chiulul proiect

Ministerul Educaţiei şi CercetăriiInspectoratul Şcolar Judeţean SibiuStr. Berăriei nr. 22400 SibiuTel.: 069 210466; Fax: 069 210817 Email: [email protected]

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică SibiuStr. Negoveanu nr. 27Tel: 0269/247066Email: cjapsibiu¡@yahoo.com

FUGA DE LA ŞCOALĂ – “CHIULUL”– UN FENOMEN DES ÎNTÂLNIT ÎN ŞCOLILE SIBIENE

MODEL DE PROIECT EDUCATIV ÎN VEDEREA APLICĂRII ÎN ŞCOLI, PENTRU DIRECTORII EDUCATIVI ŞI DIRIGINŢII DIN JUDEŢUL SIBIU

Model de proiect realizat de:

Florin Soare – Inspector cu probleme educativeMaria Opriş – coordonator CJAPBadea Mădălina - psihologDaneş Daniela - psihologSamoilă Clara - psihologVidrighin Elena – psiholog

SIBIU2004

MODEL DE PROIECT

1. TEMA: FUGA DE LA ŞCOALĂ – “CHIULUL” – UN FENOMEN DES

ÎNTÂLNIT ÎN ŞCOLILE SIBIENE

2. ARGUMENT PENTRU ALEGEREA ACESTEI TEME

Motto “NU CAPACITĂŢILE NOASTRE SUNT CELE CARE NE DEFINESC, CI ALEGERILE PE CARE LE FACEM”

Fenomenul chiulului inregistreaza cresteri semnificative an de an, atingand in prezent cote alarmante. Stapanirea si eradicarea lui nu sunt posibile fara dezvaluirea si cunoasterea in profunzime a cauzelor care il genereaza si fara adaptarea si aplicarea unor masuri de interventie eficace.

Procesul de socializare a tinerei generatii este negativ afectat de lipsa reperelor morale si generale de viata, de instabilitatea si fluctuatia situatiilor existentiale, de superficialitatea etaloanelor valorice, care produc frecvent debusolari si deviatii comportamentale.

Pe langa factorii individuali psihologici, o pondere deosebita se atribuie disfunctionalitatilor de diferite genuri, existente la nivelul familiei, al scolii, al grupului de referinta in manifestarea tot mai puternica a acestui comportament la copii si adolescenti.

In prezent, tineretul isi revendica dreptul la o identitate proprie, la o mai mare autonomie morala, revoltandu-se impotriva interdictiilor impuse de varsta si contestand autoritatea adultilor – parinti sau profesori.

Pornind de la faptul ca principalii agenti de socializare (familie, scoala, grup de referinta) exercita o influenta puternica asupra comportamentului copiilor si adolescentilor, acest proiect educational isi propune sa identifice principalele cauze ale producerii fenomenului – chiul, ca si solutii pertinente de prevenire, de ameliorare a acestor manifestari deviante, la nivel micro si macrosocial.

Acest proiect se incadreaza in ansamblul masurilor de politici educa-tionale initiate in vederea diminuarii/ eliminarii fenomenului de chiul in randul elevilor, deoarece pare sa se asocieze frecvent cu devieri comportamentale.

3. SCOPUL PROIECTULUI: Diminuarea fenomenului “chiulului” în rândul

populaţiei şcolare.

4. GRUP ŢINTĂ:

- elevii claselor V-XII cu o conduită de tip evazionist

elevi cu stimă de sine scăzută

elevi cu rezultate şcolare slabe la învăţătură

elevi proveniţi din familii cu probleme financiare şi/ sau de

comunicare intragrupală

elevi cu tendinţă de abandon

5. OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Analiza fenomenului “chiulului” ca parte componentă a

comportamentului indezirabil la copil şi adolescent.

Identificarea cauzelor care determina fenomenul chiulului.

Elaborarea unui plan de masuri educationale pe grupe de varsta si

gravitate.

Elaborarea programului de parteneriat scolar-social

(parteneriat cu comunitatea locala).

6. STABILIREA ACTIVITĂŢILOR

P L A N D E A C T I V I T A T E

Nr. crt.

Obiective Activitati desfasurate Metode si instrumente Parteneri Evaluare

1. Analiza fenomenului “chiulului” ca parte componentă a comportamentului indezirabil la copil şi adolescent.

Culegere de informaţii privind tema studiată

Discuţii cu profesorii, părinţiiStatistici ale PoliţieiMass-media

elevi profesoripsihologdirector educativ

Analiza comparativăArticole în reviste

2. Identificarea cauzelor care determină fenomenul “chiulului”.

Elaborarea şi aplicarea unor chestionare pentru părinţi, profesori şi elevi

Chestionare grupe de lucru

Indicatori rezultaţi din aplicarea chestionarelor

Consiliere individuală pentru elevii cu stimă de sine scăzută şi cei proveniţi din familii cu probleme de comunicare intragrup

Discuţie structuratăJoc de rol

Psiholog elevipărinţi

Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor

Consiliere de grup cu tematica adecvata:„De ce fug elevii de la şcoală?”„Chiulul – o distracţie sau un pericol?”Vizionarea de filme educative„Ştiu sa fac faţă presiunii grupului?”

Dezbatere, studii de caz, joc de rol, lectura, film educativ, monitorizarea comportamentului

Elevi diriginţi director educativ psiholog poliţie

Realizarea de afişe, pliante, desene, eseuri, articole în reviste

3. Elaborarea unei strategii de diminuare a fenomenului “chiul” în rândul copiilor şi adolescenţilor

Activitate pentru dezvoltarea abilităţii de relaţionare pozitivă cu ceilalţi„El, profesorul, faţă în faţă cu mine elevul”(anexa 1)„Ştiu să fiu un bun coleg?”(anexa 2)„Părinţii mei – aşteptări reciproce între părinţi şi copii”(decizia mea VII-anexa 3)

Fişe de activitate, dezbatere, masa rotundă, studiu de caz, joc de rol, problematizare

EleviDiriginţi director educativ psiholog

Feed-backPortreteCiorchine-grafic pentru portretul profesorului, elevului, părintelui ideal

Modalităţi de control a atitudinii faţă de învăţare„Învăţarea – o şansă sau o obligaţie?”(anexa 4)Exerciţii de identificare a şanselor de stres în mediul şcolar şi de management a stresului„Şcoala – factor de stres?”(anexa 5)„Cine şi ce mă stresează?”(anexa 6)

Activitate independenta, completare de fraze, test:sunteti stresat?, problematizare, joc de rol, exercitii de invatare

elevi diriginti director educativ psiholog

Fişe de activitate, fişe de informaţii, rezultatele testului, feed-back imediat

Preîntâmpinarea comportamentului deviant în rândul copiilor şi adolescenţilor„Comportamentul deviant în viaţa şi activitatea adolescentului”(anexa 7)„Absenteismul – factor al insuccesului şi al eşecului şcolar”(anexa 8)

Fişe de activitate, conversaţia, problematizarea, studiu de caz, lecturi

poliţia diriginţii elevii

Fişe de lucru, fişe cu informaţii

4. Elaborarea programului de parteneriat şcolar-social ( parteneriat cu comunitatea locală ).

Acţiuni de formare a unei atitudini pozitive faţă de şcoalăActivităţi extraşcolareActivităţi în cercurile din şcoală / Palatul CopiilorConcursuri intergrupuri şcolare cu tematica adecvatăActivităţi comune şcoală-familie„Meseria părinţilor mei”„Arborele profesional al familiei”întalniri cu părinţi, activităţi tematice la Comisia Diriginţilor

Acţiuni educative, excursii tematice, vizite tematice, concursuri, seri distractive, lectorate, întâlniri cu părinţii şi cu specialiştii, dezbateri, joc de rol, chestionare, lucru în echipă, observatie, convorbiri

elevidiriginţi director educativ părinţi specialişti

Comunicare, apropierea părinţilor de copii, îmbunatăţirea climatului afectiv şi educativ din familie, desene, eseuri

7. PREGĂTIREA MATERIALELOR ŞI INSTRUMENTELOR

8. BUGETUL DE TIMP, RESURSE FINANCIAR-MATERIALE ŞI

UMANE.

9. DERULAREA PROPRIU-ZISĂ A PROIECTULUI

10.EVALUARE

- Chestionare de evaluare distribuite elevilor;

- Analiza chestionarului;

- Realizare de comunicări, desene, afişe, eseuri, articole în revista

şcolii legate de tema proiectului.

11.ANEXE

DE CE FUG ELEVII DE LA ŞCOALĂ?

Fuga de la şcoală reprezintă un fenomen de tip evazionist având o

motivaţie precisă şi derulându-se într-un interval de timp variabil. Fuga de la

şcoală poate interveni în situaţii tipice – evaluare, conflict cu profesorul sau

colegii, caz în care se prezintă ca o strategie defensivă a elevului. Dacă

această conduită se generalizează, fuga de la şcoală devine punctul de

pornire pentru absenteism.

Fuga de la şcoală e o conduită cu desfăşurare limitată în timp, susţinută

de o anumită intensitate a participării afective, pe fondul existenţei motivaţiei

pentru frecventarea şcolii şi care trimite la cauze ce ţin mai mult de

personalitatea elevului şi de contextul şcolar specific.

Semnificaţia şi cauzele ce determină fuga de la şcoală depind foarte

mult de variabila vârstă. Astfel, la elevii mici, fuga de la şcoală, apare mai

mult ca manifestare a fobiei şcolare, în timp ce la elevii mari fuga de la şcoală

apare mai mult ca rezultat al unui proces de deliberare, al luării unei decizii

influenţată de contextul afectiv al situaţiei, dar care presupune existenţa unei

opţiuni.

Uneori fobia şcolară se dezvoltă pe fondul unei relaţii de dependenţă

accentuată a copilului faţă de părinţi. Părinţii supraprotectori sau cei

dominatori, excesiv de autoritari determină incapacitatea copilului de

structurare a autonomiei emoţionale în relaţiile cu persoanele iubite. Cei mai

mulţi copii cu fobie şcolară afirmă că se tem să meargă la şcoală din cauza

colegilor violenţi sau ca să evite eşecul şcolar şi situaţiile umilitoare; aceşti

elevi sunt anxioşi, timizi, sunt imaturi social, au o imagine de sine deteriorată

şi provin, în general, din familii în care stilul educaţional a fost deficitar sau

extremist: părinţii fie au neglijat copilul, fie l-au protejat excesiv.

La elevii mari, fobia şcolară nu dispare ca motivaţie a fugii de la şcoală

ci îmbracă forme specifice: fobia de examen şi fobia socială.

Fobia de examen poate fi normală, ca o consecinţă firească a

aspectelor stresante ale examenului, dar poate fi şi nevrotică, ca o reacţie

devenită reflexă în urma situaţiilor stresante repetabile, considerate de

subiect ca fiind agresive.

Fobia socială apare cel mai frecvent în adolescenţă şi constă în teama

de a fi expus observaţiei altora în grupurile restrânse, cum ar fi clasa de elevi.

Totuşi, fobia de examen şi fobia socială se regăsesc într-un număr

relativ mic de cazuri la originea fugii de la şcoală a elevilor mari. Specifică

pentru fuga de la şcoală a acestora este dorinţa de afirmare a unei atitudini

personale. Astfel, cei mai mulţi elevi mari care fug de la şcoală au o motivaţie

consistentă pentru activitatea şcolară şi pentru frecventarea şcolii în general;

fuga de la şcoală apare în cazul lor ca rezultat al unei opţiuni.

Fuga de la şcoală intervine fie când activitatea şcolară intră în relaţii de

concurenţă cu unele activităţi puternic valorizate de elev, fie când elevul

percepe practicile educaţionale ale unui anumit profesor ca fiind nedrepte,

frustrante (atunci ele are de ales între două variante: a rămâne la şcoală şi a

găsi acolo o formă de protest sau a pleca de la şcoală şi a căuta suport

emoţional în altă parte, pentru a depăşi situaţia frustrantă). Pentru că

reprezintă rezultatul interpretării/definirii situaţiei şcolare de către elevii mari,

cercetătorii preferă să asimileze fuga de la şcoală la această vârstă cu o

formă de rezistenţă şcolară mai curând decât cu fobia şcolară.

Aşadar, la elevii mari fuga de la şcoală poate fi o formă de protest

împotriva unor situaţii apreciate de elev ca nedrepte, frustrante, dar, la elevii

hiperemotivi, pe fond depresiv de emotivitate anxioasă, fuga poate fi şi o

reacţie de teamă: teama de a ni fi pedepsit, teama de eşec şi de pierderea

statutului/stimei de sine. Spre deosebire de cazurile cu substrat

psihopatologic (epilepsie, schizofrenie, stări confuzionale), în care fuga

răspunde unei porniri impulsive, cvasiautomată, mai mult sau mai puţin

conştientă, la elevul cu funcţionare psihică normală fuga reprezintă epilogul

unui conflict cu anturajul (părinţi, profesori), înglobând atât o reacţie de

opoziţie faţă de mediul care nu-l satisface, cât şi speranţa confuză de a găsi

în mediul extraşcolar (extrafamilial) ceea ce îi este refuzat aici.

Fuga de la şcoală este pentru elevii fugari o modalitate de reechilibrare

a relaţiei lor cu şcoala în încercarea de a menţine o imagine pozitivă de sine,

dobândind astfel o valoare de supravieţuire. Fuga poate fi determinată de

complexe afective (sentimente de inferioritate), dar se poate vorbi şi de o

fugă din independenţă, determinată de refuzul de a adera la o alegere făcută

de alţii, ca o reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor. Din această

perspectivă fuga de la şcoală apare ce o formă de apărare, motivată de

necesitatea de a-şi salva propria identitate de tendinţele depersonalizatoare

ale autorităţilor şcolare, manifestate printr-un tip de educaţie sau disciplină

şcolară excesiv de rigide şi severe. Într-un asemenea context, fuga poate

reprezenta pentru elev o alternativă posibilă de a se afirma, de a-şi marca

individualitatea, de a-şi susţine libertatea, de a rezista la tendinţa de

înglobare într-o identitate inautentică.

Considerată un comportament mai mult sau mai puţin impulsiv, de

îndepărtare momentană a unui subiect de un anumit spaţiu de viaţă, pe

fondul unui conflict de relaţie, fuga poate avea variate forme, determinate de

motive diferite:

- căutarea solitudinii, ca reacţie la o tensiune puternică, intra-sau

interpersonală;

- dorinţa de a fi împreună cu un anumit partener, de a alcătui un cuplu,

de a experimenta un set de relaţii privilegiate;

- dorinţa de apartenenţă la un grup, de a experimenta anumite „ritualuri

de iniţiere”;

- atitudinea defensivă în faţa autorităţii unui sistem, care îl expune pe subiect

la consecinţele paradoxale ale unei duble constrângeri şi îl consideră unicul

responsabil pentru disfuncţiile proprii.

Semnificaţiile psihologice sunt multiple: fuga poate să implice pierderea

afecţiunii, conflictul, disperarea, anxietatea, dar şi revendicarea sau

culpabilitatea. Din punct de vedere psihosocial, fuga exprimă funcţia de

separare, manifestată la limita dintre dependenţă şi libertate, care devine

extrem de vizibilă mai cu seamă în adolescenţă.

CAUZELE FRECVENŢEI ŞCOLARE NERITMICE A ELEVILOR

În urma unui studiu realizat în unităţi şcolare, gimnaziale şi liceale ale

municipiului Bucureşti (pe un eşantion de 272 cadre didactice şi 814 elevi) au

fost identificate următoarele motive care determină frecvenţa şcolară

neritmică a elevilor.

a. în viziunea cadrelor didactice

A – suprasolicitare informaţională (29%)

B – carenţe educaţionale (36%)

C – lipsa de motivaţie a elevului pentru disciplina respectivă (35%)

Alte motive rezultate în urma intervievărilor:

- deficienţe în relaţia şcoală-familie

- rezultate şcolare slabe

- stilul permisiv al profesorului

- situaţia materială precară a familiei

- teama de corigenţă

b. în opinia elevilor

A – atitudinea profesorului, stilul de predare, personalitatea

profesorului(45%)

B – suprasolicitarea informaţională (44%)

C – alte motive (11%)

Alte motive:

- dezinteresul pentru disciplina respectivă

- supraîncărcarea orarului şcolar

- teama de corigenţă

- stilul permisiv al profesorului

- inapetenţa şcolară datorată problemelor de natură sentimentală

- anturajul, colegii de clasă

EFECTELE FUGII DE LA ŞCOALĂ

Fuga de la şcoala debutează cu dezinteresul generalizat faţă de şcoală

şi , în primul rând faţă de activitatea de învăţare.

Dezangajarea desemnează procesul de respingere reciprocă şcoală –

elev; marchează scăderea progresivă a investiţiei afective, intelectuale,

materiale a elevului în relaţia sa cu educaţia şcolară, proces susţinut din

punct de vedere comportamental prin conduite de deianţă şcolară.

Procesul dezangajării este un proces interactiv, de lungă durată, care

poate fi reversibil şi ale cărui forme de manifestare sunt dificil de observat /

evaluat (de exemplu, rezistenţa pasivă la învăţătură). Literatura de

specialitate (T. Husenn, T. Neville - Postlethwaite) grupează astfel principalii

indicatori ai dezangajării:

a. indicatori academici (incluzând aici şi relaţia profesor - elevi), care se

referă la: prograsul academic slab, evaziune, lacune în cultura

generală, absenţa sau raritatea interacţiunilor în cursul instrucţiei,

participarea la activităţi nonacademice sau la programe de susţinere

şcolară, repetenţie, suspendare şi expulzarea din şcoală.

b. Indicatori referitori la competenţa socială, în care se include:

inabilitatea de a-şi face prieteni, marginalizarea, izolarea în colcetiv,

asocierea cu alţi elevi marginalizaţi tot prin practici instituţionale;

c. Indicatori referitori la activitatea extracurriculară, obiectivaţi în lipsa

participării la activităţi organizate de şcoală – cluburi, cercuri, echipe

artistice sau sportive, evenimente sociale etc.;

d. Dezangajarea faţă de certificarea şcolară, manifestată în

convingerea că aceasta fie este inutilă pentru realizarea planurilor de

viitor, fie nu va aduce recompensele promise.

Schematic, fenomenul fugii de la şcoală poate produce progresiv o

serie de prejudicii în primul rând elevului care se angajează în această

acţiune, cât şi în anumite circumstanţe agravante, societăţii în general:

1. Sancţiuni, constrângeri ale şcolii asupra elevului, conform

regulamentului şcolar:

- nota scăzută la purtare, în funcţie de numărul de absenţe

- transferul la altă unitate de învăţământ

- exmatricularea

2. Absenţa elevului de la ore se soldează, de asemenea, cu lacune în

procesul achiziţionării informaţiilor, competenţelor, deprinderilor

învăţării:

- corigenţa este consecinţa faptului că elevul este nevoit să

recupereze materia la care nu a fost prezent, fiind la un moment

dat copleşit de numărul mare de informaţii pe care trebuie să le

asimileze

- repetenţia este o formă a eşecului şcolar generalizat, ea este în

strânsă corelaţie cu abanodonul şcolar (la elevii repetenţi

probabilitatea abandonului şcolar creşte cu 20-30%)

3. Dezinteresul faţă de activitatea cognitivă este înlocuit de elev în

majoritatea cazurilor de alte activităţi, incompatibile cu şcoala

(management defectuos al timpului):

- jocuri pe calculator, internet

- jocuri de noroc care pot duce până la dependenţă

- vizionarea excesivă a programelor TV, a filmelor cu mesaj negativ

- frecventarea “în găşti” a unor baruri, discoteci (participând la o

activitate pe care societatea o interzice) din dorinţa de a-şi afirma

independenţa

- factorii de personalitate predispozanţi (stima de sine scăzută,

labilitatea afectivă, carentele în structurarea identităţii de sine,

anxietatea, imaturitatea) şi o situaţie de criză (eşec şcolar, nivel

redus de comunicare/ interrelaţionare cu părinţii) se asociază şi

cu consumul de alcool, tutun, droguri.

4. Personalitatea părinţilor (instabili afectiv sau care consumă ei înşişi

alcool/ droguri, părinţi imaturi), familia dezorganizată, şomajul,

climatul afectiv negativ din familie, promiscuitatea, provenienţa

elevului din medii sărace, aderarea la diferite bande generează un

supraeu slab si forme delictuale de comportament: vagabondaj, furt,

agresivitate fizică si verbală indreptată asupra colegilor, profesorilor,

părinţilor.

TIPOLOGIA MASURILOR DE DIMINUARE A “CHIULULUI ”

Fuga de la scoala reprezinta o conduita grava, cu un inalt risc delinc –

vential si de victimizare, mai ales prin consecintele pe care le antreneaza.

Modul in care adultii ( in special profesorii ) reactioneaza dupa prima mani –

festare a conduitei de fuga este decisiv in cronicizarea conduitei evazioniste,

in evolutia ei de la forma acuta la absenteism si abandon scolar. Principala

problema este de a preveni proliferarea acestui comportament, munca ce

presupune – pe de o parte cunoasterea si eliminarea / diminuarea cauzelor si

conditiilor care genereaza frecventa scolara redusa si fenomenul chiulului la

nivel micro si macrosocial, iar pe de alta parte resocializarea, recuperarea

sociala si morala a elevilor.

Transpunerea in practica a posibilelor solutii trebuie sa se axeze pe di-

mensiunea educativ – preventiva, de incurajare a creativitatii si autonomiei

morale a copiilor si adolescentilor, de respectare a personalitatii lor, conco –

mitent cu evitarea pedepselor, a constrangerilor paternaliste, creandu-le po-

Sibilitatea adaptarii la exigentele normelor sociale si participarii active la via ta

sociala.

La NIVELUL FAMILIEI, se urmaresc :

- masuri sociopsihologice si psihopedagogice pentru depistarea si reme

dierea precoce a conditiilor nefavorabile de microclimat familial si so-

cial, care includ sustinerea educativa a familiei, socioterapia si psiho-

terapia familiei;

- masuri pentru realizarea coeziunii familiale, asigurarea unor conditii

optime de studiu pentru elevi si de monitorizare si recompensare a

comportamentelor dezirabile;

- alcatuirea unui program de supraveghere a activitatilor copilului si a

anturajului acestuia;

- infiintarea « Scolii parintilor » pentru cunoasterea psihologica a pro-

priilor copii si eficientizarea comunicarii cu acestia;

- construirea unei relatii solide de parteneriat intre Scoala si Familie,ti-

nand cont de modul in care afecteaza viata familiala, evolutia scolara

a elevilor si de faptul ca o cooperare eficienta cu parintii ofera mai

multe sanse, in gasirea celor mai bune cai de satisfacere a trebuinte–

lor elevilor, de prevenire a situatiilor conflictuale si de securizarea a

climatului educativ familial si scolar ;

- imbunatatirea conditiilor de viata si educarea familiei cu ajutorul unor

servicii de consiliere si de terapie familiala, pentru dezvoltarea abilita

tilor acestora de a face fata unor probleme specifice varstei,de a le a-

borda cu procedee educative adecvate particularitatilor de varsta si in

dividuale ale copilului ;

- implicarea parintilor in programe pentru combaterea chiulului : con -

stientizarea consecintelor educationale si juridice pentru elev, a con –

secintelor juridice si economice pentru parinti, strategii pentru aduce-

rea la scoala a copiilor, aplicate de catre parinti.

La NIVELUL SCOLII, masurile primordiale ce trebuie intreprinse pen-

tru diminuarea fenomenului de chiul vizeaza :

- descoperirea in timp util a surselor de disfunctionalitate in procesul

de invatare si in viata scolara si remedierea lor ;

- simplificarea programelor scolare, cresterea numarului de ore alocat

disciplinelor optionale ;

- supravegherea permanenta a elevilor predispusi la chiul si prezenta-

rea sistematica a unor studii de caz in fata clasei ;

- inlocuirea sanctiunii formale ( de tipul scaderii notei la purtare, ex –

matriculare ) cu sanctiunea economica ( taxarea fiecarei absente ne-

motivate cu o suma stabilita de conducerea scolii ) ;

- intarirea motivatiei frecventei scolare cu ajutorul stimulentelor eco –

nomice (« intelegeri individuale » intre elevii care chiulesc si directiu-

nea scolii / dirigintele clasei, care ofera sansa unor privilegii pentru

acestia ) ;

- integrarea elevilor-problema in programe specializate de terapie com

portamentala, cu obtinerea unor intariri pentru manifestarile de con –

duita dezirabile ;

- promovarea frecventei scolare prin sustinere si atentie personalizata

fata de elevi,pentru cresterea atasamentului lor fata de scoala si spri

jinirea in efortul de a depasi problemele personale cu impact negativ

asupra frecventei scolare ;

- elaborarea unor programe de reducere a absenteismului, centrate pe

elevii care prezinta risc comportamental, in vederea diminuarii discon

fortului lor in clasa si oferirii unor modalitati de sprijin pentru a-i aju -

ta sa-si fixeze scopuri in viata si sa-si dezvolte abilitati pentru a le re

aliza ( desemnarea unor mentori care lucreaza cu acesti elevi, ajutan

du-i sa-si rezolve problemele, oferindu-le un sentiment de apartenen

ta si securitate in mediul scolar, supraveghindu-i permanent ) ;

- infiintarea in fiecare unitate scolara a unui cabinet de asistenta psiho

pedagogica, care sa initieze activitati de consiliere familiala si scolara

pentru profesori si elevi, a unor ateliere de lucru – consilier – profe –

sor –elev , in scopul identificarii disfunctionalitatilor in plan relational

si a cailor de ameliorare ;

- activitati de consiliere individuala pentru a dezvolta elevilor autocon-

trolul, abilitatile de rezolvare a problemelor / conflictelor, pentru a le

mari stima de sine, a-i ajuta sa se simta pretuiti, acceptati si impor –

tanti si a le imbunatati reprezentarea de sine ;

- diversificarea sanctiunilor pentru absente prin : interogarea de catre

ofiterii de politie a elevilor gasiti in diverse locuri publice in timpul pro

gramului scolar, retinerea in centre speciale de detentie, pentru eva-

luarea situatiei lor si incredintarea parintilor cu consemnarea conse –

cintelor repetarii absentelor ;

- restabilirea disciplinei scolare perturbate, prin conduita de chiul, prin

antrenarea elevilor-problema in cat mai diverse activitati extrascolare

( stiintifice, artistice, sportive, turistice, de divertisment ) ;

- cooptarea elevilor care chiulesc in diferite cercuri scolare, activitati e

ducative atractive pentru ei, intalniri pe teme de educatie civica cu

reprezentantii consiliului elevilor ;

- cresterea autoritatii corpului profesoral printr-o politica salariala de -

centa;

- modificarea atitudinii si stilului educational al cadrelor didactice prin

schimbarea interpretarilor si atitudinii fata de fuga de la scoala, de –

oarece in determinarea acestei conduite un rol important il joaca si

deciziile si actiunile cadrelor didactice ;

- utilizarea unor tehnici de predare variare,astfel incat invatarea sa de

vina interesanta si sa stimuleze participarea elevilor ;

- perfectionarea activitatiii profesorilor – diriginti prin absolvirea unor

cursuri de psihologie a copilului, sociologia familiei, sociologia delinc

ventei juvenile, sociologia educatiei, metode si tehnici de cunoastere

a personalitatii elevului / a colectivului de elevi ;

- tratarea cu un mai mare interes si profesionalism a orelor educative :

in special de dirigentie, consiliere si orientare, educatie moral-civica ;

- asigurarea unui program de audiente, destinat parintilor cu copii-pro

blema, profesorilor pentru cunoasterea aprofundata a personalitatii e

levilor ;

- organizarea unor dezbateri, mese rotunde, cu invitarea unor specia -

listi din cadrul institutiilor de control social ;

- reconsiderarea statutului elevului si umanizarea relatiei profesor-elev

prin activitati de cultivare a motivatiei scolare, a increderii in fortele

proprii, stimularea creativitatii si accesibilitatii informatiilor predate ;

- punerea in stare de operativitate a « telefonului elevului care se con

frunta cu probleme scolare », precum si constituirea si aplicarea unui

sistem de recompense ( tabere, excursii, carti, premii ) pentru elevii

cu o frecventa scolara foarte buna ;

Toate interventiile corective prezentate trebuie sa fie individuale, subor

donandu-se tehnicii studiului de caz si urmaresc : analiza mediului scolar, in

vestigarea relatiilor interpersonale ale elevilor, ca si a istoriei lor personale,

focalizandu-se pe traume semnificative, primele semnalari ale conduitei,

circumstantele in care se produc, cronicitatea si evolutia conduitei.

La NIVELUL NATIONAL –alte strategii de preventie a fenomenu-

lui chiulului care pot fi initiate de MECT sunt :

- infiintarea unor centre si cabinete de consultanta familiala si scolara

specializate in cauzele cu elevi-problema ;

- organizarea unor programe educative autentice si de profunzime, la

nivelul televiziunii si radioului ;

- identificarea si diminuarea factorilor delictogeni si a conditiilor ce fa-

vorizeaza proliferarea manifestarilor evazioniste ( aplicarea de pro –

grame de sprijinire a elevilor defavorizati social sau care sa diminue-

ze diferentele de potential in vederea unei adaptari scolare optime) ;

- ameliorarea sistemului normativ din scoli si cresterea eficientei edu-

catiei scolare

În cadrul aceluiaşi studiu realizat la Bucureşti, în accepţia elevilor,

principalele schimbări care ar putea determina creşterea frecvenţei la ore

sunt :

A – schimbarea atitudinii şi stilului profesorului (24% )

B – simplificarea programei şcolare (21%)

C – comunicarea eficientă profesor-elev(18%)

D – ore mai atractive (15%)

E – scoaterea din programă a unor materii inutile (10%)

F – alte schimbări (12%)

Alte schimbări:

- necesitatea înfiinţării unui cabinet de asistenţă

sociopsihopedagogică în fiecare şcoală

- diversificarea activităţilor extraşcolare

- rezolvarea problemelor familiale

- reconsiderarea statutului elevilor şi umanizarea relaţiei profesor-elev

ANEXA 1

El, profesorul, faţă-n faţă cu mine elevul

Fişă de activitate 1

Ce se aşteapta de la elev Ce aşteaptă elevul

Ce se aşteaptă de la profesor Ce aşteaptă profesorul


Completează spaţiile libere după cum îţi sugerează începutul:

1. Profesorul.......................................................................................

2. Elevul.............................................................................................

3. Numai profesorul............................................................................

4. Îmi place să fiu elev pentru că........................................................

5. Nu-mi place să fiu elev...................................................................

6. Aş vrea să fiu în locul profesorului când........................................

7. N-aş vrea să fiu în locul profesorului când.....................................

8. Cred că orice elev...........................................................................

9. Un elev model.................................................................................

10. Cel mai adesea mi se reproşează...................................................

11. Aş vrea ca profesorii să mă aprecieze mai mult..............................

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

ANEXA 2

Ştiu să fiu un bun coleg?


I. Ierarhizează valorile de mai jos în ordinea descrescătoare a gradului în care caracterizează clasa din care faci parte:

Valori Sistemul de valori al clasei mele

Notă .....................................................................Distracţie .....................................................................Învăţare ......................................................................Respect .......................................................................Punctualitate ..............................................................……..Sinceritate ........................................................................Înţelegere ........................................................................Competiţie .........................................................................Ajutor reciproc ..........................................................................Interes personal ..........................................................................Curiozitate ..........................................................................Solidaritate ..........................................................................Încredere ..........................................................................Prietenie ..........................................................................Libertate de exprimare ...........................................................................

Eşti mulţumit de sistemul de valori construit?Dacă nu, ce valori ai dori să aibă o pondere mai mare în grupul tău? De

ce?Ai purtat vreodata vreo discuţie cu colegii despre aceste aspecte care

te nemulţumesc? Care au fost urmările?

II. Numeşte 3 motive pentru care eşti mândru de colectivul din care faci parte:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

III. Numeşte 3 motive care te îndreptăţesc să nu fi mulţumit de colectivul din care faci parte: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


Completează următoarele fraze după cum îţi sugerează începutul:

1. Colegialitatea............................................................................................

2. Un bun coleg...................................................................................................

3. Colegii mei.......................................................................................................

4. Admir colegii care............................................................................................

5. Nu suport colegii care....................................................................................…….

6. Îmi ajut colegii..................................................................................................

7. Numai atunci când sunt cu colegii.................................................................………………………..

8. Îmi pare rău că nu toţi colegii........................................................................………………….


ANEXA 3

Părinţii mei – aşteptări reciproce între părinţi şi copii


Cum sunt părinţii mei? Cum aş vrea să fie părinţii mei?

Cum sunt eu? Cum ar vrea părinţii să fiu?


Ce aşteaptă copiii de la părinţii lor?

1. 2.3.4.5.

Ce aşteaptă părinţii de la copiii lor?

1. 2.3.4.5.

Reguli ce ar putea satisface aşteptările reciproce dintre părinţi şi copii:

1. 2.3.4.5.

ANEXA 4

Învăţarea – o şansă sau o obligaţie?

Fişă de activitate

I. Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

1. Mi-e greu să învăţ.....................................................................................

2. Când învăţ................................................................................................

3. Mi-e uşor să

învăţ......................................................................................

4. Numai dacă înveţi.....................................................................................

5. Cred că ceea ce învăţ în prezent...........................................................

6. Cei care nu învaţă.....................................................................................

7. Trebuie să învăţ........................................................................................

8. Consider învăţarea o şansă atunci când...................................................

9. Sunt mândru că am reuşit să învăţ...........................................................

10.Pentru a reuşi în viaţă...............................................................................

II. Împarte cadranu de mai jos în 5 secţiuni corespunzătoare următoarelor activităţi: activitate în familie, învăţare, distracţie, odihnă, altele (aici precizezi orice alte activităţi desfăşurate care nu sunt menţionate) şi scrie în dreptul fiecăreia numărul de ore zilnic pe care îl acorzi activităţii indicate (ai grijă ca suma orelor înscrise să fie

24 şi ponderea fiecărei secţiuni să corespundă ca mărime numărului de ore acordat):

familie odihnă

învăţare

distracţie altele:..........

Dacă ai realizat sarcina anterioară răspunde la următoarele întrebări:

a. Poţi trage o concluzie rapidă privind cadranul construit de tine? Care este aceasta?..................................................................................................................

b. Crezi că numărul de ore acordat învăţării este suficient? Pe tine te mulţumeşte? Dar pe ceilalţi (familie etc.)?..................................................................................................................

c. Identifică cel puţin 3 modalităţi prin care ai putea creşte numărul de ore acordat învăţării:

1............................................2.....................................3...........................

Cum crezi că te vor înfluenţa aceste schimbări în programul tău zilnic?

ANEXA 5

Şcoala – factor de stres?


1. Îmi place să fiu elev pentru că:a............................................................................................................b............................................................................................................c.............................................................................................................

2. Nu-mi place la şcoală pentru că:a............................................................................................................b............................................................................................................c............................................................................................................

3. Scrie 3 lucruri care ai vrea să se schimbe în viaţa ta de şcolar:a............................................................................................................b............................................................................................................c............................................................................................................

Stă în puterea ta să schimbi aceste lucruri?Cine ar trebui să acţioneze pentru a le schimba?Ce poţi face tu în acest sens?

După efectuarea exerciţiului de mai sus, se poate trece la punerea efectivă în practică, desfăşurându-se un joc de rol cu următorii „actori”:

a. un posibil profesor „stresant” şi un elev din clasăb. doi colegi care nu se simpatizează reciprocc. un elev iritat de faptul că trebuie să citească un roman în două zile şi un

altul care este convins de utilitatea şi plăcerea citirii unui astfel de roman.


ANEXA 6

Cine şi ce mă stresează?


Completează următorul tabel după cum ţi se cere:

Factorii care mă Stresează

acasă la şcoală Când sunt cu colegii/prietenii

Cel mai mult mă stresează:.............................................................................................................................................................................................................................

Pot fi puse elevilor întrebări clarificatoare ca:

De ce te stresează acest lucru?Întotdeauna te-a stresat?Ce ai făcut pentru a-l controla?

De ce crezi că pe tine te stresează, iar pe colegii tăi nu-i deranjează?Ce-ţi propui să faci pentru a schimba situaţia?


ANEXA 7

Comportamentul deviant în viaţa şi activitatea adolescentului


Completează spaţiile punctate după cum îţi sugerează începutul:

Minciuna........................................................................................................Obrăznicia.....................................................................................................Încăpăţânarea...............................................................................................De obicei jignesc persoanele........................................................................Înjur când......................................................................................................Am o părere proastă despre persoanele care...............................................Nu sunt mândru de mine când......................................................................De obicei sunt impertinent.............................................................................Consider că nu respect suficient natura pentru că........................................Manifestările deviante cel mai des prezente în comportamentul meu sunt:...............................................................................................................Mă comport astfel deoarece..........................................................................Deşi am încercat, nu am reuşit să.................................................................


Descrie o situaţie în care ai manifestat un comportament deviant, conducându-te după întrebările:- Ce s-a întâmplat?- Ce normă morală ai încălcat?- De ce te-ai purtat astfel?

- Cum te-ai simţit atunci?- Cum te simţi acum amintindu-ţi această întâmplare?- Ce crezi că au gândit ceilalţi despre tine?- Ce ai câştigat comportându-te astfel?- Ce ai pierdut comportându-te astfel?- Dacă ai putea da timpul înapoi, ai schimba ceva în comportamentul

tău? Ce anume?


ANEXA 8

Absenteismul – factor al insuccesului şi eşecului şcolar


Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

Chiulul........................................................................................................

Când chiulesc mă simt...............................................................................

Numai dacă chiulesc.....................................................................................

Aş putea să nu mai chiulesc dacă.................................................................

Imaginează-ţi că ai o balanţă cu care poţi cântări avantajele şi dezavantajele absentării nemotivate de la şcoală; pune în această balanţă toate avantajele, respectiv, dezavantajele personale pe care le poţi identifica şi vezi unde atârnă balanţa mai greu:

Avantajele absentării Dezavantajele absentării

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura

la orice vârstă.

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care vă determină să lipsiţi de la şcoală:a. orele sunt plictisitoareb. nu-mi place modul de predare al unor profesoric. sunt prea multe ore de cursd. nu-mi plac colegii de şcoalăe. daca nu aş “chiuli” colegii m-ar considera un “fraier”f. am alte lucruri mai bune de făcut decât sa stau la şcoală / muncesc pentru

întreţinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care o aveţi atunci când lipsiţi de la ore:

a. merg la un club de internetb. sunt cu prieteniic. merg în baruri, cafeneled. mă plimb prin oraşe. stau acasă şi mă odihnescf. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine obişnuiţi să chiuliţi?a. cu colegi de clasăb. cu colegi din alte liceec. singurd. cu prietena / prietenul meue. cu necunoscuţif. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care credeţi că este atitudinea părinţilor dvs. faţă de absenţele pe care le aveţi (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. nu cunosc deloc situaţia mea

b. sunt supăraţi pe minec. au încredere în mine / îmi dau libertatea să mă descurc singurd. nu-I interesează absenţele melee. sunt multumiţif. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dumneavoastra faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. mi-e indiferentb. mă pune pe gânduric. voi face promisiuni pe care ştiu că nu le voi respecta dar care ştiu că mă vor scăpa

de situaţia actualăd. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilore. sunt conştient că nu este bine şi doresc să mă schimbf. vreau sa fiu ajutat să mă schimb

6. Care sunt perspectivele dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?a. mă voi muta în alta şcoalăb. repet anul / mă înscriu anul următorc. apelez la părinţi pentru a-mi salva situaţiad. o să văd atuncie. nu ţin atât de mult să termin o şcoalăf. altă perspectivă. Care?........................................................................................

7. Ce v-ar determina să nu mai lipsiţi (Alegeţi un singur răspuns!)?a. să fie orele mai atractiveb. profesorii să fie mai indulgenţi la orec. orele să fie mai scurte şi mai puţined. aş dori să urmez un alt profile. pedepsele mult mai severe pentru absenţef. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta Pâna la 16 ani Între 17 ani şi 18 ani Dupa 18 ani

9. Sexul Masculin Feminin

10.Mediul Urban Rural

11.Profilul clasei din care faci parte

……………………………………………………………………………

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care credeţi că îi determină pe copii să lipsească de la şcoală:a. orele sunt plictisitoareb. nu-i place modul de predare al unor profesoric. sunt prea multe ore de cursd. nu-i plac colegii de şcoalăe. dacă nu ar “chiuli” colegii l-ar considera un “fraier”f. are alte lucruri mai bune de făcut decât să stea la şcoală / munceşte pentru întreţinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care credeţi că o are copilul dvs. atunci când lipseşte de la ore:a. merge la un club de internetb. este cu prieteniic. merge în baruri, cafeneled. se plimbă prin orase. stă acasă si se odihneştef. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine consideraţi că chiuleşte? (Alegeţi un singur răspuns!)?a. cu colegi de clasăb. cu colegi din alte liceec. singurd. cu prietena / prietenul e. cu necunoscuţif. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care este atitudinea dvs. faţă de absenţele copiilor dvs.? (Alegeţi un singur răspuns!)?a. nu cunosc deloc situaţia copiluluib. sunt supărat pe copilul meuc. am încredere în el / îi dau libertatea să se descurce singur

d. nu mă interesează absenţele luie. sunt mulţumitf. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dvs. faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?a. mi-e indiferentb. mă pune pe gânduric. îl voi pune pe copilul meu să promită că nu va mai lipsi şi îl ajut să nu mai fie exmatriculat chiar dacă ştiu că nu îşi va respecta promisiunead. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilore. vreau sa fie ajutat să se schimbef. voi face tot posibilul ca să-l ajut să se schimbe

6. Care sunt perspectivele copilului dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?a. se va muta în altă şcoalăb. repetă anul / se înscrie anul următorc. apelez la cunoscuţi pentru a-i salva situaţiad. să vad atuncie. nu ţin atât de mult să termine o şcoalăf. altă perspectivă. Care?........................................................................................

7. Ce credeţi că l-ar determina să nu mai lipsească (Alegeţi un singur raspuns!)?a. să fie orele mai atractiveb. profesorii să fie mai indulgenţi la orec. orele să fie mai scurte şi mai puţined. ar dori să urmeze un alt profile. pedepsele să fie mult mai severe pentru absenţef. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta a. Pâna la 30 anib. Între 31 ani şi 35 anic. Între 36 ani şi 40 anid. Între 41 ani şi 46 anie. Peste 46 ani

9. Sexul a. Masculinb. Feminin

10. Mediula. Urbanb. Rural

11. Profilul clasei copilului dvs.:

……………………………………………………………………………

ANONIM !CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care credeţi că îi determină pe elevi să lipsească de la şcoală:a. orele sunt plictisitoareb. nu-i place modul de predare al unor profesoric. sunt prea multe ore de cursd. nu-i plac colegii de şcoalăe. dacă nu ar “chiuli” colegii l-ar considera un “fraier”f. are alte lucruri mai bune de făcut decât să stea la şcoală / munceşte pentru întretinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care credeţi că o are elevul dvs. atunci când lipseşte de la ore:a. merge la un club de internetb. este cu prieteniic. merge în baruri, cafeneled. se plimbă prin oraşe. stă acasă şi se odihneştef. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine consideraţi că chiuleşte? (Alegeţi un singur răspuns!)?a. cu colegi de clasăb. cu colegi din alte liceec. singurd. cu prietena / prietenul e. cu necunoscuţif. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care este atitudinea dvs. faţă de absenţele elevilor dvs.? (Alegeţi un singur răspuns!)?a. nu cunosc deloc situaţia elevului

b.sunt supărat pe elevul meuc. am încredere în el / îi dau libertatea să se descurce singurd. nu mă intereseaza absenţele luie. sunt mulţumitf. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dvs. faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?a. mi-e indiferentb. mă pune pe gânduric. îl voi pune pe elevul meu să promită că nu va mai lipsi şi îl ajut să nu mai fie exmatriculat chiar dacă ştiu că este posibil să nu îşi respecte promisiunead. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilore. vreau să fie ajutat să se schimbef. voi face tot posibilul ca să-l ajut să se schimbe

6. Care sunt perspectivele elevului dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?a. se va muta în altă şcoalăb. repetă anul / se înscrie anul următorc. apelez la cunoscuţi pentru a-i salva situaţiad. o să văd atuncie. nu ţin atât de mult să termine o şcoalăf. alta perspectivă. Care?........................................................................................

7. Ce credeţi că l-ar determina să nu mai lipsească (Alegeţi un singur răspuns!)?a. să fie orele mai atractiveb. profesorii să fie mai indulgenţi la orec. orele să fie mai scurte şi mai puţined. aş dori să urmeze un alt profile. pedepsele mult mai severe pentru absenţef. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta a. Până la 30 anib. Între 31 ani şi 35 anic. Între 36 ani şi 40 anid. Între 41 ani şi 46 anie. Peste 46 ani

9. Sexul a. Masculinb. Feminin

10.Mediula. Urbanb. Rural

11.Specializarea dvs. …………………………………………………………………….

Chestionar de evaluare a proiectului

“FUGA DE LA ŞCOALĂ – “CHIULUL”– UN FENOMEN DES ÎNTÂLNIT ÎN ŞCOLILE SIBIENE”

1) Esti informat despre derularea în şcoala ta a acestui proiect?

DA PARTIAL NU

2) Ti se pare utilă tema propusă?

DA AŞA ŞI AŞA NU

3) Numeşte trei lucruri pe care le-ai învăţat datorită acestui curs?

1.2.3.

4) Indică ce nu ţi-a plăcut la acest proiect?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4) Crezi că acest proiect va îmbunătăţi frecvenţa elevilor la ore?

DA AŞA ŞI AŞA NU

6) Acordă o notă pe o scală de la 1 la 10 (1 minim, 10 maximă) cu privire la eficienţa acestui proiect în şcoală:

Documents

chiulul proiect