea unor proiecte de investiţii la instalaţii existente şi de investiţii noi.

Din totalul de 7 instalaţii IPPC existente,3 sunt în proces de modernizare şi adaptare la cele mai bune tehnici disponibile BAT, investind anual sume considerabile pentru modernizarea tehnicilor şi a managementului, pentru eficientizarea consumurilor de resurse naturale (apă, energie, resurse minerale) şi tehnici de reducere a emisiilor(Rominserv SA,Flavioia SA,sc Uzina Electrica SA, iar 4 instalatii au asigurat conformarea in cursul anului 2007. De asemenea sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea riscurilor şi monitorizarea emisiilor şi a mediului în zona de amplasare.

Investiţiile totale estimate cf. Angajamentelor asumate de România pe cap. 22 Mediu în vederea integrării în UE, pentru instalaţiile IPPC se prezintă astfel:

Nr crt. Sectorul Sume(EURO)

2004-2007 2007-20141. Metalurgie 2.918.000 2.892.0002. Industria mineralelor 150.000 -3. Industria energetică 5.400.000 29.420.0004. Creşterea păsărilor 32.750 135.500

Tabel 12.2.2.1Toate instalaţiile aflate sub incidenta Directivei 1999/13/CE erau neconforme

în 2005, cu excepţia unei instalaţii din domeniul prelucrării metalelor (fabricare sârmă emailată) şi a instalaţiilor de curăţare chimică a hainelor.

În cursul anului 2006 doua instalaţii care au avut obligaţia conformării la 31.12.2006, au realizat investiţii care au asigurat conformarea,iar celelate instalatii s-au conformat in cursul anului 2007, in momentul de fata toate instalatiile COV fiind conforme si autorizate . Acestea au realizat echipamente pentru captare şi tratare emisii COV şi respectiv reducerea consumului de solvent prin tehnici corespunzătoare sau înlocuirea substanţelor pe bază de solvent cu substanţe pe bază de apă, sau cu substanţe cu conţinut mai redus de COV.

Măsuri pentru reducerea poluării cauzate de industria extractivă. În vederea reduceri impactului s-a impus prin autorizaţia de mediu, reconstrucţia ecologică prin redarea în circuitul iniţial al terenului concomitent cu exploatarea .

168


În domeniul exploatării cărbunelui au fost promovate în anul 2007, de către MEC proiecte pentru obţinerea avizului de mediu la închiderea activităţilor miniere şi de reconstrucţie ecologica în toate perimetrele miniere Sarmasag II si Lupoaia, si proiecte de acord de emdiu pentru reconstructie ecologica la sarmasag i , finantate de catre MEC În sectorul exploatării rocilor pentru construcţii, s-au impus măsuri pentru conformare.

În cazul SC Cemacon SA, efectele cauzate de alunecările de teren asupra patrimoniului construit şi natural în zona carierei de argilă Tunari din mun. Zalău, au determinat sistarea activităţii de exploatare a argilei în cariera în 2006, fiind in desfasurare, cu consultarea ANPM, procedura de stabilire a impactului cauzat de activitate, atribuirea responsabilităţilor şi reconstrucţia amplasamentului şi a zonelor afectate

Măsuri pentru alte ramuri industriale. S-au modernizat prin SAPARD şi sunt în faza de proiect cu finanţare prin

programul SAPARD, obiective din industria alimentară; se aşteaptă o revigorare a acestor sectoare concomitent cu un nivel scăzut al poluării.

S-a impus eliminarea deşeurilor periculoase în instalaţii ecologice .Prin măsurile aplicate, de implementare şi impunere a legislaţiei de mediu şi a

derulării programelor investiţionale, în sectorul industrial şi în infrastructura de mediu, putem spune că poluarea cauzată de activităţile industriale s-a redus în cursul anului 2007, atât în ceea ce priveşte nivelul emisiilor de poluanţi în aer cât şi în apă. Problemele legate de gestionarea deşeurilor s-au diminuat, asigurându-se implementarea sistemului de colectare selectivă, valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor de producţie. Este necesara implementarea măsurilor prevazute în Angajamente pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu, şi să se asigure condiţiile pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei de mediu a tuturor operatorilor economici.

12.3. Energia

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediuluiEnergia şi mediul înconjurător au făcut obiectul unor preocupări majore pe

plan mondial în ultimii ani, devenind una dintre cele mai importante obiective din Programul de Guvernare.

Condiţia principală pentru o dezvoltare durabilă, în domeniul energiei, este atingerea unor standarde de mediu din ce în ce mai ridicate pentru toate activităţile economice şi reducerea impactului negativ din sectorul energetic asupra mediului, concomitent cu adoptarea unei atitudini orientate spre amelioarea calităţii factorilor de mediu.

Strategia energetică stabilită şi adoptată de către ţările UE urmăreşte trei obiective mai importante:

Securitatea aprovizionării energetice; Competivitate; Protecţia.

În judeţul Sălaj ramura producătoare de energie termică este reprezentată în principal de SC Uzina Electrică Zalău SA, care până în urmă cu câţiva ani asigura energia termică pentru industria şi populaţia municipiului Zalău. Începând cu anul 2000 cantitatea de energie livrată către consumatori a scăzut considerabil datorită faptului că cea mai mare parte a consumatorilor casnici şi cel mai important consumator industrial (SC Silvania SA Zalău-fabrică anvelope) au trecut la Centrale

169


termice pe gaz natural. În anul 2004, s-a finalizat modernizarea instalaţiei nr. 3 la S.C. Uzina Electrică SA Zalău, şi s-a realizat trecerea acestuia de la funcţionare pe combustibili solid şi lichid la funcţionare pe gaz metan, în conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 2001/80/CE, costul investiţiei fiind de 1500 mii Euro având drept rezultat scăderea cantităţilor de poluanţi emişi. Obiectul de activitate al SC Uzina Electrică Zalău SA, este şi de producere a energiei electrice, cu drept de livrare în S.E.N.

Impactul asupra mediului a SC Uzina Electrică Zalău SA este reliefat în datele de automonitorizare prezentate mai jos. Sectorul energetic nu afectează doar calitatea atmosferei, ci poate influenţa calitatea şi a celorlalţi factori de mediu: apă, sol, vegetaţie. Deasemenea se are în vedere şi influenţa factorilor de poluare accidentală: produse petroliere(scurgeri de păcură, carburanţi şi lubrefianţi), praf de cărbune, zgură şi cenuşă, ape uzate.

12.3.2. Consumul brut de energieConsumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică şi de

problemele de mediu privind creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, datorită dezvoltării ramurilor industriale bazate pe utilizarea combustibililor fosili. Pe termen mediu şi lung se urmăreşte maximizarea eficienţei energetice prin revitalizarea politicii de conservare a energiei şi echilibrarea balanţei energetice, prin schimbarea materiei prime utilizate la producerea energiei. Consumul de energie se examinează la trei niveluri şi anume:

- consumul de energie utilă rezultat din instalaţii - consumul final de energie în care se consideră energia consumată pentru

a obţine energia utilă; - consumul final de energie se împarte apoi la sectoarele de consum

(industrie, transport, domestic terţiar)- consumul de energie primară necesar consumului final de energie.

Consumul brut de energie utilizat de SC Uzina Electrică Zalău SA

AnulEnergie termică (Gcal) Energie electrică (MWh)

Produsă Livrată Consum intern brut Produsă Livrată Consum

intern brut1999 409.685 348.835 101.301 45.402 20.119 34.1132000 382.942 321.178 75.012 49.399 25.712 27.7432001 286.931 227.681 59.954 35.376 17.956 22.2572002 171.653 110.990 58.590 20.883 8.203 17.3762003 148.302 73.878 64.783 18.322 8.412 15.3472004 126.306 57.078 46.708 9.385 3.728 10.4232005 105.552 47.481 12.246 0,0 0,0 4.1162006 88.012 46.076 10.533 0,0 0,0 2.6782007 115.049 51.991 6.051 0.0 0.0 2.514

Tabel 12.3.2.1

Analiza consumurilor de combustibili

AnulConsum combustibil la SC Uzina Electrică Zalău SA

Cărbune- t/an -

Gaz metan- mc/an -

Păcură- t/an -

170


Tabel 12.3.2.2

Figura9.Figura 12.3.2.1Consumul de energie termică pe cap de locuitor în perioada 1999 – 2005

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Consum energie termică

348.835 321.178 227.681 110990 73.878 57.078 47.481 46.076 51.991

Nr. populaţie - 256.307 255.341 250.014 122.225 247.796 245.638 244.952 243.157

Consum energie/locuitor (Gcal)

- 1,25 0,89 0,44 0,60 0,23 0,19 0,18 0,21

Tabel 12.3.2.3Figura 12.3.2.2

12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrativeDupă cum am amintit în subcapitolul anterior, doar o mică parte din agenţi

economici şi din populaţia municipiului Zalău mai consumă energie termică de la SC Uzina Electrică Zalău SA.

171


AnulCantitate de energie termică

livrată la agenţi economici (Gcal )

Cantitate de energie termică livrată la populaţie (Gcal)

2007 46.339 5652Tabel 12.3.3.1

Scăderea cererii de energie termică livrată de S.C. Uzina Electrica Zalău S.A. se datorează debranşărilor masive atât a agenţilor economici cât şi a populaţiei de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică datorită costurilor de producţie şi livrare ridicate.

Agenţii economici îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii care funcţionează pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din lemn.

Încălzirea unităţilor administrative se realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere pe combustibil gazos, dar şi cu deşeu lemn, produse petroliere, etc.

În zonele rurale, pentru încălzire se foloseşte lemnul, deşeurile de lemn, cărbunele, doar o mică parte din localităţile de pe Valea Someşului utilizează gaz metan pentru încălzire.

JudeţLocalităţi în care se distribuie energie

termică (nr.)

Localităţi în care se distribuie gaze naturale (nr.)

Volumul gazelor naturale distribuite(mii mc)

Total Pentru uz casnicSălaj 1 20 87.452. 23.123

Tabel 12.3.3.2Cea mai mare parte a gazului metan este folosită de consumatorii casnici sau

industriali pentru producerea de energie termică, gazul metan constituind combustibilul.

În judeţul Sălaj există 12 S.R.M.-uri şi în 22 de localităţi se distribuie gaze naturale.

Consumul de gaz metan la nivelul anului 2006 a fost 44 375 722 mc, iar în anul 2007 a crescut la 87 452 080 mc. Creşterea consumului de gaz metan se poate motiva prin racordarea la reţeaua de distribuţie de noi localităţi şi agenţi economici.

În celelalte localităţi urbane din judeţ situaţia sistemului de încălzire se prezintă astfel: Oraşul Jibou dispune aproape în totalitate de instalaţii de ardere neindustriale (centrale termice) care utilizează ca şi combustibil gaz natural.

În oraşul Şimleu Silvaniei încălzirea locuinţelor şi a clădirilor administrative se realizează prin intermediul unei centrale proprii cu funcţionare pe gaz metan, începând din anul 2005, respectiv lemne. În oraşul Cehu Silvaniei încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor administrative se realizează cu sobe pe diferite tipuri de combustibil, iar din anul 2006 oraşul beneficiază şi de alimentare cu gaz metan.

12.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediuluiImpactul consumului de energie termică asupra mediului este semnificativ, are

efecte pe termen lung, şi se concretizează în acidifierea precipitaţiilor, solului şi a apelor de suprafaţă, precum şi schimbările climatice.

172


Studiile şi statisticile internaţionale relevă faptul că cea mai mare parte a emisiilor de dioxid de carbon, gaz responsabil de producerea “efectului de seră”, se datorează producerii energiei, principalele surse fiind: arderile din sectorul rezidenţial, comercial, instituţional, arderile din sectorul industrial, sectorul energetic, emisii din trafic. În medie, pe unitatea de energie degajată, gazele naturale eliberează cantitatea cea mai mică de CO2, petrolul cu 44% mai mult, iar cărbunele cu 75% în plus faţă de gazele naturale.

Pe lângă CO2 alţi poluanţi emişi din arderea combustibililor fosili în termocentrale sunt: oxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf (produc ploi acide), pulberi (cenuşa zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine), hidrocarburi, gudroane, acizi organici, etc.

Se impune necesitatea promovării unui transfer de la energia generată în centralele pe bază de cărbune şi combustibil lichid, către sursele cu emisie mai redusă de CO2(în special gaz metan), precum şi prin decarbonizarea folosirii combustibililor fosili. Schimbarea trebuie să se facă la nivelul surselor de energie regenerabile cu scopul de a obţine 12% din producţia de energie din aceste surse până în 2010 (vezi – al 6-lea Program de Acţiune pentru Protecţia Mediului, adoptat de Uniunea Europeană).

12.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

Industria de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului afectează mediul prin hidrocarburile gazoase şi lichide pierdute în timpul extracţiei, transportului şi depozitării ţiţeiului şi produselor petroliere. Acţiunile cu impact major asupra mediului sunt induse de către principalele instalaţii din fluxul de exploatare, respectiv sondele de ţiţei şi parcurile separatoare.

Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminării în special cu apă de zăcământ. Poluarea atmosferică poate proveni de la cazanele de abur de la parcurile separatoare sau de la rezervoarele de stocare a ţiţeiului.

Principalele surse generatoare de poluanţi atmosferici existente în cadrul obiectivelor petroliere sunt:

- cazanele de abur de la parcurile de separatoare- rezervoarele de stocare a ţiţeiuluiPe teritoriul judeţului Sălaj se află Secţia a V-a de extracţie ţiţei a sucursalei

S.C. Petrom S.A. Suplacul de Barcău, pe o suprafaţă de 377.975,5 ha. Amplasamentul Schelei este situat într-o zonă deluroasă, constituită în cea mai mare parte din teren arabil şi numai în mică parte din păşuni şi păduri, fiind localizată pe un teren în general plan din lunca majoră a râului Barcău.

Secţia cuprinde un număr de 11 parcuri de colectare şi 808 sonde.S.C. PETROM S.A. filiala Suplacul de Barcău, desfăşoară pe teritoriul

judeţului nostru activitate de extracţie a ţiţeiului, în zona comunei Marca, fiind afectate localităţile Leşmir şi Şumal, pe malul drept al râului Barcău. Prelucrarea ţiţeiului se realizează pe teritoriul judeţului Bihor, unde sunt amplasate şi instalaţiile de depoluare.

Datorită faptului că majoritatea amenajărilor sunt precare (din pământ), fără impermeabilizare, instalaţiile şi utilajele defecte sau abandonate sunt contaminate cu hidrocarburi, apa din precipitaţii antrenează hidrocarburile în cursurile de apă (Barcău) şi în sol. Pânza freatică este unica sursă de alimentare cu apă potabilă şi menajeră a locuitorilor din cele două sate afectate.

173


Prin monitorizare se constată variaţii mari ale salinităţii apei din fântâni, iar valorile normate pentru indicatorii de calitate ai apei potabile prezintă depăşiri. O zonă critică o reprezintă traseul conductei de ţiţei, în special la supratraversarea râului Barcău, terenul fiind şi inundabil. Pericolul maxim îl reprezintă intervenţiile la conducta de supratraversare, în caz de întărire prin congelare a ţiţeiului.

În urma monitorizării emisiilor de COV, NO2, CO, SO2 de la coşurile de evacuare din parcuri şi de la bateriile de cazane şi imisiile în aer pentru aceiaşi indicatori s-au înregistrat depăşiri la emisiile de CO şi depăşiri la imisii în zonele din imediata vecinătate a obiectivelor.

Ca riscuri de mediu se evidenţiază în mod deosebit deteriorarea accidentală a sistemului energetic (scurgeri de petrol, scăpări de metan), cât şi emisiile poluante (poluare urbană şi emisii cu gaze cu efect de seră).

12.3.6. Energii neconvenţionale

Sursele regenerabile de energie sunt surse de energie din categoria nefosile, cum sunt: sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deşeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare al nămolurilor în instalaţii de epurare a apelor uzate.

Pe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt identificate surse de energie neconvenţională.

12.3.7 Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2007 şi tendinţe generale de mediu în următorii ani

Consumul de energie termică pe locuitor în perioada 2000 – 2007, este redat în tabelul următor:

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Consum energie termică

348.835 321.178 227.681 110990 73.878 57.078 47.481 46.076 51.991

Consum energie termică

20.119 49.399 35.376 20.883 18.397 9.385 0 0 0

Tabel 12.3.7.1

Evoluţia energiei termice şi energiei electrice produsă de SC Uzina Electrică Zalău SA este redată în graficele de mai jos:

174


Figura 12.3.7.1

Figura 12.3.7.2

Se observă o scădere a cantităţilor de energie termică generată de centralele termice în oraşele Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei, atât în sectorul industrial, cât şi la populaţie în perioada 1999 – 2005, menţionând că în oraşele Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei în anul 2007, nu a mai funcţionat nici o centrală de ardere neindustrială (centrală termică).

S.C. Uzina Electrică Zalău a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, capitolul 22 – Mediu, pentru încadrarea în normele impuse de H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HGR nr.322/2005, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere (SO2, NOx, pulberi), până în anul 2013, urmând să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile legale.

12.4. Transporturile

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport.Transportul are un impact semnificativ şi pe termen lung asupra mediului şi

societăţii. Aici pot fi incluse efectele aglomerărilor de trafic, accidentele, poluarea aerului şi poluarea fonică. Pe de altă parte maşina ca atare reprezintă o ameninţare pentru mediu având în vedere atât procesul de fabricaţie cât şi faptul că majoritatea vehiculelor utilizează combustibili neregenerabili.

Sectorul de transport este responsabil pentru aproximativ un sfert din totalul consumurilor de energie la nivel mondial şi este o sursă semnificativă de emisii de

175

010000

20000

30000

40000

50000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

EEP-Energie Electrica Produsa


dioxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse precum şi alte substanţe toxice. Aceste emisii contribuie la deteriorarea calităţii aerului, scăderea stării de sănătate a populaţiei, la distrugerea ecositemelor naturale şi deteriorarea clădirilor. Poluarea aerului produsă de autovehicule prezintă două mari particularităţi: în primul rând, eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând, emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie ale străzilor.

Tendinţa de creştere a impactului traficului asupra mediului se regăseşte şi la nivelul judeţului Sălaj. Dacă în urmă cu câţiva ani industria ridica cele mai grave probleme sub aspectul deteriorării calităţii aerului, în prezent, traficul rutier, prin creşterea numărului de autovehicule şi a consumului de carburanţi, tinde să aibă un aport tot mai mare la cantitatea totală de emisii eliberate în atmosferă. Analiza Inventarului emisiilor de poluanţi în atmosferă, realizat anual de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj, evidenţiază o

contribuţie de 40% a emisiilor datorate taficului rutier la emisiile totale. Această situaţie este reprezentată ilustrativ în graficul alăturat.

Modificările legislative intervenite ca urmare a procesului de aderare a României la Uniune Europeană au contribuit la creşterea calităţii combustibililor prin reducerea conţinutului de sulf din motorină şi a plumbului din benzine. De asemenea Programul de înnoire a parcului auto are ca efect reducerea emisiilor de poluanţi proveniti din traficul rutier.Cu toate acestea nivelul emisiilor de poluanţi gazoşi rămâne destul de ridicat, după cum se observa în tabel şi reprezentarea grafică:

Emisii 2007 (tone)

Tip emisii / Poluant CO2/1000 SO2 NO2 NMVOC

Emisii trafic rutier 133.03 23.35 909.07 1029.24

Emisii totale 2007 304.58 87.40 1173.72 1748.47

Tabel 12.4.1.1

176

Traficul rutier şi emisiile de poluanţi (tone)

0

400

800

1200

1600

2000

CO2/1000 SO2 NO2 NMVOC

Emisii trafic rutier Emisii totale 2007


Figura 12.4.1.1

12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Ca în orice economie centralizată sectorul românesc s-a bazat foarte mult pe transportul feroviar. În 1960, pe căile ferate se transportau 80% din totalul mărfurilor şi 70% din totalul călătorilor. Aceste procente se datorau în primul rând legislaţiei în vigoare la aceea dată, care stipula că orice transport de mărfuri pe o distanţă de peste 50 km să se facă cu trenul. Această obligaţie a fost abrogată după 1898, ceea ce a determinat declinul transportului feroviar. Transportul

rutier în schimb a înregistrat o creştere semnificativă în anii '70, ca apoi să stagneze datorită restricţiilor. Utilizarea maşinilor a crescut îngrijorător după 1990, statisticile aratând că în perioada 1989-1996 parcul auto al României s-a dublat pe când numărul altor mijloace de transport a scăzut simţitor.

Această tendinţă se regăseşte şi la nivelul judeţului Sălaj. Numărul autovehiculelor a crescut simţitor, în special după 1990, ajungând în anul 2007 la 25791.

În vederea soluţionării marii diversităţi de probleme ridicate de traficul rutier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj acţionează pe multiple direcţii, în vederea reducerii efectelor nocive produse de acesta, prin:

Măsurile adoptate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu Sălaj la capitolul Poluarea atmosferei:

Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit;

Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă,

respectiv promovarea vehiculelor economice şi cu emisii reduse; Elaborarea unui studiu pentru stabilirea măsurilor de fluidizare a

traficului în municipiul Zalău;Realizarea unor programe de conştientizare a publicului în vederea încurajării

utilizării transportului în comun şi reducerea transportului cu mijloace proprii: Organizarea unor campanii de educare a tinerei generaţii ; Informarea şi conştientizarea publicului în vederea utilizării mijloacelor

alternative de deplasare.Implicarea altor factori de decizie în acţiuni care să stimuleze crearea unei

concepţii sănătoase în ceea ce priveşte mijloacele de transport alternative şi contribuţia acestora la un mediu curat şi sănătos.

12.4.3. Situaţia parcului auto

177


După anul 1990 parcul auto al municipiului Zalău a crescut exponenţial. O dată cu creşterea numărului de autovehicule a crescut în mod firesc şi cererea populaţiei pentru locuri de parcare. Cum majoritatea proprietarilor de automobile locuiesc în blocuri de locuinţe, s-a declanşat procesul de sacrificare a spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă pentru copii din jurul blocurilor, în scopul transformării acestora în locuri de parcare şi garaje acoperite. Această stare de fapt s-a realizat în detrimentul zonelor verzi şi a celor de recreere, zone cu un rol bine cunoscut şi definit în asigurarea sănătăţii locuitorilor din mediile urbane.

În anul 2007 s-a finalizat construcţia Centrului de afaceri şi parcare Zalău, care dispune de 82 de locuri de parcare, pe două nivele în subteran, rezolvând o parte din problemele municipalităţii privind amenajarea parcărilor auto.

Situaţia numărului şi categoriilor de autovehicule în judeţul Sălaj în anul 2007 se prezintă astfel:

Nr.crt. Categorii de vehicule Număr de

vehicule

1. Autoturisme 19 6292. Autovehicule uşoare marfă şi autobuze < 3,5 tone 2 6983. Autovehicule grele marfă 3,5 – 7,5 tone 472

4. Autoutilitare şi autobuze cu masă maximă autorizată peste 7,5 tone 1 701

5. Motorete şi motociclete < 50 cm³ 396. Motociclete > 50 cm³ 2037. Tractoare 5628. Alte categorii 487

Total 25 791Tabel 12.4.3.1

12.5. Turismul

12.5.1. Potenţialul turistic al judeţului

Principalii factori de stres environmental legaţi de practicarea turismului şi activităţilor de agrement sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport, managementul necorespunzător al deşeurilor şi lipsa unei educaţii ecologice corespunzătoare.

Turismul practicat exercită presiuni prin lipsa unor spaţii organizate şi administrate pentru o destinaţie specifică activităţilor de turism, absenţa facilităţilor turistice de nivel ridicat şi practicării unui turism neecologic.

178


Figura 12.5.1 – Pensiune agroturistică (Cuzăplac) Figura 12.5.2 – Cabană (Tusa)

Infrastructura turistică deţine un total de 924 de locuri de cazare (381 în mediul urban şi 543 în mediul rural) în cadrul a 23 de unităţi de cazare turistică, din care 16 se află în mediul urban şi 7 în mediul rural. Judeţul deţine un număr de 2 hoteluri (1 în mediul urban, 1 în mediul rural) cu 139 locuri de cazare (64 – urban, 75 – rural), vile (3) din care 2 în mediul urban, 1 în mediu rural) cu 338 locuri de cazare (50 – urban, 288 - rural), 7 căsuţe de tip camping în mediul urban cu 14 locuri de cazare, 2 tabere de elevi şi preşcolari din care 1 în mediul urban şi 1 din mediul rural, cu 200 de locuri de cazare (90 în mediul urban şi 110 în mediul rural), 1 motel în mediul rural cu 28 de locuri de cazare, 3 pensiuni turistice rurale cu 42 locuri de cazare, 4 pensiuni turistice urbane cu 101 locuri de cazare şi un hotel pentru tineret în mediul urban cu 62 de locuri de cazare.

Agroturismul este încă insuficient dezvoltat în raport cu potenţialul judeţului (atracţii turistice cum ar fi bisericile vechi din lemn şi ariile naturale protejate, particularităţi naturale, elemente etnografice şi etnofolclorice, numeroase obiective de ordin istoric, arheologic sau cultural).

Principalele obiective turistice sunt cantonate în zona Munţilor Meseş şi Plopiş, dar şi în zona oraşelor Zalău şi Jibou, prin situl arheologic de la Moigrad, Grădina Botanică a Centrului de Cercetări Biologice Jibou şi Băile Jibou.

12.5.2. Impactul turismului asupra mediuluiÎn general turismul nu se desfăşoară controlat şi de multe ori are loc fără

respectarea unor norme elementare de conduită turistică civilizată.Repartiţia geografică a principalelor localităţi de interes turistic, precum şi

posibilităţile de acces la acestea nu permit conturarea unor zone turistice propriu-zise. Având în vedere condiţiile date, zonele turistice existente nu se confruntă în mod deosebit cu practicarea unui turism agresiv sau care să producă un impact major asupra zonelor înconjurătoare. Cu toate acestea, practicarea de către anumite grupuri de persoane a „turismului de duminică” în unele zone din vecinătatea oraşelor sau în zone frecventate pentru frumuseţea peisajelor, coroborată cu lipsa educaţiei ecologice, lasă de multe ori în urmă un peisaj dezolant.

179


12.5.3. Tendinţe de dezvoltare a judeţului. Obiective şi măsuri

Se constată o uşoară evoluţie pozitivă în revigorarea potenţialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investiţii cu finanţare externă în zone cu potenţial balnear (ex. Băile Jibou) cât şi de dezvoltare a infrastructurii de mediu (alimentări cu apă, chiar şi canalizări - comuna Sărmăşag) şi a infrastructurii de transport în zone rurale, ca o premisă a dezvoltării turismului ecologic. De asemenea declararea ariilor NATURA 200 în judeţul Sălaj constituie o oportunitate pentru promovarea activităţilor economice durabile în categoria cărora se încadrează şi agroturismul.

S-a elaborat de către Consiliul Judeţean o strategie de dezvoltare a turismului pentru perioada 2003-2012 şi o strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului care va include şi strategii şi soluţii

de dezvoltare a turismului ecologic, pentru a preveni presiunile asupra mediului.Fig. 12.5.3. Parc dendrologic (Hida)

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În cursul anului 2007, pe teritoriul judeţului Sălaj nu s-au produs poluări accidentale.

12.7 Concluzii

Putem spune ca poluarea cauzată de activităţile industriale s-a redus în cursul anului 2007, datorită impunerii legislaţiei de mediu şi a derulării programelor investiţionale, atât în ceea ce priveşte nivelul emisiilor de poluanţi în aer cât şi în apă. Problemele legate de gestionarea deşeurilor s-au diminuat, asigurându-se implementarea sistemului de colectare selectivă, valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor de producţie.

Starea mediului nu este influenţată doar de industrie: măsurile ferme deja întreprinse şi cele care vor fi întreprinse au redus şi vor reduce în continuare presiunea asupra mediului. Chiar dacă efectele în calitatea mediului înconjurător nu sunt încă evidente, acestea se vor vedea în viitorul apropiat. Este însă necesară reducerea presiunii cauzate de transporturi unde presiunea este în creştere şi producerea de energie.

Presiuni exercitate de traficul rutier se manifestă prin:- poluarea factorilor de mediu cu gaze de eşapament, hidrocarburi, Pb,

pulberi antrenate, poluare fonică şi vibraţii- lipsa unor artere stradale bine întreţinute sau lipsa totală a asfaltării în

zonele marginale ale localităţilor- lipsa parcărilor suficiente pentru autovehicule- lipsa de fluidizare a traficului în orele de vârf- contribuţia substanţială la creşterea emisiilor atmosferice de gaze cu efect

de seră şi acidifiant

180


Transportul durabil este singura modalitate viabilă pentru mobilitatea urbană şi reducerea poluării din trafic. Durabilitatea în transportul urban înseamnă reducerea cantitativă a traficului auto şi îmbunătăţirea calitativă a traficului rămas.

Scăderea cererii de energie termică livrată de S.C. Uzina Electrica Zalău S.A. se datorează debranşărilor masive atât a agenţilor economici, cât şi a populaţiei de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică datorită costurilor de producţie şi livrare ridicate.

În cursul anului 2007 nu s-au semnalat poluări cu efect transfrontier pe teritoriul judeţului Sălaj.

Agroturismul este insuficient dezvoltat, se constată o uşoară evoluţie pozitivă în revigorarea potenţialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investiţii cu finanţare externă în zone cu potenţial balnear.

181

Documents

Capitolul 12 - ANPMapmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea... · Web viewEfecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot şi poluarea aerului în special