Ceramica dentarăDin punct de vedere etimologic termenul ceramică provine de la cuvîntulgrecesc KERAMOS,care constituie materia primă a olarilor(KERAMON=ARGILE ,KERAMIN=CERAMICĂ).Tot de origine greacă este și cuvântul porțelan care provinede la numele unei scoic i „Porze l lano Cyprea” a căre i cochi l ie a re o suprafa țasidefată și netedă asemănătoare unei ceramici glazurate.Istoricul ceramicii dentare Tehnicile și sistemele ceramice s-au dezvolatat rapid ,apârand modificăriimportante în compoziția și tehnologia de lucru.Î n 1 9 5 8 W e i n s t e i n p u n e l a p u n c t c e r a m i c a c u t e m p e r a t u r ă j o a s ă d e sinterizare care a permis realizarea de reconstituiri metalo-ceramice pe metalenobile,iar în 1970 pe aliaje nenobile.Astfel se poate spune că începe era metalo-ceramicii.În 1962 firmele Vita și Degussa lansează sistemul metalo-ceramic VMK,iar în1965 McLean ș i Hughes rea l izează ceramica a l iminoasă , re lansând coroanele   J a c k e t . Î n 1 9 6 6 f i r m e l e D e T r e y ș i H e r a e u s e l a b o r e a z ă p r o c e d e e ș i s i s t e m e comerciale metalo-ceramice pentru aliajele nobile.În 1984 O’Brien pune la punct ceramica magnezică,iar în 1985 M.Sadounconcepe o nouă compoziție pentru ceramică (85% alumină) și un nou procedeu der e a l i z a r e a r e s t a u r ă r i l o r i n t e g r a l c e r a m i c e I n C e r a m c a r e a f o s t b r e v e t a t i n 1989(VITA).În 1987 Morman și Brandestini lansează cu ajutorul firmei Siemens tehnicaC A D / C A M , C e r e c p r i n c a r e s e r e a l i z e a z ă r e c o n s t i t u i r i p r o t e t i c e î n s i s t e m computerizat.În ace laș i an Jener ic /Pent ron (SUA) lansează s i s temul in tegra l ceramic Optec,iar în 1990 Ivoclar promovează sistemul IPS Empress ce constă în realizareaprin injectare la temperatură înaltă a uni nucleu ceramic ce va fi placat ulterior cuceramică,clasic.Între 1980 și 1990 apar ceramicele sticloase și aluminoase,crescândas t fe l in teresul pent ru s i temele in tegra l ceramice . În condi ț i i le de dezvol tarecont inuă a s i s temelor ceramice es te de a ș tepta t ca în v i i tor s i s temele in tegra l ceramice să înlocuiască lucrările mixte metalo-ceramice.

Compoziția si structura chimică a maselorceramiceC o m p o n e n t e l e d e b a z ă a l e c e r a m i c i i c l a s i c e s u n t f e l d s p a t u l , c u a r ț u l s i caol inul .Feldspatul es te prezent a tâ t în masele ceramice des t ina te s i s temelor metalo-ceramice(ceramice feldspatice traditionale),cât și în masele ceramice pentrusisteme integral ceramice(ceramice feldspatice cu continut crescut în leucit).Rolulfeldspatului este de a crește transluciditatea restaurării protetice.Prezența lui înmasele ceramice

determină t rans luc id i ta tea mater ia lu lu i . În masele ceramice dentare conținutul de caolin este foarte redus ,putand chiar să lipsească.Proprietățile maselor ceramiceDensitatea variază în funcție de tipul de masă ceramică utilizată:-mase ceramice convenționale=2,5 g/cm-mase ceramice utilizate pentru tehnologia metalo-ceramică=2,52 g/cm-ceramica aluminoasă=2,95 g/cmGreuta tea speci f ică – indic i le speci f ic de greuta te aparentă es te 2 ,2-2 ,3 valoarea reală putând fi aproximativ 2,4.Duritatea maselor ceramice este mai mare comparativ cu diferite materialeutilizate în stomatologie precum și cea a țesuturilor dure dentare coronare.Porozitatea depinde de:-tipul de ardere(în vacuum incluziunile de aer sunt eliminate)-arderea în prezența unui gaz capabil să difuzeze în afara masei ceramice;-răcirea sub presiune(care reduce dimensiunea porilor)D i l a t a r e a t e r m i c ă d e p i n d e d e c o m p o z i t i a c h i m i c ă . M a s e l e c e r a m i c e a u conduct iv i ta tea te rmică redusă ș i da tor i tă aces tu i lucru masele ceramice suntconsiderate biomateriale izolante.Contracția este mare, valoarea maximă atingându-se în cursul celei de-a treiaarderi(15-20%),impunând o depunere a pastei de masă ceramică în exces înainteaacestei arderi.Izotropia apare la ceramica clasică ,amorfă, în timp ce smalțul dentar estea n i z o t r o p . A c e s t l u c r u e x p l i c ă i m p o s i b i l i t a t e a i m i t ă r i i p e r f e c t e a d i n ț i l o r naturali,diferențele,izotropia apărând doar în incidențele tangențiale.

Transluciditatea este mai mare la masele ceramice arse în vid,acestea fiindde aproape 20 de ori mai transparente decât masele ceramice arse la presiuneaatmosferică.Cromatica se referă la nuanța și saturația culorii, parametri ce pot varia înfunct ie de tempera tura de ardere .Dator i tă absorbț ie i ș i re f lexie i se lec t ive se genereaza o gamă de culori care permite colorarea diversă.Este foarte important caalegerea culorii să se facă la lumina naturală.Pentru a se obține o individualizareperfectă este de preferat ca masele ceramice să fie fluorescente.Estetica ceramiciiturnate este calitativ superioară.P r o p r i e t ă ț i l e m a s e l o r c e r a m i c e s u n t l e g a t e d e f a p t u l c ă a c e s t e a s u n t biomateriale a căror caracteristică principală o constituie fragilitatea,rezistența lacompresiune fiind superioară celei la tracțiune.Masele ceramice sunt materiale inerte.În timpul arderii pe suport metalic elepot altera suprafață prin oxidarea elementelor mai putin nobile și absorbția uneipărț i d in oxiz i i forma ț i . În zona de in ter fa ță se pot observa zone de coroziune intercristalină,punându-se în evidență difuziunea dintre diferitele elemente , maiales a staniului,dinspre ceramică spre aliaj.Ceramica sticloasă prezintă o stabilitatechimica deosebită.Masele ceramice nu sunt a taca te de sa l ivă ,sunt foar te b ine to lera te de parodonțiul de înveliș,precum și de țesuturile dentare.Masele ceramice glazurate nurețin placa bacteriană grație excelentei configurații de suprafață.De asemenea,ceramica este un izolant

termic pentru dentină și pulpă, împiedicând transmitereavariatiilor termice din cavitatea bucală.Biocompatibilitatea ceramicii turnate este foarte bună,inerția biologică șiprecizia făcând din acest material un produs superior,suportabil de țesuturile cucare vine în contact.Clasificarea maselor ceramice dentareF e r r a r i ș i S a d o u n ( 1 9 9 5 ) a u c l a s i f i c a t m a s e l e c e r a m i c e î n f u n c ț i e d e compoziție în trei grupe:-ceramica feldspatica-ceramica aluminoasă-ceramica sticloasă(vitroceramica)Î n f u n c ț i e d e e x i s t e n ț a s c h e l e t u l u i m e t a l i c , K a p p e r t ( 1 9 9 4 ) d e f i n e s t e următoarele clase:

1.sisteme metalo-ceramice prin turnare(din aliaje nobile cu conținut crescut în aur și platină sau din aliaje nobile cu conținut redus în aur și platină,din titan pursau aliaje de titan.- c u s c h e l e t m e t a l i c o b ț i n u t p r i n g a l v a n i z a r e - A u r o G a l v a n o C r o w n - A G C ( W i e l a n d ) , G a m m a t ( G r a m m ) , P l a t a n i c ( I P M P l a t a m i c M a r k e t i n g D e n t a l  Technology),Helioform HF 600 (Hafner);- c u s c h e l e t m e t a l i c o b ț i n u t p r i n t e h n i c a f o l i e r i i ( m o d e l a r e l a r e c e ) -Sunrise(Tanaka Dental),Ultralite(58W Dental med),Ceplatec (Ceplatec);- c u s c h e l e t m e t a l i c o b ț i n u t p r i n p r e l u c r a r e m e c a n i c ă a s i s t a t ă d e c a l c u l a t o r ( C A D / C A M ) - S o p h a ( S o p h a B i o c o n c e p t ) , D e n t i C a d ( B e g o ) , A l l Dent(Girrbach),DCS System(Girrbach)2.sisteme integral ceramice-sisteme ceramice stratificate cu nucleu din masă ceramică de bază (Vitadur)sau cu nucleu din masă ceramică dură(Cerestore,In-Ceram)-sisteme ceramice nestratificate:vitroceramica turnată(Dicor,Cera Pearl)sauvitroceramica presată(Empress,Droge Keramik)-ceramică armată cu straturi de leucit(Optec,Duceram,Mirage)3.restaurări integral ceramice obtinute prin șlefuire și frezare mecanică-sisteme CAD/CAM(Cerec,Sopha,Denti-Cad) sau frezare prin copiere(Celay).4.restaurări ceramice obținute prin sonoeroziune.În funcție de temperatura de sinterizare a maselor ceramice,acestea se potclasifica după cum urmează:-ceramică aplicabilă la temperatură înaltă de sinterizare(1280-1390oC)-ceramică aplicabilă la temperatură medie de sinterizare(1090-1260oC)-ceramică aplicabilă la temperatură joasă de sinterizare(870-1065oC)-celemai frecvent utilizate.-ceramică apl icabi lă la tempera tură foar te scăzută de s in ter izare(660- 780o

C)este folosită pentru placare,pentru aliaje cu conținut crescut în aur,pentrunucleul sistemelor integral ceramice.În funcție de microstructura masei ceramice se disting:-mase ceramice cu matrice vitroasă și încărcătură cristalină dispersată-mase ceramice cu matrice cristalină cu față vitroasă dispersată(In –Ceram)

În funcție de structura atomica Schuller și Hennicke le clasifică astfel:-mase ceramice silicatice;-mase ceramice oxidinice;-mase ceramice neoxidinice.În funcție de tehnologia de ardere se cunosc două clase de mase ceramice:-ceramică arsă la presiune atmosferică;-ceramică arsă în vacuum.După modalitatea de prezentare comercială se întâlnesc:-pulberi(frite)-pentru tehnica depunerii de straturi succesive;-lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la cald(turnare,injectare)-lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la rece(CAD/CAM)În funcție de topografia de lucru există:-masă ceramică de bază(miezul de ceramică);-masa ceramica pentru dentină;-masa ceramică pentru smalț.Cap.2.Materiale utilizate în tehnologia metalo-ceramică1 . A l i a j e u t i l l i z a t e p e n t r u t e h n i c a m e t a l o - ceramică1.1 Noțiuni generaleRealizarea componenetei metalice a protezelor fixe metalo-ceramicen e c e s i t ă u t i l i z a r e a u n o r a l i a j e s p e c i a l e l a b o r a t e p e n t r u t e h n i c a m e t a l o - ceramică.Aceste aliaje pot fi atât nobile ,cât și nenobile.Principalul dezavantaj al utilizării ceramicii ca material restaurativ esterezistența scăzută la tracțiune și forfecare.Deși ceramica dentară rezistă cu succes

a solicitări de compresiune,substructura nu-i permite realizarea unor forme în carepricipala forță să fie cea de compresiune.O metodă care să minimalizeze acest dezavantaj este arderea maseiceramice direct pe un substrat metalic,care îmbraca complet dintele stâlp.Dacă seobține o legătură puternică între ceramica de placare și substratul metalic,se poatespune că placajul din ceramică este șarjat.Astfel,fisurarea ceramicii este eliminatătotal sau,cel puțin parțial.Pentru realizarea unei proteze fixe metalo-ceramice este necesarămachetarea ,ambalarea , turnarea , f in isarea ș i t ra tamentul te rmic(oxidarea)componente i meta l ice .Urmează arderea unui s t ra t subț i re de opaquer ,care să inițieze legătura metal-ceramică și să mascheze culoarea substratului metalic,apoiarderea succesivă a straturilor de dentină,smalț și glazură.Primul aliaj pentru tehnica metalo-ceramică conținea 88% Au și eramult prea moale pentru a suporta solicitările exercitate asupra restaurării.Întrucâtnu exista o legătura chimica între aliaj și ceramică,a fost necesară realizarea unorretenții mecanice,care să împiedice desprinderea ceramicii de

pe componentametalică.Testând valoarea legăturii dintre aliaj și ceramică,s-a ajuns la concluzia căaceasta se situeaza sub valoarea coeziunii ceramicii,solicitările fiind concentrate lan i v e l u l i n t e r f e ț e i m e t a l / c e r a m i c ă . P r i n a d a o s u l u n o r e l e m e n t e o x i d a n t e (fier,indiu,staniu)într-o proporție mai mică de 1% în acest aliaj cu conținut crescutde aur,s-a constat îmbunătățirea legăturii dintre aliaj și ceramică,prin formarea unuif i l m d e o x i z i p e s u p r a f a ț a a l i a j u l u i . A c e s t a p e r m i t e f o r m a r e a u n e i l e g ă t u r i aliaj/ceramică mai mari decât coeziunea ceramicii.Acest nou tip de aliaj a stat labaza elaborării aliajelor pentru tehnica metalo-ceramică(AMC)1.2 Clasificarea aliajelorPe lângă aliajele cu conținut crescut de aur,au fost elaborate ulteriordin considerente economice ,a l ia je cu con ț inut redus de aur ,a l ia je pe bază depaladiu,special pentru tehnica metalo-ceramicii.În timp,au fost elaborate și aliajenenobile pentru tehnica metalo-ceramică,astfel că la ora actuală există pe piată omare varietate de AMC.1.2.1 Aliaje nobile:a)pe bază de aur:-cu conținut crescut de aur;-Au-Pd;-Au-Pd-Agb)pe baza de paladiu:-Pd-Ag-Pd-Cu1.2.2 Aliaje nenobile:-Ni-Cr(cu și fără beriliu)-Co-Cr-Fe-Cr-Ti1.3 Condiții impuse-Intervalu l de topi re a l AMC t rebuie să f ie mai mare cu minim 150-200oCdecât intervalul de sinterizare a ceramicii (859-1100oC),dar să nu depășească1300oC(pentru a asigura o prelucrabilitate ușoară);aliajele pe bază de titan(intervald e t o p i r e î n j u r d e 1 6 0 0oC)sunt s ingure le compat ib i le cu masele ceramice cu interval ridicat de sinterizare(aproximativ 1400oC).-Rezistența la temperaturi înalte,astfel încât să nu se deformeze în cursularderii ceramicii.-Coeficientul de dilatare termica să fie mai mare sau cel puțin egal cu cel almasei ceramice ,pent ru a evi ta apar i ț ia forțelor de forfecare sau tangen ț ia le lanivelul interfeței aliaj/ceramică(în cursul fazelor de răcire).-Contracția la solidificare să fie de 1,6%.-Să permită durificarea prin îmbătrânire.-Limita de curgere remanentă să fie ridicată.-Să asigure o adeziune optimă a maselor ceramice.1.4 Compoziție și proprietăți1.4.1 Aliaje cu conținut crescut de aur

 Tehnologia metalo-ceramicii a fost introdusă în tehica dentară în 1958 ,o datăcu aliajul Ceramco No.1,care este predecesorul aliajelor îmbunătățite cu conținutcrescut de aur,unele existente și astăzi pe piață ca de exemplu aliajul Jelenko O alfirmei J.F Jelenko & Co.Aceste aliaje sunt constituite în special din aur și metale dinsubgrupa p la t ine i ,cu adaosur i de s taniu , indiu ș i f ie r ,care as igură adeziunea

ceramicii și cresc rezisteța.Conținutul în aur este de 78-87%(greutate) iar conținutultotal în metalenobile este de aproximativ de 98%.Majoritatea AMC cu conținut deaur nu conțin cupru.Conținutul crescut de cupru duce la formarea unui strat relativgros de oxizi,care slăbește adeziunea ceramicii la aliaj.În plus ,alterează și culoareamasei ceramice.Datorită conținutului crescut în metale nobile,aceste aliaje suntscumpe,iar datorită densității crescute ,componentele metalice sunt grele.Aliajele cu conținut crescut de aur sunt,în general, galben deschise (cele fărăcupru sau cu con ț inut minim de cupru) ,unele sunt a lbe(ce le cu mai put in 70% Au),iar altele sunt foarte galbene.Acestea din urmă prezintă proprietăți inferioarefață de alte produse din acestă grupă de AMC,iar rezistența la tracțiune redusă facediscutabilă utilizarea lor în confecționarea protezelor fixe metalo-ceramice.Duritatea acestor aliaje este considerată a fi ideală pentru prelucrare,iarrez is tența la t racț iune(cu excepț ia ce lor ga lben-aur i i )es te bună .Rezis ten ța lacoroziune este excelentă datorită nobilității lor crescute.Alterarea culorii maseiceramice nu ridică probleme,întrucât conținutul în argint este redus sau absent.Pe lângă pre țul de cos t r id ica t ,pr inc ipa le le dezavanta je a le a l ia je lor cu conținut crescut de aur sunt modulul de elasticitate redus și rezistența redusă întimpul arderii ceramicii.1.4.2 Aliaje pe bază de Au-Pd-AgAlia je le pe bază de Au-Pd-Ag au fos t pr imul s i s tem a l te rna t iv in t rodus în1970,primul produs fiind elaborat de firma WILLIAMS DENTAL Co.,Inc.(Will-CeramW),fiind utilizate și astăzi.Introducerea unor cantități crescute de argint (10-15%) șipaladiu(20-30%) au redus prețul de cost.Modulul de elasticitate este mai mare,iarmodificările volumetrice din cursul arderii ceramicii sunt mai mici ca la alte aliaje cuconținut crescut de aur.Rezistența la coroziune și caracteristicile de manipulare suntbune.Principalul dezavantaj al acestor aliaje este alterarea culorii masei ceramicedatorită conținutului de argint.Difuziunea argintului în masa ceramică modificăculoarea acesteia în galben-verzui.Aliajele Au-Pd-Ag au fost înlocuite de aliaje Au-Pd.Cu toate că au fost utilizatecu succes,astăzi sunt mai puțin utilizate,datorită introducerii pe piață a aliajelorcompetittive fără conținut de argint.

1.4.3 Aliaje pe bază de Au-PdA u f o s t e l a b o r a t e p r i n a n i i 7 0 p e n t r u a e l i m i n a p r o b l e m e l e c r e a t e d e conț inutul în arg in t .Pr imul a l ia j fa ră arg in t a apărut în 1975.Al ia je le con ț in , ingeneral,aproximativ 50% Au și 40% Pd.

L i m i t a d e c u r g e r e r e m a n e n t ă ș i d u r i t a t e a s u n t b u n e , i a r m o d u l u l d e elasticitate este mult mai mare decât al aliajelor cu conținut crescut de aur.Prețulde cost este aproape egal cu cel al aliajelor de Au-Pd-Ag.Singurul dezavantaj majoreste incompatibilitatea(din punt de vedere al expansiunii termice) cu unele masec e r a m i c e . Î n s ă , a c e s t e i n c o m p a t i b i l i t ă ț i s u n t c u n o s c u t e ș i p r e c i z a t e d e c ă t r e producători.N u m e r o a s e a v a n t a j e , c a p r e t u l d e c o s t m a i r e d u s , r i g i d i t a t e a crescută,adeziunea bună a ceramicii,rezistența la coroziune crescută,susțin aliajeleAu-Pd ca alternativă pentru primele două grupe.În ultimul timp au fost elaborate aliaje Au-Pd cu adaosuri de argin(15%),careprezintă proprietăți superioare celor fără argint.Cantitatea mică de argint pare să nuproducă a l te răr i a le culor i i ceramici i .Prez in tă o d i la tare te rmică mai mare ș i o turnabilitate crescută.1.4.4 Aliaje pe bază de Pd-AgPrimul aliaj Pd-Ag a apărut în 1970,dar care a rămas pe piață cel mai mult afost Will-Ceram W-1 produs de fima WILLIAMS DENTAL Co.,Inc.Aliajele pe bază de Pd-Ag conțin 50-60% Pd-Ag.Proprietățile fizice și chimicesunt bune ,fiind comparabile cu cele ale altor AMC nobile.Conținutul nobil de 50-60% asigură o rezistență la coroziune și caracteristi de manipulare bune.Prezintă cel mai ridicat modul de elasticitate dintre aliajele nobile.Pot fi ușorlipite cu lot și sunt rezistente în timpul sinterizării ceramicii.Alterarea culorii nuapare la toate masele ceramice.Will-Ceram și Ivoclar sunt cele mai rezistente laalterările produse de argint.Pent ru a reduce a l te rarea culor i i ceramici i ,uni i producător i recomandău t i l i z a r e a u n o r a g e n ț i d e c u p l a r e m e t a l i c i , c a r e s u n t d e f a p t m a s e c e r a m i c e modificate sau aur de 24 carate.Agenții coloidali de aur sunt cei mai eficienți înreducerea activității de suprafață a argintului din aliaj,oprind difuziunea acestuia înm a s a c e r a m i c ă . U t i l i z a r e a a c e s t o r a g e n ț i d e s u p r a f a ț ă t r e b u i e s ă s e f a c ă a tent , în t rucât apl icarea în exces nu permi te oxidarea suf ic ientă a suprafețeicomponente i meta l ice .Alegerea unui produs de masă ceramică compat ib i lă cu a l i a j u l e s t e o s o l u ț i e m u l t m a i s i g u r ă ș i s i m p l ă d e c â t u t i l i z a r e a a g e n ț i l o r d e suprafață.Aliajele Pd-Ag reprezintă o alternativă bună,în special când prețul de coste s t e u n f a c t o r m a j o r î n a l e g e r e a a l i a j u l u i . D a c ă s e a s i g u r ă

c o m p a t i b i l i t a t e a aliaj/masă ceramică,aliajele Pd-Ag reprezintă soluția Ideală,prezentând proprietățimecanice net superioare celorlalte aliaje nobile.1.4.5 Aliaje pe bază de Pd-CuAceste a l ia je sunt re la t iv recente e labora te , f i ind in t roduse de f i rma NeyCompany în 1982,prin produsul Option.A l i a j e l e P d - C u c o n ț i n 7 0 - 8 0 % P d , p e s t e 1 5 % C u s i p u ț i n s a u d e l o c aur .Conț inutul în cupru es te neaș tepta t de mare , în c iuda faptulu i că produce alterarea culorii și adeziunii masei ceramice.Se pare că paladiul nu produce acestealterări.Întrucât Pd-Cu nu conțin argint,nu apar probleme legate de acesta.Valorile crescute ale durității sunt asociate cu modulul de elasticitate relativmic,astfel încât caracterisitcile de manipulare sunt mult mai bune decât ne-amastepta.Rezistența este bună ,iar unele produse au o limită de curgere remanentăridicată. Topirea și turnarea aliajelor Pd-Cu este mai dificila decât cea aliajelor Pd-Ag,dar se s i tueaza în l imi te le acceptabi le .Rezis te ța es te mai scăzută decât a aliajelor Pd-Ag,fiind contraindicate în confecționarea unor corpuri de punte extinse. Ținând cont de rezultatele clinice de până acum ,se poate spune că aliajelePd-Cu vor avea utilizare crescândă.1.4.6 Aliaje NenobileElaborate în anii 70 ,AMC nenobile sunt majoritatea pe bază de Ni-Cr,darexistă și unule produse pe bază de Co-Cr și Fe-Cr.Prin faptul că sunt constituite din metale nenobile,rezistența la coroziune aAMC nenobile va depinde de alte proprietăți chimice ale aliajului.Un strat subțire deoxizi de crom pasivează suprafața aliajului.Acest strat este atât de subțire încât nu îngreunează finisaea suprafeței.Un strat pasiv similar limitează coroziunea oțelurilorinoxidabile.S p r e d e o s e b i r e d e a l i a j e l e n o b i l e , c e l e n e n o b i l e s u n t s u p e r i o a r e c a duritate,limită de curgere remanentă și modul de elasticitate.Alungirea la ruperees te aproximat iv egală cu cea a a l ia je lor nobi le ,dar es te umbri tă de l imi ta de curgere remanentă ridicată,care îngreunează prelucrarea aliajului.Dacă sunt utilizate pentru restaurarea metalica a suprafeței ocluzale ,aliajelenenobile au puține avantaje:sunt ieftine și au valori ridicate ale durității,care suntimportante când este necesară o rezistența crescută la abrazie.Dezavantajele suntmult mai numeroase:ajustările ocluzale, șlefuirea,demontarea protezelor fixe șitratamentele endodontice sunt dificil de realizat.De asemenea,prețul de laborator alprotezelor raelizate din aliaje nenobile este mai ridicat datorită timpului de lucruprelungit ca urmare a durității crescute.Acuratețea piesei turnate este excelentădacă se compensează corect contracția de solidificare(aproximativ 2,3%).Tehnicade turnare este diferită de cea a aliajelor nobile,care au o contracție de solidificared e n u m a i 1 , 4 % . L i p i r e a c u l o t u r i n u s e e f e c t u e a z ă î n z o n e d e

solicitare.Totuși,realizarea ariilor de contact și reparațiile minime sunt posibile,celemai indicate fiind loturie albe de bază de paladiu.Dezavantajele amintite la realizarea suprafețelor ocluzale reprezintă avantaje în restaurările cu suprafață ocluzală ceramică.De exemplu,rezistența crescută latracțiune (peste 830 MN/m2).Rezistența crescută la tracțiune permite realizarea uneigrosimi minime a scheletului metalic,fapt ce nu poate di realizat cu aliaje nobile( cuexcepția unor aliaje cu conținut crescut de paladiu).Aliajele Ni-Cr au cel mai ridicatm o d u l d e e l a s t i c i t a t e d i n t r e a l i a j e , p r o p r i e t a t e c a r e - i r e d u c e m u l t flexibilitatea(jumătate față de cea a unui aliaj cu conținut crescut de aur).A d a o s u l u n o r m i c i c a n t i t ă ț i d e b e r i l i u m o d i f i c ă f a v o r a b i l p r o p r i e t ă ț i l e a l ia ju lu i .Creș te f lu id i ta tea ș i îmbunătațeș te performanțele de turnare .Ber i l iu l c o n t r o l e a z ă , d e a s e m e n e a , o x i d a r e a s u p r a f e ț e i , a v â n d c a r e z u l t a t o l e g ă t u r ă aliaj/ceramică mai bună și mai puțin sensibilă.P r o p r i e t ă ț i l e c a r c i n o r g e n i c e ș i a l e r g e n i c e a l e a l i a j e l o r n e n o b i l e s u n t controversate.Se cunoaște o incidență crescută a neoplasmelor de căi respiratorii lapersoanele expuse la nichel.Experiențele pe șobolani au demonstrat că nichelulinduce tumori în țesutul muscular,în timp ce manganul ,cromul,cuprul și aluminiulnu au această capacitate.Până cand pericolul potențial al al aliajelor dentare va fimai b ine înțeles , se recomandă evi tarea inhalăr i i pulber i i de a l ia je nenobi le ș i inserareaprotezelor raelizate din metale nenobile la pacienți cunoscuți cu alergie.În concluzie ,a l ia je le nenobi le reprez in tă o a l te rna t ivă pent ru rea l izareaprotezelor fixe metalo-ceramice.Proprietățile lor sunt foarte diferite de cele alealiajelor nobile,aceste diferențe constituind un avantaj în multe situații.Sunt indicate în special la realizarea componentei metalice a protezelor cu suprafață ocluzală dinceramică.Până când vor fi disponibilizate mai multe date,practicianul trebuie să ținăcont de hazardele biologice posibile asociate cu aliajele nenobile.1.4.7 Titanul și aliajele pe bază de titan Ti tanul es te un mater ia l re la t iv nou,prezentând c inc i propr ie tă ț i care- ldeosebesc și îl impun față de alte materiale restaurative:-densitate mai mică de 4,5g/cm3-conductibilitate termincă foarte redusă 22 W/mk-raport favorabil între modulul de elasticitate și densitate-rezistență mare ,care poate fi crescută prin aliere-rezistență la

coroziune și în mediu deosebit de agresiv,precum și rezultantaacestei proprietăți,biocompatibilitatea.

La temperatura camerei,titanul prezintă o structura cristalina numită faza α-hexagonală.La 882,5oC faza α se transformă în faza β,cubică centrată intern.Prina l ie rea t i tanului cu d i fer i ț i componenț i , t empera tura de t ransformare poate f ic rescută sau coborâ tă ,as t fe l încâ t faza β poate f i s tabi l iza tă la tempera turacamere i .Ast fe l ,a l ia je le de t i tan se c las i f ică în a l ia je α ,β ș i (α+β) .Componen ț i i αs t a b i l i z a n ț i s u n t : a l u m i n i u l , s t a n i u l , i n d i u l , g a l i u l , z i r c o n i u l , c u p r u l , h a fn i u l . C e i β stabilizanți sunt:vanadiul,molibdenul,niobiul,tantalul,fierul și cromul.Și „titanul pur” conține elemente de adaos(oxigen,hidrogen,azot)care, deșisunt prezente în cant i tă ț i mic i , inf luențează decis iv propr ie tă ț i le mecanice a le titanului.De aceea este nu este numit titan pur ,ci titan nealiat.Proprietățile mecanice ale titanului nealiat sunt determinate de cantitatea deoxigen dizolvat .Limi ta de curgere remanentă la table ș i bare es te de 180-440 N/mm 2 ,rezistența la tracțiune de 290-540 N/mm2la o a lungi re la rupere de 16-30%.Propr ie tă ț i le mecanice a le t i tanului turnat sunt puternic inf luen țate deparametri procedeului de turnare.Dacă aliajul lichid dizolvă cantități crescute deoxigen,hidrogen,azot ș i carbon,se formează oxiz i ,h idra ț i n i t raț i ș i carbur i de titan,care cresc rigiditatea ,înrăutățind proprietățile mecanice.Densitatea titanului și a aliajelor sale se situează sub cea a aliajelor nenobile,prezentând mai multe avantaje decât acestea.Modulul de elasticitate se situează în domeniul aliajelor nobile.D a t o r i t ă t e m p e r a t u r i i a l o t r o p e r e d u s e , s i n t e r i z a r e a m a s e l o r c e r a m i c e o b i ș n u i t e n u e s t e p o s i b i l ă . Î n c u r s u l a r d e r i i l a t e m p e r a t u r i d e 9 6 0oC a r e l o c modif icarea micros t ruc tur i i pr in creș te rea grăunț i lor ,care scad propr ie tă ț i lemecanice.În cazul aliajelor de titan,dilatarea termică poate fi ușor modificată:vanadiul șic romul o cresc ,mol ipdenul o scade ușor ș i reniu l puternic , în t imp ce tanta lu l ș ipaladiul nu au nici o influență până la concentrații de 6%.Utilizarea titanului nealiat este limitată de priprietățile mecanice;dacă suntnecesare va lor i c rescute a le l imi te i de curgere remanentă ș i a le rez is ten ței la t r a c ț i u n e , s e u t i l i z e a z ă

a l i a j e d e t i t a n . A c e s t e a p o t s ă a t i n g ă l a t r a c ț i u n e d e maximum 1310 n/mm2la o alungire la rupere de 3%.Aceste valori crescute se obțin însă numai la aliajelor durificate.Conductivitatea termică a aliajelor de titan ,de0.065-0,075 W/cmK ,este mult inferioară titanului(cu 0,168 W/cmK),comparabilă cucea a aliajelor Ni-Cr și Co-Cr.Proprietățile chimice ale titanului sunt dominate de afinitatea crescută fațăde oxigen,hidrogen,azot ș i carbon,care prezente chiar ș i în cant i tăț i minime, inf luen țează negat iv propr ie tă ț i i le f iz ico-chimice ,de terminând di f icul tă ț i l aprelucrare.

Pe de altă parte,afinitatea crescută față de oxigen,îi conferă o rezistență lacoroziune și o biocompatibilitate excelente.În decurs de 10 ns se formează pe suprafață pură chimic a titanului un stratde oxigen atomic,iar în câteva secunde este acoperit întreg metalul cu un stratstabil de oxizi.La temperatura camerei,se formează în aproximativ două ore un filmde oxizi de 19 A ,care se dublează în 49 de zile.Acest strat pasiv are capacitatea deregenerare și poate fi accentuat prin oxidare anodică.În cavitatea bucală,stratulpas iv es te a lcă tu i t d in ru t i l (d ioxid de t i tan) ,care compus chimic deosebi t de stabil,care prezintă o sulubitate foarte redusă,care conferă titanului stabilitate încavitatea bucală.2.1 Ceramica clasicăComponenetele de bază ale ceramicii clasice sunt reprezentate de:-FELDSPAT-reprezintă un produs natural de origine minerală fiind, din punctd e v e d e r e c h i m i c , u n a u m i n o s i l i c a t a n h i d r u . C o n s t i t u e n ț i i principali(SiO2,Al2O3,CaO,Na2O) și fluorurile fuzionează la 1400oC.În feldspat ,aluminiul prezintă o sarcină negativă care este contracarătă deionii pozitivi de sodiu(Na + ) și calciu(Ca2+

) prezenti.Aceste sticle pot reacționa cuacidul fosforic.Protonii hidratați ai lichidului (H3O+) atacă aluminiul descompunândastfel suprafața sticlei:Din grupa feldspatului se deosebesc trei tipuri principale:-ortoză(K 2O-Al2O3-6SiO2)-albit(Na2O-Al2O3-6SiO2)-anortit(CaO-Al2O3-6SiO2)Feldspaț i i menț ionaț i se găsesc foar te rar în formă pură ,de obice i suntcristale compuse.După ardere,feldspatul devine sticlos în totalitate păstrându-șito todată forma,carac ter i s t ică impor tantă d in punct de vedere a l res taurăr i lor ceramice dentare.F i e r u l ș i m i c a s u n t i m p u r i t ă ț i c o m u n e g ă s i t e î n f e l d s p a t . E s t e f o a r t e i m p o r t a n t ă e l i m i n a r e a f i e r u l u i d e o a r e c e e l r e p r e z i n t ă u n a g e n t p u t e r n i c d e colorare.În acest scop,fiecare bucată de feldspat este spartă cu un ciocan de oțel șinumai fragmentele uniform colorate sunt selectate.Aceste fragmente sunt măcinatepână devin o pulbere fină.În final sunt controlate particulele fine,iar prin procedeulde flotație sunt eliminate particulele excesiv de mici.Pulberea uscată este vibrată peun plan înclinat,prevăzut cu diferite trepte în care acționează inducția magnetică.Înfelul acesta si ultimile rămășițe de fier sunt îndepărtate si feldspatul este pregătitpentru utilizare.

- C U A R Ț - e s t e c e a d e - a d o u a c o m p o n e n t ă p r i n c i p a l ă a m a s e l o r ceramice .Ală tur i de a l te subs tan țe minera le ,cuar țul se găses te în grani t ,cuar țporphyr,Gneis și Glimmer-Schiefer.Cuarțul(SiO2) s e g ă s e ș t e î n n a t u r a s u b t o a t e formele:cristale bine constituite,în rocile eruptive sau sedimentare,precum și subformă de nisip de cuarț.Este importantă proveniența cuartului (din rocă sau dinpământ)datorită comportamentului diferit la ardere.Cuarțul este luminos și transparent pe fețele de cristal,iar pe fețele fracturateare un aspect luc ios ,unsuros .Cuar țul es te ce l mai răspândi t mater ia l da tor i tă varietăților naturale multiple.Cuarțul norvegian și suedez este foarte pur,prezentându n c o n ț i n u t r e d u s d e î n f i e r . P r e z e n ț a s a î n m a s e l e c e r a m i c e d e t e r m i n ă transluciditatea materialului.D i o x i d u l d e s i l i c i u ( S i O2) e x i s t ă î n d i f e r i t e modificații:cuarț,cristobalit,tridimit,dintre care doar primele două sunt importantepentru ceramica dentară.Cristalele silice pure sunt cele care intră în constituția maselor ceramice,fiindun compus foarte rezistent și stabil.Ele constituie componenta predominantă amaterialelor silicatice ce prezintă o matrice sticloasă amorfă,cu structură poroasăbine reprezentată.C a ș i î n c a z u l f e l d s p a t u l u i , f i e r u l t r e b u i e e l i m i n a t p e n t r u a n u p r o d u c e colorări.Modul de eliminare este similar cu cel de la feldpsat numai că măcinareaeste mult mai dificilă.S i l i c e a r ă m â n e n e m o d i f i c a t ă l a t e m p e r a t u r a n o r m a l ă d e a r d e r e a ceramicii,ceea ce contribuie la stabilirea masei în cursul încălzirii,pentru a prevenicombinarea scheletului de silice cu alte impurități.- C A O L I N U L ( a r g i l ă d e C h i n a ) - e s t e u n m a t e r i a l a r g i l o s c e c o n ț i n e u n aluminosilicat hidratat.În masa ceramică dentară conținutul de caolin este foarte redus,în maselemoderne putând chiar să lipsească.Caolinul provine cel mai frecvent din granit.Este de culoare albă și arde cuf l a c ă r ă a l b ă , p a r t i c u l e l e s a l e f i i n d d e m ă r i m e a a 0 , 5 - 1 0 µ m . Î m p r e u n ă c u a p a formează o masă p las t ică ce se poate modela deoarece la modelare ,uscare ș ia rdere par t icule le rămân grupate .Măr imea aces tor par t icule are impor tan ță înmodelaj.Caolinul constituie materie primă pentru masele ceramice utilizate pentrucoroanele jacket ceramice.Funcțiile caolinului în cadrul maselor ceramice dentare clasice s-ar puteasintetiza astfel:

-prin amestecare cu apa formează o pastă care poate fi modelată pentru areda mărimea și forma necesară.-suspensia de argilă cu apa menține forma reconstituirii în cuptor în timpularderii.- la tempera tur i îna l te fuz ionează putând reacț iona cu a l te componente ceramice.2.2 Sisteme ceramice noiCeramica modernă revoluționează ceramice dentară prin rezistența crescutăa materialului(riscul de fracturare este redus datorită unei elasticități mari),preciziemare,transluciditate deosebită și avantaj economic.2.2.1 Tehnica HI-CERAMEste un sistem de ceramică scos pe piată în 1986 de firma VITA,ce prezintă încompoziț ia sa aceeaș i masă ceramică ca ș i cea pent ru coroana jacket (masăceramică clasică),la care se adaoga o matrice de sticla armată cu corund(Al2O3)2.2.2 Tehnica CERESTOREProdus a l f i rmei Johnson &Johnson,s is temu ceres tore a fos t e labora t de societatea Coors în 1982.Compoziția masei ceramice utilizată pentru acest procedeu se bazeaza peceramica aluminoasă,care are însă în compoziția sa mai mult de 50% Al2O3,mai multde 5% MgO și un procentaj scăzut de materiall sticlos.În felul acesta,contracțiaapărută în cursul ciclurilor de ardere poate fi practic suprimată datorită formariispinilor de auminat de magneziu.Acești spini,ocupă în final un volum mai maredecat ansamblu Al2O3+MgO.De aceea,cantitatea de Al2O3de origine este,din motivestoechiometrice,de doua ori superioară cantității de MgO necesară reacției(molpent ru mol) .După cont rac ț ie faza cr i s ta l ină reprez in tă 70-90%,în t imp ce faza v i t r o a s ă c e c o n s t i t u i e m a t r i c e a e s t e u n s i l i c a t d e a l u m i n i u ș i r e p r e z i n t ă 5 - 30%.Contracția poate fi deasemenea compensată prin utilizarea modelului duplicatdintr-o rășină complexă în care se poate varia expansiunea printr-o dozare precisă acatalizatorului.În esență,prin acest procedeu s-a realizat o ceramică lipsită de contracțievolumetrică.2.2.3