CHIR CARDIO+ TORACE.doc

8/16/2019 CHIR CARDIO+ TORACE.doc

1/31

Interv chirurgicale cardiovasculare si toracice

1Analizeaza semnele si simptomele specific afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculareSemne clinice: junghi toracic, dispnee expiratorie, tuseuscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii,hemoptizie,durere anginoasa, dispnee de efort si repaus, hipoxie,hipercapnie, palpitatii, edem, cianoza,ameteli,fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta;

Manifestari digestive: balonare, greturi, varsaturi;Manifestari nervoase: cefalee, insomnii, astenie fizica sipsihica, confuzii, anxietate etc

2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cuafectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare.Principalele afectiuni chirurgicale toracice sicardiovasculare: chistul hidatic pulmonar, pleureziapurulentanetuberculoasa, abcesul pulmonar,tromboembolism pulmonar, pericardita constrictiva sausupurata, tetralogiaFallot, stenoza aortica, stenozamitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic,traumatismele toracice,anevrismele arteriale, varicelemembrelor inferioare, trombozele, limfangita, adenita sielefantiazisul

3. laboreaza planulde ingrijire !nursing"a"ulegerea de date prin diverse metode: interviu,observatie clinica, cercetare documente medicale, discutiicuechipa de ingrijire, familie si apartinatori.

b"!naliza si sinteza datelor: ". Manifestari de independenta: pacient constient,mobilitate pastrata, tegumente intacte,culoareategumentelor normala, semne vitale( #, P, $!, $) inlimite normale, lipsa durerii, somn siodihnacorespunzatoare, comunicare ineficienta senzo%motorie

&.Manifestari de dependenta: dificultate dedeplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterareastarii deconfort, risc de complicatii, risc de infectii,escare de decubit, cianoza, tegumente palide si reci,modificari alefunctiilor vitale, sentiment deinferioritate.&.' '.Surse de dificultate:#de ordin fizic (alterareaintegritatii aparatului respirator si circulator)%de ordin psihologic( anxietate, depresie, stres),% de ordin social, lipsa de cunostinte.' .$robleme de dependenta si diagnostice de ingrijire!nursing" % $S( problema sursa

dedificultatemanifestarea de dependenta)dispnee, circulatie defectuoasa, durere, comunicareineficienta la nivelsenzo%motor, hipertermie, risc deinfectie, durere acuta*cronica, risc de accidente.". &biectivul nursing: specificitate, performanta,implicare, realism, observabilitate.&. $rioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitasi vegetative, a starii de constienta, profilaxiainfectiilor,prevenirea complicatiilor.'. '.Aplica interventiile propriii si delegate


2/31

Interventii:% interventii autonome: comunicare, hidratare, alimentaigiena, mobilizare, profilaxie, educatie.% interventii delegate: pregatirea pentru investigatii sianalize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii,administrarea tratamentului general si local.".

Instrumente: pensa hemostatica, foarfeca,tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa depansat, seringi,

trusa de perfuzie, canula intravenoasa,garou elastic, sonde de aspiratie sterile, trusa deanestezie de urgenta, trusachirurgicala vasculara,aparatura de monitorizare.".&.

Materiale: pansamente, comprese, solutiiantiseptice, solutii perfuzabile, medicamente, materialede protectie,manusi sterile, masca, camp steril, fese etc.. Metode si mijloace de pregatire a pacientului( $regatirea psihica: explicatii, informare, asigurareaconfortului psihic. $regatirea fizica: asigurarea confortului ambiental,pozitie adecvata, igiena, camp operator etc.

Interventii specifice: dezobstruarea cailor aerienesuperioare, aspirarea secretiilor, efectuareapansamentelor,recoltari de secretii patologice,toracocenteza, inhalatii, supravegherea functiilor vitalesi vegetative,supravegherea cailor vasculare,supravegherea drenurilor, supravegherea plagii si apansamentului.$regatirea preoperatorie.$regatirea intraoperatorieIngrijirea postoperatorie$revenirea complicatiilor postoperatorii.

).valueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

+biective stabilite:"." obiective realizate % manifestari de dependentaabsente sau ameliorate.".&. obiective nerealizate manifestari de dependentacare se mentin.

$*+,-IA $+,+*/A /+0,+*&ASA

P-/#01! P/#/-2$! 2$/3#/-+!4!5ef.!cumulare de lichid intrapleural cu caracter dee6udat7 F1 12814$!$12 P-/#! +9P!#$192$!$!,consecutive unui prces inflamator al foitelor pleurale

P+straumatice,secundare unor procese bronhopulmonare,abcese,bronsectazi,secundare unor supuratii devecinatate*abcese subfrenice,abcese hepatice,peritonite.tiopatogenie!gentul patogen microbian rar afecteaza primar seroasa pleurala, prin insamantare pe cale hemato%gena de la unfocar septic situat la distanta (osteo%mielita, furuncul etc). alea hematogena este contestata de unii autori, careconsidera ca intr%ader se poate produce o inoculare septica, dar nu in pleura ci in parenchimul pulmonar. inurma insamantarii apar abcese pulmonare subpleurale, de la nivelul carora, secundar se insamanteaza seroasa pleurala.

http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/furunculoza.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/furunculoza.php


3/31

5eci, daca acceptam supozitia de mai sus, toate pleureziile purulente sunt secundare, neexistand pleurezii purulente primitive.Procesul supurativ primitiv poate fi situat intre bronsiectaziile supurate, chistul hidatic supurat, cancerul bronhopulmonar supurat.ractic orice proces infectios primitiv sau secundar cu topografie pulmonara poate sase complice cu pleurezie purulenta.

4imptomatologie4dr.pleuretic:bombarea area peretului toracic,largirea spaciitolr ic .%diminuarea amplitudinii miscarilr respiratrila nivelul hemitoracelui afectat%matitate triun(hiulara cu varful in axila%diminuarea pana la abolire a murmuruluivezical;frecatura pleural la ascultatie 4dr.infectios %stare generala alterata7frisoane mari si repetate7febrahectica7hipcratism digital.$ratament :repaus la pat "@ grade,antialgice,atitusive,antibiotic in doze massive,gentamicina conformantibigramei dupa descoperirea germenului cu ampicilina sau oxacilina %= g*zi Aanamicina .$ratamentasociat evacuarea puroi ,spalare cu 4f,evitarea simfizari prin introducerea de


4/31

$regatirea punctieiPentru acest tip de punctie sunt necesare urmatoarele materiale: instrumente sterile (&%' ace de "< cm lungimecu diametrul de " mm, &%' seringi de &


5/31

% dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre asistenti sa se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare,scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.

$,IA,I/A &S/,I/I4A SA+ S+$+,A/A

Ingrijirea pac cu pericardita constrictiva

%in pc inima e stans a de un proces de fibroza de la niv pericardului visceral, dar si parietal ( pericardul estetunica externa a inimii format din doua foite una viscerala si cealalta parietala). Fibroza pericardica se instaleazalent in ani, dar este posibil sa apara si in cateva luni, producand un tablou de insuficienta cardiaca hipodiastolicacu presiune venoasa mult crescuta, ascita, edeme, hepatomegalie.

ista doua forme de pericardita constrictiva:"%pericardita constrictiva subacuta Delastica:&%pericardita constrictiva cronica, rigida, cu si fara alte calcificari

cea elastica e determinata de o sg cauza existand multiple cauze ce pot duce la pericardita:

neoplasmeletuberculoza%postoperator%posttraumatic%infectii bacteriene%infectii fungice%boli ale tesutului conjunctiv%radiatii%uremie% postpericardiotomie%infarct miocardic

Manifestari de dependenta5simoptome frecvente

%dispneea la efort%ortopneea (forma de dispnee in care bolnavul nu poate respira decat in picioare, in pozitiedreapta)%oboseala%tuse%slabire%distensie abdominala%dureri abdominale%hepatalgii (durere la nivelul ficatului)%edeme periferice

*a eamenul fizic se pot decela urmatoarele aspecte:%jugulare turgescente%tensiune arteriala normala sau scazuta%hepatomegalie dureroasa%ascita%edeme%casexie%revarsat pleural%eritem palmar%subicter.

/ratamentul medical se realizeaza prin:%regim alimentar %repaus relativ%administrare de diuretice,chirurgical %bezonele v drstg pe marile vase si santuri ventriculare(succes=


6/31

!fectiunea este incadrata in bolile cu potential cianogen, cele care induc bebelusului inca de la nastere aspectulalbastrui, datorita faptului ca in urma acestui defect fluxul de sange oxigenat din circulatia sistemica devinenecorespunzator nevoilor.

Pacientii cu tetralogie Fallot prezinta cianoza (invinetirea extremitatilor, buzelor, unghiilor) chiar de la scurttimp dupa nastere, ceea ce atrage imediat atentia personalului medical din maternitate.

$etralogia Fallot este o afectiune cu evolutie progresiva, multi copii au nevoie de corectie chirurgicala.

4pecialistii sunt de parere ca cel mai bine ar fi ca interventia sa se realizeze inainte ca pacientul sa implineascavarsta de " an. #ezultatele fiind foarte bune ,mortalitatea e f redusa

$rincipalele caracteristici ale tetralogiei Fallot sunt:

%stenoza infundibulara (obstructia fluxului sangvin din ventriculul drept),

%defect de sept ventricular, a

%orta dextropozitionata si hipertrofie de ventricul drept.

%+cazional, unii pacienti prezinta si defect septal atrial, atunci afectiunea fiind denumita pentada Fallot (constain defecte).

/ratament chirurgical,administrare de fier

ianoza este stabilizata prin administrarea prostaglandinelor , utilizarea acestora reducand in timp chiar sinecesitatea de a se interveni chirugical ulterior. #ezultatele fiind foarte bune mortalitatea e foarte redusa.

ele mai importante complicatii sunt:

%poliglobulia *nr cescut de globule rosii,epitaxis,hemoragi digestive,tromboze pulmonare,renale,!B,!bcescerebral,-itiaza renala% #etard de crestere si dezvoltare;% !ritmii cardiace;% onvulsii in perioadele de hipoxie;% 9oarte. $rofilaie% endocardite bacteriene tratate cu antibiotice.

Fara trat rata mortalitatii creste ,la varsta de & ani ',= ani ,& ajung la "< ani

intalnita si la mamifere,apare mai frecvent la baieti/etralogia 7allot apare la fiecare '%= bebelusi din "


7/31

ef .ste valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului aortic, cu jenarea ejectarii sangelui dinB4 inaorta,printr%un obstacol situat la nivelul valvulelor aortice sau in imediata lor apropiere.tiologie este mai frecventa la barbati %+rganica(valve lezate)%cauze: #!!,!$4,congenitala %Functionala%valve intacte,orificiul aortic este mic in raport cu aorta si B4 mult dilatateSimptomatologie% 4! usoare sau medii pot fi asimptomatice timp indelungat%4imptome functionale:

%5ispnee de efort simai tarziu paroxistica(astm cardiac,P!)%5urere precordiala de tip anginos%-ipotimie si sincopa de efort %x.obiectiv al cordului:%1nspectia%normala sau soc apexian deplasat la stanga si in jos%Palparea%freamat sCstolic in sp.11%111 i.c.. dr.;soc apexian in jos si la stanga%!scultatia%suflu sistolic in focarul aortei grd.1B%B1,de tip crescendo%descrescendo,cu timbru aspru ,ce iradiazain reg.supraclaviculara dr.si arterele gatului,se aude mai bine in pozitie ridicata ,cu toracele aplecat inainte 4emne periferice%Puls mic,in platou si intarziat(parvus et tardusG)%$!%normala sau scazutaInvestigatii %x.rad.%B4 marit,dilatarea aortei descendente,calcificari ale sigmoidelor aortice %HI%semne de 8B4 %cocardiografie% masoara suprafata orificiului aortic%Fonocardiograma %ateterism cardiac si angiografie coronariana/ratament

!.9edical%etiologic,evitarea eforturilor fizice mari ,profilaxia grefei septice,profilaxia si tratamentuldecompensarii cardiace, a aritmiilor 3.hirurgical%indicatii:b.simptomatici sau cei asimptomatici dar cu suprafata orificiului aorticJ la aniMetode: %1ncizie comisurala%la copii si adolescenti cu 4! congenitala %1nlocuire valvulara%de electie %Pontaj aorto%coronarian.Balvuloplastie transluminala percutana%pe & cai:%cateterism arterial

%cateterism venos%indicatii:adolescenti si tineri cu 4! congenitala sau reumatismala;varstnici cu 4! calcificata sic.i.pt.chirurgie ;1 severa; b.ce refuza chirurgia5.-itotritia ultrasonica%in caz de 4! calcificata

S/&-A MI/,A*A


8/31

#reprez sudarea valvelor orif atri%ventricular stang cu impiedicarea scurgeri sangelui din ! stg in B stg indiastola .! stg se va dilata ,presiunea va creste in ! stg,debitul cardiac scade.4angele va stagna in ! stg si pulmonar,ceea ce va ingreuna cordul dr si il va hiperatrofia si%l va descompune.at timp debitul cadiac enormal stenoza e compensata ,cand apare staza pulmonara ,cordul pulmonar va ceda si va rezulta insuficientacardiaca dr auza endocardita reumatismala,

Simptomatologie%in stadiul incipiet pac nu are semen .-a exam clinic gasim la palpare freamat ,catar.-a

ascultare se aude uruitura diastolica ,puls mic,$a scazuta.-a HI unda p e largita.1n stadi avansate pac va aveadispnee de effort ,ortopnee,puseuri de edem pulmonar ,iar in stadiul acut tuse ,expectoratii,hemoptizii ,cianozain jurul gurii ,fibrilatie,palpitatii,dureriri precordiale ,astenie.omplicatii:insuf card ,endocardita lenta,tulb deritm ,infart pulm./ratament profilactic:curative ,chirurgical,dieta hiposodata,tratarea infectiilor streptococice

este o afectiune cardiaca care consta in ingrosarea valvei mitrale. !ceasta devine rigida, nu se mai poatedeschide in totalitate, astfel ca sangele trece cu greutate prin orificiul stenozat.

!fectiunea poate cauza diferite complicatii, precum aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau accident

vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a acestora).

Anatomia si fiziologia valvei mitraleBalva mitrala este una din cele valve ale inimii bicuspida*tricuspida*mitrala*aortica !ceasta este un inel conjunctiv%fibros care separa atriul stang de ventricululstang (camerele inimii drepte) si care pompeaza sange spre restul organismului.

+ valva mitrala sanatoasa are & valve mici (bicuspida) care se deschid in momentul in care sangele trece spreventricul (camera inferioara a inimii, din care sangele este trimis prin artera aorta spre restul organelor).Balva mitrala stenozata este caracterizata prin ingrosarea, fibrozarea si rigidizarea inelului mitral, astfel caorificiul mitral se ingusteaza si sangele nu mai poate sa treaca catre ventriculul stang.

onsecinta acestui fapt este acumularea sangelui in aval, la nivelul atriului stang si apoi la nivelul plamanului (insuficienta cardiaca si edem pulmonar).

9ajoritatea cazurilor de stenoza mitrala sunt considerate a fi complicatiile tardive ale febrei reumatice(afectiune aparuta cel mai frecvent la copii, consecinta a infectiei faringiene cu streptococ beta%hemolitic).

u toate acestea, de cele mai multe ori infectia streptococica este asimptomatica si astfel ramane netratatacorespunzator (tratamentul consta in eradicarea infectiei cu penicilina). -a " zile de la debutul infectiei seformeaza o serie de complexe imune, cu o afinitate mare pentru tesutul conjunctiv care intra in constitutiavalvelor cardiace (proteina 9). 4tenoza mitrala apare dupa un interval liber de "


9/31

% endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace);

% miocarditele (inflamatia sau infectia muschiului inimii);

% stenoza mitrala senila (ingrosarea valvelor cardiace secundare imbatranirii si fibrozarii tesuturilor);

% asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc;

% mixomul atrial (tumora benigna a musculaturii atriului) care poate cauza blocarea orificiului valvei mitrale.$,SIS//A AA*+*+I A,/,IA* !$A"

analul arterial este o structura vasculara reziduala din timpul vietii fetale care asigura drenarea sangelui dincordul drept catre circulatia sistemica , scurt%circuitand circulatia pulmonara , nefunctionala in timpul vietiiintrauterine.

tiologie%4dr.5oLn ,rubeola congenitala

%50 matern necontrolat%onsum de alcool , medicamente , droguri in timpul sarcinii%xpunerea la radiatii si la substante chimice in timpul sarcinii %Prematurii foarte mici (sub "K< gr) %2ou%nascutii la termen , la care persistenta permeabilitatii ! se datoreaza unoranomalii ale peretului vascular si la care inchiderea spontana devine improbabilaP! %" din bolile congenitale de cord , M la sexul feminin,face parte din complexul malformativ al rubeoleicongenitale

! este situat intre artera pulmonara si istmul aortei .1n mod normal , se inchide functional dupa "


10/31

%-a prematurii cu I J "K< g la care apare detresa respiratorie neonatala ,! se poate inchide spontan intre "% saptamani de viata ;se mai poate inchide si prin adm. de inhibitori de PI de tip 1ndometacin %#estrictie hidrica; oxigenoterapie cu mentinerea presiunii partiale a + la =< mm 8g; transfuzie de masaeritrocitara%1n semnele de insuficienta cardiaca : Furosemid, 5igoxin%-a restul copiilor exista & solutii:

/ratament chirurgical%varsta optima %"%& ani se recomanda sectiunea urmata de sutura ,pe cord inchis ,farariscuri pt.bolnav%+cluzia canalului pe cale percutana prin cateterism interventional, cu o structura speciala ca o dubla umbrelacare poate fi plasata pe cale venoasa la nivelul orificiului de comunicare ; se utiliz. numai la copii peste = Ag

S/&-A IS/M+*+I A&,/I%&A,/A/I A&,/A

ste caracterizata de ingustarea aortei, cel mai frecvent, distal de artera sublaviculara stanga, aproape de canalularterial. -a cei mai multi dintre bolnavi, coarctatia de aorta este juxtaductala.

oarctatia de aorta este localizata, de cele mai multe ori in apropierea unei leziuni congenitale, dar poate fi,rareori, dobandita in urma unei disectii aortice cauzata de trauma.

!cest lucru cauzeaza hipertensiune arteriala in partea superioara a corpului si hipoperfuzie in partea inferioara acorpului. azurile severe se pot manifesta in perioada neonatala sau pot trece neobservate si vor fi diagnosticatrin copilarie sau mai tarziu.

oractatia de aorta este cauzata de hipertensiunea secundara. !ceasta poate afecta, in cazuri destul de rare, aortaabdominala.

oarctatia de aorta este provocata, de obicei, de un defect al vasele de sange mediane in timpul dezvoltarii al

cincilea si al saselea arc aortic.

!fectarea tesutului elastic are loc in cazul in care ductul si ligamentul arteriosum sunt localizate la distanta maimare de coarctatie.

1. Manifestari in perioda neonatala

1n cazurile neonatale severe, simptomele se manifesta in primele ' saptamani de la nastere si includ, deficientede hranire, letargie, tahipnee sau insuficienta cardiaca congestiva si soc. 4tarea copilului poate fi buna, infunctie de ce alte anomalii sunt prezente si durata de timp in care canalul arterial ramane deschis. u toateacestea, starea nou%nascutului se inrautateste adesea brusc, atunci cand canalul arterial se inchide. Prezenta unui

defect ventriculoseptal va accelera aparitia simptomelor.

% $ensiunea arteriala este mai mare la nivelul membrelor superioare in comparatie cu cea prezenta in membreleinferioare.% ianoza diferentiala se poate dezvolta atunci cand fluxul sanguin traverseaza ductul deschis, din partea dreaptacatre partea stanga.% /n murmur sistolic in zona infraclaviculara stanga este prezent, dar o serie de astfel de sunete pot fi auzite, infunctie de circulatia colaterala si prezenta altor anomalii cardiace.

2. Simptome tardive

http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala-simptome-si-monitorizare_9395http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahipnee_2450http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cianoza_5678http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala-simptome-si-monitorizare_9395http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahipnee_2450http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cianoza_5678


11/31

3olnavii sunt, de obicei, asimptomatici si diagnosticul se face de obicei prin examinare. 5iagnosticul este demulte ori confirmat de prezenta unui murmur local sau de prezenta hipertensiunii arteriale.

3. Alte simptome includ

% 5ureri de cap, sangerari nazale si crampe la nivelul membrelor inferioare, in special dupa efort fizic.% Prezenta unor caracteristici fizice specifice sindromului $urner .% 1n cazul in care circulatia sanguina subclaviculara stanga este afectata, bratul stang poate fi mai mic decat in

mod normal.% 4labiciune musculara la membrele inferioare, picioare reci sau simptome neurologice (alimentare deficitara cusange la maduva spinarii).% Pulsul distal obstructiei este diminuat si intarziat. Prin palparea simultana a membrelor superioare si inferioarese poate constatata intarzierea radiofemurala cu amplitudine redusa a pulsului la nivelul memberelor inferioare,semn clinic distinctiv al bolii.% $ensiunea arteriala poate fi mai mare la nivelul membrelor superioare, cu toate ca tensiunea sanguina din bratul stang poate fi scazuta, in cazul in care coarctatia implica artera subclaviculara stanga.% !uscultatia releva un murmur sistolic sau continuu, care poate fi auzit de regula in zona infraclaviculara stangasi sub scapula stanga. /n anumit sunet poate semnifica prezenta unei anomalii numite valva aortica bicuspida.1n unele cazuri, poate fi auzit un zumzet, cauzat de fluxul de sange din vasele colaterale aberante.

iagnostic

1n cadrul carctatiei aortice neonatologice diagnosticul se va stabili prin diferentiere. Printre conditiile caretrebuie excluse se pot numara sindromul hipoplaziei inimii stangi, defectele septale si leziunile valvulare dar si% stenoza aortica% cardiomiopatia (cardiomiopatie dilatativa si hipertrofica)% hipertensiunea arteriala primara% miocardita virala.

1nvestigatiile care pot fi necesare pentru diagnosicarea acestei afectiuni includ

% analize de sange % uree si electroliti, numarul creatininei, nivelul de glucoza etc% imagistica ecocardiograma, #92, electrocardiograma.

/ratament

1. Medicatie

$entru tratamentul coarctatiei de aorta medicul va prescrie# prostaglind 1 este utilizat la nou#nascuti pentru deschiderea ductului aortic si imbunatatireahemodinamicii pacientului

# diuretice si inotrope pentru a trata insuficienta cardiaca# beta#blocante utilizate pentru tratarea hipertensii arteriale inainte de corectia fizica a coarctatiei# inhibitori ai enzimei de conversie si antagonisti ai angiotensinei pentru a trata hipertensiuneaarteriala dupa ce ostructia arcului aortic este eliminata.

2. hirurgie si angioplastie cu balon

hirurgia este tratamentul standard in cadrul coarctatiei de aorta (atat pentru coarctatia nativa, cat si pentrurecoarctatie) si implica interventie chirurgicala deschisa la nivelul toracelui.

http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/durerile-de-cap-cefaleea_5462http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-epistaxisului-sangerarea-nazala_1785http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-turner_6427http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/slabiciunea-musculara_10471http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/tensiunea-arteriala_10544http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/stenoza-aortica_159http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/cardiomiopatia-dilatativa_162http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/cardiomiopatia-hipertrofica_154http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/miocardita_3768http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/durerile-de-cap-cefaleea_5462http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-epistaxisului-sangerarea-nazala_1785http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-turner_6427http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/slabiciunea-musculara_10471http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/tensiunea-arteriala_10544http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/stenoza-aortica_159http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/cardiomiopatia-dilatativa_162http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/cardiomiopatia-hipertrofica_154http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/miocardita_3768http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-biochimica-a-sangelui_1293http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310


12/31

% !ngioplastie, cu sau fara stent, poate fi utilizata pentru a corecta coarctatia. 5ecizia utilizarii aceste proceduriva depinde de severitatea coarctatiei.

% !ngioplastia cu balon si stent poate fi efectuata ca forma de tratament primar sau in cazul in care interventiilechirurgicale anterioare nu au avut succes.

Anevrismul arterial

ste o dilatare partiala a peretului arterial.

tiologie %!$4 %9aladii generale sau locale infectioase,micotice,degenerative sau traumatice %4pontan4e dezvolta frecvent pe vasele mari :crosa aortei,aorta abdominala dar si pe vasele mici,mai ales pe celecerebrale .

lasificare%Fusiforme cand dilatarea se datoreaza cedarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterelor%4acciform cand peretele cedeaza unilateral%!rterio%venoase cu prezenta unei fistule care permite trecerea sangelui din artera in vena%5isecante frcvente la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne si patrunderea sangelui in grosimea peretuluiaortic

Simptomatologie %frecvent asimptomatic ; cand comprima un nerv sau o vena apare durerea

%anevrismul de aorta toracica : da eroziuni ale coastelor , bombeaza des la exterior sub forma unei tumori pulsatile ( batai ritmice la fel ca ale inimii) la nivelul careia se aude un suflu sistolic, comprima organelevecine realizand sdr.de compresiune mediastinala : cianoza, circulatie venoasa colaterala , edem , durerianginoase , tulburari respiratorii%anevrismul de aorta abdominala tumora abdominal pulsatila , durere , fenomene de subocluzie%anevrismul disecant al aortei este cel mai grav, apare o durere violenta in toracele anterior si posterior , cuiradiere in umeri, cervical si abdominal , transpiratii, dispnee, coma ; daca se rupe anevrismul se produce ohemoragie greu de stapanit

Investigatii%eco 5oppler

/ratament%evitarea eforturilor fizice mari si a emotiilor care maresc presiunea sangvina#chirurgical,folosind diverse metode de plastii%pentru vasele terminale sunt suficiente simple ligaturi arteriale si daca este cazul si ligaturi venoase

*imfangita

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/angioplastia-coronariana_194http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/angioplastia-coronariana_194


13/31

1nflamatie a vaselor limfatice, consecutiva unui proces infectios sau tumoral.% + limfangita reticulara se caracterizeaza printr%o induratie eritematoasa (intaritura rosie) a pielii careinconjoara o leziune. !ceasta afectiune benigna, dar dureroasa, este insotita de o febra pe care un tratamentantipiretic o face sa scada.% + limfangita tronculara, adica o limfangita care atinge un vas limfatic de calibru mare, se caracterizeaza printr%o induratie eritematoasa care formeaza un placard rosu mai mult lung decat larg. 1nduratia se propaga de laleziunea primitiva la ganglionul cel mai apropiat, care se infecteaza, se umfla si devine sensibil. + limfangita

dureaza intre @ si "< zile in medie. + infectie antreneaza, in general, o febra si o senzatie de rau. $ratamentul deurgenta cu antibiotice se impune pentru a face sa dispara rapid limfangita si pentru a evita complicatiile.

Adenita

3oala care consta in inflamareaganglionilor limfatici. + adenita este cel mai adesea de origine infectioasa: ea poate fi virala (mononucleoza infectioasa), parazitara (toxoplasmoza), cauzata de un germene obisnuit sau

piogen (generator de puroi: adenita supurata cu aparitia de adenoflegmoane), sau de bacilul lui Hoch (adenitatuberculoasa). -ocalizarile obisnuite ale adenitei sunt pe gat, subsuoara, plica inghinala, dar unele sunt mai

profunde, mediastinale sau abdominale, si pot comprima organele din vecinatate.

Simptome si evolutie % el mai adesea o adenita nu provoaca nici un simptom. /neori se manifesta prin dureriabdominale si febra. 3oala cea mai caracteristica, adenita mezenterica, frecvent de origine virala, se intalneste

la copil, care simuleaza o criza de apendicita.

/ratament % $ratamentul consta in administrarea de analgezice, pentru a calma durerile, de antipiretice, pentrua scadea febra, si de antibiotice cand infectia este de natura microbiana.

. lefantiazis

Forma extrema de limfedem (acumulare de limfa in tesuturile unei regiuni a corpului )6eneralitatiFilarioza limfatica sau elenfantiazisul este o afectiune caracterizata prin marirea exagerata a membrelor sauorganelor genitale, fiind o forma extrema de limfedem.lefantizisul este rezultatul unei infectii parazitare specifice cauzate de ' tipuri de viermi paraziti.Parazitii blocheaza sistemul limfaic (sistem care dreneaza limfa de la tesuturi in circulatia sanguina), cauzandacumularea limfei in tesuturi si DumflareaD consecutiva a acestora (limfedem).9embrele se pot mari atat de mult incat se aseamana cu un picior de elefant ca dimensiune, aspect si coloratie.5e aceea, elefantiazisul este o afectiune dezabilitanta si desfiguranta.

9ajoritatea cazurilor de elefantizis sunt provocate de filarii, viermi paraziti intalniti in principal in zoneletropicale si subtropicale. le sunt transmise la oameni de catre anumite tipuri de tantari.Filarioza limfatica este o afectiune a tarilor subdezvoltate din !merica de 4ud, !frica entrala, si !sia.Semne si simptome9ajoritatea simptomelor ce se dezvolta la persoanele infestate se datoreaza blocajului sistemului limfatic decatre viermii adulti si substantelor secretate de acestia.#eactiile organismului la infestatie pot include episoade repetate de febra, frisoane, tremuraturi, transpiratii,cefalee, varsaturi si durere.

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-limfatice_5378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamat_6664http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ganglion-limfatic_995http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/mononucleoza-sau-boala-sarutului_642http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/limfedemul_924http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/limfedemul_924http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfa_1689http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfa_1689http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-limfatice_5378http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inflamat_6664http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ganglion-limfatic_995http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/mononucleoza-sau-boala-sarutului_642http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/limfedemul_924http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfa_1689http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238


14/31

5e asemenea, pot fi prezente marirea in volum a nodulilor limfatici, Dumflarea zonei afectateD, ulcere cutanate,dureri osoase si articulare, si dungi rosietice de%a lungul membrelor.-a nivelul nodulilor limfatici sau vaselor limfatice, precum si la suprafata tegumentului, se pot forma abcese.1nfestatia indelungata cu acesti paraziti poate duce la dezvoltarea limfedemului, ce cu timpul duce la marireasemnificativa a membrelor, si organelor genitale. el mai frecvent, acest semn specific al elefantizisului este prezent la membrele inferioare. -a inceput apare la nivelul gleznei, si evolueaza spre picior si gamba.1nitial, membrul afectat este moale la atingere, dar ulterior va capata o consistenta dura. $egumentul se inchide

la culoare, si pot aparea fisuri prin care bacteriile pot patrunde si cauza infectii ce complica boala initiala.. iagnostic4ingura modalitate de a diagnostica cu certitudine filarioza limfatica o reprezinta descoperirea parazitului(vierme adult sau microfilarii) in corpul persoanelor infectate.Prin examinarea microscopica a unei mostre de sange prelevata de la pacient se pot identifica microfilariile.1nsa, in multe cazuri, persoanele care au fost infectate perioade indelungate de timp nu prezinta microfilarii incirculatia sanguina. !stfel, absenta microfilariilor din sange nu confirma neaparat si absenta bolii. 1n acestecazuri, este necesara o analiza a urinii sau efectuarea altor teste clinice.1dentificarea viermilor adulti poate fi dificila deoarece acestia se gasesc profund in sistemul limfatic, fiind greude prelevat. 5e regula, nu se recomanda efectuarea biopsiilor deoarece nu confera suficiente informatii./ratament9edicamentul de electie in tratamentul filariazei limfatice este dietilcarbamazina. !cesta distruge rapidmicrofilariile si raneste sau distruge viermii adulti mai lent.5aca viermii adulti nu sunt distrusi in totalitate, supravietuitorii continua sa produca larve. 5e aceea,tratamentul se poate intinde pe o perioada mai indelungata.4%a demonstrat ca dietilcarbamazina reduce dimensiunile nodulilor limfatici mariti si, daca se administreaza perioade indelungate, poate reduce si elefantiazisul.fectele secundare dietilcarbamazinei sunt aproape in totalitate datorate reactiilor alergice ale organismului la parazitii morti. le pot include febra, frisoane, cefalee, ameteala, greata si varsaturi, prurit si dureri articulare.

fectele secundare (daca apar) se manifesta de obicei in cursul primelor zile de tratament. 5e obicei, ele sereduc odata cu inaintarea tratamentului.$ratamentul chirurgical poate fi util in diminuarea elefantizisului si poate consta in indepartarea tesutului gras sifibros in exces, in drenarea zonei DumflateD, si in indepartarea viermilor distrusi.Prognosticul este bun in cazurile usoare si moderate de filarioza limfatica aflate sub tratament. l este sumbru la pacientii cu infestatii masive.

9IS/ 9IA/I $+*M&A,

Ingrijirea pacientului cu chist hidatic* boala parazitara provocata prin infestarea cu larva unei tenii de caine

tiopatogenie :oul parazitului elininat din firele de par ale cainelui infecteaza omul pe cale resiratorie ,inhalaredigestiva.ontaminarea se face direct cu cainele sau indirect prin apa,alimente

histul e alc dintr%o membrana care da nastere veziculelor ce contin un lichid clar , se dezvolte in diferiteorgane plamani,ficat

le pot sa se rupa, eliberand in organism scolexul (capurile teniilor) susceptibil sa cauzeze multiple chisturidenumite secundare (echinocoza diseminata).

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/larva_1552http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala_2932http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/larva_1552


15/31

Manifestari de dependenta %evolueaza in ' faze:

faza 1#chist inchis# poate aparea urticaria ,prurit ,tuse iritativa uscata ,dispnee,hemoptizie*exp cu sangeamenul radiologic releva o opacitate rotunda cu contur net delimitat ,iese pozitiv cu ajutorul 15#%lui la ppd

$estul 15# la PP5 se realizeaza prin injectarea a


16/31

ebutul abcesului pulmonar este de obicei rapid, brutal, apRrUnd frisoane, febrR, junghi toracic, tuse TiexpectoraQie mucoasR, paliditate, rezistenQR la antibiotice,hemoptizie,evacuare brutala

!bcesul pulmonar se vindec; spontan Sn maxim & luni, dar dacR vindecarea nu s%a produs, supuraQia intrR Snfaza de cronicizare. 5iagnosticul este sugerat de debutul brusc, cu aspect de pneumonie lobarR, urmat de semnede supuraQie deschisR.

omplicaiile abcesului pulmonar pot fi: pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii), cronicizare cu scleroza Ti

supuraQie (piosleroza), emfizem, cord pulmonar cronic, supuraQii Sn creier, ficat etc.

/ratamentul abcesului pulmonar impune repausul la pat cel puQin = sRptRmUni Ti un regim alimentar compusdin proteine, glucide, vitamine, cu lichide abundente.

/ratamentul medical constR din: antibiotice dupa biograma (penicilina I in doze mari "< mil unit*zi ,ampicilina, gentamicina, Aanamicina, stamicina, amfotericina, metronidazol), drenaj pastural Ti bronhoaspiraQia.-a Snceput, se poate trata Sn spital iar apoi administrarea antibioticelor se poate continua acasR, sub formR detablete.

%5e mai multe ori pe zi se aseaza pac timp de "%&< min cu trunchiul inclinat ,capul in jos ,aborizand eliminareasecretilor

Pentru a putea fi prevenit abcesul pulmonar trebuie pus accent pe tratarea infecQiilor rino buco%faringiene Tiantiobioterapie de protecQie Sn intervenQiile chirurgicale.

/ratamentul chirurgical poate consta lobectomie sau pneumectomie se recomandR dupR '%= luni, candtratamentul medical este ineficace, iar abcesul pulmonar s%a cronicizat sau recidivat.

/,&M0&M0&*ISM $+*M&A,

$romboembolismul pulmonar reprezinta o patologie respiratorie grava, in care artere pulmonare sau ramuri maimic ale lor sunt obstruate de un embol (cheag de sange venit din circulatie). 1n embolia pulmonara se sisteazaastfel aportul de sange al unui teritoriu pulmonar. 1n functie de intinderea teritoriului afectat si de marimeaembolului, gravitatea unui tromboembolism pulmonar variaza de la infarct pulmonar la insuficienta respiratorieacuta, soc carrdiogen, infarct al inimii drepte sau deces

mbolismul pulmonar este un blocaj total sau parQial al arterei pulmonare sau a uneia dintre ramurile ei decRtre un embolus (corp constituit dintr%un cheag de sUnge, bulp de aer etc) migrat local prin circulaQia sangvinR. mbolismul pulmonar este provocat de cRtre un tromb (cel mai frecvent, cheag sangvin, format Sntr%un vas %arterR, venR, ce poate provoaca o trombozR). mbolismul pulmonar este o afecQiune cu grad de mortalitatecrescut, fiind una dintre cele mai frecvente cazuri de moarte subitR Ti creTte odatR cu vUrsta. -a persoanele cu embolism pulmonar cronic tratamentul este necesar toatR viaQa. Filtrul de venR cavRinferioarR este indicat doar Sn cazul unui risc mare de moarte prin embolism pulmonar sau cUnd nu se poateurma tratamentul anticoagulant, din cauza sUngerRrii ce poate surveni. !cesta acQioneazR ca un dop Ti reduce sauSntrerupe circulaQia sUngelui, iar dacR obstrucQia este completR, Qesutul pulmonar se necrozeazR, generUnd uninfarct pulmonar.


17/31

mbolusul se formeazR, de obicei, Sn reQeaua venoasR profundR a membrelor inferioare%trombozR venoasR profundR ($BP). /neori, se poate dezlipi de la locul de formare Ti este transportat de sUnge, embolizUnd sprecirculaQia sangvinR a plRmUnilor, astfel SncUt se ajunge la trombembolism pulmonar ($P). $rombusul apare cUnd sunt reunite urmRtoarele condiQii: leziuni ale peretelui vasului sangvin, Sncetinirea viteziede circulaQie a sUngelui Ti o stare de hipercoagulabilitate. 4unt afecQiuni care pot precipita apariQia

trombembolismului pulmonar, fiind considerate factori de risc: fumatul, cancerul, obezitatea, politraumatismele, boala pulmonarR cronicR obstructivR, boli hematologice. 4emnele Ti simptomele embolismului pulmonar sunt variabile Sn intensitate Ti frecvenQR Ti nespecifice acesteiafecQiuni, ceea ce SntUrzie mult diagnosticul Ti tratamentul: senzaQia de sufocare, durere toracicR, tuse cu sau fRrReliminare de sUnge, palpitaQii, pierderea conTtienQei, durere Sn gambR, tahicardie Ti tahipnee (creTtereaamplitudinii Ti numRrului de respiraQii pe minut), paloare sau cianoza, febrR, transpiraQii abundente, anxietate Tifatigabilitate etc. 4emnele Ti simptomele sunt dependente de dimensiunea Ti localizarea trombusului sau a Qesutului pulmonarafectat, existenQa unor boli cardio%pulmonare Ti asocierea unui infarct pulmonar. 5iagnosticul embolismului pulmonar este precizat pe baza semnelor Ti simptomelor sau a unor testeimagistice (ecografia cardiacR, radiografia pulmonarR, angiografie pulmonarR, scintigrafie pulmonarR),electrocardiograma etc. /ratamentul embolismului pulmonar constR Sn administrarea unor anticoagulante, antiagregante, mobilizarea precoce postoperatorie, masaje, compresie pneumicR intermitentR, filtru de venR cavR inferioarR (pentrutromembolismul pulmonar recurent, pentru un risc crescut de insuficienQR cardiacR Ti chiar moarte). $ratamentul

constR Sn administrarea de: anticoagulante injectabile; anticoagulante orale cumarinice. 5e fapt, tratamentultrombolitic este cel de descompunere cu ajutorul unor substanQe perfuzate ale trombusului ce au generatembolismul pulmonar iar tratamentul chirurgical, numit trombendarteriectomie se recomandR Sn cazul unuitrombembolism pulmonar masiv.

/,&M0&-A /,&M0&7*0I/AFenomen patologic care consta in formarea unui trombus (cheag sangvin, format din fibrina, din globule albe sidin plachete) intr%o artera sau intr%o vena.iferite tipuri de tromboza% $romboza unei artere coronare poate provoca o ocluzie si, ca urmare, survenirea unui infarct al miocardului.

% tromboza unei artere a piciorului antreneaza o ischemie acuta, adica suprimarea irigarii unei intregi parti demembru, care duce uneori la o gangrena care poate necesita amputatia.% $romboza unei vene, care survine de cele mai multe ori la nivelul membrului inferior, este responsabila de oflebita.% trombozele aparatului digestiv pot atinge diferite organe, de exemplu intestinul subtire (antrenand o ischemieintestinala) sau colonul (antrenand o colita ischemica), dar si vena porta (tromboza fiind atunci de originetumorala sau infectioasa) sau anusul, in caz de tromboza hemoroidara.% $romboza unei artere cu destinatie cerebrala (artera carotida primitiva sau interna, artera vertebrala sautrunchiul bazilar) poate fi responsabila de un accident vascular cerebral ischemic si se manifesta printr%un

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrina_954http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_1275http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/placheta_4556http://www.sfatulmedicului.ro/index.php?module=DictionarePrezentare&action=viewTermen&id=5697http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/viata-normala-dupa-infarct_187http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/ciuperca-piciorului-generalitati_5449http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tranzit-baritat-al-intestinului-subtire_5225http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ischemia-entero-mezenterica_984http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ischemia-entero-mezenterica_984http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrina_954http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analize-hematologice-hematocrit-formula-leucocitara-timp-de-coagulare-an_1275http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/placheta_4556http://www.sfatulmedicului.ro/index.php?module=DictionarePrezentare&action=viewTermen&id=5697http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/viata-normala-dupa-infarct_187http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/ciuperca-piciorului-generalitati_5449http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/afectiuni-ale-sistemului-digestiv_580http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tranzit-baritat-al-intestinului-subtire_5225http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ischemia-entero-mezenterica_984http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ischemia-entero-mezenterica_984http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321


18/31

deficit senzitiv sau motor care corespunde teritoriului cerebral atins. tromboza unei vene cerebrale poate sa fie pusa in evidenta prin dureri de cap si crize de epilepsie, si poate avea drept consecinta accidente vascularecerebrale ischemice de origine venoasa.

auze # + tromboza poate fi favorizata de o placa de aterom (depunere grasoasa), de o incetinire circulatorie(staza sangvina a insuficientei cardiace sau a poliglobuliei) sau de o modificare a hemostazei care provoaca ostare de hipercoagulare (deficit in antitrombina 111, in proteine si 4). sarcina, perioada care urmeaza unei

interventii chirurgicale, luarea de contraceptive orale, precum si tabagismul sunt factori favorizanti.

/ratament # 5iferite medicamente sunt utilizate in tratamentul preventiv sau curativ al trombozei;antiagregantele plachetare, ca acidul acetilsalicilic si ticlopidina, anticoagulantele ca heparina si antagonistii devitamina H, tromboliticele. + trombectomie (ablatia trombusului) este practicata in caz de urgenta

/,&M0&-A 4&AS< S+$,7IIA*< =I $,&7+<

ste un proces de coagulare intravascularR, care afecteazR sistemul venos SnsoQit de o reacQie

inflamatorie a peretelui venos. 4e utilizeazR Ti alte denumiri cum ar fi: tromboflebitR, flebitR, flebotrombozR.tiopatogenia recunoaTte factori favorizanQi Ti factori determinanQi.7actorii favorizani sunt

• endogeni (vUrsta peste =< ani, sexul feminin Ti ereditatea) Ti

• exogeni (alimentaQia hiperlipidicR;traumatismele; medicaQia cu anticoncepQionale, diuretice, vitamina H;

stresul).7actorii determinani sunt:

• leziunea parietalR venoasR (traumatisme externe, cateterizRri,compresiuni);

• staza venoasR (repaus prelungit la pat dupR traumatisme sau operaQii, stRri de

hipovolemie, obezitate, insuficienQR cardiacR) Ti• hipercoagulabilitatea (trombocitoze, poliglobulii,trombopatii, meteorism abdominal prelungit,

postpartum, cancere) realizUnd triada B1#8+V.4ediul obiTnuit de debut al trombozei este la nivelul venelor gambiere Ti al venelor pelvine..#iscul maxim de embolie @"& zile postoperator, momente Sn care desprinderea trombusuluide pe peretelevenos este frecventR. + datR format, tendinQa trombusului este de extindere Sn axulvenos profund, cu blocarea fluxului venos Ti creTterea presiunii distal de obstacol. !ceasta duce la apariQiaedemului extremitRQii respective, care poate fi foarte mare Sn caz de extindere a trombozei la venele iliace sauvena cavR inferioarR. Wn tromboza localizatR la nivelul sistemului venos superficial,fluxul profund nefiindafectat, nu se produce edem, dar pot fi importante fenomenele inflamatorii periflebitice putUnd evolua pUnR la

procese supurative. Wn tromboza venoasR superficialR riscul emboliei este foarte mic spre deosebire de tromboza profundR.Simptomatologia recunoaTte semne generale:

• febrR peste '@X (semnul 918!-14) Ti care

nu scade la antibiotice;

• pulsul accelerat progresiv YcRQRrRtorG (9!8-#);

• neliniTte, agitaQie.

Semne locale:

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boli-ale-venelor-varice-si-tromboflebite_961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoragie-cerebrala_3700http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/mituri-privind-crizele-de-epilepsie_2628http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/placa-dentara_4552http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aterom_516http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/staza_5020http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemostaza_1078http://www.sfatulmedicului.ro/analize/antitrombina-iii-sange_95http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sarcina_2199http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiagregant-plachetar_2796http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boli-ale-venelor-varice-si-tromboflebite_961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoragie-cerebrala_3700http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/mituri-privind-crizele-de-epilepsie_2628http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/tromboza-venoasa-profunda_909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/placa-dentara_4552http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aterom_516http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/staza_5020http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemostaza_1078http://www.sfatulmedicului.ro/analize/antitrombina-iii-sange_95http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sarcina_2199http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/pregatirea-pentru-interventia-chirurgicala_5688http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiagregant-plachetar_2796


19/31

• durerea sub formR de greutate sau crampe gambiere;

• tegumente destinse,lucioase Ti SmpRstare profundR a gambei semn al edemului subfascial. 5iametrul

gambei interesateeste mai mare ca cel al gambei indemne, o diferenQR mai mare de & cm fiind sugestivR pentrutromboflebitR.

• semnul 9Z# durere medial de tibie la "< cm sub articulaQia genunchiului.

7ormele clinice se pot clasifica dupR mai multe criterii.5upR evoluQie se descriu forme:supraacute, acute, subacute, latente (cronice) Ti recidivate. 5upR sistemul venosafectat: forme superficiale Ti profunde.5upR topografie: tromboflebita membrului inferior (cea mai frecventR); tromboflebita membrului superior; tromboflebita unor vene viscerale: v. portR (pileflebitR), v. splenicR, v. renalR, vv. pelvine; tromboflebita migratorie $#+/44!/ (paraneoplazicR)5upR localizare: tromboza gambierR cu SmpRstarea gambei, dar fRrR edem prea mare; tromboza popliteo%femuralR cu edem pUnR la genunchi;

tromboza ileo%femuralR cu edem alb al gambei Ti coapsei (flegmatia alba dolens); tromboza extinsR la venele iliace interne (hipogastrice) se manifestR cu dureri Sn etajulabdominal inferior, dureri lombare, dureri rectale, disurie, retenQie de urinR, accentuarea desenului venossuperficial deasupra arcadei inghinale; tromboza venei cave inferioare se manifestR cu edeme bilaterale ale membrelor inferioare,circulaQie colateralR de tip cavo%cav, scRderea $!.

plor;rile paraclinice care se practicR pentru a obiectiva starea sistemului venos superficial Ti profund sunt:echografia doppler, flebografia, scintigrafia cu fibrinogen marcat cu iod radioactiv.

omplicaiile care pot apRrea Sn cursul evoluQiei trombozelor venoase sunt: embolia pulmonarR, gangrena venoasR, sindromul posttrombotic (care este o complicaQie a trombozei venoase profunde)Ti insuficienQa venoasR cronicR (care defineTte Sn special o complicaQie a trombozei superficiale).

/ratamentul trombozei venoase este profilactic Ti curativ./ratamentul profilactic vizeazR persoanele cu risc crescut trombogen, care urmeazR sR suporte intervenQiichirurgicale majore (Sn special ortopedice, urologice, ginecologice, oncologice) sau care sunt imobilizate perioade mai lungi la pat. 4e folosesc heparinele cu masR molecularR micR (Fragmin,Fraxiparin, lexan,livarin, 1nohep), tratamentul SncepUnd preoperator Ti continuat postoperator K,", '< zile sau mai mult SnfuncQie de situaQie.4e va urmRri concomitent echilibrarea corectR volemicR Ti hidroelectroliticR, pentru a prevenicreTterea vUscozitRQii sUngelui Ti mobilizarea precoce postoperator prin miTcRri pasive Ti active.Wn cazul operaQiilor lungi Ti al bolnavilor obezi cu varice se indicR utilizarea ciorapilor elasticisau a bandajelor compresive pre%, intra% Ti postoperator pUnR la reluarea mobilizRrii. 5e asemenea SncursuloperaQiei se recomandR ca planul membrelor inferioare sR fie mai sus decUt planul abdomenuluipentru a uTuraSntoarcerea venoasR./ratamentul curativ este medical Ti chirurgical. /ratamentul medical este tratamentulanticoagulant heparinic Sn formele gambiere Ti cel fibrinolitic Sn formele iliofemurale.8eparina se administreazR


20/31

zile. 4e asociazR anticoagulante dicumarinice ($rombostop) "%& tb*zi, urmRrind indicele de protrombinR care trebuie sR scadR la &


21/31

&/+-II* /&,A*+I

Pot fi produse prin mecanism direct (actiunea unui obiect contondent asupra toracelui), sau indirect (proiectareatoracelui). 5iagnosticul se bazeaza pe anamneza si examenul clinic al pacientului care acuza durere toracicaaccentuata de miscare, respiratie sau tuse, prezinta escoriatii, echimoze,

hematoame, seroame 9orrel -avalee (apar datorita forfecarii planurilor fasciale si constau in acumulari sero%limfatice care pot avea uneori dimensiuni considerabile), rupturi musculare.

+ situatie particulara este cea a compresiunii violente a toracelui care duce la cresterea presiunii venoase insistemul cav superior si ruptura capilarelor din acest teritoriu; putem intalni semnul 9orestin care consta in prezenta hemoragiei sclero%retiniene sau cianoza fetei, hemoragii retiniene cu tulburari vizuale, staza si edemcerebral cu pierdere de constienta.

$ratamentul consta in repaus, antialgice, antiinflamatorii. 4eromul 9orrel -avalee se evacueaza prin punctie sise aplica un pansament compresiv. 1n caz de suprainfectii se efectueaza incizie si drenaj aspirativ, antibioterapie

ommotio cordis reprezinta alta situatie patologica aparuta in urma unei contuzii forte ale toracelui cum ar fi

accidente sportive (minge proiectata in torace). Pacientul poate dezvolta fibrilatie ventriculara [ contuziemiocardica si necesita instituirea de urgenta a masurilor din cadrul !dvanced ardiac -ife 4upport (!-4) .

7,A/+,I* &S/A*

-a copii, datorita elasticitatii peretelui toracic fracturile costale sunt mai rare decat la batrani;in schimb putemintalni leziuni pulmonare importante in lipsa afectarii osoase. !stfel, prezenta fracturilor costale la copii estedovada unui traumatism important. a si celelalte fracturi, coastele se pot rupe prin mecanism direct sauindirect. !rcurile laterale ale coastelor %@ sunt cele mai expuse.

Fractura primelor & coaste (bine protejate) denota un impact puternic si are un potential lezional vascular mare

(este necesar examenul angiografic) .

Pacientul acuza durere accentuata de miscare, respiratie si tuse (care devin superficiale si ineficiente). -a palpare se pot observa crepitatii osoase sau mobilitate anormala (semne de certitudine). 5aca la compresiuneaantero%posterioara si latero%laterala a toracelui pacientul nu acuza durere putem afirma cu suficienta certitudineca nu are fracturi costale. xaminarea clinica atenta a

abdomenului este obligatorie avand in vedere ca fracturile coastelor inferioare cresc riscul aparitiei leziunilorsplenice, hepatice si renale. Principalele consecinte ale fracturilor costale sunt durerea, ineficienta tusei siafectarea mecanicii ventilatorii. !ceste modificari duc la deteriorarea mecanismelor

de evacuare a secretiilor bronsice si atelectazie pulmonara sau pneumonie. ombaterea agresiva a dureri(pricipala consecinta a fracturii costale) prin administrarea de antialgice, opioide, infiltratii locale, injectareintrapleurala de antialgice, antiinflamatorii nesteroidiene,anestezie continua peridurala este cel mai importantobiectiv al tratamentului deoarece prin cuparea durerii se intrerupe cercul vicios (pacientul va putea sa respire sisa tuseasca eficient). $oaleta

respiratorie riguroasa (gimnastica respiratorie, tapotaj, tuse eficienta) si repausul (fara imobilizarea toracelui777)sunt de asemenea obligatorii. xamenul radiologic trebuie repetat in vederea depistarii eventualelor complicatiionsolidarea prin formarea calusului apare dupa cca.&


22/31

7,A/+,I* S/,+*+I

Fractura sternala este marca unui traumatism violent ; acest lucru duce la asocierea frecventa cu alte leziunicontuzie miocardica, fracturi costale, fracturi ale oaselor lungi, traumatisme craniocerebrale, leziuni aortice sauale coloanei vertebrale (cel mai frecvent prin mecanism de compresiune

antero%posterioara). Fractura se produce frecvent in urma proiectarii toracelui pe volan..

Pacientul prezinta durere locala, tumefactie (hematom sau fractura cu deplasare), depresiune, crepitatii osoase,sau chiar prezenta unui clicG. 5iagnosticul este inlesnit de radiografie toracica fata si profil. 5e asemenea seefectueaza si HI in vederea depistarii leziunilor miocardice.

1n cazul fracturilor sternale fara deplasare importanta si care nu se asociaza cu leziuni ce reclama interventiechirurgicala tratamentul este conservator si consta in repaus, antialgice , toaleta respiratorie riguroasa. volutiaeste spre consolidare in '


23/31

ventilatorii si intoarcerii venoase. linic se observa deformarea toracelui si miscarea paradoxala (cand areamplitudine mica se evidentiaza doar la palpare). 5e asemenea, unii pacienti pot sa nu dezvolte in primele = orede la traumatism miscare paradoxala datorita contractiei musculare antalgice. K%@ dintre pacientii cu voletau contuzie pulmonara. 9ortalitatea si morbiditatea este mult crescuta de asocierea contuziei pulmonara:mortalitatea in cazul voletului costal izolat este de "=>, dar ajunge la &> in prezenta contuziei pulmonare.

-a locul traumatismului voletul se poate imobiliza prin asezarea pacientului pe partea cu leziunea sau cu benzi

de leucoplast. 5aca pacientul respira si tuseste (o necesitate importanta) efficient si nu are alte indicatii pentruinterventia chirurgicala, tratamentul este conservator si urmeaza principiile enuntate la managementulfracturilor costale. 4impla prezenta a voletului costal nu constituie indicatie pentru intubatie, chiar dacaventilatia mecanica cu presiune pozitiva constituie o metoda de stabilizare interna a voletului. ombatereadurerii este foarte importanta. 9ajoritatea studiilor au demonstat ca analgezia epidurala continua conduce lacele mai bune rezultate.. '


24/31

% K%@ dintre pacientii cu volet au contuzie pulmonara, mortalitatea si morbiditatea fiind mult crescuta deasocierea acestuia

% 4impla prezenta a voletului costal nu constituie indicatie pentru intubatie,

% ombaterea durerii este foarte importanta.

% ontuzia pulmonara subiacenta este cea care dicteaza necesitatea ventilatiei mecanice

% Pacientii care beneficieaza cel mai mult in urma tratamentului chirurgical sunt cei cu volet costal mare,instabilsi fara contuzie pulmonara importanta

% !ntibioprafilaxia si corticoterapia in cadrul tratamentului conservator sunt ineficiente.

$+M&/&,A?+* $&S//,A+MA/I

4e caracterizeaza prin prezenta aerului in cavitatea pleurala in urma unui traumatism. !pare pana la & dintotalul pacientilor traumatizati. Fiziopatologic pneumotoraxul este:

%inchis % aerul provine dintr%o leziune pulmonara de mici dimensiuni

% sufocant (cu supapaG), cand aerul patrunde in cavitatea pleurala in inspir dar nu mai poate iesi in expir; initiacolabeaza plamanul ipsilateral, iar ulterior deplaseaza mediastinul si comprima si celalalt plaman ducand rapidla insuficienta respiratorie si scaderea intoarcerii venoase

% deschis cand aerul patrunde in spatiul pleural printr%o plaga parietala; comunicarea directa cu exteriorul ducela acumularea rapida de aer intrapleural.

$neumotoraul inchis

%se poate produce si in absenta fracturilor costale. resterea brusca a presiunii intratoracice cu ruperea dealveole, decelerarea rapida sau fisurarea unei bule de emfizem poate duce la pneumotorax in absenta leziunilorcostale.

Pacientul prezinta dureri la nivelul hemitoracelui respectiv, dispnee cu polipnee superficiala,tahicardie, tuseseaca accentuata de miscare, anxietate. -a palpare se poate constata prezenta emfizemului subcutanat. -a percutie putem gasi timpanism, iar la ascultatie diminuarea sau absenta murmurului vezicular la niveluhemitoracelui afectat. -a pacientul traumatizat aceste manevre sunt uneori dificil de efectuat; ele au osensibilitate mica, dar specificitatea este mare.. 4everitatea simptomatologiei depinde in general de volumul pneumotoraxului si de leziunile pulmonare preexistente. 1n prezenta pneumotoraxului sufocant pacientul esteanxios, agitat, relateaza senzatie de sufocare si inspiratie dificila si putem observa asimetria toracelui(hemitorace bombat cu spatii intercostale largite) , cu diminuarea miscarilor respiratorii pe partea leziunii, jugulare turgescente (semn ce poate lipsi in prezenta hipovolemiei posthemoragice7), devierea traheei (aparetardiv), cianoza (necesita o anumita cantitate de hemoglobina redusa astfel incat poate fi absenta in prezentahemoragiei importante), deplasarea matitatii cardiace, coborarea marginii superioare a ficatului (pneumotoraxdrept).

#adiologic se constata hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar,largirea spatiilor intercostale,colabarea plamanului spre hil in functie de marimea pneumotoraxului; in prezenta unei cantitati mari de aer se poateobserva deplasarea mediastinului in directia opusa leziunii.


25/31

1n cazul pneumotoraxului sufocant diagnosticul nu necesita confirmare radiologica (pentru ca timpul nu o permite si 77 $#3/1 sa fie recunoscut clinic),deoarece reprezinta o urgenta majora fiind una din cele maiimportante leziuni cu risc vital la pacientul traumatizat.1n &'%'> din cazuri pneumotoraxul nu poate fievidentiat la radiografia toracica (mai ales pneumotoraxul anterior), dar aceste leziuni oculte radiologic pot fievidentiate foarte bine la examen $ care este cea mai buna metoda de detectare a acestei leziuni..

$ratamentul pneumotoraxului sufocant constituie o urgenta majora. 4e practica toracenteza in spatiul & sau '

intercostal pe linia medioclaviculara cu un ac gros de punctie sau daca conditiile permit se practica pleurostomiede urgenta in spatiul % intercostal pe linia axilara medie (pana la @ dinte pacienti prezinta si hemotoraxasociat si pleurostomia in sp &%' intercostal pe linie medioclaviculara nu este indicata in trauma).

Pneumotoraxul de mici dimensiuni ( " din hemitoracele respectiv este necesara interventia chirurgicala.

1n pneumotoraxul deschis se ocluzioneaza rapid cu pansament etans si ulterior pleurostomie !ntibioterapia esteobligatorie.

ele mai eficiente masuri de profilaxie a complicatiilor septice (cel mai frecvent empiemul) constau efectuarea pleurostomiei in conditii de sterilitatea maxima si drenajul corect.

5upa practicarea pleurostomiei se efectueaza o radiografie pulmonara de control pentru verificarea amplasariicorecte si eficiente a tubului. 5aca se constata prezenta in continuare a aerului sau chiar cresterea in dimensiunia pneumotoraxului se verifica etansitatea conexiunilor, sau posibilitatea comunicarii ultimei gauri a tubului cuexteriorul, dar, de obicei cauza o reprezinta

leziunile traheo%bronsice asociate. Pleurostomia se suprima atunci cand nu se mai constata exteriorizarea aerului

si radiografia de control arata un plaman expansionat la perete. 5aca se cantata persistenta pneumotoraxuluidupa un interval de '% zile in prezenta unui drenaj pleural corect (exista riscul infundarii tubului cu fibrina sautubul este plasat intr%o fisura pulmonara) se indica toracoscopia.

9M&/&,A?+*

#eprezinta acumularea sangelui in spatiul pleural.!pare la cca &> din totalul pacientilor cu traumatismetoracice. 4angele provine din parenchimul pulmonar, pachetul vascular intercostal, artera mamara interne(toracica interna), cord sau vasele mari. 1n contuziile pulmonare cel mai frecvent hemotoraxul este consecintafracturilor costale si de obicei se opreste spontan 5aca pleura parietala ramane intacta se formeaza un hematomextrapleural si hemoragia tinde sa se opreasca rapid. /neori ajunge la dimensiuni considerabile si chiar daca e

asimptomatic diagnosticul lui confera explicatia anemie posthemoragice la pacientii traumatizati.5e asemenease poate suprainfecta (pacientul devine febril) in cursul evolutiei si acest lucru trebuie avut intotdeauna invedere atunci cand investigam un sindrom febril de etiologie neprecizata la un pacient traumatizat.

Pacientul acuza dureri la nivelul hemitoracelui respectiv, dispnee. -a percutie gasim matitate si la ascultatiemurmurul vezicular poate fi diminuat sau abolit. 8emotoraxul poate fi mic (J


26/31

#adiografia toracica evidentiaza prezenta revarsatului pleural 5e asemenea la examinarea $ a toracelui (seefecueaza la pacientii stabili hemodinamic) se depisteaza cu mare acuratete revarsatele pleurale si se potdiferentia de opacitatile datorate contuziilor pulmonare. -a dintre pacientii cu leziuni toracice severe careau avut radiografie toracica initiala normala s%au descoperit leziuni la examenul $ thoracic. 5eci $ toraciceste obligatoriu la pacientii stabili hemodinamic cu traumatisme toracice severe. 1n centre medicale care nudispun de ecografie sau $ punctia pleurala poate fi o metoda utila de diagnostic (exteriorizare de sangenecoagulabil).

1n hemotoraxul de mici dimensiuni(J'


27/31

I. Clasificarea anatomica:

A" /raumatismele toracice parietale, pot fi:% cu leziuni osoase (fracturi costale, clavicular);% fara leziuni osoase (echimoze, escoriatii, hematoam).

B) Traumatismul diafragmatic, poate fi:

% cu*fara perforarea diafragmei;

" /raumatismul cu leziuni endotoracice:

% cu leziuni de pleura, pulmonare, traheobronsice, cardiace sau pericardiace;% cu leziuni ale vaselor mari (aorta, vena cav!);% cu leziuni ale nervilor intercostali si intratoracici.

II. lasificarea etio#patogenica8 este cea mai folosita. a se face in functie de integritatea tegumentului astfel:

A" /raumatisme toracice inchise !contuziI"(

0" /raumatisme toracice deschise !plagI"8 care pot fi provocate prin arma alba sau de foc, avand ca rezultat plaga toracica, care poate fi:# nepenetranta, cand nu intereseaza pleura si nu patrunde in cavitatea pleurala;% penetranta, cand intereseaza pleura iar agentul vulnerant patrunde in cavitatea pleurala si care pot fi:\ Fara leziuni viscerale (cord, pericard, vase mar1);\ u leziuni viscerale.

III. lasificarea fiziopatologica imparte traumatismele toracice in:% $raumatisme fara modificari fiziopatologice (circulatorii sau ventilatori1);% $raumatisme cu tulburari fiziopatologice (insuficienta cardio%circulatorie, insuficienta respiratori).

/ratamentul traumatismelor toracice#$ratamentul traumatismelor toracice este in functie de tipul leziunii,astfel:!)% Faza primara de actiune (primul ajuto#), consta din: controlul hemoragiei; imobilizarea fracturii cuvolete costale; controlul respiratiei si a frecventei cardiace, scoaterea accidentatului din focar cu masuri de protectie a coloanei vertebrale; oxigenoterapie; transport rapid la spital.!ccidentatul va fi mentinut si apoi transportat pe o suprafata rigida, iar mobilizarea se va face cu maxima precautie pentru a se evita lezarea vertebro%medulara..3) Faza secundara de actiune (intraspitalices) se realizeaza: anamneza pacientului referitoare la modalitatea de producere a traumatismului si care a fost agentul vulnerabil; se efectuiaza HI%ul, radiografia toracica si

ecografia, aceste examine urmarind evaluarea fracturilor costale, leziunilor pulmonare si cardiace.

Manifestari de dependenta %obstructia cailor respiratori ,apnee,dispnee,tahipnee.4e va face intubatatiaoralotraheana sau stomatomie.Pneumotoraxul hipertensiv apare print%o acumulare de aer in cavitatea pleuralaiar pac e dispneic cu hipersonoritate in partea cu pneumotorax si hipotensiv .4e mai introduce un tub de drenaj pleural care la celalalt capat va fi pus intr%un flacon cu apa pana nu mai iese aer pe tub ,apoi se supureazaorificiul pe unde a fost introdus tubul.Pneumotoraxul masiv consta in acumularea de sange in cavit pleurala ,semanifesta prin soc hemoragic ,hipotensiune ,tahicardie,,paloare,transpiratii reci .$erapeutic se impunetoracenteza ptr evacuarea hematomului.ontuzia pulmonarase caraterizeaza prin zdrobirea unui segment saulob pulmonar de cutia toracica ai respectiva arie pulmonara nu se mai umple cu aer ,ramanand o zona inerta,se

http://www.medicultau.com/genetica-si-bolile/tipuri-de-boli-genetice/cateva-tulburari-mendeliene-relativ-frecvente-la-adulti.phphttp://www.medicultau.com/afectiuni-ale-pancreasului/pancreatita-acuta-si-cronica/pancreatita-cronica-si-insuficienta-pancreatica-exocrina.phphttp://www.medicultau.com/genetica-si-bolile/tipuri-de-boli-genetice/cateva-tulburari-mendeliene-relativ-frecvente-la-adulti.phphttp://www.medicultau.com/afectiuni-ale-pancreasului/pancreatita-acuta-si-cronica/pancreatita-cronica-si-insuficienta-pancreatica-exocrina.php


28/31

face intubatie oralo%traheana.#uptura diafragmatica poate fi mica sau mare aparand insuf resp ,hipotensiune sidiminuarea murmurului vezicular .$ratament :sutura chirurgicala a diafragmului.

A4,ISM* A,/,IA*

efinitie: !nevrismul arterial este o dilatare parQialR a peretelui arterial.

tiopatogenie: %ateroscleroza este cauza cea mai frecventR a anevrismelor aortice Ti ale membrului pelvian%traumatismul este cauza cea mai frecventR la nivelul membrului toracic%sifilisul !care se SntUlneTte din ce Sn ce mai rar) are afinitate, Sn special, pentru aorta toracicR. a localizare,aorta este sediul cel mai frecvent. 5intre anevrismele arterelor periferice, cele mai des SntUlnite sunt acelea alearterelor poplitee.Anatomie patologic;: up; aspect8 anevrismul poate fi:fusiform - dilatarea se datoreazR cedRrii pereQilor pe Sntreaga circumferinQR aarterei sacciform - peretele cedeazR unilateral, circumscris.ist; @i:anevrisme arterio%venoase - cu prezenQa unei fistule care permite trecerea sUngelui din arterR Sn venR

si anevrisme disecante - apar de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne, cu clivarea pereQilor datoritR pRtrunderii sUngelui Sn grosimea peretelui aortic.Simptomele: !nevrismele sunt adesea asimptomatice.Und comprimR un nerv sau o venR, pot provoca dureri sau o insuficienQR venoasR.-a examenul clinic, anevrismul se prezintR ca o tumoare pulsatilR, la nivelul cRreia se aude adesea un suflusistolic.1maginea radiograficR aratR calcifierea pereQilor vasului dilatat.4imptomatologia depinde de:localizare, mRrime ,evoluQie.Und anevrismul este superficial se prezintR ca o tumoare cu pulsaQii expansive, iar cUnd este profund, provoacRde obicei fenomene de compresiune.7orme clinice:") Anevrismul aortei toracic:- se SnsoQeTte de eroziuni ale coastelor ;%bombeazR deseori la exterior sub formaunei tumori pulsatile.%ompresiunea organelor vecine realizeazR sindromul de compresiune mediastinală, caracterizat princianozR,circulaQie venoasR colateralR,edem;dureri anginoase;tulburRri respiratorii.xamenul radiologic pune Sn evidenQR anevrismul sub forma unei umbre rotunde, pulsatile, care face corpcomun cu aorta.2) Anevrismul aortei abdominale este aproape Sntotdeauna de naturR ateroscleroticR. 4e prezintR sub formaunei tumori abdominale pulsatile Ti se SnsoQeTte deseori de dureri Ti fenomene de subocluzie intestinalR.

3) Anevrismul disecant al aortei constR Sn disecQia straturilor aortei, Sn zona mediei, cu pRtrunderea sUngeluidin lumen printr%o rupturR a intimei. auza este ateroscleroza, iar tabloul clinic este dramatic: durerea deintensitate neobiTnuitR, localizatR Sn toracele anterior Ti posterior, cu iradiere Sn umeri, cervical Ti abdomi%nal;transpiraQii;dispnee;comR.$rognosticul este foarte rezervat8 iar tratamentul este medical !opiacee8 reducerea presiunii arterialesistolice cu ,eserpin; @i $ropranolol8 combaterea @ocului" @i chirurgical.voluia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu apariQia unor complicaQii: embolii;rupturi ale sacului anevrismal.


29/31

/ratament: pentru a evita ruperea anevrismului, bolnavii trebuie sR evite:eforturile fizice;emoQiile ;toatecauzele care mRresc presiunea sanguinR.el mai eficace tratament este acela chirugical.

4A,I* SI 0&A*A 4A,I&ASA

% este cea mai frecventa afectiune a venelor si se caracterizeaza prin dilatari segmentare si permanente aleacestora.

4aricele sunt cordoane proeminente , albastrui, situate imediat sub suprafata pielii. le pot aparea oriunde pecorp, insa afecteaza cel mai des membrele inferioare.

Benele vizibile, dilatate si rasucite, inconjurate de placi de capilare cu aspect de panza de paianjen sunt varicesuperficiale. hiar daca sunt dureroase si inestetice, ele sunt de obicei inofensive.

4aricele profunde nu sunt vizibile, insa pot provoca inflamatie si dureri surde pe toata lungimea membrului.

4aricele se pot mosteni genetic, iar femeile au o probabilitate de 2 ori mai mare decat barbatii de a suferide varice.

Simptomele varicelor:Semnele varicelor sunt: # dureri surde( # sensibilitate la palpare( % senzatie degreutate a picioarelor;

% umflarea gleznelor si picioarelor dupa statul in picioare o perioada mai lunga de timp(

% vene proeminente8 cu aspect de cordon8 de culoare albastruie8 acestea indica varicele superficiale;

% durerile surde si greutate intr%un membru, uneori si inflamare, fara vreo vena proeminenta sau vizibila de

culoare albastruie, semnaleaza varice profunde;

% descuamarea si modificarea culorii pielii(

% ulceratii ale pielii si dureri constante % indica varice severe.

auzele varicelor

Principala cauza a aparitiei varicelor este presiunea ecesiva asupra abdomenului si membrelor inferioare:

# sarcina( # obezitatea( # statul in picioare lungi perioade de timp( # constipatia cronica( # tumoriintraabdominale(

# sedentarismul % muschii sunt slabiti si nu mai ajuta la pomparea sangelui venos;

% o data cu inaintarea in varsta % venele isi pierd din tonicitate.

volutia varicelor:varicele inf evolueaza spre forme mai complicate :".$romboza venoasa superficiala constain coagularea intravasculara a sangelui din interiorul unui pachet varicos sau a trunchiului venos principalexcesiv;&.$ulburari trofuce cutanate se instaleaza treptat si cuprind %modificarerea culorii pielii de la roz la brun maroniu ,umflari care provoaca mancarimi,gamba capata un aspect dur ;ulcer de gamba care evolueaza cu


30/31

infectie.'.Fistula venoasa interna inseamna ruptura unui pachet varicos ,determinand o hemoragie masiva.4ingura solutie in acest caz e interv chirurgicala.

/ratamentul varicelor.Baricele superficiale nu necesita in mod normal atentie medicala, insa se pot folosi ciorapi elastici de sustinere. !cestia ajuta muschii gambei sa impinga sangele in sus. Pentru ameliorareaedemului si durerilor ocazionale poti folosi aspirina sau ibuprofen.

4enele in panza de paianjen pot fi eliminate cu laserul. Formele usoare de varice superficiale pot fi tratate prin scleroterapie: o substanta chimica numita agent sclerozant este injectata in vena pentru a%i lipi peretii,astfel incat sa nu mai poata transporta sange.

azurile mai severe se pot etirpa chirurgical, sau pot beneficia de stripping (interventie chirurgicala desmulgere a venelor).

9edicina alternativa recomanda: % masajul;% reflexologia;% Coga;% presopunctura;

IinAgo biloba, paducelul si afinul sunt cunoscute pentru faptul ca intaresc circulatia periferica.

!plicarea de apa rece pe gambe amelioreaza durerile si disconfortul provocate de varicele superficiale.

!lternanta bailor fierbinti cu cele reci incetineste progresia varicelor

and dormi, tine picioarele mai ridicate decat trunchiul. ateva perne sub picioare sunt suficiente daca nu ai un pat ajustabil.

4A,I* MM0,*&, I7,I&A,

4aricele sunt dilatatii permanente si neregulate ale venelor. 5esi in principiu orice vena ar putea devenivaricoasa, in practica varicele sunt localizate de regula in jumatatea inferioara a corpului, mai ales la nivelul

membrelor inferioare, si atunci intereseaza mai ales venele subcutanate.

auze%determinate de o slabiciune a peretelui venos.5atorita scaderii tonicitatii peretelui venos o parte acoloanei de sange care ar trebui sa urce dinspre periferie spre inima stagneaza la nivelul sistemului venossuperficial al membrului inferior determinand aparitia dilatatiilor venoase(varice hidrostatice%varice primare)Baricele secundare sunt urmarea unei hipertensiuni venoase, cel mai adesea o $BP.

Simptome3olnavii cu varice primare pot avea senzatia de greutate sau tensiune in gamba, uneori dureri usoare, paresteziisau prurit, mai ales spre seara, dupa ortostatismul din cursul zilei, ocazional crampe musculare nocturne.

5urerile din clinostatism si din timpul mersului au alte cauze, care pot fi mascate de varice. Paresteziile (arsuri,furnicaturi, intepaturi) pot fi prezente si in cazul varicelor intradermice, produse prin dilatatii venoase postcapilare. Benele varicoase superficiale sunt de regula usor vizibile, chiar si la obezi.

demele perimaleolare usoare, vesperale, situate mai ales intern la nivelul gleznei sunt frecvente. le dispardupa repausul din cursul noptii si pot fi prevenite prin compresia externa adecvata sau, in cazurile mai usoare, prin evitarea situatiilor care produc staza in teritoriul venos respectiv. demele mai exprimate nu se datoreazavaricelor.


31/31

iagnosticxamenul clinic este practic totdeauna suficient pentru diagnosticul varicelor, dar este insuficient pentrulocalizarea exacta a perforantelor si comunicantelor insuficiente, si adesea si pentru stabilirea existenteirefluxului retrograd si a capacitatii functionale a venelor profunde.

Flebografia, cu aplicare de garou la nivelul gleznei si utilizarea probei Balsalva, permite vizualizarea fiecarei perforante sau comunicante incompetente, da relatii exacte asupra sistemului venos profund si poate pune in

evidenta un reflux retrograd in safene.

cografia 5oppler, mai ales cu culori codificate, poate detecta refluxul retrograd in safene sau cel princomunicante si perforante in venele superficiale. Fiind o metoda specifica, suficient de sensibila si neinvazivaeste utila mai ales cand un examen clinic corect al safenelor nu este practicabil (obezitate, safena mica in portiunea subaponevrotica) sau este neconcludent (varice tronculare putin exprimate).

!lte mijloace de explorare paraclinica se folosesc numai ocazional ; arteriografia pentru stabilirea si localizareaunui scurtcircuit arteriovenos in cazul varicelor secundare prin acest mecanism sau pentru aprecierea patenteisistemului arterial in caz de varice insotite de claudicatie intermitenta ; determinarea presiunii venoase pentrustabilirea indicatiei operatorii in varicele secundare.

/,A/AM/

$#!$!92$ 81#/#I1!- consta in excluderea din circulatie a venelor dilatate

• Prin ligaturi superioare si inferioare a vv dilatate• xcizia vv dilatate• 1njectarea de substante sclerozante in varice• 4clerozarea cu sonde laser a varicelor

P/#$!#! 5 1+#!P1 -!4$11

$#!$!92$ P#B2$1B

venotonice 5$#!-6

%evitarea% ortostatismului prelungit , obezitatii,tocuri inalte,expunere prelungita la soare,baifierbinti,sauna,masaje anticelulitice,anticonceptional

%in timpul statului in picioare indelungat sau calatorii cu avionul,trenul,masina,cel putin din & in & ore miscariale gambei,rotatia piciorului,ridicare%coborare pe varfuri,

%dus cu apa rece la nivelul gambelor de jos in sus %picioarele ridicate la '< ]in timpul noptii

Documents

CHIR CARDIO+ TORACE.doc