Cercetător științific - Academia Română Email ...ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/12/Prezentare_Emil...20,0 24,0 120,0 4. Suport general al dezvoltării Ponderea cheltuielilor

VECTORI DE SUSTENABILITATEÎN

STRATEGIA EUROPA 2020

Emil Dinga

�Cercetător științific - Academia Română

�Email: [email protected]

�Website: www.edinga.ro

SUMAR

1. Conceptul de sustenabilitate

2. Paradigma acțională actuală

3. Ce este paradigma sustenabilității?

4. Patru macro-tendințe care reclamă paradigma sustenabilității

5. Țintele Strategiei Europa 2020

6. Filosofia sustenabilității din Strategia Europa 2020

7. Vectori de sustenabilitate în Strategia Europa 2020

8. Alte considerații de sustenabilitate în Strategia Europa 2020

21.04.2011 2Prezentare IER - Sustenabilitatea în Strategia Europa 2020

Conceptul de sustenabilitate

• sustenabilitatea este diferită de durabilitate:

– sustenabilitatea se referă la sisteme logic vii (ex: un ecosistem, o politică economică)

• un sistem este logic viu dacă este un sistem de tip disipativ: „administrează”entropie

– durabilitatea se referă la sisteme logic ne-vii (ex: o piatră, o clădire, o cometă)

– NB: în timp ce sistemele durabile nu au nevoie de schimb entropic, cele sustenabile au (energie, norme, politici etc.)

• un sistem este sustenabil dacă și numai dacă verifică patru condiții suficiente:

– este un sistem logic viu

– conține exclusiv hiper-cicluri

• orice output al unui subsistem este input al altui subsistem sau al altui sistem

– conține o dominanță a stabilizatorilor automați

• orice feed-back pozitiv este înfășurat de un feed-back negativ

– conține redundanțe structurale

21.04.2011 Prezentare IER - Sustenabilitatea în Strategia Europa 2020 3

Paradigma acțională actuală

• Paradigma acțională (praxiologică) actuală este paradigma optimalității

– Definiție: atingerea valorii extreme a unui obiectiv în condiții restrictive date

– Consecințe:

• de natură operațională: externalități negative ne-reintegrabile (poluare, încălzire globală etc.)

• de natură socială: polarizarea distribuției produsului economic (sărăcie structurală)

• de natură politică: globalizarea proceselor (omogenizare ne-stimulativă)

• de natură logică: reproductibilitatea ne-sustenabilității (sustenabilizarea ne-sustenabilității)

• de natură psihologică: natura este dominată de om (logica existenței este de tip ierarhic – în vârful ierarhiei se află omul)

– NB: natura vie non-umană nu a dezvoltat niciodată principii de optimizare, ci doar principii de supraviețuire (sustenabilitate) – de aici costurile enorme ale evoluției, dar care au asigurat perpetuitatea


Ce este paradigma sustenabilității?

• Paradigma acțională (praxiologică) viitoare este paradigma sustenabilității

– Definiție: atingerea acelei valori a unui obiectiv care asigură replicarea procesului cel puțin la nivelul imediat anterior

– Consecințe:

• de natură operațională: externalități negative reintegrabile

• de natură socială: de-polarizarea distribuției produsului economic

• de natură politică: regionalizarea proceselor (comunicare auto-stimulativă)

• de natură logică: reproductibilitatea sustenabilității

• de natură psihologică: natura este unitară (logica existenței este de tip rețea – nu există noduri privilegiate ale rețelei)

– NB: doar natura non-vie (principiul minimei acțiuni – Maupertuis) și omul au dezvoltat principii de optimizare. Dar, în timp ce optimizarea în natura non-vie nu produce externalități negative (fiindcă nu există scopuri), omul a generat externalități negative devastatoare care impun, acum, trecerea la paradigma sustenabilității21.04.2011 Prezentare IER - Sustenabilitatea în Strategia Europa 2020 5

Patru macro-tendințe care reclamă paradigma sustenabilității

• Producția necesară de output-uri ne-reintegrabile generate de paradigma optimalității

– epuizarea previzibilă a resurselor naturale (în primul rând, energetice) neregenerabile

• impact necesar: războaie inter-statale pentru preluarea controlului asupra resurselor naturale

– deteriorarea ireversibilă a mediului natural viu și neviu (inclusiv din cosmosul apropiat)

• Tendințe de hegemonie non-politică generate de globalizare

– proces de monopolizare extra-statală a segmentelor economice și sociale

• Tendințe de autonomizare axiologică a consumului

– transformarea consumului în marca reușitei personale și sociale

– transformarea creșterii economice în scop în sine (vezi critica Stiglitz-Sen-Fitoussi)

• Tendințe de devalorizare a condiției umane

– dreptul natural al unei vieți umane decente depinde prea puțin de „parametrii”individuali și prea mult de parametrii instituționali ai optimalității (pauperizarea)


Țintele Strategiei Europa 2020

21.04.2011 E. Dinga - Strategia Europa 2020: Prezentare IER, 30 martie 2011 7

• obiectivul economic:

- rata de ocupare: 75% (în intervalul de vârstă 20-64 ani);

• obiectivul tehnologic: trinomul ”20x20x20”:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (față de 1990)

- creşterea eficienței energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%

- creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie la 20%;

• obiectivul social:

- scăderea numărului persoanelor expuse riscului sărăciei cu 20 milioane (reducerea cu 25% a numărului persoanelor cu risc de sărăcie);

• obiectivul educațional:

- limitarea la max. 10% a ratei părăsirii timpurii a școlii

- atingerea ponderii de min. 40% a populației care absolvă învățământul terțiar sau echivalent

şi are vârsta cuprinsă între 30-34 ani;

• obiectivul suport general al dezvoltării:

- ponderea fondurilor totale (publice şi private) alocate cercetării-dezvoltării: 3% din PIB

Țintele naționale aferente Strategiei Europa 2020

(1/2)


Nr.

crt.Obiectivul Ținta

Valoare nominală

Strategia Europa

2020

Valoare nominală

România

Grad de îndeplinire

națională a țintei

europene - %

1. EconomicRata de ocupare a populației în vârstă de

20-64 ani - % 75,0 70,0 93,3

2. Social Reducerea ratei sărăciei relative - % 25,0 16,0 64,0

3. Tehnologic

Reducerea ratei emisiilor de gaze cu efect

de sera - %20,0 20,0 100,0

Creșterea ratei eficienței energetice - % 20,0 19,0 95,0

Ponderea surselor de energie

regenerabilă în consumul final brut de

energie - %

20,0 24,0 120,0

4.Suport general al

dezvoltării

Ponderea cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare în PIB - %3,0 2,0 66,7

5. Educațional

REducerea ratei părăsirii timpurii a școlii -

%10,0 11,3 87,0

Ponderea populației, în grupa de vârstă

30-34 ani, cu studii terțiare - %40,0 26,7 66,7

Țintele naționale aferente Strategiei Europa 2020

(2/2)

21.04.2011Prezentare IER - Sustenabilitatea în

Strategia Europa 20209

Filosofia sustenabilității din Strategia Europa 2020

(1/3)

• Principii (priorități) ale creșterii (construcției) UE în următoarea:

– creștere inteligentă:

• elementul de sustenabilitate: suportul cunoașterii asigură soluții la probleme, deci o creștere inteligentă asigură evitarea exacerbării problemelor nerezolvate, ceea ce generează sustenabilitate

– creștere sustenabilă:

• elementul de sustenabilitate: ipso facto

– creștere favorabilă incluziunii:

• elementul de sustenabilitate: incluziunea asigură, atât economic cât și axiologic, suportul populației în atingerea obiectivelor, ceea ce generează sustenabilitate

• Inițiative emblematice/dedicate:

– impact: dirijarea și concentrarea resurselor spre programe sectoriale, la nivel comunitar, care să creeze multiplicatori de succes pentru cele opt ținte individuale

• Trecerea controlului implementării Strategiei la Consiliul European

– impact: creșterea atât a responsabilității politice cât și a eficacității operaționale a deciziilor de implementare și ajustare a Strategiei



(2/3)



(3/3)


Vectori de sustenabilitate în Strategia Europa 2020

(1/8)


• Definiție: dispozitive instituționale care au funcția de a induce, conserva sau dezvolta principii și acțiuni care formează conținutul conceptului de sustenabilitate

• Lista vectorilor de sustenabilitate:

– Ținta 1: Rata de ocupare:

• funcție: conservarea sustenabilității (inclusiv din perspectiva bugetelor sociale)

• modalitate: echilibrarea dinamică a cererii economice cu oferta economică

• incertitudine: termen lung de acomodare a ofertei de muncă la cererea de muncă

• vulnerabilitate: 1) cuantificarea țintei nu este făcută pe baza unui model de sustenabilitate, ci pe rațiuni de prognoză fezabilă; 2) nu este precizată nici o structură de ocupare, ci doar un grad global de ocupare


(2/8)


– Ținta 2: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de anul 1990:

• funcție: inducerea sustenabilității (îndeosebi din perspectiva mediului natural – prevenirea/reducerea încălzirii globale etc.)

• modalitate: evitarea/reducerea feed-back-ului pozitiv privind deteriorarea protecției atmosferei terestre

• incertitudine: termen lung de producere a efectelor de reversibilitate a dezechilibrelor deja produse în dinamica climatică

• vulnerabilitate: interese economice naționale pot veni în contradicție cu angajamentele asumate prin Planul Național de Reforme pe această țintă


(3/8)


– Ținta 3: Creşterea eficienței energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%:

• funcție: dezvoltarea sustenabilității (prin economisirea de rezerve energetice accesibile pentru scopuri economice sustenabile alternative)

• modalitate: reducerea intensității cost/obiectiv economic

• incertitudine: dependența esențială de dezvoltări științifice și tehnologice în materie, dezvoltări care au caracter aleatoriu

• vulnerabilitate: 1) contradictorie cu filosofia convergenței economice reale la nivelul UE; 2) este posibil ca unele state membre emergente să dorească să accelereze creșterea economică, ceea ce implică ratareaacestei ținte


(4/8)


– Ținta 4: Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie la 20%:

• funcție: conservarea sustenabilității

• modalitate: asigurarea hiper-ciclului la nivelul resurselor de energie

• incertitudine: pentru moment, costul unitar ridicat al energiei regenerabile reduce competivitatea acesteia în raport cu energia neregenerabilă, ceea ce poate descuraja angajamentul național de a atinge ținta

• vulnerabilitate: posibilitatea apariției unui efect advers (de reducere a sustenabilității) prin substituirea terenurilor afectate producției agricole cu terenuri afectate producerii de energie regenerabilă


(5/8)


– Ținta 5: Scăderea numărului persoanelor expuse riscului sărăciei cu 20

milioane (reducerea cu 25% a numărului persoanelor cu risc de sărăcie):

• funcție: dezvoltarea sustenabilității (atât din punct de vedere economic cât și din perspectivă axiologic)

• modalitate: crearea de redundanțe structurale în societate (ex: clasa socială mijlocie)

• incertitudine: termen lung de atingere a creșterii necesare a venitului disponibil, deci efect prezumat spre sfârșitul perioadei 2011-2020

• vulnerabilitate: ieșirea din starea de sărăcie relativă s-ar putea manifesta în proporție ridicată (din dorința de a compensa perioada lungă de privațiuni materiale) prin creșterea consumului și nu a economisirii, deci va crește presiunea pe producția curentă mai mult decât crește producția însăși


(6/8)


– Ținta 6: Limitarea la max. 10% a ratei părăsirii timpurii a școlii:

• funcție: inducerea sustenabilității (prin creșterea background-ului intelectual și profesional al societății)

• modalitate: crearea de redundanțe structurale în societate

• incertitudine: nu este un vector independent, ci este o funcție de alte ținte (ex: depinde în mod esențial de reducerea ratei de sărăcie relativă)

• vulnerabilitate: este un vector pur cantitativ, nu asigură în mod automat și o calitate așteptată a pregătirii /educației primare și secundare


(7/8)


– Ținta 7: Atingerea ponderii de min. 40% a populației care absolvă învățământul terțiar sau echivalent şi are vârsta cuprinsă între 30-34 ani:

• funcție: dezvoltarea sustenabilității

• modalitate: introducerea de stabilizatori automați (ex: pe piața forței de muncă – recalificări, reconversii profesionale etc.)

• incertitudine: caracterul facultativ al învățământului terțiar ar putea să confere un caracter aleatoriu atingerii țintei

• vulnerabilitate: ca și în cadrul ratei de ocupare, nu se stabilește o structură dezirabilă a acestei ținte; atâta timp cât nu există o planificare strategică a pregătirii/educației la nivelul guvernelor, eficacitatea țintei poate fi oricât de scăzută (ex: șomajul fricțional)


(8/8)


– Ținta 8: Ponderea fondurilor totale (publice şi private) alocate cercetării-dezvoltării: 3% din PIB al Uniunii Europene:

• funcție: conservarea sustenabilității

• modalitate: crearea de redundanțe culturale în societate (generarea de cunoaștere)

• incertitudine: rezultatele de cercetare fundamentală nu sunt predictibile, iar transferul tehnologic (cercetarea aplicativă) depinde în mod esențial de cercetarea fundamentală

• vulnerabilitate: urmare a efectelor crizei financiare 2007-2010, este posibil ca prioritizarea cheltuielilor bugetare (în principal) să se focalizeze pe obiective curente sau pe obiective de stabilizare/consolidare fiscală, ceea ce poate compromite atingerea angajamentelor pe această țintă

Alte considerații de sustenabilitate în Strategia Europa 2020


• Absența unor ținte explicite și distincte privind competitivitatea economică sau socială

– Comentariu:

• există o formă slabă a competitivității economice: intensitatea energetică

• există o formă slabă a competitivității sociale: reducerea sărăciei relative

– Soluție:

• recenta adoptare a Pactului Euro Plus, care are drept scop fundamental coordonarea mai bună a politicii economice pentru competitivitate și convergență

– NB: de fapt, Pactul Euro Plus încearcă să completeze Strategia Europa 2020, pe trei linii principale:

• competitivitatea (aspectul calitativ al ocupării din Strategia Europa 2020)

• convergența economică

• stabilitatea financiară (pe termen lung: sustenabilitatea finanțelor publice)

• Absența unui demers pentru cristalizarea unui model social european

– Comentariu: convergența economică este reversibilă în absența convergenței valorilor (valorile sunt produse culturale)

– Soluție: introducerea celei de a șasea libertăți de circulație: a valorilor

– NB: ar putea fi inițiată o Strategie socială Europa 2020


V Ă M U L Ț U M E S C

PENTRU

A T E N Ț I E !


Documents

Cercetător științific - Academia Română Email ...ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/12/Prezentare_Emil...20,0 24,0 120,0 4. Suport general al dezvoltării Ponderea cheltuielilor