Gnf,conv Seuar

CARTEA SECRETA

r

freditura rao

IB2 GREGORY SAMAK

E in ordinea lucrurilor.Unde vom fi noi cind va triumfa acea dimineali in care, din

cauza noastrl, copiii copiilor nogtri nu-gi vor mai aminti?Deoarece, negreqit, acest moment se va strecura viclean in via{i.

$i in acea zi, ceea ce va rimdne din mine va cutreieraplajele albe ale Normandiei, ca s5'-Ei aminteasci, si asculte

cAntecui trist al pesclrugilor gi zgomotul valurilor, pe nisi-pul gol Ei rece.

in omagiul. lui Dino Buzzati pentru pot,estirea lui

,,Sdrmanul copil" din ciclul de po.,,e;ti fantastice K(in original Monstrul Colombre)

in mentoria zilei de 21 aprilie 2002

CupnrNs

I. Rex. ......11II. Tremendae..... ..........49

III. Majestatis..... ...L23

SfArEit. .......r75Epilog. .......179

ilffiiln

21 decembrie 1943

Copilul si-a mutat calul alb la 93. in acel moment, qi-a dat

seama ci era obligatoriu gah-mat in doul mut[ri. Era totugisingura mutare posibild. Imparabili. Al{ii, chiar gi cei mai invArsti, ar fi suspinat sau ar fi arltat vreun fel de emolie, dar el

a rimas inmirmurit, fixAnd, la limita hipnozei, ceie doudstriluciri de sticli albastri din orbitele adversarului siu.

imbrlcat cu paltonul lui maroniu, gradatul a schilat unzimbet in colpl gurii. Apoi a scuipat sucul negru de la tutunpe plmAntul acoperit cl zdpadd, ia picioarele gardienilor gi

de{inu{ilor.

De trei zile, ofilerul gtia deja ci pariul era cAEtigat...

Cu un gest plin de trufie, berbatul si-a mutat regina la h3.

$uh.Copilul a simlit un nod in gAt. O undi de spaimi a stribi-

tut privirile spectatorilor care - indiferent cd aparlineau rasei

stipAnilor sau celei a sub-oamenilor definu{i acolo - congtien-

tizaseri caracterul disperat al situafiei.Totugi, biiatul se striduia si giseasci o cale de scipare.

Dar asta era fdrd rost si fa{a lui a devenit lividi.- loacet uril ofi1erul.

Copilul a tresirit. in ochi i s-au adunat lacrimi.

- |oacd! repeti blrbatul furios.Atunci, biiatul gi-a mutat tremurAnd regele: singura mu-

tare posibili, fatald.

10 GREGORY SAMAK

ingrijorat pentru plstrarea efectului, ofilerui nazist qi-a

disimulat satisfaclia. S-a indreptat pe scaunul iui gi, cu o len-

toare calculatl, gi-a mutat regina in fa]a pionului siu alb, la 95.

$ah 5i mat.

F[ri ca mlcar sd dea ordinul, oamenii iui s-au apropiat de

biiat. Cum era stabilit, l-au imobilizat gi l-au forfat si punimAna dreapti pe masi. Micu[ul implora, incercind in felul lui

si scape, dar nimeni nu a intervenit.

Cel mai impozant dintre cei doi gardieni a scos un culitmare din o{el cu lama tociti. Mica pradd urla 9i se zbdtea ca

turbatl. in schimb, priddtorul se delecta cu acea victorie.

$i-a scos o prrzd noui de tabac s,i si-a strecurat-o in guri fbrisi. piardi scena din ochi.

F[ri ezitare, finAndu-se apisat de marginea mesei, omul

care scosese culitul a tiiat degetul ar5,tltor de la mtna dreapti

a copiluiui, seclionAnd carnea qi spirgAnd osul la mijloc.

Tabla de gah din marmurd s-a murdlrit de un riu iung de

sAnge rogu.

Unii dintre martorii scenei zAmbeau sarcastic, allii erau

ingre{oga}i in timp ce urleteie de durere ale copilului rever-

berau in incinta lagirului numirul 1.

in depi'rtare, se auzeau rafalele mitralierelor unui pluton

de execu{ie inamic careviza o familie deja epuizati de cilito-ria interminabill...

Degetul tiiat s-a rostogolit pe pdmAnt, unde cAinii gi-l

disputau cu o ferocitate inspiimAntetoare, in mijlocul curlilnoroioase qi pulitoare a lagirul principal.

I

RBx

2

Prima jumdtate a secolului al XXI-leaViena - Austria

Elias era un blrbat singur. Avea, ca majoritatea oameni-

ior de vArsta lui, tabieturi, mici manii absurde qi vaga impre-

sie de a nu fi triit destul de intens. Acorda o grijl minu]ioasiaranjirii obiectelor personale. in dulapul lui, clmiqile erau

aliniate perfect 9i impecabil, pantofii ordonali dupi culoare

si aqezali cu o griji pentru detalii care semina a obsesie.

Birbatul vArstnic avea, de asemenea, partea lui de mister.

in momentele importante din viala lui, reproducea incongti-

ent un ritual identic: acela de a-qi migca in linigte degetele de

1a mina dreapti pe un pian imaginar care nu-i aparlinea

decAt lui. $i la mai mult de treizeci de ani de la moartea soliei

1ui, nu incetase niciodati si puni masa pentru doi.

Numele lui era Elias plrr. J.o,r.rr"a dintr-o mare qi veche

familie de evrei din estul Europei, dar descendenfa lui apar-

;inea mai degrabi trecutului: disp[ruse cu totul in naufragiul

rizboiului.Elias qi Y61dna, sora lui, erau uitimele doui persoane cu

acest nume; doi copii, frrI descendentl, devastati de bitrinele.in acest inceput de secol al XXI-lea, nu mai aveau decAt o

amintire vagi a ceea ce tatil lor le povestise, gi tatil tatilui

14 GREGORY SAMAK

Ior inaintea Iui, ecouri indepirtate ale unei epoci de aur

revolulionare.

Dar Elias, el, a pdstrat, de asemenea, un alt vestigiu din

acele vremuri: o cutie muzicale veche la care {inea cel maimult. I-o oferise mama lui, pe vremea cAnd era doar un copil

Ei de atunci o plstrase cu reiigiozitate.

Cutia fusese flcuti din lemn de cedru, incrustati cu

sidef. Mecanismul ei, ascuns de un fund dublu, era pus inmigcare cu ajutorul unei manivele discrete din o1el, plasati inlateral. Dupi mul1i ani, cAnta inci. perfect acea arie celebri a

Iui Rahmaninov, Rapsodie pe o temd de Paganini, opus 43.

Era aria iui preferatl.l\{ogtenirea lui Elias se rezuma la con{inutul acelei cutii.

Sub un capac decorat cti pltri:]ele ca o tabli de gah, se gesea

un spafiu tapi{at cu o catifea purpurie, uzati, suficient de

mare pentru a cuprinde comorile unui bdtrAn: trei fotografiide familie vechi, o verigheti din aur, scrisori gi un pistoiLuger scos din uz.

Elias avea aceasti armi de la tatil lui; o pistrase ca pe o

relicvi, in memoria momentelor cumplite pe care ie traversa-

seri' ai lui.

Elias nu inlelegea nimic din politicl. De altfel, nu era

cAtuqi de pulin sociabil. Temperamentul lui silbatic s-a con-

turat definitiv dupd vArsta de treizeci qi trei de ani, vArsti Iacare o pierduse pe Anna, singura lui solie, care nu-i diduseniciodati un copil. Verigheta care se odihnea in cutie de peste

Lreizeci gi cinci de ani era a ei.

Pe parcursul lungilor ani petreculi la Viena, ca angajat Ia

Meyer, o companie mare de asiguriri, iEi tlcuse congtiincios

treaba, zi dopit zr, flard si produci valuri.

Pdrea s[-gi fi atins destinul de om simplu qi discret. $i,vdzlndu-se deja in pragul vArstei de gaptezeci de ani, nu mai

Cartea secretd 15

Corea nimic altceva decit s[ se indepirteze de acel orag gi si:sl triiascl anii de pensie in linigte qi in aqteptarea * cAt mai

iungd - a momentului in care corpul lui obosit il va trida,rntr-un sfhrgit, qi-l va duce la moarte.

intr-o zi, a rispuns la un anun{ imobiliar. Un agent vie-

rez din Rainergrasse ii propunea s[ cumpere la tin pre{ bun

o casi sotrri, situatl in nord-vestul Austriei, mai precis ia

Braunau am Inn, un tArguqor aflat Ia frontiera cu landul ger-

man Bavaria.

Locul era, cu siguranfi, sufocant in timpul verii, aspru

rarna, dar regiunea era inconjurati de p[duri intinse, potri-\-ite pentru plimblri solitare.

in plus, locuin{a veche avea suflet; data - dupi cum i se

spusese - de mai rnult de doui secoie: aparfinuse unui vames, o

;lddire cu o faladi ocru, stripunsi de ferestre cu margini aibe.

Aflati la marginea origelului, pirea si sfideze anii. Otemeie de serviciu petrecuse, probabil, ore bune pentru a o

aduce intr-o stare prezentabili. insi nu reugise s[ qteargl

uzura varului qi a lambriurilor. Din comoditate, mobilierulde epoci fusese cedat odatl cu casa.

Ansamblul con{inea Ease camere, cel pu}in conform

anun{ului. La parter, bucitiria era mobilatd cu o masi din

lemn masiv Ei o sobi veche pe cerbuni. Allturi, se gesea micul

salon in care Elias instalase imediat un fotoliu cu brale acope-

rite in catifea maronie Ei o bibliotecl, aduse de la Viena. Aldoilea salon burghez, mai mare, cu perefi acoperili cu pano-

uri din lemn sculptat, servea drept cameri de primire.

Etajul avea doul camere. Elias a ales-o pe cea mai spaii-

oasd, iar cealalti a rdmas neocupati. Cele doui' odii erau

legate printr-o baie cu pldci de faianl[ uzate gi cu robinete

oxidate. Ciudat, acolo incl se putea sim{i prezen}a unei fami-

lii pe care Elias qi-o imagina austeri, dar demnI...

16 GREGORYSAMAK

Retrasi gi in aparen{I comund, aceasti casi igi ascundea

natura profundi: era, de fapt, un loc bogat in amintiri Ei cu

un trecut memorabil. Ea degaja, de asemenea, o cliduri inte-rioarl care nu era perceputi decAt de cei care igi dideausilinla sI o contemple cu adevirat.

Iati de ce ii plicuse aceaste case: in realitate, ea era ca e1...

3

Elias a incheiat ultimele formalitili legate de mutarea lui.

-\ g[sit, totodati, in scurt timp, ajutor domestic, in persoana

:nei femei severe, austriac[ tipic6, pe numele ei Renate Polster.

Era vorba de o guvernanti de vreo cincizeci de ani, diz-

qralioasi si rece, insi, flri indoiald, eficienti.

Stabiliser[ ci ,,Frau1 Polster", cum era porecliti in regi-

,rne, va incepe lucrul doui' zile mai tArziu.

Era luna septembrie. La fel ca intotdeauna, Braunaupirea adormit.

intr-o dupd-amiazl banall, Elias s-a hoteret s[ ia stridu-:ele la pas qi cu aceasti ocazie aten{ia lui s-a lndreptat asupra

unui anticariatizolat, obscur gi prifos. Plrea abandonat. inr-itrini, i-a atras aten{ia un obiect deosebit care trona in inte-

rior, agezat pe un piedestal vechi din lemn.

Apropiindu-se, a descoperi.t toate detaliile acelei table de

sah superbe, din marmurS, deschisl, incrustatd cu abanos.

Pdrea s[ vibreze in penumbri.Uga era intredeschisl gi Elias a intrat in butic. Nu a api-

rut nimeni.

$i-a dat seama ci piesele fuseserd deja mutate: pozi{ia lorindica o partidl in curs, o partidi aprig disputati ln care

negrul era in avantaj.

Provocat, a intins mdna citre regele alb.

: l)oamni (in germ., in orig.) (n.red.)