\,/Rolul exploziilor solare intrecutul gi viitorul nostru

,/\

Robert M. Schoch

Traducere din englezi deRamona Neacga

Cuprins

Mulfumiri ...............9

Prefafi ...................11

1. O cilitorie involburati............. ..........L5

2. Marele Sfinx........ .............24

3. Gdbekli Tepe 9i originile civilizafiei ..................... 53

4. Definind civiliza,tia. ...........82

5. Te Pito Te Henua (Buricul lumii),Insula Pagtelui.... ............ 1OO

6. SfArgitul ultimei ere glaciare ..............113

7. Soarele nostru nu-chiar-atAt-de-etern ................ 132

8. Cosmoclimatologie .......... L54

9. Supervalurile galactice gi noriide praf interstelar..... .....;.174

LO. Viziunea lui Iezechiel ............ ........... L96

lL. Castelele din sticli, focul cerescgiprizile zeilor........ ........212

12. Evenimentul Carrington....... .......,....226

L3. Anul 20l2incalendarul mayag....... ..24O

L4. infelepciunea striveche, noile descoperirigi noua gtiinfi .................256

Anexa L. A fost Marele Sflnx lnconjuratde un gan!? ...........297

Anexa 2. Politici, bani gi gtiinfi ............. 3O9

Anexa 3. Noti privind denumirea gi datareasfArgitului ultimei ere glaciare ...,.............321

Anexa 4. Mutarea statuilor din Insula PagteluiInsula Pagtelui ;i psihokinezia.......... .......326

Anexa 5. A fost PimAntul lovit de o cometila inceputul Dryasului recent?..... ............335

Bibliografie .............. .............357

Notd cdtre cititor Aceasti carte prezinti informalii, gtiinfi,teorii gi ipoteze ata cum le infelege ;i le interpreteazi autorul,dar ele sunt subiectul si al altor interpretiri gi modahti+i depercepere a informaliei, iar faptele se pot schimba pe misurarealizirii altor descoperiri. Inainte de a-gi forma o pirere defi-nitivi, cititorul ar trebu{ di consulte gi alte surse de increderegi si tragi, in cele din urmi, propriile sale concluzii. Autorul,editorul 9i alte persoane asociate cu aceasti carte nu suntresponsabile pentru nicio decizie luati de cititori pebazainformagiei, continutului qi ideilor prezentate in paginile ei.

Multumiri

li sunt deosebit de recunoscitorlui Grzegotz Poplawski, care

m-a invitat si particip la o conferinli la Vargovia, in Polonia,

la 29 mai 2011, pe care a organizat'o, Cartea aceasta este rodulcomunicirii prezentate de mine acolo.

Alicia Schoch, mama mea, a fost impresionati de acest

manuscris, pe care l-a citit in intregime inainte si treaci pe

nea$teptate in nefiinli la 2 aprilie 20t2. Ar fi o neglijengi de

neiertat si nu-mi exprim recunoqtinla pentru viafa ei plinide iubire gi sprijin, la fel ca pentru iubirea gi sprijinul de

care continui si mi bucur din partea minunatului meu tati,Milton R. Schoch.

Cum ag fl putut reftiza? Ambasadorul chilian (Jean-PaulTarud-Kuborn) in Emiratele Arabe Unite, care ne-a devenitprieten cAnd am participat la prima Conferinfi Internafionalide Studii Antice din Dubai (Emiratele Arabe Unite), din29 qi 30 noiembrie 2008, ne-a invitat pe mine qi pe Katie(Catherine E. Ulissey, pe atunci logodnica mea) nu numaisi-l vizitim pe el 9i familia lui in Santiago, ci gi si-l insolimintr-o scurti expedifie pe Insula Pagtelui (care a fost terito-riu chilian de la anexarea sa, in 1888). Si fiu sincer, gAndul

la cilitorie mi-a stArnit ceva emofii. Pe de o parte, aceastibucifici de pimint este practic sinonimi cu misterele antice,cirora in ultimii douizeci de ani le-am dedicat cea mai mare

parte a viefii, explorindu-le pe tot globul, din Egipt pAni inPeru gi Japonia. Insula Pagtelui se afla cu siguranfi pe listalocurilor pe care trebuia si le vid. Pe de alti parte, pentru o

excursie atit de scurti trebuia si cilitorim o lungi distanfi;planul era si petrecem pe insuli doar gaptezeci gi trei de ore.

Ce ag fl putut face intr-o perioadi atAt de scurti de timp? DarKatie m-a convins ci ar trebui si profitim de ocazie. Aga ciam decis si mergem. Privind retrospectiv, acele ;aptezeci 9itrei de ore petrecute pe Insula Paqtelui mi-au schimbat vialain mai multe privinle!

Ceea ce m-a atras pe mine la Insula Paqtelui a fost indepir-tarea sa, cici binuiam ci acolo arputea si se pistreze tradiliiantice care in alte pir,ti s-au pierdut sau au fost transformatede contacte gi cuceriri. Aparent izolatd de restul lumii de

secole sau chiar milenii - pozilionati in Pacificul de Sud la

peste 2 000 km de cea mai apropiati insuli locuiti - aceastibucdfici triunghiulari de pimAnt (de numai 24,6km lungimegi de 12,3 km lilime) nu a fost cunoscuti de occidentali pAnice exploratorul olandez Jacob Roggeveen nu azint-o inZiuade Pagte a anului 1722.tnlnsula Pastelui se afli sute de capeteqi busturi gigantice din piatri, cunoscute dreptmoai, care oimpodobesc. Este, de asemenea, sursa unor misterioase carac-tere nedescrifrate incizate pe bucifi de lemn; cunoscuti dreptscrierea rongorongo, s-au pistrat numai weo 24 de tibligegi obiecte originale (cum ar fi un big de lemn inscrip,tionat),imprigtiate astizi in muzee din intreaga lume. Pini acum ne-descrifrate deqi, cum voi discuta pe parcursul cir,tii, s-au ficutdiferite incerciri elegante, au fost una dintre cele mai marienigme ale lingvisticii. M-am intrebat daci nu cumva moai qitextele rongorongo pistreazi un fel de mostenire, un anumittip de mesaj, din Antichitatea timpurie?

in seara de 28 decembrie 2009, eu gi Katie ne-am imbar-cat intr-un avion spre Miami, iar de la Miami am zburat laSantiago, in Chile. La sosirea noastri la Santiago, a doua zi dedimineali, ambasadorul gi solia lui (Valentina Troni) ne-auintAmpinat la aeroport. Inifial am convenit ci vom locui acasila ei gi la familia lor, dar, pentru ci gi al,ti membri ai familiei se aflau in oraq, am fost gizdui,ti in mod elegant ln casaunui prieten, de;i s-au scuzat pAni la exagerare pentru acestinconvenient. S-a dovedit a fi cel mai fericit inconvenient alnostru, cici prietenul lor (care a devenit in foarte scurt timpgi prietenul nostru) era niscut in Insula Pagtelui (Rapa Nui),un artist care locuieste acum la Santiago, gi, mai mult, tatilsiu (care se intAmpla si se afle in viziti chiar atunci si care,lucru necunoscut noui, avea si cilitoreasci impreuni cu noipe Insula Pagtelui) era fost guvernator al insulei.

Am petrecut citeva zile ficdnd excursii in Muntii Anzi saula periferiile oragului Santiago, asimilAnd cu nesal informatiiprivind traditiile Insulei Pagtelui. Eu gi Katie ne pregitiserimdeja in cursul lunilor anterioare devorAnd gi digerAnd toatecirtile gi literatura referitoare la insuli pe care am putut punemAna; eram hotirdli si valorificim experienfa la maximum.

fil crvruzelreurrxrA

Deosebit de interesanti mi s-a pirut coleclia de sute de fo-tografii vechi pe cate gazda noastri ne-a aritat-o, conlinAndmulte dintre moai qi alte structuri de piatri strivechi inaintede restauririle lor moderne. Printre fotografii se aflau, de ase-

menea, numeroase schile gi desene ce ilustrau viafa pe insulidintr-o perioadi indepirtati. Din punct de vedere gtiingiflc, oastfel de documentare este neprefuiti.

ln ajunul Anului Nou am participat, impreuni cu Katie,la un fantastic bal mascat gdzdrtitde mama ambasadorului(care ne-a insofit in expedilia pe Insula Pagtelui, impreuni cu

alfi prieteni gi membri ai familiei). Ziua de Anul Nou a fostun moment de relaxare gi tonifiere pentru zilele care urnau.SAmbitd, 2 ianuarie, inzori, am plecat citre aeroportul dinSantiago, de unde am luat avionul. Dupi ce am cilitorit cinciore deasupra maiestuosului Pacific, am aterizat pe InsulaPagtelui pe la 1:00 p.m. ora loca1i.

Urmitoarele trei zile qi ceva au fost nemaipomenite,nebunegti gi minunate. O cilitorie cu covorul fermecat,dupi cum ii place lui Katie si spuni. RevizAnd in minte sau

uitAndu-mi la miile de fotografii pe care le-am ficut, nu gtiucum am putut asimila atat de mult. Am stribitut insula de la

un capit la celilalt folosindu-ne de un mic autobuz particular,sub indrumarea unui alt fost guvernator, care se intAmpla sifie un arheolog nativ remarcabil. Statuile moai gi ahu (platfor-mele pe care au fost ridicate unele dintre moai) au fost chiargi mai incredibile gi mai uimitoare decAt mi-am imaginat ci-tind despre ele sau privind fotograflile. Am invifat de-a lungultimpului ci nimic nu poate inlocui lucrul adevirat - o lecfiereactualizati continuu in flecare cilitorie pe care am ficut-o,fie intr-o zoni noui (aga cum era pentru mine Insula Pagteluipe atunci), fie intr-un vechi teritoriu familiar (aga cum imi paracum unele pdrli ale Egiptului, dupi atit de multe celetoriiacolo). Dar nu m-au izbit numai moai, care sunt doar o parte

a peisajului, a complexului primitiv al Insulei Pagtelui. M-au

uimit carierele de piatri din care moai au fost sculptate, nu-

meroasele petroglife (inscripfii in piatri, multe reprezentand

,,oameni pasire" stranii), clidirile din piatri joase qi indesate

(,,case" descoperite in satul de piatri gi centml ceremonialdin Orongo, la capitul sud-vestic al insulei), piatra sfericicunoscuti drept buricul lumii, pegterile naturale descoperitepe tot cuprinsul acestei insule vulcanice, chiarvechile crate-re vulcanice gi, desigur, inexplicabila scriere rongorongo. inmulte privinfe a fost prea mult de digerat in trei zile, aga ci amasimilat totul, absorbind. Mi-am spus ci voi incerca mai tArziusi le deslugesc sensul.

Cici incercarea de a lngelege lumea imi di imboldulesenfial. lncerc si nu accept cu grabi qi necritic rispunsuri co-mode. Studiind asa-numitele mistere antice, am descoperit ciuneori nu sunt chiar atAt de misterioase, aga cum se intAmplicAnd informafiile sunt gregit interpretate (gi, ca si o spunemdirect, uneori este vorba de pur fals), in vreme ce in alte cazrtriexplicaliile convenlionale gi opiniile acceptate nu fac decdt siascundi gi si puni in umbri adeviratele mistere.

De fapt mi se pare ci ultima situape se petrece cel maiadesea, de exemplu, atunci cAnd cei interesali cred ci trebuiesi pistreze statu quo-ul (vom analiza acest subiect in paginilecare urrneazi). in cazul Insulei Pagtelui, mi-a devenit limpe-de destul de repede ci explicaliile arheologice standard - ciinsula a fost colonizati pentru prima dati acum aproximativ1 500 de ani de polinezieni, care au ridicat moai, au sculptatpetroglifele, au construit casele din piatri qi, ficAnd aceas-ta, au devastat ecologic mica lor insuli, astfel incitin7722europenii au intilnit o populagie sirmani gi siriciti - eraufundamental greqite.

Sunt un geolog cu experienfi (am susfinut doctoratul ingeologie qi geoflzici la Universitatea din Yale in 1983) si,studiind gradele variate de alterare 9i eroziune si nivelul desediment acumulat in jurul moai (unele dintre cele excavate aufost ingropate de aproape 6 m de sediment), am ajuns foarterepede la convingereaci povestea clasici era cel putin impro-babili. Nivelele superioare de sediment din jurul anumitormoai sugerau o vArsti mult mai mare decit 1 500 de ani. $i careera scopul caselor de piatri joase, ingrimidite, care se asemi-nau straniu de mult cu ni$te buncire moderne sau adiposturi

[ 181 crvnrz^tlrlurrerA

pribugite? De ce, ocazional, ocupau indigenii peqterile natura-lc ale insulei? $i ce era cu povegtile despre uriaqii care au locuitinsula in wemurile de demult? $i, poate lucrul cel mai misteri-os dintre toate, care era semnificalia textelor rongorongo?

Acestea sunt intrebirile pe care eu ;i Katie ni le-am pus intimp ce exploram insula qi la care nu aveam niciun rispuns.(Voi discuta despre toate aceste subiecte mai tArziu in aceas-

ti carte.) Un lucru era sigur insi, si anume ci unele dintrecxplicaliile convenfionale nu erau foarte convingitoare. De

cxemplu, era sculptarea de moai, poate in aparenfi o parte

a cultului strimo;ilor, era oare doar o activitate niscocititle cipetenii gi lideri cu scopul de a line populalia ocupate 9il'criciti, de a coagula elementele societilii gi de a evita tulburi-rile sociale? Era scrierea rongorongo doar o imitagie indignitle secol al XVIII-lea a scrisului european? Daci lucrurile ar

li stat intr-adevir astfel, atunci textele rongorongo aveau o

vcchime de doar cAteva secole gi o semnificafie foarte vagi - o

incercare copilireasci a ,,primitivilor" de pe Insula Pagtelui

de a-i imita pe occidentalii superiori. Dar daci insularii erau

paznicii gi pistritorii unor comori antice? Arheologii occiden-

tali convenSonali qi omologii lor localnici de formalie vesticiinlituri cu repeziciune o astfel de idee (care, dupi pirerea

mea, inalli statutul insulei) ca fiind o simpli fantezie.Pe ldngi explorarea minunilor arheologice ale Insulei

l)agtelui, ne-am bucurat cit am putut de mult, in trei zile, de

ambianfa locali moderni gi tradifionali. Am avut onoarea

de a-l intdlni pe guvernatorul actual. Am asistat la un spec-

tacol de dans ,,tradifional" (la drept vorbind, nici nu gtiu cat

dc tradifional era, cici mare parte a culturii indigene a fosteradicati de contactul cu europenii qi de atunci incoace a totfost reconstituite pe baza unor modele polineziene de import).La masi am fost servifi cu mAnciruri din partea locului' Aminchiriat o barci cu motor gi ne-am plimbat de-a lungul coastei

insulare. Am reuqit chiar si ajung, muiat de valurile puternice

ale Paciflcului, la o insuliji apropiatd de coasta insulei princi-pale. Doream si vid cu ochii mei imaculatele roci vulcanice 9io peqteri striveche pistrati pe acolo.

CAt despre mine, m-am cisitorit cu Katie pe InsulaPa;telui - de doui oril in dupi-amiazazilei de luni, 4 ianua-rie 2010, in prezenfa ambasadorului, a doi fogti guvernatorigi a celui mai bitrAn indigen, ne-am unit destinele in timpulunei ceremonii civile desfigurate la biroul guvernamentalchilian de pe Insula Pagtelui. Dupi aceea am plecat sirvizi-tim gi mai multe moai gi situri arheologice. in seara aceea

ne-am cisitorit din nou, de data aceasta intr-o ceremonietradilionali locali condusi de cel mai bitrAn indigen careparticipase si la ceremonia civili. Am primit cu imprumutcostume tradigionale impodobite cu pene. Pielea 9i felelenoastre au fost decorate cu vopseluri, unele ficute din mAlulgi mineralele insulei, iar pe cap ni s-au pus coroane din pene.Mi s-a ingiduit si port o pelerini striveche din scoarfi de co-pac, pistrati de cinci generafii pentru astfel de ocazii. Ne-amcisitorit desculli, a$a cum am visat dintotdeauna, in contactdirect cu PimAntul, PimAntul nostru, sub cerul liber, legafide cosmos. Cum nu cunoagtem limba locali, nu am inlelesniciun cuvAnt din intreaga ceremonie, dar semniflcalia ei aajuns cumva la noi. Dupi aceea a fost dati in cinstea noastrio petrecere. A fost o experienfi magici. Vom fi intotdeaunarecunoscitori pentru ospitalitatea si inimile largi cu care amfost intAmpinafi. Am avut onoarea unici de a fl fost primulcuplu cisitorit in Rapa Nui in anul2010.

Marji dimineafa, in ultima noastri ziacolo, am vizitat ElMuseo Antropol6gico Padre Sebasti6n Englert, unde suntgizduite numeroase artefacte fantastice de pe insula ;i, a9

adiuga, intru cAtva inexplicabile, inclusiv o mici statuie defemeie ciudati, cu chip de extraterestri, ciopliti in bazalt.Mai tArziu, cu bagajele deja ficute, am plecat la aeroport ca

si prindem zborul de ora 14:00 citre Santiago. Ajungi acolo,ne-am imbarcat intr-un zbor citre NewYork, de unde, dinnou, am luat un ayiorf citre Boston, Massachusetts, gi amajuns acasi la 6 ianuarie 2010.

A fost o cilitorie niucitoare gi rodnici. Eram fericili, darobosili. Pe drumul de intoarcere in SUA, in avion, nu aveamnicio indoiali ci aceasti excursie meritase tot efortul. Katie

t rol cvrLrzATrAUrrArA

avusese dreptate cAnd insistase si mergem. Dar abia dupi ce

am revenit acasi mi-am dat seama cdt de valoroasi fusese de

fapt. Nu numai ci ne cisitoriserim intr-unul dintre cele mai

exotice locuri de pe PdmAnt, cu o ceremonie indigeni auten-

tici, nu numai ci vizusem cu ochii mei mistere arheologice

strivechi, dar cele 73 de ore petrecute pe Insula Pagtelui m-au

ajutat se cristalizez gi si reaprind doui decenii de cercetare a

zorilor gi apusului civilizaliei antice. Imaginea de ansamblu

mi s-a creat la doui siptimAni dupi intoarcerea de pe Insula

Pagtelui pornind de la o observalie simpli, dar profundi de-a

lui Katie.intr-o seari, cu mintea inci frimAntati de tot ceea ce

vizusem pe Insula Pagtelui - 9i uimiti de veritabilele enigme,

gi dezgustati de explicaliile convenlionale (sau mai degra-

bi de nonexplicalii) -, Katie mi-a sugerat si revid un filmintitulat Symbols of an Alien Sky (Talbott 2OO9;vezi gi Talbottqi Thornhill 2005). intr-o secvenfi a fllmului se discuta opera

lui Anthony L. Peratt, specialist in fizica plasmei, asociat al

Laboratorului Nalional Los Alamos din New Mexico, interesat

cle petroglifele antice (Peratt 2003)' Cunogteam deja lucriri-lc lui Peratt gi il gi intAlnisem la o conferinli cu mulli ani inurmi. Pe scurt (vom reveni mai tArziu asupra operei sale incletaliu), Peratt observase ci multe petrogrife descoperite inlume par si inregistreze forme care ar fi putut si fie vizutepe cer in cazul unei explozii solare majore - o descircare de

plasmi (particule ionizate gi fenomenele electrice gi magne-

tice asociate) - i, wemurile antice. Daci Soarele ar emite o

minge uriagi de plasmi citre noi, faptul ar avea consecinle

clramatice pentru Pimdnt, inclusiv pentru viafi 9i omenire,

cici suprafafa planetei ar fi literalmente prejite de curenliiclectrici. Nimic de acest fel nu a fost vizut in perioada moder-

ni, de;i descircirile mici de plasmi, cunoscute drept fluxuricle masi coronali (FCM), sunt o trisituri obiqnuiti a Soarelui

modern. Ca geolog insi, sunt congtient ci in trecut Soarele

a avut perioade cu o activitate mult mai intensi, incluzindsfArgitul ultimei ere glaciare (aproximativ 9700 i.Hr.)' Peratt

gi colegii sii postulaseri o explozie solari majori in cele mai