CLASA [Compatibility Mode]

7/21/2019 CLASA [Compatibility Mode]

http://slidepdf.com/reader/full/clasa-compatibility-mode 1/56



CARACTERE GENERALENumele de reptile provine cuvântul latin reptilis şi

înseamnă târâtor .

Este un nume puţin potrivit pentru reptilele care audominat lumea erei mezozoice, cucerind toate mediilede viaţă şi având membre adaptate pentru mers şialergare, înot şi zbor;Majoritatea reptilelor actuale se deplasează prin

, - .Cele mai multe grupe de reptile ai dispărut şi suntcunoscute numai sub formă de fosile, mai mult sau maipuţin complete. Speciile actuale sunt clasificate înpatru ordine:

Ord. Chelonia - broaştele ţestoase;Ord. Rhyncocephalia - o singură specie, consideratăfosilă vie - hatteria sau tuatara

(Sphenodon punctatus);Ord. Squamata - şopârlele şi şerpii, reprezentând în

prezent cel mai numeros grup de reptile;Ord. Crocodylia - crocodilii.



CARACTERE GENERALECele mai mari animale terestre care au trăit pe Terra au fostreptile şi atingeau lungime de 30 m, având greutateaestimată în jurul a 100 t (Apatosaurus, Diplodocus).Reptilele actuale au dimensiuni cuprinse între 3 cm( Brookesia minima , cameleon din Madagascar) şi 10 m( Crocodylus porosus , crocodilul marin - specie de estuar

prezent n SE As e ; Eunectes mur nus , şarpe e anacon a -trăieşte în America Centrală şi America de Sud, iar lungimeasa poate depăşi 10 m).Corpul reptilelor este cilindric sau uşor turtit dorso-ventral ;Este alcătuit din cap, gât, trunchi, coadă şi două perechi demembre pentadactile .Broaştele ţestoase au corpul protejat de un ţest format dincarapace şi plastron .La unele şopârle se observă regresia membrelor ;

Şopârlele apode şi şerpii nu au membre .



FORMA CORPULUI1. cheloniiform - broaştele ţestoase (Ord. Chelonia) - corpulturtit dorso-ventral este protejat de un exoschelet binedezvoltat (ţest);

prezintă cioc cornos; membrele sunt groase la speciile terestreşi se transformă în lopeţi sau palete înotătoare la celeacvatice.

2. lacertiliform - şopârlele (Subord. Lacertilia, Ord.Rhyncocephalia) şi crocodilii (Ord. Crocodylia) - corpul estealungit, fusiform;

membrele sunt prinse pe laturile corpului, fiind pentadactile şiegale;3. serpentiform - şopârle apode (Subord. Lacertilia, Subord.Amphisbaenia) şi şerpii (Subord. Ophidia) - corpul cilindric,alungit;

membrele lipsesc sau sunt rudimentare.



TEGUMENTULPrezintă puţine glande ;la broaştele ţestoase există şi un schelet dermic.Tegumentul este dur şi uscat , cu un strat cornos superficial,

funcţionând ca o barieră împotriva deshidratării;Este alcătuit din epidermă şi dermă .Epiderma este puternic cornificată;Epiderma este puternic cornificată;

,acoperă imbricaţi (lacertilieni şi ofidieni) sau dispuşi unullângă celălalt (chelonieni şi crocodilieni).La scvamate, acest strat este înlocuit prin năpârlire , când sedesprinde sub formă de fragmente (lacertilieni - şopârle) sausub forma unei teci continue - exuvie - (ofidieni - şerpi);chelonienii şi crocodilienii nu năpârlesc .La şopârle şi şerpi, solzii de pe cap nu sunt imbricaţi, auaspect de scuturi, iar forma şi dimensiunea lor constituiecaracter sistematic (folizoza capului sau pileus).



TEGUMENTULDerma este un ţesut conjunctiv;Glandele tegumentare lipsesc .La genul Lacerta, masculii prezintă invaginaţii ale epiteliuluicare se deschid la exterior pe partea internă a coapselor subforma unor pori femurali .La crocodili, chelonieni şi unele specii de şerpi existăformaţiuni glandulare care produc secreţii mirositoare;

Se numesc glande de mosc şi sunt prezente la ambele sexe -secreţiile sunt mai abundente în sezonul de reproducere,facilitând recunoaşterea sexelor şi acuplarea.Cromatoforii se găsesc în porţiunea superficială a dermei,imediat sub epidermă.Coloritul este influenţat de factori interni (sexul, stareafiziologică, starea de excitare) şi externi (anotimpul,temperatura, lumina, coloritul mediului), fiind controlat pecale nervoasă şi endocrină (măduva spinării, hipofiza şiglandele suprarenale).



SCHELETUL• Este format dintr-un schelet intern – endoschelet – şi un

schelet extern – exoschelet (chelonieni).

ExoscheletulLa chelonieni este format din CARAPACE ŞIPLASTRONFiercare este alcătuită din solzi cornoşi şi plăci

osoase care nu se suprapun perfect.La crocodili - se prezintă sub forma unor plăcidermice mari, subepidermice, dorsale.În regiunea ventrală, între coaste şi centura pelviană

sub forma unor coaste abdominale numite gastralia .Unele şopârle (Geckonidae, Anguidae, Scincidae şiHelodermatidae) prezintă osteoderme reduse .La rincocefali există gastralia.





ENDOSCHELETULCuprinde scheletul axial (craniul şi coloana vertebrală) şiapendicular (centurile şi membrele).Reptilele actuale prezintă două tipuri de craniu:anapsid - chelonieni - cu bolta craniană completă, lipsit de foseşi arcade;diapsid - celelalte reptile actuale - prezintă două perechi defose temporale, arcade superioare (postfrontale, postorbitalescvamozale, supraorbitale) şi arcade inferioare (jugale,pătrato-jugale, scvamozale).





COLOANA VERTEBRALAEste diferenţiată în cinci regiuni:Cervicală - 3-9 vertebre, primele două fiind atlasul şi axisul;Toracală - alcătuită din vertebre care poartă coaste dezvoltateavând un segment vertebral osos şi unul distal cartilaginos (lacrocodilieni, coastele sunt în întregime osoase şi au apofizăuncinee; acest tip de apofiză este prezent şi la rincocefali);Lombară - ale cărei vertebre sunt rar diferenţiate;Sacrală - formată din două vertebre

- .La ofidieni, toate vertebrele, exceptând primele cervicale şiultimele codale, poartă coaste.La chelonieni, vertebrele se sudează la plăcile neurale alecarapacei, rămânând mobile doar regiunile cervicală şi codală.

La unii lacertilieni, vertebrele codale sunt foarte fragile,prezentând în porţiunea mediană un septum cartilaginos carepermite ruperea cozii (autotomia) ca mijloc de apărare;Proliferarea celulelor acestui septum permite regenerareaparţială sub forma unei baghete fibrocartilaginoase

(nesegmentată în vertebre adevărate).



COLOANA VERTEBRALASternul lipseşte la ofidieni şi chelonieni.Centura scapulară - formată din clavicule, coracoide şiomoplaţi .La chelonieni, claviculele lipsesc , dar sunt prezente

precoracoidele.Centura scapulară se reduce la şopârlele apode şi disparela şerpi.Centura pelviană este alcătuită din pubisuri, ischioane şi

.La chelonieni, are legături cu carapacea, la şopârlele apoderegresează, iar la şerpi dispare (excepţie fac tiflopidele şiboidele care prezintă resturi ale centurii şi chiar rudimenteale femurelor).

Reptilele au membrele de tip orizontal, unghiul stilo- zeugopodal fiind orizontal cu deschiderea spre înainte lamembrele anterioare, respectiv, spre înapoi la cele

posterioare.





ORGANIZA ŢIA INTERN ĂMusculatura trunchiului este asemănătoare cu cea a amfibienilor, dar apare şimusculatura intercostală.Sistemul nervos este format din encefal şi măduva spinării.Prezintă douăsprezece perechi de nervi cranieni.

Organe de simţ. Corpusculii tactili sunt prezenţi în număr mare la nivelulregiunilor axilară şi inghinală.Organele termoreceptoare permit localizarea organismelor animale pe bazaradiaţiilor infraroşii emise de acestea (percep o diferenţă de 0,003 °C faţă de

.

Analizatorul acustic este localizat la nivelul urechii interne formată din treicanale semicirculare, utriculă, saculă şi un început de melc.La crocodilieni, urechea internă are o structură comparabilă cu cea de la păsărişi mamifere.

In urechea medie se găseşte columela sprijinită între membrana cavităţiitimpanice şi cea a ferestrei ovale; la scvamatele apode, nu există urecheamedie, columela sprijinind-şi capătul extern pe osul pătrat.Urechea externă lipseşte ; la crocodilieni, există un scurt conduct auditiv extern,acoperit la exterior de o clapă care se închide în timpul imersiei, membrana

timpanală fiind uşor adâncită.



ORGANIZA ŢIA INTERN ĂOchiul – prezintă două pleoape orizontale acoperite cu solzi(lacertilieni) sau sunt concrescute formând o membranătransparentă (ofidieni).

Membrana nictitantă este verticală , semitransparentă şi semişcă antero – posterior. Lipseşte la ofidieni şi şopârlenocturne.La scvamate există o anexă olfactivă – organele lui Jacobson -

formate pe seama mucoasei olfactive. Ele devin independenteavând aspectul a două tuburi cilindrice care de deschid încavitatea bucală înaintea coanelor; epiteliul olfactivcăptuşeşte partea externă a tubului. Mişcările limbiiantrenează stimulii olfactivi spre deschiderile organelor luiJacobson.



SISTEMUL DIGESTIVSistemul digestiv este constituit din tubul digestiv şiglandele anexe.Gura este largă, iar la ofidieni este extensibilă ca urmare aadaptării la înghiţirea prăzii întregi : cele două jumătăţi alefălcilor sunt legate prin ligamente elastice permiţânddeschiderea largă a gurii în plan lateral; articularea mobilăa pătratului între mandibulă şi zona supratemporală acraniului permite mişcarea sa astfel încât are o poziţievertical c nd gura este deschisa şi aproape orizontalcând gura se închide.Dinţii reptilelor actuale sunt izodonţi , fiind conici şi ascuţiţila speciile carnivore, respectiv, cilindro-conici uşor lăţiţi laspeciile vegetariene sau malacofage.

La chelonieni, dinţii lipsesc , fălcile fiind acoperite de douălame cornoase tăioase care formează un cioc.La crocodilieni şi majoritatea şopârlelor dinţii sunt prezenţinumai pe falei, în timp ce la şerpi, dinţii apar şi pe palatineşi pterigoide.



SISTEMUL DIGESTIVLimba chelonienilor şi a crocodilienilor este scurtă şi lată, groasă şi fixată deplanşeul bucal.Majoritatea lacertilienilor au limba mobilă şi retractilă, dar există şi grupe lacare limba este scurtă şi puţin mobilă.La cameleoni, limba constituie principalul mijloc de capturare a prăzii; are

aspect tubular şi este lungă, putându-se alungi suplimentar ca urmare aprezenţei unor discuri intercalare Z între fibrele musculare ceea ce permite ocontractilitate şi o mobilitate deosebite.În repaus, limba cameleonilor este plisată precum un burduf de acordeon în

jurul unui os (procesus entoglosus); Ofidienii au limba lungă, subţire, bifidă şi repractilă, mişcările sale antrenând

particulele odorante spre organul lui Jacobson.Faringele este scurt, cu aspect de pâlnie.Esofagul este lung şi larg, la şerpi fiind extensibil.Stomacul este lung şi îngust la şopârle, lung şi extensibil la şerpi, iar labroaştele ţestoase este saciform.

Crocodilii au stomacul larg, căptuşit cu mucoasă şi glande tubulare, avândpereţii musculari, cu fibrele dispuse radiar, astfel încât aminteşte de pipotapăsărilor.La limita dintre stomac şi intestin, se găseşte valvula pilorică.Intestinul subţire este lung, cu numeroase anse la majoritatea reptilelor sau

rectiliniu la scvamatele apode. Se deschide în cloacă.



SISTEMUL DIGESTIV



SISTEMUL RESPIRATOREste reprezentat de căile respiratorii şi plămâni .RESPIRAŢIA ESTE STRICT PULMONARĂ.La crocodili, apare bolta palatină secundară, separând completcalea digestiva de cea respiratorie.Plămânii sunt saciformi şi cu alveole mari la lacertilieni şi ofidieni;la reptilele apode, de regulă, este prezent doar un singur plămân :

, ,

Amphisbaenidae este prezent plămânul stâng, cel drept fiindrudimentar.Ventilaţia pulmonară se realizează pe seama mişcărilor cuştiitoracice şi ale coastelor.

La chelonieni, circulaţia aerului este realizată prin mişcărilegâtului şi ale membrelor.La crocodilieni, apare un perete care separă inima, plămânii şificatul de restul cavităţii abdominale, similar diafragmei de lamamifere.



SISTEMUL CIRCULATORInima este tricamerală , ventriculul cu un perete separatorincomplet, cu excepţia crocodililor la care inima este tetracamerală ;Prezintă o pereche de cârje aortice.Circulaţia este dublă şi incompletă.



SISTEMUL CIRCULATOR



SISTEMUL EXCRETORRinichii sunt de tip metanefros şi au poziţie retroperitonealăde o parte şi de alta a coloanei vertebrale. în general, suntovoizi şi alungiţi; pot avea suprafaţa lobată.Broaştele ţestoase au rinichi scurţi şi laţi. Ureterele apar cadiverticule ale canalului Wolff, deschizându-se separat lanivelul cloacei.

Vezica urinară se găseşte ventral faţă de cloacă; lipseşte laşerpi şi crocodili.Nefronii sunt asemănători cu cei de la mamifere, însă auglomerul foarte mic.De aceea, apa este resorbită intens la nivel renal, iar urinase prezintă ca o pastă semisolidă, conţinând acid uric.



SISTEMUL REPRODUC ĂTORMasculii prezintă testicule cu structură tubulară; au formă ovală însezonul de reproducere, fiind piriforme în restul anului.Canalele Wolff constituie spermiducte care se deschid în cloacă.

Masculii reptilelor au organe copulatoare formate pe seama cloacei.La scvamate, există o pereche de hemipenisuri - diverticule evaginate

în partea posterioară a cloacei; chelonienii şi crocodilienii prezintăpenis alcătuit din formaţiuni erectile (corp fibros şi corp spongios).Femela prezintă două ovare cu aspect de ciorchine sau lobat.Oviductele sunt prezente întotdeauna sub forma unei perechi de tuburiuşor turtite, ce se deschid în partea mediană a cloacei (urodeum), înfaţa ureterelor.Capătul anterior este dilatat sub formă de pâlnie, fiind susţinut de

mezenter în faţa ovarelor, în cavitatea generală a corpului.În apropierea cloacei, canalele genitale prezintă o porţiune dilatată -uterus .Dezvoltarea este fără metamorfoză. Sunt specii ovipare şi vivipare.



SISTEMUL UROGENITAL



Reptilele actuale sunt clasificate în două subclase:Subclase Anapsida - cuprinde specii cu craniul de

tip anapsid (chelonienii)

Subclase Diapsida - include speciile cu craniul detip diapsid (rincocefalii, svamatele şi crocodilii).



Subclasa AnapsidaOrd. Chelonia (Testudinea)

(în limba greacă, kele - umflătură,

(din latină, testudo - broască ţestoasă)cuprinde 225 de specii de broaşte ţestoase, reptile care aucorpul acoperit de un ţest format din carapace şi plastron.La speciile acvatice carapacea este evident aplatizată sau sereduce, n timp ce speciile terestre au carapacea bombat .Chelonienii nu au dinţi ci un cioc cornos.Scheletul axial suferă o serie de modificări datorităprezenţei ţestului.Coloana vertebrală se sudează la carapace; îşi păstreazămobilitatea doar regiunile cervicală şi codală.Coastele sunt rudimentare.Sternul lipseşte, iar oasele centurii scapulare intră înalcătuirea plastronului.



Subord. Cryptodira(cryptos – ascuns, deire - gât)

Cuprinde speciile care îşi retrag capul

sub carapace îndoind gâtul peverticală, în forma literei S .Condilii occipitali sunt modificaţi şi

permit mişcarea tip scripete.Sunt prezente în toată lumea,exceptând Australia şi regiunilepolare.



Fam. Emydidae – specii dulcicole şi salmastre, foarte bune înot ătoare având

membrele lungi, cu autopodul l ăţit şi degetele unite prin membrane interdigitale. Aucarapacea aplatizat ă.

Emys orbicularis - broasca ţestoasă de lac –Trăieşte în ape lin curgătoare şi stătătoare din Eurasia şi nord-

vestul Africii.Coloritul este negricios-verzui cu pete mici galbene.Este o specie crepuscular-nocturnă şi iernează îngropată în mâl.



Fam. Testudinidae – grupeaz ă specii terestre vegetariene, cu carapacea

bombat ă şi membrele groase.

Testudo hermani - broasca ţestoasă de uscat –Răspândită în sudul Europei; în România, trăieşte în Banat, în

regiunea Cazane - Porţile de Fier, preferând habitatele deschise şi înierbate (până la 700 m altitudine).Carapacea bombată este galben-verzuie cu sectoare brun-

închis; placa anală este divizată.Coada se termină cu o unghie cornoasă şi nu prezintă tuberculi

laterali. Iernează îngropată în pământ afânat.



Fam. Testudinidae

Testudo graeca ibera - broasca ţestoasă dobrogeană –prezentă în Dobrogea, este subspecie a speciei Testudo graecarăspândită în sudul Eurasiei, nordul Africii şi peninsula Araba.

Spre deosebire de specia precedentă, placa anală nu estedivizată, iar coada scurtă prezintă doi tuberculi cornoşi laterali şi

nu are vârful cornos.



Fam. Testudinidae

Testudo elephantopus - broasca ţestoasă uriaşă –trăieşte în insulele Galapagos şi este cel mai mare chelonianterestru actual, putând atinge o lungime de 2 m şi o greutate de

aproape 200 kg.



Fam. Cheloniidae – grupeaz ă chelonieni marini cu carapacea aplatizat ă şimembrele transformate în palete înot ătoare.

Chelonia mydas - broasca ţestoasă de supă –se întâlneşte în mările calde şi poate depăşi 1 m lungime,

atingând greutăţi de 450 de kg;carnea şi ouăle sunt foarte apreciate.Coloritul este verde-măsliniu, cu pete gălbui sau brune.



Subord. Pleurodira(pleura – parte, deire - gât)

Cuprinde chelonienii care îşi retrag

capul sub carapace flectându-şi gâtulpe una dintre laturile corpului .Între vertebrele cervicale există o

articulaţie cilindrică.Reprezentanţii actuali sunt dulcicoli şisunt grupaţi în două familii cu

răspândire în emisfera sudică.



Podocnemys expansa – tartaruga –trăieşte în bazinul Amazonului şi Orinoco; depune un număr

foarte mare de ouă (până la 150 de ouă într-o pontă), caresunt foarte căutate de localnici.



Subclasa Diapsida(dou ă fose temporare)

Ord. Rhyncocephalia(în limba greacă, rynchos - nas, kephale – cap)

cuprinde o singură specie actuală Sphenodon punctatus (hatteriasau tuatara) care trăieşte pe câteva insule, lângă Noua Zeelandă.Poate atinge 60 -75 cm lungime şi are culoarea măslinie cu petealbe şi galbene, iar în lungul spatelui are o creastă formată din solzicarenaţi.



Ord. Squamata(squamatus - solz)

Reuneşte circa 5700 specii de reptile cucorp cilindric alungit, acoperit cu un stratcornos epidermic care se înlocuieşte prinnăpârlire.Re rezintă 95% dintre re tilele actuale.

Oasele fălcilor poartă dinţi, iar pătratul estemobil.Vertebrele sunt procelice.Fanta cloacală se deschide transversal.



Subord. Lacertilia - şopârleCuprinde aproximativ 3300 de specii cu taliavariind între 3 cm lungime (Brookesiaminima) şi 3 m (Varamis komodoensis).Şopârlele au corpul zvelt, fusiform, cu două

,prinse pe laturile corpului; există şi câtevaspecii apode.Năpârlirea se realizează pe fragmente. Solziiepidermici formează scuturi cornoase pe cap(pileus) şi în regiunea cloacală.Ochii au pleoape mobile.



Fam. AgamidaeReuneşte şopârle răspândite în regiunile calde; celemai multe specii sunt frumos colorate, iar uneleprezintă expansiuni tegumentare.

Au dentiţie acrodontă.Nu prezintă fenomenul de autotomie.

Draco quinquefascinatus



Fam. Chamaeleonidaecuprinde şopârle arboricole, insectivore răspândite înAfrica şi Madagascar. Au corpul comprimat lateral şi potprezenta formaţiuni cornoase (caschetă cefalică, unul saumai multe coarne, creste dorsale). Cromatoforii mobili

determină homocromie schimbătoare.

Chamaelo chamaelo



Fam. IguanidaeIguanele (circa 300 de specii) sunt şopârle de talie mare, cucorpul şi coada comprimate lateral. Pe partea ventrală agâtului posedă o expansiune tegumentară, iar în lungulspatelui au o creastă cornoasă formată din solzi carenaţi; launele specii, există şi un coif cornos pe creştetul capului. Suntvegetariene. Multe specii sunt vânatepentru carne.

Iguana iguana



Fam. LacertidaeGrupează 150 de specii răspândite în Lumea Veche. Prezintăfenomenul de autotomie. La nivelul membrelor posterioareexistă pori femurali. Au dentiţie pleurodontă, iar limba estebifidă şi protractilă; sunt insectivore. Este familia cel mai bine

reprezentată în herpetofauna României.

Lacerta viridisguşter



Fam. Lacertidae

Lacerta agilis – şopârla de câmp



Fam. Lacertidae

Lacerta (Podarcis) muralis – şopârla de ziduri



Fam. AnguidaeCuprinde şopârle apode sau cu picioare rudimentare, avândcorpul cilindric alungit; prezintă fenomenul de autotomie.Sunt specii ovovivipare şi majoritatea sunt răspândite înspaţiul american, doar trei specii fiind prezente în Eurasia.Sunt prădătoare, vânând insecte, păianjeni şi viermi, reptilemici şi ouă de păsări.

Anguis fragilisŞarpele de sticlă,

năpârca



Fam. VaranidaeVaranii sunt cele mai mari şopârle actuale şi suntrăspândite în zonele calde din emisfera sudică.Sunt specii prădătoare şi au dentiţia pleurodontă; limbabifurcată este lungă şi retractilă.

Varanus sp.



Subord. Ophidia - şerpiReuneşte 2300 de specii de reptile apode cu dimensiuni variind între10 cm (şerpii de vizuină consumatori de termite) şi 10 -12 m lungime(şerpii constrictori - anaconda, pitonul).Corpul este alungit şi cilindric; membrele lipsesc, la unele specii fiindprezente resturi ale membrelor posterioare şi ale centurii pelviene.Scheletul şi musculatura sunt adaptate pentru deplasare prin târâre:coastele, prezente în tot lungul coloanei vertebrale exceptând primele

, , ,laterale; musculatura dorsală este bine dezvoltată. Solzii de pe parteventrală a corpului au aspect de scuturi late şi permit folosireaasperităţilor sau a denivelărilor substratului în timpul deplasării.Năpârlirea stratului cornos se face sub forma unei exuvii întregi carese deprinde la marginile gurii, rulându-se în lungul corpului spre coadă.



Fam. BoidaeGrupează şerpi constrictori răspândiţi în regiunile calde ale globului;sunt cei mai mari şerpi actuali. Majoritatea sunt frumos coloraţi.Capul ovoid sau piramidal este bine delimitat de restul corpului, iarcoada este relativ scurtă. Prezintă resturi ale femurelor şi centurăpelviană. îşi sugrumă prada prin încolăcire, după care o înghit întreagă,

începând cu capul.Trăieşte în preajma apei

în bazinul Amazon şiOrinoco stând în arbori e

Eunectes murinus(anaconda)

ramurile de deasupra apei.Are colorit cafeniu-

cenuşiu cu pete brun- întunecate.

Este vivipar.Este cea mai mare reptilă

actuală, putând depăşi 10m lungime (9-12 m).



Fam. Boidaese întâlneşte în Asia şi

Filipine.Poate atinge 10 m lungime;

este cafeniu cu pete brun-

Python reticulatus

(piton)

.



Fam. Boidaeprezent în America de

Sud, este o speciefrumos colorată şipoate atinge 4 - 5 mlun ime.

Boa constrictor(şarpele boa)

Vânează rozătoare;

de aceea, este crescutpe lângă gospodăriileomeneşti.



Fam. ColubridaeEste familia cu cei mai mulţi reprezentanţi actuali (circa 1000 de specii).Nu prezintă centură pelviană sau resturi ale membrelor posterioare.Capul este ovoid şi nu se delimitează net de restul corpului; în folidozacapului (pileus) apar 9-12 solzi mari şi mijlocii, restul solzilor fiind mici;pupila este circulară. Au coada lungă şi subţiată progresiv spre vârf.

Natrix natrix (şarpele de casă)



Coluber jugularis (şarpele rău)



Fam. ViperidaeReuneşte şerpi veninoşi.Capul este piramidal, bine delimitat de trunchi; în pileus, pe parteasuperioară a capului, sunt prezenţi trei solzi mari, plasaţi median şiun număr variabil de solzi mici.Pupila este verticală, iar fălcile pot forma un unghi 150°.Coada este scurtă şi groasă la viperine, iar la crotaline prezintă

îngroşări cornoase inelare (resturi ale exuviilor năpârlite), care prin-

clopoţei pe care îl au aceşti şerpi.



Vipera berus (vipera)

Vipera ammodytes(vipera cu corn)



Ord. CrocodyliaCuprinde 22 de specii de reptile avânddimensiuni între 1,2 m (Osteolaemus tetraspis -

Africa) şi 10 m (Crocodylus porosus - Cuba);trăiesc în zone umede din regiunea tropicală şisubtropicală; toate speciile sunt ameninţate cudispariţia.

- ,

coada este comprimată lateral şi prezintă ocarenă dorsală înaltă.Fanta cloacală este longitudinală.Membrele anterioare sunt pentadactile, iar celeposterioare tetradactile cu membranăinterdigitală.Nu năpârlesc, dar tegumentul prezintă solzi şiplăci dermice.



Fam. Crocodylidaereuneşte 14 specii eurihaline prezente în estuare şi

mangrove sau pe cursurile inferioare ale marilor fluvii dinAfrica şi America Centrală

Crocodylus niloticus(crocodilul de Nil)



Fam. Alligatoridaecuprinde caimanii (5 specii) şi aligatorii (2 specii) răspândiţi înape dulci din Lumea Nouă (cu o singură excepţie, Alligator

sinensis - specie asiatică, prezentă în China, în bazinul Yang-tze). Nu au glande salifere. Când gura este închisă, dinţii nusunt vizibili. Au corpul mai zvelt decât crocodilii, iar capul estemai scurt, falca superioară fiind puţin mai lungă decât ceainferioară.

Alligator sp.

Documents

CLASA [Compatibility Mode]