1

Memoriu tehnic

1.SEGMENTI

1.1 OBIECTIVE

Obiectivele calcului segmentilor sunt urmatoarele:- stabilirea formei segmentului in stare

libera si marimea fantei astfel incat, prin strangerea pe cilindru, segmentul sa dezvolte o repartitie

de presiune determinata;- sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si h;-

sa se verifice ca eforturile unitare care apar in segment la deschiderea lui pentru montaj sa nu

depaseasca limita admisibila;- sa se verifice fanta la cald pentru a preveni impactul intre capete in

timpul functionarii;

1.2. ROL

Segmentii sunt piese circulare de diferite sectiuni, montate in locasuri destinate anume in

piston, avand ca principala functiune etansarea cilindrului in ambele sensuri. Segmentii care

impiedica scaparea gazelor din camera de ardere spre carter se numesc segmentii de comprimare,

iar segmentii care impiedica trecerea uleiului din carter spre camera de ardere se numesc segmenti

raclori.

De asemenea, segmentii de comprimare evacueaza o mare parte din caldura primita de

piston catre cilindru, iar segmentii raclori (numiti si segmenti de ungere) dozeaza si distribuie

uniform uleiul pe oglinda cilindrului.

Fiecare piston se echipeaza cu doi sau mai multi segmenti de comprimare si cu unul sau

doi segmenti de ungere. La motorul Otto se utilizeaza in general 2 (uneori chiar 3) segmenti de

comprimare si unul de ungere iar la motorul Diesel (la care presiunea de lucru din interiorul

cilindrului este mai mare) numarul segmentilor de comprimare se mareste cu unul sau doi, iar cel

al segmentilor de ungere (datorita turatiei mai reduse) se poate creste cu unul.

2

1.3. CERINTE

Segmentii au forma unui inel circular. Pentru usurarea montarii pe piston si pentru a li se

permite sa se dilate la temperaturile de regim, segmentii sunt prevazuti cu o taietura numita rost

sau fanta (S) de dilatare. Dimensiunea caracteristica a sectiunii dupa directia radiala se numeste

grosimea radiala (t), iar cea dupa directia axiala se numeste inaltimea (h). In stare montata

diametrul exterior al segmentului este egal cu alezajul D, diametrul interior al segmentului fiind in

acest caz: Dis=D-2t.

Fig.1 Dimensiuni constructive

1.4. CLASIFICARE

Segmentii de comprimare sunt segmenti cu elasticitate proprie. Ei pot fi cu distributie constanta

de presiune pe periferia lor (segmenti de presiune constanta) sau cu distributie variabila de

presiune.

Procesul tehnologic de fabricatie a segmentilor de presiune constanta este simplu si ieftin.

Semifabricatul obtinut prin turnare are initial forma cilindrica. Dupa prelucrarea pana la diametrul

D se taie si se deschide pe un dispozitiv pentru a se obtine forma libera.

Tensiunile interne create la desfacerea segmentului se inlatura prin tratament termic. La

scoaterea segmentului de pe dispozitiv el ramane in stare libera, la diametrul D0. Procedeul

tehnologic de fabricatie atribuie acestor segmenti denumiri corespunzatoare: segmenti termofixati

sau segmenti rotunzi.

3

Segmentii cu distributie variabila de presiune, in lungul periferiei, sunt de forma ovala, de aici

denumirea de segmenti ovali sau nerotunzi. Acesti segmenti se prelucreaza prin copiere si desi

solutia este mai costisitoare, ea asigura segmentilor o eficientasi o durabilitate sporita. Repartitia

initiala de presiune la acesti segmenti este neuniformasi are valori de sens opus celor care apar in

procesul de uzare, motiv pentru care durabilitatea segmentilor (intervalul in care segmentul

conserva eficienta initiala de etansare) este mai mare de cateva ori. La motoarele de autovehicule

se folosesc numai segmenti de presiune variabila.

Fig.1.1 Sectiuni de segmenti

Segmentul cel mai simplu este cel cu sectiunea dreptunghiulara (a). Muchiile ascutite

ale segmentului, racleaza energic pelicula de ulei, iar perioada de rodaj este mare deoarece

segmentul se aplica pe suprafata cilindrului pe toata inaltimea. Primul dezavantaj se inlatura prin

4

racordarea muchiilor segmentului; al doilea dezavantaj se inlatura dezvoltand o presiune specifica

mai mare pe suprafata laterala. In acest scop se micsoreaza inaltimea de reazem a segmentului pe

cilindru. Daca pE este presiunea aplicata pe suprafata laterala a segmentului de inaltime h si pE

este presiunea aplicata aceluiasi segment, pe o suprafata laterala de inaltime mai mica h, rezulta

ca, la aceeasi forta tangentiala de strangere a segmentului, egala cu forta elastica proprie se obtine

pE=pEh/h.

Pentru a reduce inaltimea h, o prima solutie constain inclinarea suprafetei laterale a

segmentului cu un unghi de 25...45 (b). In acelasi scop se prevede pe suprafata laterala o

portiune cilindrica h de 0,4...0,8 mm si una inclinata cu unghiul de 2...10 (c). Deschiderea

unghiului este indreptata totdeauna spre chiulasa pentru a reduce consumul de ulei. In acest caz

muchia inferioara a suprafetei laterale racleaza mai energic uleiul la deplasarea pistonului spre

PMI.

Pentru acelasi motiv se utilizeaza segmenti cu degajari pe suprafata laterala (d).Tesind

ambele muchii ale segmentului (e) se reduce inaltimea de reazem si se creeaza efectul de pana la

deplasarea segmentului in ambele sensuri; forma optima o reprezinta segmentul bombat (f).

Segmentii cu sectiune nesimetrica (g si h) se numesc segmenti de torsiune sau de

rasucire.In timpul functionarii, segmentii se rasucesc in canal, se sprijina cu muchiile pe

suprafetele de lucru si realizeaza o presiune mare de contact, necesara prevenirii vibratiei si

inchiderii ermetice a canalului, ceea ce sporeste eficienta etansarii; totodata se atenueaza pulsatia

segmentului si pericolul de blocare. O solutie eficienta contra blocarii segmentului o constituie

segmentul trapezoidal i si j. In acest caz canalul segmentului se prelucreazasi el in forma de trapez.

Segmentii de ungere nu sunt dispozitive care asigura ungerea cilindrului; ei isi exercita functiunile

lor de dozare si distributie uniforma a uleiului numai cand uleiul este in abundenta pe oglinda

cilindrului.

In acest caz, uleiul in exces, raclat de segmenti trebuie evacuat, ceea ce se obtine practicand unul

sau mai multe canale, in peretele pistonului, sub segmentul de ungere sau in dreptul canalului de

segment. Numarul si dimensiunile orificiilor de indepartare a uleiului dintre piston si cilindru,

precum si dimensiunile spatiului de acumulare a uleiului sub segment sunt factori esentiali care

5

determina eficienta segmentilor de ungere. O evacuare mai energica a uleiului raclat se obtine daca

se prevad doua canale in peretele pistonului.

Segmentii de ungere sunt de doua feluri: segmenti cu sectiunea unitara sau neperforati

si segmenti cu sectiunea radiala perforata.

Segmentii neperforati evacueaza o cantitate mai mica de ulei, in timp ce segmentii

perforati evacueaza o cantitate sporita.

Fig.1.2. Sectiuni de segmenti perforati

In cazul segmentilor perforati, pe suprafata laterala se prevede o degajare care permite

raclarea uleiului in doua etape si evacuarea lui atat prin jocul axial, cat si prin canalul practicat in

segment.

Particularitatea fundamentala a segmentului de ungere constain aceea ca el trebuie sa dezvolte o

presiune superioara pentru a spori eficienta raclarii. Intrucat presiunea gazelor din spatele

segmentului este neinsemnata, el se confectioneaza ca segment de presiune elastica pE foarte mare.

In acest scop la segmentii neperforati, suprafata de reazem pe oglinda cilindrului se micsoreaza prin

prelucrare conica sau tesirea muchiilor (b), la care se adauga degajarea pentru raclarea energetica

(c...f).

La segmentii perforati inaltimea de reazem se micsoreaza prin practicarea degajarii (fig.

1.2 a si b) si reducerea adecvata a suprafetei de reazem (c).

Solutia (d) dezvolta 1,4...2,8 daN/cm2; solutia (e) 2...4 daN/cm2; solutia (f) 3,5...7 daN/cm2.

Canalele din segmentii de ungere se obtin prin frezare (a) sau gaurire (b); canalele frezate se

executa mai simplu.

6

Fig.1.3. Solutii de gaurire a segmentilor raclori

Segmenti cu expandor. Pentru a mari presiunea cu care segmentul apasa pe oglinda cilindrului

(mai ales la scaderea elasticitatii proprii, ca urmare a uzurii) se folosesc segmenti cu expandoare.

Solutia se aplica mai ales la segmentul de ungere.

Expandorul aplica segmentul pe oglinda cilindrului cu o presiune uniform distribuita. Sub

actiunea expandorului presiunea dezvoltata de segment pe cilindru nu se modifica esential in

procesul de uzare.

In forma cea mai simpla expandorul este de tip poligonal; capetele lui se asazain partea opusa

rostului, ceea ce mentine presiunea pozitiva pe cilindru a capetelor segmentului. Se utilizeaza

frecvent segmenti de ungere, alcatuiti din doua inele elastice din otel 1, de grosime redusa 0,6...0,8

mm, aplicate pe fetele flancurilor, de un expandor axial 2, iar pe oglinda cilindrului de un expandor

radial 3 (b, c).

7

La motoarele pentru autoturisme este raspandita o solutie de expandor de forma speciala

2 care asigura simultan apasarea radialasi axiala a inelelor de otel 1 precum si spatiul necesar

pentru evacuarea uleiului (d, si e). Expandorul cu T-ul in consola (f si g) este foarte eficient; fiecare

T actioneaza independent, ceea ce ofera segmentului o capacitate mare de adaptare la forma

cilindrului.

Solutia cu arc special (h) si cele cu arc spiroidal (i, j, k) asigura o presiune elasticaintre 5,5.....11

daN/cm2.

Segmentii cu expandor se acopera pe suprafata de lucru pentru a le spori durabilitatea.

De aceea la motoarele in patru timpi nu se impiedica rotirea segmentului prin

stifturi dispuse in piston, ca la motorul in doi timpi (la care se practica acest lucru pentru

ca segmentul sa nu se agate in ferestrele de admisie sau evacuare).

8

2. CALCUL TERMIC

2.1 PARAMETRII PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR

cm^3

mm

mm

kW

daN

rot/min

rot/min

temperatura initiala [K]

N/m^2

temperatura gazelor reziduale [K]

coeficient de exces de aer

presiunea la sfarsitul admisiei [N/m^2]

preincalziarea amestecului [K]

coeficientul de postumplere

presiunea gazelor reziduale

coeficientul gazelor reziduale

temperatura la sfarsitul admisiei [K]

coeficientul de umplere

i 6

Vu 2685

D 88

S 88.3

18

Pmax 125

Mmax 37

nP 4200

nM 1600

T0 293

p0 1.02105

Tr 1000

1.3

pa 0.8 105

T 25

p 1.1

pr 1.25105

r

T0 T

Tr

pr

pa p pr 0.02724

Ta

T0 T r Tr

1 r336.08807

v

pa T0 p

p0 Ta 1( ) 1 r 0.77526

9

2.3 PARAMETRII PROCESULUI DE ARDERE

coeficient politropic de comprimare

presiunea la sfarsitul comprimarii [N/m^2]

temperatura la sfarsitul comprimarii [K]

kg

kg

kg

kJ/kg

coeficientul de utilizare a caldurii

masa molara a combustibilului

aerul minim necesar arderii [kmol-aer/kg-comb]

cantitatea de aer necesara [kmol-aer/kg-comb]

Numarul de Kmoli de substanta care participa la reactia

chimica[kmol/kg-comb]

coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii

proaspete pt.

10

2.4 DESTINDEREA

temperatura la sfarsitul arderii [K]

coeficientul de corectie a presiunii

presiunea la sfarsitul arderii [N/m^2]

tinand cont de rotunjirea diagramei

gradul de crestere a presiunii

coeficientul politropic al destinderii

presiunea la sfarsitul destinderii [N/m^2]

temperatura la sfarsitul destinderii [K]

d Qai

Lmin Mc 1 r Cmv.1Tc 102911.40509

a 18.4 2.6 21.78

b 15.5 13.8( ) 104

0.00334

c 0.854

d 102911.40509

ed

f

103683.06292

Tza a

24 b e

2 b3194.08048

z 0.8

pz pc fTz

Tc

1.35835 107

pz.1 z pz 1.08668 107

1

pz

pc

3.6342

n2 1.25

pb

pz

n2

3.6637 105

Tb

Tz

n2 1

1550.69979

11

3. CALCULUL BOLULUI

3.1 DIMENSIUNILE BOLTULUI

Cursa [mm]

[mm]

[mm]

[rot/min]

[rad/s]

[rad/s]

[mm] - jocul ntre biel i bol

Lungimea bolt l (0,8...0,87)D

[mm]

Lungimea dintre bosaje lb (0,32...0,42)D

[mm]

Diametrul exterior al boltului deb (0,34...0,38)D

[mm]

Raportul dintre diametrul exterior si diametrul interior: intre 0,52...0,58

[mm]

S 88.3

Alezaj D 88

rS

2 r 44.15

n 4000

n

30 418.879

1 10.472

j 1.8

l 0.8 D

l 70.4

lb 0.34 D

lb 29.92

deb 0.34 D

deb 29.92

1 0.55

dib 1 deb

dib 16.456

12

3.2 CALCULUL FORTEI DE PRESIUNE A GAZLOR ARSE:

alezajul in cm

Presiunea din carter [daN/cm2]

Presiunea la sfarsitul arderii [N/m2]

[N/m2]

[N]

[g]

intre (1/3.0...1/4,5) raportul r/b

[m/s2] acceleratia maxima a pistonului

[N]

[N]

DcmD

10

pc 1

pz1 1.35835 107

pz1 1.358 107

Fpg pz1 pc Dcm

2

4

Fpg 8.262 108

mp 450

1

3.46

jp

103 D

2

2

cos deg( )

2

sin 2 deg( )[ ]

jpmax max jp

jpmax 7.985 103

Fapmax mp jpmax

Fapmax 3.593 106

13

3.3 PRESIUNEA IN LOCASURILE DIN PISTON

3.4 PRESIUNEA IN PICIORUL BIELEI

3.5 DIAMETRUL EXTERIOR AL BOLTULUI

3.6 EFORTUL UNITAR MAXIM DE INCOVOIERE

[mm]

[N/mm2]

[N/mm2]

[mm]

[N]

[N/cm2]

Coeficientul de siguranta la oboseala pt boltul flotant

[daN/mm2] rezistenta la oboseala

rezistenta la oboseala prin ciclu simetric de incovoiere

lpl lb 2 j( )

218.44

lp 18.44

ppFpg Fapmax

2 lp deb

pp 7.455 105

pbFpg Fapmax

lb deb

pb 9.189 105

d1Fpg Fapmax

l 2 j( )

1

pp

1

pb

d1 29.92

F Fpg Fapmax

F 8.226 108

iF 0.1 1 0.5 lb 10

1 4 j 10

1

1.2 deb 101

3

1 14

i 9.059 106

r 70

_1 0.45 r 102

14

3.7 EFORTUL UNITAR MAXIM LA FORFECARE

3.8 EFORTURILE UNITARE DE OVALIZARE , INTR-O SECT

OARECARE(PHI), IN FIBRA EXTERIOARA SI IN FIBRA INTERIOARA

coef efectiv de concentrare la sol variabile

din fig 13.24 b factor adimensional

coeficient de calitate a suprafetei

coeficient de siguranta la oboseala

se incadreaza in limite 1.0 - 2.2

[daN/cm2]

k 1

0.5

2

iv 0.2

c_1

k

iv

c 1.575

0.85 F 1 1 1

2

deb 101

2

1 14

1.593 108

K 1.5 15 1 0.4( )3

r deb 101

1 1

4

h deb 101

1 1

2

2

f1 0.5 cos ( ) 0.3185 sin ( ) 0.3185 cos ( )

f2 f1 0.406

15

3.9 EFORTURILE UNITARE DE OVALIZARE IN SECTIUNILE

CARACTERISTICE

[daN/cm2]

[daN/cm2]

[daN/cm2]

[daN/cm2]

[daN/cm2]

[daN/cm2]

eF r

h l 101

26 r h

h 2 r h( ) f2

f1

r

K

e 2.735 108

iF r

h l 101

26 r h

h 2 r h( ) f2

f1

r

K

i 2.094 108

0

eF

deb 101

l 101

0.192 1( ) 1 1( )

1 1( )2

1

1 1

K

e 8.413 107

90

eF

deb 101

l 101

0.1742 1( ) 1 1( )

1 1( )2

0.636

1 1

K

e 2.722 108

0

iF

deb 101

l 101

0.191 21( ) 1 1( )

1 1( )2

1

1

1 1

K

i 4.401 108

16

3.10 DEFORMATIA MAXIMA DE OVALIZARE

3.11 JOCUL DE MONTAJ IN LOCASUL BOLTULUI DIN PISTON

[daN/cm2]

[daN/cm2]

jocul diametral la cald

[mm]

coeficientul de dilat a boltului

coeficientul de dilat a pistonului

[C] temperatura boltului in timpul functionarii

[C] temperatura pistonului in timpul functionarii

[C] temperatura mediului ambiant

[mm]

intre (+3)...(-2) m pentru D

17

3.12 TEMPERATURA MINIMA A PISTONULUI LA MONTAREA BOLTULUI

FLOTANT

4. CALCULUL SEGMENTILOR

4.1 DIMENSIONAREA SEGMENTIILOR:

[C]

Dimensionarea segmentiilor:

- materiale: - segmentul de foc: otelul KS-3

- segmentul de ungere si celalalt segment de comprimare: fonta K12 cenusie

[MPa]

[N/mm2]

[MPa]

tmin

Al deb 101

t0

tmin 201.499

pE 0.185

pE 0.185

i1 1 7

i1

1.05

1.05

1.14

0.90

0.45

0.68

2.86

1i1

0

30

60

90

120

150

180

p1i1

i1

pE

p1i1 0.194

0.194

0.211

0.167

0.083

0.126

0.529

18

4.2 DETERMINAREA GROSIMII RADIALE A:

[mm]

[mm]

[mm] inaltimea segmentilor de comprimare

constanta care depinde de tipul distributiei de presiune

[MPa] rezistenta la rupere a materialului pentru segment

[MPa] rezistenta admisibila a materialului pentru segment

[mm]

- luam valoarea lui a = 3.8 [mm]

h1 0.22

h2 0.22

h 1.96

K 1.771

r1 750

ar1

2.5300

aD

11

3

2

pE

a

K 1

3.422

19

4.3 FORMA LIBERA A SEGMENTULUI:

[mm] raza fibrei medii

[mm4] momentul de inertie al sectiunii transversale al segmentului

[mm] raza cilindrului

- coordonata unghiulara punctului de pe fibra medie

RmD a( )

242.289

Is ha

3

12 6.547

Es 2.1 105

R

D

244

s1 1 7

i1 2 12s 1

0

30

60

90

120

150

180

i1

16.3636

32.7272

49.0908

65.4544

81.818

98.1816

114.5452

130.908

147.272

163.636

180

DMS

i1 0.286

0.571

0.857

1.142

1.428

1.714

1.999

2.285

2.57

2.856

3.142

fai1

0.3092

0.4355

0.2877

0.1963

0.1412

0.1807

0.0970

0.0936

0.0797

0.0711

0.01413

fbi1

0.205

0.571

0.472

0.322

0.279

0.267

0.256

0.214

0.187

0.177

0.094

20

ri1

DMS i1

kAi1

2

12

i1

1

i12

1 2

fai1 cos i1 ri1 rad

kA 0.028

ri1

DMS i1

kBi1

2

12

i1

1 1( )i1

i12

1 2

fai1

cos ri1

kB 0.015

kCi1

2

12

i1

1( )i1 1

i12

1 2

fai1

kC 0.043

kDi1

2

12

i1

1

i12

1 2

fai1

sin ri1

i1

kD 0.012

kEi1

2

12

i1

1 1( )i1

i12

1 2

fai1

sin ri1

kE 8.158 103

21

4.4 STABILIREA REPARTITIEI DE PRESIUNI

22

4.5 DETERMINAREA COORDONATEI :

- pentru segmentul din otel:

- pentru segmentii din fonta:

i1

Rm

R Rm3

h pE

Es Is1

1 kC

2r

i1 sin r

i1 kA kB

i1

43.241

43.346

43.501

43.68

43.851

43.981

44.037

43.995

43.84

43.572

43.204

Es1 1.1 105

i1

Rm

R Rm3

h pE

Es1 Is1

1 kC

2r

i1 sin r

i1 kA kB

i1

44.107

44.306

44.602

44.944

45.271

45.518

45.625

45.545

45.251

44.739

44.036

23

4.6 DETERMINAREA COORDONATEI I:

- pentru segmentul din otel:

- pentru segmentii din fonta:

i1

ri1

R Rm2

h pE

Es Isr

i1

1 kC

2sin r

i1 ri1 cos ri1 kD kE

i1

0.279

0.56

0.841

1.123

1.406

1.691

1.976

2.261

2.546

2.829

3.11

i1

ri1

R Rm2

h pE

Es1 Isr

i1

1 kC

2sin r

i1 ri1 cos ri1 kD kE

i1

0.274

0.549

0.826

1.105

1.387

1.67

1.955

2.24

2.524

2.804

3.081

24

4.7 ROSTUL SEGMENTULUI DE COMPRIMARE

4.8 DIMENSIONAREA SEGMENTULUI DE UNGERE PERFORAT:

4.9 DETERMINAREA EFORTURILOR UNITARE LA MONTAJ:

[mm]

[mm] in stare libera

- pentru segmentul de otel:

[N/mm2]

[MPa] [MPa]

[MPa] < ao

s1

3 kC R Rm2

h pE

Es Is0.198 montat

s0 0.1 D 8.8

s0 8.8 Es 2.1 105

m 1 g 0.196

ro 850 aoro

1.5566.667

dmaxo2 m Es

D

a1

21

s0

3 g( ) a

486.929

25

- pentru segmentii de fonta:

4.10 VERIFICAREA FANTEI LA CALD:

[MPa] [MPa]

[MPa] < af

[mm]

coeficientii de dilatare ai cilindrului si segmentului

[C] temperatura segmentului

[C] temperatura pistonului

[C] temperatura mediului ambiant

[mm]

Es1 1.1 105

rf 500 afrf

1.5333.333

dmaxf2 m Es1

D

a1

21

s0

3 g( ) a

255.058

Sf 0.0025 D 0.22

s 11 106

c s

ts 180

tc 300

t0 20

Sm

D s ts t0( ) c tc t0( ) Sf

1 s ts t0( )0.145

26

4.11 DETERMINAREA JOCURILOR AXIALE SI RADIALE:

- pentru segmentul de foc:

[mm]

[mm]

- pentru celalalt segment de comprimare:

[mm]

[mm]

- pentru segmentul de ungere:

[mm]

[mm]

af 0.051

rf 0.5

ac 0.08

rc 0.5

au 0.04

ru 0.7

27

Cuprins

1.Segmenti ...................................................................................................................................... 1

1.1 Obiective ............................................................................................................................... 1

1.2. Rol ........................................................................................................................................ 1

1.3. Cerinte .................................................................................................................................. 2

1.4. Clasificare ............................................................................................................................ 2

2. Calcul termic ............................................................................................................................... 8

2.1 Parametrii procesului de schimbare a gazelor .................................................................. 8

2.3 Parametrii procesului de ardere ........................................................................................ 9

2.4 Destinderea ..................................................................................................................... 10

3. Calculul bolului........................................................................................................................ 11

3.1 Dimensiunile boltului.......................................................................................................... 11

3.2 Calculul fortei de presiune a gazlor arse: ............................................................................ 12

3.3 Presiunea in locasurile din piston ....................................................................................... 13

3.4 Presiunea in piciorul bielei.................................................................................................. 13

3.5 Diametrul exterior al boltului.............................................................................................. 13

3.6 Efortul unitar maxim de incovoiere .................................................................................... 13

3.7 Efortul unitar maxim la forfecare ....................................................................................... 14

3.8 Eforturile unitare de ovalizare , intr-o sect oarecare(phi), in fibra exterioara si in fibra

interioara ................................................................................................................................... 14

3.9 Eforturile unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice .................................................. 15

3.10 Deformatia maxima de ovalizare ...................................................................................... 16

3.11 Jocul de montaj in locasul boltului din piston .................................................................. 16

3.12 Temperatura minima a pistonului la montarea boltului flotant ........................................ 17

28

4. CALCULUL SEGMENTILOR ................................................................................................ 17

4.1 Dimensionarea segmentiilor: .............................................................................................. 17

4.2 Determinarea grosimii radiale a: ......................................................................................... 18

4.3 Forma libera a segmentului:................................................................................................ 19

4.4 Stabilirea repartitiei de presiuni .......................................................................................... 21

4.5 Determinarea coordonatei : ............................................................................................... 22

4.6 Determinarea coordonatei i: ............................................................................................. 23

4.7 Rostul segmentului de comprimare .................................................................................... 24

4.8 Dimensionarea segmentului de ungere perforat: ................................................................ 24

4.9 Determinarea eforturilor unitare la montaj: ........................................................................ 24

4.10 Verificarea fantei la cald: .................................................................................................. 25

4.11 Determinarea jocurilor axiale si radiale: ........................................................................... 26