Cei Cinci Purcelusi Agatha Christie

7/22/2019 Cei Cinci Purcelusi Agatha Christie

http://slidepdf.com/reader/full/cei-cinci-purcelusi-agatha-christie 1/108



Agatha ChristieCei cinci purceluşi

INTRODUCERE

Carla LemarchantHercule Poirot privi cu interes şi apreciere spre tânăra femeie care fusese poftită în

cameră. Nu fusese nimic special în legătură cu scrisoarea trimisă de ea. Era pur şi simplu o

cerere pentru o întâlnire, fără nici un fel de aluie la ceea ce se afla în spatele acesteisolicitări. ! epistolă scurta şi în stil de afaceri. "oar fermitatea scrisului de mână al Cariei#emarchant indica faptul că era vor$a despre o femeie tânără.

%i acum, iată că ea se afla aici, în carne şi oase& o tânără înaltă, veltă, a$ia trecuta dedouăeci de ani. 'ipul de femeie pe care cu siguran(ă o priveşti şi a doua oară. )eşminteleîi erau de calitate, o haină $ine croită şi o fustă scumpe şi $lănuri de lu*. Capul avea o

poi(ie mândră, fruntea înaltă, nasul micu( şi $ăr$ia hotărâtă. Părea să fie plină de via(ă.

Această vitalitate, mai degra$ă decât frumuse(ea ei, ieşea în eviden(ă.+nainte de sosirea ei, Hercule Poirot se sim(ise $ătrân... acum se sim(ea reîntinerit...

viu... alert+n timp ce se apropia ca s-o salute, îi o$servă ochii de un cenuşiu-închis studiindu-l cu

aten(ie. Era foarte concentrată.emeia se aşeă şi acceptă (igara pe care i-o oferi el. "upă ce i-o aprinse, stătu un minut,

două, fumând, privindu-l în continuare cu acea căutătură serioasă şi gânditoare.Poirot spuse cu $lânde(e&- "a, chiar tre$uie luată o deciie, nu-i aşa/'ânăra tresări.- Poftim/)ocea ei era atrăgătoare, cu o notă gravă a$ia percepti$ila, dar plăcută.- +ncerca(i să vă hotărâ(i dacă sunt un escroc sau omul de care ave(i nevoie, nu-i aşa/- Ei $ine, da... Ceva de genul ăsta, spuse ea âm$ind. )ede(i, domnule Poirot, nu... nu

arăta(i chiar aşa cum mi-am imaginat eu.- %i sunt $ătrân, nu-i aşa/ 0ai $ătrân decât v-a(i imaginat/- "a, şi asta. Eită. 1unt sinceră, să şti(i. )reau... tre$uie să am... tot ceea ce e mai $un.- i(i pe pace, o asigură Hercule Poirot. Chiar sunt cel mai $un.- Nu sunte(i deloc modest... o$servă Carla. !ricum ar fi, înclin să vă cred pe cuvânt.Poirot replica, liniştit&- Nu e nevoie doar de o încordare a muşchilor, să şti(i. Nu tre$uie să mă aplec şi să văd

ce fel de amprente găsesc, să culeg chiştoacele de (igară şi să e*amine cio$urile de sticlă.E destul să stau în scaunul meu şi să gândesc. 2sta îşi apăsă uşor cu degetele capul înformă de ou ăsta e cel care func(ioneaă

- %tiu, spuse Carla #emarchant. 'ocmai de aceea am venit la dumneavoastră. )reau,şti(i, să face(i ceva ieşit din comun

- Asta, aprecie Hercule Poirot, suna foarte promi(ător.! privi apoi încura3ator.Carla #emarchant inspiră adânc.- Numele meu, spuse ea, nu este Carla. Este Caroline. #a fel ca şi cel al mamei mele.

Am fost $oteată după ea. 1e opri pentru o clipă. %i, deşi mă preint #emarchant... de fapt,mă numesc Crale.

runtea lui Hercule Poirot se încre(i pentru o clipă, de perple*itate.- Crale... parcă-mi amintesc.'ânăra spuse&



- 'atăl meu a fost pictor... un pictor destul de cunoscut. 4nii spun chiar că a fost un pictor mare. %i eu cred că a fost.

- Am5as Crale/ între$ă Hercule Poirot.- "a. 'ânăra se opri, apoi continuă& %i mama mea, Caroline Crale, a fost 3udecată pentru

asasinarea lui- Aha, spuse Hercule Poirot, acum mi-aduc aminte... dar numai vag. Eram în străinătate

la acea vreme. %i a trecut ceva timp.- %aispreece ani, preciă fata. !$ra3ii îi erau acum palii şi ochii îi ardeau. +n(elege(i/

A fost judecată şi condamnată... N-a fost spânurată, pentru că au avut sena(ia c-ar e*istacircumstan(e atenuante... aşa că sentin(a a fost comutată în închisoare pe via(ă. "ar a muritla doar un an după proces. +n(elege(i/ 1-a terminat totul... încheiat... pe vecie...

- %i, prin urmare/ rosti încet Poirot.ata care se preentase ca fiind Carla #emarchant îşi apăsă palmele una de cealaltă.

)or$i rar şi cu paue lungi, dar accentuând în chip ciudat fiecare cuvânt.- 're$uie să în(elege(i... e*act... unde apar şi eu în poveste. Aveam cinci ani la vremea

la care... s-a întâmplat totul. Eram prea mică pe-atunci ca să ştiu ceva despre ce se-ntâmpla.+mi amintesc de mama şi de tatăl meu, desigur, şi-mi amintesc c-am plecat foarte $rusc deacasă... şi-am fost dusă la (ară, de unde-mi amintesc porcii şi de-o nevastă dolofană şicumsecade de fermier... şi toată lumea se purta frumos cu mine acolo... şi-mi amintesc,

foarte clar, cum toată lumea mă privea ciudat... toată lumea... îmi arunca priviri pe furiş.%tiam, desigur, aşa cum ştiu to(i copiii, că era ceva în neregulă... dar nu ştiam e*act ceanume. %i după aceea am plecat pe un vapor... a fost foarte incitant... a durat ile întregi, iarapoi am fost în Canada şi unchiul 1imon m-a luat, şi am stat în 0ontreal cu el şi cu mătuşa#ouise, şi atunci când l-am între$at de mami şi de tati mi-au spus că vor veni şi ei curând.%i apoi... şi apoi cred c-am uitat... doar că, într-un fel, eu ştiam că ei sunt mor(i, fără să-miamintesc e*act dacă mi-a spus cineva asta. Pentru că, pe-atunci, de3a nici nu mă maigândeam la ei. Eram foarte fericită, să şti(i. 4nchiul 1imon şi mătuşa #ouise se purtaufoarte frumos cu mine, eu mergeam la şcoală şi aveam foarte mul(i prieteni, aşa că uitasemcă avusesem odată şi un alt nume în afară de #emarchant. )ede(i dumneavoastră, mătuşa#ouise îmi spusese că acela era numele meu în Canada, şi asta mi se păruse o e*plica(ie

plaui$ila... era numele meu canadian... dar, aşa cum am mai spus, până la urmă am şi uitatc-am avut vreodată un alt nume. +şi ridică $ăr$ia cu un gest sfidător şi adăugă& 4ita(i-vă lamine. A(i spune - nu-i aşa/ -, dacă m-a(i întâlni pentru prima dată& 67ată o fată care n-are dece să-şi facă gri3i6. Am $ani, sănătoasă sunt, arăt suficient de $ine încât să fiu plăcuta

privirilor, mă pot $ucura de via(ă. #a douăeci de ani, nu era nici o fată pe lumea asta cucare să fi vrut să fac schim$. "ar de3a, şti(i, începusem să pun între$ări. "espre părin(iimei. Cine au fost şi ce-au făcut/ %i aveam să aflu până la urmă... 1-a întâmplat până laurmă să-mi spună adevărul. Când am împlinit douăeci şi unu de ani. Au fost nevoi(i,

pentru c-am primit propriii $ani atunci. %i apoi, şti(i, mai era şi scrisoarea. 1crisoarea lăsatăde mama mea, înainte să moară.

E*presia fetei se schim$ă, chipul devenindu-i şi mai palid. !chii nu mai păreau arători,erau două puncte ine*presive. Continuă&- Atunci am aflat eu adevărul. Că mama mea fusese condamnată pentru crimă. A fost...

ori$il. 1e opri pentru câteva clipe. 0ai e un lucru pe care tre$uie să vi-l mărturisesc. Eramlogodită. Au spus că tre$uie să aştept... că nu mă puteam căsători până când nu împlineamdouăeci şi unu de ani. %i, atunci când am aflat totul, am în(eles şi de ce.

Poirot se foi pe scaun şi vor$i pentru prima dată. +ntre$ă&- %i care a fost reac(ia logodnicului dumneavoastră/- A lui 8ohn/ #ui 8ohn nu i-a păsat. A spus că nu conta deloc... nu pentru el. El şi cu

mine eram 8ohn şi Carla... iar trecutul nu conta. 1e aplecă pu(in în fa(ă. +ncă mai suntemlogodi(i. "ar, oricum, după cum vă da(i seama, mai conteaă. Conteaă pentru mine. %i

conteaă şi pentru 8ohn... Nu trecutul conteaă pentru noi... ci viitorul. ata îşi încleşta pumnii. )rem copii, şti(i. Amândoi vrem copii. %i nu-i putem vedea cum cresc cu teama-nsuflet.



- Nu vă da(i seama că prin trecutul tuturor au e*istat la un moment dat violen(e şirăută(i/ remarcă Poirot.

- Nu în(elege(i. Aşa şi este, desigur. "ar de o$icei lumea nu cunoaşte aceste detalii. Noile ştim. Este ceva care ne priveşte. %i, uneori... l-am văut pe 8ohn privindu-mă. Aşa, o

privire scurtă... doar o ocheadă. "ac-am fi căsători(i şi ne-am certa... şi l-aş vedea privindu-mă... şi punându-şi întrebări?

- Cum a fost omorât tatăl dumneavoastră/ între$ă Hercule Poirot.)ocea Cariei se aui limpede şi hotărâtă.

- A fost otrăvit.- +n(eleg, ise Hercule Poirot.4rmă o perioadă de tăcere.Apoi fata adăugă, cu o voce calmă, aproape într-o doară&- 1lavă Cerului că sunte(i atât de reona$il. )ede(i că într-adevăr conteaă... şi ce

implica(ii are. Nu încerca(i să masca(i totul şi să-mi spune(i vor$e înduioşătoare.- +n(eleg prea $ine, confirmă Poirot. Ceea ce nu în(eleg este ce dori(i de la mine?

Carla #emarchant rosti cu simplitate&- )reau să mă căsătoresc cu 8ohn. %i asta o să şi fac %i vreau să am cel pu(in două fete

şi doi $ăie(i. %i dumneavoastră o să face(i ca toate astea să fie posi$ile.- )re(i să spune(i... ca dori(i să vor$esc eu cu logodnicul dumneavoastră/ A, nu, ceea ce

spun eu este o idio(enie "umneavoastră sugera(i ceva cu totul diferit. 1pune(i-mi ce-ave(iîn minte.

- Asculta(i, domnule Poirot. %i în(elege(i asta... să în(elege(i foarte clar. )ă anga3e săinvestiga(i un ca de crimă.

- )re(i să spune(i...- "a, vreau să spun. 4n ca de crimă este un ca de crimă, chiar dacă a avut loc ieri sau

acum şaispreece ani.- "ar, draga mea domnişoară...- Aştepta(i, domnule Poirot. N-a(i în(eles totul încă. 0ai este un element foarte

important.- "a/- 0ama mea era nevinovată, declară Carla #emarchant.Hercule Poirot îşi frecă nasul şi murmură&- Ei $ine, evident, în(eleg că...- Nu e vor$a despre sentimente. E vor$a despre scrisoarea ei. A lăsat-o pentru mine

înainte să moară. 're$uia să-mi fie dată atunci când aveam să împlinesc douăeci şi unu deani. A lăsat-o doar pentru un motiv& ca să fiu sigură. Asta era tot ce era scris acolo. Ca nufăcuse ea asta... că era nevinovată... că puteam fi pentru totdeauna sigură de asta.

Hercule Poirot privi gânditor către chipul tânăr care se uita la el cu atâta sinceritate.1puse încet&

- Tout de meme1...

Carla âm$i.- Nu, mama mea nu era aşa )ă gândi(i c-ar putea fi o minciună... o minciunăsentimentală/ 'ânăra se aplecă înainte. Asculta(i, domnule Poirot, sunt unele lucruri pecare copiii le ştiu foarte $ine. +mi amintesc de mama mea... este o amintire înce(oşată,desigur, dar îmi amintesc destul de $ine ce fel de persoană era. Nu spunea minciuni...minciuni sentimentale. Chiar dacă un lucru te putea răni, ea avea întotdeauna să-l spună. Cadentiştii sau ca spinii care-(i intră-n deget... chestii de genul ăsta. Adevărul era... un impulsnatural pentru ea. Nu eram, cel pu(in nu cred, foarte ataşată de ea... dar aveam o încrederene(ărmurita în ea. încă am şi acum "acă spune că nu mi-a ucis tatăl, atunci chiar nu l-aucis Nu era genul de persoană care să scrie cu solemnitate o minciună, mai ales că ştia căavea să moară.

+ncet, aproape neîncreător, Hercule Poirot îşi înclină uşor capul.Carla continuă&

1 'otuşi - în lim$a franceă, în original 9n.tr.:



- "e aceea e $ine ca eu să mă căsătoresc cu 8ohn. Eu ştiu că e-n regulă. Dar el nu ştie.

El simte că e normal ca eu să cred că mama mea a fost nevinovată. 're$uie ca situa(ia săfie clarificată, domnule Poirot. %i dumneaoastră ve(i face asta

Hercule Poirot spuse rar&- Chiar dacă acceptăm că tot ceea ce spune(i este adevărat, mademoiselle, au trecut

şaispreece aniCarla #emarchant răspunse&- !, desigur )a fi foarte dificil! Nimeni în afara dumneaoastră nu poate face asta

+n ochii lui Hercule Poirot apăru o licărire pentru o clipă. 1puse&- +mi oferi(i cea mai mare încredere, "ein?

Carla ise&- Am auit multe despre dumneavoastră. "espre lucrurile pe care le pute(i face. "espre

felul cum le-a(i făcut. )ă intereseaă psihologia, nu-i aşa/ Ei $ine, asta nu se schim$ă cutimpul. #ucrurile tangi$ile nu mai sunt... mucurile de (igară, urmele de paşi şi iar$a culcată.

Nu mai ave(i cum să le căuta(i. "ar pute(i să revede(i toate elementele caului şi, poate, săvor$i(i cu oamenii care erau acolo în acele momente... to(i încă mai sunt în via(ă... şi apoi...şi apoi, aşa cum a(i spus acum, pute(i să vă lăsa(i pe spate pe scaunul dumneavoastră şi să

gândi#i. $i e#i şti ce s-a petrecut cu adeărat...

Hercule Poirot se ridică în picioare. Cu o mână îşi mângâia musta(a. 1puse&- %ademoiselle& sunt onorat Nu ve(i regreta că a(i avut încredere în mine. )oi investiga

caul acesta. )oi cerceta evenimentele care s-au petrecut acum şaispreece ani şi voi aflaadevărul.

Carla se ridică şi ea. !chii îi străluceau. "ar spuse numai atât&- oarte $ineHercule Poirot ridică un deget arătător cât se poate de elocvent.- ! clipă Am spus că voi afla adevărul. N-am nici o idee preconcepută, în(elege(i. Nu

accept asigurările dumneavoastră despre nevinovă(ia mamei. "acă a fost într-adevărvinovata... e" bien& atunci ce se va întâmpla/

Carla îşi înăl(ă din nou capul cu mândrie.- 1unt fiica ei. )reau adeărul!

Hercule Poirot spuse&- En aant 1 & atunci "eşi nu asta ar tre$ui să spun. "impotrivă. En arriere'...

1 înainte - în lim$a francea, în original 9n.tr.:2 înapoi - în lim$a francea, în original 9n.tr.:



CARTEA I



CAPITOLUL ICONSFĂTUIREA CU PARTEA APĂRĂRII

- "acă-mi amintesc despre caul Crale/ între$ă 1ir 0ontague "epleach. "esigur +miamintesc chiar foarte $ine. ! femeie foarte atrăgătoare. "ar deechili$rată, desigur. #ipsităde autocontrol.

77 privi pe Poirot dintr-o parte.

- Ce te determina să mă între$i despre acest ca/- 0ă intereseaă.- Nu este chiar o dovadă de tact, domnul meu, spuse "epleach, arătându-şi din(ii în

timp ce schi(a cele$rul 6âm$et de lup6, care avea reputa(ia de a e*ercita un efectînspăimântător asupra martorilor din $o*ă. N-a fost unul dintre succesele mele, ştii asta. N-am putut s-o scap.

- %tiu asta.1ir 0ontague ridică din umeri. Continuă&- "esigur, n-aveam la fel de multă e*perien(ă pe-atunci, fa(ă de cum am în preent.

'otuşi, cred c-am făcut tot ceea ce era omeneşte posi$il. Nu se pot face prea multe fărăcooperare. Am ob#inut comutarea într-o pedeapsă cu închisoarea. Am provocat asta, să ştii.

0ulte so(ii şi mame respecta$ile au semnat o peti(ie. A fost tratată cu multă compasiune.1ir 0ontague se lăsă pe spate, întinându-şi picioarele lungi. Chipul său căpătă o e*presieimpar(ială, evaluatoare. "acă l-ar fi împuşcat, sau chiar dacă l-ar fi în3unghiat... aş fi pledat

pentru omor din culpă. "ar otravă... nu, cu otrava nu po(i să te 3oci. E complicat... foartecomplicat.

- Care a fost apărarea/ între$a Hercule Poirot.%tia de3a, pentru că citise iarele de atunci, dar nu

vedea nimic râu în a părea complet ignorant în fa(a lui 1ir 0ontague.- A, sinucidere 1ingurul lucru pe care-am fi putut mia. "ar n-a fost o idee prea $ine

primită. Crale, pur şi simplu, nu era genul acela de om Nu l-ai cunoscut deloc, $ănuiesc. Nu/ Ei $ine, era un tip foarte 3ovial, foarte plin de via(ă. 4m$la cu multe femei, $ea mult...tot tacâmul. Cădea uşor pradă poftelor trupeşti şi se $ucura de ele. Nu po(i convinge un

3uriu că un astfel de tip se putea aşea, calm, să-şi pună capăt ilelor. Nu se potriveşte, purşi simplu. Nu, mi-a fost teamă că aveam să pierd caul încă de la început. %i femeia n-avrut să cola$oree Am ştiut că o să pierdem imediat după ce a intrat ea în $o*a martorilor.

N-a luptat deloc. "ar asta este situa(ia... dacă nu-#i chemi clientul în $o*ă, 3uriul tragesingur concluiile,

- Asta a(i vrut să spune(i atunci când a(i afirmat că nu se pot face prea multe fărăcooperare/ îl între$ă Poirot.

- "esigur, dragul meu domn. Nu suntem magicieni, totuşi. 8umătate din $ătălieînseamnă impresia pe care acuatul i-o lasă 3uriului. Am cunoscut destule 3urii care au dat

verdicte împotriva părerii 3udecătorului. ;El a făcut-o, asta-i sigur6 - cam ăsta e punctul devedere. 1au& ;N-a făcut niciodată aşa ceva... nu-mi spune mie asta< Caroline Crale nicimăcar n-a încercat să se lupte.

- "e ce nu/1ir 0ontague ridică din umeri.- Nu mă între$a pe mine. "esigur, era foarte ataşată de tip. A fost devastată atunci când

şi-a revenit şi a conştientiat ceea ce a făcut. Nu cred că şi-a revenit în urma şocului.- Prin urmare, crede(i că era vinovată/"epleach păru destul de surprins. =eplică&- 2ăă... ei $ine, am creut că luăm asta ca pe un lucru sigur.- A recunoscut vreodată că era vinovată/

"epleach părea şocat.- "esigur că nu... desigur că nu. Avem codul nostru, să ştii. Nevinovă(ia este mereu...

ăăă... presupusă. "acă eşti atât de interesat, e păcat că nu mai po(i da de $ătrânul 0a5he>.Cei din familia 0a5he> au fost avoca(ii care m-au instruit. ?ătrânul 0a5he> (i-ar fi putut



spune mult mai multe decât mine. "ar uite... a trecut pe lumea cealaltă. 0ai este şi tânărul@eorge 0a5he>, desigur, dar el era doar un $ăie(el la vremea aceea. A trecut ceva timp, săştii.

- "a, ştiu. Am noroc că vă aminti(i atât de multe. Ave(i o memorie remarca$ilă"epleach păru flatat.- Ei $ine, mereu î(i aminteşti de principalele evenimente, să ştii. 0ai ales atunci când

capul de acuare este cel mai grav dintre toate. %i, desigur, caul Crale s-a $ucurat de foartemultă pu$licitate din partea presei. "estul interes pentru se* şi alte lucruri de acest gen.

ata acuată în acest ca era destul de greu de uitat. ! persoană de-a dreptul unică,credeam eu.- 0ă ve(i ierta dacă vă par prea insistent, spuse Poirot, dar mai între$ o dată& N-a(i avut

nici o îndoială cu privire la vinovă(ia lui Caroline Crale/"epleach ridică din nou din umeri.- 1incer... ca de la $ăr$at la $ăr$at... nu cred că încape vreo îndoiala. Ea a făcut-o, sunt

sigur.- Care erau doveile împotriva ei/- oarte evidente, asta e clar. 0ai întâi, avea un motiv. Ea şi Crale fuseseră ca şoarecele

şi pisica vreme de mul(i ani... un şir intermina$il de certuri. El avea mereu câte-o rela(ie cualtă femeie. Nu se putea a$(ine. Era acel gen de $ăr$at. Ea a suportat destul de $ine, una

peste alta. 7-a căutat mereu scue pe $aa temperamentului său... şi $ăr$atul chiar era un partener de nota ece, să ştii. 'oate operele lui urcaseră foarte mult ca pre(... enorm. Nu-mi place stilul acela de pictură, personal... lucruri cam urâte, dar are succes... nu încapeîndoială. Ei $ine, aşa cum am spus, mai e*istau pro$lemele astea cu alte femei, din când încând. "oamna Crale nu era genul care să sufere în tăcere. Aveau certuri nop(i întregi. +nsămereu se întorcea la ea, până la urmă. Aceste escapade ale lui au ieşit la iveală. "ar ultimalui aventură a fost cu totul deose$ita. Era o fată, să ştii. %i încă una foarte tânără. "edouăeci de ani. Elsa @reer, aşa o chema. Era singura fiică a unui producător dinorBshire. Avea $ani şi am$i(ie, şi ştia e*act ce voia. %i îl voia pe Am5as Crale. #-aconvins s-o pictee... nu făcea, în mod o$işnuit, portrete din societate - de genul& ;"oamna?linBet5 ?lanB în satin şi perle6 -, dar picta figuri. Cred că ma3oritatea femeilor nu ar fivrut să fie pictate de el... nu era deloc $lând cu ele "ar a pictat-o pe Elsa @reer, şi a sfârşit

prin a se îndrăgosti de ea destul de dravăn. El de3a mergea pe patrueci de ani, să ştii, şiera căsătorit de ceva vreme. Era tocmai copt ca să se facă de râs pentru o fetişcană. Elsa@reer a fost fetişcana. Era ne$un după ea, iar ideea lui era să divor(ee şi să se însoare cuElsa. Caroline Crale n-a suportat asta. #-a amenin(at. A fost auită de doi oameni spunândcă, dacă nu renun(ă la aventura cu fata aceea, îl omoară. %i chiar a vor$it serios în iua dedinaintea nefericitului eveniment, luaseră ceaiul împreună cu un vecin. El se ocupa cuier$urile şi medicamentele preparate în casă. Printre speciile de plante pe care le avea senumăra şi cucuta. 1-a vor$it mult despre ea şi despre proprietă(ile ei otrăvitoare. în iuaurmătoare, vecinul a o$servat că 3umătate din con(inutul sticlei de cucută nu mai era acolo.

%i-a anun(at fratele. Au mai găsit o sticlă aproape goală de cucută în camera doamnei Crale,ascunsă într-un sertar.Hercule Poirot se mişcă, stân3enit.- Altcineva ar fi putut s-o pună acolo.- ! A recunoscut în fa(a poli(iei că o luase ea. oarte pu(in în(elept, desigur, dar, în acel

moment, n-avea un avocat care s-o sfătuiască. Atunci când au între$at-o despre otravă, arecunoscut cu sinceritate că ea o luase.

- Cu ce scop/- A pretins că voise, de fapt, să se sinucidă ea cu otrava. N-a putut e*plica motivul

pentru care sticla era goală... nici cum se făcea că numai amprentele ei erau pe ea. Asus(inut că Am5as Crale se sinucisese, în(elege(i. "ar, dacă el ar fi luat sticla cu cucută pe

care o ascunsese so(ia în camera ei, atunci ar fi fost şi amprentele lui pe sticlă, pe lângă alefemeii.- !trava i s-a pus în $ere, nu/



- "a. Ea a scos sticla din frigider şi a dus-o 3os, unde picta el, în grădină. A turnat-o petoată şi l-a privit cum a $ăut întregul con(inut. 'oată lumea a plecat la prân şi n-a o$servatcă el n-a venit... de multe ori, el nu venea la mese. "upă aceea, ea şi guvernanta l-au găsitmort acolo. Povestea so(iei a fost că $erea pe care i-o dăduse ea fusese în regulă. 'eorianoastră a fost că el s-a sim(it deodată atât de vinovat şi a avut atâtea remuşcări, încât şi-aturnat singur otrava în $ere. 'otul era o prostie... chiar nu era genul acela de persoană %idovada amprentelor a fost cea mai covârşitoare dintre toate.

- Au fost găsite amprentele ei pe sticlă/

- Nu, n-au fost... numai ale lui... şi erau false. Ea a fost singură cu cadavrul, în timp ceguvernanta urcase să cheme un doctor. %i pro$a$il că a şters sticla şi paharul şi i-a apăsatmâna pe ele. A vrut să arate că nici nu manevrase sticla sau paharul, să ştii. Ei $ine, n-a(inut. ?ătrânul =udolph, care a fost procuror, s-a distrat cu asta& a demonstrat în instan(ă căun $ăr$at n-ar fi putut (ine sticla în acea poi(ie a degetelor "esigur, noi am încercat dinrăsputeri să demonstrăm c-ar fi putut... că mâna lui ar fi fost contorsionată în timp cemurea... dar, sincer vor$ind, n-am fost foarte convingători.

- Cucuta pro$a$il că fusese pusă în sticlă înainte ca ea să co$oare în grădină, o$servăHercule Poirot.

- N-a fost deloc cucuta în sticlă. "oar în pahar.Avocatul se opri - chipul lui masiv şi $ine conturat

îşi schim$ase e*presia - şi-şi întoarse $rusc capul.- Hopa, spuse el. 7a stai, Poirot, încotro te îndrep#i cu asta?

- în ca(ul în care Caroline Crale ar fi fost nevinovată, cum a a3uns cucuta aia în $ere/între$ă Poirot. Apărarea a sus(inut în acea vreme că Am5as Crale s-a sinucis. "ardumneavoastră îmi spune(i că un asemenea lucru nu era posi$il... şi sunt de acord cudumneavoastră aici. Nu era genul acela de om. Atunci, dacă nu Caroline Crale a făcut-o,altcinea a fost criminalul.

"epleach rosti, mai degra$ă scuipând cuvintele&- ir-ar să fie, omule, nu po(i să învii mor(ii 1-a terminat totul acum multă vreme.

"esigur că ea a făcut-o. Ai fi ştiut asta, dac-ai fi fost acolo, atunci. Era evident din felul încare se comporta. îmi închipui chiar că verdictul a venit ca o uşurare pentru ea. Nu erasperiată. Nici n-a avut emo(ii. A vrut doar să treacă prin proces şi să se termine o dată totul.! femeie foarte cura3oasă, sincer.

- %i totuşi, spuse Hercule Poirot, atunci când a murit, ea a lăsat o scrisoare care tre$uiasă-i fie transmisă fiicei sale, în care 3ura solemn că era nevinovată.

- Chiar îmi e*plic de ce a făcut asta, spuse 1ir 0ontague. "umneata sau eu am fi făcutla fel în locul ei.

- ata sus(ine că mama sa nu era genul care să mintă.- ata sus(ine... mda. Ce ştie ea despre asta/ "ragul meu domn Poirot, fata era foarte

mică la acea vreme. Cât avea/ Patru, cinci ani/ 7-au schim$at numele şi au trimis-o dinAnglia, undeva, la nişte rude. Ce poate ea să ştie sau să-şi amintească/

-

4neori copiii îi cunosc foarte $ine pe oameni.- Poate că aşa o fi. "ar nu e vala$il şi în acest ca. Normal că fata doreşte să creadă cămama ei n-a comis crima. #as-o să creadă asta. Nu-i face nici un rău.

- "ar, din nefericire, ea doreşte dovei.- "ovei conform cărora Caroline Crale nu şi-ar fi ucis so(ul/- "a.- Ei $ine, spuse "epleach, nu le va o$(ine.- Nu crede(i/aimosul .C.D îşi privi meditativ companionul.- 0ereu te-am considerat un om cinstit, Poirot. Ce-ai de gând/ încerci să faci $ani

folosindu-te de afec(iunea firească a unei fete/

- N-o cunoaşte(i. Nu este o fată o$işnuită. E o fată cu o mare tărie de caracter.- "a, îmi imagine că fiica lui Am5as şi a lui Caroline Crale ar fi aşa. Ce doreşte/

1 A$reviere uuală de la )ing*s +ounsel& consilier 3uridic al regelui, titulatură purtata de 3udecătorii, procurorii şi avoca(ii Coroanei ?ritanice 9n.tr.:



- "oreşte adevărul.- Hm, mă tem că adevărul va fi deamăgitor pentru ea. 1incer, Poirot, nu cred că e*istă

vreo îndoială în această privin(ă. Ea l-a ucis.- 0ă ve(i ierta, dragul meu prieten, dar tre$uie să mă conving singur de asta.- Ei $ine, nu ştiu ce altceva aş mai putea face eu. Po(i să citeşti ceea ce s-a scris în iare

despre proces. Humphre5 =udolph a fost din partea CoroaneiD. El a murit... să mă gândesc,cine era prote3atul lui/ 'ânărul ogg, cred. "a, ogg. Ai putea să stai de vor$ă cu el un pic.%i apoi, mai sunt şi oamenii care erau acolo în acea vreme. 1ă nu crei c-o să le facă

plăcere să-i între$i prea multe în legătură cu caul acesta, dar îndrănesc să spun c-o săo$(ii ceea ce vrei de la ei. "umneata eşti un diavol şiret.- A, da, oamenii implica(i. Este foarte important. )ă aminti(i poate şi cine erau/"epleach se gândi o clipă.- 1ă văd... a trecut mult timp. Numai cinci oameni erau cu adevărat implica(i, ca să ic

aşa... nu-i mai pun şi pe servitori la socoteală... câ(iva oameni destul de credincioşi şi învârstă, cam speria(i... şi care nu ştiau nimic despre nimic. Nimeni nu i-ar fi putut $ănui.

- 1unt cinci oameni, spune(i. Povesti(i-mi despre ei.- Ei $ine, era Philip ?laBe. 4n prieten $un de-al lui Crale... îl cunoştea de-o via(ă.

1tătea în casa lui, pe-atunci. El e încă în via(ă. îl mai văd din când în când. 1tă la 1t@eorges Hill. E $roBer la $ursă. 8oacă pe diverse pie(e şi de o$icei se descurcă din asta.

Are destul succes. Chiar se îngraşă un pic.- "a. %i cine urmeaă/- 0ai era fratele mai mare al lui ?laBe. 0oşier la (ară... un tip care stă mai mult prin

casă.Poirot se gândi instantaneu la o melodie. încercă s-o ignore. ,u tre$uia să se gândească

mereu la versuri de grădini(ă. Părea o$sedat de astfel de lucruri în ultima vreme. %i totuşi,melodia insista să-i revină în minte&

Purceluşul ăsta a plecat la pia(ă, purceluşul ăstaa rămas acasă...0urmură&- A rămas acasă... da/- El e cel despre care (i-am spus... cel pasionat de ier$uri şi de medicamente... un pic

chimist. Ho$$5-ul lui. Cum îl chema oare/ 4n nume mai literar... gata, mi-am amintit.0eredith. 0eredith ?laBe. Nu ştiu dacă mai trăieşte sau nu.

- %i cine mai urmeaă/- Cine/ Ei $ine, mai este şi sursa tuturor necaurilor. ata din ca... Elsa @reer.- ;Purceluşul ăsta a mâncat friptură6, murmură Poirot."epleach se hol$ă la el.- Chiar i-au dat friptură, asta-i clar, spuse el. A fost foarte am$i(ioasă. A avut trei so(i

de-atunci. A intrat şi a ieşit din tri$unalul pentru divor(uri foarte des. %i de fiecare datăcând a schim$at ceva, a fost în $ine. "oamna "ittisham... aşa o cheamă acum. "eschide

orice Tatler 1

şi o vei găsi.- %i ceilal(i doi/- 0ai era guvernanta. Nu-mi amintesc cum o chema. ! femeie drăgu(ă şi capa$ilă.

'hompson... 8ones... ceva de genul ăsta. %i mai era copila. 1ora vitregă a lui CarolineCrale. Pro$a$il că avea cam cincispreece ani pe vremea aceea. %i-a făcut un nume deatunci. 1apă după anumite lucruri şi merge în drume(ii te miri pe unde. Farren... aşa ocheamă. Angela Farren. ! tânără cam prime3dioasă, în preent. Am văut-o ilele trecute.

- Aşadar, nu e purceluşul care a plâns ;gui(-gui(-gui(6.../1ir 0ontague "epleach îl privi cam ciudat. 1puse sec&- Ar cam avea de ce să plângă aşa. E desfigurată, să ştii. Are o cicatrice foarte urâtă pe

un o$ra. Ea... ei $ine, o să aui totul despre asta, îndrănesc să afirm.

Poirot se ridică.- )ă mul(umesc A(i fost foarte ama$il. "acă doamna Crale nu şi-a ucis so(ul...

1 Cunoscuta revista $ritanică de societate, numită astfel după iarul fondat de =ichard 1teele, în anul DGI.!rientarea ei este spre ilustrarea tendin(elor din clasa aristocratică şi din cea înstărită, 9n.tr.:



"epleach îl întrerupse&- "ar a făcut-o, $ătrâne, a făcut-o Crede-mă pe cuvânt.Poirot continuă să vor$ească, fără să ia în seamă întreruperea.- ...Atunci pare logic ca unul dintre aceşti cinci oameni s-o fi făcut.- 4nul dintre ei ar fi putut s-o facă, să spunem - accepta, nesigur, "epleach. "ar nu văd

de ce-ar fi făcut vreunul asta. Nu e*istă nici un motiv. "e fapt, sunt destul de sigur că niciunul n-a făcut aşa ceva. 1coate-(i ideea asta fi*ă din cap, $ătrâne

"ar Hercule Poirot se mul(umi să âm$ească şi să scuture din cap.



CAPITOLUL 2CONSFĂTUIREA CU PARTEA ACUZĂRII

- )inovată ca dracu spuse domnul ogg, scurt.Hercule Poirot privi meditativ chipul proaspăt $ăr$ierit al procurorului.Juentin ogg, .C., era un om foarte diferit fa(ă de 0ontague "epleach. "epleach avea

for(ă, magnetism, o personalitate e*pansivă şi chiar agresivă. ăcea impresie prinschim$ările rapide şi dramatice de comportament. Chipeş, ur$an, fermecător într-o clipă...

şi apoi, ca printr-o transformare magică, cu un âm$et fioros şi cu $uele su$(iate, serepeea la gâtul victimei.

Juentin ogg era sla$, palid, fără să posede ceea ce numim personalitate. între$ările luierau liniştite şi lipsite de emo(ii, dar foarte persistente. "acă "epleach era precum o floretă,ogg era precum un $urghiu. în(epa constant. Nu se $ucurase niciodată de cine ştie cefaimă, dar era cunoscut ca un foarte $un om al legii. "e o$icei, îşi câştiga caurile.

Hercule Poirot îl măsură imediat din ochi.- Prin urmare, aşa v-a lăsat impresia, ise el.ogg apro$a din cap.- Ar fi tre$uit s-o vede(i atunci când a depus mărturie. ?ătrânul Humpie =udolph 9el era

din partea acuării, şti(i: a tocat-o mărunt. 0ărunt 1e opri şi apoi spuse pe neaşteptate&

4na peste alta, a fost cam mult $ine la un loc.- Nu sunt sigur - spuse Hercule Poirot - că vă în(eleg foarte $ine.ogg îşi împreună sprâncenele su$(iri. Cu mâna sa delicată, îşi mângâie $ua de sus.- Cum să-i ic altfel/ E un prover$ engleesc care sună aşa& ;împuşcă pasărea care nu se

mişcă6, şi cred că descrie foarte $ine ceea ce vreau să ic. Acum în(elege(i la ce mă refer/- Este, aşa cum a(i şi spus, un punct de vedere engleesc, dar chiar cred că vă în(eleg. în

'ri$unalul Penal Central, ca şi pe terenurile de sport de la EtonD sau pe terenurile devânătoare, unui $ritanic îi place ca victima sa să ai$ă o şansă.

- E*act, aşa este. Ei $ine, în acest ca, acuata nici măcar n-a aut o şansă. Humpie=udolph a făcut tot ceea ce a vrut cu ea. A început cu e*aminarea ei făcută de "epleach. Astat acolo, şti(i... docila ca o feti(ă la o petrecere a adul(ilor, răspunând la între$ările lui"epleach cu ceea ce învă(ase pe de rost. "estul de docilă, perfectă la e*primare... şi a$solutneconvingătoare 7 se spusese cum să răspundă şi asta a şi făcut. N-a fost vina lui "epleach.?ătrânul vulpoi şi-a 3ucat perfect rolul... dar, în orice scenă, este nevoie de doi actori, doarunul singur nu poate interpreta partitura. Ea n-a 3ucat deloc ceea ce tre$uia. %i asta a avutcel mai puternic efect negativ cu putin(a asupra 3uriului. 7ar apoi, $ătrânul Humpie s-aridicat. Cred că-l şti(i, nu/ E o mare pierdere. %i-a aran3at ro$a, s-a legănat pe picioare... şiapoi... drept la (intă Cum v-am spus, a tocat-o mărunt A insinuat câteva lucruri, a puscâteva capcane... şi ea a căut drept în ele.A făcut-o să admită cât de a$surde erau propriile declara(ii, a făcut-o să se contraică, iar eas-a îngropat din ce în ce mai adânc. %i apoi, el a încheiat în stilul propriu. oarte

convingător... foarte convins& ;)ă atrag aten(ia, doamnă Crale, că toată această poveste,cum că a(i furat cucuta ca să vă sinucide(i, este doar o falsitate. Eu vă spun că a(i luat-o casă i-o administra(i so(ului dumneavoastră, care era pe cale să vă părăsească pentru o altăfemeie, şi că i-a(i dat-o în mod inten(ionat6. %i apoi, ea l-a privit... o fiin(ă atât de drăgu(ă,gra(ioasă, delicată... şi a spus& ;!, nu, nu... n-am făcut asta6. A fost cel mai lipsit deintona(ie lucru pe care l-am auit... cel mai neconvingător. #-am văut pe "epleach foindu-se în scaun. A ştiut că atunci se terminase. ogg se opri o clipă, apoi continuă& %i totuşi...nu ştiu. într-un fel, a fost cel mai inteligent lucru pe care-l putea face. A făcut apel lacavalerism... la acel ciudat cavalerism preent şi-n sporturile sângeroase, cel care-i face pecei mai mul(i străini să ne considere nişte impostori atotputernici. 8uriul a sim(it - întregul

pu$lic a sim(it - că n-are nici o şansă. Nici nu se putea lupta. Cu siguran(ă că nu putea să

3oace un rol în fa(a unei $rute atât de şirete ca $ătrânul Humpie. Acel sla$, neconvingător

1 =enumit colegiu privat şi independent din Anglia, situat în oraşul Eton, din comitatul ?erBshire, întemeiat înanul DKK de regele Henric al )7-lea, terenurile sale de sport fiind, în mod tradi(ional, spa(ii de pregătire pentru guvernan(ii $ritanici, 9n.tr.:



;!, nu, nu... n-am făcut asta6... A fost 3alnic. Pur şi simplu, 3alnic. A fost terminată "a,într-un fel, a fost cel mai $un lucru pe care-l putea face. 8uriul a deli$erat doar timp de o

3umătate de oră. )erdictul a fost& )inovată, dar cu recomandarea de clemen(ă. "e fapt, şti(i,a fost total în opoi(ie cu cealaltă femeie implicată în acest ca. Cu fata. 8uriul nu i-a arătatnici un pic de milă acesteia& încă de la început. N-avea nici un fir de păr lăsat la întâmplare.oarte atrăgătoare, moderna. Pentru femeile din acel tri$unal, repreenta un tip& tipul femeiicare destramă o căsnicie. Căminele nu erau în siguran(ă cu fete ca ea prin prea3mă. etecare ofereau se* şi care ignorau drepturile so(iilor şi mamelor. Nu s-a cru(at nici ea,

îndrănesc să spun. Era sinceră. Admira$il de sinceră. 1e îndrăgostise de Am5as Crale, şi elde ea, iar fata n-a avut nici un fel de remuşcări să-l smulgă de lângă so(ia şi copilul lui. Amadmirat-o într-un fel. A avut cura3. "epleach a folosit câteva strategii cam dure îne*aminarea ei, şi totuşi ea a reistat destul de $ine. "ar tri$unalul nu i-a arătat milă. %i nici

3udecătorul n-a plăcut-o. ?ătrânul Avis, el era. 4n $ăr$at care fusese destul de fustangiu întinere(e, dar foarte moral atunci când era îm$răcat în ro$ă şi conducea un proces.Concluiile sale împotriva lui Caroline Crale au fost destul de $lânde. N-a putut negafaptele, dar a aruncat aluii destul de clare spre provocare şi tot restul.

Hercule Poirot între$ă&- N-a spri3init teoria sinuciderii, avansată de apărare/ogg clătină din cap.

- Acea teorie n-a avut niciodată o $aă pe care să se spri3ine. Nu mă în(elege(i greşit, nuspun că "epleach n-a folosit-o la ma*imum. A ugrăvit o imagine foarte emo(ionantă aunui $ăr$at cu o inimă foarte mare, iu$itor de plăceri, temperamental, care a fost deodatăcopleşit de pasiunea pentru o tânără fată încântătoare, conştient de impedimente, darincapa$il să reiste. Apoi degustul său fa(ă de propriul gest, remuşcările pentru felul încare-şi trata so(ia şi copilul prin deciia sa $ruscă de a sfârşi totul Calea onora$ilă de ieşiredin situa(ia dată. )ă spun, a fost o scenă foarte emo(ionanta. )ocea lui "epleach te puteaface să plângi. Parcă vedeai $iata epavă de om sfâşiată între pasiuni şi decen(a sa lăuntrică.Efectul a fost nemaipomenit "oar că - atunci când totul s-a terminat - vra3a s-a risipit şi numai puteai vedea acel chip aproape mitic al lui Am5as Crale. 'oată lumea îl cunoştea mult

prea $ine. Nu era deloc acel tip de persoană. 7ar "epleach nu putuse da peste nici o dovadăcare să arate că aşa era. Aş spune că, de fapt, acest Crale s-a apropiat foarte mult de statutulunui om lipsit chiar şi de cea mai rudimentară conştiin(ă. Era un egoist fără scrupule, fericitcu el însuşi, temperamental. 7ndiferent ce sim( al eticii ar fi avut, îl aplica numai picturilorsale. 1unt convins că n-ar fi pictat ceva negli3ent, de proastă calitate... indiferent derăsplată. "ar, în rest, era un $ăr$at cu sânge fier$inte care iu$ea via(a... avea o poftăne$ună de via(ă. 1inucidere/ Nu el

- Poate că n-a fost cea mai $ună apărare posi$ilă/ogg ridica din umerii săi su$(iri.- Ce altceva ar fi putut folosi/ Nu puteam pleda, pur şi simplu, că era un ca care nu se

sus(ine... că acuarea tre$uia să dovedească faptul că avea o $aă. Erau mult prea multe

dovei. emeia folosise cumva otrava... recunoscuse că o luase, de fapt. Avea motivul,ocaia, mi3loacele... totul.- Poate ar fi putut arăta că toate aceste elemente filaseră aran3ate de altcineva/ogg spuse răspicat&- A recunoscut multe dintre ele. %i, oricum, e prea pu(in plaui$il. 7nsinua(i, presupun,

că altcineva l-a omorât şi a făcut în aşa fel încât ea să pară autoarea.- Chiar crede(i că este atât de imposi$il/ogg rosti rar&- 0ă tem că da. 1ugera(i e*isten(a misteriosului L. 4nde-l putem căuta/Poirot spuse&- Evident, într-un cerc de apropia(i. Erau cinci oameni, nu-i aşa, care puteau să fie

implica(i direct.- Cinci/ 1ă mă gândesc. Era $ătrânul lunatic care se prostea cu ier$urile lui. 4n ho$$5 periculos... dar o fiin(ă prietenoasă. ! persoană cam ştearsă. Nu-l văd ca pe domnul L. 0aiera fata... poate c-ar fi putut s-o omoare pe Caroline, dar nu pe Am5as. 0ai era $roBerul,



cel mai $un prieten al lui Crale. E o situa(ie destul de populară în romanele poli(iste, dar nucred în asta în via(a reală. Nu mai e nimeni... a, $a da, sora mai mică, dar n-o putem lua înconsidera(ie la modul serios. 1unt, în consecin(ă, patru.

Hercule Poirot adăugă&- 4ita(i de guvernantă.- "a, aşa este. iin(e comune, guvernantele astea, nimeni nu şi le aminteşte. îmi

amintesc de ea totuşi, ca prin cea(ă. "e vârstă medie, competentă. Presupun că un psihologar fi putut spune despre ea că avea o pasiune ascunsă pentru Crale şi de aceea ar fi fost

capa$ilă de crimă. Pasiunea reprimată Nu merge... pur şi simplu, nu cred. #a cât de multîmi amintesc despre ea nu cred că era genul nevrotic.- A trecut destul timp.- Cincispreece sau şaispreece ani, cred. "a, cam aşa. Nu pute(i să-mi cere(i să am

amintiri atât de e*acte.Hercule Poirot continuă&- "in contră, vă aminti(i uimitor de $ine. Asta mă uimeşte. Chiar pute(i vedea totul, nu/

Atunci când vor$i(i, ave(i ta$loul în fa(ă.ogg rosti rar&- "a, ave(i dreptate... îl văd, destul de clar.Poirot spuse&

- 0-ar interesa, dragul meu prieten, dacă m-a(i putea lămuri& de ce?- "e ce/ ogg se gândi o clipă la răspuns. Chipul lui sla$, de intelectual, era

concentrat... interesat. "a, de ce?

Poirot între$ă&- +e vede(i atât de clar/ 0artorii/ Avoca(ii/ 8udecătorul/ Pe acuată, stând în $o*a ei/ogg spuse încet&- "e asta, desigur A(i pus punctul pe ;i6. ! voi vedea pe ea întotdeauna... ciudat lucru,

atrac(ia. Avea această calitate. Nu ştiu dacă era chiar frumoasă... nu era foarte tânără... părea mai o$osită... avea pungi su$ ochi. "ar totul se concentra în 3urul ei. 7nteresul."rama. %i totuşi, 3umătate din timp, ea nu era cu adeărat acolo. Era plecată undeva,departe... îşi lăsa acolo doar trupul, liniştit, atent, cu acel âm$et firav, politicos, întipărit pechip. Era construita din 3umătă(i de nuan(e, lumini şi um$re. %i totuşi, cu toate astea, păreamai vie decât cealaltă... decât fata cu un trup perfect, cu fa(ă frumoasă şi cu putereatinere(ii. Am admirat-o pe Elsa @reer pentru cura3, pentru că a putut să lupte, pentru că şi-aînfruntat călăii şi n-a cedat. "ar am admirat-o pe Caroline Crale pentru că n-a luptat, pentrucă M-a retras în lumea ei de lumini şi de um$re. ,-a fost +nfrântă cu adevărat pentru că n-a

luptat. 1e opri. 1unt sigur doar de un lucru. #-a iu$it pe $ăr$atul pe care l-a ucis. #-a iu$itatât de mult, încât 3umătate din ea a murit odată cu el.

"omnul ogg, .C., se opri şi-şi şterse ochelarii.- )ai de mine 1pun nişte lucruri cam ciudate %ti(i, eram destul de tânăr pe atunci. 4n

de$utant am$i(ios. Aceste lucruri lasă o impresie adâncă. "ar, oricum, sunt sigur că această

Caroline Crale era o femeie remarca$ilă. N-o voi uita vreodată. Nu, n-o voi uita vreodată...



CAPITOLUL A!OCATUL CEL T"NĂR

@eorge 0a5he> era prevăător şi nu-şi lua uşor anga3amente.îşi amintea caul, desigur, dar nu foarte clar. 'atăl lui se ocupase... el n-avea decât

nouăspreece ani pe vremea aceea."a, caul provocase destule discu(ii. "atorită faptului că victima, Crale, fusese atât de

cunoscută. 'a$lourile sale erau foarte pre(ioase... chiar foarte pre(ioase. "ouă dintre ele se

aflau în @aleria 'ate. Nu că asta ar fi însemnat ceva neapărat.+l ruga pe domnul Poirot să-l scue, dar nu vedea de ce domnul Poirot era atât de

interesat de acest su$iect. A, fiica? 1erios/ Canada/ El auise întotdeauna c-ar fi fost în Noua eelandă.

@eorge 0a5he> deveni mai pu(in rigid. 1e destinse.4n lucru şocant în via(a unei fete. ! simpatia foarte mult. îi era chiar milă de ea. Ar fi

fost mai $ine să nu afle niciodată adevărul. 'otuşi, nu mai folosea la nimic să spună astaacum.

)oia să ştie/ ?ine, dar ce era de ştiut/ E*istau rapoartele de la tri$unal, desigur. El nuştia nimic despre asta.

Nu, se temea că nu prea încăpea îndoială cu privire la vinovă(ia doamnei Crale. Avea

ceva motive care să-i 3ustifice fapta. Artiştii ăştia... !ameni cu care este dificil să trăieşti.Crale, în(elegea asta, avea mereu câte o altă femeie cu care trăia.

%i ea însăşi pro$a$il că fusese o femeie mai posesivă. 7ncapa$ilă să accepte faptele. înilele noastre, ar fi putut pur şi simplu să divor(ee şi să termine totul. Adăugă apoi,

prudent&- 1ă mă gândesc... 2ăă... "oamna "ittisham, cred, a fost fata implicată în ca.Poirot răspunse că aşa considera şi el.- iarele mai aduc vor$a despre asta din când în când, continuă 0a5he>. A intrat şi a

ieşit de destule ori din tri$unal cu divor(uri. Este o femeie foarte $ogată, după cum cred căşti(i de3a. A fost măritată cu e*ploratorul acela, înainte de "ittisham. Este mereu mai multsau mai pu(in în aten(ia pu$licului. @enul de femeie căreia îi place notorietatea, măgândesc.

- 1au poate că-i adoră pe eroi, sugeră Poirot.7deea păru să-l deran3ee pe @eorge 0a5he>. ! acceptă fără tragere de inimă.- Ei $ine... e posi$il, da, ca tocmai acesta să fie adevărul.Părea să întoarcă ideea pe toate păr(ile în gând.Poirot se interesă&- irma dumneavoastră o repreenta pe doamna Crale de o perioadă mai îndelungată/@eorge 0a5he> clătină din cap.- "in contră. 8onathan şi 8onathan fuseseră avoca(ii familiei Crale. Având în vedere

situa(ia însă, domnul 8onathan a sim(it că nu putea s-o repreinte foarte $ine pe doamna

Crale, şi a aran3at cu noi - cu tatăl meu - să-i preluăm caul. A(i face $ine, cred, domnulePoirot, să vă fi*a(i o întâlnire cu domnul 8onathan. 1-a retras din munca activă - are pesteşapteeci de ani - dar cunoştea familia Crale foarte $ine şi vă poate spune mult mai multedecât mine. într-adevăr, eu nu vă pot lămuri mai nimic. Eram doar un tinerel pe-atunci.

Nici nu cred c-am fost la tri$unal.Poirot se ridică şi @eorge 0a5he>, ridicându-se la rândul lui, spuse&- Poate că a(i vrea să schim$a(i o vor$ă şi cu Edmunds, conta$ilul nostru. Era asociat al

firmei pe atunci şi a fost foarte interesat de ca.Edmunds era un om care vor$ea foarte rar. !chii lui străluceau de pruden(ă avocă(ească.

îl măsură îndelung din ochi pe Poirot înainte să se lase convins să vor$ească.- A, îmi amintesc de caul Crale. Adăugă imediat& ! afacere digra(ioasă. !chii lui

şire(i ă$oviră cercetător asupra lui Hercule Poirot. A trecut cam mult timp ca să mai fierăscolite toate aceste lucruri.- 4n verdict dat la tri$unal nu repreintă întotdeauna sfârşitul.Capul col(uros al lui Edmunds apro$ă încet.



- )-aş cam da dreptate din acest punct de vedere.Hercule Poirot continuă&- "oamna Crale a lăsat în urmă o fiică.- A, îmi aminteam de un copil, da. 'rimisă în străinătate la rude, nu-i aşa/- Acea fiică este foarte sigură de nevinovă(ia mamei ei, preciă Poirot.1tufoasele sprâncene ale domnului Edmunds se ridicară.- Aşa vede lucrurile, prin urmare/- îmi pute(i spune ceva care să spri3ine această teorie/ între$ă Poirot.

Edmunds reflectă. Apoi, clătină încet din cap.- N-aş putea spune în mod conştient că da. Am admirat-o pe doamna Crale. !ricealtceva ar fi fost, era totuşi o doamnă Nu cum era cealaltă. ! vulpe... nici mai mult, nicimai pu(in. 'upeistă până-n pânele al$e @unoi... asta era ea... %i a arătat-o "ar doamnaCrale era de calitate.

- "ar, cu toate acestea, o criminală/Edmunds se încruntă. =ăspunse, cu mai multă spontaneitate decât până în acel moment&- Asta m-am între$at şi eu, i de i. 1tătea acolo atât de calmă şi de $lânda. ;Nu cred6,

o$işnuiam să-mi spun. "ar, dacă mă în(elege(i, domnule Poirot, n-aveai ce altceva să crei.Cucuta aia n-a a3uns în $erea domnului Crale din greşeala. A fost pusă acolo inten(ionat. %idacă nu doamna Crale este autoarea, atunci cine/

- Asta e între$area, întări Poirot. Cine a pus-o acolo/"in nou, acei ochi pătrunători, $ătrâni, îl fi*ară.- Prin urmare, asta e ideea dumneavoastră/ vru să ştie domnul Edmunds.- "umneavoastră ce crede(i/4rmă o pauă, înainte ca func(ionarul să răspundă&- N-a fost nici un indiciu în acest sens. A$solut nici unul.- A(i fost la tri$unal în timpul procesului/ se interesă Poirot.- în fiecare i.- 7-a(i auit pe martori depunând mărturiile/- "a.- Nu vi s-a părut nimic anormal la ei... vreo ciudă(enie, vreo lipsă de sinceritate/Edmunds răspunse firesc&- )re(i să spune(i dacă unul dintre ei min(ea/ "acă fiul ar fi avut vreun motiv să-l

omoare pe domnulCrale/ 0ă scua(i, domnule Poirot, dar ceea ce sugera(i este foarte melodramatic.

- Cel pu(in, lua(i asta în considera(ie, insistă Poirot.Privi chipul crispat, ochii gânditori. încet, cu regret,

Edmunds clătină din cap.- Acea domnişoară @reer, spuse el, era destul de ranchiunoasă şi ră$unătoare. Aş

spune că a întrecut limitele în multe dintre lucrurile pe care le-a spus acolo, dar ea îl dorea,în orice ca, pe domnul Crale în via(ă. Nu-i folosea în nici un fel mort. )oia s-o înlăture pe

doamna Crale, asta e clar... "ar asta, deoarece moartea îi luase $ăr$atul. Era ca o tigroaicăîncol(ită însă, aşa cum am spus, ea îl dorea pe domnul Crale în via(ă. "omnul Philip?laBe, şi el a fost împotriva doamnei Crale. Avea o idee preconceputa. A în(epat-o ori decâte ori i s-a ivit ocaia. "ar aş spune că a fost sincer. usese prieten foarte $un cu domnulCrale. ratele lui, domnul 0eredith ?laBe - un martor neconvingător, vag, eitant -niciodată n-a părut sigur de răspunsurile sale. Am văut mul(i martori de felul ăsta. Păreacă minte, când, de fapt, tot timpul rostea adevărul. N-a vrut să spună nimic în plus fa(ă deceea ce a tre$uit. Avocatul nu a reuşit să e*tragă mai mult de la el din pricina asta. 4nuldintre acei domni care intră mai uşor în panică. @uvernanta... şi ea s-a comportat destul de

$ine. N-a irosit cuvintele şi a răspuns la su$iect. N-ai fi putut spune, dac-o ascultai, de partea cui era. ! femeie foarte calculată. @enul mai dur. Aici, Edmunds se opri o clipă& Nu

m-aş mira dacă, de fapt, ştia mai mult despre toată afacerea asta decât a spus.- Nici eu nu m-aş mira, ise Hercule Poirot.Privi cu aten(ie chipul dur şi ridat al domnului Alfred Edmunds. Era destul de impasi$il

şi de limpede.



"ar Hercule Poirot se între$ă în acel moment dacă nu cumva i se oferise un indiciu.



CAPITOLUL #A!OCATUL CEL $ĂTR"N

"omnul Cale$ 8onathan locuia în Esse*. "upă un schim$ politicos de scrisori, Poirot primi o invita(ie, aproape regească în felul ei, să meargă acolo ca să cinee şi să-şi petreacăo noapte. ?ătrânul gentleman avea, în mod sigur, un altfel de caracter, nu insipid ca tânărul@eorge 0a5he>, în compara(ie cu care părea un pahar de vin vechi şi de calitate.

Avea propriile metode de a a$orda su$iectele, şi a$ia spre mieul nop(ii, după ce $ăuse

un pahar de coniac vechi şi savuros, domnul 8onathan îşi dădu cu adevărat drumul la lim$ă.într-o manieră aproape orientală, apreciase curtoaia lui Hercule Poirot de a nu-l for(a săvor$ească în vreun fel. Acum, la timpul potrivit pentru el, era dispus să detaliee su$iectul

privind familia Crale.- irma noastră, desigur, a cunoscut multe genera(ii ale acestei familii. #-am cunoscut

pe Am5as Crale şi pe tatăl său, =ichard Crale, şi mi-l amintesc pe Enoch Crale, $unicul. No$ili, cu to(ii, apreciau mai mult caii decât oamenii. Călăreau drept, iu$eau femeile şi nuse împiedicau de idei. N-aveau încredere în idei. "ar so(ia lui =ichard Crale era plină deidei... mai multe idei decât ra(iune. Era poetică şi muicală... cânta la harfă, şti(i. Avea osănătate precară şi părea foarte pitorească pe canapeaua ei. Era o admiratoare a luiingsle5. "e aceea l-a $oteat pe fiul ei Am5as. 'atălui nu i-a plăcut numele, dar a cedat.

Am5as Crale a profitat de moştenirea lui mi*tă. Primise sim(ul artistic de la mama lui, i arsetea de putere şi egoismul de la tatăl lui. 'o(i cei din familia Crale erau egoişti. Nu vedeauniciodată vreun alt punct de vedere, în afară de cel personal. ?ătând uşor cu un deget în

$ra(ul fotoliului, $ătrânul îi aruncă o privire ascu(ită lui Poirot. Corecta(i-mă dacă greşesc,domnule Poirot, dar sunte(i interesat mai degra$ă de... caractere, să spunem/

- Acesta este principalul meu interes în toate caurile, răspunse Poirot.- +mi închipui. Ca să intra(i pe su$ pielea criminalului, cum se spune. oarte interesant

'e a$soar$e cu totul. irma noastră, desigur, nu s-a ocupat niciodată de cauri de crimă. N-am fi fost în stare s-o apărăm pe & "amna Crale, chiar dac-am fi vrut asta. Cei de la firma0a5he> însă erau mult mai potrivi(i. #-au numit pe "epleach... poate că n-au avut preamultă imagina(ie... & tuşi, el era foarte e*pansiv şi, desigur, din cale-afară ie dramatic Ceeace n-au prevăut însă a fost faptul că 6ici Caroline n-a 3ucat rolul pe care l-au vrut ei. Nuera genul dramatic.

- "ar cum era/ între$ă Poirot. Asta doresc foarte mult să aflu.- "a, da, desigur. Cum a a3uns să facă tot ceea ce-a acut/ Aceasta este între$area cu

adevărat vitală. ! cunoşteam, în(elege(i, dinainte să se mărite. Caroline 1palding, aşa ochema. ! fiin(ă tur$ulentă şi mereu nemul(umită. Plină de vitalitate. 0ama ei a rămasvăduvă ie tânără şi Caroline i-a fost foarte devotată. Apoi, mama s-a căsătorit din nou... amai avut un copil. "a...da, foarte trist, foarte dureros. Aceste geloii tinere, arătoare, adolescentine.

- Era geloasă/

- oarte. A avut loc chiar şi un incident regreta$il. 1ărmana copilă, s-a învinuit foartemult după aceea. "ar şti(i, domnule Poirot, astfel de lucruri se mai întâmplă. Nu pot fioprite. Asta vine... vine odată cu maturitatea.

- Ce s-a întâmplat/ între$ă Poirot.- A lovit-o pe copila... când era încă foarte mică. A aruncat cu un prespapier spre ea.

Copila şi-a pierdut vederea la un ochi şi a rămas desfigurată. "omnul 8onathan oftă. Apoiadăugă& )ă imagina(i ce efect a avut o între$are atât de simplă pe această temă la tri$unal.Clătină din cap. A lăsat impresia că, de fapt, Caroline Crale era o femeie cu untemperament vulcanic. Acest lucru chiar nu era adevărat. "eloc chiar. 1e opri o clipă, apoireluă& Caroline 1palding stătea destul de des la Alder$ur5. Călărea foarte $ine şi erahotărâtă. #ui =ichard Crale îi plăcea de ea. A impresionat-o şi pe doamna Crale - şi ea o

plăcea. ata nu era fericită la casa ei. Era fericita la Alder$ur5. "iana Crale, sora luiAm5as, şi cu ea, au devenit prietene. Philip şi 0eredith ?laBe, $ăie(ii care locuiau la o proprietate învecinată, veneau adesea la Alder$ur5. Philip era o mică $rută care se gândeanumai la $ani. 're$uie să mărturisesc ca mereu am avut o antipatie fa(ă de el. "ar mi s-a



spus că ştie să vor$ească întotdeauna şi că are reputa(ia unui $un prieten. 0eredith era ceeace contemporanii mei numeau un Nam$5 Pam$5D. îi plăceau $otanica şi fluturii şi o$serva

păsările şi alte creaturi. Acum, chestia asta se numeşte studiul naturii.!f, "oamne... to(i tinerii aceştia erau o deamăgire pentru părin(ii lor. Nici unul nurămăsese fidel tipologiei tradi(ionaliste... vânătoare, pescuit. 0eredith prefera să o$serve

păsările şi animalele, în loc să le vânee. Philip, cu siguran(ă, prefera oraşul în dauna provinciei şi se orienta către domeniul afacerilor, ca să poată scoate $ani. "iana s-a măritatcu un individ care nu era gentleman& era fost ofi(er. 7ar Am5as, puternicul, chipeşul, virilul

Am5as a înflorit şi a devenit un pictor renumit, tocmai asta, dintre toate meseriile din lume"upă părerea mea, =ichard Crale a murit din caua şocului.%i, la scurt timp, Am5as s-a căsătorit cu Caroline 1palding. 0ereu s-au certat şi au avut

câte ceva de împăr(it, dar chiar se iu$eau. Erau amândoi înne$uni(i anul după celălalt. %i aucontinuat să (ină unul la altul. "ar Am5as era precum to(i ceilal(i din familia Crale, unegoist fără sentimente. A iu$it-o pe Caroline, dar n-a respectat-o niciodată cu adevărat. Afăcut doar ceea ce a vrut. Eu cred c-a fost cât putea el să fie de ataşat de ea, mai mult deatât nu era capa$il... doar ea, femeia, e situa cu mult su$ arta lui. Arta era primordială. %inu cred că a e*istat vreun moment în via(a lui în care arta să fie mai pu(in importantă decâtorice femeie. Avea aventuri cu femei - îl stimulau -, dar le lăsa $altă după ce termina cuele. Nu era nici un $ăr$at sentimental, 6ici romantic. %i nici nu era un senual. 1ingura

femeie pentru care sim(ea ceva, pu(in, era so(ia lui. %i, pentru & a ea ştia asta, i-a acceptatatât de multe escapade. Era an pictor foarte talentat. Ea şi-a dat seama de acest lucru l-arespectat. El, de o$icei, avea aventuri amoroase şi apoi se întorcea la ea... cu un ta$loudrept amintire. %i ar fi continuat mult şi $ine aşa, dacă nu apărea Elsa @reer. Elsa @reer...

"omnul 8onathan clătină din cap.- Ce-i cu Elsa @reer/ îl îm$oldi Poirot.- 1ărmana copilă... 1ărmana copilă... spuse pe neaşteptate domnul 8onathan.- Prin urmare, asta sim(i(i în legătură cu ea/ insista Poirot.8onathan spuse&- Poate pentru că sunt mai $ătrân, dar eu cred, domnule Poirot, că e ceva la lipsa de

apărare a tinere(ii care mă mişcă, până la lacrimi. 'inere(ea e atât de vulnera$ilă. E atât denecru(ătoare... atât de sigură pe ea. "e generoasă şi de solicitantă...

=idicându-se, $ătrânul merse până la raftul cu căr(i. 1coase de acolo un volum, îldeschise şi întoarse paginile, apoi citi cu glas tare&

"e (i-e cinstit amorul tău şi vreaCăsătorie, dă-mi atunci de ştirePrin cineva pe care-l voi trimite#a tine mâine, ca să afle& 4nde%i când vrei tu să facem cununia/Atunci î(i pun ursita-mi la picioare,1tăpân mi-eşti, te urme în lumea-ntreagă...O

-Aici se simte iu$irea tinere(ii, în cuvintele 8ulietei. ără reticen(e, fără re(ineri, fărăaşa-numita modestie feciorelnică. Este cura3ul, insisten(a, for(a necru(ătoare a tinere(ii.

1haBespeare cunoştea ce înseamnă tinere(ea. 8ulieta îi cânta lui =omeo. "esdemona îldoreşte pe !thello. Nu au nici un du$iu tinerii, nici teamă, nici mândrie.

Poirot spuse, îngândurat&- Prin urmare, crede(i că Elsa @reer vor$ea cu cuvintele 8ulietei/- "a. Era o tânără răsfă(ată de avere& tânără, frumoasă, $ogată. %i-a găsit partenerul şi l-

a dorit... nu era un =omeo tânăr, ci un pictor de vârstă medie, căsătorit. Elsa @reer nu aeitat nici un moment, a avut la dispoi(ie codul modernită(ii. ;7a tot ceea ce vrei nutrăieşti decât o dată< ?ătrânul oftă, se lăsă pe spate şi din nou $ătu încet cu degetele pe

$ra(ul fotoliului său. ! 8ulietă trădătoare. 'ânără, fără milă, dar cumplit de vulnera$ilă. A

miat totul pe o lovitură îndrănea(ă. %i, aparent, a şi câştigat... şi apoi... în ultimul1 'ermen care desemna o persoană cu vor$irea afectata, sentimentalistă, având la origine o satiră cu acest titluscrisă în anul DGOM de Henr5 Care5, la adresa politicianului Am$rose Philips, 9n.tr.:2 omeo şi ulieta - Filliam 1haBespeare, voi. 7, Editura de 1tat pentru #iteratură şi Artă, ?ucureşti, DIMMtrad. %t. !. 7osif, revăută de Al. Philippide, p. QOD.



moment... a intrat în scenă moartea... şi tânăra Elsa, atât de vivace şi de arătoare, a murit şiea. A rămas numai o persoană rece, întărită, ră$unătoare, care a urât-o din tot sufletul pefemeia a cărei mână a comis acea faptă îngroitoare. )ocea $ăr$atului se schim$ă. )ai,vai )ă rog să ierta(i această mică melodramatiare. ! femeie tânără, trudă... cu o viiunecrudă asupra vie(ii. 4n persona3 nu prea interesant, cred eu. ;'inere(e pură ca un trandafir.

pasionata, pală6 etc. "acă iei asta, ce rămâne/ "oar o femeie tânără, oarecum mediocră, încăutarea unui erou supradimensionat care s-o urce pe un piedestal.

- "acă Am5as Crale n-ar fi fost un pictor faimos... spuse Poirot.

"omnul 8onathan se gră$i să-i dea dreptate&- într-adevăr... într-adevăr. A(i pus pro$lema într-un mod admira$il. 'oate fetele dinlumea asta care seamănă cu Elsa îi venereaă pe eroi. 4n $ăr$at tre$uie sa fi făcut ceva,tre$uie să fie cineva... Caroline Crale poate c-ar fi putut recunoaşte valoarea unuifunc(ionar 7i $ancă sau a unui agent de asigurări. Caroline îl iu$ea pe Am5as Crale

$ăr$atul, nu pe Am5as Crale pictorul. Caroline Crale nu era crudă... Elsa @reer era. Apoiadăugă& "ar era tânără şi frumoasă, şi infinit mai patetică, după mine.

Hercule Poirot se duse la culcare gânditor în acea seară. Era fascinat de pro$lema personalită(ii.

Pentru Edmunds, func(ionarul, Elsa @reer era o vulpi(ă, nici mai mult, nici mai pu(in.Pentru $ătrânul domn 8onathan, ea era eterna 8ulietă.

%i Caroline Crale/iecare o văuse în mod diferit. 0ontague "epleach o dispre(uise în calitate de clientă&

o persoană care se dăduse $ătută. Pentru tânărul ogg, repreentase roman(ioitatea.Edmunds o văuse, simplu, ca pe o ;doamnă6. "omnul 8onathan o numise o creaturăfurtunoasă, tur$ulentă.

Cum ar fi văut-o el, Hercule Poirot/"e răspunsul la această între$are sim(ea că depinde succesul căutărilor sale.Până acum, nici unul dintre oamenii interoga(i nu se îndoise că, orice altceva ar fi fost,

Caroline Crale fusese, de asemenea, o criminală.



CAPITOLUL %CO&ISARUL DE POLI'IE

ostul comisar de poli(ie Hale trase gânditor din 'ipa sa. Apoi, spuse&- Este o între$are ciudată, domnule Poirot.- Poate că este, într-adevăr, mai pu(in o$işnuită, apro$a Poirot, prevăător.- în(elege(i, adăuga Hale, a trecut mult timp de arunci.Hercule Poirot îşi dădea seama că avea să se plictisească de această fraă. 1puse cu

$lânde(e&- "in acest motiv, desigur, totul este mult mai dificil.- =ăscolirea trecutului, se amuă interlocutorul său. "ac-ar fi măcar un scop în asta...- 4n scop e*istă.- Care ar fi el/- Cineva se poate $ucura de descoperirea adevărului, pur şi simplu. Eu asta fac. %i nu

tre$uie să uităm de tânăra domnişoară.Hale apro$a din cap.- "a, percep amestecul ei în toate astea. "ar... asculta(i-mă, domnule Poirot... sunte(i un

om ingenios. A(i putea să-i născoci(i ceva.- N-o cunoaşte(i pe această tânără, replică Poirot.- Ei, haide(i... un $ăr$at cu e*perien(a dumneavoastră/Poirot se încorda.- Poate că sunt, mon c"er& un mincinos versat şi priceput... după cum păre(i să crede(i.

"ar nu asta este concep(ia mea despre un comportament etic. Am standardele mele.- 0ă ierta(i, domnule Poirot. N-am vrut să vă 3ignesc. "ar ar fi pentru o cauă $ună, ca

să ic aşa.- 0ă între$, chiar ar fi/Hale rosti încetişor&- E curat ghinion ca o fată tânără care urmeaă să se mărite să afle că mama ei a fost o

criminală. "ac-aş fi în locul dumneavoastră, m-aş duce la ea şi i-aş spune că, la urmaurmei, a fost vor$a despre o sinucidere. 7-aş spune că tot acest ca n-a fost $ine controlat decătre "epleach. Că, în ceea ce vă priveşte pe dumneaoastră& n-ave(i nici o îndoială căAm5as Crale s-a otrăvit singur.

- "ar am toate du$iile în privin(a asta Nu cred nici un moment că el s-a otrăvit singur.Considera(i acest lucru măcar posi$il/

Hale clătina încet din cap.- Ei, vede(i/ 0ie îmi tre$uie adevărul... nu o minciună, fie ea plaui$ilă sau chiar foarte

plaui$ilă.Hale se întoarse şi-l privi pe Poirot. a(a lui roşie şi un pic pătrată deveni şi mai roşie şi

păru chiar şi mai pătrata. 1puse&- )or$i(i despre adeăr. Aş vrea să vă fie limpede că noi credem c-am ajuns la adevăr

în caul Crale.Poirot replică repede&- Acest verdict din partea dumneavoastră înseamnă foarte mult. %tiu de ce sunte(i

capa$il şi că sunte(i cinstit şi foarte $ine pregătit. Acum spune(i-mi doar atât& Chiar n-a(iavut nici un du$iu, niciodată, că doamna Crale ar fi fost vinovată/

=ăspunsul comisarului veni prompt&- Nici un du$iu, domnule Poirot. Circumstan(ele au condus către ea imediat, şi fiecare

indiciu descoperit a spri3init această convingere.- îmi pute(i face un reumat al doveilor împotriva ei/- Pot. Atunci când am primit scrisoarea dumneavoastră, am căutat caul în arhive.

Comisarul ridică un mic carne(el. Am notat toate faptele importante aici.

- )ă mul(umesc, dragă prietene 1unt neră$dător să le aud.Hale îşi drese glasul. ! reonan(ă uşor oficială i se sim(ea în tonul vocii.



- #a ora două şi patrueci şi cinci de minute, în după-amiaa ilei de DR septem$rie,inspectorul Con>a5 - fost sunat de către doctorul Andre> aussett. "octoral aussett aspus că domnul Am5as Crale a muritsu$it şi, ca urmare a circumstan(elor acestui deces şi a declara(iei făcute de domnul ?laBe,un oaspete al casei, doctorul a considerat necesar să anun(e poli(ia.

7nspectorul Con>a5, împreună cu un sergent şi cu medicul legist, au a3uns imediat laAlder$ur5. "octorul aussett era acolo şi i-a condus la locul unde se afla corpul domnuluiCrale, neatins.

"omnul Crale pictase într-o grădină mică, închisă, cunoscută su$ numele de ?atter5@ardenD, datorită faptului că dădea spre mare şi avea câteva tunuri în miniatură, care odecorau. "omnul Crale nu urcase să ia prânul pentru că voise să o$(ină un anumit efect delumină asupra pietrelor, iar soarele n-ar fi fost potrivit centru acest lucru decât în acelemomente. Prin urmare, rămăsese singur în ?atter5 @arden, pictând. Acest lucru n-a fostconsiderat neo$işnuit. "omnul Crale nu prea respecta orele de masă. 4neori i se trimiteacâte un sandviş, dar cel mai adesea el prefera să nu fie deran3at. 4ltimii oameni care l-auvăut în via(ă au fost domnişoara Elsa @reer 9care stătea în casă: şi domnul 0eredith ?laBe9un vecin:. Aceştia au urcat în casă şi s-au dus împreună cu celelalte persoane care locuiauacolo la prân. "upă masa de prân, s-a servit cafeaua pe terasă. "oamna Crale şi-aterminat de $ăut cafeaua şi a spus că avea să ;se ducă până 3os, să vadă cum se descurca

Am5as6. "oamna Cecilia Filliams, guvernanta, s-a ridicat şi a înso(it-o. Căuta un puloverapar(inând elevei sale, domnişoara Angela Farren, sora doamnei Crale, pe care aceasta îlrătăcise şi despre care credea că se găsea undeva pe pla3a din apropiere.

Cele două au plecat împreună. Cărarea trecea printr-un pâlc de copaci şi apoi duceacătre uşa care dădea în ?atter5 @arden. Puteai fie să intri în ?atter5 @arden, fie să continui

pe aceeaşi cărare şi să a3ungi la pla3ă."omnişoara Filliams s-a îndreptat către pla3ă, iar doamna Crale a mers spre ?atter5

@arden. Aproape imediat însă, doamna Crale a (ipat şi doamna Filliams s-a gră$it să seîntoarcă. "omnul Crale era spri3init de un scaun, mort.

#a cererea urgentă a doamnei Crale, doamna Filliams a plecat din ?atter5 @arden şi aintrat repede în casă, pentru a suna după un doctor. "ar pe drum s-a întâlnit cu domnul0eredith ?laBe şi i-a lăsat lui în sarcină acest lucru, ea întorcându-se la doamna Crale,despre care credea c-ar avea nevoie de companie în acele momente. "octorul aussett asosit la locul faptei după un sfert de oră. A văut imediat că domnul Crale murise de cevavreme a spus că ora pro$a$ilă a mor(ii era între unu şi două. Nu se găsea nimic pe-acolocare să indice caua mor(ii. Nu e*ista nici un semn al vreunei răni, iar poi(ia domnuluiCrale era foarte naturală. 'otuşi, doctorul aussett, foarte familiariat cu starea de sănătatea victimei şi ştiind foarte $ine că acesta n-avea vreo $oală sau slă$iciune de vreun fel,înclina să creadă că situa(ia era mult mai gravă decât părea la prima vedere, în acestmoment, domnul Philip ?laBe i-a spus ceva domnului aussett. Comisarul Hale se opri un

pic, trase aer în piept şi trecu la capitolul al doilea al povestirii sale. "upă aceea, domnul

?laBe i-a repetat această declara(ie inspectorului Con>a5. 7ată despre ce era vor$a. +n aceadiminea(ă, el primise un mesa3 telefonic de la fratele său, domnul 0eredith ?laBe 9carelocuia la conacul Handcross, aflat la doi-trei Bilometri distan(ă:. "omnul 0eredith ?laBeera chimist amator... sau poate că $otanist ar fi un termen mai potrivit. Atunci când a intratîn la$oratorul său, în acea diminea(ă, domnul 0eredith ?laBe a fost surprins să constate căo sticlă cu un preparat din cucută, care fusese plină cu o i înainte, era acum aproape goală.îngri3orat şi alarmat de acest rapt, el l-a sunat pe fratele său, pentru a-l între$a ce ar tre$uisă facă. "omnul Philip ?laBe şi-a sfătuit fratele să vină urgent la Alder$ur5, ca să discute

pro$lema mai pe larg. El însuşi a mers o parte din drum pentru a-i ieşi în întâmpinare şi auvenit împreună până acasă. N-au a3uns 7a nici o concluie în legătură cu ce ar fi putut face,şi au amânat de$aterea pentru după prân.

Ca urmare a investiga(iilor ulterioare, inspectorul Con>a5 a aflat următoarele& în după-amiaa ilei de dinainte, cinci oameni s-au dus de la Alder$ur5 la conacul Handcross, pentru ceai. Aceştia erau domnul şi doamna Crale, domnişoara Angela Farren, domnişoara

1 @radina ?ateriei 9de artilerie:



Elsa @reer şi domnul Philip ?laBe. în timpul petrecut acolo, domnul 0eredith ?laBe a (inutun scurt discurs despre ho$$5-ul său şi i-a dus pe to(i în micul lui la$orator, pentru a learăta ce avea acolo. în timpul cât a durat acest mic tur, el a men(ionat câteva medicamentespecifice, dintre care unul era chiar cucuta. #e-a e*plicat toate proprietă(ile acesteia, dupăcare s-a plâns de faptul că acum dispăruse aproape complet din farmacii, dar s-a lăudat cudescoperirea lui, anume că doe mici din această su$stan(ă sunt foarte eficiente împotrivatusei şi a astmului. 0ai târiu, el a amintit de proprietă(ile ei letale şi chiar le-a cititoaspe(ilor săi câteva pasa3e dintr-un autor grec, în care erau descrise efectele cucutei.

Comisarul Hale se opri din nou, îşi umplu pipa la loc şi trecu la capitolul al treilea.- Colonelul rere, inspectorul-şef, mi-a încredin(at mie caul. =eultatele autopsiei aureolvat misterul mai presus de orice îndoială. Cucuta, din câte am în(eles, nu lasă urme

post-mortem foarte clare, dar doctorii au ştiut ce să caute şi o mare cantitate din su$stan(ă afost găsită. "octorul a emis părerea că a fost administrată cu două sau trei ore înainteadecesului. în fa(a domnului Crale, pe masă, se găsiseră un pahar şi o sticlă de $ere goale.Au fost analiate urmele de pe fiecare. Nu era cucută în sticlă, dar era în pahar. Am făcutcercetări şi am aflat că, deşi într-o casă de oaspe(i de lângă grădină se aflau o ladă de $ere şi

pahare pentru domnul Crale, în diminea(a respectivă doamna Crale fusese cea care-iadusese din casă o sticlă cu $ere. "omnul Crale era ocupat cu ta$loul atunci când sosise ea,iar domnişoara @reer îi poa, aşeată pe unul dintre suporturile tunurilor miniaturale.

"oamna Crale a deschis $erea, a turnat-o şi a pus paharul în mâna so(ului ei, care stătea înfa(a ta$loului. El l-a dat pe gât dintr-o singură înghi(itură... un o$icei de-al său, după cumam aflat. Apoi a făcut o grimasă, a pus paharul la loc pe masă şi a is& ;'oate mi se par căau un gust neplăcut ai< "omnişoara @reer a râs la această remarcă şi a spus& ;Ei, haideacum< "omnul Crale a răspuns& ;Ei $ine, cel pu(in a fost rece!/

Hale se opri. Poirot interveni&- #a ce oră se întâmplau toate astea/- Cam la unspreece şi un sfert. "omnul Crale a continuat să pictee. Potrivit celor

declarate de domnişoara @reer, mai târiu s-a plâns de faptul că-l dureau mem$rele şi că pro$a$il începea să sufere de reumatism. "ar el era, de o$icei, genul de om care urăşte sărecunoască faptul c-ar suferi de vreo $oală, şi, fără îndoială, încerca să nege că se sim(earău. Cererea sa iritata de a fi lăsat singur în timp ce to(i ceilal(i mergeau sus să mănânce eraun lucru destul de o$işnuit pentru el, aş spune.

Poirot apro$ă cu un semn din cap.Hale continuă&- Astfel că domnul Crale a rămas singur în ?atter5 @arden. ără nici o îndoială, s-a

aşeat pe scaunul în care a fost găsit imediat după ce a rămas singur. Paraliia muscularăatunci s-a instalat. ără nici un a3utor în prea3mă, a survenit şi decesul.

"in nou, Poirot apro$ă din cap.Hale mai adăuga&- Ei $ine, am procedat conform rutinei. N-a fost prea greu să a3ung la fapte. în iua

precedenta avuseseră loc nişte alterca(ii între doamna Crale şi domnişoara @reer. Aceastadin urmă făcuse nişte comentarii destul de insolente în legătura cu necesitatea unorschim$ări ale aran3amentului mo$ilei, ;pentru atunci când voi locui eu aici6. "oamna Cralese ridicase şi o între$ase& ;Ce vrei să spui/ Pentru când vei locui tu aici/< "omnişoara@reer răspunsese& ;Nu te preface că nu ştii despre ce vor$esc, Caroline Eşti ca un stru(care-şi îngroapă capul în nisip. %tii foarte $ine că eu şi Am5as suntem foarte ataşa(i unul decelălalt şi că ne vom căsători6. "oamna Crale spusese& ;Nu ştiu nimic despre aşa ceva6."omnişoara @reer continuase atunci& ;Ei $ine, înseamnă că ştii acum6. !ricum, se pare căîn acel moment doamna Crale se întorsese către so(ul ei, care tocmai intrase în cameră, şiîntre$ase& ;E adevărat, Am5as, că te vei căsători cu Elsa/<

Poirot interveni cu interes&

- %i ce a spus domnul Crale atunci/- 1e pare că s-a întors către domnişoara @reer şi a (ipat la ea& ;Ce nai$a e în capul tău,să spui asta cu voce tare/ N-ai nici măcar atâta minte încât să-(i (ii gura/<



"omnişoara @reer i-ar fi răspuns& ;Am creut că, de acum, Caroline ar tre$ui să înceapăsă recunoască adevărul6.

"oamna Crale l-a între$at atunci pe so(ul ei& ;E adevărat, Am5as/<El nici n-a privit-o, se pare, ci şi-a întors fa(a şi a murmurat ceva.Ea i-a spus& ;)or$eşte cu voce tare. 're$uie să ştiu6.#a asta, el a răspuns& ;!, da, e adevărat... dar nu vreau să discut acum despre asta.<Apoi el a ieşit din nou din cameră şi domnişoara @reer a spus& ;)ei/6 şi a continuat cu

ceva despre faptul că doamna Crale n-ar tre$ui să adopte o atitudine recalcitrantă în

legătură cu toată povestea. Cu to(ii tre$uiau să se poarte ca nişte oameni ra(ionali. %i easpera ca Am5as şi Caroline să rămână mereu prieteni $uni.- %i ce-a avut doamna Crale de spus la toate astea/ între$ă, curios, Poirot.- Conform martorilor, a râs. A is& ;Peste cadavrul meu, Elsa6. 1-a dus către uşă şi

domnişoara @reer a strigat-o& ;Ce vrei să spui/< "oamna Crale a privit-o şi a spus& ;0ai $ine îl omor pe Am5as, decât să (i-l las #ie0. Hale se opri. "estul de evident... ei/

- "a. Poirot părea gânditor. Cine a auit asta/- "omnişoara Filliams era în cameră, la fel şi Philip ?laBe. oarte stân3enitor pentru ei.- Am$ele relatări despre această scenă sunt concordante/- "estul de mult... n-o să aui niciodată doi martori povestind e*act acelaşi lucru despre

aceeaşi scenă. Dumneaoastră şti(i asta la fel de $ine ca şi mine, domnule Poirot.

Poirot apro$ă din cap şi spuse, gânditor&- "a, va fi interesant de văut...1e opri însă fără să-şi termine fraa.Hale continuă&- Am pornit o cercetare a casei. în dormitorul doamnei Crale, am găsit o sticlă mică, pe

care scria 64lei de iasomie6, ascunsă într-un sertar de 3os, printre haine de iarnă. Era goală.Am luat amprentele de pe ea. ii apar(ineau doamnei Crale. #a analiă, s-a constatat că sticlacon(inea urme vagi de ulei de iasomie şi o solu(ie puternică de cucută.

Am între$at-o pe doamna Crale şi i-am arătat sticla. A răspuns imediat. usese într-odispoi(ie foarte proastă, a spus. "upă ce a ascultat descrierea domnului 0eredith ?laBedespre cucută, s-a strecurat înapoi în la$orator, a golit o sticlu(ă de ulei de iasomie, pe careo avea în geantă, după care a umplut-o cu solu(ie de cucută.Am între$at-o de ce-a făcut asta şi a spus& ;Nu vreau să vor$esc despre anumite lucruri maimult decât e necesar, dar am avut parte de un şoc foarte puternic. 1o(ul meu mi-a mărturisitcă are de gând să mă părăsească pentru o altă femeie. "acă era adevărat, nu voiam să maitrăiesc. "e asta am luat-o6.

Hale se opri.Poirot spuse&- în cele din urmă... e destul de plaui$il.- Poate că este, domnule Poirot. "ar nu se potriveşte cu ceea ce a fost auită spunând. %i

apoi, a mai avut loc o scenă în diminea(a următoare. "omnul Philip ?laBe a auit o parte.

"omnişoara @reer a auit o altă parte. "iscu(ia a avut loc în $i$liotecă, între so(ii Crale."omnul ?laBe se afla pe hol şi a surprins câteva schim$uri de replici, iar domnişoara @reerstătea lângă fereastra deschisa a $i$liotecii şi a auit mult mai mult.

- %i ce anume au auit/- "omnul ?laBe a auit-o pe doamna Crale icând& ;'u şi femeile tale... Aş vrea să te

omor. într-o i, o să te omor6.- N-a pomenit nimic despre sinucidere/- E*act. A$solut nimic. Nimic de genul& ;"acă faci asta, o să mă sinucid0. "omnişoara

@reer a spus cam acelaşi lucru. "omnul Crale ar fi is& ;încearcă să fii reona$ilă,Caroline Sin foarte mult la tine şi întotdeauna o să î(i vreau doar $inele... (ie şi copilului."ar mă voi căsători cu Elsa. 0ereu am spus că nu ne vom îngrădi unul pe celălalt6.

"oamna Crale a răspuns& ;Prea $ine, să nu-mi spui că nu te-am avertiat6. El a între$at-o&;Ce vrei să spui cu asta/6 şi ea a răspuns& ;)reau să spun că te iu$esc şi că n-am de gând săte pierd. 0ai $ine te omor decât să i te dau fetei ăleia6.

Poirot făcu un gest impercepti$il.



- 0i se pare, murmură el, că domnişoara @reer n-a prea dat dovadă de în(elepciuneatunci când a pomenit despre pro$lema asta, nu-i aşa/ "oamna Crale putea foarte uşor să-irefue divor(ul so(ului ei.

- Am avut câteva indicii care duceau spre acest punct, spuse Hale. "oamna Crale se pare că i s-a confesat în parte lui 0eredith ?laBe. El era un prieten vechi, de încredere. Erafoarte supărat şi a reuşit să vor$ească un pic cu domnul Crale. Aş spune că asta s-a petrecutîn după-amiaa precedentă. "omnul ?laBe a avut o conversa(ie delicată cu prietenul lui. Aspus cât de supărat ar fi dacă so(ii Crale s-ar despăr(i într-un asemenea mod deastruos. %i a

mai accentuat şi faptul că domnişoara @reer era foarte tânără şi că era un lucru serios s-otârască la tri$unal, pentru divor(. #a asta, domnul Crale a răspuns, râând 9ce $rută fărăsentimente tre$uie că era:& ;Aici n-a fost Elsa cu ideea. Ea nici nu va apărea. ! vomreolva în maniera clasică6.

Poirot spuse&- Prin urmare, a fost cu atât mai imprudent pentru Elsa @reer să comită o asemenea

indiscre(ie.- Ei, şti(i cum sunt femeile, spuse Hale. 're$uie să sară-una la gâtul celeilalte. !ricum,

cred că a fost o situa(ie foarte dificilă. Nu în(eleg cum de a permis domnul Crale să seîntâmple aşa ceva. "omnul 0eredith ?laBe sus(ine că el voia să-şi termine ta$loul. Arevreun sens pentru dumneavoastră/

- "a, prietene, cred că are.- Pentru mine, nu are. !mul ăsta chiar părea dornic să intre în $ucluc- Pro$a$il că era foarte enervat pe tânăra sa amantă, pentru faptul că se dăduse astfel de

gol.- "a, chiar era. %i 0eredith ?laBe a spus asta. "acă tre$uia să termine ta$loul, nu văd

de ce nu putea să facă nişte fotografii şi apoi să lucree după ele. %tiu un tip... lucreaă cuacuarele... el aşa face

Poirot clătină din cap.- Nu... eu pot să-l în(eleg pe artistul Crale. 're$uie să-(i dai seama, prietene, că, în acel

moment, ta$loul acela era pro$a$il singurul lucru care conta pentru Crale. !ricât de mult arfi dorit să se însoare cu fata aceea, ta$loul era pe primul loc. "e aceea, a vrut să treacă

peste viita ei în casa lor fără scandal. ata, desigur, n-a văut lucrurile aşa. Pentru femei,dragostea este mereu pe primul loc.

- Parcă eu nu ştiu/ ise comisarul Hale.- ?ăr$a(ii, continuă Poirot, şi mai ales artiştii, sunt diferi(i.- Arta rosti comisarul, cu dispre(. 'oată discu(ia asta despre Artă! Niciodată n-am

în#eles-o şi niciodată n-o voi în(elege. Ar fi tre$uit să vede(i ta$loul pe care-l picta Crale.oarte ciudat. ! făcuse pe fata aia să arate de parcă suferea de dureri de din(i, iarsuporturile de la tunuri păreau foarte sinistre. Neplăcută, întreaga privelişte. N-am putut sămi-o scot din minte mult timp după aceea. Am şi visat-o. 0ai mult chiar - mi-a afectatvederea& am început să văd suporturi de tun şi pere(i şi alte lucruri din ta$lou. "a, şi femei

Poirot âm$i şi spuse&- "eşi nu-(i dai seama, îi aduci un tri$ut artei lui Am5as Crale.- Prostii "e ce nu poate un pictor să facă un lucru la care să-(i placă să priveşti/ "e ce

să te chinui atât pentru urâ(enie/- 4nii dintre noi, mon c"er& văd frumuse(ea în locuri ciudate.- ata arăta foarte $ine, asta-i sigur, spuse Hale. 0ult machia3 şi aproape de$răcată. Nu

este foarte decentă maniera în care se poartă fetele astea. %i lucrurile se petreceau acumşaispreece ani, vă avertie. Acum, nimeni n-ar mai $ăga de seamă una ca asta. "aratunci... ei $ine, am fost şocat. Pantaloni şi o cămaşă de-aia din rână, deschisă la gât... şinimic altceva, aş spune

- î(i aminteşti destul de $ine toate astea, murmură Poirot, cu viclenie.

Comisarul Hale roşi.- "oar transmit mai departe impresia pe care am avut-o, spuse el, pe un ton auster.- "esigur, desigur, spuse Poirot, împăciuitor. Apoi continuă& Prin urmare, s-ar părea că

principalii martori împotriva doamnei Crale au fost Philip ?laBe şi Elsa @reer, nu/



- "a. Amândoi au fost vehemen(i. "ar şi guvernanta a fost chemată de acuare şi ceeace a spus ea a cântărit mai mult decât declara(iile celor doi. Ea a fost în întregime de parteadoamnei Crale, în(elege(i. Cu totul devotata ei. "ar era o femeie cinstită şi a răspuns onest,fără să încerce să minimaliee nimic.

- %i 0eredith ?laBe/- Era foarte afectat de întreaga poveste, $ietul de el. %i-l şi cred 1-a învinovă(it pentru

faptul că avea cucuta... şi a fost învinovă(it şi de 3udecătorul de instruc(ie. Cucuta şianumite săruri intră su$ inciden(a unei legi privind otrăvurile. A avut parte de critici destul

de aspre. Era un prieten $un al am$elor păr(i şi a fost lovit foarte tare... în afară de faptulca, oricum, era genul căruia nu-i place să fie e*pus privirilor pu$lice.- 1ora mai mică a doamnei Crale n-a depus mărturie/- Nu. N-a fost necesar. Nu era acolo atunci când doamna Crale şi-a amenin(at so(ul şi n-

a avut nimic de spus în plus fa(ă de ceilal(i. A văut-o pe doamna Crale mergând la frigiderşi sco(ând $erea de acolo şi, desigur, apărarea ar fi putut s-o între$e asta pentru a arăta cădoamna Crale a luat $erea aşa cum era, fără să pună nimic în ea. "ar ideea nu era relevanta,deoarece niciodată n-am sus(inut că în sticla de $ere ar fi fost cucuta.

- Cum a reuşit să pună otrava în pahar, deşi era privită de cei doi/- Ei $ine, în primul rând, cei doi nu se uitau la ea. "omnul Crale picta... îşi privea

pâna. "omnişoara @reer poa, stând cu spatele aproape la doamna Crale, iar privirea ei

era îndreptata peste umărul domnului Crale.Poirot apro$ă tăcut.- Cum am spus, nici unul din cei doi n-o privea pe doamna Crale. Ea avea otrava într-o

sticlu(a din acelea cu pipeta... de genul celor cu care se umplu şi stilourile. Am găsit-ospartă în $ucă(i pe cărarea care ducea spre casă.

- Ave(i câte o e*plica(ie pentru toate, murmură Poirot.- Ei $ine, haide(i acum, domnule Poirot, fără nici un fel de pre3udecată. Ea a amenin(at

că-l va omorî. Ea a luat otrava din la$orator. 1ticla goală e găsită în camera ei şi nimeni n-amai pus mâna pe sticlă în afară de ea. 7-a dus inten(ionat $ere rece atunci când picta... ochestie ciudată, oricum, dacă te gândeşti că nu-şi vor$eau în acea perioadă.

- ! chestie foarte ciudată. "e3a o remarcasem.- "a. 4n pic o dă în vileag. "e ce era atât de ama$ilă dintr-odată/ El se şi plânge de

gustul $erii... şi cucuta chiar are un gust aparte. Caroline aran3eaă în aşa fel încât ea să-lgăsească mort şi o trimite pe cealaltă femeie să dea telefon. "e ce/ Ca să şteargă sticla şi

paharul şi apoi să apese doar mâna lui pe ele. "upă aceea, ea poate să se scue şi să sus(inăcă, din caua remuşcărilor, el s-a sinucis. ! poveste credi$ilă.

- Cu siguran(ă, n-a dat dovadă de prea multă imagina(ie.- Nu. "acă mă între$a(i pe mine, aş spune că nu cred să fi stat să se gândească $ine. Era

atât de roasă de ură şi de geloie 'ot ceea ce avea în cap era să-l omoare. %i apoi, atuncicând s-a terminat şi l-a văut mort acolo, ei $ine, atunci cred eu că şi-a revenit şi şi-a datseama de faptul că tocmai comisese o crimă. %i că, pentru asta, poate plăti cu via(a. %i,

disperată, a recurs la singura apărare pe care o avea, şi anume că fusese sinucidere.Poirot rosti&- Ceea ce spui dumneata e plaui$il... da. 0intea ei se poate să fi lucrat astfel.- într-un fel, a fost premeditat şi într-un fel n-a fost, continuă Hale. Nu cred că a gândit

foarte mult, şti(i. "oar a mers or$eşte înainte.- 0ă între$... murmură Poirot.Hale îl privi curios.- )-am convins, domnule Poirot, că a fost un ca clar/- Aproape. Nu de tot. 0ai sunt câteva lucruri ciudate...- Pute(i sugera o solu(ie alternativă care să fie şi plaui$ilă/- Care au fost mişcările celorlal(i oameni în acea diminea(ă/

- )ă asigur c-am intrat destul de dur în ei. 7-am verificat pe to(i. Nimeni n-a avut ceeace numim ali$i... asta nu se poate, atunci când e vor$a despre otrăvire. Nu e*ista nimic carel-ar putea împiedica pe criminal să pună otrava în capsula cu o i înainte, iar apoi să-i



spună că e un leac pentru indigestie şi că tre$uie luat înainte de prân... şi apoi să plece înalt oraş.

- "ar nu crede(i că a fost vor$a despre aşa ceva în acest ca/- "omnul Crale n-avea indigestie. %i, oricum, nu prea văd cum s-ar petrece astfel de

lucruri. E adevărat că domnul 0eredith ?laBe recomanda diverse leacuri de acest tip pentruunele afec(iuni, dar nu-l văd pe domnul Crale încercând vreunul dintre ele. %i, chiar dac-arfi procedat astfel, după aceea ar fi făcut glume pe tema asta. 0ai mult, de ce să rea

0eredith ?laBe să-l omoare/ 'otul arată că se găseau în rela(ii foarte $une. Cu to(ii.

"omnul Philip ?laBe îi era cel mai $un prieten. "omnişoara @reer era îndrăgostita de el."omnişoara Filliams nu cred că-l apro$a, de fapt cred că era împotriva lui cu totul... dardeapro$area morală nu duce la otrăvire. "omnişoara Farren se certa mult cu el, a3unse lao vârstă dificilă... a$ia mergea la şcoală, din câte ştiu, dar era ataşat de ea şi ea de el. încasa aceea găsea multă dragoste şi considera(ie. Poate că a(i şi auit de ce. usese rănităgrav în copilărie... rânită de doamna Crale, într-un acces de furie oar$ă. Asta ne arată, nu-iaşa, o persoană relativ necontrolată. 1ă atace o copilă... să vrea s-o omoare, aproape

- Ar putea arăta, spuse gânditor Poirot, că Angela Farren avea motive să-i poarte picădoamnei Crale.

- Poate că da... dar nu şi lui Am5as Crale. %i, oricum, doamna Crale îi era devotatăsurorii sale mai mici... i-a dat o casă atunci când le-au murit părin(ii şi, aşa cum am spus, o

trata cu o afec(iune specială, o răsfă(a destul de rău, aşa se spunea. ata era, în modevident, foarte ataşată de doamna Crale. A fost (inuta departe de proces şi prote3ata cât s-a

putut... doamna Crale a insistat foarte mult să fie aşa, cred. "ar fata a rost foarte supărată şia vrut să fie dusă la închisoare, să-şi vadă sora. Caroline Crale n-a fost de acord. A spus căacest lucra ar putea s-o afectee pentru tot restul vierii. A făcut în aşa fel, încât fata să fietrimisă la o şcoală în străinătate. "omnişoara Farren a devenit o femeie foarterespecta$ilă. Călătorea în tot felul de locuri ducate. A (inut conferin(e la =o5al@eographical 1ociet5... şi alte lucruri de genul ăsta.

- %i nimeni nu i-a spus vreodată despre proces/- Ei $ine, în primul rând aveau nume diferite. Nici măcar n-aveau acelaşi nume de

domnişoară. Aveau aceraşi mamă, dar ta(i diferi(i. Numele de domnişoară al doamnei Craleera 1palding.

- Această domnişoară Filliams era guvernanta copilului sau a Angelei Farren/- A Angelei. Pentru copil aveau o $onă... dar şi fata mai făcea lec(ii cu domnişoara

Filliams din când în când, cred.- 4nde era copila atunci/- Plecase cu $ona la $unica acesteia. #a doamna 'ressillian. ! văduvă care-şi pierduse

am$ele fiice şifoarte ataşată de copilă.Poirot apro$a din cap.- în(eleg.

Hale continuă&- Cât despre mişcările celorlal(i în iua crimei, vi le &&& relata. "omnişoara @reer a stat pe terasa de lângă fereastra $i$liotecii, după micul de3un. Acolo, aşa cum am mai spus, aauit cearta dintre so(ii Crale. "upă aceea, s-a dus cu pictorul 3os, în ?atter5 @arden, şi arămas cu el până la prân, având câteva paue de demor(ire. Philip ?laBe a fost în casădupă micul de3un şi a auit o parte din ceartă. "upă ce-au plecat Crale şi domnişoara @reer,a citit iarul până când a primit telefonul de la fratele său. Apoi, s-a dus spre (ărm, să-lîntâmpine. Au mers împreuna pe cărare până când au trecut de ?atter5 @arden."omnişoara @reer tocmai urcase să-şi ia un pulover, pentru că i se făcuse frig, iar doamnaCrale era cu so(ul ei, discutând despre plecarea la şcoală a Angelei.

- A, o discu(ie amicală.

- Nu, nu chiar amicală. Crale cam (ipa la ea, din câte am în(eles. Era enervat pentrufaptul că-l deran3ase cu astfel de lucruri. Presupun că ea voia să sta$ilească totul înainte săai$ă loc alte incidente.

Poirot apro$ă.



Hale continuă&- Cei doi fra(i au schim$at câteva cuvinte cu Am5as Crale. Apoi, domnişoara @reer a

reapărut şi s-a dus la locul ei, iar Crale şi-a ridicat pensula, încercând în mod evident săscape de cei doi. Ei au în(eles şi au plecat în casă. Atunci, de fapt, s-a plâns Am5as Crale căavea doar $ere caldă acolo 3os, iar so(ia lui s-a oferit să-i aducă $ere rece.

- Aha- E*act& aha A fost dulce ca mierea. Apoi, ei au urcat în casă şi au stat pe terasă, afară.

"oamna Crale şi Angela Farren le-au adus $ere acolo. 0ai târiu, Angela Farren s-a dus

să facă o $aie în mare şi Philip ?laBe a plecat împreună cu ea. 0eredith ?laBe a co$orât şiel până într-un luminiş aflat mai sus de ?atter5 @arden. ! vedea pe domnişoara @reer poând şi-i putea aui vocea în timp ce discuta cu Crale. A stat acolo şi s-a gândit la pro$lema cucutei. Era încă foarte îngri3orat din pricina asta şi nu ştia ce să facă. Elsa @reerl-a văut şi 7-a salutat cu mâna. Atunci când a sunat clopo(elul pentru masă, a co$orât şi elîn ?atter5 @arden şi au intrat cu to(ii în casă. A o$servat faptul că domnul Crale avea &

privire neo$işnuita, dar nu i-a dat importan(ă. Crale era genul de om care nu se îm$olnăveaniciodată... Aşa că nimeni nu-şi imagina c-ar putea fi $olnav. Pe de altă carte, aea

dispoi(ia schim$ătoare, în func(ie de cum & redea că avea să-i fie sau nu apreciat ta$loul.+n aceste & iuri, era lăsat singur şi i se vor$ea cât mai pu(in. Asta au făcut şi cei doi în acelmoment. Cât despre ceilal(i, servitorii erau ocupa(i cu tre$urile casei şi cu pregătitul mesei.

"omnişoara Filliams era în sala de studiu, corecta nişte caiete. "upă aceea, s-a ocupat deîntre(inerea terasei. Angela Farren şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în grădină,că(ărându-se în copaci şi mâncând diverse lucruri... şti(i foarte $ine ce face o fată decincispreece ani Prune, mere, pere etc. "upă aceea a intrat în casă şi, cum am spus, a

plecat cu Philip ?laBe, înainte de prân, ca să facă o $aie. Comisarul Hale se opri. Ei $ine,spuse el, găsi(i ceva suspect în & "ate astea/

Poirot spuse&- A$solut nimic.- Atunci, foarte $ineCuvintele e*primau foarte mult.- "ar, chiar şi-aşa, continuă Hercule Poirot, îmi voi satisface curioitatea. ! să...- Ce ve(i face/- ! să-i viite pe aceşti cinci oameni... şi voi aui povestea fiecăruia.Comisarul Hale oftă melancolic.- 1unte(i ne$un de legat Nu se vor potrivi poveştile lor. Nu vă da(i seama de acest fapt

elementar/ Nu e*istă doi oameni care să-şi amintească un lucru în acelaşi fel sau în aceeaşiordine. "upă tot acest timp ! să aui(i cinci poveşti diferite despre cinci crime diferite

- E*act pe asta mă şi $ae, spuse Poirot. )a fi foarte interesant



CAPITOLUL (PURCELU)UL ĂSTA A PLECAT LA PIA'Ă***

Philip ?laBe era chiar aşa cum îl descrisese 0ontague "epleach. 4n $ăr$at 3ovial şi prosper un pic mai gras decât ar fi tre$uit.Hercule Poirot sta$ilise întâlnirea pentru ora şase şi 3umătate, într-o duminică după-amiaă. Philip ?laBe tocmai terminase de parcurs cele optspreece găuri ale partidei degolf şi era încă foarte conectat la tensiunea acului câştigase cinci lire de la adversarul său.

Era într-o dispoi(ie prietenoasă şi vor$ărea(ă.Hercule Poirot îi e*plică lui ?laBe ceea ce dorea. "e această dată, nu-şi mai e*primădorin(a de a a3unge la adevărul gol-golu(. Era vor$a, după cum în(elese ?laBe, despre oserie de căr(i care se ocupau cu crime cele$re.Philip ?laBe se încruntă.- "oamne, de ce să se scrie aşa ceva/Hercule Poirot ridică din umeri. Era foarte departe ie caracterul său o$işnuit ai. Nu voiasă fie dispre(uit, & i doar privit cu superioritate. 0urmură&- Cititorii. Ei înghit totul... da, totul.- "oamne e*clamă Philip ?laBe."ar rostise asta pe un ton de om $ine-dispus, nu cu dispre(ul cu care ar fi putut vor$i un

om cu mai multă sensi$ilitate.Hercule Poirot spuse, ridicând din nou din umeri&- Asta-i natura umană. "umneavoastră şi cu mine, domnule ?laBe, care cunoaştem

lumea cu adevărat, nu ne facem iluii în legătură cu cei din 3ur. Nu sunt oameni răima3oritatea, dar, cu siguran(ă, nu pot fi idealia(i.

?laBe replică sincer&- Am renun(at la iluii cu mult timp în urmă.- 'otuşi, mi s-a spus că povesti(i nişte lucruri foarte speciale.- Ah !chii lui ?laBe se aprinseră. A(i auit-o pe asta/=âsul lui Poirot veni la momentul potrivit. 1curta istorioară pe care tocmai i-o spusese

?laBe nu era edificatoare, dar era amuantă.Philip ?laBe se lăsă pe spate în scaunul său, mai rela*at, cu ochii e*primând $ună

dispoi(ie.Hercule Poirot se gândi deodată că arăta precum un porc mul(umit.4n porc. ;Purceluşul ăsta a plecat la pia(ă.<Cum era el de fapt, omul acesta, acest Philip ?laBe/ 4n $ăr$at, se părea, fără prea multe

gri3i. 0ul(umit şi prosper. ără gânduri ră$unătoare, fără mustrări de conştiin(ă, fărăamintiri care să-l $ântuie. Nu, un purceluş $ine hrănit care plecase la pia(ă... şi luase totul la

pre(ul întreg."ar, odată, pro$a$il că avusese mult mai multe caracteristici. Pro$a$il că în tinere(e

fusese destul de chipeş. Avea ochii un pic prea mici, un pic prea apropia(i dar altfel,

tre$uie să fi fost un $ăr$at $ine făcut şi arătos. Câ(i ani să fi avut acum/ Pro$a$il, întrecincieci şi şaieci. Atunci, asta însemna că avea vreo patrueci în momentul mor(ii luiCrale. 0ai pu(in mul(umit de sine, mai pu(in mul(umit de micile plăceri de moment."orind mai mult de la via(ă şi primind mai pu(in.

Poirot murmura încet, ca să reînceapă conversa(ia&- îmi în(elege(i poi(ia...- Nu, să fiu al nai$ii dac-o în(eleg ?roBerul se ridică din nou în capul oaselor, cu

privirea un pic mai pătrunătoare. "e ce dumneaoastră? Nu sunte(i scriitor/- Nu, e*act, nu sunt. "e fapt, sunt detectiv.0odestia acestei remarci pro$a$il că nu mai apăruse niciodată în conversa(iile lui

Poirot.

- 1igur că asta sunte(i. %tim cu to(ii. aimosul Hercule Poirot"ar tonul lui ?laBe avea o notă ironică. Philip ?laBe era un engle prea mândru ca sărecunoască meritele unui străin la modul serios. 4nor apropia(i pro$a$il că le-ar fi spus&;4n tip destul de liniştit. Ei, pro$a$il că replicile lui au succes la femei6.



%i, deşi atitudinea lui ?laBe era e*act ceea ce-şi dorise Hercule Poirot, pe detectiv îlderan3a totuşi.

Acest $ăr$at, acest om de afaceri de succes, nu era impresionat de meritele lui HerculePoirot Era scandalos

- 1unt mişcat, spuse Poirot, lipsit de sinceritate, că sunt atât de cunoscut. Permite(i-misă precie că succesul meu se $aeaă pe psihologie& eternul 6de ce/6 al firii umane. Asta,domnule ?laBe, este ceea ce intereseaă lumea crimei astăi. înainte, era doar o poeie.Crimele cele$re erau relatate dintr-o singură perspectivă& cea a poveştilor de dragoste pe

care le aveau în spate. Acum, totul este foarte diferit. !amenii citesc cu interes că doctorulCrippen şi-a ucis so(ia, centru că ea era o somitate în domeniul ei, iar el era mic şiinsignifiant prin compara(ie şi, în consecin(ă, îl făcea să se simtă inferior. Citesc despre ofemeie ucigaşă, faimoasă pentru că omora din cauă că fusese molestată de tatăl ei atuncicând avea trei ani. Este, cum am spus, ;de ce6-ul crimei, cel care ocupă centrul de interesai.

Philip ?laBe spuse, re(inându-şi un căscat&- Acest motiv este, de o$icei, destul de evident. în cea mai mare parte a caurilor,

mo$ilul îl constituie $anii.Poirot e*clamă&- Ah, dar, dragul meu domn, acest motiv nu tre$uie niciodată să fie evident. Aici este

întregul scop- %i aici interveni(i dumneaoastră?

- %i aici, după cum spune(i, intervin eu. 1-a propus să fie rescrise nişte istorisiri aleanumitor crime, privite dintr-o perspectivă psihologică. Psihologia crimei... estespecialitatea mea. Am acceptat misiunea.

Philip ?laBe rân3i.- E destul de profita$il, cred, nu-i aşa/- 1per... chiar sper asta.- elicitări Acum poate că o să-mi spune(i şi ce trea$ă am eu cu toate astea/- "esigur. Caul Crale, monsieur.

Philip ?laBe nici nu tresări. "ar păru îngândurat.- "a, desigur. Caul Crale.Hercule Poirot îl între$ă, neră$dător&- 1per că nu e ceva neplăcut, domnule ?laBe/- Ah, cât despre asta... ?laBe ridică din umeri.

N-are rost să-mi fie neplăcut un eveniment în legătură cu care nu mai pot face nimic.Procesul lui Caroline Crale este proprietate pu$lică. %i, evident, oricine poate să scriedespre el. N-are sens să o$iecte eu. într-un fel - nu mă supără să vă spun - îmi displacedestul de mult. Am5as Crale a fost unul dintre cei mai $uni prieteni pe care i-am avut. îmi

pare rău că tre$uie să răscolim totul din nou. "ar astfel de lucruri se întâmplă.- 1unte(i un filosof, domnule ?laBe.-

Nu, nu. "oar că ştiu când n-are sens să mă $at. îndrănesc să spun că dumneavoastrăve(i fi mai $lând decât al(ii.- 1per, cel pu(in, să scriu cu delicate(e şi $un-sim(. Philip ?laBe pufni în râs, dar fără unamuament

sincer.- 0ă face(i să râd atunci când vă aud vor$ind astfel- )ă asigur, domnule ?laBe, că sunt cu adevărat interesat. Nu este doar o chestiune de

$ani pentru mine. Chiar vreau să recree trecutul, să văd şi să simt evenimentele care s-au petrecut, să văd dincolo de ceea ce e evident şi să viualie gândurile şi sentimenteleactorilor acestei drame.

Philip ?laBe spuse&

- Nu cred că a fost vor$a despre o su$tilitate atât de mare aici. A fost o afacere destul deevidentă. @eloie feminină, asta a fost tot.- 0-ar interesa enorm, domnule ?laBe, să aflu reac(ia dumneavoastră la toată afacerea

asta.



Philip ?laBe se îm$u3oră la fa(ă şi se delăn(ui.- =eac(ii =eac(ii Nu vor$i(i cu atâta pedanterie. Eu nu am fost acolo o simplă preen(ă,

care să reac(ionee într-un fel sau altul Nu cred că în(elege(i că prietenul meu - prietenul

meu& vă spun - a fost omorât... !trăvit %i că, dacă aş fi ac(ionat mai repede, l-aş fi pututsalva.

- Cum a(i fi putut, domnule ?laBe/- Aşa. Cred că de3a cunoaşte(i faptele caului, nu/ Poirot apro$ă din cap.- oarte $ine. în acea diminea(a, m-a sunat fratele meu, 0eredith. Era destul de panicat.

4na dintre $uruienile lui lipsea... şi era una mortală. Ce-am făcut/ 7-am spus să vină lamine, ca să discutam. 1ă decidem ce era de făcut. 1ă decidem ce era cel mai $ine. Acummă surprinde cât de prost am putut să fiu, să eit astfel 're$uia să-mi dau seama că n-aveam timp de pierdut. 're$uia să merg direct la Am5as şi să-l avertie. 're$uia să spun&;Caroline a furat una dintre otrăvurile lui 0eredith şi tu şi Elsa a(i face $ine să ave(i gri3ă,mare gri3ă6. ?laBe se ridică. începu să meargă cu paşi mari prin cameră, cuprins defreneie. "umneeule mare, omule "umneata crei că n-am trecut prin asta, în minte, deeci de ori/ $tiam. Am avut şansa să-l salve... şi am eitat... l-am aşteptat pe 0eredithCum de n-am putut să-mi dau seama că, la urma urmei, Caroline n-avea să eite câtuşi de

pu(in/ #uase otrava ca s-o folosească... şi, la nai$a, a folosit-o cu prima ocaie "oar nu erasă aştepte până când 0eredith avea să descopere ce lipsea. %tiam - desigur că ştiam - că

Am5as era în pericol de moarte şi n-am făcut a$solut nimic- Cred că sunte(i prea dur cu reproşurile la adresa dumneavoastră, monsieur. N-a(i avut

mult timp...Celălalt îl întrerupse pe Poirot&- 'imp/ Am avut timp suficient. Cât timp aveam nevoie. Puteam să merg la Am5as, aşa

cum am spus... dar e*ista şi posi$ilitatea, desigur, ca el să nu mă creadă. Am5as nu eragenul de om care să creadă uşor că el însuşi era în pericol. Ar fi pufnit în râs la auulcuvintelor mele. %i n-ar fi în(eles niciodată ce diavol era Caroline. "ar puteam să merg laea. Puteam să spun& ;%tiu ce pui la cale. %tiu ce plănuieşti să faci. "ar dacăAm5as sau Elsa mor, otrăvi(i de cucută, vei fi spânurată< Asta ar fi oprit-o. 1au aş fi

putut să sun la poli(ie. !f Erau atâtea lucruri pe care le puteam face... %i, în loc de asta, m-am lăsat influen(at de metodele liniştite şi încete ale lui 0eredith. ;'re$uie să fim siguri, săvor$im despre asta, să aflăm cu certitudine cine ar fi putut s-o ia...< ?ătrân prost...niciodată n-a putut lua o deciie rapidă în via(a lui A fost un lucru $un, pentru el, că a fostfiul cel mai mare şi a avut o moşie unde să stea. "ac-ar fi încercat vreodată să facă $ani, arfi pierdut tot ceea ce avea.

Poirot între$ă&- N-avea(i, personal, nici o îndoială în legătură cu persoana care luase cucuta/- "esigur că nu. Am ştiut imediat că tre$uia să fie Caroline. )ede(i, o cunoşteam destul

de $ine pe Caroline.- Asta e foarte interesant Aş vrea să ştiu, domnule ?laBe, ce fel de femeie era Caroline

Crale/Philip ?laBe replică, tăios&- Nu era nevinovata rănită pe care au văut-o oamenii în timpul procesului- Atunci, ce anume era/?laBe se aşeă din nou. 1puse, cu toată serioitatea&- Chiar vre(i să şti(i/- Chiar vreau foarte mult să ştiu.- Caroline era o femeie rea. =ea până în măduva oaselor )ă avertie, avea şarm. !

caracteria acel gen de drăgălăşenie care-i păcăleşte total pe oameni. Avea o înfă(işarefragilă, un aer nea3utorat, care făcea apel la cavalerismul celor din 3ur. 4neori, după ce amcitit un pic de istorie, credeam că 0ar5, regina sco(ienilor, a fost pro$a$il la fel ca ea.

0ereu dulce şi ghinionistă, şi magnetică... %i, de fapt, era o femeie rece şi calculată, care a plănuit asasinarea lui "arnle5D şi a scăpat cu fa(a curată. Caroline era la fel... o intrigantă1 =eferire la Henr5 1tuart, duce de Al$an5 9DMKM-lMTG:, cunoscut şi su$ numele de #ord "arnle5, cel de-aldoilea so( al lui 0ar5 1tuart, regina 1co(iei. A fost asasinat, $ănuielile îndreptându-se asupra lui 8amesHep$urn de ?oth>ell şi a lui 0ar5 însăşi 9n.tr.:



rece şi calculată. %i avea un temperament $lestemat. Nu ştiu dacă vi s-a spus - nurepreenta ceva foarte important în proces, dar arată cine era - ce i-a făcut surorii sale. Erageloasă, în(elege(i. 0ama ei se recăsătorise, şi toată aten(ia fusese îndreptată către micu(aAngela. Caroline n-a putut suporta una ca asta. A încercat să omoare copilul cu o $ară dinfier... a lovit-o în cap. "in fericire, n-a fost o lovitură fatală. "ar a fost un lucru groanic.

- "a, într-adevăr.- Ei $ine, asta era Caroline cu adevărat. 're$uia să fie ea prima. Asta chiar nu suporta&

să nu fie prima. %i avea un diavol egoist şi individualist în ea, care era capa$il să recurgă la

solu(ii criminale. Părea impulsivă, şti(i. "ar era, de fapt, foarte calculată. Când stătea laAlder$ur5, mică fiind, îşi făcea tot felul de planuri. N-avea $anii ei. Eu niciodată n-am fostconsiderat o partidă $ună... Eram fiul cel mic, care tre$uia să-şi croiască drum singur. Eamuant că acum, pro$a$il, aş putea să-i întrec pe 0eredith şi pe Crale, dac-ar mai trăi. 1-agândit un pic la 0eredith, dar, până la urmă, a rămas la Am5as. Am5as avea sămoştenească Alder$ur5 şi, deşi n-ar fi avut prea mul(i $ani, ea şi-a dat seama că talentul luide pictor era ceva ieşit din comun. A pariat pe geniul şi pe succesul lui financiar. %i acâştigat. Am5as a avut parte de faimă destul de repede. Nu era chiar un pictor la modă, dargeniul lui era recunoscut şi ta$lourile sale se vindeau. A(i văut vreunul/ Am unul chiaraici. )eni(i să-l privi(i. ?laBe îl duse pe Poirot în sufragerie şi-i arătă peretele din stânga.4ita(i-l acolo Acela e al lui Am5as.

Poirot privi în tăcere. îşi dădu seama cu surprindere de faptul că un $ăr$at puteacom$ina atât de $ine un su$iect conven(ional cu propria magie. ! vaă de trandafiri pe omasă de mahon. ! piesă de mo$ilier veche. Am5as făcuse ca trandafirii săi să prindă via(ăşi să pară că ard cu o flacără aproape o$scen de reală. #emnul lustruit al mesei părea că

prinde şi el via(ă. Cum să e*plici sentimentele pe care (i le inspiră o asemenea pictură/ Erafoarte incitant. Propor(iile mesei l-ar fi deran3at, poate, pe comisarul Hale, s-ar fi plâns cănu e*istau trandafiri de culoarea sau de forma redate în ta$lou. %i, apoi, ar fi plecatîntre$ându-se de ce erau trandafirii nemul(umitori, şi de ce mesele rotunde de mahon Uderan3au, aparent fără motiv.

Poirot oftă încet. Apoi murmură&- "a... totul e acolo.?laBe îl duse înapoi şi mormăi&- Niciodată n-am prea în(eles arta. Nu ştiu de ce-mi &. ace atât de mult să privesc ta$loul

ăla, dar îmi place. V atât de... ah, la nai$a, e atât de frumos!

Poirot apro$ă cu afectare.?laBe îi oferi oaspetelui său o (igară şi-şi aprinse şi ana. Apoi spuse&- %i acela este omul. !mul care a pictat trandafirii... Cel care a pictat emeia cu

s"aerul pentru coctail... 7mul care a pictat acea minunată şi dureroasa ,aştere a - -

imului& acela este omul care a fost reteat de tânăr, în Q& arsa vârstei, în ciuda poftei sale devia(ă, de o femeie ră$unătoare şi vicleană )e(i spune că sunt prea înverşunat... că nu sunto$iectiv şi că am ceva împotriva lui

Caroline. Aea

şarm... l-am sim(it. "ar ştiam - mereu am ştiut - cine era femeia reală dinspatele acestei fa(ade. %i acea femeie, domnule Poirot, era malefică. Era crudă şi mali(ioasăşi voia totul.

- %i totuşi, mi s-a spus că doamna Crale a înghi(it multe în timpul căsătoriei sale.- "a, şi le-a împărtăşit tuturor lucrul ăsta 0ereu martiră 1ărmanul Am5as. )ia(a lui de

om căsătorit era un iad... sau, mai degra$ă, aşa ar fi fost, dacă n-ar fi avut acele calită(ie*cep(ionale. Arta lui, în(elege(i... mereu a avut asta. Era un refugiu. Atunci când picta, nu-i mai păsa. ! lăsa în urmă pe Caroline şi tot ceea ce-i spunea ea, şi certurile lorintermina$ile. Erau intermina$ile, şti(i. Nu trecea nici o săptămână fără să se certe dintr-unmotiv sau altul. Ei îi plăcea asta. "acă se certa, se sim(ea stimulată, cred. Era un mi3loc dea se eli$era. Putea să spună tot ceea ce avea de spus. Pur şi simplu, era mul(umită după un

astfel de meci. 1emăna cu o pisică mul(umită... pleca torcând. "ar, pe el& certurile astea îlepuiau complet. El voia pace... să se odihnească... o via(ă liniştită. "esigur că un astfel de $ăr$at nici n-ar tre$ui să se căsătorească... nu este făcut să fie domesticit. 4n $ăr$at precum



Crale ar tre$ui să ai$ă aventuri, dar nu legături puternice. Astea nu-l pot duce decât la pieranie.

- )i se confesa/- Ei $ine... ştia că-i sunt un prieten devotat. 0ă lăsa să văd toate lucrurile astea. Nu se

plângea. Nu era genul ăla de om. 4neori, mai spunea& ;#a nai$a cu toate femeile< 1au maispunea& ;1ă nu te căsătoreşti niciodată, $ătrâne Aşteaptă iadul care vine după moarte6.

- %tia(i despre rela(ia lui cu domnişoara @reer/- !, da... sau, cel pu(in, mi-am dat seama că urma M a se întâmple. El mi-a spus că

tocmai cunoscuse o fată minunată. Era deose$ită, spunea el, fa(ă de orice sau de & ricinecunoscuse el până atunci. Nu c-aş fi acordat &rea mare aten(ie cuvintelor sale. Am5as maimereu cunoştea câte o femeie despre care spunea că era deose$ită. "e o$icei, o lună maitâriu, te privea uimit dacă-i pomeneai despre asta şi se între$a despre ce vor$eşti. "araceastă Elsa @reer chiar era deose$ită. 0i-am datseama de asta atunci când a venit la Alder$ur5, să stea acolo. îl prinsese, şti(i, îl prinsese încapcana ei. 1ărmanul era ca un că(eluş care-i mânca din palmă

- Nici pe Elsa @reer n-o plăcea(i prea mult/- Nu, n-o plăceam. Era, cu siguran(ă, o creatură prădătoare. %i ea îl voia pe Crale, trup şi

suflet. "ar cred ca, în acelaşi timp, ar fi fost mai $ună pentru el decât Caroline. Poate că l-ar fi lăsat în pace, după ce avea să

e sigura de el. 1au poate că s-ar fi săturat de el şi ar fi trecut la altcineva. Cel mai $un lucru pentru Am5as ar W fost să scape cu totul de femei.

- "ar asta n-ar fi fost pe gustul lui, nu/Philip ?laBe răspunse, oftând&- Prostul ăla mereu se încurca $a cu o femeie, $a cu alta. %i totuşi, într-un fel, femeile

chiar însemnau foarte pu(in pentru el. 1ingurele două femei care l-au impresionat cuadevărat în toată via(a lui au fost Caroline M& Elsa.

Poirot între$ă&- ! iu$ea pe copilă/- Angela/ Cu to(ii eram ataşa(i de ea. ! feti(ă foarte simpatică. 0ereu 3ucăuşă. Ce via(ă

avea guvernanta aia a ei "a, Am5as o plăcea mult pe Angela... "ar, uneori ea mergea preadeparte, iar el se supăra râu pe ea...%i atunci apărea Caroline în scenă... Caro era mereu de partea Angelei şi asta îl termina detot pe Am5as. "etesta când Caroline îi lua partea surorii ei. Era o urmă de geloie acolo.Am5as era gelos pe felul în care Caroline o punea mereu pe Angela pe primul loc şi ar fifăcut orice pentru ea. %i Angela era geloasă pe Am5as şi se opunea metodelor lui. A fostdeciia lui ca ea să plece la şcoală în toamna aceea, iar ea a fost furioasă. Nu, cred eu, nu

pentru că nu-i plăcea ideea de şcoală, chiar cred că voia să meargă... dar felul foarte dur allui Am5as de a pune pro$lema a înfuriat-o. în chip de ră$unare, ea i-a făcut tot felul defiguri după aceea. !dată i-a pus ece limacşi în pat. 4na peste alta, cred că Am5as aveadreptate. Era momentul să ai$ă parte de nişte disciplină. "omnişoara Filliams era foarte

eficientă, dar chiar şi ea mărturisea că Angela o copleşea uneori.?laBe se opri, dar Poirot interveni&- Atunci când am între$at dacă Am5as era ataşat de copil, mă refeream la copilul lui, la

fiica sa.- A, vre(i să spune(i la micu(a Carla/ "a. Ea era groavă. îi plăcea să se 3oace cu ea,

atunci când avea chef. "ar afec(iunea lui pentru copil nu l-ar fi împiedicat să se însoare cuElsa, dacă asta vre(i să spune(i. N-avea sentimente c"iar atât de puternice pentru ea.

- Caroline Crale îi era devotată feti(ei/4n fel de spasm îi contorsiona chipul lui Philip.- Nu pot spune că nu era o mamă $ună. Nu, asta chiar că n-o pot spune. E singurul

lucru...

- "a, domnule ?laBe/Philip spuse, încet şi dureros&



- E singurul lucru pe care-l regret cu adevărat în toată afacerea asta. @ândul la copilaaceea. 4n trecut atât de tragic pentru via(a ei... Au trimis-o în străinătate, la verişoara luiAm5as şi la so(ul ei. 1per - chiar sper - că au reuşit să-i ascundă adevărul.

Poirot clătină din cap.- Adevărul, domnule ?laBe, are o$iceiul de a se face cunoscut chiar şi după foarte multă

vreme.- Chiar mă între$... murmură $roBerul.Poirot continuă&

- +n interesul adevărului, domnule ?laBe, o să vă rog să face(i ceva.- Ce anume/- ! să vă rog să scrie(i o povestire e*actă şi detaliată a ceea ce a avut loc în acele ile la

Alder$ur5. Adică, vă rog să scrie(i o mărturie completă a crimei şi a circumstan(elor sale.- "ar, dragul meu domn, după atâta timp/ )oi fi foarte departe de adevăr.- Nu neapărat.- Cu siguran(ă.- Nu, în primul rând, chiar şi cu trecerea timpului, mintea păstreaă o imagine detaliată

şi adevărată a lucrurilor esen(iale şi respinge elementele superficiale.- Ha )re(i să spune(i că dori(i doar o descriere generala/- Nu, deloc. "oresc o relatare detaliată a fiecărui eveniment, aşa cum a avut loc, şi a

fiecărei conversa(ii, aşa cum v-o aminti(i.- %i, presupunând că-mi amintesc greşit/- Pute(i măcar să povesti(i totul pe cât de $ine vă aminti(i. 0ai pot fi goluri, dar asta nu

poate fi evitat.?laBe îl privi curios.- "ar care e scopul/ Poli(ia vă poate da arhivele care con(in totul cu mult mai multa

acurate(e.- Nu, domnule ?laBe. Acum vor$im din punct de vedere psihologic. Nu vreau doar

fapte goale. 2reau propria dumneaoastră selec#ie din aceste fapte. 'impul şi memoriasunt responsa$ile pentru această selec(ie. Poate că mai sunt lucruri făcute, vor$e rostite, pecare le-aş căuta adarnic în arhivele poli(iei. #ucruri şi vor$e pe care nu le-a(i men(ionat,

pentru că, poate, a(i 3udecat că erau irelevante sau pentru că a(i preferat să nu le repeta(i.- Această poveste a mea va fi pu$licată/ între$a tăios ?laBe.- Cu siguran(ă că nu. E doar pentru mine. Ca să mă a3ute în deduc(iile mele.- %i nu ve(i cita de-acolo fără consim(ământul meu/- Cu siguran(ă că nu.- Hm, spuse Philip ?laBe. 1unt un om foarte ocupat, domnule Poirot.- ?ănuiesc că va fi nevoie de ceva timp. )oi fi foarte mul(umit să convenim asupra

unui... tarif reona$il.4rmă un moment de pauă. Apoi, Philip ?laBe spuse $rusc&- Nu, dacă fac asta... o fac fără plată.-

%i o ve(i face/Philip ripostă, pe un ton amenin(ător&- Sine(i minte, nu pot $ăga mâna în foc pentru acurate(ea amintirilor mele.- Asta este perfect de în(eles.- Atunci cred, spuse Philip ?laBe, că-mi va plăcea să fac asta. 1imt că o datore - într-

un fel - memoriei lui Am5as Crale.



CAPITOLUL +PURCELU)UL ĂSTA A RĂ&AS ACASĂ

Hercule Poirot nu era genul de om care să negli3ee detaliile.Apropierea de 0eredith ?laBe fusese gândită în detaliu. "upă părerea lui, 0eredith

?laBe era cu totul altfel decât Philip ?laBe. 'actica rapidă n-avea să ai$ă succes idei.Asaltul tre$uia să fie foarte su$til, pe îndelete.

Hercule Poirot ştia că avea o singură metodă de a pătrunde în cetatea sa. 're$uia să se

apropie de 0eredith ?laBe cu recomandările potrivite. Acele recomandări tre$uiau să fiesociale, nu profesionale. "in fericire, în cariera sa, Hercule Poirot îşi făcuse prieteni înmulte comitate. "evonshire nu constituia o e*cep(ie. "etectivul se gândi la ce resurse aveaîn acea regiune. Prin urmare, descoperi doi oameni care erau vechi cunoştin(e sau prietenicu 0eredith ?laBe. 1osi la acesta înarmat cu două scrisori, una din partea lui #ad5 0ar5#5tton-@ore, o văduvă cu posi$ilită(i restrânse şi o fiin(ă foarte retrasă, iar cealaltă din

partea unui amiral retras din func(ie, a cărui familie locuia în acel comitat de patrugenera(ii.

0eredith ?laBe îl primi pe Poirot oarecum perple*."upă cum sim(ea tot mai des în ultima vreme, lucrurile nu mai stăteau cum fuseseră

odată. #a nai$a, detectivii particulari erau înainte detectivi particulari& indivii pe care-i

anga3ei să păească darurile de nuntă, indivii la care mergi - lucru mai ruşinos - atuncicând ai o afacere murdară de reolvat şi tre$uie s-o sco(i la capăt.

"ar iat-o pe #ad5 0ar5 #5tton-@ore că-i scria& ;Hercule Poirot este un vechi şi pre(uit prieten de-al meu. 'e rog să faci tot ceea ce po(i să-l a3u(i6. 7ar #ad5 0ar5 #5tton-@ore înmod cert nu era - nu, sigur nu era - genul de femeie pe care s-o asociei cu detectivi

particulari şi cu toate lucrurile pe care aceştia le repreintă. 7ar amiralul Cronsha> scrisese&;4n tip foarte de trea$ă, a$solut. Aş fi recunoscător dacă vei face tot ceea ce vei putea

pentru el. 4n individ foarte amuant, î(i va spune tot felul de poveşti $une6.%i acum, în fa(a sa, se afla chiar detectivul în carne şi oase. ! persoană aproape

imposi$ilă... hainele nepotrivite... cime cu nasturi... o musta(ă incredi$ilă Nu era chiargenul de om care să-i placă lui 0eredith ?laBe. Arăta de parcă nu vânase şi nu trăseseniciodată cu arma... şi nici măcar nu 3ucase vreun 3oc de acest gen. 4n străin.

4şor amuat, Hercule Poirot citi aceste gânduri care treceau prin mintea celui din fa(asa.

îşi sim(ise propriul interes crescând considera$il în timp ce trenul îl aducea în FestCountr5. )a vedea acum, cu ochii lui, locul unde se petrecuseră toate evenimentele.

Aici, la conacul Handcross, trăiseră şi crescuseră cei doi fra(i şi de aici plecaseră laAlder$ur5, şi glumiseră, şi 3ucaseră tenis, şi se împrieteniseră cu un tânăr pe nume Am5asCrale şi cu o fată pe nume Caroline. "e aici plecase 0eredith spre Alder$ur5 în aceadiminea(ă fatală. Asta se întâmplase cu şaispreece ani în urmă.Hercule Poirot privi cu interes spre $ăr$atul care-l primea cu o polite(e uşor for(ată.

Era cam cum se aşteptase. 0eredith ?laBe semăna foarte mult cu orice alt gentleman dela (ară căruia îi plăcea să petreacă mult timp afară.! haină veche din stofă Harris, un chip plăcut, de vârstă mi3locie, asprit de trecerea

timpului, cu o pereche de ochi de un al$astru oarecum spălăcit şi o gură sla$ă, ascunsă pe 3umătate de o musta(ă destul de rară. Hercule Poirot îl găsea pe 0eredith ?laBe foartediferit fa(ă de fratele său. Avea un fel eitant de a se purta, iar procesele sale de gândireerau, evident, foarte încete. 'otul părea să conducă spre ideea că tempoul lui era vii$ilîncetinit odată cu trecerea anilor, în timp ce tempoul fratelui său crescuse.

"upă cum de3a ghicise Poirot, acesta era un om pe care nu-l puteai gră$i. )ia(a tihnită aacestui gentleman engle de la (ară era precum o a doua natură.

Părea, se gândi detectivul, cu mult mai $ătrân ca fratele său, deşi, din ceea ce-i spusese

domnul 8onathan, îi separau doar câ(iva ani.Hercule Poirot se mândrea cu faptul că ştia cum să se poarte cu cineva de modă veche.%i acum nu era momentul să încerce să pară engle nu, tre$uia să fie străin - un străinsincer - şi să fie iertat pentru acest 6păcat6. ;"esigur, aceşti străini nu ştiu foarte $ine cum



să se comporte în orice situa(ie. 2ă a strânge mâna la micul de3un. !ricum, un tip cuadevărat de trea$ă...<

Poirot porni în crearea acestei impresii despre el însuşi. Cei doi vor$iră, aten(i, despre#ad5 0ar5 #5tton-@ore şi despre amiralul Cronsha>. 0ai fură men(ionate şi alte nume."in fericire, Poirot îl cunoştea pe vărul cuiva şi o cunoscuse de asemenea şi pe cumnataaltcuiva. Putea de3a să vadă o anumită căldură în ochii moşierului. )iitatorul părea săcunoască e*act lumea potrivita.

Cu gra(ie şi aten(ie, Poirot începu să tatonee motivul viitei sale. Evită rapid inevita$ila

reac(ie negativă. Cartea avea să fie scrisă. "omnişoara Crale - domnişoara #emarchant,cum se numea acum - era neră$dătoare ca el să întocmească o lucrare cât mai 3udicioasă.aptele, din nefericire, erau $un pu$lic. "ar putea să se întreprindă ceva astfel încât să nufie lea(i oamenii implica(i. Poirot murmură că şi în trecut putuse să folosească o influen(adiscretă, astfel încât să evite anumite pasa3e mai neplăcute într-o carte de memorii.

0eredith ?laBe se înroşi, furios. 0âna îi tremură un pic în timp ce-şi aprinse pipa.1puse, cu o uşoară eitare în voce&

- Este... este în-înfiorător cum degroapă toate astea. %a-şaispreece ani au trecut. "e cenu pot lăsa trecutul în pace/

Poirot ridică din umeri.- 1unt de acord cu dumneavoastră. "ar ce vre(i/ E*istă o cerere mare pentru astfel de

lucruri. %i oricine poate reconstitui şi comenta o crimă dovedită.- 0i se pare digra(ios.Poirot murmură&- )ai... nu trăim vremuri prea delicate... A(i fi surprins, domnule ?laBe, dac-a(i

cunoaşte numărul de pu$lica(ii mai neplăcute pe care am reuşit să le mai... să spunem,atenue. 1unt neră$dător să fac acelaşi lucru şi ca s-o mena3e pe domnişoara Crale înaceastă pro$lemă.

0eredith ?laBe murmură&- 0icu(a Carla Copila aceea ! femeie în toată firea. A$ia pot să cred.- %tiu, timpul $oară foarte repede, nu-i aşa/0eredith ?laBe oftă.- Prea repede.Poirot replică&- Aşa cum vede(i în scrisoarea de la domnişoara Crale, pe care v-am dat-o, ea este foarte

neră$dătoare să cunoască toate amănuntele posi$ile legate de acele evenimente trecute.0eredith ?laBe rosti, uşor iritat&- "e ce/ "e ce s-o luăm iarăşi de la capăt/ Cât de $ine ar fi ca totul să fie lăsat uitării...- 1pune(i asta, domnule ?laBe, pentru că dumneavoastră cunoaşte(i foarte $ine trecutul.

"omnişoara Crale, vă reamintesc, nu ştie nimic. Adică, ea ştie doar povestea auită în modoficial.

0eredith ?laBe tresări şi spuse&-

"a, am uitat. 1ărmana copilă Ce situa(ie groanică %ocul aflării adevărului. %i apoi...aceste rapoarte lipsite de sentimente de la proces...- Adevărul, spuse Hercule Poirot, nu poate fi aflat în totalitate dintr-o simplă relatare

3udecătorească. #ucrurile care sunt omise sunt, de o$icei, singurele care, de fapt, conteaă.Emo(iile, sentimentele... personalită(ile actorilor implica(i în dramă. Circumstan(eleatenuante...

Aici se opri şi celălalt vor$i neră$dător, ca un actor care tocmai intră în scenă.- Circumstan(ele atenuante Aici este. "ac-au e*istat vreodată circumstan(e atenuante,

ei $ine, au e*istat în acest ca. Am5as Crale era un vechi prieten... familiile noastre secunoşteau de genera(ii întregi, dar tre$uie spus faptul că avea un comportament, sincervor$ind, revoltător. Era un artist, desigur, şi se presupune că asta ar e*plica totul. "ar iată

care a fost pro$lema& el a permis să se acumulee o serie întreagă de chestiunie*traordinare. Poi(ia nu era una pe care un om o$işnuit să şi-o poată imagina vreunmoment.



- 1unt foarte interesat de ceea ce spune(i, ise Hercule Poirot. 1itua(ia m-a pus şi pemine în dificultate. Nu astfel se comportă un $ăr$at $ine educat, un $ăr$at de societate,atunci când vine vor$a despre pro$lemele sale.

Chipul lui ?laBe, sla$ şi palid, se animă.- "a, dar chestiunea cea mai importantă este că Am5as nu repreenta un $ăr$at

o$işnuit Era pictor, vede(i dumneavoastră, şi pentru el pictura se situa pe primul loc...uneori, în cel mai e*traordinar mod cu putin(ă Nu-i în(eleg pe aceşti aşa-numi(i oameni deartă... Niciodată nu i-am în(eles. #-am în(eles un pic pe Crale pentru că, desigur, îl

cunoşteam de-o via(ă. Ai lui erau la fel cu ai mei. %i, în multe feluri, Crale era fidel genuluiacestuia de oameni... "oar atunci când venea vor$a despre artă nu se mai conformastandardelor o$işnuite. Nu era, vede(i, un amator în nici un fel. Era de primă mână... chiarde primă mână. 4nii oameni spuneau că era un geniu. Poate că aveau dreptate. "ar, careultat, a fost mereu deechili$rat, cum am spus eu. Atunci când picta un ta$lou... nu maiconta nimic, nimic nu putea să intervină. Era ca un om prins într-un vis. Complet o$sedatde ceea ce făcea. Până când pâna nu era gata, nu putea ieşi din transă şi nu putea să-şi reiavia(a o$işnuită.

?laBe îl privi între$ător pe Poirot şi acesta din urmă apro$a din cap.- )ăd că în(elege(i. Ei $ine, asta e*plică, ic eu, de ce a apărut această situa(ie. Era

îndrăgostit de fata asta. 7nten(iona să se însoare cu ea. Era pregătit să-şi părăsească so(ia şi

copilul pentru ea. "ar începuse ta$loul acolo, 3os, şi voia neapărat să-l termine. Nimicaltceva nu mai conta pentru el. Nu vedea nimic altceva. %i nu i-a trecut prin cap că situa(iaera imposi$ilă pentru cele două femei.

- A în(eles vreuna punctul lui de vedere/- !, da... într-un fel. Elsa l-a în(eles, cred eu. Era foarte entuiasmată de ta$lou. "ar se

afla într-o postură delicată, normal. Cât despre Caroline...1e opri.- Pentru Caroline... da, într-adevăr... spuse Poirot.0eredith ?laBe continuă, rostind cu dificultate&- Caroline... eu mereu... ei $ine, mereu am (inut foarte mult la ea. A fost o perioadă când

am sperat... am sperat să mă căsătoresc cu ea. "ar ideea a fost înă$uşită în faşă. !ricum, i-am rămas devotat, dacă pot spune aşa.

Poirot apro$ă gânditor. Această e*primare uşor demodata îl descria, sim(ea detectivul,foarte $ine pe $ăr$atul din fa(a lui. 0eredith ?laBe era genul de om care se putea dedicatrup şi suflet unui ataşament romantic şi onora$il. Putea să-şi servească doamna cu credin(ăşi fără speran(a unei recompense. "a, totul părea să-i stea în caracter.

1puse, cântărindu-şi atent cuvintele&- Pro$a$il că n-a(i fost de acord cu... atitudinea de acest fel la adresa ei?

- !, nu. N-am fost... de fapt, m-am şi confruntat cu Crale pe acest su$iect.- Când anume/- "e fapt, chiar în iua anterioară... înainte să se întâmple totul. Au venit la ceai, şti(i. #-

am luat pe Crale deoparte şi... şi i-am is. Am şi spus, îmi amintesc, că nu era drept fa(ă denici una din ele.- A, a(i spus asta/- "a, nu m-am gândit... că el îşi dăduse seama de asta.- Pro$a$il că nu.- 7-am is că o punea pe Caroline într-o situa(ie aproape imposi$il de îndurat. "acă voia

să se însoare cu fata asta, ar fi tre$uit să n-o lase să stea în casă şi... ei $ine... să n-o fluture,mai mult sau mai pu(in, prin fa(a lui Caroline. Era, i-am spus, o insultă greu de tolerat.

- Ce v-a răspuns el/ între$a curios Poirot.0eredith ?laBe răspunse cu degust&- A spus& ;Caroline va tre$ui să suporte6.

Hercule Poirot ridică din sprâncene.- N-a fost un răspuns prea afectuos, aprecie el.- Eu l-am considerat de-a dreptul a$omina$il. 0i-am pierdut firea. 7-am spus că,

neîndoielnic, nu (inea foarte mult la so(ia lui, aşa că nu-i păsa de suferin(a ei. "ar cum



rămânea, am is, cu fata aceea/ Nu-şi dădea seama în ce postură se afla şi ea? =ăspunsullui a fost că şi Elsa va tre$ui să suporte %i apoi a continuat& ;Nu cred că în(elegi, 0eredith,că ta$loul ăsta pe care-l picte acum este cea mai valoroasă operă a mea. E bun& î(i ic. %idouă femei geloase care se ceartă nu mă vor opri... nu, la nai$a, n-o vor face6. Era inutil săvor$esc cu el. 7-am spus că-şi lăsase la o parte orice urmă de morală sau decen(ă. Că picturanu era totul. Aici m-a întrerupt. A is& ;?a da, pentru mine e totul6. Eram încă foartesupărat. Am spus că o tratase mereu pe Caroline într-un mod de-a dreptul digra(ios.Avusese o via(ă nefericita cu el. A spus că ştia asta şi că-i părea râu. îi părea rău A

continuat& ;%tiu, 0err5, nu mă crei... dar este adevărul 7-am oferit lui Caroline o via(ăgrea şi a fost o sfântă. "ar a ştiut, cred, în ce se $agă. 7-am spus cu toată sinceritatea ce felde individ egoist şi condamna$il sunt6. 7-am replicat la modul foarte hotărât c-ar tre$ui sănu renun(e la via(a sa de om însurat. 0ai era şi copilul la mi3loc şi toate celelalte. 7-am spuscă aş fi putut în(elege că o fată precum Elsa îl făcea pe un $ăr$at ca el să fiar$ă, dar, chiar şide dragul ei, n-ar tre$ui să se despartă de so(ie. Era foarte tânără. îi intrase în cap, dar puteasă regrete amarnic mai târiu. #-am între$at dacă nu se putea reculege, să scape cu fa(acurată şi să se întoarcă la so(ie.

- %i ce a spus el/- "oar a părut ruşinat. 0-a $ătut pe umăr şi mi-a is& ;Eşti un tip de trea$ă, 0err5. "ar

eşti prea sentimental. Aşteaptă până când termin ta$loul şi o să admi(i c-am avut dreptate6.

7-am spus& ;#a nai$a cu ta$loul tău< 7ar el a rân3it şi a afirmat că toate femeile nevroticedin Anglia la un loc n-ar putea să-l oprească. Apoi, eu i-am is c-ar fi fost mai decent să-iascundă totul lui Caroline până când ta$loul avea să fie terminat. El însă nu considera căera vina lui că se aflase. Elsa insistase să dea totul în vileag. #-am între$at de &e. 7ar el mi-amărturisit că ea credea că n-ar fi fost corect să facă altfel. )oia ca toate lucrurile să fie clareşi dincolo de orice îndoială. Ei $ine, desigur, într-un fel, asta se putea în(elege şi fatatre$uia respectată pentru principiu. !ricât de râu s-ar fi purtat, măcar a încercat şi fiecinstită.

- !nestitatea provoacă multă durere şi triste(e, remarcă Hercule Poirot.0eredith ?laBe îl privi cu îndoială. Nu-i prea plăcea sentimentalismul. !ftă.- A fost... o perioadă foarte nefericită pentru noi to(i.- 1ingura persoană care nu pare să fi fost afectată a fost Am5as Crale, afirmă Poirot.- %i de ce/ Pentru că era un egoist. îmi amintesc de el şi acum. A rân3it în timp ce pleca,

icând& ;Nu-(i face gri3i, 0err5. 'otul va fi în regulă<- !ptimistul incura$il, murmură Poirot.- Era genul de $ăr$at care nu le lua pe femei în serios, spuse 0eredith ?laBe. Eu i-aş fi

putut confirma că, de fapt, Caroline Crale era disperată.- Aşa v-a spus/- Nu în atât de multe cuvinte. "ar n-am să uit niciodată cum arăta în acea după-amiaă.

Palidă şi de o veselie oarecum disperată. )or$ea şi râdea foarte mult şi tare. "ar ochii ei...avea o triste(e chinuită în ei care a fost cel mai mişcător lucru pe care l-am văut vreodată.

! făptură atât de $lândă...Hercule Poirot îl privi pentru un moment fără să vor$ească. în mod cert, $ăr$atul dinfa(a lui nu se ruşina să vor$ească astfel despre o femeie care în iua imediat următoare aveasă-şi ucidă so(ul în mod deli$erat.

0eredith ?laBe continuă. între timp, trecuse peste ostilitatea de la începutul viitei.Hercule Poirot avea darul de a şti să asculte. Pentru $ăr$a(i precum 0eredith ?laBe,retrăirea trecutului avea cu siguran(ă o anumită atrac(ie. "e-acum, vor$ea mai mult pentrusine decât pentru oaspetele său.

- ?ănuiesc c-ar fi tre$uit să suspecte ceva. Caroline a întors conversa(ia către... miculmeu ho$$5. Era, tre$uie să mărturisesc, ceva care mă pasiona. Este foarte interesantă

$otanica engleă veche, şti(i. 1unt atâtea plante care erau folosite înainte şi care acum au

dispărut din farmacopeea oficială. %i este chiar uimitor cum o infuie de plante relativo$işnuite poate face minuni.în 3umătate din cauri, nici măcar nu mai e nevoie de doctori. ranceii în(eleg acestelucruri... 4nele dintre leacurile lor sunt de primă mână. ?laBe se am$alase de3a. Ceaiul de



păpădie, de e*emplu o chestie minunată. %i decoctul de măceşe - am văut, mai acumcâteva ile, că revine la modă printre practican(ii medicinei. "a, tre$uie să mărturisesc căîmi place foarte mult să mă ocup de amestecurile mele de plante. Culegerea plantelor lamomentul potrivit, uscarea... macerarea... tot restul. Chiar am avut şi nişte supersti(ii la unmoment dat, şi-mi culegeam rădăcinile pe lună plină sau cum sfătuiau căr(ile vechi. în aceai, le-am (inut oaspe(ilor mei, îmi amintesc şi acum, un discurs despre proprietă(ile cucutei.înfloreşte o dată la doi ani. Culegi fructele atunci când sunt coapte, înainte să devinăgal$ene. Cucuta este un medicament la care s-a renun(at - nici nu cred că mai e*istă vreo

modalitate oficială de preparare în farmacopeea actuală -, dar i-am demonstrat proprietă(ileîn vindecarea tusei şi a astmului, de altfel.- A(i vor$it despre toate astea în la$orator/- "a, le-am arătat la$oratorul... le-am vor$it despre & mul(ime de plante. #e-am vor$it

despre valeriană, plantă care le atrage pe pisici. Apoi, despre alte plante otrăvitoare. Aufost foarte interesa(i de toate astea.

- Ei/ Cine a fost interesat, mai e*act/0eredith ?laBe păru uşor surprins, de parc-ar fi uitat de faptul că ascultătorul său nu

fusese, în realitate, martor la scena povestită.- A, cu to(ii. 1ă mă gândesc& Philip era acolo, şi Am5as, şi Caroline, desigur. Angela. %i

Elsa @reer.

- Atât/- "a... aşa cred. "a, sunt sigur. ?laBe îl privi curios& Cine-ar mai tre$ui să fie/- 0ă gândeam că poate guvernanta...- A, în(eleg. Nu, ea nu era acolo în după-amiaa aia. Cred că i-am şi uitat numele. !

femeie de trea$ă, îşi lua slu3$a foarte în serios. Era destul de îngri3orată din pricinaAngelei, cred.

- "e ce/- Ei $ine, era un copil $un, dar era înclinată spre re$eliune. 0ereu punea ceva la cale. 7-

a făcut o farsă şi lui Am5as într-o i, în timp ce el lucra la un ta$lou. 7-a aşeat un lima* pespate, iar acesta s-a înfuriat tare. A $lestemat-o mult după aceea. 0ai târiu, a insistat peideea cu şcoala.

- 1-o trimită la şcoală/- "a. Nu vreau să spun că nu era ataşat de ea, dar îl enerva uneori. %i cred... mereu am

creut...- "a/- Că era un pic gelos. Caroline, vede(i, era sclava Angelei. într-un fel, poate că Angela

era pe primul plan... %i lui Am5as nu-i plăcea asta. Avea şi un motiv, desigur. Nu voi intraîn su$iect, dar...

Poirot îl întrerupse&- 0otivul fiind că doamna Caroline Crale se învinovă(ea pentru ac(iunea în urma căreia

fata a rămas desfigurată/-

Ah, şti(i despre asta/ e*clamă ?laBe. Nu voiam să povestesc. 'otul era de domeniultrecutului. "ar da, asta cred eu că era caua atitudinii ei. 0ereu părea să ai$ă impresia cănu făcea suficient... ca să îşi răscumpere greşeala, adică.

Poirot apro$ă gânditor din cap. între$ă&- %i Angela/ 7-a purtat pică surorii sale vitrege/- A, nu, nu pleca(i de la ideea asta. Angela îi era devotată lui Caroline. Niciodată nu s-a

mai gândit la acea întâmplare, sunt sigur de asta. "oar Caroline n-a putut să şi-o ierte.- Angela a fost de acord să plece la o şcoală cu internat/- Nu, n-a fost. Era furioasă pe Am5as. Caroline i-a (inut partea, dar Am5as luase o

deciie fermă în privin(a asta. în ciuda unui temperament vulcanic, cu Am5as se puteadiscuta în legătură cu orice, dar atunci când lua o deciie, toată lumea tre$uia să cedee. %i

Caroline, şi Angela s-au supus.- %i avea să plece la şcoală... când/



- în semestrul de toamnă... îi împachetau lucrurile, din câte-mi amintesc. Cred că, dacăn-ar fi avut loc tragedia, ar fi plecat câteva ile mai târiu. 1e discuta ceva în legătura cu

$aga3ele ei, chiar în diminea(a acelei ile.- %i guvernanta/ între$ă Poirot.- Ce vre(i să spune(i/- Cum i se părea ideea/ =ămânea fără slu3$ă, nu-i aşa/- "a, $ănuiesc că aşa era, într-un fel. Carla lua câteva lec(ii, dar, desigur, ea avea doar...

cât/ %ase ani sau cam aşa ceva. Avea o $onă. N-ar fi (inut-o pe domnişoara Filliams doar

pentru ea. "a, aşa o chema& Filliams. Ciudat cum î(i aminteşti unele lucruri, atunci când lespui.- "a, într-adevăr. Acum sunte(i înapoi în trecut, nu-i aşa/ =etrăi(i scenele... cuvintele

rostite, gesturile oamenilor... e*presiile fe(elor/- într-un fel, dar... dar am şi goluri, spuse încet 0eredith ?laBe. 0ulte. îmi amintesc,

$unăoară, ce şoc cm avut atunci când am aflat că Am5as urma s-o părăsească pe Caroline...dar nu re(in dacă mi-a spus el ista sau Elsa. îmi amintesc că m-am certat cu Elsa ce aceastatemă... adică am încercat să-i arăt ce lucru în3ositor făcea. Ea doar mi-a râs în fa(ă, în felulei rece, şi a spus că eram de modă veche. Ei $ine, îndrănesc să afirm că eu chiar sunt demodă veche, dar tot cred că aveam dreptate. Am5as avea o so(ie şi un copil... 're$uia sărămână lângă familie.

- "ar domnişoara @reer credea că era un punct de vedere învechit/- "a. Acum şaispreece ani, divor(ul nu repreenta ceva atât de o$işnuit ca ai, dar Elsa

era genul de fată care dorea să fie modernă. Punctul ei de vedere era că, atunci când doioameni nu se mai sim(eau ferici(i împreună, era mai $ine să facă o pauă. 1punea că Am5asşi Caroline nu se opreau niciodată din certuri şi că era mai $ine pentru copil să nu creascăîntr-o atmosferă de acest fel.

- %i argumentele ei nu v-au impresionat/0eredith ?laBe spuse rar&- Am avut tot timpul sena(ia că ea chiar nu ştia despre ce vor$eşte. 'uruia toate aceste

lucruri - pe care le auise de la prieteni sau pe care le citise în căr(i - ca un papagal. Era - eciudat să spun asta - oarecum patetică. Atât de tânără şi de încreătoare... 1e opri. E ceva latinere(e, domnule Poirot, care este - care poate fi - foarte mişcător.

Hercule Poirot spuse, privindu-l cu interes&- %tiu ce vre(i să spune(i...?laBe continuă, vor$indu-şi mai mult sieşi decât lui Poirot.- Cred că de asta, în mare parte, l-am şi înfruntat pe Crale. Avea aproape cu douăeci de

ani mai mult decât fata aia. Nu părea prea corect.- )ai... cât de rar îşi dă seama cineva de astfel de lucruri murmură Poirot. Atunci când

o persoană este hotărâtă să facă într-un fel... nu e uşor s-o întorci din drum.- Asta e foarte adevărat, spuse 0eredith ?laBe. 'onul lui era un pic mai amar. Cu

siguran(ă că, amestecându-mă, eu nu le-am fost de a3utor. "ar, pe de altă parte, nici nu sunt

o persoană foarte convingătoare. Niciodată n-am fost.Poirot îi aruncă o privire fugară. Citea în acel ton lipsa de satisfac(ie a unui om sensi$il, provocată de propria lipsă de personalitate. %i apro$ă şi el în gând adevărul vor$elor lui?laBe. 0eredith ?laBe nu era genul care să poată convinge pe cineva să procedee aşa cumîi spunea el. încercările sale $ine inten(ionate erau date mereu deoparte de o$icei, cuindulgen(ă, dar, oricum, date deoparte. )or$ele sale n-aveau greutate. Era un om ineficient,în mare.

Poirot spuse, aparent încercând să schim$e un su$iect dureros&- încă mai ave(i la$oratorul, nu/- Nu. Cuvântul venise $rusc, cu o promptitudine aproape chinuitoare. 0eredith ?laBe

adăugă& Am a$andonat întreaga idee... #-am demontat. N-aş fi putut continua după ceea ce

s-a întâmplat. întreaga chestiune, întreaga vină mi s-ar fi putut atri$ui mie.- Nu, nu, domnule ?laBe, sunte(i prea sensi$il.



- "ar nu în(elege(i/ "acă n-aveam plantele alea $lestemate "acă nu le su$liniam proprietă(ile... dacă nu le lăudam... dacă nu le for(am aten(ia oamenilor în după-amiaaaceea... dar nici nu m-am gândit... nici n-am visat... cum aş fi putut/

- Cum, într-adevăr/- "ar am vor$it în continuare despre ele. 0ul(umit de cunoştin(ele mele. !r$it, un prost

or$ am fost. Am accentuat efectele $lestemate ale cucutei. Chiar am luat, de or$ ce am fost,o carte din $i$liotecă şi le-am citit un pasa3 din 3edon& care descria moartea lui 1ocrate. !capodoperă... mereu am admirat acel pasa3. "ar m-a $ântuit, de atunci.

- Au găsit amprente pe sticla de cucută/ între$ă Poirot.- Ale ei.- Ale lui Caroline Crale/- "a.- Nu ale dumneavoastră/- Nu. N-am pus mâna pe sticlă. "oar am arătat-o.- "ar sigur a(i pus mâna pe ea la un moment dat.- !, da, $ineîn(eles, dar uneori mai ştergeam sticlele de praf - niciodată nu le permiteam

servitorilor să intre aici, desigur - şi tocmai făcusem asta în urmă cu patru sau cinci ile.- Sinea(i camera încuiată/- 7nvaria$il.

- Când a luat Caroline Crale cucuta din sticlă/0eredith ?laBe răspunse, eitant&- A fost ultima care a ieşit din cameră. Am strigat-o, (in minte, şi a ieşit în fugă. !$ra3ii

ei erau doar un pic roşii... şi ochii mari. !f, "oamne, o văd şi acum- A(i vor$it ceva cu ea în după-amiaa aceea/ între$ă Poirot. Prin asta, vreau să aflu

dacă a(i discutat cu ea despre pro$lemele pe care le avea cu so(ul ei.?laBe rosti rar, cu voce 3oasă&- Nu în mod direct. Părea, aşa cum v-am spus, foarte supărată. Am între$at-o, la un

moment dat, când eram mai mult sau mai pu(in singuri& ;1-a întâmplat ceva. draga mea/6şi ea a răspuns& ;'otul s-a întâmplat... 0i-aş dori să fi auit şi dumneavoastră disperareadin vocea ei. Acele cuvinte erau adevărul a$solut. N-aveai cum să nu-(i dai seama& Am5asCrale era întreaga lume pentru Caroline Crale. A spus& ;'otul a dispărut... s-a terminat. Eusunt terminată, 0eredith6. %i apoi a râs şi s-a întors către ceilal(i şi a devenit dintr-odatăveselă, aproape săl$atică.

Hercule Poirot apro$ă încet din cap.- "a, în(eleg... aşa a fost, deci...0eredith ?laBe lovi $rusc cu pumnul şi ridică vocea. Aproape că (ipa acum.- %i să vă mai spun ceva, domnule Poirot Atunci când, la proces, Caroline a spus că a

luat otrava pentru ea însăşi, 3ur că spunea adevărul N-avea nici un gând de crimă în acelmoment. 8ur că n-avea Asta a venit mai târiu.

- 1unte(i sigur că a enit mai târiu/ între$ă Hercule Poirot.

?laBe îl privi fi* şi replică&- Poftim/ Nu prea în(eleg.Poirot e*plică&- )ă între$ dacă sunte(i sigur că s-a gândit să comită o crimă. 1unte(i a$solut convins că

doamna Caroline Crale a comis în mod deli$erat un omor/0eredith ?laBe respira sacadat.- "ar dacă nu... dacă nu... sugera(i că a fost un accident de vreun fel/- Nu neapărat.- 1pune(i un lucru e*traordinar- Chiar aşa/ A(i spus despre Caroline Crale că era o fiin(ă $lândă. iin(ele $lânde comit

crime/

- Era o fiin(ă $lândă, dar în acelaşi timp... ei $ine, erau certuri foarte violente, să şti(i.- în consecin(ă, nu chiar atât de $lândă/- ?a da, era... Ah, cât de dificil de e*plicat sunt lucrurile astea- încerc să în(eleg.



- Caroline avea un fel unic de a vor$i... foarte vehement. Putea să spună& ;'e urăsc, îmidoresc să mori6. "ar asta nu însemna... nu ducea neapărat... şi la ac(iune.

- Prin urmare, în opinia dumneavoastră, doamnei Crale nu-i stătea în caracter să comităo crimă/

- Ave(i cel mai e*traordinar mod de a pune pro$lema, domnule Poirot Pot să spun doaratât& da, mi se pare că nu-i stătea în fire. Pot să e*plic doar prin faptul că provocarea a foste*tremă. îşi adora so(ul. în aceste circumstan(e, o femeie ar putea... să ucidă.

Poirot apro$a din cap.

- "a, sunt de acord.- #a început, am fost mut de uimire. N-am sim(it că putea fi adevărat. %i nu eraadevărat... dacă mă în(elege(i... nu Caroline cea reală făcuse asta.

- "ar sunte(i sigur că, în sensul legal, Caroline Crale a fost făptaşa/"in nou, 0eredith ?laBe îl privi fi*.- "ragul meu domn... dacă nu ea...- Ei $ine, dacă nu ea/- Nu-mi pot imagina o solu(ie alternativă. Accident/ 7mposi$il, cu siguran(ă.- "estul de imposi$il, aş spune.- %i nu cred în teoria sinuciderii. A tre$uit să fie preentată, dar era neconvingătoare

pentru oricine-l cunoştea pe Crale.

- Cam aşa e.- %i-atunci, ce-a mai rămas/ între$ă 0eredith ?laBe.- 0ai rămâne posi$ilitatea ca Am5as Crale să fi fost omorât de altcineva, răspunse

liniştit Poirot.- "ar asta-i a$surd- Aşa crede(i/- 1unt sigur Cine-ar fi vrut să-l omoare/ Cine-ar fi putut să-l omoare/- "umneavoastră sunte(i mai în măsură să şti(i asta decât mine.- "ar, doar nu crede(i realmente...- Poate că nu. "ar mă intereseaă să analie posi$ilitatea. încerca(i să vă gândi(i în

mod serios la ea. 1pune(i-mi ce crede(i.0eredith îl privi fi* timp de câteva minute. Apoi îşi co$orî ochii. "upă alte câteva

minute, clătină din cap şi spuse&- Nu-mi pot imagina nici o solu(ie alternativă. 0i-ar plăcea să pot. "ac-ar fi vreun

motiv pentru care să $ănuiesc pe altcineva, aş considera-o pe Caroline nevinovată. Nuvreau să cred că ea a fost. Nici n-am creut, la început. "ar cine altcineva putea să fie/Philip/ Cel mai $un prieten al lui Crale. Elsa/ =idicol Eu/ Chiar arăt ca un criminal/ !guvernantă respecta$ilă/ 1ervitorii vechi şi credincioşi/ Poate sugera(i că Angela l-aomorât. Nu, domnule Poirot, nu e4istă alternativă. ,imeni nu l-ar fi putut omorî pe Am5asCrale, în afară de so(ia lui. "ar el a împins-o să facă asta. %i astfel, într-un fel, chiar a fostsinucidere, cred eu.

-Asta însemnând că a murit ca reultat al propriilor ac(iuni, deşi nu chiar de mâna lui/- "a, este un punct de vedere preten(ios, poate. "ar, până la urmă, cauă şi efect, şti(i

dumneavoastră.Hercule Poirot spuse&- )-a(i gândit vreodată, domnule ?laBe, că aproape întotdeauna o $ună cunoaştere a

victimei ne poate conduce la motivul crimei/- Nu chiar... dar da, $ănuiesc că în(eleg ce vre(i să spune(i.Poirot continuă&- Până când nu ştii e*act ce fel de persoană era ictima& nu po(i nici măcar începe să

vei clar circumstan(ele unei crime. Asta caut şi eu... 7ar dumneavoastră şi frateledumneavoastră m-a(i a3utat aici... ! reconstruc(ie a omului Am5as Crale.

0eredith ?laBe medită asupra acestei replici. Aten(ia îi fusese atrasă de un singurcuvânt.- Philip/- "a.



- A(i vor$it şi cu el/- "esigur.0eredith ?laBe rosti, tăios&- Ar fi tre$uit să veni(i la mine prima dată.âm$ind un pic, Poirot făcu un gest curtenitor.- Conform regulilor primului născut, aşa este, spuse el. %tiu că sunte(i mai în vârstă. "ar

în(elege(i că, întrucât fratele dumneavoastră locuieşte lângă #ondra, a fost mai uşor să-lviite pe el primul.

0eredith ?laBe era în continuare încruntat. îşi muşcă uşor $ua şi spuse din nou&- Ar fi tre$uit să veni(i la mine prima dată."e această dată, Poirot nu mai răspunse. Aşteptă. %i, după câteva clipe, 0eredith ?laBe

continuă&- Philip este or$it de idei preconcepute.- "a/- "e fapt, el însuşi este un conglomerat de idei preconcepute... 0ereu a fost aşa. îi

aruncă lui Poirot o privire fugară şi nesigură. Pro$a$il că a încercat să vă întoarcăîmpotriva lui Caroline.

- Chiar mai conteaă, la atât de mult timp/0eredith ?laBe oftă prelung&

- %tiu. 4it că a trecut atât. Că s-a terminat totul. Caroline nu mai poate fi rânită. "ar,oricum, n-aş vrea să vă face(i o impresie greşită.

- %i crede(i că fratele dumneavoastră mi-ar fi putut face o impresie greşită/- 1incer, da, cred asta. )ede(i, a fost mereu un fel de - cum să spun/ - antagonism între

el şi Caroline.- "e ce/între$area păru să-l irite pe ?laBe.- "e ce/ "e unde să ştiu eu de ce? Aceste lucruri e*istă pur şi simplu. Philip se lua de

ea ori de câte ori putea. A fost furios, cred, atunci când Am5as s-a însurat cu ea. Nici nu s-aapropiat de ei mai mult de un an. %i totuşi Am5as îi era cel mai $un prieten. 2sta cred că afost motivul adevărat. N-a creut că vreo femeie putea să fie suficient de $ună pentru el. %i,

pro$a$il, a sim(it că influen(a lui Caroline le-ar putea strica prietenia.- %i aşa a fost/- Nu, sigur că nu. Am5as a continuat să fie la fel de ataşat de Philip... până la sfârşitul

vie(ii. îl tachina pentru că era atât de înne$unit după $ani şi pentru că avea o corpora(ie încreştere, şi pentru că, în general, era atât de filistin. #ui Philip nu-i păsa. "oar râdea şispunea că era $ine că Am5as avea măcar un prieten respecta$il.

- Cum a reac(ionat fratele dumneavoastră la întreaga afacere cu Elsa @reer/- %ti(i, mi-e cam greu să mă pronun(. N-a avut o atitudine uşor de definit. Era enervat,

cred, de faptul că Am5as se făcea de râs din caua fetei. A spus de mai multe ori că n-aveasă meargă şi că Am5as o să regrete, în acelaşi timp, cred... da, am certitudinea că era

oarecum fericit s-o vadă pe Caroline atât de decep(ionată.1prâncenele lui Poirot se ridicară.- Chiar aşa sim(ea/- A, nu mă în(elege(i greşit. N-aş merge mai departe decât să spun că avea acest

sentiment vag îngropat undeva. Nu cred că şi-a dat nici el vreodată seama e*act de ceea cesim(ea. Eu şi Philip nu prea avem multe în comun, dar e*istă o legătură, şti(i, între oameniide acelaşi sânge. 4n frate ştie adesea ce gândeşte celălalt frate.

- %i după tragedie/0eredith ?laBe clătină din cap. 4n spasm de durere îi traversă chipul.- 1ărmanul Phil... A fost teri$il de afectat. 'eri$il. îi fusese mereu devotat lui Am5as,

în(elege(i. Aproape îl venera, cred eu. Am5as Crale era de o vârstă cu mine. Philip era cu

doi ani mai tânăr. %i întotdeauna l-a admirat pe Am5as. "a... a fost o lovitură grea pentruel... a fost foarte înverşunat împotriva lui Caroline.- Cel pu(in, el n-avea, aşadar, nici o îndoială/



- Nici unul dintre noi n-avea... 4rmă tăcere. Apoi, ?laBe spuse cu simplitatea irita$ilă aunui om sla$& 'otul se terminase... era de domeniul trecutului... şi acum veni(idumneavoastră... răscoli(i totul...

- Nu eu. Caroline Crale.0eredith îl privi perple*.- +aroline? Ce vre(i să spune(i/Poirot răspunse, privindu-l&- Caroline Crale a doua.

Chipul lui 0eredith se rela*ă.- Ah, da, copilul. 0icu(a Carla. Am... am în(eles greşit pentru o clipă.- Credea(i că mă refer la cealaltă Caroline Crale/ Credea(i că ea nu se va... cum să

spun... odihni în pace/0eredith ?laBe se cutremură.- Nu spune(i asta.- %ti(i că i-a scris fiicei ei - ultimele cuvinte pe care le-a pus vreodată pe hârtie - că era

nevinovată/0eredith îl privi fi*. 1puse, vocea lui trădând lipsa de încredere&- Caroline a scris asta?

- "a. Poirot se opri, apoi între$ă& )ă surprinde/

- )-ar surprinde şi pe dumneavoastră, dac-a(i fi văut-o la tri$unal. 1ărmana fiin(ănea3utorată şi fără apărare... Nici măcar nu a luptat.

- ! învinsă/- Nu, nu. Ea nu era aşa. Cred c-a fost conştiin(a faptului că-l ucisese pe cel pe care-l

iu$ea... sau aşa am creut eu atunci.- Nu mai sunte(i atât de sigur acum/- 1ă scrie un astfel de lucru... solemn... atunci când era pe moarte...- Poate c-a fost o minciună pioasă, sugeră Poirot.- Poate. "ar 0eredith părea că nu crede asta. Asta, însa, nu... nu-i stătea în fire lui

Caroline...Hercule Poirot apro$ă din cap. Carla #emarchant spusese asta. "ar Carla avea doar

memoria su$iectivă a unui copil. în schim$, 0eredith ?laBe o cunoscuse $ine pe Caroline.Era prima confirmare la care Poirot era martor în legătură cu convingerea Cariei.

?laBe îl privi şi spuse încet&- "acă... dacă într-adevăr Caroline a fost nevinovată... atunci întreaga poveste este

ne$unie curată Nu văd... nici o alternativă posi$ilă... 1e întoarse $rusc spre Poirot."umneavoastră vede(i/ Ce crede(i/

- Până acum, răspunse Hercule Poirot după un moment de tăcere, nu cred nimic. "oaradun impresii. Cum era Caroline Crale. Cum era Am5as Crale. Cum erau ceilal(i oameniimplica(i. Ce s-a întâmplat mai e*act în acele două ile. Asta e ceea ce-mi tre$uie. 1ă maitrec o dată prin fapte, la modul la$orios. ratele dumneavoastră mă va a3uta aici. îmi va

trimite o relatare a evenimentelor, aşa cum şi-o aminteşte.0eredith ?laBe rosti, pe un ton tăios&- Nu ve(i scoate multe de la el. Philip e foarte ocupat. #ucrurile îi scapă atunci când s-

au terminat de mult. Pro$a$il că-şi va aminti complet greşit totul.- )or fi goluri, desigur. îmi dau seama de asta.- )ă spun ce... 0eredith se opri $rusc, apoi continuă, înroşindu-se un pic în timp ce

vor$ea& "acă vre(i, aş putea să fac şi eu acelaşi lucru, adică, ar fi ca o verificare, nu-i aşa/Hercule Poirot replică, pe un ton cald&- Ar fi de mare folos. ! idee e*traordinară- E*act. Aşa voi face. Am nişte 3urnale vechi pe undeva. "ar vă avertie, râse

0eredith. Nu mă prea pricep la literatură. 0ai fac şi greşeli de ortografie. Nu... nu vă

aştepta(i la prea mult.- A, nici nu cer ceva de genul acela. "oar o relatare simplă a tot ceea ce mai (ine(iminte. Ce-a spus fiecare, cum arătau... e*act ce s-a petrecut. Nu conteaă dacă nu parefoarte relevant. A3ută la atmosferă, ca să spun aşa.



- "a, în(eleg asta. 're$uie să fie dificil să viualia(i locuri şi oameni pe care nu i-a(ivăut niciodată.

Poirot apro$ă din cap.- 0ai vreau să vă rog ceva. Alder$ur5 e chiar aici, nu/ Ar fi posi$il să mergem acolo...

1ă văd cu ochii mei locul unde s-a produs tragedia/0eredith ?laBe spuse încet&- )ă pot duce acolo chiar acum. "ar, desigur, totul e foarte schim$at.- Nu s-a construit nimic peste/

- Nu, slavă Cerului... nu e chiar atât de râu. "ar acum e un fel de pensiune... a fostcumpărată de o societate. )in acolo hoarde de tineri vara şi, desigur, camerele au fost tăiateşi împăr(ite altfel, iar grădinile au fost transformate destul de mult.

- 're$uie s-o reconstruiesc din ceea ce-mi ve(i spune.- )oi încerca, pe cât posi$il. 0i-aş dori să fi viitat totul pe atunci, în ilele $une. A fost

una dintre cele mai frumoase proprietă(i pe care le-am văut.îl conduse pe Poirot afară şi începură să meargă pe o potecă pe gaon.- Cine a vândut proprietatea/- E*ecutorii din partea copilului. Ea a moştenit tot ce avea Crale. N-avea testament, aşa

că-mi imagine că totul i-ar fi revenit automat lui Caroline şi copilului. 'estamentul luiCaroline îi lăsa totul feti(ei.

- Nimic surorii vitrege/- Angela avea o sumă de $ani lăsată de tatăl ei.- în(eleg. Apoi, Poirot e*clamă& "ar unde mă duce(i/ în fa(ă e coasta mării- Ah, tre$uie să vă e*plic geografia locului. ! să vede(i imediat. Acolo e un golfule(,

Camei CreeB îi spune, intră până pe (ărm... Pare ca o gură de vărsare, dar nu este... e doarmare. Ca să a3ungi la Alder$ur5 pe (ărm, tre$uie să mergi mai în interior şi prin 3urulgolfule(ului, dar cel mai scurt drum de la o casă la alta este prin por(iunea aceasta maiîngustă a golfului. Alder$ur5 e chiar opus fa(ă de acest loc... 4ita(i, pute(i ări casa printrecopaci.

7eşiseră la o pla3ă mică. în partea opusă lor, se aflau o por(iune împădurită şi o casă al$ăcare putea fi văută printre crengile copacilor.

"ouă $ărci erau trase la mal. 0eredith ?laBe, a3utat un pic şi de Poirot, o trase pe unadin ele în apă şi curând vâsleau către celălalt mal.

- 0ereu mergeam aşa în ilele $une, e*plică 0eredith. Numai dacă era o furtună saudacă $ătea vântul prea tare luam maşina. "ar sunt aproape cinci Bilometri dacă mergi petraseul ocolitor.

A3unseră cu $arca lângă o por(iune stâncoasă de pe cealaltă parte. 0eredith aruncă o privire fugară către câteva case mici din lemn şi terase din $eton.

- 'oate astea sunt noi. Aici era un mic port - un loc părăginit - şi nimic altceva. %i puteai să mergi pe lângă stânci şi să faci $aie acolo, lângă pietre.

îl a3ută pe oaspetele său să iasă, legă $arca şi-l conduse pe o cărare a$ruptă.- Nu cred că ne vom întâlni cu cineva, spuse el peste umăr. Nu e nimeni aici în aprilie...mai pu(in de Paşte. "ar nici nu conteaă dacă ne întâlnim. 1unt în rela(ii $une cu vecinii

mei. 1oarele chiar străluceşte astăi. Parc-ar fi vară. %i iua aia era minunată. 0ai mult o ide iulie, decât de septem$rie. 1oare puternic... dar şi un vânt mai rece. Cărarea ieşea dintrecopaci şi şerpuia printre stânci. 0eredith arătă în sus. Asta e ceea ce numeau ?atter5.1untem mai mult sau mai pu(in dedesu$t acum... o încon3urăm.

7ntrară din nou printre copaci şi apoi cărarea îi duse către o uşă dintr-un id foarte înalt.Cărarea în sine continua în igag şi mai sus, dar 0eredith deschise uşa şi cei doi intrară.

Pentru o clipă, Poirot fu derutat când pătrunse înăuntru, venind din lumina de afară.?atter5 era un platou cură(at artificial, cu câteva tunuri ici şi colo. î(i dădea impresia căstătea suspendat deasupra mării. 0ai erau copaci deasupra şi în spatele lui, dar pe (ărm nu

se mai afla nimic în afară de încântătorul al$astru de dedesu$t.- 4n loc foarte frumos, spuse 0eredith. Arătă către un fel de pavilion de lângă idul dinspate. Asta nu era acolo, doar un adăpost dărăpănat unde îşi (inea Am5as materialele, $erea



şi nişte scaune. Nu era nici făcut în $eton. 1e mai găseau o $ancă şi o masă... unele din fier,vopsite. Asta era totul. !ricum, nu s-a schim$at prea mult.

)ocea lui era un pic şovăitoare.Poirot între$a&- %i aici s-a întâmplat/0eredith încuviin(ă din cap.- ?anca era acolo... lângă adăpost. Acolo era întins. 1e mai întindea uneori, când picta -

privind îndelung marea -, iar apoi sărea $rusc în picioare şi începea să pictee de parcă era

ne$un. 1e opri. "e aia, şti(i, părea... aproape firesc. "e parcă dormea... îl furase somnul."ar avea ochii deschişi... şi în(epenise. Chestia aia te cam paralieaă, şti(i. Nu doare...0ereu... mereu mi-a părut $ine de asta.

Poirot puse o între$are la care de3a ştia răspunsul&- Cine l-a găsit/- Ea. Caroline. "upă prân. Cred că eu şi Elsa am fost ultimii care l-am văut în via(ă.

Pro$a$il că de3a îşi făcea efectul, atunci. Părea... ciudat. 0ai $ine nu vor$esc despre asta. !să vă scriu. E mai uşor.

1e întoarse $rusc şi ieşi din ?atter5. Poirot îl urmă tăcut.Cei doi urcară apoi pe cărare. Pu(in mai sus decât ?atter5 se mai afla un platou. Era

um$rit de copaci şi acolo se găseau o $ancă şi o masă.

0eredith spuse&- Aici n-au schim$at prea mult. "ar $anca nu era atât de rustica. "oar un o$iect din fier

vopsit. Cam tare pentru stat, în schim$ priveliştea era minunată.Poirot încuviin(a. Printre copaci se vedeau ?atter5 şi gura golfului.- Aici am stat în diminea(a aceea, e*plică 0eredith. Copacii nu erau chiar atât de înal(i.

1e putea vedea clar ?atter5. Acolo poa Elsa. 1tătea pe un suport de tun, cu capul întors.=idică uşor din umeri. Copacii cresc mai repede decât ai crede, murmură el. Ei $ine,

presupun că îm$ătrânesc şi eu. Haide(i în casă.Continuară pe aceeaşi cărare până când a3unseră lângă casă. usese o clădire frumoasă,

veche, în stil georgian. Acum avea în plus câteva dependin(e, iar pe gaonul verde din 3urse găseau câteva căsu(e din lemn.

- 'inerii dorm aici, tinerele în casă, e*plică 0eredith. Nu cred că ave(i ce să vede(i.'oate camerele au fost modificate. Pe locul acesta se afla o mică seră. !amenii au construitîn schim$ ceva pentru locuit. Ei $ine... $ănuiesc că le place, în vacan(ă. Nu po(i să păstreitotul aşa cum era... păcat... 1e întoarse $rusc. Co$orâm prin altă parte. îmi... îmi amintesctotul. antome peste tot.

1e întoarseră pe o rută ceva mai lungă. Nici unul nu vor$i. Poirot respectă starea despirit a companionului său.

Atunci când a3unseră din nou la conacul Handcross, 0eredith ?laBe spuse $rusc&- %ti(i, am cumpărat ta$loul acela. Cel pe care-l picta Am5as. N-am putut suporta

gândul că avea să fie vândut pentru... valoarea pu$licitară. 0ulte min(i murdare, multe

$rute s-ar fi uitat la el. Era o operă reuşită. Am5as a spus că era cea mai reuşită din carieralui. N-aş fi surprins dacă avea dreptate. Era practic terminat.)oia doar să mai lucree încă o i sau două. )re(i să-l vede(i/

Hercule Poirot răspunse repede&- "a, vreau.?laBe îl duse prin hol şi luă o cheie din $uunar. "escuie o uşă şi intrară într-o cameră

neaerisită, care mirosea a praf. erestrele erau închise. ?laBe merse la ele şi desfăcuo$loanele. Apoi, cu o oarecare dificultate, deschise larg o fereastră şi aerul de primăvară

pătrunse în cameră.- Aşa e mai $ine.=âmase lângă fereastră, inhalând aerul, iar Poirot i se alătură. Nu mai era nevoie să

între$e ce fusese camera. =afturile erau goale, dar încă mai purtau urmele de sticle pe ele.Pe un perete, se aflau un aparat nefunc(ional şi o chiuvetă. Camera era îngropată în praf.0eredith ?laBe privea pe fereastră.



- Cât de uşor revin amintirile... 1tând aici, mirosind iasomia... şi vor$ind... vor$ind... caun prost ce eram... despre po(iunile mele pre(ioase şi despre distilări

A$sent, Poirot întinse mâna pe fereastră. 1mulse un mănunchi de frune de iasomie.0eredith ?laBe traversă încăperea. Pe un perete se afla un ta$lou acoperit. îl descoperi.Poirot îşi (inu răsuflarea. Până acum, văuse patru ta$louri de-ale lui Am5as Crale& două

la @aleria 'ate, unul la un dealer londone şi natura moartă cu trandafiri. "ar acum priveaceea ce pictorul numise capodopera sa, şi Poirot îşi dădu deodată seama ce artist minunatfusese.

'a$loul avea o uşoară patină. #a prima vedere părea a fi un poster, atât de mari eraucontrastele. ! fată, o rată într-o cămaşă gal$enă şi pantaloni $leumarin, stând pe un idcenuşiu, în lumina puternică a soarelui, cu marea de un al$astru intens în spate. E*actsu$iectul pentru un poster.

"ar prima impresie era înşelătoare. E*ista ceva... #umina era incredi$il de strălucitoareşi pură... 7ar fata...

"a, aici era via(ă. 'ot ceea ce era, tot ceea ce putea fi via(ă, tinere(e, vitalitate. Chipulera viu, iar ochii...

Atât de multă via(ă 'inere(e atât de pasională Prin urmare, asta văuse Am5as Crale laElsa @reer, şi asta-l făcuse or$ şi surd fa(ă de fiin(a $lândă care-i era so(ie. Elsa era via(ă.Elsa era tinere(e.

! fiin(ă super$ă, sla$ă, arogantă, cu capul întors, cu ochii o$ranici şi triumfători.Privindu-te... urmărindu-te... aşteptându-te...

Hercule Poirot îşi desfăcu $ra(ele.- E minunat, da, e minunat0eredith ?laBe spuse şi el&- Era atât de tânără...Poirot apro$ă. 1e gândi& ;Ce vor oamenii să spună cu asta/ Era atât de tânără. Ceva

inocent, ceva atrăgător, ceva lipsit de a3utor. "ar nu asta e tinere(ea Ea e crudă, puternică, puternică... da, şi crudă %i încă un lucru& tinere(ea este vulnera$ilă6.

îşi urmă gada până la uşă. 7nteresul său era acum îndreptat spre Elsa @reer, pe careavea s-o viitee în continuare. !are ce efect avuseseră anii asupra acelei copile pasionale,triumfătoare, crude/

Privi din nou ta$loul.Acei ochi... îl urmărea, îl urmăreau... îi spuneau ceva.Presupunând c-ar putea în(elege ce-i spuneau... Ar fi femeia reală capa$ilă să-i spună/

1au ochii aceia e*primau un lucru pe care ea nu-l cunoştea/Atâta arogan(ă şi anticipare triumfală...%i apoi, 0oartea intrase în scenă şi furase prada acelor mâini tinere, neră$dătoare...%i lumina dispăruse din acei ochi neră$dători. !are cum erau ochii Elsei @reer acum/7eşi din cameră aruncând o ultimă privire asupra ta$loului.1e gândi& ;Era prea vie6.

1e sim(i... un pic... speriat...



CAPITOLUL ,PURCELU)UL ĂSTA A &"NCAT FRIPTURĂ

Casa din ?rooB 1treet avea lalele "ar>in la ferestre. înăuntru se afla o vaă mare culiliac al$, răspândind un parfum puternic până la uşa principala, care era acum deschisă.

4n valet de vârstă mi3locie îi luă pălăria lui Poirot, precum şi $astonul. 4n alt valetapăru şi le luă, în timp ce primul murmură so$ru&

- Pofti(i pe aici, vă rog, domnule.

Poirot îl urmă prin hol şi apoi co$orî câteva trepte. ! uşă se deschise, iar valetul îi pronun(ă numele, atent la fiecare sila$ă.Apoi uşa se închise în spatele său şi un $ăr$at înalt şi sla$ se ridică dintr-un scaun de

lângă foc, îndreptându-se spre el.#ordul "ittisham era un $ăr$at care se apropia de vârsta de patrueci de ani. Nu era

numai no$il, era şi poet. "ouă dintre dramele sale fantastice în versuri fuseseră puse înscenă cu costuri imense şi avuseseră un succes d*estime1. runtea îi era proeminentă, $ăr$ia

pronun(ată, iar ochii şi gura, neaşteptat de frumoase.- #ua(i loc, domnule Poirot.Poirot se aşeă şi acceptă o (igară din partea gadei sale. #ordul "ittisham închise cutia,

aprinse un chi$rit şi i-l (inu lui Poirot, pentru ca acesta să-şi aprindă (igara, apoi se aşeă la

rândul său, privindu-şi gânditor viitatorul.Apoi spuse&- %tiu că, de fapt, pe so(ia mea dori(i s-o vede(i.- #ad5 "ittisham a fost atât de drăgu(ă încât să-mi acorde o întâlnire.- "a.Apoi urmă o pauă. Poirot îndrăni&- 1per că n-ave(i o$iec(ii, #ord "ittisham/4n âm$et transformă su$it chipul sla$ şi visător.- !$iec(iile so(ilor, domnule Poirot, nu sunt niciodată luate în serios în ilele noastre.- Atunci, o$iecta(i/- Nu, nu pot să spun asta. "ar tre$uie să mărturisesc că mă tem de efectul asupra so(iei

mele. "a(i-mi voie să fiu sincer. Acum mul(i ani, so(ia mea era foarte tânără şi a trecut printr-o e*perien(ă groanică. 1per că şi-a revenit din şoc. Am a3uns să cred că a şi uitat.Acum apăre(i dumneavoastră şi, în mod cert, între$ările ii vor retrei aceste amintiri.

- Este regreta$il, spuse Hercule Poirot, politicos.- Nu ştiu e*act care va fi reultatul.- )ă asigur, #ord "ittisham, că voi fi pe cât de discret se poate şi voi face tot posi$ilul

ca să n-o supăr pe #ad5 "ittisham. Este, fără îndoială, o persoană delicată şi sensi$ilă.Apoi, $rusc şi surprinător, celălalt râse.- Elsa/ Elsa e tare ca piatra- Atunci... interveni, diplomatic, Poirot.

1e opri. 1itua(ia îl intriga un pic.#ordul "ittisham spuse&- 1o(ia mea este imună la orice fel de şocuri. 0ă între$ dacă şti(i de ce a fost de acord

să vă vadă.Poirot răspunse simplu&- "in curioitate/4n fel de respect apăru în ochii celuilalt.- Ah, prin urmare, vă da(i seama de asta/- Este inevita$il. emeile vor fi mereu doritoare de a întâlni un detectiv particular.

?ăr$a(ii, în schim$, îi vor spune să se ducă la nai$a.- %i unele femei ar putea să facă acelaşi lucru.

- "upă ce-l văd... nu înainte.- Poate. #ordul "ittisham se opri. Care ar fi ideea din spatele acestei căr(i/Hercule Poirot ridică din umeri.

1 1ucces modest - în lim$a francea, în original 9n.tr.:



- 4neori se mai învie trecutul, scena se întoarce, costumele vechi revin. "e asemenea, şivechile crime.

- !roare e*clamă #ordul "ittisham.- !roare, dacă aşa vre(i să-i spune(i. "ar nu ve(i schim$a natura umană icând asta.

Crima este o dramă. "orin(a de a vedea drame este foarte puternică la rasa umană.#ordul "ittisham murmură&- %tiu... ştiu...- Aşa că, vede(i, spuse Poirot, cartea va fi scrisă. Este rolul meu să mă asigur că nu vor

e*ista afirma(ii răuvoitoare, care să intervină în faptele reale.- aptele credeam că sunt proprietate pu$lică.- "a. "ar nu şi interpretarea lor."ittisham rosti, cu asprime&- Ce vre(i să spune(i mai e*act cu asta, domnule Poirot/- "ragul meu #ord "ittisham, e*istă multe feluri de a privi, $unăoară, un fapt istoric.

#ua(i un e*emplu multe căr(i au fost scrise despre 0ar5, regina sco(ienilor, preentând-o ca pe o martiră, ca pe o femeie fără principii, ca pe o sfântă cu gândire simplă, ca pe ocriminală, o intrigantă sau ca pe o victimă a circumstan(elor şi a sor(ii Cineva poate alegede aici orice doreşte.

- %i în acest ca/ Crale a fost ucis de so(ia sa... asta este indiscuta$il. #a proces, so(ia

mea a fost (inta unor calomnii, ic eu, nefondate. A tre$uit să fie scoasă cu paa de acolo,după aceea. !pinia pu$lică i-a fost foarte ostilă.

- Engleii, ise Poirot, sunt oameni foarte morali.#ordul "ittisham spuse&- 1ă fie ai nai$ii, chiar sunt Apoi adăugă, privind spre Poirot& %i dumneavoastră/- Eu, răspunse Poirot, duc o via(ă foarte morală. Asta nu e acelaşi lucru cu a avea idei

morale.#ordul "ittisham spuse&- 0-am între$at uneori cum era, de fapt, această doamnă Crale. 'oată afacerea cu so(ia

rănită... am creut mereu că se găsea ceva în spatele acestei poveşti.- Poate că so(ia dumneavoastră ştie, apro$ă Poirot.- 1o(ia mea, ise #ordul "ittisham, n-a pomenit niciodată despre acest ca.Poirot îl privi cu un interes crescând.- Ah, încep să în(eleg...Celălalt îl întrerupse.- Ce anume în(elege(i/Poirot răspunse, aplecându-se uşor&- 7magina(ia creativă a unui poet...#ordul "ittisham se ridică şi sună dintr-un clopo(el. 1puse $rusc&- 1o(ia mea vă aşteaptă.4şa se deschise.-

A(i sunat/- "u-l pe domnul Poirot la doamna4rcă două rânduri de scări, cu picioarele cufundându-i-se într-un covor moale.

7luminatul era foarte plăcut. ?ani, $ani peste tot. "esigur, nu şi $un-gust. în camera#ordului "ittisham domnea o anumită austeritate. "ar aici, în casă, era o opulen(ăcontrastantă. Cele mai $une lucruri. Nu neapărat cele mai arătoase sau cele maisurprinătoare. Pur şi simplu, genul de lu* care se asocia ;pre(ului care nu conteaă6,împreună cu o lipsă de imagina(ie.

Poirot îşi spuse& ;riptură/ "a, friptură<încăperea în care intră nu era foarte spa(ioasă. 1alonul mare de oaspe(i era la eta3ul întâi.

Aceasta era camera personală a stăpânei casei, iar femeia stătea reemată de $i$liotecă

atunci când intră Poirot.! fraă îi veni în minte în acel moment şi refuă să mai iasă.A murit de tânără...



N-ar fi recunoscut-o niciodată din ta$loul pe care i-l arătase 0eredith ?laBe. Aceeafusese, mai presus de orice, o poă a tinere(ii, a vitalită(ii. Aici nu e*ista tinere(e... Poate căniciodată nu e*istase. %i totuşi, Poirot îşi dădu seama, cum de altfel nu putuse să-şi deaseama din ta$loul lui Crale, că Elsa era frumoasă. "a, o femeie frumoasă îi ieşi înîntâmpinare. %i, cu siguran(ă, nu una $ătrână. în fond, câ(i ani avea/ Nu mai mult de treiecişi şase, dacă avusese douăeci în momentul tragediei. Părul negru era aran3at perfect în

3urul capului său oval, trăsăturile erau aproape clasice, machia3ul de e*cep(ie.1im(i un 3unghi dureros. Poate că era vina domnului 8onathan, care-i vor$ise despre

8ulieta... Nu despre8ulieta de aici... nimeni nu-şi poate imagina o 8ulieta care să supravie(uiască fără =omeo... Nu era o parte esen(iala din destinul ei să moară tânără/

Elsa @reer încă mai trăia...77 salută cu o voce destul de plictisită.- 1unt foarte interesată, domnule Poirot. )ă rog, aşea(i-vă şi spune(i-mi& ce vre(i să

fac/Poirot se gândi& ;?a nu e interesată. Nimic n-o intereseaă6.!chii mari şi cenuşii... ca două lacuri moarte.Poirot vru să su$liniee, după cum îi era o$iceiul, că era un străin.E*clamă&

- 1unt confu, madame& sunt chiar foarte confu.- !, nu, de ce/- "eoarece-mi dau seama că reconstituirea acestei drame din trecut tre$uie să fie foarte

dureroasă pentru dumneavoastrăemeia părea amuată... da, amuată. #a modul foarte sincer.- ?ănuiesc că so(ul meu v-a dat ideea asta, nu/ )-a primit atunci când a(i sosit. "esigur,

el nu în(elege câtuşi de pu(in. Niciodată n-a în(eles. Nu sunt deloc persoana sensi$ila carecrede el c-aş fi. Amuamentul încă i se mai sim(ea în voce. Continuă& 'atăl meu, şti(i, eramorar. A muncit mult şi a adunat avere. Nu faci asta dacă n-ai pielea tă$ăcită. %i eu sunt lafel.

Poirot se gândi& ;"a, asta aşa este. ! persoană fără pielea tă$ăcită n-ar fi venit în casalui Caroline Crale6.

- Ce vre(i să fac/ spuse #ad5 "ittisham.- 1unte(i sigură, madame& că nu va fi prea dureros să vă întoarce(i în trecut/emeia se gândi o clipă, şi deodată Poirot îşi dădu seama de faptul că avea în fa(ă o

persoană foarte sinceră. Poate că min(ea dacă era nevoită, dar nu şi dacă avea de ales.Elsa "ittisham spuse, rar&- Nu, nu dureros. într-un fel, mi-aş dori să fie aşa.- "e ce/Ea afirmă, neră$dătoare&- E atât de stupid, să nu sim(i niciodată nimic...

7ar Hercule Poirot gândi& ;"a, Elsa @reer a murit...<însă spuse cu voce tare&- !ricum ar fi, #ad5 "ittisham, asta îmi face sarcina mult mai uşoară.- Ce vre(i să şti(i/ răspunse ea înveselită.- Ave(i o memorie $ună, madame?

- "estul de $ună, cred.- %i sunte(i sigură că nu vă va produce suferin(ă rememorarea în detaliu a acelor ile/- Nu voi suferi deloc. #ucrurile î(i pot provoca suferin(ă doar atunci când se petrec.- 'otuşi, unii oameni suferă, din câte ştiu.#ad5 "ittisham spuse&- Asta nu în(elege Ed>ard... so(ul meu. El crede că procesul şi toată povestea au fost un

chin pentru mine.- %i n-au fost/- Nu, mi-au plăcut, replică Elsa "ittisham. 'onul vocii ei era aproape satisfăcut.

Continuă& "umneeule, cum m-a atacat $ruta aia de "epleach E un diavol, dacă vre(i. 0i-



a plăcut să-l înfrunt. Nu m-a învins. îl privi âm$ind pe Poirot. 1per că nu vă risipesciluiile. Poate că, la douăeci de ani, ar fi tre$uit să fiu consternată, presupun... copleşită deruşine, sau ceva asemănător. Nu eram. Nu-mi păsa de ceea ce-mi spuneau ceilal(i. Euvoiam un singur lucru.

- Ce anume/- 1ă fie spânurată ea, desigur, răspunse Elsa "ittisham.Poirot îi o$servă mâinile& mâini frumoase, cu unghii lungi şi cur$ate. 0âini de prădător.- 0ă crede(i ră$unătoare/ între$ă Elsa. Aşa şi sunt... fa(ă de oricine mă răneşte.

emeia aia a fost, după mintea mea, de cea mai 3oasă spe(ă din câte e*istă. %tia că Am5as(inea la mine... că urma s-o părăsească, aşa că l-a omorât ca să nu-l am eu. 77 privi pePoirot. Nu crede(i că a fost de-a dreptul malefică/

- Nu în(elege(i sau nu sunte(i de acord cu geloia pe care-o sim(ea/- Nu, nu cred. "acă ai pierdut, ai pierdut. "acă nu po(i să-(i (ii so(ul, lasă-l să plece cu

demnitate. Posesivitatea n-o în(eleg.- Poate c-a(i fi în(eles, dacă v-a(i fi căsătorit cu el.- Nu cred. Nu eram... âm$i $rusc spre Poirot.

âm$etul ei era, sim(ea el, un pic înfricoşător. Era departe de a e*prima vreun sentiment.Aş vrea să în(elege(i cum tre$uie, spuse ea. 1ă nu crede(i că Am5as Crale a sedus o fatăinocentă. N-a fost aşa. "intre noi doi, eu eram cea responsa$ilă. #-am cunoscut la o

petrecere şi m-am îndrăgostit de el... Am ştiut că tre$uia să-l am...! mască... o mască grotescă, dar...

Atunci î(i pun ursita-mi la picioare, 1tăpân mi-eşti, te urme în lumea-ntreagă...- "eşi era căsătorit/- Cei care încalcă proprietatea vor fi e*ecuta(i/ E nevoie de mai mult decât de un semn

de avertiare ca să te (ină departe de realitate. "acă nu era fericit cu so(ia lui şi putea fifericit cu mine, de ce nu/ Avem o singură via(ă.

- "ar se spune că era fericit cu so(ia.Elsa clătina din cap.- Nu. 1e certau ca şoarecele şi pisica. Ea îl $ătea la cap. Era... o, era o femeie ori$ilă 1e

ridică şi-şi aprinse o (igară. 1puse, âm$ind uşor& Pro$a$il că nu sunt corectă fa(ă de ea."ar chiar cred că era plină de ură.

Poirot rosti rar&- A fost o adevărată tragedie.- "a, chiar a fost. emeia se întoarse $rusc spre Poirot, iar chipul ei prinse deodată

via(ă. 0-a ucis pe mine& în(elege(i/ 0-a ucis "e atunci, n-a mai fost nimic, a$solut nimic.)ocea ei scău în intensitate. @ol îşi agită mâinile neră$dătoare. Ca un peşte împăiat dintr-o vitrină

- Am5as Crale a însemnat chiar atât de mult/emeia apro$ă, tăcută. Era o apro$are un pic ciudată. .. aproape patetică.- Cred c-am avut mereu un singur gând în minte. Cred - serios - că în astfel de cauri n-

ai de ales decât să-(i înfigi un cu(it în inimă... ca 8ulieta. "ar... dar să faci asta înseamnă sărecunoşti că eşti terminat... că via(a te-a înfrânt.- %i în loc de asta/- Ar tre$ui să fie totul... la fel ca înainte... odată ce se termină toată povestea. Am trecut

peste durere. N-a mai însemnat nimic pentru mine. Am creut că voi trece la faaurmătoare.

"a, la faa următoare. Poirot o vedea cât de tare încerca să facă acest lucru. ! vedea $ogată şi frumoasă, seducătoare pentru $ăr$a(i, căutând cu mâinile ei de prădătoare săumple o via(ă care era goală. Adora(ia unui-erou... căsătoria cu un aviator faimos... apoi cuun e*plorator, cu uriaşul acela, Arnold 1tevenson - care e posi$il să fi semănat cu Am5asCrale, ca fiic - şi apoi revenirea la arte& "ittisham.

- N-am fost niciodată o ipocrită, ise Elsa "ittisham. E un prover$ spaniol care-mi place& ;7a ceea ce vrei şi plăteşte pentru asta, spune "umneeu6. Ei $ine, eu asta am făcut.Am luat ceea ce am vrut... dar am plătit mereu pre(ul.



- Ceea ce nu în(elege(i este că e*istă lucruri care nu pot fi cumpărate& o$servă HerculePoirot.

îl privi atentă şi spuse&- Nu mă refer doar la $ani.- Nu, nu, în(eleg ceea ce vre(i să spune(i, preciă Poirot. "ar nu totul în via(ă are o

etichetă, costă atât. E*istă unele lucruri care nu sunt de vânare.- Prostii?ăr$atul âm$i uşor. în vocea ei se sim(ea arogan(a unui morar care parvenise şi făcuse

avere."intr-odată, Hercule Poirot sim(i un val de milă. Privi chipul fără vârstă, atât de fin,ochii o$osi(i, şi-şi aminti de fata pictată de Am5as Crale...

- Povesti(i-mi despre cartea asta, îl îndemnă Elsa "ittisham. Care e scopul pe care-lurmăreşte/ A cui este ideea/

- !, draga mea doamnă, ce alt scop ar putea avea, în afară de servirea sena(iilor de iericu sosul de astăi/

- "ar dumneaoastră nu sunte(i scriitor/- Nu, sunt un e*pert în crime.- )re(i să spune(i că sunte(i consultat când se scriu romane despre crime/- Nu întotdeauna. în acest ca, fac un serviciu cuiva.

- Cui anume/- 1unt - cum să spun - desemnat să supraveghe această pu$lica(ie de către o persoană

interesată.- "e către cine/- "omnişoara Carla #emarchant.- Cine-i ea/- E fiica lui Caroline şi a lui Am5as Crale.Elsa îl privi fi* o clipă, apoi spuse&- !, da, desigur, era şi un copil Acum îmi amintesc. Presupun că e adultă acum, nu/- "a, are douăeci şi unu de ani.- Cum este/- înaltă şi $runetă şi, cred eu, frumoasă. %i are cura3 şi personalitate.- 0i-ar plăcea s-o văd, spuse Elsa gânditoare.- Nu cred că ea ar dori să vă vadă.Elsa păru surprinsă.- "e ce/ A, în(eleg. "ar, ce prostii Nu cred că-şi aminteşte ceva. N-avea mai mult de

şase ani.- %tie că mama i-a fost 3udecată pentru uciderea tatălui ei.- %i crede că a fost vina mea/- E o interpretare posi$ilă.Elsa ridică din umeri.-

Ce stupid "acă atunci Caroline s-ar fi comportat ca o persoană normală...- Prin urmare, nu vă asuma(i nici un fel de responsa$ilitate/- "e ce-aş face-o/ Eu n-am făcut nimic de care să-mi fie ruşine. #-am iu$it. #-aş fi

făcut fericit. îl privi pe Poirot. Chipul ei se transformă dintr-odată, în mod incredi$il, luiPoirot i se păru că o priveşte pe fata din ta$lou. Ea continuă& "ac-aş putea să vă fac săvede(i lucrurile din perspectiva mea... "ac-a(i şti...

Poirot se aplecă uşor în fa(ă.- "ar asta şi vreau. )ede(i, domnul Philip ?laBe, care era acolo în acea perioadă, va

scrie o relatare meticuloasă a tot ceea ce s-a petrecut. "omnul 0eredith ?laBe, la fel.Acum, dacă şi dumneavoastră...

Elsa "ittisham trase adânc aer în piept. =osti, pe un ton plin de dispre(&

- 2ia doi Philip a fost mereu un prost. 0eredith se (inea numai după Caroline... dar eradestul de drăgu(, însă n-o să pricepe(i nimic din povestirile lor.

"etectivul o privi vău cum ochii i se aprind, vedea cum o femeie prinde via(ă în aceltrup. Elsa spuse repede şi aproape furioasă&



- )re(i adeărul? Ei, nu pentru pu$licare... doar pentru dumneavoastră.- 0ă anga3e să nu pu$lic nimic fără consim(ământ.- Aş vrea să scriu adevărul...emeia râmase tăcută câteva clipe, gândindu-se. Poirot vedea cum îi dispare duritatea şi

chipul îi devenea parcă mai tânăr, vedea cum via(a îi revine în timp ce se gândeşte.- 1ă mă întorc în timp, să scriu totul... 1ă vă arăt cum era ea, cu adevărat...!chii îi străluceau. Pieptul i se ridica pătimaş.- #-a ucis. #-a ucis pe Am5as. Pe Am5as, care dorea să trăiască... pe Am5as, care iu$ea

via(a. 4ra n-ar tre$ui să fie mai puternică decât iu$irea... dar ura ei a fost. %i ura mea pentruea este la fel... o urăsc... o urăsc... o urăsc...A3unse lângă el. 1e opri şi îl apucă de mânecă pe Poirot. 1puse gră$ită&- 're$uie să în(elege(i - trebuie - ce sim(eam unul pentru celălalt. Eu şi Am5as, vreau să

spun. E ceva... 1ă vă arăt.1e duse repede în cealaltă parte a camerei. "escuie un mic pupitru, scoase un sertar

ascuns şi-l puse pe masă.Apoi se întoarse. în mână (inea o scrisoare mototolită, cu cerneala aproape ştearsă. 7-o

aruncă şi Poirot avu sena(ia că retrăieşte momentul în care o copilă pe care-o cunoscuse îiaruncase una dintre comorile ei& o scoică speciala, culeasă de pe malul mării şi păită cu

pioşenie. 0ândră, temătoare, critică fa(ă de modul în care avea el să-i primească nepre(uita

comoară. "esfăcu hârtia.Elsa... copil minunat Niciodată n-a e*istat nimic mai frumos. %i totuşi mă tem...

sunt prea $ătrân... un diavol între două vârste, care nu ştie ce e aceea sta$ilitate. 1ă n-ai încredere în mine, să nu crei în mine... nu sunt $un de nimic, în afară de pictură.Ce am mai $un acolo este. 1ă nu spui că nu te-am avertiat.

#a nai$a, frumoasa mea... te voi avea oricum. 0-aş duce în iad pentru tine şi ştiiasta. %i te voi picta în aşa fel, încât lumea va sta deoparte şi se va minuna 1untne$un după tine... nu pot să dorm... nu pot să mănânc. Elsa... Elsa... Elsa... sunt al tău

pe vecie... al tău până la moarte, Am5as.Acum şaispreece ani. Cerneală ştearsă, hârtie mototolită. "ar cuvintele erau încă vii,încă vi$rau. ! privi pe femeia pentru care fuseseră scrise. "ar nu mai privea o femeie.Privea o tânără îndrăgostită. "in nou, Poirot se gândi la 8ulieta.



CAPITOLUL -PURCELU)UL ĂSTA N.A A!UT NI&IC

- Pot să între$ de ce, domnule Poirot/Hercule Poirot se gândi atent la răspunsul său. Era perfect conştient de perechea de ochi

cenuşii, foarte pătrunători, care-l priveau cu aten(ie.4rcase până la ultimul eta3 al clădirii şi $ătuse la uşa apartamentului MRK din clădirea

@illespie, care oferea locuin(e mici pentru femei muncitoare.

Aici, într-un spa(iu modest, locuia domnişoara Cecilia Filliams, într-o singură camerăcare era şi dormitor, şi cameră de i, şi sufragerie şi, 3udecând după ochiul de ga, $ucătărie& un fel de nişă lipită de cameră con(inea o $aie şi o$işnuitele ane*e.

"eşi avea o locuin(ă atât de modestă, domnişoara Filliams se chinuise să-şi imprime personalitatea asupra locuin(ei sale.

Pere(ii, vopsi(i într-un gri-pal auster, erau împodo$i(i cu diverse reproduceri după operecele$re. "ante întâlnind-o pe ?eatrice pe pod... %i acea pictură descrisă odinioară de uncopil ca fiind ;o fată oar$ă pe o portocală, numită, nu ştiu de ce, 5peran#ă0. 0ai erau acolodouă acuarele cu )ene(ia şi o copie în sepia a. 6rimăerii lui ?otticelli. "easupra dulapuluiscund se aflau multe fotografii decolorate, de acum douăeci sau treieci de ani, 3udecânddupă coafurile celor înfă(işa(i acolo.

Covorul şi mo$ila erau de proastă calitate. #ui Hercule Poirot îi era clar că domnişoaraCecilia Filliams trăia la limită. Nu e*ista nici o friptură aici. Acesta era purceluşul care n-avea nimic.

Clară, incisivă şi insistentă, vocea gadei repeta între$area.- "ori(i să vă spun ceea ce-mi amintesc despre caul Crale. Pot să între$ de ce/4nii prieteni şi asocia(i o$işnuiau să spună despre Poirot, în momentele în care-i

înne$unea cel mai tare, că prefera minciunile în locul adevărului şi c-ar fi făcut orice săa3ungă la ceea ce voia mai degra$ă prin intermediul declara(iilor false, decât prin simpluladevăr.

"ar, în acest ca, deciia fu repede luată. Hercule Poirot nu provenea din acea clasă decopii $elgieni sau francei care au avut guvernantă engleă, dar reac(ionă simplu şiinevita$il, ca un $ăiat care fusese între$at& ;'e-ai spălat pe din(i în diminea(a asta, Harold9sau =ichard, sau Anthon5:/< Sâncii se gândeau la posi$ilitatea de a min(i, apoi serăgândeau& ;Nu, domnişoară Filliams6.

"omnişoara Filliams avea ceea ce avea orice guvernanta de succes, acea calitatemisterioasă& autoritatea Atunci când domnişoara Filliams spunea& ;"u-te şi spală-te pemâini, 8oan6 sau ;1per să citeşti capitolul ăsta de poeii elisa$etane şi apoi să po(i să-mirăspuni la între$ări6, era inevita$il ascultată. Niciodată nu-i trecuse prin cap să nu fieascultată.

Prin urmare, în acest ca Hercule Poirot nu mai oferi e*plica(ia unei căr(i despre crime.în loc de asta. povesti, simplu, circumstan(ele în care-l viitase Carla #emarchant.

0icu(a şi vârstnica domnişoară îl ascultă atent.1puse&- 0ă intereseaă foarte mult această copilă... cum e în preent.- E o tânără foarte fermecătoare şi atrăgătoare, cu mult cura3 şi cu o minte ascu(ită.- oarte $ine, rosti scurt domnişoara Filliams.- %i este, aş adăuga, o persoană insistentă. Nu e uşor s-o refui sau s-o goneşti.osta guvernanta apro$ă în tăcere. Apoi între$ă&- Are înclina(ii artistice/- Nu prea cred.- 0ăcar pentru atâta lucru să fiu recunoscătoare, spuse sec domnişoara Filliams. 'onul

acestei remarci nu mai lăsa nici o urmă de îndoială asupra părerii domnişoarei Filliams

despre artişti. Ea adăugă& "in ce-mi povesti(i despre ea îmi imagine că seamănă cu mamaei, nu cu tatăl.- Posi$il. Asta o să-mi pute(i spune după ce o vede(i. A(i vrea...



- 0i-ar plăcea foarte mult. Este foarte interesant să vei cum a evoluat un copil pe carel-ai cunoscut.

- ?ănuiesc că era foarte mică atunci când a(i văut-o ultima dată, nu/- Avea cinci ani şi 3umătate. ! copilă fermecătoare... poate prea liniştită. @ânditoare.

"edicată propriilor 3ocuri. Naturală şi nerăsfă(ată.- 0are noroc că era atât de mică, o$servă Poirot.- "a, într-adevăr. "acă era mai mare, şocul tragediei ar fi putut avea un efect devastator.- 'otuşi, spuse Poirot, oricât de mic era copilul sau oricât de pu(in ar fi în(eles, era

limpede că se întâmpla &ceva, tre$uie să fi e*istat atmosfera de mister şi de eschivare, apoimutarea $ruscă... Aceste lucruri nu sunt $une pentru un copil."omnişoara Filliams răspunse, gânditoare&- Cred că au fost mai pu(in dăunătoare decât crede(i.- înainte să părăsim su$iectul Carla #emarchant - micu(a Carla Crale, cum se numea ea

- mai e un lucru despre care tre$uie să vă între$. "acă e cineva care poate e*plica,dumneavoastră sunte(i aceea.

- "a/)ocea ei era între$ătoare, fără să-şi ia anga3amente.Poirot gesticula, încercând să e*prime ceea ce voia să spună.- E ceva... o nuan#ă pe care n-o pot defini... "ar mi se pare mereu că această copilă,

atunci când pomenesc despre ea, nu are parte de aten(ia cuvenită. Atunci când îi men(ionenumele, răspunsul vine oarecum surprins, de parcă persoana cu care vor$esc ar fi şi uitat căe4ista un copil. "esigur, mademoiselle& asta nu e ceva firesc. 4n copil, în aceste situa(ii,este o persoană importantă, chiar dacă nu în sine, dar ca element de sus(inere. Am5as Crale

poate că avea motive să-şi părăsească so(ia... sau nu. "ar în destrămarea unei căsnicii uncopil 3oacă un rol foarte important. în schim$, aici copilul pare să nu contee. Asta mi se

pare... ciudat."omnişoara Filliams ise repede&- A(i accentuat un punct vital, domnule Poirot. Ave(i dreptate. %i de asta am şi spus

ceea ce am spus adineauri& că mutarea Cariei într-un mediu diferit a fost, într-un fel, unlucru $un pentru ea. Când ar fi crescut, poate c-ar fi suferit din caua unor lipsuri în via(ade acasă. 1e aplecă în fa(ă şi vor$i rar şi atent& Normal, în munca mea am văut multeaspecte ale rela(iei părinte-copil. 0ul(i copii, cei mai mul#i de fapt, suferă din caua a preamultă aten(ie din partea părin(ilor. E prea multă dragoste, prea multă supraveghere. Copiluleste conştient de asta şi vrea să se eli$eree, să plece şi să nu mai fie o$servat. Când evor$a despre un copil singur la părin(i se întâmpla de o$icei aşa, şi, desigur, mamele suntmai vinovate. Efectul asupra căsătoriei este nefericit. Pe so( îl nemul(umeşte faptul că e pelocul doi, caută consolare - sau, mai degra$ă, flatare şi aten(ie - în altă parte şi un divor( areloc, mai devreme sau mai târiu. Cel mai $un lucru pentru copil, sunt convinsă, este să fieuşor negli3at, în mod sănătos, de am$ii părin(i. Acest lucru se întâmplă oricum în familiilecu mul(i copii şi pu(ini $ani. Nu sunt cocoloşi(i, pentru că mama chiar n-are timp de ei. îşi

dau seama că-i iu$eşte, dar nu sunt deran3a(i de prea multe manifestări ale sentimentelor."ar mai e un aspect. 4neori se găsesc doi so(i atât de prinşi unul de celălalt, încât copilulnici nu le pare foarte real vreunuia. %i, în acele circumstan(e, cred că acest copil a3unge săse simtă părăsit. în(elege(i că nu vor$esc despre vreo formă de neglijare. "oamna Crale eratotuşi o mamă e*celentă, mereu atentă la $inele Cariei, la sănătatea ei... 1e 3uca tot timpulcu ea şi era mereu $ună şi veselă. "ar, în ciuda acestor lucruri, doamna Crale era completacaparată de so(ul ei. E*ista, cum se spune, doar pentru el şi prin el. "omnişoara Filliamsse opri o clipă şi apoi spuse încet& Asta este, cred, 3ustificarea a ceea ce a făcut.

Hercule Poirot între$ă&- )re(i să spune(i că erau mai degra$ă aman(i decât so( şi so(ie/"omnişoara Filliams, încruntându-se uşor degustată, răspunse&

- 1e poate spune şi aşa.- 7i era şi el devotat ei cum îi era ea lui/



- Alcătuiau un cuplu devotat. "ar, desigur, el era $ăr$at. "omnişoara Filliams încercăsă acorde o semnifica(ie aproape victoriană ultimului cuvânt. ?ăr$a(ii mai spuse ea, apoise opri.

#a fel cum un proprietar $ogat spune ;$olşevicii6, la fel cum un comunist spune;capitaliştii6, la fel cum o gospodină harnică spune ;gândacii6... la fel spunea şidomnişoara Filliams ;$ăr$a(ii6.

"in via(a ei de guvernantă se sim(ea feminismul aprig. Nimeni care o auea vor$ind nuse putea îndoi că, pentru ea, ?ăr$a(ii erau "uşmanii

- Nu respecta(i $ăr$a(ii/ între$ă Poirot.=ăspunsul veni sec&- Ei primesc tot ceea ce e mai $un pe lume. 1per că nu va fi mereu aşa.Hercule Poirot o măsură gânditor din priviri. Putea uşor s-o viualiee cum se lega de o

cale ferată, metodică şi eficientă, şi apoi făcea greva foamei cu convingere. Părăsindgeneralul pentru particular, reveni la discu(ie.

- Nu-l simpatia(i pe Am5as Crale/- Cu siguran(ă că nu-l simpatiam. Nici nu eram de acord cu ceea ce făcea. "acă aş fi

fost so(ia lui, îl părăseam. 1unt anumite lucruri pe care o femeie n-ar tre$ui să le îndure.- "ar doamna Crale le îndura/- "a.

- Credea(i că greşeşte/- "a, credeam. ! femeie ar tre$ui să se respecte şi să nu permită să fie umilită.- 7-a(i spus vreodată aşa ceva doamnei Crale/- Cu siguran(ă că nu. Nu era de datoria mea. Eram anga3ată pentru a o educa pe Angela,

nu pentru a-i oferi sfaturi nedorite doamnei Crale. "acă aş fi făcut aşa ceva, aş fi datdovadă de impertinen(ă.

- )ă plăcea de doamna Crale/- Sineam foarte mult la doamna Crale. )ocea severă deveni mai $lândă, e*primând

căldură şi sentimente. Eram foarte ataşată de ea şi mi-a părut rău pentru ce i s-a întâmplat.- %i eleva dumneavoastră... Angela Farren/- Era o fată foarte interesantă... una dintre cele mai interesante eleve pe care le-am avut.

! minte foarte ascu(ită. 7ndisciplinată, iute la mânie, foarte dificil de a$ordat în multesitua(ii, dar o persoană cu un caracter minunat. 1e opri şi apoi continuă& 0ereu am speratcă va face, la un moment dat, ceva memora$il. %i a făcut A(i citit cartea ei, cea despre1ahara/ %i a e*cavat acele morminte foarte interesante în a5um "a, sunt mândră deAngela. N-am stat foarte mult la Alder$ur5 - doar doi ani şi 3umătate -, dar trăiesc cuconvingerea c-am reuşit să-i stimule mintea şi să-i încura3e gustul pentru arheologie.

Poirot murmură&- în(eleg că fusese sta$ilit să i se continue educa(ia la o şcoală. Pro$a$il că n-a(i fost de

acord cu asta.- Nicidecum, domnule Poirot Am fost întru totul de acord cu această idee. 1ă încerc să

clarific. Angela era o fată e*celentă - o fată foarte istea(ă -, dar era şi ceea ce se numeşte ofată dificilă. Adică, a3unsese la o vârstă dificilă. E*istă un moment când o fată se simtenesigură pe sine, când nu e nici copil, nici femeie, într-o clipă, Angela era sensi$ilă şimatură - foarte matură, de fapt -, dar, un minut mai târiu, se transforma la loc într-ocopilă& făcea farse, era nepoliticoasă şi-şi pierdea cumpătul. etele, şti(i, se simt foarteciudat la acea vârsta... sunt foarte sensi$ile. 'ot ceea ce li se spune, detestă. 1e enerveaădacă sunt tratate ca un copil şi apoi se ruşineaă dacă le tratei ca pe un adult. Angela era înacest stadiu. Acum avea impulsuri ne$uneşti, acum se potolea şi era morocănoasa ileîntregi, stătea singură, încruntată... Apoi iar o apuca starea aceea de spirit săl$atică, secă(ăra în copaci, alerga prin grădină cu $ăie(ii din casă, refua să asculte. "omnişoaraFilliams se opri un pic, apoi continuă& Atunci când o fată a3unge în acest stadiu, şcoala

a3ută foarte mult. Are nevoie de stimularea min(ii... Asta şi disciplina unei comunită(i oa3ută să devină un mem$ru al societă(ii. Condi(iile de acasă ale Angelei nu erau cele pecare le-aş fi numit ideale. în primul rând, pentru că doamna Crale o răsfă(a. Angela tre$uiadoar să apelee la ea şi doamna Crale o sus(inea întotdeauna. =eultatul a fost că Angela a



a3uns să creadă că era cea mai importantă pentru timpul şi priorită(ile surorii sale, şi înaceste momente intra în conflict cu preten(iile domnului Crale. "omnul Crale considera,normal, că el tre$uia să fie pe primul plan... şi aşa şi inten(iona să fie. Era foarte ataşat defată... erau prieteni $uni şi-şi petreceau timpul împreună, dar e*istau momente cânddomnului Crale îi displăcea preocuparea so(iei sale fa(ă de Angela. Ca to(i $ăr$a(ii, şi el eraun copil răsfă(at. 1e aştepta să fie numai el în centrul aten(iei tuturor. Atunci, el şi Angelase certau... şi, de o$icei, doamna Crale îi lua partea Angelei. Asta îl înfuria. Pe de altă

parte, dacă era el cel sus(inut, Angela se supăra. în aceste ocaii, ea devenea un copil furios

şi-i făcea diverse farse. El avea o$iceiul să-şi lase $ăuturile pe unde apuca, iar fata i-aturnat sare în $ăutură. întreaga chestiune, desigur, a fost de a3uns pentru ca el să e*plodee,enervat. "ar ceea ce a declanşat un adevărat scandal a fost atunci când Angela i-a puslimacşi în pat. Nu suporta deloc melcii. %i-a pierdut cu totul cumpătul şi a spus că fatatre$uie trimisă la şcoală. Nu voia să-i mai toleree prostiile. Angela a fost foarte supărată...deşi, de fapt, îşi e*primase şi ea de câteva ori dorin(a de a merge la o şcoală cu internat...dar a ales să stea îm$ufnata din pricina asta. "oamna Crale n-a vrut ca ea să plece, dar s-alăsat convinsă... în mare parte, de lucrurile spuse de mine, cred. 7-am arătat c-ar fi spre

$inele Angelei şi că eu consideram că o va a3uta mult pe fată. Aşa că urma să meargă laHelston - o şcoală foarte $ună, pe Coasta de 1ud - în semestrul de toamnă. "ar doamnaCrale era în continuare nefericită. 7ar Angela i-a arătat că-i poartă pică domnului Crale ori

de câte ori îşi aduce aminte. Nu era chiar ceva serios, în(elege(i, domnule Poirot, dar a fostun lucru care mai distrăgea aten(ia, vara aceea, de la... ei $ine... de la tot ceea ce se mai

petrecea.- Adică... Elsa @reer/ tatonă Poirot."omnişoara Filliams spuse tăios&- E*act. %i apoi închise $rusc gura după ce rosti acest cuvânt.- Ce părere avea(i despre Elsa @reer/- N-aveam nici o părere despre ea. ! persoană fără principii.- Era foarte tânără.- 'otuşi, suficient de mare ca să ştie ce era $ine şi ce era rău. Nu-i găsesc nici o scuă...

a$solut nici una.- 1-a îndrăgostit de el, cred."omnişoara Filliams îl întrerupse, fornăind uşor&- 1-a îndrăgostit de el, într-adevăr. 1per, domnule Poirot, că, oricare ne-ar fi

sentimentele, le putem (ine su$ control. %i, cu siguran(ă, ne putem controla ac(iunile. ataaia n-avea nici un fel de moralitate. Nu însemna nimic pentru ea faptul că domnul Crale eraun $ăr$at însurat. Era a$solut fără ruşine în ceea ce privea toată situa(ia... =ece şi hotărâtă.Poate că a fost prost educată... dar asta este singura scuă pe care i-o pot găsi.

- 0oartea domnului Crale pro$a$il că a fost un şoc pentru ea.- !, da, a fost. %i numai ea era de vină. Nu merg atât de departe încât să sugere crima,

dar, oricum, domnule Poirot, dacă a e*istat o femeie împinsă la limită, acea femeie a fost

Caroline Crale. )ă spun sincer, erau momente când şi mie mi-ar fi plăcut să-i omor peamândoi. 1ă-şi fluture amanta prin fa(a so(iei sale, s-o pună în situa(ia de a fi nevoită săsuporte insolen(a fetei... şi chiar era insolentă, domnule Poirot. !, nu, Am5as Crale a

primit ceea ce a meritat. Nici un $ăr$at n-ar tre$ui să se poarte astfel cu so(ia sa şi să nu fie pedepsit pentru asta. 0oartea i-a fost răsplata.

- Ave(i principii ferme în privin(a asta, o$servă Hercule Poirot.emeia îl privi cu ochii ei cenuşii.- Am principii foarte ferme în privin(a legăturilor căsătoriei. "acă nu sunt respectate şi

cinstite, o (ară se degradeaă. "oamna Crale era o so(ie devotată. 1o(ul ei a provocat-ointen(ionat şi şi-a adus amanta în casă. Cum am spus, a meritat ceea ce a primit. A a$uatde reisten(a ei şi eu una n-o învinovă(esc pentru ceea ce a făcut.

Poirot spuse rar&- 1-a purtat foarte rău... asta recunosc... dar aminti(i-vă că era un mare artist."oamna Filliams pufni.



- !, da, ştiu. Asta e mereu scua astăi. 4n artist ! 3ustificare pentru orice fel de stilde via(ă li$ertin, pentru $e(ii, pentru infidelitate. %i ce fel de artist era domnul Crale, cândai nici nu se mai vor$eşte despre el/ Poate că a fost la modă să i se admire picturile, timpde câ(iva ani. Nici nu putea să desenee Perspectiva lui era groanică Chiar şi anatomiaera incorectă. %tiu despre ce vor$esc, domnule Poirot. Am studiat pictura câ(iva ani, tânărăfiind, la loren(a, şi, pentru oricine are ha$ar şi apreciaă arta, aceste mâgăleli aledomnului Crale sunt ridicole. "oar să arunci câteva culori pe până... fără construc(ie, fărădesen atent. Nu, clătină ea din cap, nu-mi cere(i să-i admir arta.

- "ouă ta$louri sunt la @aleria 'ate, îi reaminti Poirot."omnişoara Filliams clipi.- Posi$il. #a fel şi o statuie de-a domnului Epstein, cred.Poirot pricepu că, după părerea domnişoarei Filliams, ultimul cuvânt fusese spus.

A$andonă su$iectul artei.- Era(i cu doamna Crale atunci când a găsit cadavrul/- "a. Am co$orât amândouă după prân. Angela îşi lăsase puloverul pe pla3ă după ce

făcuse $aie, sau în $arcă. 0ereu îşi uita lucrurile pe undeva. 0-am despăr(it de doamnaCrale la uşa de la ?atter5 @arden, dar m-a chemat înapoi aproape imediat. Cred că domnulCrale era mort de peste o oră. Era întins pe $anca de lângă şevalet.

- A fost supărată să-l găsească aşa/

- Ce vre(i să spune(i cu asta, domnule Poirot/- )ă între$ ce impresie v-a făcut în acel moment.- A, în(eleg. "a, mi se părea destul de surprinsă. 0-a trimis să dau telefon după doctor.

în fond, nu puteam fi sigure că era mort... Putea fi un atac de catalepsie.- A sugerat ea posi$ilitatea asta/- Nu-mi amintesc.- %i a(i mers să da(i telefon/"omnişoara Filliams adoptă un ton sec.- 4rcasem până la 3umătatea drumului când m-am întâlnit cu domnul 0eredith ?laBe. 7-

am încredin(at lui sarcina mea şi m-am întors la doamna Crale. 0-am gândit, şti(i, că poateleşinase... şi $ăr$a(ii nu se pricep la astfel de tre$uri.

- %i leşinase/- "oamna Crale era destul de stăpână pe sine. A reac(ionat altfel decât domnişoara

@reer, care a făcut o scenă isterică şi neplăcută.- Ce fel de scenă/- A încercat s-o atace pe doamna Crale.- )re(i să spune(i că şi-a dat seama că doamna Crale era vinovată de moartea domnului

Crale/"omnişoara Filliams păru să se gândească o clipă.- Nu, nu putea fi sigură de asta. ! asemenea suspiciune nu fusese încă formulată.

"omnişoara @reer doar a (ipat& ;E mâna ta, Caroline 'u l-ai ucis. E numai vina ta6. N-a

spus chiar& ;#-ai otrăvit6, dar nu cred că e*ista vreo îndoială asupra faptului că ea astacredea.- %i doamna Crale/"omnişoara Filliams se mişcă, neliniştită.- Chiar tre$uie să fim atât de ipocri(i, domnule Poirot/ Nu pot să spun ce sim(ea

doamna Crale sau ce gândea. "acă era oripilată de ceea ce făcuse...- Aşa părea/- N-nu, nu. Nu pot spune asta. 4imită, da... şi, cred, speriată. "a, sunt sigură că speriată.

"ar era normal.Hercule Poirot ise, pe un ton nemul(umit&- "a, poate că e destul de normal... Ce punct de vedere a adoptat despre moartea so(ului

ei/- 1inucidere. A spus clar, de la început, că fusese sinucidere.- A spus acelaşi lucru şi când a vor$it cu dumneavoastră între patru ochi sau a emis vreo

altă teorie/



- Nu, ea... ea a încercat să mă facă să cred că el se sinucisese."oamna Filliams părea ruşinată.- %i ce-a(i răspuns la asta/- Chiar conteaă ceea ce am spus, domnule Poirot/- "a, eu cred că da.- Nu văd de ce..."ar, ca şi cum tăcerea lui ar fi hipnotiat-o, răspunse, şovăind&- Cred c-am spus& ;"esigur, doamnă Crale, tre$uie să se fi sinucis6.

- A(i creut ceea ce a(i spus/"omnişoara Filliams ridică privirea şi rosti cu fermitate&- Nu, n-am creut. "ar vă rog să în(elege(i, domnule Poirot, că eram cu totul de partea

doamnei Crale, dacă aşa vre(i să vede(i lucrurile. Eram de partea ei, nu a poli(iei.- )-ar fi plăcut să fie achitată/"oamna Filliams răspunse, pe un ton sfidător&- "a, aş fi vrut asta.- Atunci, sunte(i solidară cu sentimentele fiicei ei/ o între$ă Poirot.- Am toată simpatia pentru Carla.- A(i avea o$iec(ii să scrie(i pentru mine o povestire detaliată a tragediei/- Adică pentru ea, să citească/

- "a."omnişoara Filliams rosti rar&- Nu, n-am nici o o$iec(ie. E hotărâtă să mai sape, nu/- "a. îndrănesc să spun c-ar fi fost mai $ine să i se ascundă adevărul..."omnişoara Filliams îl întrerupse.- Nu. 0ereu este mai $ine să înfrun(i adevărul. N-are sens să fugi de nefericire. Carla a

avut un şoc atunci când a aflat adevărul... Acum, vrea să ştie e*act cum s-a petrecuttragedia. Asta mi se pare o atitudine potrivită pentru o tânără cura3oasă. Atunci când va ştitotul, va putea să dea uitării şi să-şi continue via(a.

- Poate că ave(i dreptate, spuse Poirot.- 1unt destul de sigură că am.- "ar, vede(i, e mai mult decât atât. Nu numai că vrea să ştie& vrea să demonstree că

mama ei era nevinovată.- 1ărmana copilă e*clamă domnişoara Filliams.- Asta ave(i, prin urmare, de spus/- Acum văd de ce-ar fi mai $ine ca ea să nu fi ştiut niciodată. 'otuşi, cred că e mai $ine

aşa. 1ă-şi dorească să demonstree nevinovă(ia mamei e o dorin(ă firească şi, deşi revela(ias-ar putea să fie dureroasă, cred din ceea ce-mi spune(i despre ea că e suficient decura3oasă, încât să afle adevărul şi să nu se ascundă de el.

- 1unte(i sigură că este adevărul/- Nu vă în(eleg.- Nu întrevede(i nici o posi$ilitate ca doamna Crale să fi fost nevinovată/- Nu cred că a fost vreodată vor$a la modul serios despre aşa ceva.

- %i totuşi, şi ea s-a agă(at de teoria sinuciderii, nu/- 1ărmana femeie tre$uia să spună cea& ise domnişoara Filliams, pe un ton uscat.- %ti(i că, înainte să moară, doamna Crale a lăsat o scrisoare pentru fiica ei, în care 3ura

solemn că n-a fost vinovată/"omnişoara Filliams râmase perple*ă.- Asta a fost o greşeală din partea ei, spuse.- Crede(i/- "a, cred. !, îndrănesc să spun că sunte(i un sentimental, ca ma3oritatea $ăr$a(ilor...Poirot o întrerupse indignat&

- ,u sunt un sentimental.- "ar e*istă şi false sentimente. "e ce să scrii asta, o minciună, înainte să mori/ într-unasemenea moment solemn/ Ca să-(i scuteşti copilul de durere/ "a, multe mame ar fi făcut



aşa. "ar n-aş fi creut că şi doamna Crale. Era o femeie cura3oasă şi onestă. Credeam cămai degra$ă i-ar fi spus fiicei sale să n-o 3udece.

Poirot insistă, cu o uşoară e*asperare.- Nu ve(i lua nici măcar în considera(ie posi$ilitatea ca ea să fi scris adevărul acolo/- Cu siguran(ă, nu- %i totuşi, sus(ine(i că a(i iu$it-o/- Aşa şi este. Am avut o mare afec(iune şi simpatie pentru ea...- Ei $ine, şi-atunci/

"omnişoara Filliams îl privi într-un mod foarte ciudat.- Nu în(elege(i, domnule Poirot, că nu mai conteaă ceea ce mai spun acum... după atâtatimp. )ede(i, dinîntâmplare eu chiar ştiu că, în realitate, Caroline Crale era vinovată. - 6oftim?

- E adevărat. "ac-am făcut $ine că n-am mărturisit asta la momentul acela, nu ştiu...dar n-am mărturisit, însă tre$uie să mă crede(i, cu siguran(a, că ştiu& Caroline Crale eravinovată.



CAPITOLUL /0PURCELU)UL ĂSTA A PL"NS 1UI'.UI'.UI'3

Apartamentul Angelei Farren avea vedere spre =egent ParB. Aici, în diminea(a de primăvară, un vânt $lând intra pe fereastra deschisă şi puteai avea iluia că te afli la (ară,dacă n-ar fi fost gomotul traficului de pe stradă.

Poirot se întoarse dinspre fereastră atunci când uşa se deschise şi în cameră intră AngelaFarren.

Nu era prima dată când o vedea. Avusese ocaia să asiste la o conferin(ă de-a ei la=o5al @eographical 1ociet5. usese, considerase el, o conferin(ă e*celentă. 1eacă, poate, pentru gustul pu$licului larg. "omnişoara Farren avea un stil e*celent de preentare, nufăcea paue şi nici nu eita la vreun cuvânt. Nu se repeta. 7nfle*iunile vocii erau clare, darnu lipsite de muicalitate. Nu făcea concesii romantismului sau dragostei de aventură. 1egăsea foarte pu(ină pasiune omenească în conferin(a ei. Era un recital demn de admira(ie defapte concise, ilustrate de imagini adecvate şi cu deduc(ii inteligente. 1ec, precis, clar,lucid, foarte tehnic.

îl unsese la suflet pe Hercule Poirot. Avea de-a face, considera el, cu o minte sclipitoare.Acum că o vedea de aproape, îşi dădea seama de faptul că Angela Farren ar fi putut fi o

femeie frumoasă.

'răsăturile îi erau regulate, dar severe. Avea sprâncene întunecate frumoase, ochi căprui,limpei şi inteligen(i, piele fină şi al$ă. Avea umerii la(i şi un mers un pic cam $ăr$ătesc.

Cu siguran(ă, nu lăsa impresia purceluşului care plânge ;gui(-gui(-gui(6. "ar, pe o$rauldrept, desfigurându-i chipul, avea acea cicatrice vindecată. !chiul drept era uşor strâm$, cucol(ul căut, dar nimeni nu şi-ar fi dat seama că nu vedea cu el. #ui Hercule PoirotDse părea evident faptul că trăise cu această dia$ilitate atât de mult, încât n-o maiconştientia. %i i se păru că, dintre cei cinci oameni de care fusese interesat în cursulinvestiga(iei, cei care ar fi avut cel mai mult de câştigat la început nu rămăseseră cei careavuseseră mai mult succes în via(ă. Elsa, care pornise cu toate avanta3ele - tinere(e,frumuse(e, avere - a3unsese cel mai râu. Era ca o floare înghe(ată... încă un mugur, dar fărăvia(ă. Cecilia Filliams, după toate aparen(ele, n-avea avere. 'otuşi, pentru ochiul luiPoirot, nu eşuase în vreun fel. "omnişoara Filliams avusese o via(ă interesantă şi era încăinteresată de oameni şi de evenimente. Avusese enormul avanta3 moral şi mental al uneieduca(ii stricte, victoriene, cum nu mai primeai acum îşi făcuse datoria în acel sector care-ifusese dat de "umneeu, iar această asigurare o îm$răca într-o armură impenetra$ilă lasăge(ile invidiei şi ale regretelor. Avea amintirile ei, micile plăceri, posi$ile prin economiila sânge, şi destulă sănătate şi vigoare încât să fie încă interesată de via(ă.

Acum, în Angela Farren - acea fiin(ă desfigurată şi umilită - Poirot credea că vede unspirit întărit de lupta pe care fusese nevoit s-o ducă pentru câştigarea încrederii şi asiguran(ei de sine. ata indisciplinată lăsase loc unei femei vitale şi puternice, o femeie

înestrată cu o considera$ilă for(ă mentală şi cu multă energie pentru a-şi atinge scopurileam$i(ioase. Era o persoană, sim(ea Poirot, fericită şi realiată. "ucea o via(ă activă şiîmplinită.

întâmplător, nu era genul de femeie care să-i placă prea mult lui Poirot. "eşi-i admiragândirea ascu(ită, ea avea o tuşă de femme formidable care îl speria pe $ăr$atul Poirot.@usturile sale se îndreptau mereu spre ceea ce era complicat şi e*travagant.

Cu Angela Farren era uşor să a3ungă la scopul viitei. Nu era nevoie de su$terfugii. îi povesti întâlnirea cu Carla #emarchant.

Chipul sever al Angelei Farren se aprinse.- 0icu(a Carla/ E aici/ Aş vrea atât de mult s-o văd- N-a(i păstrat legătura cu ea/

- Nu pe cât ar fi tre$uit s-o fac. Eram la şcoală atunci când ea a plecat în Canada şi mi-am dat seama că într-un an sau doi avea să ne uite. în anii care au urmat, singura noastrălegătură mai era câte-un cadou de Crăciun. îmi imagine că de3a este complet integrată înatmosfera canadiană şi că viitorul ei este acolo. 0ai $ine aşa, având în vedere situa(ia.



- Aşa s-ar spune, cu siguran(ă, interveni Poirot. ! schim$are de nume... şi de peisa3. !via(ă nouă. "ar nu e atât de uşor.

%i apoi îi povesti despre logodna Cariei, despre ce aflase şi despre motivele venirii înAnglia.

Angela Farren ascultă în linişte, cu o$raul desfigurat spri3init într-o mână. Nu trădănici o emo(ie în timpul istorisirii, dar atunci când Poirot termină, spuse încet&

- oarte $ine pentru Carla.Poirot fu surprins. Era prima dată când întâlnea reac(ia asta.

- 1unte(i de acord, domnişoară Farren/- Cu siguran(ă, îi doresc mult succes. !rice pot să fac ca s-o a3ut, voi face. 0ă simtvinovată, şti(i, că n-am încercat eu nimic. - Atunci, crede(i că are dreptate/ 1au că e*istă vreo posi$ilitate să ai$ă/

Angela Farren rosti tăios&- Normal că are dreptate Caroline nu era vinovată. Am ştiut asta mereu.Hercule Poirot murmură&- 0ă surprinde(i chiar foarte mult, mademoiselle. 'oată lumea cu care am vor$it...Ea îl întrerupse la fel de tăios&- Nu vă lua(i după asta. N-am nici o îndoială că doveile sunt copleşitoare. Convingerea

mea se $aeaă pe faptul că o cunoşteam... îmi cunoşteam sora foarte $ine. %tiu pur şi

simplu că, în realitate, Caro n-ar fi omorât pe nimeni.- Poate cineva să spună asta cu certitudine despre o altă fiin(ă umană/- Pro$a$il că nu, în ma3oritatea caurilor. 1unt de acord că fauna umană e plină de

surprie. "ar, în caul lui Caroline, au e*istat motive speciale... motive pe care le potaprecia mai $ine ca oricine altcineva.

îşi atinse o$raul cicatriat.- )ede(i asta/ Pro$a$il că a(i aflat de3a, nu/ Poirot încuviin(ă. Caroline a făcut asta. "e

aceea sunt sigură - ştiu - că nu era o criminală...- N-ar fi un argument prea convingător pentru ma3oritatea oamenilor.- Nu, ar fi opusul. A şi fost folosit aşa, de fapt, cred. Ca dovadă a temperamentului ei

violent şi incontrola$il Pentru că m-a rănit atunci când eram copil, oamenii au spus c-ar ficapa$ilă şi de crimă, de otrăvirea so(ului ei infidel.

Poirot spuse&- Eu, cel pu(in, văd diferen(a. 4n acces de furie nu duce la furtul unei otrăvi şi la

folosirea deli$erata a acesteia în iua următoare.Angela Farren făcu, neră$dătoare, un semn cu mâna.- Nu asta vreau să spun, nicidecum. 're$uie să încerc să va e*plic. 1ă presupunem că

sunte(i o persoană foarte afectuoasă şi $ună în mod normal... dar că sunte(i predispus lageloie. %i să presupunem că, de-a lungul vie(ii, când nu vă controla(i, vă apropia(i decomiterea unei crime. @ândi(i-vă la şoc, la oroare, la remuşcările care pun stăpânire pefiin(a dumneavoastră. Pentru o persoană sensi$ilă, cum era Caroline, oroarea şi remuşcările

n-au dispărut niciodată. Niciodată. Nu cred că eu îmi dădeam seama de ele, dar atunci când privesc înapoi, le recunosc perfect. Caro era $ântuita, continuu, de faptul că mă rănise. 7aracest lucru n-a lăsat-o niciodată în pace. 7-a controlat ac(iunile. E*plica atitudinea pe care oavea fa(ă de mine. +n ochii ei, eu eram mereu pe primul plan. 8umătate dintre certurile cuAm5as se petreceau din caua mea. Eram înclinată să fiu geloasă pe el şi-i făceam tot felulde farse. 7-am pus chestii de la pisici în $ăutura şi odată i-am pus şi un arici în pat. "arCaroline îmi lua mereu partea. Angela Farren se opri pentru o clipă, apoi reluă& Era foartenociv pentru mine, desigur. Am devenit foarte răsfă(ată. "ar nu asta ne intereseaă."iscutam acum efectele asupra lui Caroline. =eultatul acestui impuls de violen(ă a fost ovia(ă lipsită de orice alt gest de acest fel. Caro se controla tot timpul, pentru că se temea sănu se întâmple din nou ceva de genul acesta. %i mereu se prote3a împotriva acestui lucru.

4na dintre metode era un lim$a3 foarte colorat. 1im(ea 9şi cred că, din punct de vedere psihologic, avea dreptate: că, dacă era violentă în lim$a3, nu mai era tentată să fie violentăşi în ac(iuni. "in e*perien(ă, acest lucru func(iona. "e aceea am auit-o pe Caro spunândlucruri de genul& ;Aş vrea să-l tai $ucă(i şi să-l fier$ şi aşa mai departe6. %i-mi spunea, mie



sau lui Am5as& ;"acă mai faci asta, te omor6. în acelaşi fel, se certa uşor şi violent.=ecunoştea, cred, că impulsul violent era în firea ei, şi-i oferea o cale de defulare. Ea şi cuAm5as aveau cele mai aprige şi mai fantastice certuri.

Hercule Poirot apro$ă din cap.- "a, am dovei în acest sens. 1e certau ca şoarecele şi pisica, se spune.- E*act, confirma Angela Farren. "e aceea, doveile sunt stupide şi nu duc nicăieri.

"esigur că Am5as şi Caro se certau. "esigur că-şi spuneau lucruri amare şi crude şi ieşitedin comun. Ce nu conştientieaă nimeni e că le plăcea să se certe. "ar chiar aşa şi era %i

lui Am5as îi plăcea. Erau genul acela de cuplu. Adorau dramele şi scenele emo(ionale.0ultora nu le plac. Ei vor tihnă. "ar Am5as era artist. îi plăcea să (ipe şi să amenin(e şi, îngeneral, să fie un individ revoltător. Era ca şi cum se eli$era. =epreenta genul de om care

putea să dărâme casa, dacă era suficient de furios. %tiu că sună foarte ciudat, dar, dacătrăiai aşa, cu certuri continue şi cu împăcări, te o$işnuiai cu ideea că aşa se sim(eau ei doi

$ine. ăcu un gest de neră$dare. "acă nu m-ar fi trimis de acolo şi m-ar fi lăsat să depunmărturie, aş fi spus asta. Apoi ridică din umeri. "ar nu cred c-ar fi luat cineva în serios ceeace spuneam. %i, oricum, n-ar fi fost la fel de clar pentru mine cum îmi este acum. Era genulde lucru pe care-l ştiam, dar la care nu mă gândisem îndea3uns şi pe care nu-l puteamoricum e*prima în cuvinte. 1e uită la Poirot. în(elege(i ce vreau să spun/

El încuviin(ă din cap.

- în(eleg perfect... %i-mi dau seama de corectitudinea afirma(iilor dumneavoastră. 1untoameni pentru care armonia înseamnă plictiseala. Au nevoie de stimulentul certurilor ca săaducă drama în via(a lor.

- E*act.- Pot să vă între$ ce a(i sim(it atunci/Angela Farren oftă.- 4imire totală şi nea3utorare, cred. Părea că totul e un coşmar de nedescris. Caroline a

fost arestată curând... cam la trei ile după aceea, cred. îmi amintesc şi acum cât deindignată, cât de furioasă eram... şi, desigur, credeam, în ignoran(a mea copilărească, înfaptul că era o greşeală, că totul va fi $ine. Caro a fost foarte îngri3orată din pricina mea& avrut să mă (ină pe cât de departe se putea. A rugat-o pe domnişoara Filliams să mă ducă lanişte rude. Poli(ia n-a o$iectat. %i apoi, când s-a hotărât că n-aveau nevoie de mărturia mea,s-au făcut aran3amentele să plec la şcoală în străinătate. N-am vrut să merg, normal. "ar mis-a e*plicat că, la urma urmei, Caro mă avea numai pe mine în minte şi că singurul mod încare o puteam a3uta era să plec. 1e opri. Apoi spuse& Aşa c-am plecat la 0Xnchen. Eramacolo când... când s-a dat verdictul. Niciodată nu m-au lăsat să merg s-o văd pe Caro. Caron-a vrut asta. Asta a fost singura dată, cred eu, când n-a în(eles.

- Nu pute(i fi sigură de asta, domnişoară Farren. 1ă viitei pe cineva drag laînchisoare poate lăsa o impresie teri$ilă asupra unei fete tinere şi sensi$ile.

- Posi$il. Angela Farren se ridică. "upă verdict, după ce fusese condamnata, sora meami-a scris o scrisoare. N-am arătat-o nimănui, dar cred c-ar tre$ui să v-o arăt acum. )-ar

putea a3uta să în(elege(i ce fel de persoană era Caroline. "acă vre(i, i-o pute(i arăta şiCariei. 0erse până la uşă, apoi se întoarse şi ise& )eni(i cu mine. Am un portret de-al luiCaroline în camera mea.

Pentru a doua oară, Poirot rămase surprins în fa(a unui portret.Ca ta$lou, portretul lui Caroline Crale era mediocru. "ar Poirot îl privi cu aten(ie nu

valoarea artistică îl interesa pe el.)ău o fa(ă ovală, o linie gra(ioasă şi o e*presie dulce şi timidă. Era un chip nesigur, cu

o frumuse(e interioară, misterioasa. Nu avea for(a şi vitalitatea chipului fiicei sale - Carla#emarchant moştenise pro$a$il energia şi voioşia de la tatăl ei. 'otuşi, privind chipul

pictat, Hercule Poirot în(elese de ce un om plin de imagina(ie precum Juentin ogg n-o putuse uita.

Angela Farren se afla din nou lângă el. Cu o scrisoare în mână.- Acum că a(i văut cum arăta, citi(i şi epistola. ! despături atent şi citi ceea ce scriseseCaroline Crale cu şaispreece ani în urmă.



"raga mea micu(a Angela, )ei aui veşti rele şi vei plânge, dar ceea ce vreau să-(ispun este că totul e $ine. Nu te-am min(it niciodată şi nu te mint acum, când spun căsunt fericită... când simt o dreptate şi o pace pe care nu le-am mai sim(it. E în regulă,draga mea, e în regulă. Nu privi înapoi, nu regreta şi nu plânge pentru mine.Continuă-(i via(a şi să ai mult succes. Po(i, ştiu asta. Este totul foarte $ine, draga mea,iar eu merg la Am5as. N-am nici o îndoială că vom fi împreună. N-aş fi putut trăi fărăel... ă doar atât pentru mine&fii fericită. Si-am spus... eu sunt. 're$uie să-mi plătesc datoriile. E minunat să te sim(i

împăcat. 1ora ta iu$itoare, Caro.Hercule Poirot o citi de două ori. Apoi i-o dădu înapoi şi spuse&- Este o scrisoare foarte frumoasă, mademoiselle... şi foarte remarca$ilă. oarte

remarca$ilă.- Caroline, spuse Angela Farren, era o persoană foarte remarca$ilă.- "a, o minte neo$işnuită... Crede(i că această scrisoare indică nevinovă(ia/- "esigur- Nu spune aşa ceva în mod e*plicit.- Pentru că ea ştia că nici nu mă gândeam c-ar fi vinovată.- Poate... poate. "ar se poate să fie interpretat şi altfel. în sensul că era vinovată şi că-şi

găsise liniştea prin pedeapsă.

1e potrivea, o$servă el, cu descrierea atitudinii pe care o avusese la tri$unal. %i, în acelmoment, îl copleşiră cele mai puternice îndoieli de până atunci cu privire la sarcina sa.'otul arătase până acum spre vinovă(ia lui Caroline Crale. Acum, chiar şi cuvintele eiconstituiau o mărturie împotriva ei.

Pe de altă parte, era convingerea ne(ărmurită a Angelei Farren. Angela o cunoscuse $ine, fără îndoială, dar poate că era or$ită de devotamentul pătimaş al unei adolescente pentru sora ei dragă şi iu$itoare...

"e parcă i-ar fi citit gândurile, Angela Farren spuse&- Nu, domnule Poirot& ştiu că sora mea Caroline era nevinovată.Poirot afirmă scurt&- ?unul "umneeu ştie că nu vreau să vă contraic în această privin(ă. "ar să fim

practici. 1us(ine(i că era nevinovata. oarte $ine& ce s-a întâmplat& de fapt?Angela apro$ă gânditoare şi ise&- Este dificil, de acord. Presupun că, aşa cum a spus şi Caroline, Am5as s-a sinucis.- E asta posi$il, din ceea ce ştia(i despre el/- Aproape imposi$il.- "ar nu afirma(i, ca şi în primul ca, că şti(i că era imposi$il/- Nu, pentru că, după cum am spus, cei mai mul(i oameni chiar fac lucruri imposi$ile...

adică lucruri care ies din normal. "ar presupun, dacă-i cunoşti $ine, că nu e atât de ieşit dincomun.

- îl cunoştea(i $ine pe cumnatul dumneavoastră/-

"a, dar nu cum o cunoşteam pe Caro. 0i se pare incredi$il ca Am5as să se fi sinucis...dar presupun c-ar fi putut. "e fapt, trebuie s-o fi făcut.- Nu vede(i nici o altă e*plica(ie/Angela acceptă calmă sugestia, dar nu fără interes.- Ah, în(eleg ce vre(i să spune(i... N-am luat niciodată în considera(ie posi$ilitatea asta.

)re(i să spune(i, dacă l-a ucis unul dintre ceilal(i/ Că a fost o crimă cu sânge rece,inten(ionata...

- Ar fi putut fi, nu/- "a, ar fi putut fi... "ar pare impro$a$il.- 0ai impro$a$il decât sinuciderea/- E dificil de spus. #a prima vedere, nu prea ai pe cine să suspectei. Nu acum, când

privesc înapoi...- 'otuşi, să luăm asta în considera(ie. Cine dintre cei implica(i mai mult ar fi putut fi, înopinia dumneavoastră - să icem - cel mai pro$a$il făptaş/



- 1ă mă gândesc. Ei $ine, eu n-am fost. %i nici creatura aceea de Elsa. Era furioasăatunci când a murit. Cine altcineva/ 0eredith ?laBe/ îi era foarte devotat lui Caroline, un

pisoiaş $lând, altfel. Presupun c-ar fi aut motive, într-un fel. în visele sale, poate c-ar fivrut să-l înlăture pe Am5as, ca s-o ai$ă el pe Caroline. "ar putea să o$(ină asta şi dacăAm5as pleca împreună cu Elsa şi apoi o consola el pe Caroline. în plus, nu-l văd pe0eredith omorând. E prea $lând şi prudent. Cine mai era/

Poirot sugeră&- "omnişoara Filliams/ Philip ?laBe/

Pe chipul grav al Angelei apăru pentru o clipă un âm$et.- "omnişoara Filliams/ "oar nu pute(i să crede(i că o guvernantă ar comite o astfel decrimă Ea era atât de infle*i$ilă şi de corectă 1e opri o clipă, şi apoi continuă& îi eradevotată lui Caro, desigur. Ar fi făcut orice pentru ea. %i-l ura pe Am5as. Era o feministăconvinsă şi ura $ăr$a(ii. E destul pentru crimă/ 1igur că nu.

- Nu prea pare, apro$ă Poirot.- Philip ?laBe/ continuă Angela. =ămase tăcută câteva clipe. Cred, dacă e să vor$im

despre posibilită#i& că el ar putea fi cel mai pro$a$il.- 0ă intereseaă foarte mult, domnişoară Farren, spuse Poirot. "e ce crede(i asta/- ără un scop precis. "ar, din ceea ce-mi amintesc despre el, aş spune că avea o

imagina(ie limitată.

- %i asta te predispune la crimă/- 'e-ar putea duce la un mod mai crud de a-(i reolva pro$lemele. ?ăr$a(ii de acest gen

au o anumită satisfac(ie dintr-o afacere de un tip sau altul. Crima este o afacere, nu crede(i/- "a, ave(i dreptate, într-un fel... e un punct de vedere. "ar, oricum, domnişoară

Farren, tre$uie să fie mai mult decât atât. Ce motive ar fi avut Philip ?laBe să facă asta/Angela Farren nu răspunse imediat. Privi încruntată în podea.Poirot insistă&- Era cel mai $un prieten al lui Am5as Crale, nu/Ea apro$ă.- "ar ave(i ceva în minte, domnişoară Farren. 4n lucru pe care nu mi l-a(i spus încă.

Erau cei doi rivali, poate în ce-o priveşte pe fată... pe Elsa/Angela clătină din cap.- !, nu... nu Philip.- Atunci, ce era/Angela Farren rosti rar&- %ti(i cum vă aminti(i uneori ceva... după ani de ile, poate. ! să vă e*plic ceea ce

vreau să spun. Cineva mi-a is odată o poveste, când aveam unspreece ani. N-am în(elesnimic din ea atunci. Nu m-a îngri3orat... am trecut peste ea. Nu cred că m-am mai gândit laea. "ar, cam acum doi ani, stând într-un hol, mi-am amintit-o şi m-am surprins spunând cuvoce tare& ;Ah, acum în(eleg despre ce era povestea aia cu $udinca din ore6. %i totuşi, n-ae*istat nici o aluie directă la povestea aceea.

Poirot ise&- în(eleg ce vre(i să spune(i, mademoiselle.

- Atunci, ve(i în(elege şi ceea ce am să spun în continuare. !dată, eram caată la unhotel. Cum treceam printr-un hol, s-a deschis o uşă de la o cameră şi a ieşit o femeie pecare o cunoşteam. Nu era camera ei... şi acest lucru pur şi simplu s-a putut citi pe fa(a eicând m-a văut. $i atunci am în#eles însemnătatea e4presiei pe care am ă(ut-o pe fa#a lui

+aroline& atunci când a ieşit din dormitorul lui 6"ilip 7lae& într-o noapte. 1e aplecă înfa(ă, nelăsându-l pe Poirot s-o întrerupă. Atunci n-am în(eles. $tiam unele lucruri - ce ştie ofată de vârsta mea - dar nu le conectam cu realitatea. Caroline, care ieşea din dormitorul luiPhilip ?laBe, era doar Caroline care ieşea din dormitorul lui Philip ?laBe. Putea fi şicamera domnişoarei Filliams sau a mea. "ar ceea ce am obserat a fost e*presia fe(ei& o

e*presie de stân3eneală pe care n-am în(eles-o. N-am în(eles-o până-n acea noapte, în Paris,când am văut aceeaşi e*presie pe chipul altei femei.Poirot rosti rar&



- "ar ceea ce-mi spune(i este foarte surprinător Philip ?laBe mi-a lăsat impresia că n-o plăcea pe sora dumneavoastră şi că niciodată n-o plăcuse.

Angela spuse&- %tiu. Nu pot e*plica, dar asta este.Poirot apro$ă tacit. "e3a în interviul cu Philip ?laBe sim(ise vag că nu era ceva în

regulă. Animoitatea evidentă fa(ă de Caroline... nu fusese, într-un fel, firească.%i cuvintele şi fraele din conversa(ia cu 0eredith ?laBe îi pătrunseră în minte& ;oarte

supărat când Am5as s-a căsătorit cu Caroline& n-a vor$it cu ei mai $ine de un an...<

!are Philip fusese îndrăgostit de Caroline/ %i dragostea lui, atunci când ea îl alesese peAm5as, se transformase în ură şi amărăciune/"a, Philip fusese prea vehement... prea plin de pre3udecă(i. Poirot se gândi la el& un

$ăr$at vesel şi prosper, mul(umit cu golful lui şi cu vila sa. Ce sim(ise, de fapt, Philip ?laBeîn urmă cu şaispreece ani/

Angela Farren vor$ea în continuare&- Nu în(eleg. )ede(i, n-am e*perien(ă în poveşti de dragoste... nu m-am întâlnit cuele. )-am spus asta pentru eventualitatea în care ar conta pentru ca... Poate are vreoimportan(ă pentru ceea ce s-a întâmplat.



CARTEA A II.A



ISTORISIREA LUI P4ILIP $LA5E

85crisoarea înso#itoare a fost primită împreună cu manuscrisul9

"ragă domnule Poirot,îmi îndeplinesc promisiunea şi ve(i găsi ataşată o povestire a evenimentelor legate

de moartea lui Am5as Crale. "upă o asemenea perioadă de timp tre$uie să spun cămemoria mea nu este atât de e*actă, dar am scris tot ceea ce mi-am putut aminti.

Al dumneavoastră,

Philip ?laBe.însemnări despre evenimentele care au dus la uciderea lui Am5as Crale în septem$rie,

DI...Prietenia mea cu decedatul dura de foarte mult timp. Casele noastre erau vecine şi

familiile erau prietene. Am5as Crale avea cu pu(in peste doi ani mai mult ca mine. Ne 3ucam împreună când eram mici, în vacan(e, deşi nu mergeam la aceeaşi şcoală.

"in punctul de vedere al rela(iei mele îndelungate cu el, mă simt o$ligat să vor$escdespre caracterul lui şi despre viiunea pe care-o avea despre via(ă. %i voi spune direct&

pentru oricine îl cunoştea pe Am5as Crale, ideea unei sinucideri e ridicolă. Crale nu şi-ar filuat niciodată via(a. Era prea pasionat de via(ă. Afirma(ia apărării la proces, cum c-ar fifost cuprins de remuşcări şi, într-o criă de conştiin(ă, şi-ar fi luat ilele, este a$surdă

pentru oricine l-a cunoscut. Crale, aş spune, avea pu(ină conştiin(ă, şi, cu siguran(ă, aceastanu era mor$idă. 0ai mult, el şi so(ia lui nu se în(elegeau, şi nu cred c-ar fi avut scrupule îna se despăr(i de ea şi de o via(ă nesatisfăcătoare ca om căsătorit. Era pregătit să ai$ă gri3ădin punct de vedere financiar de ea şi de copil, chiar şi după divor(, şi sunt sigur c-ar fi fostfoarte generos. Era un om foarte generos şi, una peste alta, avea o inimă mare şi iu$itoare.

Nu numai că era un mare pictor, dar prietenii îi erau devota(i. "in câte ştiu, n-aveaduşmani.

! cunoşteam şi pe Caroline Crale de multă vreme. "inainte de căsătorie, când venea şistătea la Alder$ur5. Era o fată mai nevrotică pe atunci, avea ieşiri necontrolate, nu lipsitade atrac(ie, dar, fără îndoială, era o femeie cu care se convie(uia greu.

%i-a arătat devotamentul pentru Am5as aproape imediat. Nu cred că el era foarteîndrăgostit de ea. "ar erau adesea împreună ea era, aşa cum am spus, atrăgătoare şi, încele din urmă, s-au logodit. Cei mai $uni prieteni ai lui n-au fost de acord, pentru căsim(eau că, de fapt, Caroline nu era potrivită pentru el.

Asta a dus la o încordare de câ(iva ani a rela(iilor dintre Am5as şi prietenii lui, darAm5as era un prieten loial şi n-a renun(at la amicii lui pentru că aşa îi cerea so(ia. "upăcâ(iva ani, noi doi eram la fel ca înainte, iar eu îl viitam frecvent la Alder$ur5. Pot săadaug că i-am fost naş micu(ei fete, Carla. Asta demonstreaă, cred eu, că Am5as măconsidera cel mai $un prieten al lui şi-mi dă autoritatea să vor$esc în numele unui om carenu mai poate vor$i el însuşi.

Ca să trec la evenimentele despre care am fost rugat să scriu, am a3uns la Alder$ur5 9aşa

văd dintr-un 3urnal vechi: cu cinci ile înainte de crimă. Asta era, prin urmare, pe DQseptem$rie. Eram conştient de faptul că e*ista o oarecare tensiune acolo. în casă mai stăteaşi Elsa @reer, al cărei portret îl făcea Am5as atunci.

A fost prima dată când am văut-o pe domnişoara @reer, în carne şi oase, dar auisemde e*isten(a ei de ceva vreme. Am5as îmi vor$ise cu o lună în urmă despre ea. Cunoscuse,spunea, o fată minunată. )or$ea atât de entuiast despre ea, încât i-am spus în glumă& ;iiatent, $ăiete, sau iar o să-(i pieri capul6 0i-a is să nu fiu prost. ! picta n-avea alt interesfa(ă de ea. Am spus& ;Cine să te creadă/6 A răspuns& ;"e data asta, e altceva6. Am is,cinic& ;0ereu e altceva6. El a spus& ;Chiar nu în(elegi. E doar o fată. Nu e mai mult decâtun copil6. A adăugat că avea o viiune modernă şi că era eli$erată de pre3udecă(ile de modăveche. A spus& ;E onestă, şi naturală, şi fără teamă6.

0-am gândit, deşi n-am spus-o, că Am5as chiar se aprinsese râu de data asta. Câtevasăptămâni mai târiu, am auit comentariile altora. 1e spunea că ;fata aia, @reer, esteîndrăgostită până peste cap6. Cineva a is că era o prostie din partea lui Am5as, având învedere cât de tânără era fata, iar altcineva credea că ştia e*act ce voia să facă. Alte remarci



erau că fata înota în $ani şi mereu o$(inuse ceea ce-şi dorise, şi, de asemenea, că ;o$(ineacel mai mult de aici6. 0ai era pro$lema so(iei lui Crale... şi răspunsul semnificativ că,

pro$a$il, ea de3a se o$işnuise, la care cineva răspunsese că auise că era foarte geloasă şică-i făcea lui Crale un trai atât de imposi$il, încât era normal ca el să caute câte-o aventură.

1pun toate astea pentru că le consider importante pentru a descrie starea lucrurilorînainte de crimă.

Eram interesat s-o văd pe fată - era foarte frumoasă şi atrăgătoare - şi eram, tre$uie sărecunosc, amuat să descopăr că $iata Caroline aproape îşi ieşise din min(i de supărare.

Am5as Crale însuşi era cu inima mai grea ca de o$icei. "eşi, pentru cine nu-l cunoştea,el putea să pară normal, eu, care-l ştiam atât de $ine, o$servam imediat orice semne deiritare sau de nelinişte.

"eşi era mereu înclinat să ai$ă toane atunci când picta, ta$loul la care lucra nu e*plicaîn totalitate stresul în care se găsea. 1-a $ucurat să mă vadă şi mi-a spus, atunci când amrămas singuri&

- Ce $ine că ai apărut, Phil 1ă stau singur într-o casă cu patru femei e destul ca să măenervee la culme. Numai cu ele, pro$a$il că o să a3ung la ail.

Era o atmosferă încordată. Caroline, cum am spus, era supărată foc. într-o manieră politicoasă, de $ună-creştere, era mai rea cu Elsa decât ar fi putut crede cineva că era posi$il, fără a spune de fapt vreun cuvânt 3ignitor. Elsa era nepoliticoasă şi insolentă cu

Caroline, la rândul ei. 1e găsea în avanta3 şi ştia asta, şi nici un fel de scrupule n-oîmpiedicau să ai$ă acest comportament. =eultatul era că Am5as Crale îşi petrecea foartemult timp certându-se cu Angela, atunci când nu picta. "e o$icei, se în(elegeau $ine, deşise tachinau şi se mai ciorovăiau. "ar acum era totul tensionat. Am5as se purta ciudat, iarcei doi chiar se certau foarte tare. Al patrulea mem$ru al casei era guvernanta. ;! hoaşcăacră6, o numea Am5as. ;0ă urăşte ca pe otravă. 1tă acolo cu $uele strânse,deapro$ându-mă fără încetare.<

Atunci a spus&- #a nai$a cu toate femeile "acă un $ăr$at vrea pace, tre$uie să rămână fără femei în

3ur- N-ar fi tre$uit să te însori, i-am is. Eşti genul de $ăr$at care ar fi tre$uit să rămână

fără legături familiale.A răspuns că era de3a prea târiu ca să mai vor$im despre asta. A adăugat că n-avea nici

o îndoială că lui Caroline i-ar fi plăcut să scape de el. Asta a fost prima indica(ie că seîntâmpla ceva neo$işnuit.

Am spus&- Ce-i cu toate astea/ Afacerea cu Elsa e, aşadar, serioasă/A răspuns, oftând&- E minunata, nu/ 4neori îmi doresc să n-o fi cunoscut.Am spus&- 4ite ce e, $ătrâne, tre$uie să te a$(ii. Nu vrei sa te încurci cu alte femei.

0-a privit şi a râs.- E foarte uşor să vor$eşti. Nu le pot lăsa pe femei în pace... chiar nu pot... şi, dacă aşface asta, nu m-ar lăsa ele pe mine Apoi a ridicat din umerii lui la(i, a rân3it şi a adăugat& Ei

$ine, va ieşi totul aşa cum tre$uie, cred. %i tre$uie să recunoşti că e un ta$lou frumos.1e referea la portretul pe care i-l făcea Elsei şi, deşi nu ştiam prea multe despre picturi,

chiar şi eu vedeam că avea să fie o operă plină de for(ă.în timp ce picta, Am5as devenea alt om. "eşi icnea, în3ura, ofta, şi uneori îşi arunca

pensulele, era foarte fericit."oar când venea în casă, la mese, se sim(ea că ostilitatea dintre femei îl deran3a,

ostilitate care a atins apogeul pe data de DG septem$rie. Atmosfera din timpul mesei de prân fusese destul de încordată. Elsa fusese în mod special... cred că insolentă este

singurul cuvânt pentru asta ! ignorase pe Caroline inten(ionat, adresându-se doar luiAm5as, de parcă doar ei doi ar fi fost acolo. Caroline vor$ise, veselă, cu noi ceilal(i, foarteatentă ca unele remarci ale sale să în(epe un pic. N-avea franche(ea Elsei& pentru Carolinetotul era mai degra$ă o$lic, sugerat şi nu rostit.



#ucrurile au atins apogeul după prân, în camera de i, unde ne $eam cafeaua.Comentasem un cap sculptat ciudat, iar Caroline spusese&

- Este opera unui tânăr sculptor norvegian. Eu şi Am5as îl admirăm foarte mult. 1perămsă mergem să-l viităm în vara asta.

Afirmarea calmă a posesiunii a fost prea mult pentru Elsa. A aşteptat câteva minute şiapoi a vor$it cu vocea ei clară, un pic prea ascu(ită&

- Ar fi o cameră minunată, dac-ar fi altfel aran3ată. Are prea multă mo$ilă în ea. Atuncicând o să locuiesc aici, o să dau toate gunoaiele afară şi-o să las doar câteva piese de

mo$ilier care să merite. %i voi avea perdele arămii, cred... astfel încât soarele care apune săfie prins în toată splendoarea. 1-a întors spre mine şi m-a între$at& Nu crede(i c-ar fiminunat/

N-am avut timp să-i răspund. Caroline a intervenit, cu vocea ei liniştită şi mătăsoasă şi,în acel moment, periculoasă.

- 'e gândeşti să cumperi locul ăsta, Elsa/Elsa i-a răspuns&- Nu va fi necesar.Caroline a replicat&- Ce vrei să spui/ %i acum, de3a, vocea ei nu mai era mătăsoasă. Era dură şi metalică.Elsa a râs.

- Chiar tre$uie să ne prefacem/ Haide, Caroline, ştii $ine ceea ce vreau să spunCaroline a replicat&- N-am nici cea mai mică idee.Elsa a răspuns la asta&- Nu te ascunde cu capul în nisip ca un stru(. Nu e normal să te prefaci că nu vei nimic.

Eu şi Am5as (inem unul la celălalt. Nu e casa ta. E a lui. %i, după ce ne vom căsători, euvoi locui aici cu el

Caroline a spus&- Cred că ai înne$unitElsa a răspuns&- !, nu, draga mea, n-am înne$unit, şi tu ştii asta. Ar fi mai simplu dac-am fi sincere

una cu cealaltă. Eu şi Am5as ne iu$im& ai văut asta destul de clar. 0ai ai un singur lucrude făcut& 're$uie să-i redai li$ertatea.

- Nu cred nici un cuvânt din ceea ce spui."ar vocea lui Caroline era neconvingătoare. Elsa lovise su$ centură.în acea clipă, a intrat şi Am5as în cameră şi Elsa a spus, râând&- "acă nu mă crei, întrea$ă-l pe el%i Caroline a spus&- Asta am să şi fac. Nici nu s-a oprit. A între$at direct& Am5as, Elsa spune că te vei

însura cu ea. Aşa e/1ărmanul Am5as 0i-a fost milă de el. 4n $ăr$at se simte foarte prost la o astfel de

scenă. 1-a făcut roşu ca racul şi a început să în3ure. 1-a întors spre Elsa şi a între$at-o de cenai$a nu-şi putuse (ine gura.Caroline a insistat&- Prin urmare, aşa este/El n-a răspuns deloc, doar a rămas acolo, trecându-şi un deget pe su$ gulerul cămăşii.

Asta făcea şi când era mic şi intra în $ucluc. A spus... şi a încercat să pară demn cândvor$ea, şi autoritar... dar n-a reuşit, sărmanul&

- Nu vreau să vor$esc despre asta.Caroline a is&- "ar vom vor$i despre astaElsa a intervenit&

- Cred că e corect ca lui Caroline să i se spună.Caroline a repetat, foarte încet&- E adevărat, Am5as/



El a părut un pic ruşinat de el însuşi. Aşa par $ăr$a(ii, atunci când sunt încol(i(i defemei.

Ea a continuat&- 'e rog, răspunde 're$uie să ştiu.Atunci, el a ridicat $rusc capul... ca un taur la coridă. A i$ucnit&- E foarte adevărat... dar nu vreau să vor$esc acum despre asta.%i s-a întors şi a ieşit din cameră. Am mers după el. Nu voiam să fiu singur cu cele

două. #-am prins pe terasă. în3ura. Niciodată n-am auit pe cineva în3urând aşa. Apoi a is&

- "e ce n-a putut să-şi (ină gura/ "e ce nai$a n-a putut/ Acum a e*plodat totul %itre$uie să termin ta$loul... aui, Phil/ E cel mai $un ta$lou al meu. Cel mai $un lucru dinia#a mea. %i două femei $lestemate şi proaste nu mă vor opri

Apoi s-a calmat un pic şi a spus că femeile n-au sim(ul măsurii. N-am putut să nu âm$esc un pic.- Ei $ine, la nai$a, $ăiete, singur (i-ai făcut-o- %tiu şi eu asta, a spus el, mormăind. Apoi a adăugat& "ar tre$uie să recunoşti, Phil, că

un $ăr$at nu poate fi învinuit că-şi pierde capul pentru ea. Chiar şi Caroline ar tre$ui săîn(eleagă asta.

#-am între$at ce s-ar întâmpla dacă, până la urmă, Caroline s-ar opune divor(ului. "ar elde3a intrase în idei a$stracte. Am repetat şi el a spus, a$sent&

- Caroline n-ar putea fi niciodată ră$unătoare. Nu în(elegi, $ătrâne.- 0ai e şi feti(a, am insistat eu.El m-a luat de $ra(.- Phil, $ăiete, ai inten(ii $une... dar nu croncăni ca o cioară. 0ă descurc şi singur. 'otul

va fi în regulă. ! să vei.2sta era Am5as& un optimist incura$il. Apoi a rostit, vesel&- #a nai$a cu toate

Nu ştiu dac-ar mai fi spus ceva sau nu, dar, câteva minute mai târiu, a apărut şiCaroline pe terasă. îşi pusese o pălărie, mai ciudată, maro-închis, destul de atrăgătoare.

A is, cu o voce o$işnuită&- 1coate-(i haina aia pătată, Am5as. 0ergem la 0eredith să luăm ceaiul... ai uitat/El a privit-o, $âl$âindu-se un pic&- Ah, uitasem "a, de-desigur că mergem.- Atunci, du-te să te schim$i şi încearcă să ară(i mai pu(in ca un negustor de vechituri."eşi vocea ei era destul de normală, nu-l privea direct. 1-a îndreptat către nişte dalii

plantate şi a început să culeagă câteva flori.Am5as s-a întors încet şi a intrat în casă.Caroline a vor$it cu mine. A vor$it mult. "espre şansele ca vremea să rămână frumoasă.

%i dacă era posi$il ca Am5as, Angela şi cu mine să mergem la pescuit. Era minunată.=ecunosc asta.

"ar eu unul cred că asta arăta ce fel de femeie era. Avea o voin(a puternică şi se

controla perfect. Nu ştiu dacă se hotărâse de3a să-l ucidă... dar n-aş fi surprins. %i eracapa$ilă să-şi facă planuri fără urmă de emo(ie, cu o minte clară şi crudă.Caroline Crale era o femeie periculoasă. 're$uia să-mi dau seama că n-avea să accepte

totul uşor. "ar, ca un prost, am creut că se hotărâse să accepte inevita$ilul... sau că aveasena(ia că-l putea face, în acest fel, pe Am5as să se răgândească.

Curând, au sosit şi ceilal(i afară. Elsa părea sfidătoare... şi triumfătoare. Caroline păreacă n-o o$servă. Angela a salvat situa(ia. A ieşit, certându-se cu domnişoara Filliams, că nuvoia să-şi schim$e fusta. A fost în regulă... cel pu(in, pentru dragul de 0eredith... el&

oricum, nu o$serva niciodată nimic.Am plecat în sfârşit. Caroline mergea cu Angela. Eu cu Am5as... şi Elsa singură...

âm$ind.

N-o admiram - prea violentă - dar tre$uie să recunosc că era foarte frumoasă în după-amiaa aceea. Aşa arată femeile atunci când o$(in ceea ce vor. Nu-mi amintesc foarte clar evenimentele acelei după-amiei. 'otul este în cea(ă. îmi

amintesc că 0err5 a ieşit să ne întâmpine. Cred că ne-am plim$at întâi prin grădină. îmi



amintesc de o discu(ie lungă cu Angela despre antrenamentul terierilor. A mâncat multemere şi a încercat să mă convingă şi pe mine să fac asta.

Când ne-am întors, se servea ceaiul su$ un copac mare de acolo. 0err5, îmi amintesc, părea foarte supărat. Cred că-i spuseseră ceva Caroline sau Am5as. ! privea cu îndoială peCaroline, apoi pe Elsa. 1ărmanul, părea chiar îngri3orat. "esigur că lui Caroline i-ar fi

plăcut să-l ai$ă pe 0eredith lângă ea atunci când voia, un prieten $un la nevoie care n-ar fimers niciodată prea departe. Era acel gen de femeie.

"upă ceai, 0eredith a vor$it pe fugă cu mine.

- 4ite ce e, Phil, Am5as nu poate să facă una ca asta.Am spus&- 1ă nu te îndoieşti, o va face.- Nu-şi poate lăsa so(ia şi copilul şi să plece cu fata asta. E mult mai în vârsta decât ea.

Elsa n-are mai mult de optspreece ani.7-am spus că fata avea chiar douăeci de ani.El a is&- !ricum, nu destul. Nu ştie ce face.1ărmanul 0eredith 0ereu a fost un cavaler. Am spus&- Nu-(i face gri3i, $ătrâne Ea ştie ce face şi îi place."oar atât am putut să ne spunem. Am creut că

poate 0err5 era deran3at de ideea că, până la urmă, Caroline ar fi a3uns o so(ie părăsită."upă ce divor(ul s-ar fi terminat, poate că se aştepta ca devotatul ei prieten să se însoare cuea. Credeam şi atunci că devotamentul acesta era cu mult mai mare. 're$uie să recunosc căeram oarecum amuat de idee.

"estul de ciudat, dar îmi amintesc pu(ine despre viita la la$oratorul lui 0eredith. #ui îi plăcea să-şi preinte ho$$5-ul. Personal, îl găseam foarte plictisitor. Cred că acolo, cu noito(i de fa(ă, a vor$it despre cucută, dar nu-mi amintesc e*act ce anume a spus. %i n-amvăut-o pe Caroline luând su$stan(a. Cum am spus, era o femeie şireată. îmi amintesc că0eredith a citit un pasa3 din Platon, care descria moartea lui 1ocrate. 0i s-a părut foarte

plictisitor. Clasicii mă plictisesc. Nu-mi mai amintesc prea multe despre acea i. Am5as şi Angela s-au certat rău, asta

ştiu, iar restul ne-am distrat asistând la scenă. A evitat alte complica(ii. Angela a plecat laculcare cu o i$ucnire finală. A spus că& a: i-o va plăti $: ar dori să fie mort c: speră caAm5as să moară de lepră d: îi doreşte să-i rămână un cârnat în nas, ca în poveste, şi să numai iasă. Când a plecat, am râs cu to(ii, a fost foarte amuant.

Caroline a mers la culcare imediat după aceea. "omnişoara Filliams s-a dus după elevaei. Am5as şi Elsa au ieşit împreună în grădină. Era clar că nu eram dorit. Am făcut o

plim$are, singur. Era o noapte minunată.Am co$orât în diminea(a următoare. Nu era nimeni în sufragerie. E ciudat ce lucruri î(i

aminteşti. îmi vine în minte gustul de fică(ei şi de şuncă. Erau foarte $uni fică(eii. "elicioşi."upă aceea, am plecat să-i caut pe ceilal(i. Am ieşit afară, n-am văut pe nimeni, am

fumat o (igară, m-am întâlnit cu domnişoara Filliams, care o căuta pe Angela fata, ca deo$icei, chiulea când, de fapt, ar fi tre$uit să fie la lec(ii. Am intrat din nou în hol şi mi-amdat seama că Am5as şi Caroline Crale erau în $i$liotecă. )or$eau foarte tare. Am auit-o

pe ea spunând&- 'u şi femeile tale 'e-aş ucide într-o i, o voi faceAm5as a is&- Nu fi proastă, Caroline- Eu chiar vor$esc seriosEi $ine, n-am vrut să aud mai mult de atât. Am ieşit din nou. 0ergând pe terasă, am dat

peste Elsa.1tătea pe un scaun cu spătar înalt. Era chiar su$ fereastra $i$liotecii, iar fereastra era

deschisă. îmi imagine că auise cea mai mare parte din discu(ie. Când m-a văut, s-aridicat calmă şi a venit spre mine. âm$ea. 0-a luat de $ra( şi a is&- Nu e o diminea(ă încântătoare/



Chiar era o diminea(ă încântătoare pentru ea ! fată crudă. Nu, cred că mai degra$ăsinceră şi lipsită de imagina(ie. Ceea ce voia ea era singurul lucru pe care-l putea vedea.

1tăteam pe terasă de vreo cinci minute, când am auit uşa de la $i$liotecă trântindu-se şil-am văut pe Am5as ieşind. Era foarte roşu la fa(ă.

A luat-o pe Elsa, în chip neceremonios, de umăr.- Haide, e timpul să-mi poei )reau să continuăm cu ta$loul.Ea a is&- ?ine. 0ă duc să-mi iau un pulover. E frig afară.

A intrat în casă.0ă între$am dacă Am5as avea să spună ceva, dar n-a făcut-o. "oar&- emeile asteaEu i-am spus&- Hai, înveseleşte-teApoi, n-am mai spus nici unul nimic, până când a venit Elsa din casă.Au plecat împreună spre ?atter5 @arden. Eu am intrat în casă. Caroline era pe hol. Nu

cred că m-a o$servat. Era felul ei de-a fi. Părea că se închide în sine uneori. "oar murmuraceva. Nu pentru mine... pentru ea. "oar am auit cuvintele&

- E prea crud...Asta a spus. Apoi, a trecut pe lângă mine şi a urcat la eta3, tot fără să mă o$serve... ca o

persoană concentrată asupra unui gând. Eu, unul, cred 9n-am autoritatea să spun asta,în(elege(i: că a urcat să ia otrava şi că atunci s-a decis să facă tot ceea ce a făcut.

%i, chiar în acel moment, a sunat telefonul. în unele locuin(e, se aşteaptă să răspundăservitorii, dar adesea, la Alder$ur5, eu eram ca unul de-al casei. Am ridicat receptorul.

Era vocea fratelui meu, 0eredith. Era foarte supărat. 0i-a e*plicat că intrase înla$orator şi găsise sticla cu cucută pe 3umătate goală.

Nu cred că e nevoie să mai trec încă o dată prin toate lucrurile pe care acum consider c-ar fi tre$uit să le fac. Ce s-a petrecut a fost înspăimântător şi am fost suficient de prost încâtsă fiu luat prin surprindere. 0eredith se $âl$âia destul de tare. Am auit pe cineva pe scărişi i-am spus să vină imediat acolo.

0-am dus chiar eu să-l întâmpin. în caul în care nu şti(i cum arată ona, cea mai scurtăcale de la o moşie la alta este printr-un golf, cu $arca. 0-am dus spre cărarea unde se(ineau $ărcile, într-un mic de$arcader. Ca să a3ung acolo, am trecut pe su$ ?atter5 @arden.îi aueam pe Elsa şi pe Am5as vor$ind, în timp ce el picta. Păreau foarte veseli şi lipsi(i degri3i. Am5as spunea ce cald era 9chiar era foarte cald pentru septem$rie: şi Elsa spunea că,în locul în care se afla ea, $ătea un vânt destul de răcoros dinspre mare. %i apoi a adăugat&

- Am în(epenit de tot. Pot să mă odihnesc, dragul meu/%i l-am auit pe Am5as strigând&- în nici un ca 1tai acolo Eşti o fată puternică. %i va fi e*celent, î(i spun euAm auit-o pe Elsa spunând& ;?rută6 şi apoi râând, iar după aceea n-am mai putut aui

nimic.

0eredith tocmai vâslea din cealaltă parte. #-am aşteptat. A legat $arca şi a urcattreptele. Părea palid şi îngri3orat. A spus&- Ai mintea mai $ună decât a mea, Philip. Ce-ar tre$ui să fac/ Chestia aia e periculoasă.#-am între$at&- Eşti sigur de asta/)ede(i dumneavoastră, 0eredith a fost mereu un tip mai confu. Poate că, de asta, nu l-

am luat chiar atât de în serios pe cât ar fi tre$uit. %i a spus că era sigur. Că sticla fusese plină cu o i înainte.

Am vrut să ştiu&- %i n-ai nici o idee despre cine ar putea s-o fi luat/

N-a spus nimic şi m-a între$at ce credeam eu. Putea

să fie un servitor/ Am spus că se putea, dar mi se părea pu(in pro$a$il. 0ereu (inea uşaîncuiată, nu/ 0ereu, a spus el, şi apoi mi-a mărturisit că a găsit fereastra un pic deschisă.Cineva ar fi putut intra pe acolo.

- 4n ho( de ocaie/ am între$at, sceptic. 0i se pare, 0eredith, că nu prea e pro$a$il.



A între$at ce credeam eu. %i am spus că, dacă el nu greşea, pro$a$il că o luase Caroline,ca s-o otrăvească pe Elsa... sau că Elsa a luat-o, ca s-o otrăvească pe Caroline şi săneteească poteca iu$irii.

0eredith s-a cutremurat un pic. A spus că era a$surd şi melodramatic şi că nu putea fiadevărat. Am insistat&

- Ei $ine, su$stan(a nu mai e. Ce e*plica(ie ai tu?

N-avea nici una, desigur. "e fapt, şi el credea la felca mine, dar nu voia să recunoască.

A între$at din nou&- Ce vom face/Am spus, ca un prost ce am fost&- 're$uie să ne gândim cu aten(ie. 1au anun(i pierderea atunci când sunt to(i acolo, sau

o iei deoparte pe Caroline şi vor$eşti direct cu ea. "acă eşti convins că ea n-are nimic de-aface cu asta, adoptă tactica şi cu Elsa.

El a spus&- ! fată ca asta N-ar fi putut s-o ia.Eu am replicat că nu credeam c-ar fi imposi$il.0ergeam spre casă şi discutam. "upă ultima mea remarca nici unul din noi n-a mai

vor$it o vreme. 'receam pe lângă ?atter5 @arden, când am auit iar vocea lui Caroline.

Am creut că era o ceartă între to(i trei, dar, de fapt, discutau despre Angela. Caroline protesta&

- E foarte greu pentru ea.%i Am5as părea foarte neră$dător să încheie. Apoi, uşa de la grădină s-a deschis chiar

când eram şi noi acolo. Am5as a părut surprins să ne vadă. Caroline tocmai ieşea. A spus&- ?ună, 0eredith "iscutam pro$lema plecării la şcoala a Angelei. Nu sunt sigură că e

cel mai $un lucru pentru ea.Am5as a is&- Nu te îngri3ora pentru fată. )a fi în regulă. Pentru "umneeu'ocmai atunci, Elsa venea alergând în 3os pe cărarea dinspre casă. Avea un pulover

roşu-aprins în mână. Am5as a mormăit&- Haide. "u-te la locul tău. Nu vreau să pierd timpul.1-a întors la pâna lui. Am o$servat că se clătina un

pic şi m-am între$at dac-o fi $ăut. 4n $ăr$at poate fi iertat pentru asta, dacă are parte deatâtea scene.

A mormăit&- ?erea aici e foarte calda. "e ce n-avem ghea(ă aici, 3os/%i Caroline Crale a spus&- î(i trimit 3os nişte $ere de la ghea(ă.Am5as a mormăit&- 0ersi.

Apoi, Caroline a închis uşa de la ?atter5 @arden şi a urcat în casă cu noi. Ne-am aşeat pe terasă şi ea a intrat înăuntru. Cam cinci minute mai târiu, Angela a ieşit cu câteva sticlede $ere şi câteva pahare. Era o i foarte caldă şi ne-am $ucurat s-o vedem. în timp ce eramacolo, a trecut şi Caroline pe lângă noi. Avea în mână o altă sticlă şi a spus că i-o duce luiAm5as. 0eredith a is că putea şi el să co$oare, dar ea a insistat să meargă singură. Amcreut - ce prost am fost - că era doar vor$a despre geloia ei. Nu putea suporta ca ei doi săfie acolo singuri. Asta o adusese acolo şi prima dată, su$ firavul prete*t al plecării Angelei.

A co$orât pe cărarea şerpuită... iar eu şi cu 0eredith am urmărit-o. 'ot nu decisesemnimic, şi acum Angela mă ruga să merg să facem $aie. 0i se părea imposi$il să rămânsingur cu 0eredith. 7-am spus& ;"upă prân6, iar el a apro$at.

Apoi am plecat să fac $aie cu Angela. Am înotat pu(in în golf şi apoi ne-am întins pe

stânci, la soare. Angela era tăcută şi asta îmi plăcea. 0ă hotărâsem ca imediat după masă s-o iau pe Caroline deoparte şi s-o acu de furtul su$stan(ei. N-avea sens să-l las pe 0eredithsă facă asta& era prea sla$. Nu, aveam s-o înfrunt chiar eu. "upă aceea, ar fi tre$uit s-o deaînapoi sau, dacă nu, oricum n-ar mai fi îndrănit s-o folosească. Eram destul de sigur că ea



o luase, după ce mă mai gândisem. Elsa era prea ra(ională şi prea tânără ca să se încurce cuotrăvuri. Era puternică şi putea să ai$ă gri3ă de ea. Caroline era mai periculoasă&deechili$rată, condusă de impulsuri de furie şi cam nevrotică. %i totuşi, şti(i, în mintea meaîncă mai e*ista posibilitatea ca 0eredith să fi greşit. 1au ca un servitor să fi luat cucuta şis-o fi vărsat şi să nu îndrănească să spună. )ede(i, otrava este o chestiune foartemelodramatică... n-o să vă vină să crede(i.

Asta, până când nu se întâmplă.Era târiu atunci când mi-am privit ceasul, şi eu, şi Angela am alergat, ca să prindem

prânul cu ceilal(i. 'ocmai se aşeaseră, mai pu(in Am5as, care rămăsese în ?atter5@arden, să pictee. 4n lucru normal pentru el... şi am creut că era în(elept să facă astaatunci. Prânul ar fi fost, altfel, foarte ciudat.

Am $ăut cafeaua pe terasă. 0i-aş dori să-mi amintesc mai $ine cum se purta şi cumarăta Caroline. Nu părea prea volu$ila. #iniştită şi cam tristă, aşa mi s-a părut. Ce diavol defemeie

Este un lucru dia$olic să otrăveşti un $ăr$at cu sânge rece. "acă era un revolver prin 3urşi ea îl lua şi-l împuşca... ei $ine, ar fi fost mai de în(eles. "ar aceasta otrăvire ră$unătoareşi rece... şi atât de calmă şi de gândită...

1-a ridicat şi a spus că-i va duce cafeaua, în cel mai natural mod posi$il. %i totuşi ştia -tre$uie să fi ştiut - că-l va găsi mort. "omnişoara Filliams a co$orât împreună cu ea. Nu

mai (in minte dacă a fost la sugestia lui Caroline sau nu. Cred că da.Cele două au plecat împreună. 0eredith a plecat şi el la scurt timp. 'ocmai căutam o

scuă să-l urme, când a urcat alergând, palid. A spus gâfâind&- 4n doctor... repede... Am5as...Am sărit în sus.- E $olnav... pe moarte/0eredith mi-a is&- 0ă tem că e mort...4itasem de Elsa pentru moment. "ar a (ipat $rusc. Era ca un strigăt ascu(it.A spus&- 0ort/ 0ort/...%i apoi a fugit. Nu ştiam că se poate mişca aşa... ca o căprioară... ca mânată de la spate.

Ca o urie ră$unătoare.0eredith m-a îndemnat&- "u-te după ea. Eu dau telefon. "u-te după ea. Nu ştii ce poate să facă.0-am dus după ea... şi e $ine c-am făcut asta. Putea s-o ucidă pe Caroline. N-am văut

niciodată o asemenea durere şi o asemenea ură frenetică. 'oată educa(ia şi tot rafinamentuldispăruseră. Puteai să-(i dai seama de faptul că înaintaşii ei fuseseră morari. #ipsita deiu$itul ei, era doar o femeie de rând. Ar fi gâriat-o pe Caroline pe fa(ă. 7-ar fi smuls părul.Ar fi aruncat-o peste parapete, dac-ar fi putut. A creut că fusese în3unghiat de Caroline. Nuse gândise $ine.

Am (inut-o, şi apoi a intrat şi domnişoara Filliams în scenă. Preen(a ei a fost $ine-venită, tre$uie să spun. A făcut-o pe Elsa să se controlee în mai pu(in de un minut& i-a spuscă tre$uia să tacă şi că nu ne tre$uiau gomotul şi violen(a asta. A func(ionat. Elsa a tăcut...doar a rămas acolo, gâfâind şi tremurând.

Cât despre Caroline, în ceea ce mă priveşte, masca de3a căuse. 1tătea acolo perfectliniştită puteai să crei că e distrusă. "ar nu era. !chii o trădau. Erau aten(i foarte aten(i şiconştien(i de ceea ce se petrecea, începuse, cred, să-i fie teamă.

Am mers la ea şi i-am vor$it. Am spus destul de încet... nu voiam să fiu auit de celelaltedouă femei&

- Criminală nenorocită, mi-ai ucis cel mai $un prieten 1-a făcut mică. A is&- Nu... o, nu... el a făcut-o singur. Am privit-o drept în ochi. Am spus&

- Po(i să le ici asta poli(iştilor. Asta a şi făcut... şi n-au creut-o.1fârşitul istorisirii lui Philip ?laBe.



ISTORISIREA LUI &EREDIT4 $LA5E

"ragă domnule Poirot,Aşa cum v-am promis, am aşternut pe hârtie tot ceea ce-mi amintesc despre

evenimentele tragice din urmă cu şaispreece ani. în primul rând, vreau să mărturisesc căam chi$uit asupra lucrurilor pe care le-a(i spus în timpul recentei noastre întâlniri. %i suntmai convins că nu este atât de pro$a$il ca, într-adevăr, Caroline Crale să-şi fi otrăvit so(ul.0i s-a părut mereu pu(in pro$a$il, dar a$sen(a oricărei alte e*plica(ii şi atitudini m-au făcut

să urme, ca într-o turmă, părerea generală şi să mă între$ odată cu ei& dacă n-a fost ea,atunci cum a murit Am5as/"e când v-am văut, am reflectat foarte mult la solu(ia alternativă preentată de apărare

la proces. Adică aceea că Am5as Crale şi-a luat singur via(a. "eşi, din câte îl cunoşteam,solu(ia era pu(in plaui$ilă, acum îmi modific părerea. Pentru început ar fi faptul,semnificativ de altfel, că însăşi Caroline credea asta. "acă acum presupunem că aceastăfermecătoare doamnă a fost condamnată pe nedrept, atunci propria convingere pro$a$il căera importantă. îl cunoştea pe Am5as mai $ine ca oricine. "acă ea credea că sinucidereaera posi$ilă, atunci sinuciderea trebuie să fi fost posi$ilă, în ciuda scepticismului prietenilorlui Am5as.

Prin urmare, voi avansa următoarea teorie& în Am5as Crale mai e*ista o urmă de

conştiin(ă, o urmă de remuşcare şi de disperare la care l-a condus temperamentul lui, desprecare ştia doar so(ia. Asta, cred eu, nu este imposi$il. Poate că-i arăta doar ei această latură alui. "eşi nu se potriveşte cu nimic din ceea ce a spus el vreodată, este totuşi adevărat că, înunii $ăr$a(i, e*istă porniri care-i surprind chiar şi pe cei care-i cunosc foarte $ine. 4n

$ăr$at respectat şi auster ar putea să ai$ă o o$sesie mai ciudată. 4n arivist vulgar poateaprecia o operă frumoasă de artă. !amenii duri arată uneori o $unătate ne$ănuită. !ameniigeneroşi şi 3oviali au de cele mai multe ori şi o latură crudă şi malefică.

Aşa că se poate ca Am5as Crale să fi avut o conştiin(ă şi, cu cât era mai egoist şi făceanumai ce voia, cu atât mai mult să-l fi mustrat conştiin(a aceasta a lui. Este pu(in pro$a$il,dar acum cred că poate aşa a fost. %i, repet, Caroline sus(inea cu tărie această teorie. Asta,repet, este semnificativ

%i acum să e*aminăm faptele sau, mai degra$ă, amintirea mea despre aceste fapte, înlumina noii teorii.

Cred că aş putea include aici o conversa(ie pe care am avut-o cu Caroline cu câtevasăptămâni înaintea tragediei. Era în timpul primei viite a Elsei @reer la Alder$ur5.

Caroline, cum v-am spus, cunoştea afec(iunea şi prietenia mea pentru ea. Eram, aşadar,în poi(ia celui în care se putea încrede cel mai mult. Nu părea foarte fericită în ultimavreme. 'otuşi, am fost surprins atunci când m-a între$at deodată, într-o i, dacă eu credeamcă Am5as (inea la fata pe care şi-o adusese.

7-am spus&- E interesat s-o pictee. 77 cunoşti pe Am5as.

Ea a clătinat din cap şi a is&- Nu, e îndrăgostit de ea.- Ei... poate pu(in.- 0ai mult, cred eu.- Este neo$işnuit de atrăgătoare, recunosc, i-am spus. %i ştim amândoi că Am5as e

suscepti$il la aşa ceva. "ar tre$uie să ştii, draga mea, că Am5as (ine numai la o singură persoană& la tine. A avut mereu aceste momente de or$ire... dar ele nu dureaă. Eşti singuracare conteaă pentru el şi, deşi se poartă urât, asta nu-i afecteaă sentimentele pentru tine.

- Asta credeam şi eu, a recunoscut Caroline.- Crede-mă, Caro, aşa este.- "ar, de data asta, 0err5, mi-e teamă, mi-a mărturisit ea. ata aia e atât de... teri$il de

sinceră. oarte tânără... şi pătimaşă. Am sentimentul că, de data asta, e ceva serios.- "ar e foarte tânără, cum ai spus, şi foarte sinceră, iar asta o va prote3a. 4na peste alta,

femeile sunt un 3oc pentru Am5as, dar, în acest ca, va fi diferit.



- "a, de asta mă şi tem... că va fi diferit. %i a continuat& Am treieci şi patru de ani, ştii,0err5. Am fost căsători(i timp de ece ani. Nu pot să mă compar fiic cu Elsa şi suntconştientă de asta.

- "ar ştii, Caroline... ştii... că Am5as î(i este devotat doar (ie/- Cunoaşte oare cineva ceva sigur despre $ăr$a(i/ a spus şi a râs un pic for(at. 1unt o

femeie primitivă, 0err5. 0i-ar plăcea să-i duc o secure fetei ăleia.7-am spus că fata, pro$a$il, nici nu în(elegea ceea ce făcea. Avea o mare admira(ie şi-l

venera pe Am5as, şi, pro$a$il, nu-şi dădea seama de faptul că Am5as se îndrăgostea de ea.

Caroline mi-a is doar atât&- "ragul de 0err5%i a început să vor$ească despre grădină. Am sperat că nu se va mai îngri3ora din caua

acestei pro$leme.#a scurt timp, Elsa s-a întors la #ondra. Am5as a plecat şi el pentru câteva săptămâni.

4itasem complet de tot. %i apoi am auit că Elsa s-a întors la Alder$ur5, ca să-şi termineAm5as ta$loul.

0ă deran3a un pic. "ar Caroline, atunci când am văut-o, nu prea avea chef săcomunice. Părea să fie ea însăşi nu era supărată sau îngri3orată în vreun fel. 0i-amimaginat că totul era în regulă.

"e aceea, am avut un şoc să aflu cum decurgeau lucrurile.

)-am spus despre conversa(ia mea cu Crale şi cu Elsa. N-am putut să vor$esc şi cuCaroline. Am putut doar să schim$ăm acele câteva cuvinte despre care v-am pomenit.

îi văd şi acum chipul, cu ochii mari şi negri şi cu emo(iile stăpânite. îi pot aui vocea,spunând&

- 'otul s-a terminat... Nu vă pot descrie deolarea din acele cuvinte. Erau o afirmare literală a adevărului. Cu

escapada lui Am5as, totul se terminase pentru ea. 2sta, sunt convins, a fost motivul pentrucare a luat cucuta. Era o cale de scăpare. ! cale sugerată de discursul meu stupid desprecucută. %i de pasa3ul pe care i l-am citit din 3edon& care descria moartea în chip atât degra(ios.

7ată ceea ce cred acum& a luat cucuta şi s-a hotărât să-şi pună capăt ilelor atunci cândAm5as a spus c-o părăseşte. Poate că el a văut că ea o luase... sau poate c-a descoperit maitâriu.

Acea descoperire a ac(ionat cu for(ă asupra lui. A fost oripilat de ac(iunile sale şi de ceeace o determinau pe ea să facă. "ar, în ciuda remuşcărilor, era în continuare incapa$il sărenun(e la Elsa. în(eleg asta. !ricine se îndrăgostea de fata aia nu mai putea scăpa.

El nu-şi mai imagina via(a fără Elsa. %i-a dat seama că nici Caroline nu putea trăi fărăel. A hotărât că avea o singură scăpare& să folosească el cucuta.

%i modul în care a făcut asta îi este caracteristic, cred. Pictura era cel mai drag lucru de pe lumea asta pentru el. A hotărât să moară chiar cu pensula în mână. %i ultimul lucru pecare avea să-l vadă era chipul fetei pe care o iu$ea cu atâta disperare. Poate că a creut, de

asemenea, că moartea lui era cel mai $un lucru şi pentru ea.=ecunosc că această teorie nu e*plică unele lucruri. "e ce, de e*emplu, au fost găsitenumai amprentele lui Caroline pe sticla goală de cucută/ 1ugere că, după ce a um$latAm5as cu ea, sticla s-a şters de toate lucrurile moi care o acopereau şi că, după aceea,atunci când l-a găsit mort, Caroline a pus mâna pe sticla, ca să vadă dacă o mai atinsesecineva. 1igur că e o teorie plaui$ilă. Cât despre doveile cu amprentele pe sticla de $ere,martorii apărării au is că mâna unui om poate fi deformată după ce ia otravă şi că, astfel,

putea (ine o sticlă într-un mod nenatural.4n alt lucru mai rămâne de e*plicat. Atitudinea lui Caroline la proces. "ar cred că acum

în(eleg caua. Ea luase otraa din laborator. Hotărârea ei de a se sinucide l-a împins peso(ul ei să facă asta, de fapt. 1igur că e normal să presupunem că se considera

răspunătoare pentru moartea lui - într-un e*ces de moralitate - deşi nu era chiar genul decrimă de care era acuată.Cred că asta ar putea fi e*plica(ia. %i dacă aşa este, atunci va fi cu siguran(ă uşor s-o

convinge(i pe micu(a Carla de toate astea. 7ar ea se va putea mărita şi o să fie mul(umită că



singurul lucru de care s-a făcut vinovată mama ei a fost un impuls 9şi nu mai mult: de a sesinucide.

'oate astea, vai, nu sunt ceea ce mi-a(i cerut& adică o povestire a întâmplărilor de atunci,aşa cum mi le amintesc. Permite(i-mi să-mi repar omisiunea. "e3a v-am relatat ceea ce s-a

petrecut în iua de dinaintea mor(ii lui Am5as. A3ungem acum chiar la iua aceea."ormisem foarte prost, îngri3orat de turnura deastruoasă a evenimentelor pentru

prietenii mei. "upă ce am stat trea o vreme, încercând să mă gândesc cum îi puteam a3uta,am adormit pe la şase diminea(a. Aducerea ceaiului nu m-a treit, dar, în cele din urmă, am

reuşit să mă scol, cu capul greu, pe la nouă şi 3umătate. #a scurt timp, mi s-a părut c-amauit mişcare în camera de su$ mine, unde era la$oratorul meu.Pot să spun că gomotele proveneau, pro$a$il, de la o pisică intrată acolo. Am găsit

fereastra un pic ridicată, aşa cum fusese lăsată cu o i înainte, din negli3en(ă. Era destul delarg deschisă, încât să-i permită unei pisici să intre.

0-am dus în la$orator imediat după ce m-am îm$răcat, uitându-mă pe rafturi. Amo$servat că sticla care avea cucută nu era chiar în rând cu celelalte. Acest lucru mi-a atrasaten(ia şi am o$servat surprins că o anumită cantitate din ea lipsea. 1ticla fusese aproape

plină cu o i înainte acum, era aproape goală.Am închis fereastra şi am ieşit, încuind uşa. Eram foarte supărat şi şocat. Atunci când

sunt surprins, procesele mele mentale sunt oarecum mai încete.

#a început, trea$a asta m-a deran3at, apoi mi-am dat seama ce lipsea şi, în final, m-amalarmat. 7-am între$at pe servitori şi cu to(ii au negat c-ar fi intrat în la$orator. 0-am maigândit un pic la asta şi apoi m-am hotărât să-l sun pe fratele meu şi să-i cer sfatul.

Philip a fost mai rapid ca mine. A în(eles gravitatea faptului şi mi-a cerut să merg urgentacolo, să discutăm.

Am ieşit, m-am întâlnit cu domnişoara Filliams, venind din partea cealaltă, ca să-şicaute eleva care chiulea. Am asigurat-o că n-o văusem pe Angela şi că nu fusese în casă.

Cred că domnişoara Filliams a o$servat că nu era ceva în regulă, fiindcă m-a privitoarecum ciudat. N-aveam nici o inten(ie să-i vor$esc despre ceea ce se întâmplase. Amsugerat să încerce în grădină - Angela avea un măr favorit acolo -, iar eu m-am gră$it spremal şi am vâslit până la Alder$ur5.

ratele meu de3a mă aştepta acolo.Am mers către casă împreună, pe cărarea pe care v-am dus ilele trecute. Acum, că şti(i

cum arată totul acolo, în(elege(i c-am trecut pe su$ idul de la ?atter5 @arden şi am auittot ceea ce se discuta.

N-am fost atent la conversa(ie, am remarcat doar că Am5as şi Caroline se certau. N-am auit nici o amenin(are din partea lui Caroline. 1u$iectul discu(iei era Angela şi

$ănuiesc că atunci Caroline pleda împotriva plecării ei la şcoală. Am5as, în schim$, eravehement şi (ipa iritat că totul era sta$ilit, că fata tre$uia să-şi facă $aga3ele.

4şa de la ?atter5 s-a deschis chiar când eram în dreptul ei şi Caroline a ieşit. Păreatul$urată... dar nu foarte tare. A âm$it uşor a$sentă şi a spus că vor$iseră despre Angela.

Elsa a co$orât chiar în acea clipă, iar Am5as a părut dornic să-şi reia lucrul fără nici oîntrerupere din partea noastră, aşa că ne-am continuat urcuşul.Philip se învinuia cu severitate după aceea pentru faptul că n-a ac(ionat imediat. "ar eu

nu văd aşa lucrurile. N-aveam nici un drept să presupunem că se gândea cineva la crimă9mai mult, acum nici nu cred că se gândea cineva la asta:. Era clar că tre$uia să facemcea. dar tot cred c-am făcut $ine vor$ind înainte. Era necesar să hotărâm ce să facem... şi odată sau de două ori m-am între$at şi eu dacă n-am greşit. usese sticla plină cu o iînainte/ Nu fac parte dintre acei oameni care, la fel ca fratele meu, sunt a$solut siguri de totceea ce fac. 0emoria îmi mai 3oacă feste. Cât de des eşti convins că ai pus ceva într-unanume loc şi apoi descoperi că era în cu totul alt loc/ Cu cât mai mult încercam să-miamintesc cum fusese sticla, cu atât mai multe du$ii aveam. Asta l-a enervat foarte tare pe

Philip, care a început să-şi piardă ră$darea cu mine. N-am putut să ne continuăm discu(ia şi am căut de acord, în mod tacit, s-o amânăm până după prân. 9Eu puteam oricând să iau prânul la Alder$ur5, dacă aşa voiam.:



0ai târiu, Angela şi Caroline ne-au adus $ere. Am între$at-o pe Angela dacă a chiulitşi i-am spus că domnişoara Filliams era pornită împotriva ei, iar ea a spus că făcuse $aie şia adăugat că nu vedea de ce tre$uia să-şi peticească fusta veche, când oricum avea să ai$ăhaine noi pentru şcoală.

întrucât nu mai aveam şanse să rămân singur cu Philip şi pentru că eram neră$dător săchi$uiesc un pic, am plecat să mă plim$ pe cărarea care ducea spre ?atter5. Chiardeasupra grădinii, v-am arătat, e un luminiş unde se găsea o $ancă veche. Am stat acolo şiam fumat, gândindu-mă şi urmărind-o pe Elsa, care-i poa lui Am5as.

0ă voi gândi mereu la ea, aşa cum arăta în iua aceea. =igidă când poa, cu cămaşa eigal$enă şi cu pantalonii al$aştri şi având un pulover roşu în 3urul umerilor, ca să-i (ină decald.

Chipul ei radia de via(ă şi de sănătate. %i vocea ei veselă recita planurile de viitor.1ună de parcă aş fi tras cu urechea, dar nu e aşa. Elsa mă vedea. %i ea, şi Am5as ştiau că

sunt acolo. 0i-a făcut cu mâna şi a strigat că Am5as era un tor(ionar în acea diminea(ă& n-olăsa să se odihnească. Era în(epenită şi o dureau toate oasele.

Am5as a $om$ănit că nu era atât de în(epenită ca el. El era şi mai şi& reumatismarticular. Elsa a spus, $at3ocoritoare& ;1ărmanul moşneag6 şi el a certat-o că se ia de uninvalid.

0-a şocat, şti(i, uşurin(a cu care discutau despre viitor, atunci când le provocau atât de

multă suferin(ă altora. %i totuşi, nu-i puteam purta ei pică. Era atât de tânără, atât deîncreătoare în dragoste. %i nu ştia ce făcea de fapt. Nu în(elegea suferin(a. Presupunea, cunaivitatea unui copil, că $iata Caroline va fi $ine, că va trece peste asta. Nu vedea nimic, înafară de ea şi de Am5as, ferici(i împreună. îmi spusese de3a că felul meu de a vedealucrurile era de modă veche. N-avea du$ii sau remuşcări... sau milă. "ar cum să te aştep(ila milă de la cineva care repreenta tinere(ea de$ordantă/ Este un sentiment pentru cei maiîn vârstă şi mai în(elep(i.

N-au vor$it foarte mult, desigur. Nici un pictor nu vrea discu(ii atunci când picteaă.Poate că, la fiecare ece minute, Elsa mai făcea o o$serva(ie şi Am5as murmura un răspuns.#a un moment dat, ea a spus&

- Cred că ai dreptate cu 1pania. E primul loc în care vom merge. %i tre$uie să mergem lacoridă, cred că e minunat. "oar că aş vrea ca taurul să-l ucidă pe matador, nu invers. în(elegceea ce sim(eau romanii, atunci când vedeau un om murind. ?ăr$a(ii nu repreintă marelucru, dar animalele sunt splendide.

Cred că şi ea era cam ca un animal& tânără şi primitivă, şi fără e*perien(a şiîn(elepciunea unui om. Nu cred că Elsa începuse să gândească: doar sim#ea. "ar era foartevie, mai vie decât oricare persoană pe care am cunoscut-o.

Asta a fost ultima dată când am văut-o atât de radioasă şi de fericită. ;E*taiată6 sespune, nu/

A sunat clopo(elul pentru prân m-am ridicat şi am mers pe cărare până la uşa de la?atter5, iar Elsa mi s-a alăturat. Era o lumină or$itoare acolo, când ieşeai din um$ra

copacilor. A$ia vedeam. Am5as era întins pe un scaun, cu $ra(ele deschise. Privea ta$loul.#-am văut deseori aşa. Cum să-mi fi dat seama că otrava începuse de3a să-şi facă efectulşi-l paralia/

4ra $olile. Nu era niciodată $olnav. îndrănesc să spun că el credea că făcuse insola(ie -simptomele seamănă dar n-avea să se plângă de asta.

- Nu vine la prân, a spus Elsa.în particular, credeam că e un lucru chiar în(elept. Am is&- Atunci, pe curând.%i-a desprins ochii de la ta$lou şi s-a uitat la mine. A fost o privire ciudată... cum s-o

descriu... Normal că, atunci, n-am în(eles... părea mereu aşa, când se gândea dacă ta$loul n-avea

să fie apreciat aşa cum tre$uia. Am creut că asta era. A murmurat ceva, încet. Nici eu şi nici Elsa n-am remarcat vreun lucru ciudat.



Aşa că l-am lăsat acolo şi am urcat, vor$ind şi râând. "ac-ar fi ştiut, sărmana copilă, căera ultima dată când îl vedea în via(ă... Ei $ine, slavă Cerului că nu ştia. A fost fericită încă

pu(in.Caroline s-a purtat normal la prân... poate doar mai preocupată. %i nu arată asta că n-

are nimic de-a face cu moartea lui/ ,u putea să fie o actri(ă chiar atât de $ună.Ea şi cu guvernanta au co$orât după aceea şi l-au găsit. 0-am întâlnit cu domnişoara

Filliams în timp urca. 0i-a spus să sun la un doctor şi s-a întors la Caroline.1ărmana copilă... Elsa. Avea acea durere pe care o are şi un copil. Nu po(i să crei că

via(a î(i poate face aşa ceva. Caroline era destul de calmă. "a, destul de calmă. 1e puteacontrola mai $ine decât Elsa, desigur. Nu părea cuprinsă de remuşcări... atunci. A spus doarcă, pro$a$il, el o făcuse. %i n-am putut să cred asta. Elsa a i$ucnit şi a acuat-o direct.

"esigur că, pro$a$il, îşi dădea de3a seama că ea avea să fie $ănuită. "a, pro$a$il că astaîi e*plică atitudinea.

Philip era convins că ea fusese făptaşa.@uvernanta a fost de un mare a3utor. A făcut-o pe Elsa să se întindă şi i-a dat un sedativ,

iar apoi a (inut-o pe Angela deoparte, atunci când a venit poli(ia. "a, era foarte puternicăfemeia aceea.

'otul a devenit un coşmar. Poli(ia a căutat prin casă şi a pus între$ări, şi apoi reporterii,care au apărut peste tot ca muştele cu aparatele lor foto, au luat interviuri celor din casă.

4n coşmar, totul...E un coşmar şi după atâ(ia ani. 'e rog, "oamne, după ce-o vei convinge pe micu(a Carla

de ceea ce s-a întâmplat în realitate, fă ca noi să putem uita totul şi să nu ne mai amintimvreodată

Am5as trebuie să se fi sinucis... oricât de impro$a$il pare.1fârşitul istorisirii lui 0eredith ?laBe.



ISTORISIREA LUI LAD6 DITTIS4A&

Am scris aici povestea mea şi a lui Am5as Crale, de când ne-am cunoscut şi până lamoartea lui tragică.

#-am cunoscut la o petrecere. 1tătea lângă o fereastră, (in minte, şi, de cum am intrat, l-am văut şi am între$at cine era. Cineva a is& ;E Crale, pictorul6. Am spus imediat căvreau să-l cunosc.

Am vor$it, poate, ece minute în seara aceea. Atunci când cineva-(i lasă impresia pe

care mi-a lăsat-o el mie, e inutil să încerci să-l descrii. "acă spun că atunci când l-amcunoscut pe Am5as Crale to(i cei din 3ur au devenit mai mici şi au dispărut, ei $ine, astae*primă destul de $ine totul.

7mediat după întâlnirea aceea, m-am dus să mă uit la ta$lourile lui. 'ocmai avea oe*poi(ie pe ?ond 1treet un alt ta$lou de-al lui mai era în 0anchester, altul în #eeds şiîncă două la galerii pu$lice din #ondra. #e-am văut pe toate. Apoi l-am întâlnit iar. 7-amspus&

- Si-am văut toate ta$lourile. 1unt minunateEl a părut amuat.- Cine (i-a spus că te pricepi la artă/ Nu cred că ştii ceva despre asta.- Poate că nu, am recunoscut. "ar sunt minunate, oricum.- Nu fi prostu(ă, mi-a spus âm$ind.- Nu sunt. )reau să mă pictei.- "acă ai cât de cât ra(iune, î(i vei da seama că eu nu fac portrete cu femei frumoase.- Nu tre$uie să fie un portret şi nu sunt frumoasă.0-a privit de parcă a$ia atunci începuse să mă vadă.- Nu, nu eşti.- Aşadar, mă pictei/ l-am între$at.0-a studiat o vreme cu capul aplecat într-o parte. Apoi a is&- Eşti un copil ciudat, nu/- 1unt destul de $ogată, să ştii. îmi permit să plătesc $ine.- "e ce vrei atât de mult să te picte/- Pentru că aşa vreau- %i ăsta e un motiv/ m-a între$at.- "a, eu mereu o$(in ceea ce vreau.- 1ărmana mea copilă, cât de tânără eşti a replicat.- Aşadar, mă pictei/ am repetat.0-a luat de umeri şi m-a întors către lumină. Apoi s-a depărtat un pic. Am rămas pe loc,

aşteptând.- 0ereu am vrut să picte un stol de păsări pe catedrala 1t Paul, a is el. "acă te-aş

încadra într-un peisa3, cred că aş o$(ine cam acelaşi reultat.- Aşadar, rămâne că mă pictei/ am insistat.

- Eşti una dintre cele mai e*otice şi mai minunate fiin(e pe care le-am cunoscut. 'e picte, a răspuns el.- Atunci, aşa rămâne, am spus eu.El a continuat&- "ar te avertie, Elsa @reer "acă te picte, pro$a$il că voi face dragoste cu tine.- 1per că vei face.Am rămas pe loc, liniştită. #-am auit (inându-şi răsuflarea, şi apoi i-am văut privirea

aceea.)ede(i, s-a întâmplat foarte repede.Apoi ne-am văut iar, o i sau două mai târiu. 0i-a spus că voia să merg la

"evonshire avea chiar locul potrivit ca peisa3 pentru ta$lou.

- 1unt căsătorit, să ştii. %i sunt foarte ataşat de so(ia mea.Am spus că, dacă aşa era, însemna că ea era foarte drăgu(ă.El a spus că era, într-adevăr, aşa.- "e fapt, a spus, e adora$ilă... şi eu o ador. Aşa că, să pricepi $ine asta, micu(ă Elsa.



7-am spus că în(elegeam foarte $ine.A început ta$loul o săptămână mai târiu. Caroline Crale m-a primit foarte $ine. Nu mă

plăcea prea mult... dar de ce ar fi făcut-o/ El nu a făcut niciodată vreo remarcă pe careso(ia lui să n-o fi auit, iar eu eram politicoasă şi formală cu el. însă, de fapt, noi ştiam.

"upă ece ile, mi-a cerut să mă întorc la #ondra.- "ar n-ai terminat ta$loul, am spus eu.El a răspuns&- A$ia am început. Adevărul e că nu pot să te picte, Elsa.

- "e ce/- %tii $ine de ce. %i de asta tre$uie să pleci. Nu mă pot gândi la ta$lou... nu mă potgândi decât la tine.

Ne găseam în ?atter5 @arden. Era o i călduroasă. Erau păsări şi al$ine în 3ur. Ar fitre$uit să fie plăcut şi liniştit. "ar nu aşa mă sim(eam. Era... tragic. "e parcă tot ceea ceavea să se întâmple s-ar fi aflat de3a acolo.

%tiam că nu folosea la nimic dacă mă întorceam la #ondra, dar am spus&- Prea $ine, o să mă duc, dacă aşa vrei tu.Am5as a răspuns&- Ce fată $unăAşa că m-am dus. Nu i-am scris.

El a venit după ece ile. Era sla$ şi trist şi m-a şocat. A spus&- 'e-am avertiat, Elsa 1ă nu spui că nu te-am avertiat.- 'e aşteptam, ştiam că vei veni.- #ucrurile astea sunt prea puternice pentru oricare $ăr$at. Nu pot mânca şi nu pot

dormi, şi nu pot face nimic, pentru că vreau să fiu cu tine.7-am spus că ştiam asta şi că la fel mi se întâmpla şi mie, din prima clipă de când îl

văusem. Era "estinul şi n-avea rost să ne împotrivim.A între$at&- Nu te-ai împotrivit prea tare, nu, Elsa/%i i-am confirmat că nu mă împotrivisem deloc.El a recunoscut că şi-ar fi dorit să nu fiu atât de tânără, dar am răspuns că nu conta. Cred

că pot să afirm că în următoarele săptămâni am fost foarte ferici(i. "ar fericirea nu e celmai potrivit cuvânt. Era ceva mai profund şi mai înspăimântător de atât.

Eram făcu(i unul pentru celălalt şi ne găsiserăm... şi ştiam că vom fi mereu împreună."ar s-a mai întâmplat ceva. 'a$loul neterminat îl $ântuia pe Am5as. A spus&- #a nai$a, nu te puteam picta înainte... chiar tu erai caua. "ar reau să te picte, Elsa.

)reau să te picte şi ta$loul acela va fi capodopera mea. 0ă doare şi doresc atât de tare săam pensulele şi să te văd pe suportul ăla de tun cu marea în spate şi cu decorul engleesc. ..şi pe tine... pe tine... stând acolo, ca un strigăt de triumf. %i tre$uie să te picte aşa %i nu

pot fi deran3at în timp ce fac asta. Când ta$loul o să fie terminat, o să-i spun lui Carolineadevărul şi lămurim totul.

Am între$at&- 1e va împotrivi Caroline unui divor(/El a răspuns că nu credea. "ar cu femeile nu po(i şti niciodată...Am spus că-mi pare rău dacă se va supăra, dar, în fond, astfel de lucruri se mai

întâmplă.El a is&- oarte drăgu( şi reona$il, Elsa. "ar Caroline nu e reona$ilă, n-a fost niciodată şi nu

va fi aşa. 0ă iu$eşte, să ştii.Am spus că în(eleg, dar, dacă-l iu$ea, tre$uia să pună fericirea lui pe primul plan şi,

oricum, n-ar fi vrut să-l (ină dacă el dorea să fie li$er.- )ia(a nu se reolvă prin ma*ime admira$ile din literatură a spus el. Natura are din(i şi

gheare ascu(ite, să ştii.Am is&- "ar acum suntem cu to(ii oameni civilia(i, nu/Am5as a râs&



- Pe nai$a, oameni civilia(i Caroline va vrea să te îngroape. Poate c-o va face. Nu-(idai seama, Elsa, că va suferi... va suferi? Nu ştii ce înseamnă suferin(a/

- Atunci, nu-i ice, am propus eu.- Nu. 're$uie să-i ic. 're$uie să fii a mea aşa cum se cuvine, Elsa. înaintea tuturor. în

pu$lic, a mea.- "acă nu va divor(a/ am între$at.- Nu mi-e teamă de asta, mi-a răspuns.- Atunci, de ce (i-e teamă/

- Nu ştiu... a spus el încet.)ede(i, el o cunoştea pe Caroline. Eu, nu."ac-aş fi ştiut...0-am dus din nou la Alder$ur5. "e data asta a fost mai neplăcut. Caroline era

$ănuitoare. Nu-mi plăcea... nu-mi plăcea... nu-mi plăcea deloc situa(ia. 0ereu am urâtascunişurile şi trădarea. Am creut c-ar tre$ui să-i spunem. Am5as nici n-a vrut să audă.

Partea amuantă era că nu-i păsa deloc. "eşi (inea la Caroline şi nu voia s-o rănească,nu-i păsa de cât de onest sau de nesincer era. Picta cu un fel de freneie, şi nimic nu maiconta. Nu-l mai văusem într-una dintre transele lui de lucru până atunci. 0i-am dat seamaatunci ce geniu era. Părea normal să fie luat de val. "ar era altfel pentru mine. Eu eramîntr-o poi(ie ori$ilă. Caroline mă detesta... Pe $ună dreptate. 1ingurul lucru care mă putea

rea$ilita era să-i mărturisesc adevărul."ar Am5as spunea doar că nu voia să fie deran3at de scene de geloie până când nu

termina ta$loul. Am replicat că nu va fi nici o scenă. Caroline ar fi prea mândră pentru asta.- )reau să fiu sinceră. 're$uie să fim sinceri am insistat eu.- #a nai$a cu sinceritatea Eu fac un ta$lou, fir-ar să fie a fost răspunsul său.îi în(elegeam punctul de vedere, dar el nu-l în(elegea pe al meu.%i, până la urmă, am cedat. Caroline vor$ise despre un plan pe care-l avea cu Am5as,

pentru toamna următoare. )or$ea cu încredere despre asta. %i, deodată, m-am sim(it prea prost, era prea a$omina$il ceea ce făceam... s-o lăsăm să continue aşa... şi poate c-am fostşi furioasă, pentru că ea era foarte rea cu mine, într-un fel pe care nimeni nu-l o$serva.

%i aşa am spus adevărul. într-un fel, încă mai cred că aveam dreptate. "eşi, desigur, n-aşfi făcut-o dacă aveam cea mai vagă idee despre ceea ce avea să urmee.

#ovitura a venit imediat. Am5as a fost furios pe mine. dar a tre$uit să recunoască faptulcă spusesem adevărul.

N-am în(eles-o deloc pe Caroline. Cu to(ii eram la 0eredith ?laBe, la ceai, şi Caroline a 3ucat e*celent& a vor$it şi a râs. Era ciudat să nu pot să plec din casă, dar Am5as ar fie*plodat, dacă plecam. Am creut că va pleca ea. Ar fi fost mult mai uşor dacă făcea asta.

N-am văut-o luând cucuta. )reau să fiu corectă ş& să admit că poate a luat-o pentruceea ce a spus ea. adică pentru a se sinucide.

"ar nu cred cu adeărat asta. Cred că era una dintre acele femei e*trem de pătimaşe şide posesive, care nu renun(a la nimic din ceea ce cred că le apar(ine. Am5as era

proprietatea ei. Cred că era pregătita să-l omoare ş& nu să-i dea drumul - complet şidefinitiv - pentru o altă femeie. Cred că se hotărâse, imediat, să-l omoare. %i cred cădiscursul atât de înflăcărat al lui 0eredith despre cucută a făcut-o să ai$ă şi mi3locul princare să realiee tot ceea ce îşi pusese în minte. Era foarte crudă şi ră$unătoare... Am5as aştiut tot timpul că era periculoasă. Eu n-am ştiut.

în diminea(a următoare, a mai avut o confruntare cu Am5as. Am auit cea mai mare parte a discu(iei de pe terasă. El s-a purtat minunat& foarte ră$dător şi calm. A implorat-o săfie reona$ilă. A spus că (inea mult la ea şi la copil şi că aşa va fi mereu. )a face orice casă le asigure un trai îndestulat.

- "ar în(elege asta. 0ă voi căsători cu Elsa... şi nimic nu mă va opri. 'u şi cu mine amfost mereu de acord să ne acordăm li$ertatea. 1e mai întâmpla.

Caroline i-a spus&- aci cum vrei, eu te-am avertiat.)ocea ei era foarte liniştită, dar avea un ton ciudat.- Ce vrei să spui, Caroline/ a între$at-o Am5as.



Ea a răspuns&- Eşti al meu şi nu vreau să te las li$er. 0ai repede te-aş omorî...Chiar în acea clipă, a venit Philip ?laBe pe terasă. 0-am ridicat şi l-am întâmpinat. Nu

voiam să audă şi el.Curând, Am5as a ieşit şi a spus că era timpul să ne întoarcem la ta$lou. Am co$orât

împreună în ?atter5. N-a spus multe. "oar că so(ia lui nu era foarte în(elegătoare... dar nuvoia să vor$im despre asta. )oia să se concentree asupra a ceea ce avea de făcut. încă o i,spunea, şi termina ta$loul.

- %i va fi cel mai $un pe care l-am făcut, Elsa, chiar dacă-l plătim cu lacrimi şi cu sânge,a declarat el.4n pic mai târiu am urcat în casă, să-mi iau un pulover. ?ătea un vânt rece. Atunci

când m-am întors, Caroline era acolo. Cred că venise să mai încerce o dată. Philip şi0eredith ?laBe erau şi ei acolo.

Atunci, Am5as s-a plâns că-i era sete şi voia de $ăut. A spus că avea $ere, dar era caldă.Caroline a răspuns că-i va trimite nişte $ere rece. A spus-o natural şi pe un ton aproape

prietenos. Era o actri(ă, femeia aia. Pro$a$il că ştia ce avea să facă.A adus-o cam ece minute mai târiu. Am5as picta. 7-a turnat în pahar şi l-a pus lângă

el. Nici unul din noi n-o privea. Am5as era concentrat la ceea ce făcea, iar eu tre$uia sărămân nemişcată.

Am5as a $ăut-o la fel cum $ea mereu $erea, a turnat-o pe gât dintr-o înghi(itură. Apoi s-a strâm$at şi a spus că avea un gust ciudat... dar că, măcar, era rece.

%i, chiar şi atunci, când a spus asta, n-am avut nici o suspiciune. "oar am râs.Când l-a văut că $ea, Caroline a plecat.Patrueci de minute mai târiu, Am5as s-a plâns că în(epenise şi că avea dureri. A spus

că, pro$a$il, avea un început de reumatism articular. Am5as era mereu intolerant la orice $oală şi nu-i plăcea să fie îngri3it. "upă ce a spus asta, a mai adăugat, încetişor&;?ătrâne(ea, presupun. Ai luat un $ătrân $olnav6. Am intrat în 3ocul lui. "ar am o$servat căse mişca greu şi că se strâm$a de durere. Nici nu m-am gândit că nu era reumatism. +n scurttimp, a tras $anca şi s-a aşeat pe ea, ridicându-se din când în când să mai modifice câteceva la ta$lou. ăcea asta uneori când picta, doar se uita la mine şi apoi la până. 4neoridura şi o 3umătate de oră. Aşa că nu mi s-a părut ceva foarte ciudat.

Am auit clopo(elul pentru prân şi a spus că nu va urca să mănânce. )a rămâne acolounde era şi nu voia nimic. Nu era nici asta un lucru neo$işnuit, şi-n plus nu tre$uia s-oînfrunte pe Caroline la masă.

)or$ea un pic ciudat... îşi mormăia cuvintele. "ar uneori se comporta aşa, atunci cândnu era mul(umit de progresele pe care le făcea cu ta$loul.

0eredith ?laBe a co$orât să mă ia. A vor$it un pic cu Am5as, dar Am5as doar amormăit ceva.

Am urcat şi l-am lăsat acolo. #-am lăsat acolo... să moară singur. N-am văut prea mul(i $olnavi. Am creut că Am5as avea doar o pasă proastă. "acă ştiam... dacă-mi dădeam

seama, poate că un doctor l-ar fi salvat...!f, "oamne, de ce nu mi-am dat seama/ Nu mai are rost să mă gândesc. Am fost o proastă... o proastă oar$ă.

Nu mai sunt multe de is.Caroline şi guvernanta au co$orât acolo după prân. 0eredith le-a urmat. 7mediat a

venit înapoi sus. Ne-a spus că Am5as murise.Atunci am ştiut Am ştiut Caroline o făcuse. Nu mă gândeam încă la otravă. Credeam

că a co$orât atunci şi l-a în3unghiat sau l-a împuşcat.Am vrut să mă reped asupra ei... s-o omor.Cum putuse să facă asta/ Cum putuse? Era atât de viu, atât de plin de vigoare şi de

via(ă 1ă stingi toate astea... să-l transformi în ceva rece şi nemişcat. "oar ca să nu-l am eu

!ri$ila femeie...!ri$ilă, invidioasă, crudă, ră$unătoare femeie...! urăsc, încă o urăsc...

Nici măcar n-au spânurat-o.



Ar fi tre$uit s-o spânure...%i asta încă ar fi fost o soartă $lândă pentru ea.! urăsc... ! urăsc... ! urăsc...1fârşitul istorisirii lui #ad5 "ittisham.



ISTORISIREA CECILIEI 7ILLIA&S

"ragă domnule Poirot,)ă trimit o relatare a acelor evenimente din septem$rie, DI..., aşa cum au fost

văute de mine.Am fost a$solut sinceră şi nu v-am ascuns nimic. îi pute(i arăta ce am scris şi

Cariei Crale. Poate că va suferi, dar eu mereu am creut în adevăr. Chiar dacă doare.'re$uie să avem cura3ul să privim realitatea în fa(ă. ără acest cura3, via(a n-are sens.

!amenii care ne fac râu sunt cei care ne (in departe de realitate.Crede(i-mă, a dumneavoastră sinceră,Cecilia Filliams

0ă numesc Cecilia Filliams. Am fost anga3ată de doamna Crale ca guvernanta pentrusora ei vitregă, în DI... Aveam, pe atunci, patrueci şi opt de ani.

0i-am început activitatea la Alder$ur5, o moşie foarte frumoasă din sudul "evonului,care apar(inea de multe genera(ii familiei domnului Crale. %tiam că acesta era un pictorrenumit, dar nu l-am cunoscut până când n-am început să lucre acolo.

în casă locuiau domnul şi doamna Crale, Angela Farren 9pe atunci o fată detreispreece ani: şi trei servitori, to(i slu3ind familia de mul(i ani.

Eleva mea era foarte interesantă şi promi(ătoare. Avea a$ilita(i remarca$ile şi era o

plăcere să-i predau. Era oarecum săl$atică şi indisciplinată, dar aceste trăsături se regăsescmai degra$ă la persoanele deose$ite, iar eu mereu am preferat ca elevele mele sa ai$ăcaracter. 4n e*ces de vitalitate poate fi strunit şi ghidat în mod folositor pentru a o$(inereultate de succes.

4na peste alta, o găseam pe Angela reticenta fa(ă de disciplină. Era oarecum mairăsfă(ată în special de doamna Crale, care era prea indulgentă cu ea. 7nfluen(a domnuluiCrale era, credeam eu, nefastă. îi dădea totul într-o i, iar în următoarea se purta a$soluttiranic cu ea. Era un $ăr$at cu toane posi$il pentru că avea un temperament artistic.

N-am în(eles niciodată de ce e*isten(a unor calită(i artistice ar tre$ui să-l lipsească pe unom de stăpânirea de sine. Nu admiram, personal, ta$lourile domnului Crale. "esenele mi se

păreau greşite şi e*agerate, dar normal că nu-mi e*primam opinia asupra acestui su$iect.Am devoltat foarte repede un ataşament puternic fa(ă de doamna Crale. îi admiram

caracterul şi for(a în fa(a dificultă(ilor vie(ii. "omnul Crale nu era un so( fidel şi cred căacest lucru îi provoca foarte multă durere doamnei Crale. ! femeie mai hotărâtă l-ar fi

părăsit, dar doamna Crale nici nu se gândea la aşa ceva. 7-a îndurat escapadele şi l-a iertat pentru ele... dar aş spune că nu le-a primit foarte uşor. A îndurat... şi cu cât spirit

1-a spus la proces că treceau prin certuri ca şoarecele şi pisica. N-aş merge chiar atât dedeparte... doamna Crale era prea demnă pentru aşa ceva, dar aveau multe certuri. %iconsider că era normal, date fiind circumstan(ele.

usesem anga3ată de doamna Crale de peste doi ani, când a apărut domnişoara Elsa@reer. A sosit la Alder$ur5 în vara lui DI... "oamna Crale n-o cunoscuse înainte.

Era prietena domnului Crale şi se spunea că venise acolo ca să fie pictată de acesta.1-a văut de îndată că domnul Crale era îndrăgostit de fata asta şi că ea nu făcea nimicca să-l descura3ee. 1e purta, în opinia mea, revoltător, era teri$il de insolentă cu doamnaCrale şi flirta deschis cu so(ul ei.

Normal că doamna Crale nu mi-a spus nimic, dar mi-am dat seama că era a$ătută şinefericita şi am făcut tot ceea ce am putut ca să-i distrag aten(ia şi să-i mai preiau din

povară. "omnişoara @reer poa în fiecare i pentru domnul Crale, dar am o$servat căta$loul nu înainta foarte repede. ără îndoială că aveau şi alte lucruri de discutat

Eleva mea, sunt mul(umită s-o spun, o$serva foarte pu(in din ceea ce se petrecea în 3urulei. Angela era, într-un fel, mică pentru vârsta ei. "eşi intelectul îi era foarte devoltat, nuera foarte precoce. Nu părea să dorească să citească anumite căr(i indeira$ile şi nu dădea

semne de curioitate mor$ida, aşa cum se întâmpla adesea în caul fetelor de vârsta ei.Prin urmare, n-a văut nimic în neregulă la prietenia dintre domnul Crale şi domnişoara@reer. 'otuşi, n-o plăcea pe aceasta şi o considera proastă. Aici, cam avea dreptate."omnişoara @reer cred că avusese parte de o educa(ie $ună, dar nu deschisese niciodată o



carte şi nu era familiariată cu curentele literare din acea vreme. 0ai mult, nu putea să poarte o discu(ie pe un su$iect intelectual.

Era complet acaparată de înfă(işarea ei fiică, de hainele sale şi de $ăr$a(i.Angela, cred, nici nu-şi dădea seama de faptul că sora ei era nefericită. Nu era o

persoană foarte receptivă la acea vreme. Petrecea mult timp cu alte activită(i, ca, $unăoară,că(ăratul în copaci sau mersul pe $icicletă. Era şi o cititoare pasionată şi avea gusturie*celente.

"oamna Crale era mereu atentă să-şi ascundă nefericirea fa(ă de Angela şi încerca să

pară luminoasă şi veselă atunci când prin prea3mă se afla şi fata."omnişoara @reer se întorsese la #ondra... lucru de care am fost cu to(ii foartemul(umi(i 1ervitorii o displăceau la fel de mult ca şi mine. Era genul de persoană care-(iface ile negre şi apoi uită să mul(umească.

"omnul Crale a plecat şi el la scurt timp după aceea, şi desigur c-am ştiut că plecasedupă fată. îmi părea foarte rău pentru doamna Crale. Aceste lucruri o afectau mult. Eramfoarte supărată pe domnul Crale. Atunci când un $ăr$at are o so(ie încântătoare şi şarmantă,n-are de ce s-o tratee rău.

'otuşi, eu şi dumneaei am sperat ca aventura să se termine. Nu c-am fi discutat despreacest lucru una cu alta - n-am făcut-o -, dar ştia foarte $ine ce gândeam în legătură cu asta.

"in nefericire, după câteva săptămâni, perechea a reapărut. Părea că reîncepeau

şedin(ele de poat."omnul Crale picta frenetic acum. Părea mai pu(in preocupat de fată decât de portretul

ei. Cu toate acestea, mi-am dat seama că nu mai era o aventură o$işnuită, prin care să mai fitrecut înainte. ata pusese ghearele pe el şi $ăr$atul se topea precum ceara în mâinile ei.

'otul a atins apogeul cu o i înainte de moartea lui& pe DG septem$rie. Comportamentuldomnişoarei @reer fusese incredi$il de insolent în ultimele ile. 1e sim(ea sigură pe ea şivoia să-şi dea importan(ă. "oamna Crale se purta foarte gra(ios. Era politicoasă, rece, darnu arăta în nici un alt fel ceea ce credea despre ea.

în această i, pe DG septem$rie, cum stăteam în camera de i după prân, domnişoara@reer a făcut o remarcă uimitoare despre cum avea să reamena3ee camera după ce avea săse mute la Alder$ur5.

Normal că doamna Crale n-a putut lăsa asta să treacă atât de uşor. A provocat-o, iardomnişoara @reer a făcut impruden(a de a spune, de fa(ă cu to(i, că urma să se mărite cudomnul Crale. "e fapt, vor$ea despre maria3ul cu un $ăr$at însurat... şi-i spunea asta so(ieilui

Eram foarte supărată pe domnul Crale. Cum îndrănea s-o lase pe fata asta să-i insulteso(ia în propria cameră de i/ "acă voia să fugă cu fata, ar fi tre$uit să facă asta, nu s-oaducă în casa so(iei sale şi s-o sus(ină în insolen(a ei.

în ciuda a ceea ce pro$a$il sim(ea, doamna Crale nu şi-a pierdut demnitatea. 1o(ul ei aintrat chiar atunci şi ea i-a cerut confirmarea.

El a fost, normal, enervat pe domnişoara @reer pentru faptul c-a for(at inutil situa(ia. în

afară de altceva, l-a făcut pe el

să a3ungă într-un impas, şi $ăr$a(ilor nu le plac astfel delucruri, le rănesc orgoliul.A stat acolo, ditamai $ăr$atul, pârând la fel de prost ca un $ăiat de şcoală. 1o(ia lui s-a

purtat demn în acea situa(ie. El a murmurat prosteşte că era adevărat, dar că nu voia ca easă afle în acest fel.

N-am văut niciodată ceva asemănător cu privirea pe care i-a aruncat-o lui. A ieşit dincameră cu capul sus. Era o femeie frumoasă - mai frumoasă decât fata aia - şi mergea ca oregină.

Am sperat, din tot sufletul, ca Am5as Crale să fie pedepsit pentru cruimea lui şi pentrulipsa lui de demnitate.

Pentru prima dată, am încercat să vor$esc cu doamna Crale, dar ea m-a oprit.

- 're$uie să încercăm să ne purtăm ca de o$icei, a spus. E cel mai $ine. )om merge la0eredith ?laBe la ceai.- Cred că sunte(i minunată, doamnă Crale, i-am mărturisit.- 'u nu ştii...



Apoi, înainte să iasă din cameră, a venit şi m-a sărutat pe o$ra, spunându-mi&- Eşti un mare spri3in pentru mine.A plecat în camera ei şi cred că a plâns. Am văut-o atunci când au plecat to(i purta o

pălărie cu $oruri mari, care-i ascundea chipul - o pălărie pe care rareori o purta."omnul Crale era neliniştit, dar încerca să reolve situa(ia. "omnul Philip ?laBe încerca

să se comporte normal. "omnişoara @reer părea o pisicu(ă care primise un castron cu lapte.Aproape că torcea.

Au pornit cu to(ii. 1-au întors pe la şase. N-am mai văut-o pe doamna Crale singură în

acea seară. A fost foarte tăcută la cină şi s-a culcat devreme. Nu cred că ştia cineva câtsuferea.în acea seară au avut loc multe certuri între domnul Crale şi Angela. Au adus în discu(ie

vechea pro$lemă cu şcoala. El era ar(ăgos şi enervat, iar ea încerca să-l calmee. întreagachestiune se lămurise şi-şi cumpărase de3a haine, aşa că nu mai avea sens să se certe.'otuşi, la un moment dat, Angela s-a înfuriat. Nu mă îndoiesc că sim(ise tensiunea din aerşi că o afectase, ca pe to(i. 0ă tem că eram şi eu prea preocupată, ca să încerc s-o console.1-a terminat totul atunci când a aruncat cu un prespapier spre domnul Crale şi a fugit dincameră.

Am alergat după ea şi i-am spus că mi-era ruşine că se purta ca un copil, dar era încontinuare lipsită de control şi am lăsat-o în pace.

Am eitat dacă sa merg sau nu în camera doamnei Crale, şi m-am hotărât că e mai $inesă n-o deran3e. 'are aş fi vrut să fi insistat să stea de vor$ă cu mine. "acă făcea asta, poatecă lucrurile ar fi stat altfel. N-avea pe nimeni pe post de confident. "eşi i-am admiratstăpânirea de sine, recunosc că, din când în când, e*agera. ! e*primare a sentimentelorface $ine uneori.

%i l-am văut pe domnul Crale, atunci când mă duceam în cameră. 0i-a urat noapte $ună, dar nu i-am răspuns.

în diminea(a următoare, era o vreme minunată.Am intrat în camera Angelei înainte de micul de3un, dar ea de3a se treise. Am luat o

fustă pe care o lăsase pe 3os, ca s-o cârpesc după masa de diminea(ă.Ea însă făcuse rost de marmeladă şi de pâine din $ucătărie şi ieşise afară. "upă ce am

mâncat şi eu, am plecat după ea. 1pun asta, ca să e*plic de ce nu eram cu doamna Crale îndiminea(a aia, aşa cum poate c-ar fi tre$uit. #a vremea aceea, am sim(it că datoria mea erafa(ă de Angela. 1e purta foarte negli3ent cu hainele şi nu voiam s-o las să mă sfidee.

îi lipsea costumul de $aie, aşa c-am mers la pla3ă. Nu era nici urmă de ea acolo, aşa căm-am gândit că plecase la 0eredith ?laBe. Era prietenă cu el. Am mers dincolo de golf şiam căutat-o. N-am găsit-o şi m-am întors. "oamna Crale şi fra(ii ?laBe erau pe terasă.

Era cald, iar casa şi terasa se găseau la adăpost de $ătaia vântului. "oamna Crale a propus să aducă $ere rece.

Era acolo o mică seră construită în epoca victoriană. "oamnei Crale nu-i plăcea şi nuera folosita pentru plante, dar fusese transformata în $ar, cu sticle cu diverse $ăuturi şi cu

un mic frigider, umplut cu ghea(ă în fiecare diminea(ă..."oamna Crale a mers să ia $erile şi am înso(it-o. Angela era la frigider şi scotea o sticlăde $ere.

"oamna Crale a intrat în fa(a mea şi a spus&- )reau o sticlă pentru Am5as.0i-e greu să spun dac-ar fi tre$uit să $ănuiesc ceva. )ocea ei, sunt convinsă, era

normală. "ar tre$uie să recunosc că aten(ia mi-era concentrată asupra Angelei, care, dupăcât de îm$u3orata era, îmi dădea impresia că se sim(ea vinovată.

Am fost dură cu ea şi, spre surprinderea mea, a tăcut mâlc. Am între$at-o undedispăruse şi ea a răspuns că fusese să facă $aie, deşi eu n-o văusem pe pla3ă. Apoi amîntre$at-o despre puloverul ei şi ea a spus că pro$a$il îl uitase acolo.

0en(ione asta pentru a e*plica de ce am lăsat-o pe doamna Crale să ducă singura $erile 3os.=estul dimine(ii a fost destul de neinteresant. Angela şi-a luat acele şi şi-a reparat fusta.

"omnul Crale n-a venit la prân. Am fost $ucuroasă că a avut această decen(ă.



"upă prân, doamna Crale a co$orât în grădină. Eu voiam să iau puloverul Angelei de pe pla3ă. Am plecat împreună. Ea a intrat în ?atter5... Eu co$oram mai departe, atunci cândm-a strigat. Cum v-am spus şi când ne-am văut, mi-a cerut să mă duc la telefon. Pe drum,l-am întâlnit pe domnul 0eredith ?laBe, aşa că eu m-am întors la doamna Crale.

Asta este povestea pe care am spus-o şi la proces.Ceea ce voi scrie acum n-am mai spus nimănui. N-am fost între$ată nimic la care să nu

răspund sincer. "ar eram vinovată pentru faptul că am ascuns anumite lucruri... nu regretasta. Aş face la fel. 1unt conştientă că mă e*pun spunând asta, dar nu cred că o va lua

cineva în serios, după atâta vreme... mai ales pentru că doamna Crale a fost, oricum,condamnată.7ată ce s-a întâmplat.#-am întâlnit pe domnul 0eredith ?laBe şi apoi am alergat înapoi 3os, cât de repede am

putut. Purtam sandale şi mereu am alergat repede. Am a3uns la uşa grădinii şi iată ceea ceam văut.

"oamna Crale ştergea sticla de $ere cu $atista. "upă aceea, a luat mâna so(ului ei mortşi a apăsat-o pe sticla. 'ot timpul stătea cu urechea ciulită la gomote. rica de pe fa(a eimi-a spus adevărul.

Am ştiut atunci că ea îşi otrăvise so(ul. %i eu, una, n-o învinovă(esc. A împins-o până înacel punct în care n-a mai reistat.

N-am vor$it niciodată cu ea despre asta.ata lui Caroline Crale nu tre$uie să crească în minciună. !ricât de mult doare adevărul,

este singurul lucru care conteaă.1pune(i-i că mama ei nu tre$uie 3udecata. A fost împinsă dincolo de limite. iica tre$uie

să în(eleagă şi să ierte.1fârşitul istorisirii Ceciliei Filliams.



ISTORISIREA ANELEI 7ARREN

"ragă domnule Poirot,îmi (in promisiunea şi vă scriu tot ceea ce-mi amintesc de atunci. "ar nu mi-am dat

seama până acum cât de pu(in îmi amintesc& de fapt.Am doar o amintire vagă a acelor ile de vară... şi a unor incidente iolate, dar nu pot

spune e*act nici în ce vară s-a întâmplat 0oartea lui Am5as a căut ca un trăsnet. N-amfost avertiată de asta şi am pierdut urma a cam tot ceea ce a condus la ea.

Am încercat să mă gândesc dacă era de aşteptat sau nu. 1unt toate fetele decincispreece ani la fel de o$tue cum eram eu/ Poate că da. Eu 3udec repede stărileoamenilor, dar nu-mi $at capul cu motivele care au condus la apari(ia acelor stări.

în afară de asta, în acea vreme începusem să descopăr $e(ia cuvintelor. #ucruri pe carele citeam, poeii - 1haBespeare - îmi rămâneau în cap. îmi amintesc cum mergeam prin

$ucătărie şi repetam versuri pe care le citisem. Era atât de minunat, încât le repetamîntruna

%i, în afară de asta, erau lucrurile pe care îmi place să le fac dintotdeauna. înotul şică(ăratul în copaci, şi fructele, şi hrănitul cailor.

Caroline şi Am5as mi se păreau dintotdeauna acolo. Erau figurile centrale din lumeamea, dar niciodată nu m-am gândit la pro$lemele lor.

N-am o$servat-o pe Elsa @reer în mod special. Am creut că era proastă şi nu măgândeam că era măcar frumoasă. Am acceptat-o ca pe cineva $ogat şi plictisitor, o femeie

pe care o picta Am5as."e fapt, prima impresie asupra acelor lucruri am avut-o într-o i, când am auit ceva de

pe terasă, unde mă aflam după prân... Elsa a spus că se va mărita cu Am5as %i mi s-a părut atât de ridicol #-am între$at&

- "e ce spune Elsa asta/ N-ar putea. !amenii nu pot avea două so(ii... asta înseamnă $igamie şi faci închisoare.

Am5as s-a înfuriat şi a spus&- Cum nai$a ai auit asta/7-am spus că pe fereastră.A fost mai furios ca niciodată şi a is că tre$uia să merg la şcoală şi să renun( la trasul

cu urechea.încă mai (in minte ce am sim(it atunci când mi-a spus asta. Pentru că era nedrept.

A$solut nedrept.0-am $âl$âit furioasă şi i-am is că nu ascultasem, şi că, oricum, de ce a spus Elsa o

asemenea prostie/Am5as a răspuns că glumise.'re$uia să fiu satisfăcută. Aproape c-am fost. "ar nu tocmai.7-am spus Elsei, când eram singure&- #-am între$at pe Am5as de ce ai spus că vă ve(i căsători. A is că glumeai.

Am sim(it că asta tre$uia s-o înfurie. "ar a âm$it. Nu-mi plăcea âm$etul ei. Am mers la Caroline. 1e îm$răca pentru cină. Am între$at-odacă o căsătorie între ei doi era posi$ilă.

îmi amintesc răspunsul ei e*trem de clar. Pro$a$il că a fost foarte hotărâtă.- Am5as se va căsători cu Elsa doar după ce eu mor.Asta m-a liniştit complet. 0oartea părea foarte departe de noi to(i. 'otuşi, eram foarte

supărată pe Am5as şi pe ceea ce spusese atunci şi am fost foarte violentă cu el la cina, (inminte că ne-am certat râu, iar eu am ieşit fugind din cameră şi m-am aruncat pe pat sădorm.

Nu-mi amintesc prea multe despre acea după-amiaă de la 0eredith ?laBe, dar (in mintecă a citit un pasa3 din 3edon& în care se descria moartea lui 1ocrate. Nu mai auisem de asta

până atunci. Am creut c-a fost cel mai minunat lucru pe care-l auisem vreodată. "ar nu-mi amintesc când a fost e*act. Putea fi oricând în vara aceea. Nu-mi amintesc nimic nici din diminea(a următoare, deşi chiar m-am gândit. Am un

sentiment vag c-am făcut $aie şi cred c-am fost o$ligată să cos ceva.



"ar totul e foarte confu, până la momentul în care 0eredith a urcat gâfâind de peterasă, al$ ca varul la fa(ă. îmi amintesc că a căut o ceaşcă de pe masă şi s-a spart... Elsaera autoarea. %i-mi amintesc că ea a alergat pe cărare... şi e*presia îngroitoare de pe chipulei.

îmi tot repetam& ;Am5as e mort6... dar nu părea real.îmi amintesc că a venit doctorul aussett. "omnişoara Filliams avea gri3ă de Caroline.

Eu le stăteam tuturor în cale şi (ipam. 0ă sim(eam râu. Nu mă lăsau să merg să-l văd. "arau venit şi poli(iştii, au făcut tot felul de însemnări şi au adus şi o targă acoperită cu până.

"omnişoara Filliams m-a luat în camera lui Caroline mai târiu. Caroline era pecanapea. Părea foarte palidă.0-a sărutat şi a spus că voia să plec cât de repede, că totul era ori$il, dar nu tre$uia să-

mi fac gri3i sau să mă gândesc la asta. )oi merge cu Carla acasă la #ad5 'ressillian, pentrucă, aici, casa tre$uie să rămână cât mai goală cu putin(a.

0-am agă(at de Caroline şi am spus că nu voiam să plec. )oiam să stau cu ea. A is căştia, dar că era mai $ine să plec şi că ea s-ar fi sim(it mai $ine. %i domnişoara Filliams aintervenit.

- Cel mai $un mod să-(i a3u(i sora este să faci ceea ce doreşte ea.Aşa c-am spus că voi face tot ceea ce-mi va cere Caroline. %i ea a is&- "raga mea Angela, aşa te vreau

%i m-a îm$ră(işat şi mi-a spus să nu-mi fac gri3i, să mă gândesc la asta cât mai pu(in.A tre$uit să co$or pentru a vor$i cu un inspector de poli(ie. A fost foarte de trea$ă, a

între$at când îl văusem pe Am5as şi alte chestiuni care mi se păreau inutile atunci. A fostsatisfăcut şi a is că nu-i puteam destăinui nimic nou. Aşa că i-a spus domnişoareiFilliams că n-avea nimic împotrivă să mă ducă în altă parte.

Am mers la #ad5 'ressillian şi ea a fost foarte $ună cu mine. "ar, desigur, am aflatadevărul. ! arestaseră pe Caroline. Am fost atât de îngroita, încât m-am îm$olnăvit.

Am auit apoi că sora mea îşi făcea gri3i pentru mine. #a insisten(ele ei, am plecat dinAnglia înainte de proces. "ar asta v-am spus de3a.

Cum vede(i, ceea ce am scris aici e pu(in. "e când am vor$it, am trecut peste fapte dinnou, mi-am scotocit memoria în căutare de reac(ii ale persoanelor, dar nu-mi pot amintinimic care să mă facă să cred că era cineva vinovat.

reneia Elsei, îngri3orarea lui 0eredith, triste(ea lui Philip... toate erau naturale, cred.!are putea cineva să 3oace un rol/

%tiu doar atât. Caroline n-a făcut aşa ceva.1unt foarte sigură de asta şi voi fi mereu, dar n-am altă dovadă decât faptul că am

cunoscut-o atât de $ine.1fârşitul istorisirii Angelei Farren.



CARTEA A III.A



CAPITOLUL ICONCLUZII

Carla #emarchant privi în sus. !chii ei erau o$osi(i şi o dureau. îşi înlătură părul dinochi.

- 'otul este uimitor, spuse ea şi atinse teancul de manuscrise. Pentru că unghiul estemereu altul Cu to(ii o văd pe mama în mod diferit. "ar faptele sunt la fel. 'oată lumeaspune asta.

- )-au descura3at/- "a. Pe dumneavoastră nu/- Nu, le găsesc valoroase şi pline de informa(ii.Poirot vor$ea rar şi reflecta.- 0i-aş dori să nu le fi citit mărturisi Carla.Poirot o privi atent.- Ah... prin urmare aşa sim(i(i/- 'o(i cred că ea a fost... în afară de mătuşa Angela, dar ceea ce crede ea nu conteaă.

N-are motive. E doar una dintre persoanele acelea loiale care nu trădeaă niciodată. "oarspune că n-ar fi putut face asta.

- Aşa vi se pare/- Cum altceva să mi se pară/ 0ă gândeam că, dacă n-a fost mama, atunci a fost unul

dintre aceştia cinci. Aveam şi unele teorii.- A, interesant 1pune(i-mi.- Ei, erau doar teorii. Philip ?laBe, de e*emplu. E $roBer, era cel mai $un prieten al

tatei... pro$a$il că tata avea încredere în el. %i artiştii n-au de o$icei gri3ă de $ani. Poate căPhilip era în încurcătură şi s-a folosit de tata. #-a făcut să semnee ceva. Apoi, totul a fost

pe punctul de a e*ploda şi doar moartea tatei l-a mai putut salva. Asta e ceea ce am gânditeu.

- Nu e rău. Altceva/- Ei $ine, Elsa. Philip ?laBe afirmă că era prea cu capul pe umeri pentru a putea um$la

cu otravă, dar nu cred că e adevărat. "acă mama mergea la ea şi-i spunea că nu va divor(a...atunci nimic n-o mai putea opri. Cred că Elsa avea o minte vicleană... voia să fie femeiemăritată. Cred că Elsa ar fi putut să fure chestia aia - avusese o oportunitate la fel de $unăîn acea după-amiaă - şi să încerce s-o scoată pe mama din ecua(ie. Cred c-ar fi putut faceasta. %i apoi, posi$il, printr-un accident, Am5as să fi luat otrava în locul lui Caroline.

- "in nou, nu e râu. Altceva/Carla rosti încetişor&- Ei $ine, am creut... că, poate... %eredit"!

- Ah... 0eredith ?laBe/- "a. )ede(i, mi se părea genul de om care să comită o crimă. Era mai încet decât

ceilal(i şi se râdea de el, şi poate că nu-i plăcea asta. Apoi, tata s-a căsătorit cu fata pe care

o dorea el. %i tata avea succes şi avere. %i el făcea otrăvurile alea Poate pentru că voia săucidă pe cineva într-o i. 're$uia să atragă aten(ia că i se furase otrava, ca să îndepărteesuspiciunea. "ar era cel mai pro$a$il ca el s-o fi luat. Poate că voia ca mama să moară...

pentru că-l refuase. Cred că e ciudat ceea ce spune el însuşi& că oamenii fac lucruri care nule sunt caracteristice. 1ă presupunem că se referea la el când a spus asta

Poirot spuse&- Ave(i măcar dreptate în această privin(ă... de a nu lua ceea ce a scris chiar ca pe o

istorisire adevărată. Poate că era o pistă inten(ionat falsă.- "a, ştiu, m-am gândit la asta.- Alte idei/Carla spuse rar&

- 0-am gândit, înainte să citesc, la domnişoara Filliams. îşi pierduse slu3$a atunci cândAngela plecase la şcoală. %i, dacă Am5as murea $rusc, poate că Angela nu mai pleca.Adică, dacă 0eredith nu o$serva lipsa otrăvii, moartea lui ar fi putut fi din caue naturale.Am citit despre cucută şi ştiu că nu lasă urme post-mortem. Poate s-ar fi creut că era o



insola(ie. %tiu că pierderea slu3$ei nu pare un motiv suficient pentru crimă. "ar crimele aufost comise pentru motive şi mai puerile. 4neori, pentru mici sume de $ani. %i o femeie devârstă mi3locie, poate chiar incompetenta, n-avea chiar tot viitorul în fa(ă. Cum am spus,asta era înainte să-i citesc manuscrisul. "ar domnişoara Filliams chiar nu pare aşa. Nu

pare incompetenta...- "eloc. Este încă foarte eficientă şi inteligentă.- %tiu. 1e vede. %i pare a$solut de încredere. "e aceea am fost atât de supărată. Ah...

dumneaoastră şti(i... dumneaoastră în(elege(i. Nu vă supăra(i, desigur. 'ot timpul, mi-a(i

spus ca vre(i adevărul. Presupun că acum îl avem "omnişoara Filliams are dreptate.'re$uie să-l accept. Nu e $ine să-mi $ae via(a pe o minciună... în regula... pot să suport0ama a fost vinovată 0i-a scris acea scrisoare pentru că era sla$ă şi nefericită, şi voia sămă prote3ee. %i n-o învinuiesc nici pentru asta. Cred că nu s-a putut a$(ine... era disperatădin caua lui tata. "ar nu-l învinuiesc nici pe tata. Cred că în(eleg prin ce trecea... cum sesim(ea el.

Atât de plin de via(ă... şi de dorin(ă... nu se putea a$(ine. Aşa era el construit. %i era unmare pictor. Cred că asta scuă multe.

îşi întoarse chipul spre Poirot, cu $ăr$ia ridicată într-un gest sfidător.- Prin urmare... sunte(i satisfăcută/ între$ă Poirot.- 1atisfăcută/ )ocea Cariei #emarchant se frânse.

Poirot se aplecă în fa(ă şi o mângâie patern pe umăr.- Asculta(i, spuse el. =enun(a(i la luptă în cel mai nepotrivit moment. în momentul în

care eu, Hercule Poirot, am o idee despre ceea ce s-a întâmplat.Carla îl privi fi* şi spuse&- "omnişoara Filliams o iu$ea pe mama. A văut-o... cu ochii ei... falsificând

doveile. "acă dumneavoastră crede(i ceea ce spune...Hercule Poirot o întrerupse&- %ademoiselle& pentru că domnişoara Filliams sus(ine că a văut-o pe Caroline Crale

punând amprentele lui Am5as Crale pe sticla de $ere - re(ine(i, pe sticla de $ere - asta îmispune că în mod cert, definitiv, mama dumneavoastră nu l-a omorât pe tatăldumneavoastră.

Clătină din cap de câteva ori şi ieşi din cameră, lăsând-o pe Carla să privească în urmalui.



CAPITOLUL 2POIROT PUNE CINCI 8NTRE$ĂRI

I*

- Ei $ine, domnule Poirot/'onul lui Philip ?laBe era neră$dător.Poirot spuse&

- 're$uie să vă mul(umesc pentru felul a$solut admira$il în care a(i descris tragediaCrale.Philip ?laBe părea foarte mul(umit de sine.- oarte drăgu( din partea dumneavoastră, spuse el. E chiar surprinător cât de multe

mi-am amintit în timp ce scriam.- A fost o istorisire foarte limpede, dar e*istă anumite omisiuni, nu/- !misiuni/ Philip ?laBe se încruntă.Hercule Poirot spuse&- 1ă icem că n-a fost în întregime sinceră. 'onul lui deveni mai grav. Am fost

informat, domnule ?laBe, că, în cel pu(in o noapte de vară, doamna Crale a fost văutăieşind din dormitorul dumneavoastră, la o oră compromi(ătoare.

4rmă o tăcere între cei doi. în cele din urmă, ?laBe între$ă&- Cine v-a spus asta/- Nu conteaă cine, clătină Poirot din cap. Că ştiu& asta e important."in nou tăcere, apoi Philip ?laBe se decise.- "in întâmplare, a(i a3uns la o pro$lemă pur personala. Admit că nu e în concordan(ă

cu ceea ce am scris. Cu toate acestea, se potriveşte mai $ine decât a(i putea să crede(i.Acum, mă văd o$ligat să vă spun adevărul. Chiar am între(inut un sentiment de animoitatefa(ă de Caroline Crale. în acel moment, poate că eram atras de ea. Nu-mi plăcea puterea pecare o avea asupra mea şi am încercat să resping atrac(ia, insistând asupra defectelor ei. Numi-a plăcut niciodată, dacă mă în(elege(i. "ar mi-ar fi fost uşor să fac dragoste cu eaoricând. Eram îndrăgostit de ea, $ăiat fiind, şi ea nici nu mă $ăga în seamă... Nu i-am iertatuşor asta. 0i s-a oferit ocaia, atunci când Am5as şi-a pierdut complet capul după fata aia.0-am treit spunându-i lui Caroline că o iu$esc, deşi nu era aşa. Ea a is foarte calmă&;"a, am ştiut mereu6. Câtă insolen(ă "esigur, ştiam că nu mă iu$ea, dar am văut că eradeiluionată de Am5as şi asta e o stare în care o femeie e uşor de câştigat. A fost de acordsă petrecem noaptea împreună. ?laBe se opri. Acum îi era dificil să mai vor$ească. %i avenit în camera mea. Apoi, în timp ce-o îm$ră(işam, mi-a spus că nu era $ine. Era femeiaunui singur $ăr$at. Era a lui Am5as, la $ine şi la rău. A fost de acord cu faptul că se purtaseurât cu mine, dar a spus că nu putea face altfel şi mi-a cerut iertare. %i a plecat. A plecat!

Chiar vă miră, domnule Poirot, că am urât-o însutit/ Chiar vă mira(i că eu niciodată n-amiertat-o/ Pentru insulta adusă... ca şi pentru faptul că mi-a omorât prietenul pe care-l

iu$eam mai mult decât orice pe lume. 'remurând violent, Philip ?laBe e*clamă& ,u reau să orbesc despre asta& aui(i/ A(i primit un răspuns. Acum pleca(i. %i nu mai vor$i(ivreodată despre asta

II*

- Aş vrea să ştiu, domnule ?laBe, ordinea în care au ieşit oaspe(ii din la$orator în aceai.

0eredith ?laBe protesta.- "ar, dragul meu domn Poirot "upă şaispreece ani Cum mi-aş putea aminti )-am

spus că ultima a ieşit Caroline.- 1unte(i sigur de asta/- "a... cel pu(in, aşa cred...- 1ă mergem acolo acum, tre$uie să fim sigur.



încă protestând, 0eredith ?laBe îl duse acolo. "eschise uşa şi ridică şi 3aluelele. Poirotîi spuse autoritar&

- Acum, dragul meu prieten& le-a(i arătat musafirilor po(iunile. închide(i ochii şi gândi(i-vă...

0eredith ?laBe se conformă, ascultător. Poirot scoase o $atistă şi o plim$ă prin fa(a lui.?laBe clătină din cap, murmurând&

- "a... da, e*traordinar cum î(i aminteşti unele lucruri Caroline avea o rochie $e3-pal.Phil părea plictisit... mereu a creut că aveam un ho$$5 idiot.

- Acum reflecta(i, mai ave(i un pic şi ieşi(i din cameră, îl îndemnă Poirot. 0erge(i la $i$liotecă, unde ve(i citi acel pasa3 despre moartea lui 1ocrate. Cine iese din cameră primul/

- Elsa şi cu mine... da. Ea a trecut prima de uşă. Eram în urma ei. )or$eam. Am statacolo şi i-am aşteptat pe to(i, ca să închid. Philip... da, Philip a ieşit apoi, şi Angela. Autrecut prin hol. Am5as era după ei. Am stat acolo şi am aşteptat-o pe Caroline, desigur.

- Prin urmare, sunte(i sigur că ultima a fost Caroline. A(i văut ce făcea/- Nu, eram cu spatele la cameră. "iscutam cu Elsa - o plictiseam, cred vor$indu-i

despre anumite plante. %i apoi a ieşit Caroline - se gră$ea un pic - şi am închis uşa.1e opri şi-l privi pe Poirot, care-şi punea $atista la loc în $uunar. 0eredith ?laBe

strâm$ă degustat din nări şi se gândi& ;Phii, individul chiar se foloseşte de miros0.

Cu voce tare, ise&- 1unt sigur de asta. Asta a fost ordinea& Elsa, eu, Philip, Angela şi Caroline. )ă a3ută în

vreun fel/Poirot spuse&- 1e potriveşte. Asculta(i, vreau să aran3e o întâlnire aici. Nu va fi dificil, ic eu.

III*

- Ei $ine/Elsa "ittisham părea neră$dătoare. Ca un copil.

- )reau să vă pun o între$are, madame! - "a/- "upă ce s-a terminat - procesul, adică - v-a rugat 0eredith ?laBe să vă căsători(i cu

el/Elsa îl privi fi*. Părea dispre(uitoare... aproape plictisită.- "a. "e ce/- A(i fost surprinsă/- "ac-am fost/ Nu mai (in minte.- Ce i-a(i spus/ Elsa râse.- Ce crede(i că i-am spus/ "upă Am5as... 0eredith/ Ar fi fost ridicol A fost stupid din

partea lui. întotdeauna a fost cam prost.âm$i $rusc.- )oia, şti(i, să mă prote3ee... să ai$ă gri3ă de mine... cum s-a e*primat el. 1e gândea, ca

to(i ceilal(i, că treceam printr-un chin. %i reporterii %i mul(imea aceea %i tot noroiul care afost aruncat în mine 1e gândi o clipă, apoi spuse& ?ietul 0eredith Ce prostănac

%i râse din nou.

I!*

încă o dată, Hercule Poirot se găsea fa(ă în fa(ă cu privirea pătrunătoare a domnişoareiFilliams, şi încă o dată se sim(ea ca un $ăie(el lipsit de apărare.

Era o între$are pe care voia s-o pună, e*plică el."omnişoara Filliams nu părea prea neră$dătoare să audă.Poirot spuse, alegându-şi cu gri3ă cuvintele&



- Angela Farren a fost rănita, copila fiind. în noti(ele mele, am găsit două referiri laasta. în una dintre ele, scrie că doamna Crale a aruncat cu un prespapier în ea. în alta, că aatacat copilul cu o $ară din fier. Care e versiunea corectă/

"omnişoara Filliams răspunse tăios&- Nu ştiu de vreo $ară. Prespapierul e varianta corectă.- Cine v-a spus/- Chiar Angela. 0i-a dat informa(ia destul de repede.- Ce a spus, mai e*act/

- %i-a atins o$raul şi a is& ;Caroline a făcut asta când eram mică. A aruncat cu un prespapier în mine. Niciodată să nu vor$i(i despre asta, pentru că o mâhneşte foarte tare6.- %i doamna Crale a pomenit vreodată ceva despre asta/- Numai tangen(ial. A presupus că ştiam povestea, îmi amintesc că mi-a spus odată&

;%tiu, crede(i că o răsfă( pe Angela, dar mereu simt că nu mă pot revanşa pentru ceea ce amfăcut6. %i, cu altă ocaie, a spus& ;1ă ştii că ai rănit pe via(ă o altă fiin(a este cea mai grea

povară pentru oricine6.- )ă mul(umesc, domnişoară Filliams. Asta voiam sa ştiu.Cecilia Filliams rosti, pe un ton tăios&- Nu vă în(eleg, domnule Poirot 7-a(i arătat Cariei manuscrisul meu/Poirot apro$ă.

- %i totuşi încerca(i să... 1e opri.Poirot spuse&- @ândi(i-vă o clipă. "acă a(i trece pe lângă o pescărie şi a(i vedea doispreece peşti pe

tara$ă, a(i crede că to(i sunt peşti adevăra(i, nu/ "ar unul poate fi împăiat."omnişoara Filliams răspunse repede&- Pu(in pro$a$il, şi oricum...- "a, pu(in pro$a$il, dar nu imposi$il... pentru că un prieten de-al meu a luat odată un

peşte împăiat, ca să-l compare cu unul real %i, dac-a(i vedea flori e*otice într-o cameră înluna decem$rie, a(i spune că sunt false... dar pot fi aduse cu avionul de la ?agdad.

- Ce sunt toate prostiile astea/ între$ă domnişoara Filliams.- =ostul lor e de a vă arăta că oricine vede, de fapt, cu ochii min(ii...

!*

Poirot încetini un pic în timp ce se apropia de marele $loc de apartamente de lângă=egent ParB.

"acă se gândea mai $ine, nu mai dorea s-o între$e nimic pe Angela Farren. 1inguraîntre$are pe care o mai avea putea să aştepte...

Nu, nu era decât pasiunea lui insa(ia$ilă pentru simetrie cea care-l aducea aici. Cincioameni... îi tre$uiau cinci între$ări Aşa era frumos.

%i, ei $ine... se putea gândi la ceva.Angela Farren îl salută cu $ucurie. îl între$ă&- A(i aflat ceva/ A(i a3uns undeva/Poirot încuviin(ă încet din cap.- în sfârşit, am făcut progrese.- Philip ?laBe/ Nu era nici între$are, nici afirma(ie.- %ademoiselle& nu vreau să spun nimic acum. N-a sosit încă momentul. Ce vă voi ruga

este să veni(i la conacul Handcross. Ceilal(i sunt de acord.- Ce propune(i/ replică ea, încruntată. 1ă reconstituim scena de acum şaispreece ani/- 1ă vedem dintr-o perspectivă mai clară. )eni(i/Angela Farren rosti rar&

- !, da... vin. )a fi interesant să-i revăd pe to(i. Acum îi voi vedea dintr-o perspectivămai clară, după cum v-a(i e*primat.- %i ve(i aduce şi scrisoarea aceea/Angela Farren se încruntă.



- Aceea este a mea. )-am arătat-o dintr-un motiv întemeiat, dar n-am inten(ia să permitsă fie citită de nişte străini nesim(itori.

- "ar îmi ve(i permite să vă conduc, în cadrul discu(iei, spre ea/- Nu voi face aşa ceva. )oi aduce scrisoarea cu mine, dar voi apela la propria mea

3udecată, care, îndrănesc să spun, e la fel de $ună ca a dumneavoastră.Poirot îşi întinse mâinile, resemnat. 1puse, ridicându-se să plece&- 0ai permite(i o mică între$are/- Ce anume/

- în momentul tragediei, citiseră(i de curând ;una şi doi bani jumate& a lui 1ommerset0augham/Angela îl privi fi*, apoi răspunse&- Cred... da, e adevărat. îl privi curioasă. Cum a(i ştiut/- )reau să vă arăt, mademoiselle& că până şi un element mic şi neimportant mă

transformă într-un magician. 1unt lucruri pe care le ştiu fără să mi se fi spus.



CAPITOLUL RECONSTITUIREA

1oarele după-amieii strălucea în la$oratorul din conacul Handcross.4şor ruşinat, trăgându-se de musta(ă, 0eredith ?laBe vor$ea cu Carla. 1e întrerupse o

dată, să spună&- "raga mea, îi semeni mamei tale... şi totuşi, nu întru totul.Carla îl între$ă&

- Cum îi semăn şi cum nu/- Ai culoarea ei şi felul ei de a se mişca, dar eşti... mai po(itiă decât a fost ea vreodată.Philip ?laBe privi pe fereastră şi $ătu neră$dător cu degetele în masă.- Ce înseamnă toate astea/ ! după-amiaă perfectă de sâm$ătă...Poirot se gră$i să calmee apele&- Ah, îmi cer scue... este, ştiu, impardona$il să vă deran3e de la partida de golf. %ais

o<ons1 & domnule ?laBe, este vor$a despre fata celui mai $un prieten al dumneavoastră.)e(i face ceva s-o a3uta(i, nu/

)aletul anun(ă&- "omnişoara Farren0eredith ieşi s-o întâmpine.- 0ă $ucur că ai găsit timp, Angela %tiu că eşti ocupată.! conduse la fereastră.Carla spuse&- ?ună, mătuşă Angela Si-am citit articolul din T"e Times în diminea(a asta. E plăcut

să ai o rudă faimoasă. l-l preentă pe tânărul înalt de lângă ea, cu fa(a pătră(oasă şi cu ochiicenuşii. El e 8ohn =atter5. Noi doi... ei $ine, sperăm să ne căsătorim.

Angela Farren murmură&- !... nu ştiam...0eredith se duse s-o salute pe următoarea sosită.- Ei $ine, domnişoară Filliams, au trecut mul(i ani1la$ă, fragilă, guvernanta intră în cameră. !chii ei

se opriră, gânditori, asupra lui Poirot.Angela Farren veni s-o salute.- 0ă simt ca o şcolări(ă iar, mărturisi, âm$ind.- 1unt foarte mândră de tine, draga mea, spuse domnişoara Filliams. 0i-ai făcut cinste.

Ea este Carla, nu/ Nu mă (ine minte, era prea mică...Philip ?laBe rosti, gră$it&- Ce e asta/ Nimeni nu mi-a spus...- Eu o numesc o e*cursie în trecut, spuse Poirot. Haide(i să ne aşeăm. )om fi gata,

când va sosi şi ultimul oaspete. Atunci vom putea trece la pro$lemele noastre. )om înviastafiile.

Philip ?laBe e*clamă&- Ce glumă mai e şi asta/ "oar nu (inem o s=ance' de spiritism/- Nu, nu, doar discutăm anumite evenimente, şi poate le vom vedea mai clar. Cât despre

stafii, nu se vor materialia, dar sunt preente, deşi nu le vedem. Cine poate spune căAm5as şi Caroline nu sunt aici şi nu asculta/

- Prostii... murmură Philip ?laBe."ar fu întrerupt în clipa în care uşa se deschise din nou şi valetul o anun(ă pe #ad5

"ittisham.Elsa "ittisham intră cu acea insolen(ă caracteristică, îi âm$i lui 0eredith, îi privi cu

răceală pe Angela şi pe Philip, apoi se aşeă pe un scaun mai departe de restul, îşi desfăcu $lănurile de la gât şi îşi roti pre( de câteva clipe ochii prin cameră, apoi se uită la Carla, iar

tânăra o privi la rândul ei pe femeia care distrusese vie(ile părin(ilor ei, dar fărăanimoitate, doar cu curioitate.Elsa spuse&

1 "ar iată - în lim$a franceă, în original 9n.tr.:2 %edin(a - în lim$a franceă, în original 9n.tr.:



- 1cua(i întârierea, domnule Poirot- Este $ine că a(i venit, madame!

Cecilia Filliams pufni uşor. Elsa era conştientă de animoitate, dar n-o interesa.- Nu te-am recunoscut, Angela. Cât timp a trecut/ %aispreece ani/Poirot profită de ocaie.- "a, şaispreece ani de la evenimentele despre care vom vor$i. întâi, să vă spun de ce

vă afla(i aici.%i, în câteva cuvinte, preentă întâlnirea lui cu Carla şi acceptarea misiunii.

Povestea repede, ignorând nemul(umirea lui Philip şi degustul lui 0eredith.- Am acceptat însărcinarea. %i am pornit în căutarea adevărului.Carla #emarchant, în 3il(ul cel mare şi $ătrânesc, aui vag cuvintele lui Poirot.Cu mâna dusă la ochi, studia chipurile celor preen(i. îl vedea pe vreunul capa$il de

crimă/ E*oticaElsa, îm$u3oratul Philip, dragul 0eredith, guvernanta sau Angela/

%i-l putea imagina pe vreunul ucigând/ "a, dar nu era crima potrivită. 77 vedea pe Philipsugrumând o femeie... da... %i pe 0eredith, amenin(ând un ho( cu un revolver şi trăgânddin greşeală... %i pe Angela trăgând cu un revolver, dar nu din greşeală... ără sentimente

personale, doar e*pedi(ia depindea de asta %i Elsa, într-un castel fantastic, poruncind&;Arunca(i-l peste iduri< 7ar pe domnişoara Filliams nu şi-o imagina ucigând pe cineva.

;A(i ucis pe cineva, domnişoară Filliams/< ;ă-(i tema la matematică, dragă Carla, şi numai pune între$ări 1ă ucii este rău.<

Carla se gândi& ;Poate că sunt $olnavă... tre$uie să mă opresc. Ascultă-l, proasto,ascultă-l pe cel care spune că ştie<

Poirot vor$ea.- Asta mi-a fost sarcina& să mă întorc în timp şi să descopăr ceea ce s-a petrecut de fapt.Philip spuse&- %tim cu to(ii ce-a fost. N-are sens să spunem altceva. 1toarce(i $ani de la fata asta cu

false dovei.Poirot nu-şi permitea să se înfurie. Continuă&- 1pune(i că ştim cu to#ii ce a fost. )or$i(i fără să gândi(i. Acceptarea unei versiuni a

faptelor nu înseamnă neapărat adevărul. în aparen(ă, dumneavoastră nu vă plăcea deCaroline Crale. Asta se acceptă. "ar oricine are un pic de fler psihologic în(elege că era(iatras pătimaş de ea. "etesta(i acest fapt şi a(i încercat să vă a$(ine(i. în acelaşi mod, domnul0eredith ?laBe îi fusese mereu devotat. în povestea lui tragică, el spune că dispre(uia ceeace-i făcea Am5as Crale, dar tre$uie doar să citeşti printre rânduri ca să vei că, de fapt,devotamentul de o via(ă îl părăsise şi că tânăra Elsa îi ocupa şi lui mintea şi inima.

0eredith pufni, iar #ad5 "ittisham âm$i.Poirot continuă&- 0en(ione toate astea doar ca e*emple, deşi ele şi-au pus o amprenta asupra faptelor.

)oi începe, aşadar, călătoria în trecut. )ă voi spune cum am procedat. Am vor$it cu

avoca(ii apărării lui Caroline, cu consilierul 3uridic al Coroanei, cu $ătrânul avocat care-acunoscut familia Crale, cu asistentul procurorului, cu ofi(erul care s-a ocupat de ca. %i ama3uns la cei cinci martori oculari. %i, din toate astea, am construit un ta$lou... al unei femei.%i am aflat următoarele& în nici un moment& +aroline +rale n-a sus#inut că era neinoată

9în afară de acea scrisoare către fiica ei:. Caroline Crale n-a arătat teamă şi a avut oatitudine de om care renun(ă să se apere. în închisoare, era liniştită şi împăcată de acolo, i-a trimis o scrisoare surorii sale, imediat după verdict, în care-şi e*prima sentimentele fa(ăde ceea ce se întâmpla. %i, în opinia tuturor, cu o e*cep(ie nota$ilă, +aroline +rale era

inoată.

Philip apro$ă din cap.- Normal că era

Poirot îl întrerupse&- "ar nu voiam verdictul altora! 're$uia să mă conving singur. 1ă e*amine şi săanalie psihologia în conformitate cu faptele. Am lecturat însemnările poli(iei cu aten(ie şiam reuşit să determin cinci oameni care fuseseră martori să scrie ceea ce s-a întâmplat.



Aceste povestiri au fost foarte valoroase, pentru că ele con(ineau anumite lucruri care nu segăseau în arhivele poli(iei, adică& a: anumite incidente şi discu(ii care nu erau relevante

pentru poli(ie $: opiniile acelor oameni despre Caroline Crale c: anumite fapte carefuseseră ascunse inten(ionat.

Eram acum în măsură să 3udec singur caul. Nu e*istă nici un du$iu asupra faptului cădoamna Caroline Crale avea motive să comită crima. îşi iu$ea so(ul, el recunoscuse că aveas-o părăsească pentru altă femeie, iar ea era destul de geloasă.

Ca să trecem de la motive la mi3loace, o sticla goală care con(inuse cucuta a fost găsită

în sertarul ei. Atunci când a fost între$ată, ea a recunoscut că o luase din acest la$orator.1ticla de cucută avea amprentele ei. #-am între$at pe domnul 0eredith ?laBe despreordinea în care cei cinci oameni au părăsit acest la$orator în acea i mi se părea pu(in

pro$a$il să poată cinea să ia otrava, cu al(i cinci oameni în încăpere. !amenii au ieşit înaceastă ordine& Elsa, 0eredith, Angela, Philip, Am5as şi Caroline. 0ai mult, domnul0eredith ?laBe era cu spatele la încăpere în timp ce o aştepta pe doamna Crale să iasă, aşaca era imposi$il să vadă ce făcea ea acolo. Ea avea, prin urmare, ocaia. 1unt, aşadar, sigurcă a luat cucuta. 0ai este şi o confirmare indirecta. "omnul 0eredith ?laBe a spus că-şiamintea cum stătea aici şi mirosea iasomia prin fereastra deschisă. "ar era în septem$rie şitufa de iasomie de afară nu mai era în floare. Asta se întâmplă de o$icei în iunie şi iulie."ar sticla de esen(e găsită în camera ei era de iasomie. Este, în consecin(ă, evident că

doamna Crale s-a hotărât să fure cucuta şi a golit sticla înainte. Am testat încă o dată ieri,atunci când l-am rugat pe domnul ?laBe să închidă ochii şi să-şi amintească ordinea în careoaspe(ii săi au părăsit camera. 4n miros de iasomie i-a stimulat imediat memoria. 1untemmai influen(a(i de miros decât credem. Aşa că a3ungem la diminea(a ilei fatale. Pânăacum, nu e*istă contradic(ii. "omnişoara @reer a sus(inut că se va căsători cu Am5as,Am5as a confirmat şi Caroline a fost foarte supărată. 0ai mul(i martori confirmă asta. îndiminea(a următoare, în $i$liotecă are loc o ceartă între so(ii Crale. Primul lucru& CarolineCrale este auită spunând& ;'u şi femeile tale6, pe un ton amar, şi apoi& ;'e voi omori într-o i6. Philip şi domnişoara @reer au auit. Apoi, domnişoara @reer a auit cum Am5as îicerea so(iei sale să fie reona$ilă. %i doamna Crale a spus& ;"ecât să i te las fetei ăleia...mai $ine te omor6. Curând, Am5as iese şi-i spune Elsei să co$oare ca să-i poee. Ea îşi iaun pulover şi-l înso(eşte. Nu e nimic până aici care să pară în neregulă din punct de vedere

psihologic. 'o(i se poartă e*act aşa cum am crede. "ar acum a3ungem la ceva ciudat.0eredith ?laBe descoperă dispari(ia şi-i telefoneaă fratelui său se întâlnesc şi a3ung la

?atter5 @arden, unde Caroline Crale discută cu so(ul ei despre plecarea Angelei la şcoală.Asta mi se pare foarte ciudat. Cei doi se ceartă, cu amenin(ări, şi apoi vor$esc normal.

Poirot se întoarse către 0eredith ?laBe.- A(i spus că Am5as ar fi is& ;Prin urmare, rămâne sta$ilit& o să am gri3ă să-şi facă

$aga3ele6. Aşa este/- Cam aşa, da.Poirot se întoarse către Philip.-

#a fel vă aminti(i/Philip ?laBe se încruntă.- Nu mi-am amintit până când n-a(i spus... dar acum, da. Ceva s-a spus despre $aga3e.- 1pus de domnul, nu de doamna Crale/- "e Am5as, da. Caroline a is doar că era prea dur cu fata. "ar ce conteaă/ Cu to(ii

ştim că Angela pleca peste pu(in timp la şcoală.Poirot îl contraise.- Nu vede(i for(a o$iec(iei mele. "e ce-ar spune Am<as +rale că o să facă $aga3ele/ E

a$surd. Erau acolo doamna Crale, domnişoara Filliams, o mena3eră. E trea$a unei femei...nu a unui $ăr$at.

Philip ?laBe replică, impacientat&

- Ce conteaă/ N-are legătură cu crima.- Nu crede(i/ Pentru mine, a fost primul lucru semnificativ. %i este imediat urmat de unaltul. "oamna Crale, o femeie disperată, care şi-a amenin(at so(ul, acum îi oferă la modulcel mai amical o $ere rece.



0eredith ?laBe spuse rar&- Nu este ciudat, dacă se gândea la crimă. Este sigur ceea ce ar face. Ar disimula.- Crede(i/ 1-a hotărât să-şi otrăvească so(ul, are de3a otrava, so(ul ei are o ladă de $ere

3os. "acă este inteligentă, va pune otrava într-una dintre acele sticle, dar într-un momentcând nu e nimeni în 3ur.

0eredith o$iecta.- Nu putea. Ar fi putut s-o $ea altcineva.- "a, Elsa @reer. "acă se hotărâse să-şi ucidă so(ul, putea ea să ai$ă scrupule în

privin(a fetei/ "ar să nu ne certăm. 1ă rămânem la fapte. Caroline Crale a spus că va aduceo $ere rece. 1e duce în casă şi ia câteva, apoi le aduce. 'oarnă în pahar şi i-l dă. Am5asCrale $ea şi spune& ;'otul are un gust ciudat ai6.

"oamna Crale se duce iar în casă. 7a prânul. 1-a spus că părea preocupată. Asta nu nea3ută& nu e un criteriu de comportament la criminali. 4nii sunt calmi, al(ii agita(i.

"upă prân, co$oară iar în grădină. îşi descoperă so(ul mort şi se comportă aşa cum erade aşteptat. Pare afectată şi o trimite pe guvernanta să dea telefon după doctor. Acuma3ungem la un lucru care nu se ştia.

! privi pe domnişoara Filliams.- Nu o$iecta(i/"omnişoara Filliams era cam palidă. 1puse&

- Nu v-am cerut să (ine(i secret.încet, dar cu efect, Poirot povesti ceea ce văuse guvernanta.Elsa "ittisham îşi schim$ă poi(ia. ! privi pe femeie şi între$ă&- Chiar ai văut-o făcând asta?

Philip ?laBe sări în picioare.- "ar atunci e clar ! dată pentru totdeaunaPoirot îl privi $lând.- Nu chiar.Angela Farren interveni, pe un ton tăios&- Nu cred! fulgeră cu privirea pe guvernantă.0eredith ?laBe îşi mângâia musta(a. "oar domnişoara Filliams era impertur$a$ilă.

1tătea dreapta.- Asta am văut, rosti.Poirot ise rar&- Avem doar cuvântul dumneavoastră...- Aşa este. !chii ei îi întâlniră pe cei ai lui. Nu sunt o$işnuită să nu fiu creută, domnule

Poirot.Poirot se înclină uşor şi spuse&- Eu nu mă îndoiesc. Ceea ce a(i văut aşa a fost... şi datorită acestui lucru mi-am dat

seama că nu era Caroline Crale cea vinovată... nu putea fi.

Pentru prima dată vor$i 8ohn =atter5&- Aş fi interesat să ştiu de ce afirma(i asta, domnule Poirot.Poirot se întoarse spre el.- Evident. )ă voi spune. Ceea ce a văut domnişoara Filliams& Caroline Crale îşi

ştergea amprentele şi întipărea amprentele so(ului ei pe sticla de $ere. Pe sticlă& remarca(i"ar cucuta era în pahar, nu în sticlă. Poli(ia n-a găsit urme de cucută în sticla. $i +aroline

+rale n-a ştiut asta!

Ea, care se presupunea că-l otrăvise, nu ştia e*act cum! 1e gândea că otrava era însticlă...

0eredith o$iectă&- "ar de ce...

Poirot îl întrerupse imediat&- "a... de ce? "e ce a încercat ea, atât de disperată, să demonstree teoria sinuciderii/=ăspunsul e simplu. Pentru că ştia cine-l otrăvise şi a vrut să facă orice... să îndure orice...decât să permită ca persoana respectivă să fie suspectată. Nu mai e mult de acum. Cine



putea fi/ îl apăra pe Philip ?laBe/ 1au pe 0eredith/ 1au pe Elsa @reer/ 1au pe CeciliaFilliams/ Nu, este o singură persoană pe care ar fi prote3at-o cu orice pre(.

1e opri.- "omnişoară Farren, dacă a(i adus scrisoarea de la sora dumneavoastră, aş vrea s-o

citesc.Angela Farren spuse&- Nu.- "ar...

Angela Farren se ridică, având vocea rece ca ghea(a.- îmi dau foarte $ine seama ce sugera(i. 1pune(i că eu l-am omorât pe Am5as şi că soramea ştia. Neg afirma(ia asta

Poirot insistă&- 1crisoarea...- A fost scrisă doar pentru mine.Poirot privi către locul unde se aflau cei mai tineri oameni din încăpere.Carla #emarchant ise&- 'e rog, mătuşă Angela, vrei să faci ceea ce spune domnul Poirot/Angela Farren replică&- 1erios, Carla Chiar n-ai pic de decen(ă/ Era mama ta... tu...

)ocea Cariei era puternică şi furioasă&- "a, era mama mea "e aceea am dreptul să-(i cer asta. )or$esc în numele ei. 2reau

scrisoarea aia, acumîncet, Angela Farren scoase scrisoarea şi i-o înmână lui Poirot. 1puse, rece&- îmi doresc să nu v-o fi arătat.întorcându-se cu spatele, începu să privească pe

fereastră.în timp ce Poirot citea scrisoarea, um$rele se adânceau în col(urile încăperii. Carla avea

sentimentul că mai era cineva în cameră, care lua formă. 1e gândi& ;E şi ea aici... mama. Eaici& în cameră<

Poirot termină de citit.- )e(i fi, cred, de acord că este o scrisoare remarca$ilă. ! epistolă frumoasă, dar,

înainte de toate, remarca$ilă. E o singură omisiune în ea& nu con(ine o afirmare anevinovă(iei.

Angela Farren spuse, fără să se întoarcă&- Nu era necesar.- "a, nu era. Caroline Crale nu credea necesar să-i spună surorii sale că era nevinovată,

pentru că ea considera că aceasta ştia de3a. Ea voia doar s-o asigure pe sora ei că era $ine şisă evite o mărturisire. ;E în regulă, draga mea. E în regulă.<

Angela Farren spuse&- Nu în(elege(i/ )oia să fiu fericită, atâta tot.-

"a, este evident. Avea un copil, dar nu la acel copil se gândea& asta avea să vină maitâriu. Nu, doar sora ei îi ocupa gândurile. %i, astfel încât să nu se simtă vreo vinovă(ie,Caroline include o fraă& ;'re$uie să-mi plătesc datoriile6.

Aceasta e*plică totul. 1e referă la povara pe care Caroline o purtase timp de atâ(ia ani,de când îşi rănise sora. Acum avea ocaia să-şi plătească datoria. %i spun că amconvingerea că, prin aceasta presupusă plată, Caroline Crale a murit în pace. "atorităcredin(ei ei că-şi plătea datoria. E un lucru ciudat de spus despre o criminală condamnată...dar avea tot ceea ce-i tre$uia ca să fie fericită. "a, mai mult decât crede(i.

)ede(i cum, prin această e*plica(ie, totul se lămureşte în privin(a reac(iilor lui Caroline."acă privim evenimentele din punctul ei de vedere. Pentru început, cu o seară înainte se

petrece ceva care-i aminteşte de copilăria ei indisciplinată. Angela avârle cu un

prespapier după Am5as Crale. Asta făcuse şi ea, cu mul(i ani în urmă. Angela (ipă că şi-ardori ca Am5as să fie mort. +n următoarea diminea(ă, Caroline intră în seră şi o găseşte peAngela în prea3ma sticlelor de $ere. Aminti(i-vă de cuvintele domnişoarei Filliams&;Angela era acolo, părea vinovată...< Ea voia să spună că părea aşa pentru că, din ceea ce



ştia, chiulise, dar pentru Caroline acest lucru avea o altă semnifica(ie. %i în alte ocaii,Angela pusese diverse lucruri în $ăutura lui Am5as.

Caroline ia sticla pe care i-o dă Angela şi se duce cu ea la ?atter5. Acolo o toarnă în pahar şi i-o dă lui Am5as, iar el o dă pe gât şi se strâm$ă, spunând& ;'otul are un gustciudat ai6.

Caroline nu $ănuia nimic atunci... dar, după prân, îşi găseşte so(ul mort... şi n-are nicio îndoială că a fost otrăvit. Ea n-o făcuse. Atunci, cine/ %i totul i se pare că se potriveşte&amenin(ările Angelei, fa(ă ei când era lângă sticlele de $ere... vinovată... vinovată. "e ce-a

făcut copila asta/ 1ă se ră$une pe Am5as/ 1au de dragul ei, al lui Caroline/ %i-a datseama că Am5as voia s-o părăsească pe sora ei/ Caroline îşi aminteşte... ah, atât de $ine...de emo(iile ei violente la vârsta Angelei. %i se gândeşte doar cum s-o prote3ee. Angelaum$lase cu sticla... amprentele ei vor fi acolo. ! şterge repede. "ac-ar crede cu to(ii căfusese sinucidere... "acă sunt doar amprentele lui Am5as găsite acolo... ea încearcă să-i

pună degetele moarte pe sticlă... disperată... atentă în 3ur...!dată ce acceptă suspiciunea ca fiind adevărată, totul pare că se potriveşte. Emo(ia ei în

legătură cu Angela, insisten(ele ca ea să plece... teama ca ea să nu fie interogată. în final,gra$a de a o scoate pe Angela din (ară. Pentru că se teme ca Angela să nu cedee şi sămărturisească.



CAPITOLUL #ADE!ĂRUL

încet, Angela Farren se răsuci. !chii ei plini de dispre( îi priviră pe to(i.- 1unte(i or$i... cu to(ii. Nu crede(i că aş fi mărturisit/ N-aş fi lăsat-o pe Caro să sufere

NiciodatăPoirot spuse&- "ar a(i um$lat la $ere.

- Eu/ #a $ere/Poirot se întoarse spre 0eredith ?laBe.- Asculta(i, monsieur. în acest pasa3 afirma(i că a(i auit sunete în camera aceasta, care e

su$ dormitorul dumneavoastră, în diminea(a crimei.?laBe apro$ă.- "ar era doar o pisică.- Cum de şti(i asta/- Nu mai ştiu, dar era doar o pisică. 1unt sigur de asta. ereastra era deschisă cât să

intre o pisică.- "ar nu era fi*ată în poi(ia aia. Putea fi deschisă şi cineva putuse intra şi ieşi.- "a, dar ştiu că era o pisică.- N-a(i ă(ut o pisică/?laBe rămase perple*.- Nu. %i totuşi, ştiu.- )ă voi spune imediat şi de ce. între timp, asculta(i. Cineva putuse intra în casă în

diminea(a aceea, să pătrundă în la$orator, să ia ceva de pe rafturi şi să plece nevăut. "ac-ar fi venit de la Alder$ur5, nu putea fi Philip, nici Elsa, nici Am5as sau Caroline. %tim cefăceau ei. 0ai rămân Angela şi domnişoara Filliams. "omnişoara Filliams... a(i văut-ocând ieşea(i. )-a spus că o căuta pe Angela. Angela plecase să facă $aie, dar nu lângă

pietre. +notase până aici... aşa a făcut şi în diminea(a când a înotat cu Philip ?laBe. Cred căa intrat aici pe fereastră şi a luat ceva de pe raft.

Angela Farren spuse&- N-am făcut asta... cel pu(in...- Ah e*clamă Poirot, triumfător. 2ă aminti#i! 0i-a(i spus că-i mai făcea(i farse lui

Am5as cu ceea ce numea(i chestii de la pisici... aşa a(i spus.0eredith ?laBe confirmă.- )aleriană "esigur- E*act. De asta a(i creut că intrase o pisică. Ave(i mirosul foarte sensi$il. A(i mirosit

valeriana fără să şti(i... dar în su$conştient v-a rămas ;pisică6. Pisicile iu$esc valeriana şi armerge oriunde după ea. Este ceva foarte neplăcut la gust şi a(i spus că Angela plănuia să

pună aşa ceva în $erea lui Am5as în acea i.Angela Farren interveni, minunându-se.

- Chiar în acea i a fost/ "a, şi-mi amintesc perfect când am luat-o. %i apoi, am scos $erea şi a venit Caroline şi aproape m-a prins Normal că (in minte... dar n-am legat astaniciodată cu acea i în special.

- Normal... nu era nici o legătură în mintea dumneaoastră. Cele două evenimente nuerau similare. 4nul era pe raftul cu farse... celălalt era o tragedie neanun(ată, care a um$ritorice altceva. "ar eu am o$servat când a(i spus ;am luat etc., etc. ca să tom în $ăutura luiAm5as6. N-a(i spus că a(i şi făcut asta.

- Nu, pentru că n-am apucat, Caroline a intrat e*act atunci când încercam să pun. %i eaa creut... că eu am fost

Angela scoase un (ipăt uşor. Privi în 3ur. 1puse încet&- Presupun că şi voi crede(i asta. 1e opri şi apoi continuă& ,u eu l-am ucis pe Am<as. Nu

ca reultat al vreunei glume proaste şi nici în vreun alt fel. "acă era aşa, nu tăceam."omnişoara Filliams rosti tăios&- Normal că nu, draga mea. îl privi apoi pe Poirot. "oar un nebun ar crede asta.Poirot spuse, cu $lânde(e&



- Nu sunt ne$un şi nu cred asta. $tiu prea bine cine l-a omorât pe Am<as +rale. 1e opri.0ereu e*istă pericolul acceptării unor fapte dovedite false. Aşa era şi la Alder$ur5. !situa(ie foarte veche. "ouă femei, un $ăr$at. Am presupus că Am5as dorea s-o părăsească

pe so(ia sa pentru cealaltă femeie. "ar sugere că n-a rut asta.

0ai fusese cu alte femei înainte. îl o$sedaseră o vreme, dar îi trecea. "ar, de aceastădată, femeia voia mai mult de la el. Nu era o femeie. Era o fată. %i era teri$il de sinceră,după spusele lui Caroline Crale... Poate că era sofisticată în vor$ire, dar era îngustă îndragoste. 6entru că avea o pasiune pentru Am5as, a presupus că era la fel şi din partea lui.

A presupus că era o pasiune pe via(ă. ără să-l între$e dacă dorea să-şi părăsească so(ia."ar de ce nu i-a spus Am5as adevărul, ve(i între$a/)oia să-şi termine ta$loul.Pentru unii oameni, pare incredi$il... dar nu pentru cineva care-i cunoaşte pe artişti. %i

de3a am acceptat această e*plica(ie. Acea conversa(ie dintre Crale şi 0eredith ?laBe esteacum mai inteligi$ilă. Crale este ruşinat& îl asigură, optimist, pe ?laBe că va ieşi totul $ine.Pentru Am5as, totul e simplu. Picteaă, cufundat în artă, deran3at un pic de două femeinevrotice şi geloase... dar nu le lasă să se amestece în capodopera lui.

"acă i-ar spuse Elsei adevărul, s-ar termina cu ta$loul. Poate că, în impulsul primelorsale sentimente, chiar o fi spus c-o va părăsi pe Caroline. ?ăr$a(ii mai spun astfel de lucruriatunci când au o pasiune. Poate că doar a lăsat să se presupună. Nu-i păsa de ceea ce credea

Elsa. ! lăsa să creadă ce voia. !rice, doar să mai tacă două ile.%i apoi... avea să-i spună adevărul... că se terminase între ei doi. Niciodată nu fusese un

om scrupulos.A încercat, cred, să nu-i creee iluii. 7-a spus ce fel de $ăr$at era. "ar ea n-a ascultat. A

sărit în întâmpinarea sor(ii. %i, pentru Crale, femeile repreentau un 3oc. "acă-l între$ai, arfi spus că Elsa era tânără... va trece peste. Aşa lucra mintea lui Am5as Crale.

1o(ia lui era singura pe care o iu$ea, de fapt. Nu se îngri3ora în privin(a ei. 're$uia doarsă mai îndure două ile. Era furios pe Elsa pentru că vor$ise cu Caroline aşa, dar credea căva fi totul $ine. Caroline îl va ierta şi Elsa... va tre$ui să treacă peste asta.

"ar cred că, în ultima seară, era chiar îngri3orat. Pentru Caroline, nu pentru Elsa. Poatecă a mers la ea în cameră şi ea a refuat să-l vadă. !ricum, a doua i a luat-o deoparte şi i-aspus adevărul. usese cu Elsa, dar se sfârşise. 7mediat după ce termina ta$loul, n-avea s-omai vadă.

%i, ca răspuns la asta, Caroline a strigat& ;'u şi femeile tale< Această fraă, vede(i, o pune pe Elsa în rând cu celelalte... care plecaseră. %i a adăugat, indignată& ;! să te omorîntr-o i6.

Era supărată, revoltată de cruimea lui fa(ă de fată. Atunci când Philip a văut-o pe hol,ea murmura& ;E prea crud6, şi se gândea la Elsa.

Cât despre Crale, el a ieşit din $i$liotecă, a găsit-o pe Elsa cu Philip şi i-a ordonat feteisă meargă să-i poee. Ce nu ştia era că ea fusese afară şi auise totul. %i ce a spus maitâriu despre conversa(ie nu era adevărat. Avem doar cuvântul ei.

7magina(i-vă ce şoc a avutîn după-amiaa precedentă, 0eredith a spus că stătea cu spatele la uşa de la la$orator,vor$ind cu Elsa. Asta înseamnă că ea stătea cu fa#a la la$orator şi a ă(ut ce făceaCaroline, peste umărul lui, şi că era singura persoană care putea să facă asta. A văut-oluând otrava. N-a spus nimic, dar şi-a amintit acest amănunt important după ce a auitconversa(ia din $i$liotecă.

Atunci când Am5as Crale a ieşit, ea a spus că va merge să-şi ia un pulover de sus şi aurcat în camera lui Caroline, ca să caute otrava. emeile ştiu unde ascund alte femeilucrurile. A găsit-o şi a fost atentă să nu lase amprente, apoi a turnat totul într-o sticlă cu

pipeta.A co$orât şi a mers în ?atter5 cu Crale. %i, curând, fără îndoială, i-a turnat nişte $ere, pe

care el a $ăut-o în stilul o$işnuit.între timp, Caroline Crale era îngândurată. A văut-o pe Elsa urcând să-şi ia un pulover.A co$orât repede în ?atter5 şi a vor$it cu so(ul ei. Ceea ce făcea era ruşinos Nu va suporta



asta E incredi$il de crud cu fata 7ar Am5as, iritat de întrerupere, a spus că o va trimite să-şi facă $aga3ele E totul stabilit... o s-o trimit să-şi facă bagajele& î#i spun eu.

%i apoi i-au auit pe fra(ii ?laBe, iar Caroline a ieşit ruşinată şi a murmurat ceva despreAngela şi despre şcoala şi tre$urile pe care le avea, şi printr-o asociere naturală cei doi aucreut că au auit că Am5as ar fi spus că o va a3uta să-şi facă $aga3ele pe Angela& nu că ova trimite pe Elsa să-şi facă $aga3ele.

7ar Elsa, cu puloverul în mână, a co$orât pe cărare şi s-a aşeat din nou pe tun, poând.ără îndoiala, mia pe faptul că doar Caroline va fi suspectată şi că sticla de cucută va fi

găsită în camera ei. Caroline 3oacă acum după cum vrea Elsa. Aduce $ere 3os şi toarnă pentru so(ul ei.Am5as o dă pe gât şi spune că totul are un gust ciudat în acea i.)ede(i ce remarcă semnificativă/ Totul are un gust ciudat/ Prin urmare, a mai fost ceva

înainte cu gust rău, pe care el încă-l mai simte în gură. %i, în alt moment, Philip îl vede căse clatină şi se întrea$ă dacă n-a $ăut cumva. "ar acea clătinare era primul semn al

efectului cucutei& care-i fusese dată înainte de a-i aduce +aroline sticla rece cu bere.

%i, astfel, Elsa @reer a poat şi, de vreme ce nu voia ca Am5as să suspectee ceva, îivor$ea normal. #-a văut şi pe 0eredith pe $ancă şi i-a făcut cu mâna. %i-a 3ucat roluladmira$il.

7ar Am5as Crale, un $ăr$at care detesta $olile şi refua să se lase învins, a pictat

neîncetat până când mem$rele i-au cedat şi s-a întins pe $ancă, nea3utorat, dar cu mintealimpede.

"in casă a sunat clopo(elul şi 0eredith a plecat s-o ia pe Elsa. Cred că în acel momentElsa şi-a părăsit locul şi a alergat să mai toarne ultimele picături de cucută în paharul cu

$ere. 1căpase de picurător pe cărarea spre casă, dro$indu-l. Apoi s-a îndreptat spre0eredith.

0eredith îşi vede prietenul privindu-l cu ochii rătăci(i, aşeat acolo, pe $ancă,nea3utorat.

Cât de mult cunoştea sau ghicea Am5as/ Nu putem spune ce ştia mintea sa conştientă,dar mâna şi ochii îi erau sinceri.

Hercule Poirot arătă spre pictura de pe perete.- Ar fi tre$uit să ştiu când am văut ta$loul. Pentru că este remarca$il. Este ta$loulunei criminale pictate de victima ei... este ta$loul unei fete care-şi priveşte amantulmurind...



CAPITOLUL %CONSECIN'E

în tăcerea care urmă, o tăcere oripilată, ultima raă de soare părăsi fereastra şi $lănurilefemeii pe care o luminase până atunci.

Elsa "ittisham se mişcă şi vor$i.- 7a-i pe to(i de aici, 0eredith #asă-mă singură cu domnul Poirot.=âmase nemişcată până când uşa se închise. Apoi spuse&

- 1unte(i foarte inteligent, nu-i aşa/Poirot nu răspunse.- Ce vre(i să fac/ 1ă mărturisesc/El clătină din cap.- Pentru că nu voi face aşa ceva %i nu voi recunoaşte nimic Ceea ce spunem noi aici,

împreună, nu conteaă, e cuvântul dumneavoastră împotriva cuvântului meu.- E*act.- )reau să ştiu ce ve(i face.- )oi face tot posi$ilul ca autorită(ile să-i acorde scue postume lui Caroline Crale.Elsa râse şi ise&- A$surd 1ă-(i fie acordate scue pentru ceva care nu s-a petrecut. %i eu/- îmi voi e*pune concluiile în fa(a unor oameni care pot face ceva. "acă decid că se

poate deschide un ca împotriva dumneavoastră, atunci vor ac(iona. )ă spun că nu suntsuficiente dovei... doar impresii. %i, mai mult, nu vor dori să ac(ionee împotriva cuiva în

poi(ia dumneavoastră, decât dacă au dovei suficiente.- Nu-mi pasă. "ac-aş fi pe drumuri... dacă m-aş lupta pentru via(a mea... da, ar fi

interesant, incitant... ar fi ceva vivace. 0i-ar plăcea.- "ar nu şi so(ului.îl privi fi*.- Crede(i că-mi pasă de ceea ce crede el/- Nu, nu cred că v-a păsat vreodată de părerea cuiva. "ac-ar fi fost aşa, a(i fi fost mai

fericită.Ea replică, pe un ton ascu(it&- "e ce vă pare rău pentru mine/- Pentru că ai multe de învă(at, copilă.- Ce anume/- 'oate emo(iile vârstei adulte& milă, compătimire, în(elegere. 1ingurele lucruri pe care

le cunoşti sunt dragostea şi ura.- Am văut-o pe Caroline luând cucuta. Am creut că voia să se sinucidă. Ar fi

simplificat lucrurile. %i apoi, în diminea(a următoare, am aflat. 7-a spus că nu-i păsa delocde mine îi pasase dar se terminase 7mediat după ce era gata ta$loul mă trimitea la

Documents

Cei Cinci Purcelusi Agatha Christie