Caracteristicile copiilor cu deficienţe multiple

Pentru a înţelegere grupul de copii identificaţi ca având deficiente multiple s-au identificatat următoarele caracteristici descriptive :

copiii cu deficienţe multiple au dificultăţi în dezvoltarea abilităţilor de comunicare , necesitând forme de comunicare adaptate sau augmentative.

copiii cu deficienţe multiple întâmpină dificultăţi în dezvoltarea motorie, prezentând hipertonie sau hipotonie, precum şi întârzieri în dezvoltarea mobilităţii.

copiii cu deficienţe multiple întâmpină dificultăţi în integrarea informaţiilor percepute prin celelalte simţuri.

(Programele individuale vor consolida inputul senzorial printr-o abordare multisenzorială)

copiii cu deficienţe multiple au acces limitat în explorarea mediului înconjurător, datorită lipsei de feed-back senzorial şi a interacţiunilor limitate. Spaţiul trebuie astfel aranjat încât să încurajeze şi să asigure experienţele multisenzoriale.

copiii cu deficienţe multiple întâmpină dificultăţi în monitorizarea acţiunilor proprii şi în realizarea generalizărilor referitoare la obiecte şi spaţii.

capacitatea de a anticipa anumite evenimente sau rezultatele activităţii copiilor cu deficienţe multiple poate fi redusă.

! Este necesară repetarea activităţilor, rutina, pentru a asigura achiziţionarea şi transferul deprinderilor.

interacţiunile sociale ale copiilor cu deficienţe multiple sunt reduse, pot prezenta dificultăţi majore în stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu alte persoane.

copiii cu deficienţe multiple pot prezenta stereotipii comportamentale

în cazul copiilor cu deficienţe multiple pot apărea probleme medicale care afectează dezvoltarea generală

în cazul copiilor cu deficienţe multiple apar întârzieri în formarea autonomiei personale

copiii cu deficienţe multiple pot fi catalogaţi ca fiind “copii retardaţi” sau cu probleme psihice. (într-adevăr, există o întârziere în dezvoltarea intelectuală, dar nu trebuie confundat “retardul senzorial” şi “retardul psihic/mintal”). Dacă această confuzie are loc, aşteptările referitoare la potenţialul copilului sunt reduse şi strategiile de intervenţie sunt neadecvate.

Având în vedere aceste caracteristici şi luând în considerare nevoile fiecărui copil, vor fi elaborate programele de intervenţie individualizate.