8
CM YK CM YK Redactor-[ef : colonel (r ) Grigore Radoslavescu - IA{I Anul IV, Nr. 3 - 4 (27 - 28) - 8 pagini Sâmb\t\, 25 octombrie 2014 PATRIE - DEMNITATE - ONOARE REZERVISTUL Publica]ie de informare militar\, educa]ie patriotic\, spiritualitate cre[tin\, cultur\, art\ [i atitudine civic\. FONDATORI: colonel (r ) Gheorghe Pancu, colonel (r ) Grigore Radoslavescu Editor: Asocia]ia Na]ional\ a Cadrelor Militare în Rezerv\ [i în Retragere - Filiala Jude]ean\ Ia[i „Henri Coand\“ Primul ziar liber al rezervi[tilor militari români din Moldova lui {tefan cel Mare [i Sfânt General (r) prof. univ. dr. Mihai ILIESCU Pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `n Retragere „Alexandru Ioan Cuza“ Moment simbolic `n istoria poporului român, `nscris `n calendarul s\rb\torilor noastre de suflet, Ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Române. O zi de `mplinire na]ional\ `n care O[tirea }\rii [i poporul omagiaz\ memoria celor care s-au jertfit pentru libertatea ]i unitatea noastr\ na]ional\. La 25 Octombrie 1944 osta[ii români au redat }\rii ora[ele Carei [i Satu Mare, dup\ eroica epopee a luptelor de la P\uli[, Iernut, Oarba de Mure[, Dealul Sângeorgiu, Cluj, Oradea [i din zonele altor plaiuri de legend\ ale Ardealului `n drumul glorios str\b\tut de Armata Român\, pân\ la fruntariile Patriei [i din- colo de acestea, pentru eliberarea Ungariei [i a Cehoslovaciei. Osta[ul român din toate tim- purile [i-a `ngem\nat faptele cu soarta neamului românesc `nde- plinindu-[i misiunea nobil\ de a ap\ra unitatea na]ional\ [i in- tegritatea teritorial\ a statului român. ~n acest an Ziua de 25 Octom- brie poart\ o `nc\rc\tur\ aparte dat fiind faptul c\ se `mplinesc 70 de ani de la eliberarea, de c\tre Armata Român\, a ultimei braze de p\mânt din Nord-Vestul }\rii smuls din trupul României prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Simbol al tuturor b\t\liilor, 25 Octombrie a r\mas `n sufletele românilor ca ziua `n care }ara `[i s\rb\tore[te O[tirea. Armata, cu o existen]\ fundamental\ [i perma- nent\ la români, reprezint\ azi una dintre cele mai respectate [i de `ncredere institu]ii ale statului. Ea a devenit nu numai un pilon al sta- bilit\]ii interne ci [i un element esen]ial al ap\r\rii valorilor lumii democratice [i al luptei popoarelor civilizate `mpotriva terorismului. Biroul Permanent Central al Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `n Retra- gere, structurile teritoriale ale a- cesteia dau expresie semnifica]iei Zilei de 25 Octombrie, o zi de referin]\ `n con[tiin]a [i `n istoria poporului român [i a armatei sale cinstind, a[a cum se cuvine, fap- tele de arme ale osta[ului român din toate timpurile prin mani- fest\ri dintre cele mai variate or- ganizate independent sau `mpre- un\ cu institu]iile [i unit\]ile mil- itare din garnizoane, cu organele puterii [i ale administra]iei cen- trale [i locale, cu alte structuri ale statului român. La ceas aniversar, un salut ca- maraderesc tuturor militarilor ac- tivi, `n rezerv\ [i `n retragere, `n nume personal, precum [i din par- tea Biroului Permanent Central al Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Mili- tare `n Rezerv\ [i `n Retragere. 25 Octombrie - zi simbolic\ a tuturor b\t\liilor Militarii ie[eni de straj\ la Drapelul patriei Gheorghe NICHITA Primarul municipiului Ia[i Ia[ul a fost `ntot- deauna un centru militar de mare pres- tigiu. Osta[ii ie[eni s-au aflat `n primele rânduri `n R\zboiul de Independen]\ [i `n cele dou\ R\zboaie Mondiale, luptând pentru onoarea [i integritatea României. Ofi]erii, subofi]erii [i osta[ii Bata- lionului 151 Infanterie ne reprezint\ ast\zi ora[ul cu cinste, f\cându-ne s\ fim mândri de faptul c\ Ia[ul are astfel de bravi solda]i, dedica]i uniformei militare. Prin faptele lor de arme, Lupii Negri continu\ bogata [i glo- rioasa istorie a militarilor ie[eni care, prin sacrificiul lor, a f\cut ca acest ora[ [i aceast\ ]ar\ s\ existe, s\ devin\ un stat modern, independent [i respec- tat `n `ntreaga lume. Vegheat\ de cuvintele `nscrise pe frontispiciul Palatului O[tirii din Copou, „Onoare [i Patrie“, municipali- tatea ie[ean\ construie[te ast\zi un nou ora[, o urbe `n care to]i cet\]enii s\ ben- eficieze de condi]ii de trai la nivel eu- ropean. Prin concretizarea proiectelor finan]ate cu fonduri europene, cre[tem bog\]ia edilitar\ a ora[ului, creând o in- frastructur\ modern\. Marile monu- mente istorice, culturale [i religioase ale Ia[ului sunt puse `n valoare de proiectele vizând accesibilitatea turis- tic\ `n zona central\ a ora[ului. De asemenea, prin amplele proiecte de in- frastructur\ rutier\, creion\m un nou profil Ia[ului, unul adaptat la cerin]ele unei metropole europene. Acest nou Ia[i este onorat s\ `i aib\ ca cet\]eni de frunte pe militarii care au pus um\rul la cre[terea prestigiului Armatei Române. Tân\ra genera]ie de ofi]eri trebuie s\ vad\ `n domniile lor modele de competen]\, demnitate [i onoare militar\. Realiz\rile cadrelor `n rezerv\ le vor stimula cariera, le vor spori `ncrederea `n valorile militare. Pensionarii militari, cadrele `n rez- erv\ [i retragere din Filiala Jude]ean\ „Henri Coand\“ Ia[i merit\ respectul `ntregii na]iuni. Din dragoste pentru profesia de militar, ace[ti oameni s-au supus priva]iunilor [i rigorilor pe care le impune regimul militar. Sunt oameni care au stat [i stau aten]i la soarta aces- tei ]\ri, oameni care oricând pot fi chema]i sub drapel, pentru a lupta pen- tru onoarea [i independen]a României. ~n calitate de ]ar\ membr\ a struc- turilor NATO [i ale Uniunii Europene, România ocup\ un loc im- portant `n peisajul geostrategic al Europei. Armata Român\ reprezint\ pilonul de baz\ pe care se sprijin\ onoarea, identitatea [i securitatea noastr\ ca popor, `ndeplinindu-[i cu profesionalism [i con[tiinciozitate mi- siunea-i providen]ial\. Cadrele militare `n rezerv\ [i `n re- tragere au contribuit din plin la con- solidarea acestui pilon ce sus]ine pacea [i lini[tea na]iunii noastre. Cu depline gânduri de respect [i apreciere, le urez acestora mult\ s\n\tate [i depline `mpliniri! Col. (r) Gheorghe PANCU Pre[edintele Filialei Jude]ene „Henri Coand\“ Ia[i a A.N.C.M.R.R. La s\rb\toarea Zilei Armatei Române ne sunt mai vii ca oricând eroii neamului românesc care au luptat [i [i-au dat via]a `n marile momente ale istoriei noastre, pen- tru ap\rarea credin]ei str\mo[e[ti, pentru libertate, unitate na]ional\ [i pentru p\strarea tradi]iilor [i val- orilor culturii române[ti. {irul eroilor neamului, trecu]i la cele ve[nice `n vremurile `ndep\r- tate ale istoriei, `n R\zboiul de in- dependen]\, `n R\zboiul româno- bulgar din 1913, `n Campania Ar- matei Romane din Transilvania [i din Ungaria pentru ap\rarea Româ- niei Mari din 1917, `n cele dou\ conflagra]ii mondiale, continu\ cu decembrie 1989, când atâ]ia tineri, civili [i militari, au c\zut secera]i de gloan]e la Bucure[ti [i `n alte ora[e din ]ar\, punând cap\t unei dictaturi ce devenise din ce `n ce mai repre- siv\ [i intolerant\, redându-ne lib- ertatea de care aveam atâta nevoie. Dar [irul eroilor neamului con- tinu\ [i dup\ decembrie 1989 când, `n „conflictul transnistrean“ sau „conflictul armat de la Nistru“, `n realitate un r\zboi de agresiune din partea Rusiei [i un r\zboi de ap\rare din partea R. Moldova, au c\zut la datorie fra]i ai no[tri de peste Prut, din Basarabia istoric\, lupt\tori pentru p\strarea fiin]ei neamului românesc [i ai hotarelor Moldovei lui {tefan cel Mare [i Sfânt, inclusiv `n Transnistria, unde rezervi[tii mi- litari ie[eni au participat la oma- gierea eroilor moldoveni, dar [i im- plicându-se `n sus]inerea eforturilor comunit\]ilor locale de ap\rare a in- tegrit\]ii ]\rii surori. Ceremoniile militare [i religioa- se speciale de depuneri de coroane, jerbe [i buchete de flori dedicate Zilei Armatei, care au loc azi la Carei, la Satu Mare, `n garnizoanele de dislocare a marilor unit\]i [i unit\]i, unde sunt programate ac- tivit\]i cultural-artistice, sportive, simpozioane, `ntâlniri cu veteranii de r\zboi, expozi]ii de carte, gale de filme, spectacole de muzic\ [i poezie, concursuri de tir, expozi]ii de tehnic\ [i armament, sunt tot atâtea dovezi ale onorului pe care `l d\m eroilor neamului nostru. Pelerinajul [i rug\ciunile `n co- mun din acest an ale rezervi[tilor militari ie[eni [i ale veteranilor militari din Chi[in\u la mormin- tele eroilor români - basarabeni [i transnistreni -, `ntâlnirile cu supra- vie]uitorii r\zboiului, cu ministrul Ap\r\rii Republicii Moldova [i cu ap\r\torii `n uniform\ ai hotarelor de Est ale României Mari, cu ele- vii, studen]ii, profesorii, `nv\]\to- rii, preo]ii [i locuitorii satelor [i comunelor de pe ambele maluri ale Nistrului se constituie `n tot a- tâtea dovezi ale respectului [i o- magiului adus f\uritorilor Româ- niei Mari. Pentru c\ to]i cei c\zu]i `n luptele de pe teritoriul national, din Transilvania, de pe p\mântul Basarabiei [i din Transnistria sunt lumin\torii no[tri. De aceea rezervi[tii [i veteranii Moldovei lui {tefan cel Mare [i Sfânt din jude]ele [i raioanele moldovene[ti situate de-o parte [i de alta a Prutului `i venereaz\ pe eroii României Mari ca pe ni[te exemple vii `n cultivarea spiri- telor noastre [i a celor care vin dup\ noi. 25 octombrie 1944 - 25 Octombrie 2014: 70 de ani de la eliberarea ora[elor Carei [i Satu Mare Noi, rezervi[tii militari, ne onor\m trecutul [i eroii! Edi]ie special\ de colec]ie asigurat\ de Prim\ria Ia[i, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei [i Brigada 15 Mc. „Podu ~nalt,“ cu sprijinul domnilor: Gheorghe Nichita - primarul Ia[ilor, Lucian Apopei - di- rectorului Tipografiei „Albina“, Generalul (ret.) Nicolae Petric\ [i col.(r) Alexandru Gorgan din Chi[in\u, Colonel Nicolae Tonu - co- mandantul Bg. 15 Mc. „Podu ~nalt“ [i Locotenent-colonel Emil Burlacu - Ofi]erul de Informare [i Rela]ii Publice de la Coman- damentul Brig\zii 15 Mecanizate „Podu ~nalt“, Coloneii `n rezerv\ Emil-Teofil B\lteanu,Vasile Tiron [i {tefan Cozma din Ia[i. Valeriu TROENCO, ministrul Ap\r\rii al R. Moldova [i Colonelul Igor GOR- GAN, {eful Statului Major al Armatei Na]ionale, `mpreun\ cu rezervi[tii militari ie[eni dup\ `ntâlnirea de lucru de la sediul Guvernului

CM YK PATRIE - DEMNITATE - ONOARE REZERVISTUL · 2014-11-17 · din ]ar\, punând cap\t unei dictaturi ce devenise din ce `n ce mai repre-siv\ [i intolerant\, redându-ne lib-ertatea

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

CMYK

CMYK

Redactor-[[ef :: colonel (r ) Grigore Radosslavesscu - IA{I Anul IV, Nr. 3 - 4 (27 - 28) - 8 pagini Sâmb\t\, 25 octombrie 2014

PATRIE - DEMNITATE - ONOARE

REZERVISTUL PPuubblliiccaa]]iiee ddee iinnffoorrmmaarree mmiilliittaarr\\,, eedduuccaa]]iiee ppaattrriioottiicc\\,, ssppiirriittuuaalliittaattee ccrree[[ttiinn\\,, ccuullttuurr\\,, aarrtt\\ [[ii aattiittuuddiinnee cciivviicc\\..

FONNDATORI:: colonel (r ) Gheorghe Pancu,, colonel (r ) Grigore Radosslavesscu Editor: Asocia]ia Na]ional\ a Cadrelor Militare în Rezerv\ [i în Retragere -

Filiala Jude]ean\ Ia[i „Henri Coand\“ Primul ziar liber al rezervi[tilor militari români din Moldova lui {tefan cel Mare [i Sfânt

GGeenneerraall ((rr)) pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. MMiihhaaii IILLIIEESSCCUU

Pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare`n Rezerv\ [i `n Retragere „Alexandru Ioan Cuza“

MMoommeenntt ssiimmbboolliicc `̀nn iissttoorriiaappooppoorruulluuii rroommâânn,, `̀nnssccrriiss `̀nnccaalleennddaarruull ss\\rrbb\\ttoorriilloorr nnooaassttrreeddee ssuufflleett,, ZZiiuuaa ddee 2255 OOccttoommbbrriieeeessttee ZZiiuuaa AArrmmaatteeii RRoommâânnee.. OOzzii ddee `̀mmpplliinniirree nnaa]]iioonnaall\\ `̀nn ccaarreeOO[[ttiirreeaa }}\\rriiii [[ii ppooppoorruulloommaaggiiaazz\\ mmeemmoorriiaa cceelloorr ccaarreess-aauu jjeerrttffiitt ppeennttrruu lliibbeerrttaatteeaa ]]iiuunniittaatteeaa nnooaassttrr\\ nnaa]]iioonnaall\\..

La 25 Octombrie 1944 osta[iiromâni au redat }\rii ora[eleCarei [i Satu Mare, dup\ eroicaepopee a luptelor de la P\uli[,Iernut, Oarba de Mure[, DealulSângeorgiu, Cluj, Oradea [i dinzonele altor plaiuri de legend\ aleArdealului `n drumul gloriosstr\b\tut de Armata Român\,pân\ la fruntariile Patriei [i din-colo de acestea, pentru eliberareaUngariei [i a Cehoslovaciei.

Osta[ul român din toate tim-purile [i-a `ngem\nat faptele cusoarta neamului românesc `nde-plinindu-[i misiunea nobil\ de aap\ra unitatea na]ional\ [i in-tegritatea teritorial\ a statuluiromân.

~n acest an Ziua de 25 Octom-brie poart\ o `nc\rc\tur\ apartedat fiind faptul c\ se `mplinesc 70de ani de la eliberarea, de c\treArmata Român\, a ultimei brazede p\mânt din Nord-Vestul }\riismuls din trupul României prinDictatul de la Viena din 30 august1940.

Simbol al tuturor b\t\liilor, 25Octombrie a r\mas `n sufleteleromânilor ca ziua `n care }ara `[is\rb\tore[te O[tirea. Armata, cu oexisten]\ fundamental\ [i perma-

nent\ la români, reprezint\ aziuna dintre cele mai respectate [i de`ncredere institu]ii ale statului. Eaa devenit nu numai un pilon al sta-bilit\]ii interne ci [i un elementesen]ial al ap\r\rii valorilor lumiidemocratice [i al luptei popoarelorcivilizate `mpotriva terorismului.

Biroul Permanent Central alAsocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare `n Rezerv\ [i `n Retra-gere, structurile teritoriale ale a-cesteia dau expresie semnifica]ieiZilei de 25 Octombrie, o zi dereferin]\ `n con[tiin]a [i `n istoriapoporului român [i a armatei salecinstind, a[a cum se cuvine, fap-tele de arme ale osta[ului romândin toate timpurile prin mani-fest\ri dintre cele mai variate or-ganizate independent sau `mpre-un\ cu institu]iile [i unit\]ile mil-itare din garnizoane, cu organeleputerii [i ale administra]iei cen-trale [i locale, cu alte structuri alestatului român.

La ceas aniversar, un salut ca-maraderesc tuturor militarilor ac-tivi, `n rezerv\ [i `n retragere, `nnume personal, precum [i din par-tea Biroului Permanent Central alAsocia]iei Na]ionale a Cadrelor Mili-tare `n Rezerv\ [i `n Retragere.

25 Octombrie - zi simbolic\ a tuturor b\t\liilor Militarii ie[enide straj\ laDrapelul patriei

GGhheeoorrgghhee NNIICCHHIITTAAPrimarul municipiuluiIa[i

Ia[ul a fost `ntot-deauna un centrumilitar de mare pres-tigiu. Osta[ii ie[enis-au aflat `n primelerânduri `n R\zboiul

de Independen]\ [i `n cele dou\R\zboaie Mondiale, luptând pentruonoarea [i integritatea României.

Ofi]erii, subofi]erii [i osta[ii Bata-lionului 151 Infanterie ne reprezint\ast\zi ora[ul cu cinste, f\cându-ne s\fim mândri de faptul c\ Ia[ul are astfelde bravi solda]i, dedica]i uniformeimilitare. Prin faptele lor de arme,Lupii Negri continu\ bogata [i glo-rioasa istorie a militarilor ie[eni care,prin sacrificiul lor, a f\cut ca acestora[ [i aceast\ ]ar\ s\ existe, s\ devin\un stat modern, independent [i respec-tat `n `ntreaga lume.

Vegheat\ de cuvintele `nscrise pefrontispiciul Palatului O[tirii dinCopou, „Onoare [i Patrie“, municipali-tatea ie[ean\ construie[te ast\zi un nouora[, o urbe `n care to]i cet\]enii s\ ben-eficieze de condi]ii de trai la nivel eu-ropean. Prin concretizarea proiectelorfinan]ate cu fonduri europene, cre[tembog\]ia edilitar\ a ora[ului, creând o in-frastructur\ modern\. Marile monu-mente istorice, culturale [i religioase

ale Ia[ului sunt puse `n valoare deproiectele vizând accesibilitatea turis-tic\ `n zona central\ a ora[ului. Deasemenea, prin amplele proiecte de in-frastructur\ rutier\, creion\m un nouprofil Ia[ului, unul adaptat la cerin]eleunei metropole europene.

Acest nou Ia[i este onorat s\ `i aib\ca cet\]eni de frunte pe militarii careau pus um\rul la cre[terea prestigiuluiArmatei Române. Tân\ra genera]ie deofi]eri trebuie s\ vad\ `n domniile lormodele de competen]\, demnitate [ionoare militar\. Realiz\rile cadrelor `nrezerv\ le vor stimula cariera, le vorspori `ncrederea `n valorile militare.

Pensionarii militari, cadrele `n rez-erv\ [i retragere din Filiala Jude]ean\„Henri Coand\“ Ia[i merit\ respectul`ntregii na]iuni. Din dragoste pentruprofesia de militar, ace[ti oameni s-ausupus priva]iunilor [i rigorilor pe carele impune regimul militar. Sunt oamenicare au stat [i stau aten]i la soarta aces-tei ]\ri, oameni care oricând pot fichema]i sub drapel, pentru a lupta pen-tru onoarea [i independen]a României.

~n calitate de ]ar\ membr\ a struc-turilor NATO [i ale UniuniiEuropene, România ocup\ un loc im-portant `n peisajul geostrategic alEuropei. Armata Român\ reprezint\pilonul de baz\ pe care se sprijin\onoarea, identitatea [i securitateanoastr\ ca popor, `ndeplinindu-[i cuprofesionalism [i con[tiinciozitate mi-siunea-i providen]ial\.

Cadrele militare `n rezerv\ [i `n re-tragere au contribuit din plin la con-solidarea acestui pilon ce sus]inepacea [i lini[tea na]iunii noastre. Cudepline gânduri de respect [iapreciere, le urez acestora mult\s\n\tate [i depline `mpliniri!

CCooll.. ((rr)) GGhheeoorrgghhee PPAANNCCUU

Pre[edintele Filialei Jude]ene „Henri Coand\“ Ia[i a A.N.C.M.R.R.

La s\rb\toarea Zilei ArmateiRomâne ne sunt mai vii ca oricânderoii neamului românesc care auluptat [i [i-au dat via]a `n marilemomente ale istoriei noastre, pen-tru ap\rarea credin]ei str\mo[e[ti,pentru libertate, unitate na]ional\[i pentru p\strarea tradi]iilor [i val-orilor culturii române[ti.

{irul eroilor neamului, trecu]i lacele ve[nice `n vremurile `ndep\r-tate ale istoriei, `n R\zboiul de in-dependen]\, `n R\zboiul româno-bulgar din 1913, `n Campania Ar-matei Romane din Transilvania [idin Ungaria pentru ap\rarea Româ-niei Mari din 1917, `n cele dou\conflagra]ii mondiale, continu\ cudecembrie 1989, când atâ]ia tineri,civili [i militari, au c\zut secera]i degloan]e la Bucure[ti [i `n alte ora[edin ]ar\, punând cap\t unei dictaturice devenise din ce `n ce mai repre-siv\ [i intolerant\, redându-ne lib-ertatea de care aveam atâta nevoie.

Dar [irul eroilor neamului con-tinu\ [i dup\ decembrie 1989 când,

`n „conflictul transnistrean“ sau„conflictul armat de la Nistru“, `nrealitate un r\zboi de agresiune dinpartea Rusiei [i un r\zboi de ap\raredin partea R. Moldova, au c\zut ladatorie fra]i ai no[tri de peste Prut,din Basarabia istoric\, lupt\toripentru p\strarea fiin]ei neamuluiromânesc [i ai hotarelor Moldoveilui {tefan cel Mare [i Sfânt, inclusiv`n Transnistria, unde rezervi[tii mi-litari ie[eni au participat la oma-gierea eroilor moldoveni, dar [i im-plicându-se `n sus]inerea eforturilorcomunit\]ilor locale de ap\rare a in-tegrit\]ii ]\rii surori.

Ceremoniile militare [i religioa-se speciale de depuneri de coroane,jerbe [i buchete de flori dedicateZilei Armatei, care au loc azi laCarei, la Satu Mare, `n garnizoanelede dislocare a marilor unit\]i [iunit\]i, unde sunt programate ac-tivit\]i cultural-artistice, sportive,simpozioane, `ntâlniri cu veteraniide r\zboi, expozi]ii de carte, gale defilme, spectacole de muzic\ [ipoezie, concursuri de tir, expozi]iide tehnic\ [i armament, sunt totatâtea dovezi ale onorului pe care `ld\m eroilor neamului nostru.

Pelerinajul [i rug\ciunile `n co-mun din acest an ale rezervi[tilormilitari ie[eni [i ale veteranilormilitari din Chi[in\u la mormin-tele eroilor români - basarabeni [itransnistreni -, `ntâlnirile cu supra-vie]uitorii r\zboiului, cu ministrulAp\r\rii Republicii Moldova [i cuap\r\torii `n uniform\ ai hotarelorde Est ale României Mari, cu ele-vii, studen]ii, profesorii, `nv\]\to-rii, preo]ii [i locuitorii satelor [icomunelor de pe ambele maluriale Nistrului se constituie `n tot a-tâtea dovezi ale respectului [i o-magiului adus f\uritorilor Româ-niei Mari.

Pentru c\ to]i cei c\zu]i `nluptele de pe teritoriul national, dinTransilvania, de pe p\mântulBasarabiei [i din Transnistria suntlumin\torii no[tri.

De aceea rezervi[tii [i veteraniiMoldovei lui {tefan cel Mare [iSfânt din jude]ele [i raioanelemoldovene[ti situate de-o parte [ide alta a Prutului `i venereaz\ peeroii României Mari ca pe ni[teexemple vii `n cultivarea spiri-telor noastre [i a celor care vindup\ noi.

2255 ooccttoommbbrriiee 11994444 - 2255 OOccttoommbbrriiee 22001144:: 7700 ddee aannii ddee llaa eelliibbeerraarreeaa oorraa[[eelloorr CCaarreeii [[ii SSaattuu MMaarree

Noi, rezervi[tii militari, ne onor\m trecutul [i eroii!

EEddii]]iiee ssppeecciiaall\\ ddee ccoolleecc]]iiee aassiigguurraatt\\ ddee PPrriimm\\rriiaa IIaa[[ii,, MMiittrrooppoolliiaaMMoollddoovveeii [[ii BBuuccoovviinneeii [[ii BBrriiggaaddaa 1155 MMcc.. „„PPoodduu ~~nnaalltt,,““ ccuu sspprriijjiinnuullddoommnniilloorr:: GGhheeoorrgghhee NNiicchhiittaa - pprriimmaarruull IIaa[[iilloorr,, LLuucciiaann AAppooppeeii - ddii-rreeccttoorruulluuii TTiippooggrraaffiieeii „„AAllbbiinnaa““,, GGeenneerraalluull ((rreett..)) NNiiccoollaaee PPeettrriicc\\ [[iiccooll..((rr)) AAlleexxaannddrruu GGoorrggaann ddiinn CChhii[[iinn\\uu,, CCoolloonneell NNiiccoollaaee TToonnuu - ccoo-mmaannddaannttuull BBgg.. 1155 MMcc.. „„PPoodduu ~~nnaalltt““ [[ii LLooccootteenneenntt-ccoolloonneell EEmmiillBBuurrllaaccuu - OOffii]]eerruull ddee IInnffoorrmmaarree [[ii RReellaa]]iiii PPuubblliiccee ddee llaa CCoommaann-ddaammeennttuull BBrriigg\\zziiii 1155 MMeeccaanniizzaattee „„PPoodduu ~~nnaalltt““,, CCoolloonneeiiii `̀nn rreezzeerrvv\\EEmmiill-TTeeooffiill BB\\lltteeaannuu,,VVaassiillee TTiirroonn [[ii {{tteeffaann CCoozzmmaa ddiinn IIaa[[ii..

Valeriu TROENCO, ministrul Ap\r\rii al R. Moldova [i Colonelul Igor GOR-GAN, {eful Statului Major al Armatei Na]ionale, `mpreun\ cu rezervi[tii militariie[eni dup\ `ntâlnirea de lucru de la sediul Guvernului

Sâmb\t\, 25 octombrie 2014

Pagina 2 - eroii paciiRezervistul

~~nn ccuurrssuull lluunniiii sseepptteemmbbrriiee,,ccâânndd BBaattaalliioonnuull 115511 IInnffaanntteerriieeRR\\zzbbooiieennii aa ss\\rrbb\\ttoorriitt 2200 ddeeaannii ddee llaa `̀nnffiiiinn]]aarree,, LLuuppiiii NNeeggrrii,,aa[[aa ccuumm `̀ii ccuunnooaa[[ttee oo lluummee`̀nnttrreeaagg\\,, aauu ddoorriitt ss\\ ssee bbuuccuurreeddee aacceeaasstt\\ aanniivveerrssaarree `̀mm-pprreeuunn\\ ccuu llooccuuiittoorriiii uurrbbeeii iiee-[[eennee,, iissttoorriiccuull bbaattaalliioonnuulluuiiiiee[[eeaann ffiiiinndd pplliinn ddee ffaappttee,,mmiissiiuunniillee iinntteerrnnaattiioonnaallee ddiinnAAnnggoollaa,, BBoossnniiaa-HHeerr]]eeggoovviinnaa,,IIrraakk,, AAffggaanniissttaann,, pprreeccuumm [[iirreezzuullttaatteellee oobb]]iinnuuttee llaaiinnssttrruucc]]iiee ccoonnssttiittuuiinndd mm\\rrttuurriiiippeerreennee ddeesspprreepprrooffeessiioonnaalliissmmuull [[iiccaappaabbiilliitt\\]]iillee mmiilliittaarriilloorr iiee[[eennii..

Batalionul 151 Infanterie a fost`nfiin]at la 16 septembrie 1994 [ieste continuatorul tradi]iilor delupt\ ale Batalionului 1 Infanteriedin cadrul Regimentul 15 Infan-terie „R\zboieni“, tradi]ii cu o du-

rat\ de peste 135 de ani. Unitateadin care `[i trage r\d\cinile Bata-lionul aflat la ceas de s\rb\toare aluptat la asaltul redutei Grivi]aunde s-a acoperit de glorie. Maiapoi, `n cel de-Al Doilea R\zboiMondial, glorioasa unitate a ar-matei noastre a fost printre pu]in-ele unit\]i care au ie[it, cu efec-tivul complet, din `ncercuirea de laCotu Donului.

Batalionul a participat, cu 2307de militari, la numeroase misiuniinterna]ionale `n Angola, Bosnia,Albania, Afganistan (Kandahar [iZabul) [i Irak. ~n acela[i timp,Batalionul a executat aplica]ii [iexerci]ii multina]ionale `n SUA,Slovacia, Albania, Norvegia, Ucra-ina [i, desigur, `n România.

Militarii Batalionul 151 Infan-terie au dorit ca celebrarea din a-cest an s\ fie una deosebit\. {i-aupropus ca ie[enii s\ simt\ armatamult mai aproape de ei. Astfel, la `nceputul luni sep-

tembrie, Lupii Negri au participatla campania de donare de sângeSacrificiul impune respect!, ac]iu-ne benevol\ care a devenit deja otradi]ie pentru ei Miercuri, 10

septembrie, la biserica militar\din curtea unit\]ii au fost aduse,cu onoruri militare, moa[tele Sfân-tului Mare Mucenic Dimitrie Izvo-râtorul de Mir, eveniment care acoincis cu `mplinirea a zece ani dela sfin]irea ei Vineri, 12 septem-brie, la sediul Batalionului dincartierul T\t\ra[i, Lupii Negri auorganizat Ziua Por]ilor Deschise,activitate la care au fost prezen-tate tehnica [i armamentul din do-tarea unit\]ii. Un concert de mu-zic\ de fanfare [i exerci]ii de drill-team au sus]inut ac]iunea. Totatunci militarii au fost vizita]i deb\trânii de la Centrul de asisten]\socio-medical\ din Bivolari pre-cum [i de c\tre copii de la CentrulSfântul Andrei, cu care o[tenii auo strâns\ colaborare `n cadrul maimultor programe de ajutor umani-tar. Cum era de a[teptat, toatestandurile de prezentare au fostluate cu asalt de copii, foarte bu-curo[i de frumoasa initiativ\ ost\-[easc\. Punctele de atrac]ie a fostad\posturile cerceta[ilor [i loculunde fiecare a putut s\ trag\ cuarma, folosindu-se cartu[e de ma-nevr\ Ziua de vineri a contin-

uat, spre sear\, cu un bal de cari-tate organizat la Cercul MilitarIa[i, `n scopul de a se strânge fon-duri necesare ajutor\rii familiilormilitarilor cu problem medicale Sâmb\t\, 13 septembrie, `n Zonapietonal\ {tefan cel Mare s-adesf\[urat o ceremonie militar\ [ireligioas\. Cu aceast\ ocazie a fostlansat dvd-ul Afganistan dus-`n-tors, realizat de jurnalistul R\z-van Cojocariu de la TVR Ia[i,`mpreun\ cu Comandamentul Bri-g\zii. Generalul de brigad\ VasileRoman a dat citire Mesajului {e-fului Statului Major al For]elorTerestre, Generalul-maior Nicolae

Ciuc\. Generalul de brigad\ Lu-cian Foca a felicitat pe militariiBatalionului [i a oferit diplome deexcelen]\ unora dintre ei. Ac]iu-nea s-a `ncheiat cu defilarea Lupi-lor Negri `n aplauzele asisten]ei [ipe acordurile muzicii militare aGarnizoanei Ia[i. Cu acela[i prilejie[enii prezen]i au vizitat Expozi-]ia de tehnic\ [i armament. Luni, 15 septembrie, `n „bârlogul“Lupilor Negri, a avut loc un alt ce-remonial `n care cei mai merituo[imilitari ai batalionului au fost rec-ompensa]i, deviza lor SemperParatus! c\l\uzindu-i spre noi re-aliz\ri.

BBaattaalliioonnuull 115511 IInnffaanntteerriiee RR\\zzbbooiieennii llaa 2200 ddee aannii ddee llaa `̀nnffiiiinn]]aarree

Sub deviza Semper Paratus!

S\rb\toarea tanchi[tilorSe `mplinesc 95 de ani de la`nfiin]area primelor structuri detancuri din Armata rom�n\, re-spectiv {coala Carelor de Asaltdin garnizoana Mihaiu Bravu, la1 august 1919, [i BatalionulCare de Asalt din T�rgovi[te, la 1noiembrie acela[i an. Cei 95 deani de istorie a armei au fostmarca]i de colegii no[tri dinBatalionul 631 Tancuri „Oituz“printr-o frumoas\ ceremonie mili-tar\ [i religioas\ desf\[urat\ `nprezen]a loc]iitorului comandan-tului Brig\zii 15 Mecanizat\„Podu ~nalt“, colonelul FlorinHelman, [i a comandantuluibatalionului, colonelul FlorinCre]u. Evenimnentul a fost mar-cat, `n plus, de sfin]irea Troi]eiridicat\ de militari [i lansareac\r]ii „Tancurile, 95 de ani de ex-isten]\ `n Armata Rom�niei“ aCol.(ret.) George Gheorghiu.Pentru rezervi[tii militari tanchi[tidin Ia[i s\rb\toarea a continuatcu masa rotund\ „Memorialisticatanchistului“, prilej cu care amevocat procesul de transform\ripe care le-a suferit arma tan-curilor de-alungul timpului. S\rb\toarea tanchi[tilor s-a`ncheiat cu …masa cama-radereasc\ de la Restaurantulmilitar la care au participat [iso]iile noastre.

Col.(r) Mihai PRISECARU

CCooll..((rr)) DDuummiittrruu ZZAAHHAARRIIAAPrintr-un articol unic, au fost abro-

gate Litera c) a articolului 1 [i Capito-lul IV din legea respectiv\ care regle-menta, printre altele, regimul cumul-ului pensiilor cu veniturile salariale.

Litera c) a articolului 1 se refereala condi]iile exercit\rii cumululuipensiei din sistemul public de pensii[i sistemele neintegrate sistemuluipublic cu veniturile salariale sau, du-p\ caz, asimilate salariilor, potrivitlegii, realizate din exercitarea uneiactivit\]i profesionale pe baz\ de con-tract individual de munc\, raport deserviciu sau pe baza actului de nu-mire `n func]ie, `n cadrul autorit\]ilor[i institu]iilor publice centrale [i loca-le, indiferent de modul de finan]are [isubordonare, precum [i `n cadrul re-giilor autonome, societ\]ilor na]iona-le, companiilor na]ionale [i societ\-]ilor comerciale la care statul ori ounitate administrativ-teritorial\ esteac]ionar unic sau majoritar .

Articolele 17-26 ale Capitolului IV,[i ele abrogate, se refereau la M\suriprivind regimul cumulului pensiilorcu veniturile salariale, `n scopul re-ducerii cheltuielilor bugetare, respec-tiv: Art. 17 - (1) Beneficiarii dreptu-lui la pensie apar]inând atât sistemu-lui public de pensii, cât [i sistemelorneintegrate sistemului public care re-alizeaz\ venituri salariale sau, dup\caz, asimilate salariilor, potrivit legii,realizate din exercitarea unei ac-tivit\]i pe baz\ de contract individualde munc\, raport de serviciu sau `nbaza actului de numire, potrivit legii,`n cadrul autorit\]ilor [i institu]iilorpublice centrale [i locale, indiferentde modul de finan]are [i subordonare,precum [i `n cadrul regiilor auto-nome, societ\]ilor na]ionale, compa-

niilor na]ionale [i societ\]ilor comer-ciale la care capitalul social este de]i-nut integral sau majoritar de stat oride o unitate administrativteritoriala,pot cumula pensia net\ cu veniturileastfel realizate, dac\ nivelul acesteianu dep\[e[te nivelul salariului mediubrut pe economie utilizat la funda-mentarea bugetului asigur\rilor so-ciale de stat [i aprobat prin legeabugetului asigur\rilor sociale de stat.(2) Prevederile alin. 1) sunt (aplica-bile persoanelor care: a) la dat\ intr\-rii `n vigoare a prezentului capitolsunt pensionari cumularzi; b) dup\dat\ intr\rii `n vigoare a prezentuluicapitol devin pensionari cumularzi. Art.18 - (1) Pensionarii prev\zu]i laart. 17 alin. (2) lit. a) care desf\[oar\activit\]i profesionale pe baza de con-tract individual de munc\, raport deserviciu sau `n baza actului de nu-mire `n func]ie au obliga]ia ca, `n ter-men de 15 zile de la dat\ intr\rii `nvigoare a prezentului capitol, s\ `[iexprime `n scris op]iunea `ntre sus-pendarea pl\]ii pensiei pe durata ex-ercit\rii activit\]ii [i `ncetarea rapor-turilor de munc\, de serviciu sau a ac-tului de numire `n func]ie, dac\ nive-lul pensiei nete aflate `n plata dep\-[e[te nivelul salariului mediu brut peeconomie utilizat la fundamentareabugetului asigur\rilor sociale de stat,aprobat prin legea bugetului asigur\-rilor sociale de stat. (2) Persoaneleprev\zute la art. 17 alin. (2) lit. b) auobliga]ia ca, `n termen de 15 zile de ladat\ survenirii situa]iei de cumul, s\`[i exprime ̀ n scris op]iunea ̀ ntre sus-pendarea pl\]ii pensiei pe durata ex-ercit\rii activit\]ii [i `ncetarea rapor-turilor de munc\, de serviciu sau a ac-tului de numire `n func]ie, dac\ ni-velul pensiei nete aflate `n plata de-

p\[e[te nivelul salariului mediu brutpe economie utilizat la fundamenta-rea bugetului asigur\rilor sociale destat, aprobat prin legea bugetului asi-gur\rilor sociale de stat. Art. 19 -(1) ~n situa]ia persoanelor care be-neficiaz\, prin cumul, de pensie/pen-sii stabilit\/stabilite atât `n sistemulpublic cât [i/sau `n sisteme neinte-grate sistemului public de pensii, ladeterminarea plafonului stabilit laart. 17 alin. (1) se are `n vedere veni-tul cumulat din acestea. (2) Dac\ ni-velul pensiilor nete cumulate se si-tueaz\ sub nivelul salariului mediubrut pe economie utilizat la funda-mentarea bugetului asigur\rilor so-ciale de stat acesta va putea fi cumu-lat cu veniturile realizate din exerci-tarea unei activit\]i pe baza de con-tract individual de munc\, raport deserviciu sau `n baza actului de nu-mire `n func]ie, potrivit legii, `n ca-drul entit\]ilor prev\zute la art. 17alin. (1). (3) ~n cazul `n care nivelulvenitului realizat din pensiile nete cu-mulate este mai mare decât nivelulsalariului mediu brut pe economie u-tilizat la fundamentarea bugetuluiasigur\rilor sociale de stat, persoan\are obliga]ia de a-[i exprim\ op]iu-nea, ̀ n scris, ̀ n termen de 15 zile de ladat\ intr\rii `n vigoare a prezentuluicapitol, cu privire la men]inerea `nplata a pensiei fa]\ de cuantumulc\reia, potrivit art. 17, este permiscumulul. (4) Prevederile alin. (3) seaplic\ [i persoanelor prev\zute la art.17 alin. (2) lit. b), acestea avândobliga]ia de a-[i exprim\ op]iunea `ntermen de 15 zile de la dat\ surveniriisitua]iei de imposibilitate a exerci-t\rii cumulului. Art. 20 - Ne`n-deplinirea obliga]iei privind expri-marea op]iunii `n termenul prev\zutla art. 18 [i la art. 19 alin. (3) [i (4)constituie cauza de `ncetare de drept

a raporturilor de munc\ stabilite `nbaza contractului individual demunc\ sau a actului de numire `nfunc]ie, precum [i a raporturilor deserviciu. Art. 21 - ~n cazul `n careop]iunea este exprimat\ `n termenulprev\zut la art. 18 [i la art. 19 alin.(3) [i (4), plata pensiei/pensiilor sesuspend\ `ncepând cu lunaurm\toare celei `n care a fost expri-mat\ op]iunea pentru continuarea ac-tivit\]ii. Art. 22 - Sumele `ncasatenecuvenit cu titlu de pensie se recu-pereaz\ de la pensionari, cu re-spectarea termenului general de pre-scrip]ie. Art. 23 - (1) Angajatorulare obliga]ia de a lua m\surile nece-sare constat\rii cazurilor prev\zutela art. 18 [i la art. 19 alin. (3) [i (4).(2) ~nc\lcarea de c\tre angajator aprevederilor alin. (1) constituie con-traven]ie [i se sanc]ioneaz\ cuamend\ de la 2.500 lei la 5.000 lei. (3)Constatarea contraventiei prev\zutela alin. (1) [i aplicarea sanc]iuniiprev\zute la alin. (2) se realizeaz\ dec\tre persoanele `mputernicite dincadrul inspectoratelor teritoriale demunc\. Art. 24 - Contraven]iilorprev\zute la art. 23 le sunt aplicabiledispozi]iile Ordonan]ei Guvernuluinr. 2/2001 privind regimul juridic alcontraven]iilor, aprobat\ cu modifi-c\ri [i complet\ri prin Legea nr.180/2002, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare. Art. 25 - Preve-derile prezentului capitol se aplic\ `nmod corespunz\tor [i beneficiarilor depensie de serviciu stabilit\ prin legispeciale. Art. 26 - ~n aplicareaprevederilor cap. IV, MinisterulMuncii, Familiei [i Protec]iei Socialeelaboreaz\ instruc]iuni pân\ la dat\intr\rii `n vigoare a acestuia, respec-tiv `n termen de 15 zile de la dat\public\rii prezen]ei legi `n MonitorulOficial al României, Partea I.

LLeeggeeaa nnrr.. 332299//22000099 mmooddiiffiiccaatt\\

Sâmb\t\, 25 octombrie 2014

Pagina 3 - Interviurile rezervistului

Rezervistul

DDoommnnuullee mmiinniissttrruu,, llaa IIaa[[ii aappaarree,, ddee ppaattrruuaannii,, zziiaarruull „„RReezzeerrvviissttuull““- ppuubblliiccaa]]iiee aarreezzeerrvvii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii ddee iinnffoorrmmaarree mmiillii-ttaarr\\,, eedduuccaa]]iiee ppaattrriioottiicc\\,, ssppiirriittuuaalliittaatteeccrree[[ttiinn\\,, ccuullttuurr\\,, aarrtt\\ [[ii aattiittuuddiinnee cciivviicc\\..EEssttee oo ppuubblliiccaa]]iiee nnuu nnuummaaii aa rreezzeerrvvii[[ttiilloorrmmiilliittaarrii ddiinn IIaa[[ii ccii [[ii aa vveetteerraanniilloorr [[ii rreezz-eerrvvii[[ttiilloorr FFoorr]]eelloorr AArrmmaattee ddiinn RReeppuubblliiccaaMMoollddoovvaa,, „„pprriimmuull zziiaarr lliibbeerr aall rreezzeerrvvii[[ttiilloorrmmiilliittaarrii ffrraa]]ii mmoollddoovveennii,,““ ccuumm nnee mmaaiippllaaccee nnoouu\\ ss\\ ssppuunneemm.. DDoovvaadd\\ ssttaauu nnuu-mmeerrooaasseellee aarrttiiccoollee,, ppaaggiinnii `̀nnttrreeggii uunneeoorriiccoonnssaaccrraattee ccoollaabboorr\\rriiii [[ii rreellaa]]iiiilloorr ddiinnttrreerreezzeerrvvii[[ttiiii aaffllaa]]ii ddee oo ppaarrttee [[ii ddee aallttaa aaPPrruuttuulluuii.. PPeennttrruu aacceessttee ccaatteeggoorriiii ddee cciittii-ttoorrii vv-aamm rruuggaa ss\\ nnee rr\\ssppuunnddee]]ii llaa ccââtteevvaa`̀nnttrreebb\\rrii pprriivviinndd ssttaaddiiuull ddee pprreegg\\ttiirree aaAArrmmaatteeii nnaa]]iioonnaallee llaa `̀mmpplliinniirreeaa aa 2233 ddeeaannii ddee llaa `̀nnffiiiinn]]aarree,, pprreeooccuupp\\rriillee mmiinniiss-tteerruulluuii `̀nn ppllaannuull vviiee]]iiii ssoocciiaallee aa mmiilliittaarr-iilloorr,, ppeerrssppeeccttiivveellee ddee ddeezzvvoollttaarree aa ccoollaa-bboorr\\rriiii nnooaassttrree..- Cu mare pl\cere. Pentru `nceput a[ vrea

s\ felicit cele dou\ organiza]ii ale rezervi[tilormilitari români ie[eni [i ale veteranilor For-]elor Armate pentru organizarea, `n comun,`n ultimii ani, a unor evenimentelor culturale[i manifest\ri deosebit de interesante, atât laChi[in\u cât [i la Ia[i: simpozioane, seri cul-turale, dona]ii de reviste [i c\r]i, conferin]e,cicluri de expuneri, particip\ri la depuneri deJur\mânt militar, la aplica]ii, recitaluri lamonumente [i la memoriale, oficieri de slujbepentru eroi etc. Am aflat cu bucurie [i desprelans\rile de c\r]i, cum a fost „Poetul nemuri-tor Alexei Mateevici,“ „R\zboiul [i pacea `ndest\inuirile Generalului de tancuri NicolaePetric\“, aici de fa]\, comandantul meu `nR\zboiul transnistrean. Ultimele dou\ lan-sate `n aceste zile „ Haos [i Ordine, Ordine [iHaos“ [i „Biserica Sf. Sava“ mi le-a]i d\ruit `ncadrul `ntâlnirii cu delega]ia dv.

De altfel, este o mare bucurie s\ vedem oa-meni a[a frumo[i la noi `n ospe]ie, mai alesacum când, pe aceste meleaguri, sunt timpurifoarte grele, situa]ia fiind foarte `ncordat\.A]i v\zut, cu prilejul deplas\rii prin ]ar\,prin Transnistria, c\ noi suntem `n regim demaxim\ aten]ie, deoarece vede]i ce se`ntâmpl\ la hotar, `n ]ara vecin\.

Armata Na]ional\ a devenit cea mai credi-bil\ institu]ie dintre toate structurile statului.Sondajele efectuate la nivel na]ional de Cen-trul de investiga]ii sociologice [i marketing„CBS -AXA“ consemneaz\ `ncrederea unuinum\r tot mai mare de cet\]eni `n armat\.

CCuumm ssee pprreezziinntt\\ AArrmmaattaa NNaa]]iioonnaall\\dduupp\\ 2233 ddee aannii?? - Este un lucru evident azi c\ armata este

modern\ dup\ gândire, dar veche dup\tehnic\. Tehnica din dotare este produc]iaanilor 90, acum este necesar ca s\ o moder-niz\m. Ne bucur\ faptul c\ acel spirit [i aceaviziune sovietic\ a anilor 90 nu mai persist\`n Armata Na]ional\. ~n prezent avem altepriorit\]i, o alt\ abordare. Avem tineri mili-tari competen]i [i cu un poten]ial enorm,mul]i preg\ti]i foarte bine `n România, la A-cademiile militare. Dar este necesar\ [i o fi-nan]are adecvat\ pentru a ridica profesional-ismul acestora. Tocmai de aceea avem multeplanuri, dar toate sunt legate de bugetul pecare `l aloc\ Guvernul. Nu suntem institu]iecare s\ se autofinan]eze din diverse surse saus\ desf\[oare activit\]i comerciale aduc\toa-re de venituri suplimentare. De aceea nestr\duim s\ ob]inem cât mai multe fonduri cas\ realiz\m obiectivele noastre. Eu, la [edin-]ele de Guvern, mereu amintesc acest lucru,ridic aceast\ chestiune. Armata nu trebuie s\aib\ nimic `n plus, dar trebuie s\ aib\ stric-tul necesar a ceea ce `i trebuie. De aceea lespun s\ se `ntoarc\ cu fa]a la noi. Lumea ve-de, atitudinea fa]\ de armat\ se schimb\. Pâ-n\ mai ieri era `ntrebarea dac\ ne trebuiesau nu armat\. Acum tot mai mul]i gândescc\ ne trebuie, [i `nc\ una foarte bine preg\-tit\ [i `nzestrat\ `n aceast\ zon\ de interesgeopolitic, unde noi am fost tot timpul o pro-vocare pentru mul]i, care tot timpul au merspeste noi [i niciodat\ nu s-au oprit.

Chiar dac\ ast\zi Armata noastr\ nu aatins `nc\ nivelul de preg\tire [i, mai ales,de dotare [i de `nzestrare necesare, Moldovaeste `n stare s\-[i apere integritatea [i su-veranitatea, fapt demonstrat [i `n cadrul„R\zboiului de pe Nistru“. {ti]i [i dv. c\, dinpunct de vedere al tacticii militare, for]elecare se afl\ `n ap\rare trebuie s\ fie maxi-mum de dou\ ori mai numeroase. ~nTransnistria sunt 7500 de militari, 2000 decazaci, care intr\ `n componen]a for]elor ar-mate, 3000 de angaja]i ai ministerului deinterne, 2000 de angaja]i ai a[a-zisului KGBtransnistrean, plus un deta[ament de des-tina]ie special\ – 2000 de solda]i. Care artrebui s\ fie deci Armata Na]ional\ aRepublicii Moldova?

RReeffeerriittoorr llaa ssiittuuaa]]iiaa ggeeoossttrraatteeggiicc\\ ddiinnrreeggiiuunnee,, llaa ffeennoommeennuull ppoolliittiiccoo-mmiilliittaarr ddiinnaacceeaasstt\\ zzoonn\\ ffrr\\mmâânnttaatt\\,, ccuumm ppeerrcceeppeeaasstt\\zzii pprreezzeennttuull [[ii vviiiittoorruull RR.. MMoollddoovvaa uunnEErroouu aall RR\\zzbbooiiuulluuii ddiinn TTrraannssnniissttrriiaa ddiinn11999922,, uunn mmiilliittaarr ccaarree aa lluuppttaatt aattuunnccii ccuuaarrmmaa rroommâânneeaasscc\\ `̀nn mmâânn\\ ppeennttrruu aapp\\-rraarreeaa MMoollddoovveeii [[ii,, iimmpplliicciitt,, aa RRoommâânniieeiiMMaarrii,, ccaarree aa aajjuunnss uulltteerriioorr GGeenneerraall [[ii ccaarreeaaccuumm eessttee ppoolliittiicciiaann `̀nn ffrruunntteeaa AArrmmaatteeiiNNaa]]iioonnaallee,, uunnuull ddee ffrruunnttee `̀nn nnoouuaa oorrii-eennttaarree aa ]]\\rriiii sspprree ssttrruuccttuurriillee eeuurrooaatt-llaannttiiccee?? - A]i zis bine „r\zboi“ [i m\ bucur c\ [i dv.

folosi]i acest termen, nu cel de „conflicttransnistrean“ sau „conflictul armat de laNistru“. Eu numesc acest conflict r\zboi pen-tru c\ am participat la el. Pentru politicieni,este conflict. Poate c\ li se pare c\ sun\ maidomol, s\ nu enerveze partea cealalt\. Noiam tr\it un r\zboi de agresiune dus de Rusia[i un r\zboi de ap\rare dus de R. Moldova.A[a-zisul „conflict transnistrean“ a fost `n re-alitate R\zboiul de Independen]\ al ]\rii.

Am fost general activ. Acum ocup o func]iepolitic\ [i trebuie s\ m\ fac [i eu politician.Mi-e destul de greu, foarte greu, aproape im-posibil. Eu `ncerc s\ joc dar le spun c\ nuprea se `ntâlne[te cu mine acest joc.

Acum foarte intensiv noi ne ocup\m curidicarea capacit\]ii de lupt\ a Armatei, cu`mbun\t\]irea [i modernizarea tehnicii delupt\. Avem ajutorul de la ministrul Ap\r\riial României, am avut `ntâlnire cu domnulministru, cu comandan]ii genurilor de arm\.Suntem foarte recunosc\tori deoarece dum-neavoastr\ a]i fost al\turi de noi tot timpul [imai ales atunci când a fost nevoie de ajutorulcel mare. N-am s\ uit niciodat\, cu domnulcomandant al meu, Generalul Petric\, amluptat acolo `mpreun\, `n capul de pod

Cocieri; [i atunci n-am s\ uit niciodat\ cumam primit ajutorul de la fra]ii români. Eramo mân\ de poli]i[ti f\r\ armament, f\r\echipament. Primele arme [i celelalte tre-buincioase `n lupt\ ne-au venit de la dv. [iprin aceasta am putut s\ ne opunem, s\demonstr\m c\ [i cei pu]ini au capacitatea derezisten]\. Poate c\ n-am câ[tigat teritoriidar am demonstrat c\ ne putem ap\ra }ara,c\ nu avem terenuri `n plus pentru cei careau poft\ exagerat\. Ne-am opus atunci, con-tinu\m s\ ne opunem [i acum.

Ne bucur\m c\ suntem sus]inu]i de colegiidin UE [i c\ avem un avocat puternic `n per-soana României, care pune um\rul perma-nent pentru noi, care convinge celelalte ]\ric\ noi suntem cei care merit\m s\ fim`n]ele[i, s\ primim creditul necesar, `ncrede-rea de care avem nevoie fiindc\, a]i observat[i dv., nu dovedim singuri s\ facem ceea cevrem, s\ `nf\ptuim reformele care se cer.Partenerii europeni ne dau un vot de `ncre-dere, dovad\ este semnarea Tratatului de a-sociere. Ei ne acord\ asisten]\ `n diferite do-menii care sunt importante pentru drumulnostru european. Acest lucru ne d\ posibili-tatea s\ ne reunific\m }ara, deoarece cu for-]a armelor este practic imposibil, dar esteposibil cu for]a convingerii, prin dezvoltareaeconomic\, prin `mbun\t\]irea calit\]ii vie]iipe acest mal. {i aici dau un singur exemplu:ca urmarea a schimb\rii regimului vizelor, a-dic\ a adopt\rii c\l\toriilor f\r\ vize. a ap\-rut marea oportunitate pentru cet\]eniino[tri de a merge `n ]\rile UE. Ceea ce `n-seamn\ c\ pa[apoartele R. Moldova devin in-teresante [i pentru cet\]enii care locuiesc departea cealalt\ a Nistrului. Se demonstreaz\c\ oamenii au interese economice comune, c\au o comunicare posibil\, reciproc\.

Iat\ de ce cred, `n acest nou context nou,care conduce c\tre s\rb\toarea de la 1Decembrie din 2018, când celebr\m un secolde la Marea Unire, c\ cei care au hot\rât s\cucereasc\ lumea pentru a treia oar\ vorr\mâne f\r\ satisfac]ie deoarece dreptateaeste de partea noastr\, nu de partea lor. Noinu pretindem, ca ei, la nimic str\in, pretin-dem la tot ce este al nostru. Suntem buni,suntem ospitalieri, cum am fost tot timpul dela {tefan cel Mare `ncoace. Sub povara bun\-t\]ii noastre mul]i unii vor ospe]ie [i apoi numai pleac\. Dar dac\ cumva, Doamnefere[te!, va vrea cineva s\ ne mai `ncerce vre-odat\, suntem gata s\ reac]ion\m adecvat.S\ ne fereasc\ `ns\ Domnul de acest lucru,de alte tragedii.

~~nncc\\ ssuunnttee]]ii ssuubb eemmoo]]iiaa zziilleeii ddee iieerrii,,ddoommnnuullee mmiinniissttrruu??- Da. Iat\ numaidecât a fost comemorarea

victimelor tragediei de la Tighina unde osta[iino[tri au fost `mpu[ca]i mi[ele[te, pe la spate,de c\tre militarii Armatei a 14-a. Comandan-]ii no[tri au fost siguri c\ exist\ ni[te normeinterna]ionale conform c\rora o armat\ care

se afl\ pe teritoriul altei ]\ri nu poate s\aplice arma decât atunci când este atacat\.Iat\ c\ ne-au atacat ei pe noi, la noi acas\. Ne-am reamintit de acele clipe tragice, suntemsub emo]ia zilei de ieri dar am dat onorul celorcare au fost mai buni ca noi. Ne mândrim cueroii acestui neam [i `n]elegem foarte bine c\ei sunt exemple pentru noi [i vor fi exemple [ipentru copiii no[tri, dup\ cum ne-a `nv\]atmarele voievod, c\ frumuse]ea asta de ]ar\,Moldova, nu este a str\mo[ilor, nici a Domnieisale, nici a celor din vremea aceea, ci a copiilorcopiilor no[tri.

Acest lucru s\ [ti]i c\ suntem siguri c\pân\ la urm\ vom sc\pa de o asemenea `m-br\]i[are, cum este cu noi a fratelui maimare, a c\rui dragoste poate te `n\bu[\. Deaceea eu v\ mul]umesc dv. pentru sus]inereape care o ave]i, pentru c\ merge]i cu noi `ndragostea noastr\ cu adev\rat fr\]easc\ care,sper\m [i credem cu tot sufletul, s\ dea roadeprin `nf\ptuirea unei a doua Mari Uniri subsceptrul Uniunii Europene, mai ales c\, `n2019, la un an de la momentul când voms\rb\tori centenarul Unirii din 1918, Româ-nia va prelua Pre[edin]ia UE. Este impor-tant ca }ara s\ [tie acest lucru [i eu [tiu c\Centrul nostru de pres\ va mediatiza eveni-mentul de azi, al `ntâlnirii cu dv., rezervi[ti aiArmatei Române, care a]i `ndeplinit func]iiimportante `n activitate [i care acum, `nArmata de rezerv\, sunte]i al\turi de noi [ide acolo, de la Ia[i, de la Bucure[ti, ne spri-jini]i pe toate c\ile s\ ne `ndeplinimproiectele.

VV\\ mmuull]]uummiimm ffrruummooss,, ddoommnnuullee mmiinniissttrruu[[ii vv\\ ddoorriimm ccaa dduupp\\ aalleeggeerriillee ddiinn lluunnaannooiieemmbbrriiee ss\\ vv\\ gg\\ssiimm ttoott `̀nn aacceesstt ppoosstt ddeemmaarree,, mmaarree rr\\ssppuunnddeerree ppeennttrruu RR..MMoollddoovvaa,, ddaarr [[ii ppeennttrruu RRoommâânniiaa,, ccaa cceelleeddoouu\\ ]]\\rrii ss\\ mmeeaarrgg\\ `̀nnaaiinnttee ppee ccaalleeaaMMaarriiii UUnniirrii eeuurrooppeennee,, ccaa mmiilliittaarriiii nnoo[[ttrrii,,aaccttiivvii [[ii `̀nn rreezzeerrvv\\,, vveetteerraanniiii ddee rr\\zzbbooii,,ffaammiilliiiillee nnooaassttrree ss\\-[[ii rreegg\\sseeaasscc\\ffrr\\]]iieettaatteeaa ddee ccaarree aauu ffoosstt ffrruussttrraa]]ii aattââtt ddeemmuulltt [[ii ddee aattââtteeaa oorrii `̀nn iissttoorriiee..

((AA ccoonnsseemmnnaatt ccoolloonneell ((rr..)) GGrriiggoorreeRRaaddoossllaavveessccuu))..

Cu prilejul `ntâlnirii de lucru de laMinisterul Ap\r\rii, domnul MinistruValeriu Troenco a r\spuns cu amabilitate,punctual, `ntreb\rilor adresate de urm\toriimembri ai Delega]iei noastre: Preot parohDumitru Merticariu, Col.(r) Gheorghe Pancu,Col.(r) Dumitru Zaharia, Col.(r) Vasile Radu,Col.(r) Mihai Prisecaru, Col.(r) MarianStanciu [i Col.(r) Valentin Treml.

~ntreb\rile adresate [i r\spunsurileprimite vor fi publicate `ntr-un num\r viitoral gazetei noastre.

„„AAmm aapp\\rraatt MMoollddoovvaa `̀nn rr\\zzbbooiiuull ttrraannssnniissttrreeaann,,oo vvoomm aapp\\rr\\ [[ii ddee aaccuumm `̀nnaaiinnttee!!““

Interviu sentimental acordat `n exclusivitate de ministrul Ap\r\rii al R. Moldova

Valeriu Troenco s-a n\scut `n anul1957, la data de 2 iunie. Este jurist de pro-fesie. ~n perioada 7 aprilie 1997-1 ianuarie1999 Valeriu Troenco a `ndeplinit func]iade comandant al Direc]iei generale de Po-li]ie ordine public\. ~n perioada iunie 1999-iulie 2001 a de]inut func]ia de viceministrual justi]iei [i director al Departamentuluiinstitu]iilor penitenciare. A fost avansat la12 septembrie 2000 la gradul special deGeneral-maior de justi]ie. ~n anul 2002 afost ales ca Pre[edinte al Ligii ofi]erilor dela Chi[in\u [i membru al Consiliului Na-]ional pentru Ap\rarea Democra]iei. Dup\eliberarea din func]ia de viceministru, afost numit prorector al Academiei de Poli]iedin Chi[in\u.

Este Erou al r\zboiului pentru integri-tatea Republicii Moldova din 1992.

De]ine titlul de Cavaler al Ordinului„{tefan cel Mare.“

CMYK

CMYK

Sâmbãtã, 25 octombrie 2014

Pagina 4 - TRANSNISTRIA IN LUPTA

Rezervistul

CCooll..((rr)) AAlleexxaannddrruu GGOORRGGAANN~n luna decembrie a anului 2010 a

fost semnat [i pus, pentru prima dat\,`n aplicare, Protocolul special de co-laborare [i cooperare fr\]easc\ dintrerezervi[tii [i veteranii militari dinRomânia [i din R. Moldova. De atunci,anual, au avut loc numeroase vizitereciproce de documentare [i infor-mare, participarea `n comun la ac-tivit\]i militare, culturale, [tiin]ifice,de `nv\]\mânt [i religioase, organi-zarea `mpreun\ de evenimente artis-tice, editare [i lansarea de c\r]i, `ntâl-niri cu oficiali ai structurilor militarecentrale [i ai administra]iilor locale,pentru toate ac]iunile desf\[urateziarul „Rezervistul“ devenind princi-palul vector media al rezervi[tilor [iveteranilor militari din Filiala jude-]ean\ „Henri Coand\“ a A.N.C.M.R.R[i din Liga Veteranilor For]elor Ar-mate ale Republicii Moldova „{tefancel Mare [i Sfânt“ - Organiza]ia Ob-[teasc\ Republican\.

Vizita din acest an a colegilor de laIa[i a cuprins: `ntâlnirea de lucrucu ministrul Ap\r\rii R. Moldova,domnul Valeriu Troenco, [i cu {efulStatului Major al Armatei Na]ionale,colonelul Igor Gorgan, temele princi-pale abordate fiind contribu]ia cadre-lor militare `n rezerv\ la consolidareaprocesului democratic, sus]inerea e-forturilor de integrare `n structurile

euro-atlantice [i organizarea `n co-mun a activit\]ilor premerg\toareanului 2018 pentru s\rb\torireaalipirii Basarabiei la Patria Mam\. ~ncadrul `ntâlnirii, prin Ordinul 244 din5.06.2014, coloneii `n rezerv\Gheorghe Pancu, Vasile Radu [iGrigore Radoslavescu au primit dec-ora]iile „ Pentru Consolidarea Fr\]ieide Arme“ iar ceilal]i membrii ai del-ega]iei au primit ~nsemne [i Diplomede Excelen]\. La finalul `ntrevederii,ministrul Ap\r\rii a acordat un inter-viu redactorului-[ef al ziarului „Re-zervistul“ `ntâlnirea de lucru laUniversitatea Tehnic\ a Moldovei cucadre didactice civile [i lectori de laCatedra Militar\. ~n cadrul `ntâlniriia fost prezentat\ cartea „Haos [i Or-dine, Ordine [i Haos“ a colonelului ie-[ean Cezar Cobuz, ap\rut\ `n acestan la Editura StudIs documentareala Centrul de Cultur\ [i Istorie Mili-tar\ din Chi[in\u [i la Muzeul deIstorie Militar\ al R. Moldova vi-zitarea Centrului Na]ional de Teh-nologii Spa]iale din Chi[in\u sus-]inerea, de c\tre membrii Delega]iei,`n fa]a studen]ilor de la AcademiaMilitar\, de referate [i expuneri a-vând ca tematic\ participarea mili-tarilor români la instruirea `n comuncu militarii altor armate, psihologialupt\torului, comunicarea [i rela]iilepublice `n conflictle armate schim-

bul de experien]\ cu cadrele de co-mand\ ale Batalionului de men]inerea p\cii din Transnistria depunerilede coroane de flori la Cimitirul„Eternitatea“ din Chi[in\u, la memo-rialele [i monumentele din localit\]iletransnistrene eroice Cocieri [i Co[ni]a vizitarea locurilor istorice dinlocalit\]ile transnistrene controlatede R. Moldova unde locuitorii au con-stituit dispozitive de ap\rare `mpotri-va agresorilor `ntâlnirea cu com-batan]ii r\zboiului din 1992 printrecare Alexei Cr\ciun, Ion Mi]cul [iSergiu Nirca `ntâlnirile cu pri-marii, preo]ii militari [i cadrele didac-tice din localit\]ile transnistreneCocieri, Co[ni]a [i Doro]caia viz-itarea liceelor teoretice „Vlad Iovi]\“din Cocieri [i „{tefan cel Mare [iSfânt,“ ultimul refugiat din Grigorio-pol `n satul Doro]caia participareala recitalurile de poezie patriotic\ or-ganizate `n muzeele celor dou\ liceededicate Limbii române `ntâlnireade lucru cu cadrele didactice [i partic-iparea la spectacolele cultural-artis-tice de promovare a tradi]iilor sus]in-ute de c\tre elevii [colilor din zonacontrolat\ de R. Moldova acordareade interviuri, pentru ziarul „Rezervis-tul“, de c\tre directoarele celor dou\licee, profesoarele Eleonora Cercav-schi [i Aurelia Ursu - lupt\toare neo-bosite pentru ap\rarea Limbii româ-

ne `n spa]iul transnistrean, interviurideosebit de interesante pe care le a[-tept\m s\ fie publicate `n numereleviitoare ale gazetei rezervi[tilor mol-doveni participarea la Te-Deum-urile [i la slujbele religioase oficiate ̀ nsobor cu preo]ii locali de c\tre preotulDelega]iei, p\rintele Dumitru Merti-cariu, la bisericile [i monumentele dinlocalit\]ile transnistrene [i la Bisericadin Chi[in\u ridicat\ `n memoria vic-timelor catastrofei nucleare de laCernob`l schimbul de experien]\ cupersonalul de comand\ [i de instruirede la la Centrul de Preg\tire alArmatei Na]ionale de la Str\[eni vizitarea Sanatoriului Cocieri pentrurefacerea capacit\]ii de munc\ a per-sonalului militar.

Cu prilejul vizitei a fost lansat\, laUniversitatea Tehnic\ [i la AcademiaMilitar\ din Chi[in\u, cartea Biserica„Sfântul Sava“, cas\ re`nnoit\ `n capi-tala Moldovei pentru Sfin]ii Sava, Tri-fon [i Marina. Ansamblul monumentistoric „Uspenia - Sfântul Sava“ din Ia[i,ap\rut\ la Editura StudIs din Ia[i, subsemn\tura colonelului `n rezerv\Grigore Radoslavescu. Pe parcursulvizitei, interlocutorilor le-au fost oferiteexemplare din cartea respectiv\, tirajuldistribuit la Chi[in\u [i `n Transnistriafiind asigurat cu ajutorul financiar alCol. (r) Emil-Teofil B\lteanu, Direc-torul General al Companiei „Bohemia.“

Gazdele au mul]umit c\ldurosmembrilor Delega]iei de la Ia[i careau f\cut dona]ii personale sub-stan]iale de carte didactic\, beletris-tic\, religioas\ [i istoric\ pentru [co-lile transnistrene.

A[a cum reiese din programulprezentat mai sus, `n acest an colabo-rarea [i cooperarea noastr\ a marcatun nou ascendent, ministrul Ap\r\riial R. Moldova, Valeriu Troenco, {efulStatului Major al Armatei Na]ionale,colonelul Igor Gorgan [i Pre[edinteleLigii, Generalul Nicolae Petric\, r\s-punzând extrem de favorabil [i a-mabil solicit\rilor rezervi[tilor mili-tari ie[eni de a se organiza deplasa-rea `n zona transnistrean\ din dorin-]a de a se implica mai mult `n: cu-noa[terea realit\]ii crunte din spa]iulrespectiv; demascarea f\rdelegilorpentru a le putea curma existen]a cusprijinul real al ]\rilor civilizate [i alorganismelor interna]ionale; sus]ine-rea moral\ a aspira]iilor seculare aleromânilor transnistreni n\p\stui]i `ninten]ia lor de a se debarasa de domi-na]ia str\in\; con[tientizarea situa-]iei dramatice, `n anumite cazuri tra-gice, care domin\ despotic arealulgeografic al Transnistriei; eviden]ie-rea rolului intelectualit\]ii, `n specialal cadrelor didactice, `n lupta pentrudemocra]ie [i drepturile constitu-]ionale.

Parteneriatul fr\]esc, la cinci ani de frumoase `mpliniri,s\rb\torit al\turi de fra]ii români moldoveni [i transnistreni

De la ospitalitatea cu armele r\zboiului a ru[ilor transnistreni la cea cu pâine, sare, paharul de vin str\mo[esc [i m\m\liga autohton\ a fra]ilor no[tri moldoveni transnistreni

Cu combatan]ii R\zboiului transnistrean, la locurile [i monumentele ridicate `n memoria lupt\torilor pentru unitatea Moldovei lui {tefan cel Mare [i Sfânt [i pentru România Mare

Biserica [i {coala din Transnistria `n ap\rarea Moldovei [i a României Mari

CMYK

CMYK

Sâmbãtã, 25 octombrie 2014

Pagina 5 TRANSNISTRIA IN LUPTA

Rezervistul

PPrrooff.. EElleeoonnoorraa CCEERRCCAAVVSSCCHHII

Pe teritoriul fostului Imperiusovietic, dup\ pr\bu[irea acestuia,au r\mas c`teva zone geograficesângerânde: Carabahul de Munte,Abhazia [i Transnistria.

P\[ind pe p\mântul transnis-trean [i cunoscând realit\]ile zileide azi dar [i ce s-a `ntâmplat `nr\zboiul de acum dou\ decenii rez-ervi[tii ie[eni au `n]eles mai binede ce popula]ia b\[tina[\ de la estde Nistru se zbate mereu s\ ias\de sub ocupa]ia ruseasc\, dar nici-decum nu reu[e[te. Numeroasesunt piedicile care-i stau `n cale,de[i moldovenii locuiesc acest ]inut

`nc\ din secolul al XVI-lea, ei fiind„locuitorii autohtoni ai ]inutului“,cum se precizeaz\ `n MareaEnciclopedie Rus\ a lui Ananiev.

Regiunea de Est a R. Moldova,numit\ Transnistria, continu\ s\fie ocupat\ de Federa]ia Rus\ carenu dore[te s\-[i retrag\ for]elemilitare. Pentru a nu-i sup\ra peru[i unii politicieni [i unele struc-turi de pres\ continu\ s\ perpe-tueze falsul istoric intitulat „con-flictul transnistrean“. Ceea ce einumesc „conflict transnistrean“sau „conflictul armat de la Nistru“a fost `n realitate un r\zboi de a-gresiune din partea Rusiei [i unr\zboi de ap\rare din partea R.

Moldova. Acest adev\r a fost pro-bat `n diferite documente na]io-nale [i interna]ionale. Astfel, a[a-zisul „conflict transnistrean“ a fost`n realitate R\zboiul de Indepen-den]\ al ]\rii, un r\zboi `n care s-a v\rsat sânge. De pild\, `n timpulR\zboiului din Transnistria din1992, locuitorii satului Cocieri auluptat `mpotriva regimului sepa-ratist de la Tiraspol. Unitatea mi-litar\ a Armatei a 14-a (fost\ so-vietic\) a fost respins\ de s\tenii`narma]i care doreau s\ tr\iasc\sub controlul de autorit\]ilor lega-le ale Republicii Moldova. De a-tunci Cocierii sunt centrul admi-nistrativ al p\r]ii legitimiste din

raionul Dub\sari (al c\rui sovietraional se pronun]ase pentru Re-publica Moldova), `n timp ce ora-[ul Dub\sari (al c\rui soviet or\-[enesc se pronun]ase pentru regi-mul de la Tiraspol) este capitalap\r]ii separatiste din raionulDub\sari.

Când spunem „conflictul armatde la Nistru“ trebuie neap\rat s\spunem [i `ntre cine a avut locacest „conflict armat“ [i ale cui e-rau tancurile...

{i mai trebuie s\ spunem c\ `nultimele dou\ decenii str\inii a-pas\, tot mai insistent [i mai o-braznic `n diferite feluri, mai alesasupra oazelor de romanitate - ce-

le opt licee [i gimnazii care acti-veaz\ conform programelor adop-tate de Ministerul Educa]iei dinRM, `n baza grafiei latine. Astfel,greul `mpotrivirii `l purt\m, cu otenacitate demn\ de admira]ie,noi, cadrele didactice, `n primulr`nd, directorii de licee [i gimnazii,apoi elevii [i p\rin]ii lor. A[a c\r\zboiul continu\. De aceea noisuntem autorii mesajelor dureroa-se transmise `n România, `n A-merica, `n ]\rile UE de aici, dintr-un spa]iu urgisit pe parcursul adou\ secole [i ceva de lupte dusede moldovenii no[tri patrio]i, caremerit\ Florile recuno[tin]ei noas-tre de azi [i de mâine.

Mesaje dureroase dintr-un teritoriu urgisit

Profesoarele Eleonora Cercavschi [i Aurelia Ursu, directoarele liceelor teoretice „Vlad Iovi]\“ din Cocieri [i „{tefan cel Mare [i Sfânt“ refugiat din Grigoriopol `n satul Doro]caia, `n fruntea luptei moldove-nilor transistreni pentru ap\rarea Limbii române [i aducerea Basarabiei acas\

Opt licee [i gimnazii - ultimele oaze de romanitate pe teritoriul transnistrean

~n vizit\ de lucru la salvatorii românismului din Batalionul Armatei Na]ionale din For]ele de men]inerea p\cii

Sâmbãtã, 25 octombrie 2014

Pagina 6 - Pentru Credinta, pentru tara

Rezervistul

IInntteerrllooccuuttoorr:: GGeenneerraall ((rr)) MMiirrcceeaaCCHHEELLAARRUU

DDoommnnuullee GGeenneerraall,, mmaaii `̀nnttââii vv\\ttrraannssmmiitteemm ffeelliicciitt\\rriillee,, aapprree-cciieerriillee [[ii mmuull]]uummiirriillee rreezzeerrvvii[[-ttiilloorr [[ii vveetteerraanniilloorr mmiilliittaarrii ddiinnBBaassaarraabbiiaa iissttoorriicc\\,, ppeerrssoonnaallaallee GGeenneerraalluulluuii ddee ttaannccuurrii NNii-ccoollaaee PPeettrriicc\\,, eerroouu aall rr\\zzbbooiiuu-lluuii ddiinn TTrraannssnniissttrriiaa ddiinn 11999922,,nn\\ssccuutt `̀nn aacceellaa[[ii ssaatt,, sstt\\ppâânniittddee UUccrraaiinnaa aaccuumm,, ccuu mmaarree[[aalluullPPrreezzaann,, ppeennttrruu gglloorriiffiiccaarreeaa ee-tteerrnn\\,, ddee cc\\ttrree ddvv.. [[ii nnooii,, mmiillii-ttaarriiii,, pprriinn „„AAlleeeeaa MMaarree[[aalliilloorr““ddiinn DDeeaalluull CCooppoouulluuii,, aa mmaarree-[[aalliilloorr mmiilliittaarrii aaii RRoommâânniieeiiMMaarrii.. CCuumm [[ii ccâânndd vv-aa vveenniittaacceeaa iiddeeee ccaarree aa dduuss llaa GGrruuppuullssttaattuuaarr aall cceelloorr ttrreeii mmaarree[[aalliimmiilliittaarrii:: PPrreezzaann,, AAvveerreessccuu [[iiAAnnttoonneessccuu?? - Ideea de a crea un „Memorial al

Gloriei“ la Ia[i mi-a venit `nc\ dinprima zi a exercit\rii func]iei de co-mandant al Corpului 10 Armat\„{tefan cel Mare [i Sfânt“. A[a seface c\ `n discu]ii succesive cu pri-marul ora[ului, profesorul Constan-tin Simirad, am convenit realiza-rea, `n premier\, a „Pie]ei Tricolo-rului,“ dar [i constituirea, `n fa]acl\dirii Comandamentului din Co-pou, a „Aleei Mare[alilor Militari“.

Cele trei statui ale r\scula]ilorHoria, Clo[ca [i Cri[an trebuiaustr\mutate. {i a[a s-a [i `ntâmplat.

Viceprimarul Dumitriu Vasile, sec-ondat excelent de directoareadomeniului public Violeta C\nil\,au g\sit solu]ia [i au aplicat-o ime-diat. Prin urmare, statuile [i-auocupat locul `n parcul din spateleblocului „Guliver“. Ca un paradox,de acolo plecau str\zile care pur-tau denumirile celor trei capi air\scoalei mo]ilor.

~n continuare, pe baza aprob\-rii Consiliului municipal, s-a tre-cut la elaborarea proiectului. Sta-tuile mare[alilor militari urmaus\ fie turnate din alam\ ob]inut\prin topirea tuburilor de proiectilmare. De la Bucure[ti, din ordinul[efului Statului Major al For]elorTerestre, ni s-a pus la dispozi]ie oton\ [i jum\tate de alam\.

CCoommaannddaa ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaacceelloorr ttrreeii bbuussttuurrii aa]]ii llaannssaatt-oocc\\ttrree SSttuuddiioouull ddee AArrttee PPllaassttiicceeaall AArrmmaatteeii ddiinn ccoommppuunneerreeaaTTrruussttuulluuii ddee PPrreess\\ aall AArrmmaatteeii......- ~ntocmai. Doar a]i [i scris `n

Observatorul militar. {tiu c\ [idv. [i col. Popa, colegul dv., cucare conducea]i Grupul MassMedia, a]i fost amenin]a]i cuschimbarea din func]ii dac\ maida]i drumul la articole despremare[alul Antonescu.

Revenind la subiect, Prezan, A-verescu [i Antonescu, mare[aliimilitari ai României Mari, a[tep-tau la Bucure[ti. Soclurile au fost

construite `n timp record. Partici-parea prin dona]ii financiare alecadrelor a fost uimitoare.

~~nnttrree ttiimmpp aa]]ii ffoosstt nnuummiitt [[eeffuullSSttaattuulluuii MMaajjoorr GGeenneerraall…… - Da, alte sarcini, alte repere de

ac]iune. Dar nu puteam abandonalucrarea la care m\ angajasem.Am transferat toate sarcinile c\treGeneralul de brigad\ GheorgheVi[tianu, care [i-a f\cut datoriaexemplar. Dar la Bucure[ti lucru-rile luau o turnur\ scandaloas\.Ministrul Babiuc a demisionat.Pre[edintele Constantinescu nu a-vea abilitatea s\ ]in\ `n mân\ ochint\ de partide spart\. Mai multchiar, uitase de Armat\ [i mai alesde poporul care-l alesese.

Pe de alt\ parte, la Ia[i, unelevoci `nveninate au `nceput s\-i[antajeze pe primarul Simirad.„S\ nu apar\ Antonescu pe alee“,s-a auzit din strig\tele lor de ur\la adresa Armatei noastre.

EErraa `̀nn ppeerriiccooll,, ddeeccii,, iinnaauugguu-rraarreeaa GGrruuppuulluuii ssttaattuuaarr??- Inaugurarea „Aleei Mare[ali-

lor Militari“ era planificat\ pentru25 martie 2000, prin sfin]ire oca-zionat\ de depunerea primului Ju-r\mânt militar sacralizat. Dezve-lirea statuilor trebuia f\cut\ princeremonial sacru `n fa]a trupeiaflat\ sub jur\mânt.

La un moment dat m-am bucu-rat. Pre[edintele Constantinescu

p\rea s\ cedeze. A acceptat s\-l su-ne pe ministrul Ap\r\rii, Frunz\-verde, aflat la Bruxelles, care nu[tia nimic despre evenimnent. M-achemat la telefon: „Mircea, f\ tot cepo]i [i salveaz\ situa]ia. Pre[edinte-le a ordonat s\ se anuleze ceremo-nialul“. Ca militar am r\spuns „Am`n]eles“. Dar plângeam ̀ n mine pen-tru umilin]a care ni se administra.I-am r\spuns c\ voi ordona desf\-[urarea ceremonialului, rezolvând[i problema de ordin politic. Mi-a`nchis telefonul, nu `nainte de a-miaminti: „Ai grij\ ce faci. Am `ncre-dere `n tine“. De la Ia[i mi se rapor-tase c\, pentru a doua zi, se preco-nizau manifesta]ii de protest ale u-nor grupuri de evrei [i ]igani preg\-tite s\ huiduie [i s\ arunce ̀ n statuicu ou\ [i ro[ii!

DDee uunnddee rroo[[iiii `̀nn mmaarrttiiee??- Asta m-am mirat [i eu. ~n a-

ceste circumstan]e am decis s\ sal-vez momentul depunerii Jur\-mântului militar ca act unic dinvia]a unui b\rbat. Imediat m-amgândit la Regele Ferdinand, alc\rui bust str\juia al\turi de dom-nul Cuza, fresca istoric\ de la eta-jul 1 al cl\dirii M.Ap.N. Avea a-ceea[i dimensiune cu cel al luiAntonescu, fiind lucrat de acela[isculptor. Doar c\ era din bronz.Atunci am hot\rât ca bustul re-gelui Ferdinand s\ fie transportatde la Bucure[ti la Ia[i, `n noaptea

de 24/25 martie. Dup\ un parcursde 8 ore statuia lui Ferdinand o `n-locuia pe cea a lui Antonescu. Laora 4 diminea]a aceast\ opera]iu-ne se `ncheiase.

„Aleea Mare[alilor Militari“ de-venea, din acel moment, simplu„Aleea Mare[alilor“. Ferdinand `n-tregitorul, care pusese pe pieptulmaiorului Antonescu Ion propria-idecora]ie desprins\ de pe uni-forma regal\, se uita trist [i nuputea `n]elege uzurparea.

~~mmii aammiinntteesscc cc\\ ddeezzvveelliirreeaa ssttaattuu-iilloorr ii-aa ll\\ssaatt ppee ddoorriittoorriiii ddee ssccaann-ddaall `̀nn ssttaarree ddee ppeerrpplleexxiittaattee…… - Da, [i-au `nghi]it huiduielile [i

[i-au spart ou\le `n buzunare.Militarii au jurat cu lacrimile peobraz [i scrâ[nind din din]i.Dincolo de zidul Caz\rmii Maridin Copou, Mare[alul st\ruia `nsingur\tate. Fusese din nou exe-cutat de ni[te cocote politicec\]\rate pe ignoran]a unui poporplebeu. Atunci am `n]eles c\ noi,tr\itorii de azi, `nc\ nu-l meritampe Mare[al.

Azi, acolo, `n Dealul Copoului,`n aceea[i concep]ie a simetrieimatematice, exist\ un loc rezervatpentru o a patra statuie. S\ lu\maminte!

{i acel spa]iu ar trebui extinspentru statuile tuturor celor[apte mare[ali ai României careau fost opt. (Gr.R.)

PPee ÑÑ��lleeeeaa MMaarree[[aalliilloorrìì ddiinn CCooppoouu,, ffoosstt\\ ÑÑ��lleeeeaa MMaarree[[aalliilloorr MMiilliittaarriiìì

De straj\ doar trei din cei [aptemare[ali ai României care au fost opt

Omagiu eroilorla R\zboieniDuminic\, 14 septembrie 2014,`n localitatea R\zboieni dinjude]ul Neam], s-a desf\[urat, laMonumentul EroilorRegimentului 15 R\zboieni, unceremonial militar [i religios. M\re]ul monument, oper\ asculptorului alsacian Visenberger,a c\rui dezvelire a avut loc la 27octombrie 1897, a fost ridicat dec\tre ofi]erii unit\]ii `n semn deomagiu adus luptei pe care apurtat-o {tefan cel Mare [i Sf�ntpe meleagurile moldave. La man-ifest\rile care au avut loc a par-ticipat [i profesorul universitar deistorie na]ional\ V.A. Urechia.

MMaarrggaarreettaa TTRREEMMLL~n urm\ cu aproape 20 de ani, la Ia[i, s-a `n-

fiin]at Cimitirul de Onoare German `n caresunt `nhuma]i peste 7000 de militari germanic\zu]i `n timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mon-dial `n luptele care au avut loc `n zona de nord-est a Moldovei `n perioada august - septem-brie 1944.

Joi 18 septembrie a.c., `n cimitirul „Eternita-tea“ a avut loc o ceremonie prin care s-a marcatfinalizarea lucr\rilor de extindere [i reabilitarea cimitirului [i au fost comemora]i militarii ger-mani c\zu]i `n lupt\. Activitatea a fost organi-

zat\ de Uniunea Popular\ German\ pentru~ngrijirea Mormintelor de R\zboi, cu sprijinulautorit\]ilor locale [i al Garnizoanei Ia[i. Laeveniment au participat, `n acest an, [i familiileunor militari germani care au fost `nhuma]i `ncimitirul ie[ean, al\turi de reprezentan]ii am-basadelor Republicii Federale Germane [iRepublicii Franceze. Din partea GarnizoaneiIa[i au fost prezen]i comandantul Brig\zii 15Mecanizate „Podu ~nalt“, colonelul NicolaeTonu, Muzica Militar\ a Garnizoanei, precum [io gard\ de onoare constituit\ din militari aiBatalionului 151 Infanterie „R\zboieni“.

Comemorarea militarilor germani c\zu]i `n Al Doilea R\zboi Mondial

~n ziua de .10.2014, la solicita-rea conducerii A.N.C.M.R.R., mi-nistrul Ap\r\rii Na]ionale, dom-nul Mircea Du[a, a primit o dele-ga]ie a A.N.C.M.R.R. format\ dinGl.(r) prof.univ.dr. Mihai Iliescu,pre[edinte, Gl.lt. (r) Victor Du-mitrescu, prim-vicepre[edinte, Gl.mr. (r) Victor Constanda, vice-pre[edinte [i purt\tor de cuvânt, [iGl.bg. (r) Constantin Mih\lcioiu,vicepre[edinte.

Din partea conducerii M.Ap.N.au mai participat: doamna OtiliaSava, Secretar de Stat pentru Rela-]ia cu Parlamentul, Informare Pu-blic\ [i Cre[terea Calit\]ii Vie]iiPersonalului [i contraamiral de flo-til\ Tiberiu Fr\]il\, {eful Direc]ieiPersonal [i Mobilizare din S.M.G.

~ntâlnirea a avut drept scop re-luarea unor propuneri anterioarecum ar fi: sprijin pentru a ob]inefonduri necesare unor nevoi aleA.N.C.M.R.R., ca urmare a statu-tului de utilitate public\; urgen-tarea apari]iei legii pensiilor mil-itare de stat; modificarea CoduluiFiscal privind dreptul pensionar-ilor militari de a dispune de unprocent de pân\ la 2% din impozi-tul pe pensii pentru a fi redirec-]ionat `n folosul Asocia]iei; asigu-rarea unui num\r de 200-300 deexemplare din tirajul ziarului„Observatorul Militar“ pentru fil-ialele [i subfilialele din teritoriu,`n regim de gratuit\]i;

S-a mai solicitat asprijin pentrusimplificarea metodologiei de eli-

berare gratuit\ a medicamentelorpentru pensionarii militari [i pen-tru promovarea propunerilor con-ducerii A.N.C.M.R.R. privind `na-intarea `n gradul urm\tor a ca-drelor militare `n rezerv\ [i `n re-tragere.

Cu aceast\ ocazie, ministrulAp\r\rii Na]ionale a precizat c\va `ntreprinde diligen]ele nece-sare, `n limita posibilit\]ilor min-isterului, pentru a solu]iona so-licit\rile Asocia]iei.

Apreciind deschiderea manifes-tat\ de conducerea M.Ap.N., Pre-[edintele A.N.C.M.R.R. a mul]u-mit pentru timpul afectat `ntâl-nirii [i l-a asigurat pe ministrul A-p\r\rii Na]ionale c\ [i `n contin-uare A.N.C.M.R.R. va r\mâne o

component\ de baz\ a armatei derezerv\.

~n ziua de 23 octombrie a.c., laCercul Militar Na]ional, a avut locReuniunea aniversar\ dedicateZilei Armatei României la care auparticipa membrii Consiliului di-rector al A.N.C.M.R.R. Evenimen-tul a fost precedat de [edin]aBiroului Permanent Central alAsocia]iei `n cadrul c\reia Pre[ed-intele a prezentat Informareaprivind activit\]ile importantedesf\[urate `n primele zece luniale anului [i a celor planificatepentru urm\toarea perioad\.

((GGll..mmrr.. `̀nn rreezzeerrvv\\ VViiccttoorr CCoonn-ssttaannddaa,, vviicceepprree[[eeddiinnttee [[ii ppuurrtt\\ttoorrddee ccuuvvâânntt))..

Din partea Purt\torului de cuvânt al A.N.C.M.R.R.

Sâmbãtã, 25 octombrie 2014

Pagina 7 - CULT si CULTURA

Rezervistul

PPrreeoott CCeezzaarr HHÂÂRRLL||OOAANNUU,,BBiisseerriiccaa „„SSff.. PPaarraasscchhiivvaa““,, IIaa[[ii

~n fiecare an, la 14 octombrie, Bi-serica Ortodox\ de pretutindenipr\znuie[te pe Cuvioasa Maic\ Pa-rascheva, ocrotitoarea Moldovei de373 de ani, ale c\rei moa[te seg\sesc la Ia[i. Este cunoscut\ `npopor [i sub numele de „SfântaVineri“ sau „Vinerea Mare“. Cuvioa-sa Parascheva, care a tr\it `n primajum\tate a veacului al XI- lea, s-an\scut `n Epivat (azi Boiados) `nTracia, lâng\ Kallicrateia, pe]\rmul M\rii Marmara, `n apropierede Constantinopoi (azi Istanbul), peatunci capitala Imperiului Bizantin.

Parascheva [i-a petrecut anii co-pil\riei `n casa p\rin]ilor, subocrotirea acestora. Se spune c\ pecând avea zece ani a auzit citindu-se`ntr-o biseric\ cuvintele Mântui-torului: „Oricine voie[te s\ vin\dup\ Mine, s\ se lepede de sine, s\-[i ia crucea sa [i s\-Mi urmeze Mie“(Marcu 8, 34). ~n acel momentcopila de numai 10 ani [i-a spus:„Pentru mine vorbe[te Hristos!“ {i,luând foarte `n serios aceast\porunc\, a schimbat hainele salefrumoase cu hainele rupte ale uneifete s\rmane, imediat dup\ ce a ie[itdin biseric\. {i de atunci, `n ciudatuturor mustr\rilor pe care le-a

primit de la mama sa, Paraschevanu a pierdut nici o ocazie de a-[i oferihainele [i mâncarea celor mainec\ji]i dintre copiii pe care-i `ntâl-nea, ca o dovad\ a sufletului ei sfânt[i iubitor de semeni.

Ajuns\ la vârsta potrivit\, Pa-rascheva a fost cerut\ `n c\s\toriede numero[i tineri boga]i; dar a re-fuzat propunerile lor. Nu doar p\-rin]ii, dar nici prietenele ei cele maiapropiate nu puteau s\ `n]eleag\dorul ei dup\ via]a d\ruit\ luiHristos, adesea `ndemnând-o [i eles\ se c\s\toreasc\: „Ce se va `n-tâmpla cu marea ta bog\]ie, dac\ veir\mâne singur\?“, `ntrebau pri-etenele Paraschevei. Dar ea le ar\tas\racii [i suferinzii din jur [i le`ntreba astfel despre rostul bog\]iei:„Exist\ oare atâta bog\]ie `ncât s\ajung\ s\ acopere toate nevoile [ilipsurile atâtor fiin]e nefericite?“.

Mitropolitul Varlaam al Moldo-vei, `n Cazania sa, tip\rit\ la Ia[i `n1643, spune c\ `n acea vreme nu maiavea grij\ „nici de ve[minte [i dea[ternuturi, nici de mânc\ri [i demese, nici de cas\ sau slujnice, ci nu-mai de cur\]ia sufletului [i der\spuns jude]ului (judec\]ii) ce va s\fie. Ea pururea suspina [i nep\r\sittânjea cum `[i va `nfrumuse]a sufle-tul, cum se va logodi pe sine Mirelui

ceresc, lui Iisus Hristos, cum se va`ndulci la vederea Mirelui s\u, deslava [i de lumina [i de bucuria ceafericit\.“

~ntr-o noapte, `ns\, pe când aveaca la 25 de ani, un `nger i-a spus, `nvis, s\ se re`ntoarc\ `n locurilep\rinte[ti, gr\indu-i astfel: „Las\pustiul [i `ntoarce-te `n patria ta,unde vei da trupul t\u p\mântului,iar sufletul t\u se va duce `n ceral\turi de Mirele t\u pe care L-ai iu-bit mai mult decât pe p\rin]i, perude [i toate bunurile din lume“.~mp\cat\ cu sine, cu oamenii [i cuDumnezeu [i-a dat astfel sufletul, pecând avea 27 de ani. A fost`ngropat\ ca o str\in\, nimeni ne[ti-ind cine era. Dar Dumnezeu, voinds\ o prosl\veasc\, a descoperit `nchip minunat cine era acea str\in\.

~n anul 1641, dup\ ce binecredin-ciosul domn Vasile Lupu al Moldoveia pl\tit toate datoriile Patriarhiei ec-umenice din Constantinopol, câr-muitorui ei de atunci, patriarhulPartenie I zis cel B\trân (1639-1644), `mpreun\ cu membrii Sinodu-lui s\u, au hot\rât s\-i ofere, dreptrecuno[tin]\, moa[tele CuvioaseiParascheva. Racla cu cinstitelemoa[te a fost transportat\ cu o cora-bie pe Marea Neagr\, fiind `nso]it\de trei mitropoli]i greci (Ioanichie al

Heracleei, Partenie al Adrianopolu-lui [i Teofan al Paleopatrei). Ajun-gând la Gala]i, apoi la Ia[i, au fost`ntâmpinate de Vasile Vod\ Lupu,de mitropolitul Varlaam [i de epis-copii de Roman [i Hu[i, de cler [icredincio[i. ~n ziua de 13 iunie 1641,cinstitele moa[te au fost a[ezate `nminunata biseric\ a M\n\stirii Sfin-]ii Trei Ierarhi, ctitoria domnitoru-lui. Cinstitele moa[te au r\mas aicipân\ `n anul 1884, când au `nceputlucr\rile de restaurare a sfântuluil\ca[, fiind mutate `n paraclisul

m\n\stirii. Dar `n seara zilei de 26decembrie 1888, dup\ slujba Vecer-niei, din neaten]ie a r\mas aprins\ olumânare din sfe[nicul de lâng\racla din lemn `n care erau a[ezatecinstitele moa[te; peste noapte sfe[-nicul a ars, iar focul s-a extins lacatafalcul pe care era a[ezat\ racla,arzând mocnit toat\ noaptea, fiindpref\cut totul `ntr-un morman dejar. A doua zi diminea]a, autorit\]ilede stat [i biserice[ti, preo]ii [i credin-cio[ii au constatat c\ cinstitelemoa[te au r\mas neatinse.

Sf. Cuv. Parascheva - ocrotitoarea Moldovei

ddee PPrr.. pprrooff..uunniivv.. ddrr.. IIoonn VVIICCOOVVAANN,,DDeeccaannuullFFaaccuulltt\\]]iiii ddee TTeeoollooggiieeOOrrttooddooxx\\„„DDuummiittrruuSStt\\nniillooaaee““ ddiinn IIaa[[ii

Lucrarea de fa]\, Biserica „Sfân-tul Sava“ - Cas\ re`nnoit\ `n capi-tala Moldovei pentru Sfin]ii Sava,Trifon [i Marina. Ansamblul monu-ment istoric „Uspenia-SfântulSava“ din Ia[i“ alc\tuit\ de co-lonelul (r) Grigore Radoslavescu,reprezint\ o a[teptat\ [i binecu-vântat\ apari]ie. A[teptat\, deoa-rece, dup\ [tiin]a noastr\, de la e-piscopul Narcis Cre]ulescu, autorul„primei istorii a M\n\stirii SfântaSava“ din anii 1878-1879, n-a maiap\rut o lucrare monografic\ dedi-cat\ bisericii Sfântul Sava din Ia[i.Binecuvântat\, `ntrucât dup\necesarele, amplele [i costisitoarelelucr\ri executate `n ultimii ani, ea[i-a reluat rostul pentru care a fostedificat\: slujirea lui Dumnezeu [ia oamenilor, dar [i podoab\ aIa[ilor. Astfel, dac\ `n urma lucr\-rilor de restaurare realizate, ea afost redat\ enoria[ilor, ora[ului [inu numai, prin lucrarea de fa]\ eadevine cunoscut\ [i `n istoria [i lu-crarea complex\ pe care realizat-o`n cursul celor peste patru secole deexisten]\.

Structurat\ `n 13 capitole, mono-grafia `nchinat\ bisericii SfântulSava [i sfin]ilor ale c\ror p\rticeledin sfintele lor moa[te sunt ad\pos-tite `n ea (Sfântul Mare MucenicTrifon [i Sfânta Mare Muceni]\

Marina), este una „atotcuprinz\toa-re“. Lucrarea monografic\ a distin-sului colonel (r) Grigore Radosla-vescu reprezint\ o temeinic\, bo-gat\ [i necesar\ apari]ie `nchinat\a[ez\mântului Sfântul Sava alec\rui `nceputuri sunt cu multeveacuri `n urm\, cu existen]\ne`ntrerupt\, cu activitate cultual\,cultural\ [i filantropic\ dintre celemai bogate din rândurile bisericilorie[ene. Readus\ la „starea dintâi,“prin lucr\rile de restaurarea execu-tate `n ultimii ani, ea este adus\ `naten]ie prin lucrarea-i dedicat\ castudiu monografic.

Felicitând pe autorul studiuluimonografic de fa]\, pe to]i osteni-torii care, `ntr-un fel sau altul, aufost implica]i `n amplele lucr\ri derestaurare, fericim pe preo]ii, eno-ria[ii [i pe to]i cei care se bucur\ deun asemenea sfânt l\ca[, valoros `nsine, dar [i prin binecuvântarea pecare o aduc Sfântul Sava cel Sfin]it,Sfin]ii Mari Mucenici Trifon [iMarina, [i o recomand tuturor iu-bitorilor de istorie, de cultur\, deLiturghie [i Filantropie.

Printre generalii Armatei Ro-mâne care, prin func]iile impor-tante avute, de {ef de Stat Major

al artileriei Corpului 38 armat\,{ef de Stat Major al artilerieiRegiunii 3 militar\, Comandant alartileriei A. a 3-a, {ef de Stat Ma-jor al Armatei a 3-a române, Co-mandant al Armatei a 4-a române„Transilvania“, Comandant al In-fanteriei [i Tancurilor [i de ad-junct al ministrului ap\r\rii na]io-nale [i Comandant al Trupelor deUscat, precum [i prin zecile delucr\ri de doctrin\, [tiin]\ [i art\militar\ publicate, un loc aparte `locup\ generalul locotenent dr. Iu-lian Topliceanu, o recunoscut\personalitate a armatei române.

A condus ca pre[edinte, timp de15 ani Uniunea Na]ional\ aCadrelor Militare `n Rezerv\ [i Re-tragere, ob]inând drepturi legalepentru membrii s\i, [i aprobarea dela guvernul României pentru careUniunea a devenit organiza]ie de„utilitate public\“. ~n peisajul isto-riografiei militare române[ti, carteadistinsului autor, „Din scrinul a-mintirilor“, edi]ia a 2-a, datorit\con]inutului ei bogat `n fapte [i princaracterul ei informa]ional, va sus-cita un interes deosebit din parteacadrelor militare active sau `n re-zerv\, din partea speciali[tilor [i aanali[tilor militari.

Romanul istoric „Cea]\ ro[ie `nCrimeea“, semnat de Gabriel Chi-riac, vine s\ recupereze simbolic, cume[te[ugit har literar, memoriavân\torilor de munte [i a coman-dan]ilor lor, readucând `n minteacontemporanilor pagini acoperite decolbul uit\rii [i stârnind veteraniloracelor lupte amintirea unor zilecrâncene ca [i figurile unor cama-razi c\zu]i pe câmpul de onoare.Cartea este dedicat\ tuturor Vân\-torilor de Munte români c\zu]i cuarma `n mân\ pe fronturile celui deal Doilea R\zboi Mondial, `n specialcelor 92 ofi]eri, 103 subofi]eri [i 2561solda]i din capul de pod Chersonesdin Crimeea care, `n zilele lui mai1944, au luptat pân\ `n ultima clip\[i s-au sacrificat pentru a asigura e-vacuarea pe mare a camarazilor lor.

~n zilele de 16-18 octombrie a.c.,la Cercul Militar Ia[i, a avut locFFeessttiivvaalluull nnaa]]iioonnaall ddee ccrreeaa]]iiee lliitteerraa-rr\\ [[ii iinntteerrpprreettaarree aa ccâânntteeccuulluuiissaattiirriiccoo-UUmmoorriissttiicc „„IIaa[[iiii `̀nn ccaarr-

nnaavvaall,,““ la care au participat diverseforma]ii artistice [i un num\r marede creatori [i interpre]i de la cercu-rile militare din ]ar\. La finalulconcursului, Juriul a acordat unnum\r de 9 premii [i 9 men]iuni `ncadrul celor trei sec]iuni. Premiileau constat din obiecte de cristal detip Bohemia [i din c\r]i [i au fostasigurate de Col.(r) Emil-Teofil B\l-teanu, directorul general al Com-paniei „Bohemia“. Cu acest prilej,premian]ii [i invita]ii speciali auprimit c`te un exemplar din volu-mul monografic al istoriei zonei cen-trale Biserica „Sfântul Sava“ - Cas\re`nnoit\ `n capitala Moldovei pen-tru Sfin]ii Sava, Trifon [i Marina.Ansamblul monument istoric „Us-penia-Sfântul Sava“ din Ia[i“, alc\rei tiraj a fost asigurat tot de Col.(r) B\lteanu, purt\tor al „CruciiSfântului Ierarh Dosoftei“ primit\de la IPS Teofan `n ziua de 12 oc-tombrie a.c., la resfin]irea bisericiicu hramul „T\ierea capului Sf. IoanBotez\torul“.

O a[teptat\ [i binecuvântat\ apari]ie editorial\

CMYK

CMYK

Sâmbãtã, 25 octombrie 2014

Pagina 8 - FOTOALBUMUL REYERVISTULUI MILITAR

Rezervistul

Pre[edintele Colegiului: Col.(r) Gheorghe Pancu

Seniori editori: Col.(r) Emil-Teofil B\lteanu, Col.(r) Constantin Chiril\,Col.(r) ing. Ioan Timofte, Col.(r) Jic\ Aioanei, Col.(r)dr. Ion Mih\il\, Pr. DumitruMerticariu, General (r) Nicolae Petric\, Col.(r) Ionel Pintilii, Col.(r) Vasile Radu,Col.(r) Gabriel Surdu

Secretar general de redac]ie: Col.(r) Dumitru Zaharia

Tehnoredactare computerizat\: Constantin Matei

Corectur\: Ramona Balahura, Viorica Pancu, Georgeta Radoslavescu

Fotoreporter: Cdr.(r) Nicolae Mitic\, Col.(r) Silviu B\d\r\u, Plutonier-ma-jor (r) Ioan N\stase, Eugen Mihai Consultan]i [tiin]ifici: Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaie, Prof. univ. dr. Petru

Otu, Preot prof. univ. dr.Mihai Valic\, Preot prof. univ. dr. Ion Vicovan, Doctor `n{tiin]e Filologice Laura-Diana Matei Distribu]ie: Sblt. (r) Emil Burlacu. Web editor: Lucian Apopei

Web-designer: Constantin Matei

Adresa redacc]iieii:: Cerccul MMiiliitar Ia[ii, BBd. Carol I nr.7; Tel:: 0770-5549215; 0742-078745; FFax:: 0332-4402806; 0232-2212831.

www. bg15mc.ro

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaacc]]iiee:: CCuu pprriilleejjuull zziilleelloorr ddee 2255 [[ii 2266 ooccttoommbbrriiee -ss\\rrbb\\ttoorriillee SSff.. MMaarree MMcc.. DDiimmiittrriiee,, IIzzvvoorrââttoorruullddee MMiirr [[ii rreessppeeccttiivv SSff.. CCuuvv.. DDiimmiittrriiee cceell NNoouu,,ooccrroottiittoorruull BBuuccuurree[[ttiilloorr -,, RReeddaacc]]iiaa ggaazzeetteeii„„RReezzeerrvviissttuull““ uurreeaazz\\ „„„„LLLLaaaa mmmmuuuullll ]]]] iiii [[[[iiii `̀̀̀nnnnttttrrrruuuuffff eeeerrrr iiii cccc iiii ]]]] iiii aaaannnniiii !!!! ““““ pprreeoo]]iilloorr ppaarroohhii DDuummiittrruuMMeerrttiiccaarriiuu [[ii DDuummiittrruu-DD\\nnuu]] BBaaddeeaa,, ccoolleegguu-lluuii nnoossttrruu CCooll..((rr)) DDuummiittrruu ZZaahhaarriiaa,, ttuuttuurroorrcciittiittoorriilloorr,, ccoollaabboorraattoorriilloorr ggaazzeetteeii,,rreezzeerrvvii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii [[ii mmeemmbbrriilloorr lloorr ddee ffaammii-lliiee ccaarree ppooaarrtt\\ nnuummeellee oonnoommaassttiicc ccrree[[ttiinnDDuummiittrruu,, DDiimmiittrriiee,, DDuummiittrraa,, DDiimmiittrraa,,MMiittrraann,, MMiittrruu,, MMiittrraa,, MMiittrriicc\\,,TTuucc\\ [[..aa..

Rezervi[ti militari din ,,Promo]ia 1964" [i ,,Promo]ia ,,1969" la `ntâlnirea de s\rb\torire a 50 [i respectiv 45 de ani de la absolvirea Liceului militar ,,Dimitrie Cantemir" din Breaza. (Fotografii primite de laGl.dr.(r) Ion }intoiu, Col.(r) Costel Iliescu [i Col.(r) Cornel Zamfirescu)

Pozele 1 [i 2 - La `ncheierea omagieriieroilor prin depunerea de coroane [ibuchete de flori

Pozele 3 [i 4 - La Centrul de Cultur\ [iIstorie Militar\ din Chi[in\u, (CerculMilitar) `mpreun\ cu cadrele didactice [istuden]ii Academiei Militare a R. Moldova

Poza 5 - La `ntâlnirea omagial\ cu eroiiarge[eni c\zu]i `n luptele din Moldova,care `[i dorm somnul de veci `n Cimitirulmilitar ,,Le]cani" din jud. Ia[i, cel maimare din România Mare, veteranii der\zboi [i rezervi[tii militari din jud.Arge[, `mpreun\ cu reprezentan]ii aso-cia]iilor jude]ene similare - onora]i,g\zdui]i [i omeni]i de Primarul localit\-]ii, Stelian Turcu [i de Col.(r) Emil-TeofilB\lteanu, fiu al comunei, la eveniment fi-ind prezen]i Generalul de brigad\ VasileRoman din Statul Major al For]elorTerestre [i Colonelul Nicolae Tonu, co-mandantul Garnizoanei Ia[i.

1 2 3

4 5