Chimia vietii

7/24/2019 Chimia vietii

http://slidepdf.com/reader/full/chimia-vietii 1/4

Referateok.ro – cele mai ok referate

CHIMIA VIEŢII

Chimia vieţii, sau biochimia, studiază reacţiile chimice care au loc înorganismele vii. Aceştia respectă aceleaşi legi ca şi celelalte reacţii chimice, darsunt mai complexe.

Chimia vieţii studiază asa!lul reacţiilor care au loc " or#aismele vii$mai ales " uităţile lor de !ază$ celulele. %iiţele vii au evoie de eer#ie.&ameii 'i aimalele "'i iau eer#ia di alimetele (e care le cosumă)eer#ie chimică*. Alimetele sut trasformate (ritr+u asa!lu dereacţii chimice$ care au loc mai "t,i la ivelul a(aratului di#estiv)di#estie*'i a(oi la ivelul celulelor)res(iraţia celulară*.Aumite (late 'i microor#aisme)fiiţe vii microsco(ice* "'i #ăsesc altfel

eer#ia de care au evoie. -etru a se hrăii$ ele trasformă eer#ialumiii solare (ritr+u (roces com(le de reacţii chimice umit fotosinteză.

O reacţie chimică digestia /i#estia este u (roces chimic. 0 a(aratul di#estiv$ alimetele sutdescom(use " mici molecule umite substanţe nutritive. Aceste su!staţeutritive sut a(oi tras(ortate de s,#e (,ă la celule$ ude suferă altetrasformări.

-rici(alele su!staţe utritive sut lipidele 'i glucidele. 1i(idele$ umite'i 2 2 grăsimi 2$ (rovi di materiile #rase cum ar fii uleiurile ve#etale sauutul. Ele aduc or#aismului car!o 'i hidro#e. 3lucidele$ umite 'i2 zaharuri 2$ se divizează " zaharuri ra(ide 'i zaharuri lete. -rimele sutcoţiute " miere$ fructe$ dulceţuri 'i ciocolată.Asimilate direct de or#aism)adică trasformate " eer#ie*$ ele aducor#aismului eer#ia ecesară uui efort fizic solicitat 'i ra(id. Cel de+aldoilea ti( se #ăse'te " cereale)#r,u$ orez$ (orum!*. Ele u sut directasimilate de or#aism 'i costituie o sursă de eer#ie de mai lu#ă durată.4oate #lucidele sut !o#ate " car!o$ hidro#e 'i oi#e.

!espiraţia celularăVe#etale sau aimale$ toate celulele res(iră5 aceasta este res(iraţiacelulară. Ele a!sor! dioi#e )&6* 'i elimiă dioid de car!o )C&6*.

/ioi#eul serve'te la 2arderea2 alimetelor (ritr+o reacţie de oidare.Această reacţie se derulează " mai multe eta(e. 3lucoza )zahărul*de(ildă$ este mai "t,i trasformată "tr+o moleculă mai sim(lă$ acidul(iruvic. Mitocodriile$ elemetele celulei res(osa!ilă deres(iraţia celulară$ descom(u acest acid " dioid de car!o 'i hidro#e./ioidul de car!o este elimiat de celulă5 hidro#eul se com!iă cuoi#eul care itră " or#aism atuci c,d res(irăm$ d,d a(ă.



Asam!lul acestor reacţii de#a7ă o mare catitate de eer#ie. Aceasta estestocată " mici molecule s(ecializate$ care o eli!erează " fucţie de evoilecelulei.

"otosinteza -latele cu clorofilă se hrăesc a!sor!id a(ă 'i dioid de car!o di

aer. -etru aceasta$ ele folosesc eer#ia lumiii solare5 acest (roces seume'te fotositeză. 0 tim(ul lui$ se de#a7ează dioi#e.

%otositeza se derulează " două faze (rici(ale. 8iua$ (latele ca(teazăeer#ia solară. Cu a7utorul clorofilei 'i a altor (i#meţi (rezeţi "fruzele lor$ ele folosesc această eer#ie (etru a descom(ue a(a (e careo a!sor! " hidro#e 'i oi#e. 9oa(tea$ hidro#eul a7ută la reducereadioidului de car!o 'i la (roducerea de #lucide$ care vor hrăi (lata.%ucţioarea acestei mici 2uzie chimice vii2 de(ide de codiţiileeterioare$ " s(ecial de catitatea de lumiă solară 'i de tem(eratură.#ermeni bio$chimici 5:celulă%cel mai mic element constitutiv al unei fiinţe vi.

O celulă este în general încon&urată de o membrană. 'n interior se găseştenucleul şi citoplasma conţin(nd diferite organite)mitocondrii*.+clorofilă%pigmentul verde din plante care capteazăenergia razelor solare, necesară fotosintezei.+efect secundar%efect nedorit al unui medicament,care se manifestă la dozele recomandate.+fotosinteză%proces în timpul căreia plantele, datorităclorofilei, fabrică)sintetizează*glucide, folosindu$se deapă, dioxid de carbon şi energia razelor solare.+glucid%denumire dată de chimişti unei substanţe

organice numită în mod curent zahăr.+lipid% denumire dată de chimişti unei substanţeorganice numită în mod curent grăsime.+principiu activ%substanţă activă conţinută într$unmedicament care acţionează împotriva unei anumiteboli.+substanţă nutritivă%substanţă conţinută în alimente,care poate fi utilizată direct de organism, fără a mai fitransformată.

Chimia medicametelor

n medicament este o substanţă sau un compus administrat omului catratament împotriva unei boli, pentru a preveni o îmbolnăvire sau pentru astabili un diagnostic.



Chimistul 'i medicul elveţia -aracelsus);<=>+;?;<*$ " secolul al @VI+lea$ a fost (rimul care a defiit (rici(iul du(ă care fiecărei !oli "icores(ude u medicamet s(ecific. 4re!uie deci căutat medicametul " fucţie de maladia (e care dorim să o tratăm. Astăzi$ cercetarea "domeiul medicametelor revie$ "aite de toate$ chimi'tilor. Ace'tia

lucrează " str,să cola!orare cu medicii 'i farmaci'tii. 0m(reuă$ eia7ută la (ro#resul farmacolo#iei$ 'tiiţa medicametelor. -rincipul activ al unui medicament

-etru a u'ura aumite suferiţe$ s+au folosit mai "t,i (lateleadmiistrate ca ceaiuri$ (rafuri sau alifii. 0 trecut$ uele maladii de iimaerau tratate cu ceaiuri de mu'eţel$ o (lată ale cărei flori (ur(urii$#al!ee sau al!e seamăă cu de#etele de uei mău'i. Astăzi$ u se maifolosesc (latele " acest mod. Chimistul să etra#ă di (late su!staţă(ură care acţioează asu(ra maladiei res(ective5 e ceea ce costituie principiul activ al uui medicamet.

Astfel$ (rici(iul activ al de#eţelului$ umit 2di#italiă2$ este astăzi folosit(etru tratarea !olilor cardiace. 4ot astfel$ fe!ra (rovocată de malarie setrata " trecut cu scoarţa uui co(ac tro(ical$ ar!orele de chiiă5 astăzifolosim (rici(iul său activ$ chiia. -rici(iul activ are avata7ul că "'i(ăstrează mereu acelea'i (ro(rietăţi$ " tim( ce (ro(rietăţile (latelorvariază " fucţie de aotim(.-rici(iul activ (oate fi utilizat 'i itrodus " or#aism su! diferite forme5(ilule$ ca(sule$ com(rimate$ (roduse i7ecta!ile.

edicamente sinteticeChimia este mai eficace dec,t scoarţa ar!orelui de chiiă. /ar$ (etru

cercetători$ această "m!uătăţire a efectului u este suficietă. -etru a "tări acţiuea chiiei 'i a+i elimia efectele secudare$ adică efectele saleedorite asu(ra altor (ărţi ale or#aismului$ chimi'tii modifică moleculade chiiă.-etru aceasta$ ei urmăresc mai "t,i drumul medicametului "or#aismul uma$ o!servă efectul acestuia asu(ra diferitelor or#ae$ 'ia(oi modul " care or#aismul (relucrează res(ectiv medicametul.Aceste o!servaţii le dau (osi!ilitatea să 2redeseeze2 molecula$ (etru acrea ua ouă. 0 acest fel au fost (use la (uct ati!iotice di ce " ce maieficace. Aceste medicamete au (ro(rietatea de a !loca "mulţirea!acteriilor care sut la ori#iea maladiilor. -etru a #ăsii ati!ioticul careva acţioa asu(ra uei aumite !acterii$ se face o ati!io#ramă. acteriilecare se !ăuiesc a fi res(osa!ile de ifecţia (e care vrem să o tratăm sut(use "tr+u mediu hrăitor$ ude se (ot dezvolta. -e su(rafaţa acestuimediu se (icură a(oi diferite ati!iotice.acteriile u se mai "mulţesc " cotact cu ati!ioticul la care sutsesi!ile.

Crearea unui medicament



0tre mometul " care u medicamet este creat " la!orator 'i cel " careeste itrodus " farmacii$ (ot trece foarte mulţi ai. /u(ă ce sut sta!ilitecaracteristicile fizice 'i chimice ale oii molecule$ "ce( testările. /acămedicametul este$ de eem(lu$ meit să acţioeze asu(ra ficatului$ el esteitrodus "tr+o cultură de celule ale ficatului. A(oi este itrodus "tr+u

ficat de ori#ie aimală. /acă rezultatele sut "cura7atoare$ "ce(testările (e aimale.Cercetătorii evaluează atuci eficacitatea oului (rodus$ modul " care serăs(,de'te " or#aismul viu$ efectele sale secundare. /acă rezultatelesut satisfăcătoare$ se "ce( testările (e oamei$ su! u strict cotrolmedical. /u(ă umeroase teste$ care (ot dura mai mulţi ai$medicametul (rime'te sau u autorizaţia de a fi scos (e (iaţă.

AntibioticeleAti!ioticele sut medicamete care "m(iedică dezvoltarea !acteriilor saule distru#. Ati!ioticele se mai folosesc " tratarea !olilor ifecţioase cum

sut 5 #ri(a$ tu!erculoza.0 fucţie de structura moleculei lor$ ati!ioticele atacă !acteriile " moddiferit.& !acterie este formată ditr+u ucleu 'i o cito(lasmă "chise "tr+omem!raă eterioară 'i (rote7ate de u "veli' eterior. B ati!iotic cumeste (eicilia atacă 'i distru#e "veli'ul eterior al !acteriei. Altele)stre(tomicia* distru# mem!raa care "vele'te cito(lasma$ iar altele)tetraciclia* acţioează direct asu(ra ucleului.

!eferateo/.ro 0 cele mai o/ referate

Documents

Chimia vietii