Ţesuturile conjunctive

Clasificare, histogenezăCelulele conjunctive fixe

Fibrele conjunctiveSubstanţa fundamentală

Definiţie şi componente

• Ţesuturi caracaterizate prin aparentă dezordine celular fibrilară

• Celulele specifice sunt distanţate unele de altele şi nu formează joncţiuni

• Componente: Celule fixe şi mobile Matrice extracelulară

Fibre conjunctive Substanţă fundamentală

Markerul celulelor conjunctive - vimentina

Histogeneză • Mezoderm• Ţesutul conjunctiv al capului

şi gîtului: din ectoderm – pe calea crestelor neurale

• Ţesutul conjunctiv embrionar: mezenchim-ectomezenchim

• Mezenchimul formează:– ţesuturile conjunctive– ţesuturile musculare – unele epitelii de origine

mezodermică

Aparentă dezordine celulară şi fibrilarăCelule distanţate unele de altele

Polimorfism celularNu formează joncţiuni

Leagă între ele alte ţesuturiAsigură nutriţia şi apărareaRezistenţă la agenţi mecaniciBine vascularizate şi inervate

Caractere generale

Clasificare • Criterii

Raportul dintre celule, fibre şi substanţă fundamentală Organizarea celulelor şi componentelor extracelulare Funcţiile specifice

• Tipuri Embrionare: mezenchimal, mucos Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat) Specializate: reticular, adipos, cartilaginos, osos,

sângele, mieloid, limfoid, ţesuturile conjunctive dentare (pulpa dentară, dentina, cementul)

După consistenţa substanţei fundamentale:• Moi: ţesutul conjunctiv lax• Semidure: ţesutul cartilaginos• Dure: ţesutul osos

Celulele conjunctive

Fixe• mezenchimală• reticulară• fibroblast – fibrocit• miofibroblast• adipocit• mastocit• pericit• macrofag

Mobile• limfocit• plasmocit• granulocit neutrofil• granulocit eozinofil

• monocit

Celula mezenchimală• Origine: mezodermică• Numeroase la embrion şi făt,

rare la adult• Morfologie:

– Formă: stelată– Nucleu: central, eucromatic,

nucleoli multipli– Citoplasmă: bogată, slab

bazofilă, cu puţine organite– Prelungiri: lungi şi subţiri,

joncţiuni gap• Funcţie: citogeneză

Celula reticulară• Origine: mezenchim• Localizare: măduva hematogenă, organe

limfoide• Clasificare: non-fagocitare (susţinere), fagocitare• Morfologie:

– Formă: stelată– Nucleu: central, eucromatic, nucleoli mari,

multipli– Citoplasmă: slab bazofilă, puţine organite

(lizozomi)– Prelungiri citoplasmatice ramificate

• Funcţii: susţinere, nutriţie, fagocitară, sinteză– Sintetizează componente ale matricei

extracelulare (colagen I, III, laminina)– Sintetizează substanţe implicate în controlul

hematopoezei (fibronectină, hemonectină, factori de creştere)

• Rată de reînnoire: lentă

Fibroblastul • Cea mai frecventă• În toate ţesuturile conjunctive• Origine: celule mezenchimale şi

fibroblaste preexistente• Localizare: ţesutul conjunctiv lax,

în apropierea fibrelor de colagen• Activă sintetic• Morfologie:

– Formă: alungită sau stelată– Nucleu: ovalar, eucromatic, 1-2

nucleoli– Citoplasmă: slab bazofilă cu multe

organite, precursori ai colagenului– Prelungiri: groase, puţin ramificate– Receptori membranari: insulină,

factori de creştere fibroblastic, lipoproteine

Fibroblastul

Fibroblast: ultrastructurăREr abundentComplex GolgiMitocondriiMicrotubuli, microfilamente

Funcţiile fibroblastului• Fibrilogeneză: procolagen • Sinteză: interferon tip I,

glicoproteină cu activitate antivirală şi antitumorală

• Endocitoză: înglobează grăsimi, pigmenţi

• Modulaţie: modificarea reversibilă a morfologiei în funcţie de micromediu

• Hormonosensibilitate:– h. hipofizari stimulează– ACTH, cortizol inhibă

• Regenerare: FGF

Fibrocitul • Mai mic decît fibroblastul• Alungit, fuziform• Nucleu heterocromatic• Citoplasmă acidofilă cu

puţine organite (lizozomi-digestia organitelor inutile)

• Prelungiri rare şi scurte• Mai puţin sau deloc activ

în sinteză• Poate redeveni fibroblast

Miofibroblastul: caractere intermediare între fibroblast şi celula musculară netedă

• Origine: fibroblast, pericit, miocit neted• Morfologie:

– HE: asemănător fibroblastului– Formă alungită sau stelată– Nucleu indentat, citoplasmă

acidofilă– Prelungiri interconectate, joncţiuni

gap• Ultrastuctură: Rer, complex Golgi, corpi

denşi, filamente citoplasmatice: actină, vimentină, desmină, catena grea a miozinei

• Localizare: vilozităţi intestinale, ţesut de granulaţie, septuri alveolare, capsula renală, capsula şi trabeculii splenici, ţesutul conjunctiv din jurul tubilor seminiferi

• Funcţii: sinteză de colagen şi contracţie

Miofibroblaste, anti-actină

1 – actină tip muşchi neted

2 – desmină

3 – vimentină

1 2

3

Ţesut de granulaţie

Boala Dupuytren • descrisă în1831 de către chirurgul

francez Guillaume Dupuytren • afecţiune fibroproliferativă benignă• apare mai frecvent la bărbaţi de

peste 50 de ani • bilaterală• invalidantă• benzile fasciale normale devin

corzi • Clinic: iniţial nodulul, corzile şi

contractura digitală de flexie

Adipocitul • Celulă care

stochează lipide• Localizare

Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase

• Tipuri de adipocite Alb-galben sau

unilocular Brun sau multilocular

Adipocitul alb-galben (unilocular)• Sinonime: celula grasă, lipocit• Specializată în stocarea de lipide

neutre• Histogeneză: din celula

mezenchimală, stadii intermediare lipoblast, prolipocit

• Funcţii: stocarea şi prelucrarea lipidelor, sinteza de lipoproteinlipază, h.steroizi, TNF, factori de crestere

• Identificarea lipidelor: Oil red O, Sudan negru B, albastru de Nil, săruri de osmiu (secţiuni la gheaţă)

Adipocite şi lipoblaste fetale

Caractere morfologice• rotund, oval sau poliedric• 50-150μ diametru• o singură globulă lipidică• ocupă cea mai mare partea citoplasmei• nucleu aplatizat, situatperiferic, hipercrom• citoplasmă subţire, S100 pozitivă

Masson

S100

Adipocitul brun (multilocular)• Numeroase la embion şi făt• Adult: axilar, cervical şi perirenal• Origine: celulele mezenchimale

– Diferenţiere sub controlul norepinefrinei

• Morfologie: – Formă poliedrică– Nucleu situat central– Citoplasma conţine numeroase

incluziuni lipidice de diferite dimensiuni

– Numeroase mitocondrii bogate în citocromi, care conferă culoare brună lipidelor de rezervă

• Independent de starea de nutriţie• Funcţii: termoreglare (sintetizează

termogenina)

m

c

c

ll

l

Adipocit brun, ME

Pericitul • Origine: mezenchimală• Localizare:

– Situat în grosimea membranei bazale vasculare– Înconjură pe versantul extern capilarele şi venulele

postcapilare• Contacte cu endoteliul prin prelungiri citoplasmatice• Morfologie:

– Formă stelată– Prelungiri citoplasmatice în contact cu endoteliu

• Identificare: Histochimic: coloraţii vitale (Florey), impregnare

argentică Imunohistochimic: actină, vimentină

• Funcţii: dinamica vasculară, implicaţii în angiogeneză, celulă de rezervă, fagocitoză (înglobează particule nocive din spaţiul perivascular)

MB

Pericite, anti-actină

E P

P

C

Mastocitele• Paul Erlich, 1878

– mastzellen-proprietăţi tinctoriale, granule

– localizate în imediata vecinătate a vaselor de sânge şi nervilor

– număr mare în carcinome

Paul Ehrlich (14 martie 1854 - 20 august 1915)Premiul Nobel în 1908

Mastocitul • Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv

dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul nervos

• Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul uro-genital, piele

• Populaţie celulară heterogenă funcţional• Origine dublă: mezenchimală şi medulară

Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)

Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate mucoaselor)

Progenitor

Progenitor bazofil/eozinofil

Progenitormastocitar

Eozinofil

Bazofil

Mastocitatipic

Mastocittipic

Metode de identificare• Morfologice (HE, tricrome):

nu identifică mastocitul• Histochimice

Orto sau metacromazie la albastru de toluidină

Alcianofilie şi safraninofilie

Inconstant PAS pozitive• Fluorescenţă

Auramină, thioflavină, acridin orange

• Imunohistochimice Triptaza şi chemotriptaza

mastocitară, TNF• Microscopie electronică

Albastru alcian safranină

TriptazaTriptazaStroma tumorala Stroma tumorala

Morfologie

• dimensiuni: 5 - 25μ• formă: alungită, rar rotundă sau stelată• nucleu: central, heterocromatic, fără nucleol• citoplasma bogată

• numeroase granulaţii specifice• diametru 1-3µ• rotunde, egale, maschează nucleul• cu dublă membrană, structură heterogenă

• puţine organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, microfilamente, microtubuli

• membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE

Tipuri de granule mastocitare

Degranularea

Eliberarea de mediatori în spaţiul pericelular prin

proces de exocitoză

Fazele degranulării

1-fuziunea membranei granulare cu plasmalema2 - formarea unui por3 - eliberarea conţinutului cuconservarea membranelor

1 2

3

Tipuri de degranulare

1 – exocitoză simplă2 – exocitoză secvenţială3 – mastocitoclazie; şocul anafilactic

1 2

3

Mediatori • Glicozaminoglicani

Heparină Condroitin sulfaţi Dermatan şi keratan sulfat Acid hialuronic

• Amine biogene Histamină Serotonină Dopamină

• Factor de necroză tumorală

• VEGF

• Enzime specifice Triptază Chemotriptază Naftilcloroacetat esterază

• Factori chemotactici ECF-A, NCF-A

• Leucotriene Derivaţi de acid arahidonic

• Receptori IgE Neurotensină Catecolamine

Heterogenitate

Interacţiuni intercelulare şi funcţiile mastocitului

• Plasmocitul (IgE) – degranulare• Fibroblastul – GAG, agregare de

fibre conjunctive• Macrofagul – endocitează mediatori

eliberaţi în exces• Limfocitul – reacţii imune locale • Amine biogene şi heparină –

dinamica vasculară şi homeostazia coagulării

• Factori chemotactici: concentrare de Eo şi neutrofile

• Implicaţii patologice majore: alergii, inflamaţii nespecifice şi parazitare Contact mastocit - plasmocit

Contact mastocit (MC) – macrofag (M)

M

MC

Mastocitom

Macrofagul• Celulă cu funcţie fagocitară• Origine: monocite sanguine,

circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage

• Durată de viaţă: căteva luni• Localizare: stroma organelor

parenchimatoase• Pot forma celule gigante

multinucleate (20-100 nuclei)

Morfologie • Dimensiune: 15-30μ• Formă: rotundă, ovalară sau neregulată• Nucleu: situat central sau excentric,

heterocromatic, fără nucleol evident• Citoplasma: frecvent acidofilă

(lizozomi), cu sau fără vacuole şi corpi de incluzie (resturi hematice, detritusuri, pigmenţi, lipide, colagen)

• Citoschelet: filamente care participă la deplasările celulei

• Enzime: hidrolaze acide - digestie• Prelungiri: numeroase, scurte şi

ramificate

Macrofag cu incluziuni lipidice

Sistemul mononuclear-macrofagicTotalitatea celulelor cu funcţie

fagocitară din organism, care derivă din monocitele circulante

• Monocit sanguin• Monocit tisular• Macrofagul conjunctiv• Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”)• Celula Kupffer (ficat)• Microglia (sistemul nervos central)• Osteoclastul (ţesutul osos)

Kupffer Macrofage pulmonare

Microglie Osteoclaste

Funcţiile macrofagului• Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine

– Fagocitoză nespecifică:• Recunoaştere fagocitară prin opsonizare la nivel tisular • Opsoninele se leagă de particulele de fagocitat• Complexele formate se leagă de receptori la nivel celular• Endocitoză

– Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3• Endocitare prin pseudopode-fagozomul- fagolizozomul-degradare

(hidrolaze acide)• Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon,

lizozim, fracţiuni ale complementului• Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch)• Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic,

hemosiderinic şi lipide – melanofag, siderofag• Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv

Celulele conjunctive mobile• Origine: măduva hematogenă• Circulă în sîngele periferic

perioade determinate• Migrează în ţesutul conjunctiv

unde îşi îndeplinesc funcţiile• Componente

– Monocit– Limfocit– Plasmocit– Granulocit neutrofil– Granulocit eozinofil

Celule conjunctive mobile

Mobilitate intra- şi extraconjunctivăEndocitează şi degradează resturi

celular-fibrilareApărare mediată celular şi umoral

Monocitul • Rar observat în ţesuturi• Provine din monocitul circulant• Formă: ovalară sau neregulată• Nucleu: reniform, frecvent

ataşat plasmalemei• Citoplasmă: slab bazofilă• Conţine granulaţii inegale,

nespecifice• Formează toate componentele

sistemului mononuclear macrofagic şi celulele prezentatoare de antigen

Limfocitul• Cea mai mică celulă

mobilă• Origine: organe

limfopoetice• Formă: rotundă• Nucleu: rotund sau ovalar,

hipercrom• Raport N/C: supraunitar• Citoplasma: bazofilă,

redusă cantitativ, fără granulaţii, fără incluziuni

• Localizare: ţesutul conjunctiv al mucoaselor

Plasmocitul

• Origine: din limfocit B• Formă: ovalară• Nucleu: excentric,

hipercrom, fără nucleol• Citoplasmă: bazofilă,

excepţie zona paranucleară (Golgi)

• ME: Rer• Funcţie: sinteza de

anticorpi

Granulocitul neutrofil

• Formă: rotundă sau neregulată

• Nucleu: bi- sau multilobulat, heterocromatic

• Citoplasmă: slab acidofilă, nu se observă granulaţiile caracteristice

• Numeroase forme degenerate, cu aspecte “bizare”

• Acumulare tisulară: sub influenţa NCF-A (infecţii)

• Durată de viaţă în ţesuturi: ore - zile

Granulocitul eozinofil

• Formă: rotundă• Nucleu: bilobat,

heterocromatic• Citoplasmă: acidofilă

omogenă, în ţesutul conjunctiv granulaţiile se observă rar

• ME: granulaţii cu cristaloid• Acumulare tisulară de

eozinofile: sub influenţa ECF-A (alergii, parazitoze)

fibre

celule mobile

substanţă fundamentală

celule fixe

Fibrele conjunctive• Produsul de secreţie al celulelor conjunctive• Rol central în sinteza precursorilor: fibroblastul• Tipurile de fibre conjunctive

– Colagene– Reticulinice– Elastice– Oxitalanice

• Funcţii majore– Rezistenţă la stimuli mecanici– Realizarea de compartimente în ţesutul conjunctiv

Colagenul • Scleroproteină, 25% din proteinele organismului• Component al: fibrelor de colagen, fibrelor de reticulină,

membranelor bazale, substanţei fundamentale• Structură:

– Lanţuri polipeptidice aranjate helicoidal (triplu helix)– Unităţi repetitive: glicină, prolină, hidroxiprolină

• Tipuri (I – XVIII)– Tipul I (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, osteoblaste (derm,

tendoane, oase, ligamente)– Tipul II (fibrilar) – sintetizat de condroblaste (cartilaj, discuri

intervertebrale)– Tipul III (fibrilar) – sintetizat de fibroblaste, celule musculare

netede şi endoteliale (derm, vase sanguine, organe interne)– Tipul IV (non-fibrilar) – membranele bazale

Fibrele de colagen

• Cele mai numeroase• Groase, lungi, sinuoase• Polifibrilare • Neramificate,

neanastomozate• Formează fascicule• Durată de viaţă dependentă

de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile)

• Degradate de colagenază

Unităţi morfofuncţionaleProcolagen

TropocolagenMicrofibrile

Fibrile (periodicitate 64 nm)Fibre polifibrilare

Fibrilogeneza • Etapa intracelulară

– Succesiunea fazelor proteinosintezei

– Gena: localizată pe cromozomul 7– Hidroxilarea prolinei şi lizinei:

vitamină C, fier, oxigen– Glicozilare în Rer: procolagen,

exocitoză– Durata etapei intracelulare: 6 – 60

minute• Etapa extracelulară

– Exocitarea moleculelor de colagen sub formă de coloană

– Asamblare şi ghidare: proteoglicani

– Procolagen – tropocolagen – microfibrile – fibrile

– Agregare laterală (GAG), formare de fibre polifibrilare

Fibrile de colagenŢesut conjunctiv dens dezordonat

Colagen de tip I

NucleuRer

AparatulGolgi

Matriceextracelulară

Procolagen Procolagen

Moleculede colagen

Fibrilogeneza

NucleuRer

AparatulGolgi

Matriceextracelulară

Procolagen Procolagen

Moleculede colagen

Fibrilogeneza

Metode de identificare

HE: eozinofile (roz)Tricromă Masson: albastreTricromă Gömöri: verziTricromă van Gieson: roşii

HE

Masson

Nucleu

Funcţiile colagenului• Rezistenţă la tracţiune şi tensiune (aponevroze, ligamente,

tendoane, capsule articulare)• Extensibilitate limitată• Limitează deplasările lichidului tisular şi a proteoglicanilor• Induce agregarea trombocitelor şi iniţiază formarea trombului în

hemostaza spontană• Participă la diferenţierea ţesuturilor la embrion• Intră în constituţia membranelor bazale (colagen IV, rezistent la

acţiunea colagenazei)• Substrat pentru depunerea sărurilor de calciu (hidroxiapatita)• Proprietăţi antigenice: molecule antigenice care determină

răspuns imun (afecţiuni autoimune: sclerodermia, lupusul eritematos)

Fibrele de reticulină• Identificate cu tipul III de colagen• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula

Schwann, celula musculară netedă• Morfologie:

– Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule

– Dimensiuni variabile de-a lungul fibrei şi de la o fibră la alta• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe

limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi

• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe

Ficat Ganglion limfatic

Glandă salivară Mucoasă gastrică

Reţea de fibre reticulinice, SEM

Funcţii• Reţea de susţinere pentru organe parenchimatoase şi

tubular cavitare• Permit efectuarea schimburilor rapide de substanţe

(plămîn, rinichi, glande endocrine, ficat)• Reţeaua reticulinică se comprimă reversibil (plămîn)• Îşi pot modifica forma dependent de momentul

funcţional (organe limfopoetice)• Participă la rezistenţa împotriva invaziei microbiene şi

au potenţial antigenic specific

Sindromul Ehlers-Danlos• Defect congenital de producere a

colagenului tip III• Hipermobilitate articulară• Hiperelasticitate cutanată• Distensia organelor interne• Ruptura spontană a vaselor

sanguine• Rupturi spontane ale organelor

interne

Fibrele elastice• Localizare: ţesuturi cu capacitate

de distensie reversibilă• Funcţii: adaptare mecanică şi

menţinerea homeostaziei• Constituent de bază: elastina

(scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul)

• Morfologie:– Traiect sinuos – Monofibrilare, ramificate şi

anastomozate: reţele– Aceeaşi grosime de-a lungul

fibrei, variabilă de la o fibră la alta

• Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm

• Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede

• Precursor intracelular: tropoelastina

sinuoase

grosimeramificaţii

anastomoze

ORCEINĂ

IdentificareOrceină: brun

Fibre elastice din peretele aortei

Cartilaj elastic

Ultrastructură

• formaţiuni amorfe (40-140 A)• periodicitate diferită de colagen• zona centrală: elastină• teacă de microfibrile (fibrilina)• defect congenital de fibrilină: sindrom Marfan

elastină

elastină

colagen

microfibrile

microfibrile

Ce este sindromul Marfan?

• Defect congenital de fibrilină, transmis autozomal dominant

• Efect biochimic: elastina nu agregă sub formă de fibrile

• Histologie: zone întinse din peretele aortei lipsite de fibre elastice

• Clinic:– Membre lungi şi subţiri– Cutie craniană alungită– Anevrism de aortă– Dilataţia rădăcinii aortei– Leziuni combinate aortice şi

valvulare

Fibrele oxitalanice• Variantă mai puţin extensibilă de

fibre elastice, mai groase, rezistente la elastază şi soluţii acide

• Identificare: orceină după oxidare prealabilă sau clorură de uraniu

• Localizare: ligament periodontal, gingie, joncţiunea tendon-muşchi, pseudocapsulele din jurul anexelor pielii

Caractere generale• Ocupă spaţiul dintre celule şi fibre• Vîscoasă, amorfă, transparentă• Componente: apă, substanţe organice şi anorganice

(concentraţie dependentă de tipul ţesutului conjunctiv)• Identificare

– Nu se observă pe preparate incluzionate în parafină, colorate HE

– Histochimic: se identifică doar anumite substanţe din compoziţia substanţei fundamentale (metacromazie, PAS pozitivitate)

– ME: material filamentos cu vezicule înconjurate de material amorf

Componente organice

• Glicozaminoglicani– Acid hialuronic– Heparină şi heparan sulfat– Condroitin-sulfaţi– Dermatan sulfat şi keratan

sulfat• Glicoproteine structurale

– Fibronectine şi condronectine

– Laminina– Glicoproteina 115

Funcţii • Suport mecanic pentru celule şi fibre• Nutritiv • Difuzia metaboliţilor şi cataboliţilor• Apărare: difuzia anticorpilor şi deplasarea celulelor mobile• Funcţie plastică: se adaptează la modificările vasculare şi epiteliale