ENDODONIE-ODONTOTERAPIE
1. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmtoarelor elemente: A. Proces carios fr deschiderea camerei pulpare B. Teste de vitalitate pozitive C. Durerea persist câteva minute dup indepartarea excitantului D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele în cauz E. Durerea apare la excitaii de intensitate mai mare decât cele obinuite
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 71)
2. Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre hiperemia preinflamatorie: A. Este încadrat ca o entitate clinic separat i faza incipient a inflamaiei B. Are o simptomatologie proprie C. Necesit metode particulare de tratament D. Leziunile sunt minime i reversibile printr-un tratament corespunztor E. Leziunile sunt minime i ireversibile printr-un tratament corespunztor
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 68)
3. Alte caractere care trebuie reinute, în legtur cu inflamaiile pulpare, sunt: A. Debutul lor se face întotdeauna printr-o hiperemie preinflamatorie B. Finalul oricrui proces inflamator asupra cruia nu se acioneaz terapeutic este
necroza pulpar C. Hiperemia preinflamatorie poate determina o pulpit seroas coronar sau o pulpit
seroas total D. Pulpita seroas coronar poate determina o pulpit purulent parial E. Necroza pulpar poate determina o pulpit seroas total
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 69)
4. Factorii fizici care pot determina o hiperemie preinflamatorie sunt: A. Traumatismele din cursul pregtirii cavitilor sau a lefuirii bonturilor B. Excitaiile termice dezvoltate în cursul pregtirii cavitilor sau a lefuirii bonturilor C. Excitaiile termice transmise prin obturaii metalice neizolate D. Exoteoxinele bacteriene E. Diverse substane medicamentoase
Rspuns corect: A, B, C (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 70)
5. Factorii chimico-toxici care pot determina o hiperemie preinflamatorie sunt: A. Traumatismele din cursul pregtirii cavitilor sau a lefuirii bonturilor B. Excitaiile termice dezvoltate în cursul pregtirii cavitilor sau a lefuirii bonturilor C. Excitaiile termice transmise prin obturaii metalice neizolate D. Exoteoxinele bacteriene aflate în procesul carios E. Diverse substane medicamentoase întrebuinate în terapia cariei simple
Rspuns corect: D, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 70)
6. Sub aciunea factorilor care determin o hiperemie preinflamatorie, apar o serie de modificri la nivelul esutului pulpar, care se succed, dup cum urmeaz:
A. Excitarea terminaiilor nervoase ce determin un spasm vascular de scurt durat B. Vasodilataie arteriolar i capilar datorit paraliziei vasoconstrictorilor i excitrii
vasodilatatorilor C. Creterea volumului patului capilar i intensificarea afluxului de sînge D. Scderea volumului patului capilar i intensificarea afluxului de sînge E. Vasodilataie arteriolar i capilar datorit paraliziei vasodilatatorilor i excitrii
vasoconstrictorilor Rspuns corect: A, B, C (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 70)
7. Morfopatologic, hiperemia preinflamatorie se caracterizeaz prin: A. Prezena vaselor sanguine contractate, cu perei subiri i fenomenul de marginaie
leucocitar B. Prezena vaselor sanguine dilatate, cu perei subiri i fenomenul de marginaie
leucocitar C. Indivizii microbieni pot fi evideniai în canaliculele dentinare, dar lipsesc în pulp D. Odontoblastele i fibroblatii au un volum mai redus E. Examenul histochimic nu pune în eviden prezena fosfatazelor alcaline în apropierea
stratului de odontoblati Rspuns corect: B, C (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 70)
8. Indicaii de tratament în hiperemia preinflamatorie:
A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devital D. Extirparea vital E. Extracia dintelui
Rspuns corect: A, B, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 72)
9. Diagnosticul pozitiv în pulpita acut seroas parial:
A. Caracterul localizat al durerii B. Durere vie, spontan sau provocat ce dureaz de la câteva minute la câteva ore C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece i cureni electrici D. Carie profund fr deschiderea camerei pulpare E. Percuie in ax dureroas
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 74)
10. Indicaii de tratament in pulpita acut seroas parial:
A. Coafaj direct in dublu timp B. Amputaie vital C. Amputaie devital D. Extirpare vital E. Extracia dintelui
Rspuns corect: A, B, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 74)
11. Pulpita acut seroas total - diagnostic pozitiv:
A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percuie in ax dureroas D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profund cu camera pulpar deschis
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 76)
12. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:
A. Modificrilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percuiei în ax negative D. Mirosului fetid E. Însmânrii bacteriene negative
Rspuns corect: A, B, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 98)
13. Diagnosticul diferenial al necrozi se face cu:
A. Gangrena pulpar simpl B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apical cronic D. Pulpita cronica deschis E. Pulpita cronica închis propriu-zis
Rspuns corect: A, C, D, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 98-99)
14. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmtoarelor semne: A. Carie profund cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv
Rspuns corect:A, B, D, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 101)
15. Parodontita apicala acut hiperemic (abortiv) poate fi indus de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui, cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate în cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adânci in cursul tratrii lor cu mee îmbibate în substane medicamentoase D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicat fiind flora aerob E. eecuri ale anesteziei Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 104)
16. Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluii de continuitate (plag a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrri protetice defectuoase Rspuns corect: A, B, C (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 105)
17. *Prima faz a inflamaiei parodoniului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet clinic, in care modificrile sunt:
A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice
Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 106)
18. *Rapiditatea fenomenelor de dinamic vascular în inflamaiile parodoniului apical este cuprins între:
A. câteva minute i 3-4 ore B.. 3-4 zile C. 2-3 ore D. 10-20 minute E. câteva sptmâni Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 106)
19. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acut seroas total B. pulpita acut purulent total C. pulpita acuta seroas parial D. pulpita acut purulent parial E. parodontita apicala cronic recidivant (actualizarea uneia preexistente) Rspuns corect: A, B, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 107)
20. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificrile vasculare B. modificrile chimice C. modificrile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoas Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 108)
21. Evoluia parodontitei apicale hiperemice poate lua urmtoarele ci: A. parodontit apical purulent B. parodontit apical seroas C. parodontit cronic fibroas D. pulpit apical seroas E. necroz pulpar Rspuns corect: A, B, C (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 107)
22. Complicaiile parodontitei apicale acute seroase pot fi: A. prinderea dinilor învecinai în procesul inflamator
B. adenopatie loco-regional C. supuraia spaiilor i lojilor cervicofaciale D. sinuzit de maxilar E. durere la percuie în ax Rspuns corect: A, B, C, D (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 109)
23. *Zona periferic a granulomului periapical poart si denumirea de: A. zona de stimulare sau de încapsulare (fibroza productiv) B. zona exudativ C. zona de iritaie D. zona de necroz E. zona de vindecare Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 119)
24. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial îi pot avea originea în: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusal C. mucoasa bucal în cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar Rspuns corect: A, B, C (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 120)
25. Diagnosticul diferenial in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronic granulomatoas D. pulpita seroas total E. parodontita apical acut seroas Rspuns corect: A, B (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 122)
26. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale? A. incisivii inferiori: 2 canale (V i L) B. molarul prim superior: rdcina meziovestibular poate avea dou canale (V i P) C. premolarul 2 inferior: 2 canale (V i L) D. primul si al doilea molar inferior: 2 canale pe rdcina distal E. premolarul 1 superior
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 162-163)
27. Sistemele de canale sau tipul de configuraie dup Weine sunt? A. canalul unic, drept pân la apex, se deschide într-un singur foramen apical B. dou canale independente plecând din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid într-un singur foramen apical C. dou canale complet separate care se deschid fiecare în foramene apicale separate D. canalul unic pornind din camera pulpar care se bifurc în dou canale, fiecare deschizându- se printr-un foramen apical separat E. trei canale complet separate care se deschid fiecare în foramene apicale separate Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 163)
28. Aparatele de msur electronic, existente pentru uzul stomatologic, pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice (Endometer, Dentometer) B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de înalt frecven E. sonda bimetalic Kuralt Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 165)
29. În prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. metoda cu laser Rspuns corect: A, B, C, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 166)
30. *Obturarea de canal în aceeai edin se realizeaz când ? A. avem un canal uscat, iar stadiul de inflamaie pulpar nu a depit pe cel de pulpit seroas total B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, pariale sau totale D. când in timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de saliva E. când nu putem opri hemoragia Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 170)
60. Tehnica Endotec urmrete realizarea obturaiei de canal prin:
A. condensare la cald B. condensare vertical C. condensare simultan lateral i vertical D. utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca Rspuns corect : A, C, D, E ((M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll,
Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 228) 61. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaiei de canal se face dup urmtoarele criterii: A. topografia edentaiei B. integritatea fizic a acului Lentullo C. volumul canalelor radiculare D. topografia dinilor E. materialul utilizat pentru realizarea obturatiei Rspuns corect : B, C, D (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll,
Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 215) 62. Compactorul original McSpadden prezint urmtoarele caracteristici: A. este alcatuit din conuri suprapuse dispuse invers, cu baza spre vârf B. actioneaz ca un urub cu rsucire invers C. este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu vârful spre baz D. ramolete gutaperca în canal prin frecarea dat de instrumentul rotativ E. propulseaz gutaperca ramolit cu 1mm înainte i lateral de tija sa Rspuns corect : A, B, D, E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll,
Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 234) 63. *Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turaie de: A. 200-400 rotaii/minut B. 400-600 rotaii/minut C. 600-800 rotaii/minut D. 800-1000 rotaii/minut E. 1000-1200 rotaii/minut
Rspuns corect : C (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 216)
64. *Hand spreaderele au lungimea prii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm
Rspuns corect : E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 223)
65. *La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie s se blocheze în lumenul canalului: A. La constricia apical B. La 1,5 mm de constricia apical C. La 2 mm de constricia apical D. La 3-4 mm de constricia apical E. La apexul radiologic
Rspuns corect : B ((M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 235)
66. *Materialul de obturaie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetric de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260%
Rspuns corect : B (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 217)
67. *Premiza obligatorie în tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin înclzire este urmtoarea: A. Lrgirea adecvat a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilrii apicale D. Plasarea corect a vârfului canulei E. Lrgirea excesiv a canalului radicular
Rspuns corect : C (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 237)
68. *Tehnica de obturaie cu paste care se întresc în canal prezint urmtoarele dezavantaje: A. Variatii volumetrice dupa priz B. Solubilizare apreciabil C. Neomogenitatea obturaiei D. Depirea frecvent a constriciei apicale E. Toate de mai sus
Rspuns corect : E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 214)
69. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercii (Mc Spadden):
A. este mai lent B. exist posibilitatea fracturrii compactoarelor C. obtureaz cea mai mare parte a întregului spaiu endodontic D. faciliteaz depirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunztor E. exist posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de sustiner
Rspuns corect : C ((M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 234)
70. *Precizati dezavantajul tehnicii de condensare lateral la rece a gutapercii: A. Contraindicat dupa extirparea devitala B. Contraindicat în parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicat în perforaia podelei camerei pulpare D. Obturaie de canal neomogen E. Succes clinic nesigur
Rspuns corect : D (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 224)
71. *Metoda ocalexic: A. E bazat pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei const în sterilizarea canalului prin hidroxidul de calciu format C. E indicat în tratamentul gangrenelor D. E indicat în tratamentul parodontitelor apicale cronice E. Toate de mai sus
Rspuns corect : E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 217)
72. Adugarea de dezinfectante în pastele de obturaie radicular nu este benefic deoarece: A. crete riscul obturaiilor de canal cu depire B. nu reduce semnificativ microinfiltraiile marginale C. antisepticele irit parodoniul apical D. antisepticele sunt inactivate rapid prin dizolvarea în umorile tisulare E. produc coloraii ale dintilor
Rspuns corect : C, D (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 214)
73. În tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin înclzire este necesar respectarea urmtoarelor reguli obligatorii pentru obturarea corect: A. trebuie evitat lrgirea excesiv a canalelor B. plasarea corect a vârfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicat de prospect D. injectarea gutapercii la consistena adecvat E. proba clinic prealabil a pluggerelor
Rspuns corect : B, C, D, E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 237)
74. Puseurile acute declanate de utilizarea Biocalex-ului se rezolv prin: A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. îndepartarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi E. administrarea de analgetice
Rspuns corect : C, D (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 219)
75. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefic prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitii osteoblastelor la nivelul focarelor osteolitice periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De ptrundere în cele mai fine ramificaii ale canalelor radiculare
Rspuns corect : B, C, E (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 217)
76. Gangrena pulpara este caracterizata prin: A. Mortificare aseptica a pulpei B. Descompunerea pulpei sub actiunea germenilor anaerobi de putrefactie C. Mortificare septica a pulpei D. Poate interesa strict teritoriul dintelui (gangrena complicata) E. Poate interesa strict teritoriul dintelui (gangrenea simpla)
Raspunsuri corecte: B, C, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 94)
77. Urmatorele afirmatii cu privire la factorii mecanici, asociati necrozei pulpare sunt adevarate :
A. Cei mai bine reprezentati factori mecanici sunt traumatismele B. Sectionarea, smulgerea sau dilacerarea tesutului pulpar, sunt urmate de necroza pulpara C. Fortele ortodontice gresit calculate nu pot produce necroze pulpare D. Traumatismul provocat de fractura dintelui nu pot produce necrozarea pulpei E. Luxatia si intruzia sunt considerati factori mecanici
Raspunsuri corecte: A, B, E (Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 95-96)
78. Factorii termici cauzali ai necrozei pulpare sunt reprezentati de: A. Exercitarea de temperaturi scazute sau crescute B. O scadere cu 5° ( deci la 42°C) ca si in cazul amprentarii cu mase termoplastice
C. Slefuire fara racire D. La scaderile de temperatura chiar de 20°, modificarile pulpare sunt nesemnificative E. daca scaderea de temperatura e brutala nu apar modificari pulpare
Raspunsuri corecte: A, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 96)
79. Care dintre urmatorele substante chimice pot declansa necroza pulpara: A. Formolul B. Apa oxigenata C. Acidul tricloracetic D. Arsenicul E. Hipocloritul de sodiu
Raspunsuri corecte: A, C, D, E ( M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 96 )
80. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia gangrenei simple sunt adevarate:
A. In general gangrena simpla, nu are o simptomatologie manifesta B. Nu se constata prezenta unor carii profunde C. Se observa modificari de culoare a dintelui in cauza D. Sondarea canalelor este dureroasa si nesangeranda E. Probele de vitalitate sunt negative chiar si la intensitati mari
Rapunsuri corecte: A, C, E ( M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 101)
81. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor: A. Teste de vitalitate pozitive B. Examen bacteriologic negative C. Insensibilitate totala la songajul in canal D. Carie superficiala fara deschiderea camerei pulpare E. Fetiditatea (nu este caracteristica), ea putandu-se gasi si in carii superficiale
Rapunsuri corecte: C, E ( M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag. 101)
82. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpita acuta C. Parodontita apicala cronica D. Pulpita cronica E. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
Raspunsuri corecte: A, C, D, E ( M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 102 )
83. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la evolutia gangrenei pulpare sunt
adevarate: A. Gangrena slabeste rezistenta dintelui si favorizeaza fractura coronara B. Gangrena simpla nu poate evolua spre parodontiul apical C. Gangrena dentara nu poate determina imbolnavire la distanta (glomerulonefrite) D. Gangrena dentara reprezinta un focar important de infectie pentru restul
organismului E. Gangrena slabeste rezistenta dintelui si favorizeaza fracturile corono-radiculare
Raspunsuri corecte: A, D, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007, pag 102)
84. *Tehnica step down – step back: A. mai este denumit i tehnica dublei telescopari B. mai este denumit i telescoparea regesiv C. mai este denumit i tehnica forelor compensate D. mai este denumit i telescoparea progresiv E. a fost introdus de Roane
Rspuns corect: A (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 168-169)
85. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos înainte de obturarea canalului în urmatoarele situaii:
A. pulpite acute purulente pariale sau totale B. pulpite cornice C. când avem un canal uscat ,iar stadiul de inflamaie pulpar nu la depit pe cel de pulpit seroas total D.când nu putem opri hemoragia E. când in timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de saliva Rspuns corect: A, B, D, E (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 170)
86. Metodele sonice de preparere a canalelor se realizeaz prin : A. vibrarea instrumentelor în canal B.cu ajutorul unui aparat tip Sonic-Air sau Endostar, la care se monteaz instrumente endodontice speciale C. Sistemul Giromatic D. Sistemul Canal Finder E. Canal Master U Rspuns corect: A,B(M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007 pag. 171)
87. Metoda Dick A. este o metod clinco- radiologic
B. este o metod electronica C. utilizeaz o singur radiografie D. utilizeaz mai multe radiografii E. utilizeaz acele sonda Kuralt Rspuns corect: A,C (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007pg. 164-165)
88. Metoda cu laser : A. utilizeaza un laser pulsatoriu de 35 W B. în timpul funcionrii se face o rcire a canalului cu un system de rcire tip spray C. are i efect de potenare a aciunii soluiilor antiseptice folosite pentru splturi endodontice D. prin introducerea laserului nu se urmarete suprimarea peliculei de “detritus dentinar “ E. nu influenteaz aciunea soluiilor antiseptice folosite pentru splturi Rspuns corect: A, B, C (M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2007pg. 173)
87. Ecosistemul microbian ce contribuie la formarea plcii bacteriene:
A. cuprinde aproximativ 100 de specii bacteriene
B. reprezint 90% din constituenii plcii bacteriene
C. cuprinde leucocite i macrofage
D. cuprinde microorganisme gram pozitive i gram negative
E. cuprinde bastonae, fusiforme, filamentoase, spirili, spirochete
C, D, E (35, 31-57, 6, 52)
88. Cavitatea de clasa a VI-a:
A. rezult în urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul feelor palatinale ale
frontalilor superiori
B. rezult în urma tratrii cariilor ce s-au format la nivelul marginilor incizale ale
frontalilor inferiori
C. este existent în nomenclatura propus de Black
D. rezult în urma tratrii cariilor ce s-au format în vârful cuspizilor premolarilor
E. presupune distrucia unghiului incizal al frontalilor afectai
B, D, (34, 167-185, 6, 174)
89. Ameloplastia:
A. reprezint pierderea prin aciune mecanic a marginilor incizale sau feele
ocluzale ca rezultt al micrilor funcionale i parafuncionale
B. reprezint bizotarea conturului marginal de smal la 45°
C. reprezint un procedeu de modelare a suprafeelor smalului cu instrumentar
rotativ
D. presupune remodelarea fisurilor ce nu penetreaz mai mult de 1/2 din grosimea
smalului
E. se face i la dinii susceptibili de carie, la care nu este anticipat prepararea
unei caviti
90. Forma de convenien, ca etap în prepararea cavitilor, presupune:
A. obinerea unei caviti care permite restauraiei s reziste forelor ocluzale
B. obinerea unei caviti care s permit o accesibilitate uoar
C. obinerea unei caviti care s permit o observare adecvat
D. plasarea marginilor cavitii în poziia pe care o va ocupa în final prepararea
E. de cele mai multe ori presupune extensia mezial, vestibular sau oral a
pereilor cavitii
B, C, E (34, 167-185, 6, 178)
91. La finisarea pereilor de smal i a marginilor cavitii trebuie s se in cont de:
A. gradul de netezime dorit
B. direcia prismelor de smal
C. tipul de material restaurator cu care se va realiza obturaia de baz
D. tipul de material restaurator ce va fi aplicat in cavitate
E. localizarea marginilor
92. Dintre dezavantajele linerilor amintim:
A. izolare termic necorespunzatoare
C. lipsa rezistenei mecanice semnificative
D. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare în timpul contraciei de priz a
compozitelor
93. Avantajele cimenturilor ionomer de sticl folosite ca liner sunt:
A. biocompatibilitatea
D. reducerea microinfiltraiei marginale
94. Concepia terapeutic contemporan privind atitudinea fa de plaga dentinar
recomand:
A. obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar în scopul izolrii
mecanice a pulpei dentare
B. obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar în scopul izolrii
chimice a pulpei dentare
C. obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare în scopul izolrii termice a
pulpei dentare
D. obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare în scopul izolrii electrice a
pulpei dentare
E. izolarea termic sub obturaiile metalice atunci când grosimea plgii dentinare
care acoper pulpa scade sub 1mm
C, D, E (34, 294-333, 6, 301)
95. Etapele în prepararea unui liner din ciment ionomer de sticl includ:
A. spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pân la
obinerea unei consistene vâscoase omogene
B. spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pân la
obinerea unei consistene cremoase omogene
C. încorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de înc 10-15
secunde
B, C, E (34, 294-333, 6, 300)
96. Indicarea adezivilor dentinari în protecia plgii dentinare se datoreaz:
A. capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
B. biocompatibilitii pulpare
C. efectului antibacterian
A, B (34, 294-333, 6, 320)
97. Utilizarea compozitelor fluide ca obturaii de baz este indicat deoarece:
A. au modulul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce le
confer rezistena mai mare la fracturare
B. au modulul de elasticitate crescut fa de compozitele hibride ceea ce confer
rezisten mai mare la fracturare
C. au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride
D. au rezistena mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de
obturaie de baz
E. au contracie mare de priz
A, D (34, 294-333, 6, 313)
98. În ce situaii îndeprtarea esutului cariat este indicat prima în prepararea cavitii?
A. În caviti profunde
B. În caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase
C. Când se dorete realizarea controlului cariei
D. În cazul leziunilor carioase superficiale
E. În caviti punctiforme
99. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
A. alcalinitate crescut
B. alcalinitate sczut
C. efect bacteriostatic
A, C, D (34, 294-333, 6, 297)
100. Cavitiile de clasa l rezult în urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz:
A. în toate fosele i fisurile de pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor
B. în 2/3 ocluzale vestibulare i orale ale molarilor
C. suprafaa palatinal a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor i caninilor cu pstarea unghiului incizal
E. în 1/3incizal a feelor vestibulare i orale ale dinilor
A, B, C (34, 167-185, 6, 173-174)
PROTETIC
101. *Bizotarea marginilor de smal la cavitatea de clasa I-a pentru inlay se realizeaz:
A. pentru inlay-ul ceramic
C. pentru inlay-ul metalic
Corect c
102. *În ce situaie este posibil descimentarea inlay-urilor?
A. absena extensiei preventive
E. cuspizi neprotejai
103. *Care este dimensiunea pragului pentru coroana ceramic:
A. prag lat de 0,5mm
B. prag lat de 0,8-1mm
C. prag lat de 1,5 mm
D. prag lat de 2mm
E. e toate variantele sunt corecte
Corect b
Bibliografie 7 ,tema 70,pag. 189
104. *Pentru a crete retenia unor caviti de clasa a V-a se pot realiza:
A. puuri dentinare
E. aripioare de stabilizare
105. *Corpul de punte se modeleaz cu:
A. suprafee convexe în toate sensurile
B. suprafee concave în toate sensurile
C. cu suprafee plane
E. suprafee concave în sensvestibulo-oral
Corect a
Bibliografie 7, tema 72 ,pag.452
106. *Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc corpul de punte sunt:
A. s fie estetice
C. s respecte ambrazurile cervicale
D. s permit igienizarea
Corect e
107. *Plcua dento-mucozal maxilar:
A. se sprijin cu o margine pe dinii restani i cu cealalt pe mucoas
B. poriunea oral va fi modelat cu replica anatomic
C. marginea liber este îngroat pentru a nu avea aciune secant asupra
mucoasei
E. toate variantele sunt corecte.
Corect e
A. Este funcia croetului prin care se neutralizeaz efectul poriunii flexibile a
braului retentiv, care solicit orizontal dintele stâlp în timpul inseriei i
dezinseriei
B. Este funcia croetului prin care acesta, dup ce este aplicat corect pe
dintele stâlp, nu trebuie s mai exercite fore active
C. Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor verticale în direcie
mucozal asigurând sprijinul parodontal
E. Toate variantele.
A. Poate fi situat doar maxilar
B. Poate fi situat doar mandibular
C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
D. La mandibul poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
E. Sunt benzi metalice cu lime mai mic de 10 mm i grosime de 0.5-0.7mm
Corect: c
110. *Conectorul principal sub form de placu mucozal palatin:
A. Se poate realiza într-o singur variant
B. Dupa concepia american nu urmrete plasarea conectorului principal în limitele edentaiei
stabilite de dinii limitrofi spaiului edentat
C. Dup concepia american seine cont de principiul profilactic
D. Conform concepiei americane poate fi utilizat în edentaia subtotali în edentaia total cu
indicaie la bolnavii epileptici
Corect: d
111. Sprijinul – ca funcie a crosetelor urmrete:
A. este funcia prin care croetul se opune micrilor vertical în direcie mucozal;
B. realizeaz profilaxia parodoiului marginal al dinilor stâlpi;
C. este asigurat de braul retentiv;
D. este asigurat de pinteni;
E. orice pinten trebuie întrit cu un conector.
Bibliografie 8 tema 73 pag 130
Raspunsuri corecte: a, b, d, e.
112. Funcia de încercuire a croetelor:
A. funcia prin care croetul trebuie s curpind mai mult de 180° din circumferina dintelui
B. încercuirea cea mai eficient este asigurat de poriunile supraecuatoriale ale dintelui
C. la încercuire trebuie s ia parte doar prile flexibile ale croetului;
D. încercuirea stabilizeaz proteza în sens orizontal;
E. la încercuire trebuie s ia parte doar prile rigide ale croetului.
Bibliografie 8 tema 73 pag 130
Raspunsuri corecte: a, b, d, e.
113. Particularitile de design ale protezelor includ urmtoarele:
A. un croet trebuie s aib întotdeauna sprijin;
B. e preferabil s se foloseasc sprijinul dentar chiar i în cazurile unde exist foarte puini
dini;
C. un croet inelar ar trebui s prezinte pinteni - mezial i distal;
D. croetul inelar trebuie prevzut cu un conector secundar de întrire;
E. croetele pot fi utilizate ca elemente de meninere indirect în cazul edentaiilor
uniterminale, prin plasarea pe hemiarcada opus.
Bibliografie 8 tema 73 pag 133
Raspunsuri corecte: a, c, d, e.
114. Particularitile de design ale croetelor includ urmtoarele:
A. traseul braului retentiv al croetului ocluzo–gingival (circular) este din zona mai puin
retentiv spre cea mai retentive;
B. utilizarea celei mai bune retentiviti disponibile;
C. dac dintele are coroana clinic prea lung se admite ca traseul
D. croetul cu aciune posterioar invers nu respect principiul ca braul retentiv s fie din
zona retentiv spre cea mai puin retentiv;
E. daca dintele stâlp prezint o retentivitate de cel puin 14 mm el poate fi folosit ca dinte
stâlp.
115. Modificarea conturului unui dinte stâlp pentru obinerea unei retentiviti favorabile
se poate realiza astfel :
A. în cazul existenei unei retentiviti mai mici de 0,25 mm, se indic adiionarea de rin
compozit, pentru a obine cel puin aceast retenie;
B. tehnica presupune aplicarea unei cantiti de rin compozit supracingular;
C. aplicarea de incrustaii de Au;
D. aplicarea unei cantiti reduse de rin compozit este suficient;
E. o cantitate mare de rin compozit nu este indicat.
Bibliografie 8 tema 73 pag 134
Raspunsuri corecte: a, b.
116. Alte metode folosite pentru modificarea conturului unui dinte stâlp pentru obinerea
unei retentiviti favorabile sunt :
A. ameloplastia prin crearea unei caviti mici în smal care s permit ptrunderea vârfului
flexibil al croetului;
D. aplicarea de coroane cu contur adecvat;
E. aplicarea de onlay-urilor ocluzale.
Bibliografie 8 tema 73pag 135
Raspunsuri corecte: a, b, c, d.
117. Funcia de încercuire a croetului:
A. dac este realizat, croetul se poate desprinde de pe dinte;
B. este realizat prin combinaia de brae retentive a croetului;
C. este realizat prin folosirea croetului RPI;
D. este realizat prin folosirea croetelor cu spijin gingival;
E. este realizat prin combinaia de brae opozante ale croetului.
Bibliografie 8 tema 73pag 136
Raspunsuri corecte: b, c.
118. Urmtoarele afirmaii legate de proteza scheletat sunt adevarate;
A. în cazul utilizrii unui bra opozant, pentru ca el s-i îndeplineasc funcia de
reciprocitate, este necesar ca el s fie plasat la extremitatea ocluzal a suprafeei de ghidaj;
B. în cazul utilizrii unei plcue dento–mucozale, reciprocitatea se obine cu ajutorul
plcuei de ghidaj a conectorului.
C. un croet gingivo–ocluzal este contraindicat dac fundul de sac vestibular are o adâncime
mai mic de 4 mm.
D. un croet gingivo–ocluzal este contraindicat dac exist o retentivitate muco–osoas mai
mare de 1 mm pe o distan de 3 mm de la marginea gingival.
E. croetul RPI se utilizeaz pe premolarii mandibulari în cazul unor edentaii terminale i
dac anatomia fundului de sac vestibular permite
Bibliografie 8 tema 73 pag 137
Raspunsuri corecte: b, c, d, e.
119. Protezele scheletate ar trebui sa aibe urmtoarele caracteristici:
A. un croet gingivo–ocluzal este contraindicat dac exist o retentivitate muco–osoas mai
mare de 1 mm pe o distan de 3 mm de la marginea gingival
B. în cazul acelorai edentaii terminale braul retentiv trebuie plasat pe dintele stâlp adiacent
edentaiei;
C. în cazul edentaiei de clasa a II-a Kennedy este bine ca un croet s fie aplicat cât mai
aproape de edentaie i cellalt cât mai departe, pe arcada opus.
D. o protez elaborat pentru o edentaie clasa a III-a Kennedy cu o modificare poate avea
dou croete, care formeaz o ax ce strbate proteza
E. o protez elaborat pentru o edentaie clasa a III-a Kennedy cu o modificare poate avea
minim 3 crosete.
Raspunsuri corecte: b, c, d.
120. Crosetul Ney I:
B. prezint retenie i reciprocitate excelente;
C. are un corp din care pleac un pinten ocluzal;
D. are un bra rigid i unul elastic;
E. are dou brae elastice.
Bibliografie 8tema 73 pag 137- 138.
Raspunsuri corecte: a, c, e.
121. Croetul Ney III:
A. este indicat pe dinii cu linia ghid situat în vecintatea gingiei;
B. are dou brae elastice din sârm;
C. prezint un pinten turnat împreun cu corpul croetului ;
D. sprijinul este bun i retenia satisfactoare;
E. încercuirea este de asemenea bun.
Bibliografie 8tema 73 pag 141.
Raspunsuri corecte: b, c, d.
122. Croetul inelar :
A. este utilizat pe molarul 2 care mrginete distal edentaia;
B. linia ghid este coborat pe feele vestibulare i orale;
C. prezint un bra flexibil cu extremitate liber;
D. prezint 2 pinteni ocluzali asigurând un sprijin foarte bun;
E. retenia i reciprocitatea sunt excelente.
Bibliografie 8pag tema 73 140-141
Raspunsuri corecte: a, c, d, e.
123. Sistemul de croete Roach:
A. sunt cunoscute i sub denumirea de croete divizate;
B. realizeaz retenia la nivelul zonelor meziale i distale ale feelor vestibulare i orale;
C. sunt mai rigide decât croetele circulare;
D. proiectarea lor este mai facil decât în cazul croetelor circulare;
E. cuprinde 10 croete.
Raspunsuri corecte: a, b.
124. Croetul divizat în “T” are urmtoarele caracteristici:
A. pornete din eaua protezei printr-un conector secundar care trece în punte peste procesul
alveolar;
B. poriunea vertical a “T”-ului este situat în mijlocul feei vestibulare;
C. cele dou brae ale “T”-ului sunt întotdeauna retentive;
D. ca variant braul retentiv poate fi sub form de “Y”;
E. este mai rigid decât croetul Ackers.
Bibliografie 8tema 73 pag 144
Raspunsuri corecte: a, b, d.
125. Croetul divizat in “I” :
A. se folosete la nivelul premolarilor maxilari din raiuni estetice;
B. este foarte flexibil;
C. asigur retenie foarte bun;
D. reciprocitatea se obine prin folosirea unui alt croet pe hemiarcada opus;
E. încercuirea asigurat de croet este foarte bun.
Bibliografie 8tema 73 pag 144
Raspunsuri corecte: a, d.
126. Croetul circular Ackers:
A. se aplic la nivelul molarilor i premolarilor caninilor cu retentiviti favorabile;
B. prezint un conector secundar situat oral care susine un corp;
C. are un bra în totalitate retentiv;
D. braul opozant este situat în poriunea supraecuatorial;
E. pintenul ocluzal situat mezial sau distal asigur sprijinul.
Bibliografie 8tema 73 pag 146
Raspunsuri corecte: d, e.
127. Croetul cu aciune reciproc a lui Bonwill:
A. este alctuit din dou croete Ackers unite prin corpul lor;
B. se plaseaz de obicei pe o hemiarcad integr;
C. asigur stabilizarea protezei scheletate;
D. prezint retenie i sprijin foarte bune dar încercuire deficitar;
E. braele pot fi toate 4 elastice.
Bibliografie 8tema 73 pag 146
Raspunsuri corecte: a, b, c, e.
128. Croetul RPI al lui Kroll:
A. este folosit in edentaiile pariale reduse;
B. se aplic pe dintele stâlp distal pentru a evita bascularea acestuia;
C. prezint un pinten ocluzal in fosa distal;
D. placuta proximo-linguala are rol de ghidaj al protezei;
E. braul retentiv în “I” pleac din eaua protezei i realizeaz reciprocitatea cu placua
proximo-lingual.
129. Contraindicaiile folosirii sistemelor speciale în protezarea scheletat sunt:
A. pacienii cu stare general precar;
B. pacienii necooperani;
D. bolnavii cu disabiliti psiho-motorii;
E. cazurile în care primeaz funcia estetic.
Bibliografie 8tema 73 pag 146
Raspunsuri corecte: a, b, d.
130. Selectai afirmaiile adevrate:
A. Scheletul metalic poate fi placat cu ceramic pe toate suprafeele doar dac exist spaiu
suficient între creasta alveolar i antagoniti;
B. Dac spaiul este mic înlimea poate fi compensat prin lime, dar deoarece o igienizare
optim devine imposibil se recomand placare scheletului metalic doar pe dou
suprafee;
C. Dac spaiul este mic înlimea poate fi compensat prin lime, dar deoarece o igienizare
optim devine imposibil se recomand placare scheletului metalic doar pe trei suprafee;
D. În caz c spaiul este redus putem scdea dimensiunile scheletului metalic pentru a putea
obine o grosime optim a stratului de ceramic;
E. Stratul de ceramic este de dorit s aib o grosime uniform pe toate suprafeele
scheletului.
R:A,B,E
A. Aib un contact minim cu esuturile moi;
B. S asigure un spaiu minim pentru igienizare;
C. S aib un aspect estetic i din punct de vedere biologic s fie tolerai de esuturile din jur;
D. S asigure un spaiu maxim pentru igienizare;
E.S fie confortabili;
R:A,C,D,E
A. RC=IM
C. În lateralitate funcie de grup
D. În lateralitate protecie canin
E. Deglutiia se realizeaz în RC
Corect B,C
133. Mijloacele specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale din medicina dentar
neuromuscular sunt reprezentate de:
134. *Ocluzia funcional este caracterizat de urmtorii factori:
A. Factorul timp: solicitri ocluzale sincronizate
B. Factorul micare: repartiia uniform a solicitrilor ocluzale
C. Factorul form: suprafee masticatorii orientate spaial
D. Factorul cantitativ:c ontacte dentare simultane
E. Factorul calitativ: triturarea optim a alimentelor
Corect C
135. *Ligamentele articulare(ATM) care limiteaza micrile mandibulare sunt
reprezentate de:
136. Muchiul milohioidian:
B. Formeaz diafragma gurii
C. Când are punct fix pe mandibul are rol în masticaie
D. Când are punt fix pe hioid are rol în deglutiie
E. Are fibrele orientate oblic în jos i înainte
Corect B,E
137. *Muchiul geniohioidian:
B. Este situat desupra poriunii anterioare a milohioidianului
C. Are rol doar în deglutiie
D. Prin contracie ridic mandibula
E. Prin contracie coboar mandibula
Corect E
138. Din concepia gnatologic presupune urmatoarele :
A. RC=IM
D. În lateralitate exist funcie de grup
E. RC nu corespunde cu IM
corect A,B
139. Facilitarea inducerii relaiei de postur poate fi realizat prin utilizarea unor teste
fonetice care au însa mai mult semnificaie funcional decât de postur, si anume :
A. Testul Wild
B. Testul Ohio
C. Testul Silverman
D. Testul Robinson
Corect A C D
A. Articular
B. Lingual
C. Dentar
D. Osos
E. Muscular
Bibliografie 7 Tema 69, pag 44
141. Factorii loco-regionali ce influeneaza relaia de postur a mandibulei sunt:
A. Poziia capului i a gâtului
B. Circumstanele emoionale
C. Afeciunile ATM
D. Hipertensiunea arteriala
E. Intoxicaiile medicamentoase
142. Legat de metoda Ramfjord, urmtoarele afirmaii sunt adevarate:
A. Pacientul este aezat în poziie culcat
B. Trebuie asigurate condiii de mediu corespunzatoare
C. Practicianul trebuie s vorbeasc cu voce joas, monoton i ferm
D. Ultimele 4 degete ale ambelor mâini se aseaz sub marginea bazilar a mandibulei
E. Operatorul plaseaz indexul mâinii drepte sub menton
Corect BCE
143. Referitor la Metoda Peter Dawson, urmtoarele afirmaii sunt adevarate:
A. Se bazeaz pe obinerea relaiei centrice în poziie pasiv, ligamentar
B. Pacientul este aezat în poziie culcat
C. Pacientul este aezat în fotoliu
D. Medicul se afl în poziie aezat postero-lateral
E. Operatorul plaseaz indexul mâinii drepte sub menton
Corect ABD
144. Care dintre afirmaiile legate de importana poziiei de intercuspidare maxim sunt
adevrate? :
A. Asigur stabilitatea mandibulei fa de maxilar
B. Permite contracia simetric, egal i maxim a muchilor ridictori ai mandibulei
C. Orienteaz forele ocluzale în axul lung al dinilor
D. Anuleaz i compenseaz forele orizontale
E. Anuleaz i compenseaz forele verticale
Corect ABCD
145. În relaie centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii
parametrii:
A. Liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate în acelai plan
B. Prezena unitilor masticatorii
C. Cheie de ocluzie Angle
D. Feele meziale ale ultimilor molari se afl în acelai plan
E. Circumscrierea cuspizilor vestibulari inferiori de ctre cei superiori
Corect BCE
Bibliografie 7 Tema 69, pag 52
146. Examenul ocluzal static const în mod uzual în evaluarea rapoartelor ocluzale în
plan:
147. Referitor la condiionarea relaiilor ocluzale de poziia condililor în articulaiile
temporo mandibulare i de starea acestora, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Tipul I - intercuspidare maxim în armonie cu relaia centric
B. Tipul II - condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM
C. Tipul III- condilii trebuie s se deplaseze de la postura centric adaptat pentru a realiza
IM
D. Tipul IV- relaia ocluzal este într-o faz de alterare continu, datorit deformrii
progresive i instabilitii ATM
E. Tipul IV- intercuspidarea maxim în armonie cu relaia centric
Corect ABD
148. În tipul IV al relatiilor ocluzale se pot încadra:
A. Ocluzia deschis frontal progresiv
B. Ocluzia deschis lateral progresiv
C. Simetria progresiv
149. Coroanele de înveli estetice
A. sunt proteze fixe unidentare ce refac atât morfologia, cât i estetica, deoarece sunt
realizate în întregime din materiale metalice
B. sunt realizate din materiale ceramice, polimeri sau rini compozite
C. se mai numesc i coroane fizionomice
D. nu au culoare identic cu cea a dinilor adiaceni
E. se mai numesc i coroane de înveli nemetalice.
Rspuns corect B C E
Bibliografie 7 tema 71 pag 190-198
150. Obiectivele coroanelor de înveli nemetalice sunt
A. Reabilitarea fizionomiei
C. Adaptare perfect pe dinte
D. Uzura dintelui antagonist
Rspuns corect ABCE
151. Printre indicaiile coroanelor estetice, nu se enumer
A. Discromii, distrofii, displazii
D. Oropoziii
Rspuns corect B
152. Contraindicaiile coroanelor de înveli nemetalice sunt
A. dinii lungi (bonturi retentive)
B. ocluzia psalidodont (pentru cele ceramice)
C. ocluzia adânc traumatizant
Rspuns corect C
153. Selectati rassunsurile corecte referitoare la prepararea incisivului central pentru
coroan ceramic:
A. Prepararea marginii incizale se face pe 2-3 mm, la un unghi de 45
B. La nivelul feelor proximale se schieaz dou praguri mezial i distal de 1,5mm
C. Faa vestibular va fi concav
D. Faa vestibular va fi plan
E. Faa oral se va prepara conform morfologiei sale într-o zon plan cingulo-gingival i o
zon concav cingulo-incizal
Rspuns corect AE
154. Referitor la coroanele ceramice, urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
A. Se sprijin pe un prag ferm exprimat de 0,8-1 mm i în unghi de 90 fa de peretele
respectiv
B. Ceramicile actuale permit realizarea unui prag rotunjit (sfert de arc de cerc, deep-chamfer)
C. Marginile pragului trebuie bizotate foarte fin cu bizotatoare manuale sau freze cu
granulaie mic
D. Pragul trebuie înfundat subgingival în zona vestibular, iar oral rmâne supragingival
E. Se sprijin pe un prag ferm exprimat de 1,5 mm i în unghi de 45 fa de peretele
respectiv
155. *Precizai care sunt indicaiile inlay-urilor din aliaje metalice:
A. Procese carioase extinse sau profunde
B. Reconstituire morfo-funcionala a dinilor afectai de carii mai puin extinse sau puin
profunde
D. Igiena bucal deficitar
Corect B
156. *Dup clasificarea cavitilor elaborat de Black (1891), cavitile de clasa II-a
cuprind:
A. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete ocluzal la molari i premolari
B. Caviti proximale ale molarilor i premolarilor
C. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete în cele 2/3 ocluzale ale feelor vestibulare ale
molarilor
D. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete pe feele orale ale molarilor i incisivilor
E. Cavitai pe feele proximale ale incisivilor i caninilor
Corect B
Bibliografie 7, Tema 70, pag. 172
157. *Bizotarea marginilor de smal la cavitatea de clasa I-a pentru inlay se realizeaz:
A. pentru inlay-ul realizat prin tehnic direct
B. în unghi de 10
C. pentru inlay-ul metalic
E. în unghi de mai mare de 60
Corect C
158. *Bizotarea marginilor cavitaii pentru un inlay metalic ocluzal:
A. Se face la 300, deoarece marginile subiri s-ar fractura
B. Se face la 300 fa de axul de inserie i pe 1/3 - 1/2 din grosimea smalului
C. Se face cu o inclinaie de 450 i pe 1/3 - 1/4 din grosimea smalului
D. Marginile cavitii pentru un inlay metalic nu se bizoteaz
E. Se face cu o înclinaie de 450 fa de axul de inserie i pe 1/3 - 1/2 din grosimea smalului
Corect E
159. Inlay-urile se clasific dupa complexitate în:
A. Simple - cu urub
E. Simple - cu glisier
Corect B, C, D
160. Dup clasificarea cavitilor elaborat de Black (1891), cavitile de clasa I-a
cuprind:
A. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete ocluzal la molari i premolari
B. Caviti proximale ale molarilor i premolarilor
C. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete în cele 2/3 ocluzale ale feelor vestibulare ale
molarilor
D. Caviti carioase ce apar în anuri i fosete pe feele orale ale molarilor i incisivilor
E. Cavitai pe feele proximale ale incisivilor i caninilor
Corect A, C, D
161. În prepararea cavitilor pentru inlay sunt urmrite urmtoarele obiective:
A. Oprirea evoluiei afeciunii
B. Realizarea unei caviti care s permit inseria i dezinseria piesei într-un singur ax
C. Lucrarea s fie stabil i rezistent la presiuni masticatorii
D. Realizarea unei caviti care s permit doar inseria piesei într-un singur ax, fr s
permit i dezinseria acestuia
Bibliografie 7, Tema 70, pag. 174
162. În prepararea cavitilor pentru inlay obiectivele urmrite se realizeaz astfel:
A. Cavitate neretentiv în axul de inserie i retentiv în celelalte direcii
B. Cavitate retentiv în axul de inserie i neretentiv în celelalte direcii
C. Excizia întregii dentine afectate
D. Pereii verticali s fie foarte puin divergeni spre ocluzal (2-40), ca s nu aib efect de ic i
ca s aib retenie prin friciune
E. Nu este necesar excizia întregii dentine afectate
Corect A, C, D
163. Precizai afirmaiile adevrate referitoare la diferenele dintre prepararea cavitilor
pentru inlay fa de prepararea cavitilor pentru obturaii plastice:
A. Cavitatea pentru un inlay trebuie s aib un ax neretentiv pentru inserie
B. Unghiurile cavo-superficiale (marginile cavitii) se bizoteaz la 450 (nu la 300) în smal,
dar numai pentru inlay-urile metalice
C. Unghiurile cavo-superficiale (marginile cavitaii) se bizoteaz 300 la (nu la 450) în smal,
dar numai pentru inlay-urile metalice
D. Profunzimea cavitii poate fi mai mare pentru inlay-ul metalic
E. Profunzimea cavitii poate fi mai mic pentru inlay-ul metalic
Corect A, B, E
Bibliografie 7, Tema 70, pag. 174-175
164. Deschiderea unei caviti ocluzale (clasa I Black, A I Hess) se poate realiza cu:
A. Freze globulare diamantate sau din oeluri extradure
B. Freze cilindrice - diamantate sau din oel, cu diametrul egal sau mai mic decât al orificiului
carios, i cu care se acioneaz lateral i circular
C. Freze efilate - diamantate, care acioneaz în momentul scoaterii prin înclinarea poziiei
piesei (frezei)
D. Freze cilindrice - diamantate sau din oel, cu diametrul mai mare decât al orificiului carios,
i cu care se acioneaz lateral i circular
E. Freze con-invers diamantate sau din oel, cu diametrul mai mare decât al orificiului carios,
i cu care se acioneaz lateral i circular
Corect A, B
Bibliografie 7, Tema 70, pag. 175-176
165. Referitor la prepararea cavitii pentru un inlay, peretele pulpar trebuie s fie:
A. perpendicular pe axul de inserie
B. concav
C. plan
D. orizontal
Corect A, C, D
Bibliografie 7, Tema 70, pag.177
166. Controlul unghiurilor în prepararea un inlay de clasa I-a se face astfel:
A. Prin inspecie direct sau cu oglinda
B. Prin palpare
D. Ultramodern cu sistemul computerizat “Cerec”
E. Prin inspecie direct i palpare
Corect A, C, D
Bibliografie 7, Tema 70, pag. 179
167. Care sunt particularitaile de care trebuie inut cont la determinarea dimensiunii
verticale in relaie centric i în relaie de postur:
A. Dimensiunea vertical reprezint unul dintre reperele comune relaiei centrice si relaiei de
postur
B. Diferena dintre dimensiunea vertical în postura i în relaie centric este de aproximativ
1-2 mm, reprezentnd spaiul de inocluzie fiziologica
C. Dimensiunea vertical la edentatul total bimaxilar este diminuat datorit pierderii stopurilor
ocluzale, rezorbiei crestei sau a uzurii dinilor artificiali
D. La edentatul total, rapoartele dentare care lipsesc sunt simulate cu ajutorul machetelor de
ocluzie
E. Diferena dintre dimensiunea vertical în postur i în relaie centric este de aproximativ 2-
4 mm, reprezentnd spaiul de inocluzie fiziologic.
Corect a,c,d,e
168. Metodele antropometrice cu repere preextracionale de determinare a dimensiunii
verticale a etajului inferior se refer la :
A. Preluarea dimensiunii vertical a etajului inferior din fia bolnavului completat în perioada
dentat
B. Utilizarea profilometrului Sears similar metodei de msurare a etajului inferior cu o sarm
de contur
E. Silvermann recomand metoda taturii în perioada dentat a tuturor pacienilor la nivelul
unor repere fixe situate la nivel maxilar i mandibular
Corect a,b, e
169. Metodele funcionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total sunt:
A. Metoda electro-miografica prin înregistrarea liniei izoelectrice
B. Metoda Silverman utilizat pentru determinarea spaiului minim de articulare fonetic “fe”,
“ve”, plasate la sfritul cuvintelor
C. Metoda Robinson utilizeaz teste fonetice ce conin fonema “essse” terminal.
D. Metoda Silverman utilizeaz teste fonetice ce conin fonema “essse” terminal
E. Metoda Robinson utilizat pentru determinarea spaiului minim de articulare fonetica “fe”,
“ve”, plasate la sfritul cuvintelor
Corect a, d, e
170. Metoda Patterson:
A. Se utilizeaz în scopul stimularii reflexelor vestigeale de poziionare centric,
B. Este o metod de determinare a relaiei centrice la dentat
C. Conine machete de ocluzie special pregtite
D. Fiecare bordur de ocluzie maxilar i mandibular se scurteaz cu 2 mm dup care în
grosimea acestora se sap un an retentiv care se umple de material abraziv
E. Dezavantajul acestei metode este c dac bordurile nu sunt bine individualizate i fasonate
se pot obine relaii excentrice
Corect: a, c,d,e
171. Metodele simple de determinare a relaiei centrice sunt:
A. Manevra temporal Gysi
C. Metoda compresiunii pe menton
D. Manevra maseterin Green
Corect b,c,e
Bibliografie 8, tema 74 , pag. 558-559
172. Metodele complexe de determinare a relaiei centrice la edentatul total sunt:
A. Metoda înscrierii grafice care se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular
viznd emergea trigemenului din cutia cranian
B. Metoda ocluzal Lejoyeaux folosete metoda înscrierii grafice verificnd in aceeai edin
relaia centric
C. Autoocluzorul Lende se bazeaz pe principiul original de determinare a relaiei centrice,
glisarea mandibulei spre o poziie excentric
D. Centrocordul Optow este reprezentat de un sistem cu dou plcue: una maxilar i una
mandibular
E. Metoda înscrierii grafice const în înregistrarea traiectoriilor de micare mandibular în
micri test de propulsie-protruzie i lateralitate dreapta – stanga.
Corect: b,c,d,e
Bibliografie 8,tema 74, pag. 559-562
173. Metoda înscrierii grafice de determinare a relaiei centrice la edentatul total:
A. Poate fi extraoral sau intraoral
B. In cadrul acestei metode cel mai fecvent mod de înregistrare este de fixare a placuei pe
mandibul i a acului pe maxilar
C. Se bazeaz pe principiul original de determinare a relaiei centrice
D. Pacientul execut micri de propulsie urmate de retropulsie maxim (reprezentat de relaia
centric)
E. Liniile trasate prin micri de lateralitate pornesc din relaia centric i vor determina un
unghi de 120 de grade numit i arc gotic.
Corect: a,c,d,e
174. Centrocordul Optow:
A. Este reprezentat de un sistem de înregistrare format din dou plcue: maxilar i
mandibular
B. Plcua mandibular poseda un vrf de înregistrare grafic plasat anterior i doua vrfuri de
stabilizare plasate în zonele laterale
C. Se folosete pentru determinarea relaiei de postur
D. Între cele dou plcue se utilizeaz a treia plcu ca intermediar ajutnd la fixare
E. Sistemul poate fi fixat într-o anumit poziie care s coincid cu dimensiunea vertical
optim
Bibliografie 8, tema 74, pag. 560-561
175. Reperele pentru alegerea i montarea dinilor artificiali se refer la:
A. Linia caninului – pentru trasarea acestui reper se poate lua conturul buzei superioare i
inferioare în timpul sursului
B. Linia sursului - fata distal a caninului corespunde la majoritatea pacienilor cu nivelul
comisurii bucale sau intersecia perpendicularei coborte din pupila la planul de ocluzie
C. Linia sursului – limita de maxim vizibilitate a grupului frontal superior, fiind totodat
nivelul la care se plaseaz linia coletelor dentare
D. Linia median- planul medio-sagital al feei în funcie de frenurile buzei superioare i
inferioare, filtrum, piramida nazal
E. Linia caninilor – materializeaz faa distal a caninilor, iar spaiul rezultat între linia median
i linia premolarului unu reprezint limea celor trei dini frontali
Corect: c,d
Bibliografie 8, tema 74 , pag. 563
176. În ceea ce privete designul intermediarilor i raportul acestora cu creasta edentat:
A. contactul cu esuturile moi trebuie s fie minim
B. contactul cu esuturile moi trebuie s fie maxim
C. trebuie asigurat un acces maxim pentru igienizare
D. trebuie asigurat un acces minim pentru igienizare
E. nu exist reguli de baz
Corect AC
177. Intermediarii unei proteze fixe trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici:
A. s restabileasc funcia dinilor pierdui
B. s fie confortabili
D. s fie tolerai de esuturile din jur dpdv biologic
E. s fie mai voluminoi în sens vestibulo-oral
Corect ABCD
178. În cazul protezelor fixe, ambrazurile interproximale largi asigur:
A. rigiditatea scheletului metalic
D. rezistena conectorilor
Corect BC
179. Pentru a putea înelege design-ul intermediarilor dintr-o protez fix trebuie avute în
vedere urmtoarele variabile:
B. starea esuturilor moi ce acoper creasta edentat
C. preteniile estetice ale pacientului
D. forma crestei edentate
E. legea lui Ante
180. Dup Irving Glickman (1974), intermediarii trebuie s îndeplineasc urmtoarele
condiii:
B. s respecte ambrazurile ocluzale
C. s permit un acces minim pentru igienizare
D. s îndeplineasc funciile dinilor pe care îi înlocuiesc
E. s fie estetici
181. În general, intermediarii ar trebui s fie:
A. conveci în toate sensurile
B. conveci vestibular i oral i concavi mucozal
C. lustruii foarte bine
E. uor de igienizat
Bibliografie 7, tema 72, pg 452
182. *Ce trebuie s se fac cu modelul de lucru, pentru a obine o adaptare cât mai bun
muco-protetic la nivelul intermediarilor
B. s fie cu bont mobilizabil
C. s se graveze
D. s se frezexe
E. s se digitalizeze
Bibliografie 7, tema 72, pg 453
183. *Intermediarii trebuie s fie în linie cât mai dreapt între elementele de agregare
pentru a evita:
B. egresia antagonitilor
D. pierderile de material
Bibliografie 7, tema 72, pg 456
184. În funcie de raporturile cu creasta edentat, intermediarii pot fi:
A. în a
185. În literatura american de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design
al intermediarilor, între care:
A. igienic (sanitary pontic)
Bibliografie 7, tema 72, pg 456
186. *Din punct de vedere al asigurrii igienizrii optime, pentru zona lateral cel mai
potrivit este intermediarul:
187. Intermediarii în a:
B. sunt estetici i nu favorizeaz inflamaia esuturilor subiacente
C. sunt cei mai confortabili pentru pacient
D. rein placa bacterian i produsele sale
E. sunt imposibil de igienizat
Corect CDE
188. Intermediarii în semia:
A. sunt intermediari în a modificai la nivelul feei orale
B. au contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei
C. retenioneaz mai puine resturi alimentare decât intermediarii suspendai
D. retenioneaz mai multe resturi alimentare decât intermediarii în a
E. realizeaz un compromis între restaurarea fizionomiei, fonaiei i posibilitatea întreinerii
unei igiene mai bune
A. au fee mucozale extinse
B. au faa vestibular înclinat în unghi de 40-50°, orientat vestibulo-oral, de sus în jos
C. au faa vestibular înclinat în unghi de 40-50°, orientat vestibulo-oral, de jos în sus
D. au faa oral înclinat în unghi de 40-50°, orientat vestibulo-oral, de sus în jos
E. se practic frecvent în zona frontal la mandibul
Corect AD
190. *În cazul intermediarilor la distan de creast (suspendai), spaiul dintre baza
intermediarilor i coama crestei trebuie s fie de:
A. minim 4mm
B. maxim 2mm
C. minim 30μm
D. minim 3mm
191. Croetul inelar pe molari:
A. Trebuie s aib pinteni ocluzali mezial i distal
B. Trebuie s aib pinten ocluzal doar mezial
C. Trebuie s aib pinten ocluzal doar distal
D. Poate susine braul croetului pe dinte la nivel distal
E. Poate susine braul croetului pe dinte la nivel distal
Corect: AD
192. Referitor la încercuire, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Este funcia croetului ce asigur stabilitatea protezei în sens transversal
B. Este funcia croetului ce asigur stabilitatea protezei în sens lateral
C. Se realizeaz atunci când croetul cuprinde dintele pe mai mult de jumtate din
circumferina sa
D. Se realizeaz atunci când croetul cuprinde dintele 2/3 din circumferina sa
E. Se realizeaz atunci când croetul cuprinde dintele pe mai puin de jumtate din
circumferina sa
Corect: BCD
193. Referitor retenie în protezarea mobilizabil, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Se refer la mijloacele ce permit meninerea pe câmpul protetic a protezei
B. Poate fi natural, oferit de convexitile naturale ale dinilor de sub linia ghid
C. Poate fi natural, oferit de convexitile naturale ale dinilor deasupra de linia ghid
D. Retenia prin friciune are loc între suprafaa intern a elementelor croetului i suprafeele
paralele ale dintelui stâlp
E. Retenia artificial se realizeaz doar în cazul dinilor fr retentiviti
Corect ABD
194. Croetul in “S”:
B. Merge oblic spre linia ghid pe care o depete
C. Merge oblic spre linia ghid pe care nu o depete
D. Ia contact cu dintele supraecuatorial
E. Ia contact cu dintele subecuatorial
Corect ABD
195. Referitor la pensa mezio-distal simpl, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Prezint o singur extremitate liber
B. Pornete dintr-un conector secundar situat oral interdentar
C. Pornete dintr-un conector principal
D. La nivelul punctului de contact se desprinde o prelungire orizontal ce îmbriseaz toat
faa oral a dintelui supracingular
E. La nivelul punctului de contact se desprinde o prelungire orizontal ce îmbriseaz toat
faa oral a dintelui subcingular
Corect ABD
196. Referitor la pensa mezio-distal compus, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Se aplic când pe arcad rmân doi dini restani
B. Se aplic când pe arcad sunt trei dini restani
C. Prezint un conector secundar situat interdentar
D. Prezint doi conectori secundari
E. Prezint dou prelungiri orizontale ce îmbriseaz feele orale ale celor doi dini
Corect ACE
197. Dup tipul constructiv, arcurile faciale pot fi împrite în:
A. arcuri faciale cinematice,
B. arcuri faciale arbitrare,
C. arcuri faciale posturale,
D. arcuri faciale anatomice,
E. arcuri faciale fizionomice.
198. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la sistemul N.O.R. (utilizat la
înregistrarea relaiilor intemaxilare) sunt adevrate?
A. este format din dou dispozitive - un dispozitiv clinic i unul de laborator,
B. dispozitivul clinic este format din dou clini-pantografe
C. dispozitivul de laborator este alctuit dintr-un articulator i dou labo-pantografe
D. clini-pantografele sunt destinate utilizrii lor în cabinet,
E. articulatorul este de tip non acron-cu valori medii.
Corect a,b,c,d
Bibliografie 7, tema 69, pag. 75
199. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tehnica de înregistrare a ocluziei de
lateralitate sunt adevrate?
A. exist dou metode principale pentru realizarea acestor înregistrri,
B. materialul de amprent se poate interpune direct între cele dou arcade,
C. materialul de amprent se poate interpune indirect între cele dou arcade,
D. se poate utiliza un reper anterior pentru obinerea unui spaiu mai mare între dinii
posteriori,
Corect a,b,d
200. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la unghiul Bennet sunt adevrate?
A. este unghiul pe care îl face deplasarea condilului orbitant cu planul sagital în micarea de
lateralitate
B. este unghiul pe care îl face deplasarea condilului pivotant cu planul sagital în micarea de
lateralitate
D. are o valoare de 1,5 grade,
E. deplasarea are o valoare de 1-3mm.
Corect a,c
CHIRURGIE
201. *In cazul comunicarii oro-sinusale rezultate prin extractia completa a dintelui, cand
deschiderea este de peste 7 mm, tratamentul consta in:
A. nu este necesar un tratament chirurgical
B. consta doar in sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
C. se recomanda plastia comunicarii in unul sau doua planuri cu lambou vestibular sau/si
palatinal
D. consta doar in avertizarea si instruirea pacientului in privinta unor masuri pe care
trebuie sa le adopte pentru a nu disloca chegul
E. este posibil ca acest tip de comunicare sa ramana nediagnosticata si sa se inchida
spontan, prin formarea chegului, fara alte complicatii
Rspuns corect: C (17,1, pag. 303-308, pag. 304)
202. *Clasificarea Valerian Popescu bazata pe criterii morfologice si embriologice
include:
Rspuns corect: E (44,1,pag.828-831, pag.829)
203. *Despicatura unilaterala totala intereseaza in totalitate:
A. partile moi labiale
Rspuns corect: D (44,1,pag. 828-831, pag.831)
204. *Supuraia:
B. Nu poate fi urgen vital,
C. Se poate trata doar sub internare
D. Tratamentul indicat este expectativa
E. Toate variantele sunt corecte
Rspuns corect: A (13,1, pag. 245-247, pag.245)
205. *În conduita teraputic a supuraiilor oro-maxilo-faciale, anestezia general este
indicat la:
C. Flegmoane extinse ale gâtului,
D. Abcese vestibulare
E. Abcese palatinale
206. *Osteoperiostita este:
B. Abces vestibular
Rspuns corect: D (16,1, pag. 281-284, pag.281)
207. *In perioada de stare, forma scleroasa a tumorilor maligne ale portiunii orale a limbii
si planseului bucal este caracteristica doar urmatoarei localizari:
A. Fata ventrala a limbii
B. Planseu bucal anterior
E. Varful limbii
Rspuns corect: C (34,1, pag. 597-600, pag. 598)
208. *In osteotomia tip Le Fort I, planul de osteotomie porneste de la:
A. Punctul situat la 35 mm deasupra varfurilor cuspizilor caninilor
B. Retrotuberozitar
C. La 25 mm deasupra varfurilor cuspizilor primilor molarilor superiori
D. Aperitura piriforma
Rspuns corect: D (43,1, pag. 793-794, pag. 793)
209. *Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la formele de debut ale tumorilor
maligne ale mucoasei gingivale sunt false?
A. Forma vegetanta papilomatoasa apare in legatura cu o papila interdentara
B. Exista doua forme clinice: ulcero-vegetanta si ulcero-distructiva
C. In evolutie forma vegetanta papilomatoasa se asociaza cu mobilizarea dintilor
adiacenti
E. Se preteaza la confuzii cu epulisul
Rspuns corect: B (35,1, pag. 621-622, pag. 621)
210. *Care afectiune nu se preteaza la diagnostic diferential cu tumorile maligne de
mezostructura:
Rapuns corect: C (37,1, pag. 642-645, pag. 644)
211. *In clasificarea TNM pentru carcinoamele de mezostructura, T3 se defineste astfel:
A. Tumora limitata la mucoasa sinusului maxilar, fara infiltrarea structurilor adiacente
B. Tumora care erodeaza peretii ososi (inclusiv podeaua sau peretele medial al sinusului
maxilar) dar nu intereseaza peretele posterior sinuzal
C. Tumora care invadeaza structuri dincolo de peretele medial sinusal si/sau lama
cribiforma, baza craniului, rinofaringe, sinus sfenoidal, sinus frontal
D. Tumora care invadeaza peretele posterior sinuzal, podeaua sau peretele medial al
orbitei, tesutul subcutan sau tegumentul obrazului, podeaua sau peretele medial al
orbitei, fosa infratemporala, lamele apofizelor pterigoide, sinusurile etmoidale
E. Tumora mai mare de 6 cm in dimensiunea sa maxima
Rspuns corect: D (37,1, pag. 642-645, pag. 644)
212. *Chistul rezidual este:
D. chist parodontal
Rspuns corect: C (31, 1, pag. 466-471, pag. 470)
213. *Chistul radicular lateral:
B. erodeaz limbusul alveolar interdentar
C. în cele mai multe cazuri implantarea dintelui cauzal este neafectat
D. se trateaz conservator
Rspuns corect: B (31, 1, pag. 466-471, pag. 470)
214. *Nu este un criteriu de diagnostic în nevralgia trigeminal clasic:
A. atacuri paroxistice de durere cu durat de la fraciuni de secund pân la 2 minute,
afectând una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen
B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
C. nu exist deficit neurologic evident clinic
D. exist deficit neurologic evident clinic
E. atacurile de durere nu sunt atribuite altor afeciuni
Rspuns corect: D (45, 1, pag. 916-922, pag. 917)
215. *Tratamentul nevralgiei de trigemen se face prin:
A. extracie dentar
B. tratament medicamentos
216. *O afeciune dureroas de cauz psihogen este:
A. Sindromul Costen
B. Sindromul Ernst
E. Carotidodinia
217. *Riscul de malignizare a adenomului pleomorf poate ajunge la:
A. 50%
B. 35%
C. 5%
D. 15%
E. 25%
Rspuns corect: E (41,1, pag. 744-749, pag. 747)
218. *Rata de recidiv a granulomului periferic cu celule gigante este de aproximativ:
A. 15-20%
B. 15%
C. 20%
D. 10%
E. 5%
Rspuns corect: D (27,1, pag. 421-423, pag. 422)
219. *Dintre variantele histopatologice de papilom, risc de maligniziare de 15% prezint:
A. Papilomul spinos
B. Papilomul scuamos
C. Papilomul inversat
D. Papilomul verucos
Rspuns corect: C (28,1, pag. 425-426, pag. 426)
220. *Din totalul chisturilor odontogene, keratochisturile reprezint aproximativ:
A. 50%
B. 20%
C. 5-10%
D. 15-20%
E. 20-25%
221. *Parotidectomia este intervenia chirurgicala de:
A. Extirpare a esutului tumoral benign
B. Extirpare a esutului tumoral malign
C. Extirpare a esutului glandular parotidian
D. Extirparea în bloc a tumorii i a nervului facial afectat
E. Extirparea ambilor lobi parotidieni
Rspuns corect: C (42,1, pag. 761-763, pag. 761)
222. *Urmatoarele situatii pot constitui factori etiologici in aparitia comunicarii oro
sinusale, cu exceptia:
B. rezectiile apicale
C. interventii chirurgicale parodontale de tipul chiuretajului in camp deschis
D. procese patologice infectioase nespecifice de tipul osteita, osteomielita sau necroza
osoasa
E. procese patologice infectioase specifice de tipul TBC sau lues
Rspuns corect: C (17,1, pag. 303-308, pag. 303)
223. *Pentru plastia comunicarii oro-sinusale intr-un singur plan cel mai des se foloseste
lamboul:
D. palatinal cu pedicul posterior
E. palatinal cu pedicul anterior
Rspuns corect: A (17,1, pag. 303-308, pag. 304)
224. *Chistul dermoid poate avea urmatoarele localizari cu exceptia:
A. planseul bucal, pe linia mediana
B. extrem de rar la nivelul limbii
C. in loja submandibulara
Rspuns corect: D (23,1, pag.403-404, pag.403)
225. *Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul ranulei sunt corecte, cu exceptia:
A. tratamentul consta in extirparea ranulei inclusiv a memebranei chistice
B. se extirpa si glanda sublinguala implicata
C. varianta terapeutica cel mai des folosita este marsupializarea ranulei
D. ranula „in bisac” necesita uneori abord chirurgical mixt, oral si cutanat
E. in cazul ranulei sublinguale, abordul chirurgical este sublingual
Rspuns corect: C (25, 1, pag.412-414, pag. 414)
226. *Urmatoarele afirmatii referitoare la granulomul piogen sunt adevarate, cu exceptia:
A. este o hiperplazie reactiva a mucoasei orale
B. apare ca raspuns la un factor iritativ local
C. este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
D. evolutia este la inceput rapida, dupa care stationeaza
E. granulomul piogen gingival sau epulisul granulomatos este cea mai rara forma de
granulom piogen oral
Rspuns corect: E (26,1, pag. 418-420, pag. 418)
227. *Pentru a stabili conduita terapeutic conservatoare sau radical fa de dintele/dinii
din focarul de fractur, trebuie ca printr-un examen clinic i radiologic s fie evaluate:
A. rolul dintelui În contenia fracturii;
B. stabilitatea sau mobilitatea acestuia În focarul de fractur;
C. integritatea dintelui/dinilor adiaceni focarului;
D. rolul su fizionomic i functional
E. Toate raspunsurile de mai sus
Rspuns corect: 4E (1, 19 pag. 346-347, pag 346)
228. Despre chistul folicular sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. apare prin transformarea chistic a sacului folicular care înconjoar în totalitate un
dinte neerupt
B. este un chist care apare frecvent la nivelul oaselor maxilare
C. reprezint 20% din totalul chisturilor inflamatorii
D. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibular în legatur cu un molar de
minte inclus sau semiinclus
E. se poate localiza i la nivelul caninului superior inclus.
Rspuns corect: B, D, E ( 30, 1, pag. 456-458, pag. 456)
229. Aspectul radiologic al chistului dentiger are urmatoarele variatiuni:
A. varianta cu extensie vestibular
B. varianta cu extensie lingual
C. varianta cu extensie lateral
D. varianta “circumferenial”
E. varianta cu extensie palatinal.
Rspuns corect: A, C, D ( 30, 1, pag. 456-458, pag. 456)
230. Tratamentul chistului folicular const în:
A. marsupializare (în cazul chisturilor de mici dimensiuni)
B. decapuonare
C. chistectomie
E. marsupializare (in cazul chisturilor de mari dimensiuni)
Rspuns corect: C, D, E ( 30, 1, pag. 456-458, pag. 458)
231. Despre chistul radicular sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. este un chist inflamator
B. este un chist de dezvoltare
C. înconjoar apexul unui dinte vital
D. este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare
E. prezinta o varianta anatomo-clinica numita chist botrioid
Rspuns corect: A, D ( 31, 1, pag. 466-471, pag. 466)
232. Despre chistul periapical sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. este o varianta a chistului dentiger
B. este o variant a chistului radicular
C. testele de vitalitate ale dintilor cauzali sunt cel mai frecvent pozitive
D. este localizat la nivelul apexului unui dinte cu gangren pulpar
E. se malignizeaz frecvent.
Rspuns corect: B, D ( 31, 1, pag. 466-471, pag. 466)
233. Diagnosticul diferenial al chistului radicular se face cu:
A. chistul dermoid
B. chisturile osoase
Rspuns corect: B, C ( 31, 1, pag. 466-471, pag. 469)
234. Formele anatomo-clinice ale ameloblastomului sunt:
A. Intraosos solid (multichistic)
E. Cu celule gigant
Rspuns corect: A, B, C (32, 1, pag. 474-482, pag. 474)
235. Despre ameloblastomul intraosos solid sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. are tendina de a invada prile moi
B. durerea sau paresteziile sunt rareori prezente
C. in majoritatea cazurilor se localizeaz la mandibul
D. în majoritatea cazurilor se localizeaz la maxilarul superior
E. deformeaz progresiv contururile feei, putând ajunge la dimensiuni impresionante
Rspuns corect: B, C, E (32, 1, pag. 474-482, pag. 474)
236. Aspectul radiologic al ameloblastomului intraosos solid este:
A. radiotransparent unilocular
B. radiotransparen multilocular
C. de “fagure de miere”
D. radioopacitate cu margini neregulate
E. de “baloane de spun”
Rspuns corect: B, C, E (32, 1, pag. 474-482, pag. 475)
237. Despre tratamentul ameloblastomului intraosos solid sunt adevrate urmtoarele
afirmaii:
A. chiuretajul tumorii este tratamentul de elecie
B. rezecia marginal este tratamentul de elecie
C. hemirezecia de mandibul cu sau fr dezarticulare este tratamentul de elecie
D. enucleerea tumorii este tratamentul de elecie
E. marginile libere trebuie extinse dincolo de limitele clinice i radiologice ale tumorii
Rspuns corect: B, E (32, 1, pag. 474-482, pag. 476)
238. Despre ameloblastomului extraosos sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. se prezint sub forma unei formaiuni tumorale gingivale sesile sau pediculate de mici
dimensiuni
B. se prezint sub forma unei formaiuni tumorale gingivale sesile sau pediculate de mari
dimensiuni
D. se prezint sub forma unei formaiuni tumorale gingivale dureroase
E. se prezint sub forma unei formaiuni tumorale gingivale nedureroase
Rspuns corect: A, C, E (32, 1, pag. 474-482, pag. 482)
239. În perioada de debut tumorile maligne de buz pot avea urmtoarele forme clinice:
A. ulcerativ
B. superficial
C. nodular
D. terebrant
E. exofitic
Rspuns corect: A, C, E (33, 1, pag. 585-587, pag. 585)
240. În perioada de stare tumorile maligne de buz pot avea urmtoarele forme clinice:
A. ulcero-distructiv
B. superficial
C. nodular
D. chistic
E. ulcero-vegetant
Rspuns corect: A, E (33, 1, pag. 585-587, pag. 586)
241. În plastia reconstructiv a buzei se ine cont de urmtorii parametri ai acesteia:
A. distana intercomisural
B. distana intercantal
Rspuns corect: A, D (33, 1, pag. 585-587, pag. 587)
242. Procedeele chirurgicale de tratament al nevralgiei de trigemen vizeaz:
A. blocajul chimic anestezic
C. termocoagularea prin radiofrecven
D. ganglioliza prin ultrasunete
E. decompresiunea microvascular a fosei posterioare
Rspuns corect: A, B, C, E (45, 1, pag. 916-922, pag. 918)
243. Diagnosticul diferenial al papilomului oral se face cu:
A. Lipomul
B. Botriomicomul
E. Fibromul mucoasei orale
A. Se dezvolt în jurul unui dinte
B. Se dezvolt în locul unui dinte
C. Deriv din resturile Serres
D. Deriv din epiteliul adamantin
E. Are un caracter recidivant limitat
Rspuns corect: B,C (29,1, pag. 452-456, pag. 452)
245. Despre keratochistul odontogen dentiger sunt corecte urmtoarele afirmaii:
A. Se dezvolt în jurul unui dinte
B. Se dezvolt în locul unui dinte
C. Se dezvolt din epiteliul adamantin
D. Se dezvolt din celulele bazale ale epiteliului oral
E. Are un caracter recidivant marcat
Rspuns corect: A,C (29,1, pag. 452-456, pag. 452)
246. Variantele de tratament al keratochistului odontogen includ:
A. Rezecia osoas marginal
B. Rezecia osoas segmentar
247. Tumorile benigne ale glandelor salivare sunt:
A. Oncocitomul
B. Adenocarcinomul
Rspuns corect: A,C,D,E (41,1, pag. 744-749, pag. 744)
248. Adenomul pleomorf parotidian se caracterizeaz prin:
A. Debut nodular cel mai adesea superficial
B. Debut nodular cel mai adesea profund
C. Consisten ferm-elastic
Rspuns corect: A,C (41,1, pag. 744-749, pag. 744)
249. Semne clinice de malignizare a unei tumori mixte parotidiene pot fi:
A. Apariia adenopatiei regionale
E. Alterarea strii generale
Rspuns corect: A,B,D,E (41,1, pag. 744-749, pag. 747)
250. Intervenia de parotidectomie în tratamentul tumorilor benigne are ca timpi
chirurgicali obligatorii:
D. Conservarea nervului facial
E. Neurorafia nervului facial
Rspuns corect: B,C,D (42,1, pag. 761-763, pag. 761)
251. Excepii de la principiile generale de extirpare complet în parotidectomii se fac în
caz de:
A. Fibrolipom
B. Sialoblastom
252. Pentru tumorile benigne ale glandelor parotidiene, principiile de extirpare complet
impun:
A. Extirpare în bloc a tumorii benigne i a trunchiului nervului facial
B. Extirparea în întregime a lobulului parotidian care conine tumora
C. Extirparea obligatorie a ambilor lobi parotidieni
D. Extirparea ambilor lobi parotidieni când tumora intereseaz atât lobul superficial cât i
pe cel profund
Rspuns corect: B,D (42,1, pag. 761-763, pag. 761)
253. Granulomul periferic cu celule gigante se prezint ca o leziune:
A. Nodular
B. Încapsulat
C. Sesil
D. Albstruie
E. Roie-violacee
254. Papilomul se manifest clinic ca o formaiune tumoral:
A. Cu cretere endofitic
255. Granulomul periferic cu celule gigante:
A. Este o leziune hipertrofic
B. Este o leziune cu aspect tumoral
C. Este o leziune cu aspect pseudotumoral
D. Se localizeaz la nivelul crestei alveolare
E. Se localizeaz intraosos
256. Comunicarea oro-sinusala:
A. reprezinta o solutia de continuitate intre cavitatea orala si sinusul maxilar
B. se mai numeste si comunicare oro-antrala
C. localizarile cele mai frecvente sunt pe cresta alveolara
D. localizarile cele mai frecvente sunt in vestibul
E. localizarile cele mai frecvente sunt in bolta palatina
Rspuns corect: A,B,C (17,1, pag. 303-308, pag. 303)
257. Comunicarile oro-sinusale:
A. se produc prin desfiintarea peretelui osos care separa anatomic cavitatea orala de
cavitatea sinusala
B. se pot produce si prin desfiintarea peretelui osos care separa anatomic cavitatea orala
de cavitatea nazala
C. se produc cel mai frecvent in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal
D. se produc cel mai frecvent in timpul rezectiei apicale la nivelul dintilor cu raport
sinusal
E. reprezinta un factor etiologic important in aparitia sinuzitei maxilare cronice de cauza
dentara
Rspuns corect: A,C,E (17,1, pag. 303-308, pag. 303)
258. Aspectele clinice ale fracturii orizontale de maxilar Le Fort II (disjuncia cranio-
maxilar joas. pot fi urmtoarele:
A. mecanismul de producere este numai direct, printr-un traumatis