Co-sleeping _ Alapteaza!

7/25/2019 Co-sleeping _ Alapteaza!

1/30

Etichete

Alapteaza!~ Resurse pentru suport in alaptare

Category Archives: Co-sleeping

EFECTELE NEGATIVE ALE SEPARARII

MAMA COPIL

08 miercuri Apr 2015

POSTEDBYANDAROXANAINALAPTARE, COSLEEPING, NASTERE

2 COMENTARII

alaptarea dupa nastere, kangoroo care, piele pe piele, separare mamacopil, skinonskin

1. CARE SUNT EFECTELE NEGATIVEALE SEPARARII MAMA COPIL SAU CE SEINTAMPLA CAND LASAM COPILUL SINGUR (SI AJUNGE SA PLANGANECONSOLAT)

Separarea este daunatoare atat pentru mama cat si pentru copil.

Separarea declanseaza imediat in copil un proces de aparare numit si mentionat de Bowlby siHarlow ca PROTESTUL DE DISPERARE (PROTEST DESPAIR) in studiile pe animale sauHIPEREXCITABILITATE SI DISOCIERE (HYPERAROUSAL DISSOCIATION) la om.

Ce inseamna asta:1. Organismul stie ca este in pericol fara mediul lui normal (MAMA) si ii da de stire

ingrijitorului acest lucru prin plans si hiperactivitate. Cresterea hormonilor de stres cresteriscul hemoragiei cerebrale (cf Anderson). In faza de hiperexcitabilitate se activeaza
https://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/bebe-suparat.jpghttps://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/bebe-suparat.jpghttps://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/bebe-suparat.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/category/nastere/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/category/nastere/https://alapteaza.wordpress.com/tag/skin-on-skin/https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptarea-dupa-nastere/https://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/bebe-suparat.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/tag/kangoroo-care/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/2015/04/08/efectele-negative-ale-separarii-mama-copil/https://alapteaza.wordpress.com/tag/piele-pe-piele/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/https://alapteaza.wordpress.com/tag/separare-mama-copil/


2/30

sistemul simpatic, creierul e hipermetabolic (duce la tahipnee accelerarea rapida afrecventei respiratorii, si la tahicardie accelerarea rapida a frecventei batailor inimii ), iarciclul de somn e perturbat (bebelusul doarme putin si superficial).

2. Creste nivelul somatostatinei care inhiba hormonii intestinali si hormonul de crestere,inhiba secretia gastrica, inhiba motilitatea intestinala, reduce fluxul sangvin la intestin siabsorbtia intestinala. Bebelusul varsa si unii vor fi constipati (eliminarea somatostatinei dinorganism se intampla abia dupa 2030 min dupa ce bebe e in contact cu mama).

3. Daca nu i se raspunde plansului care intotdeauna comunica o nevoie (si nu un moft),urmeaza faza de disperare sau disociere in care sistemul simpatic ramane activat, dar seactiveza si sistemul parasimpatic. Pentru a asigura supravietuirea bebelusului, acestareduce sistemul metabolic la minimul de activitate, conserva caloriile, reduce temperatura(in 5 min cu 1 2 grade), ritmul cardiac, il face pe bebe sa se opreasca din plans si ilimobilizeaza (bebelusul nu se mai agita, sta nemiscat) asteptand moartea! Iata insa cumcum interpreteaza parintii societatii moderne acest comportament? Ca bebelusul siainvatat lectia, trainingul pe care lam aplicat a fost un succes, ca uite bebe nu mai plangedaca nu venim la el la chemarea lui Aceasta disociere a sistemului autonom creeaza un

haos biochimic care poate leza creierul in dezvoltare. Activitatea masiva a cailor nervoasede stres duce la atrofierea altor cai adaptive alternative, cu o coordonare insuficienta acreierului drept, fapt ce are consecinte in viata de adult. Astfel, un adult care atunci cand afost bebelus a fost lasat sa planga neconsolat, cu absenta voita si constienta a mamei, poatesa raspunda la stres numai in mod simplistic, primitiv, ceea ce altereaza sanatatea psihica sisomatica a individului.

4. Oamenii de stiinta neurologi au concluzionat ca experientele sociale negative aurepercursiuni mai mari asupra dezvoltarii creierului decat cele nonsociale (precum hipoxiasau hemoragia), pentru ca celulele distruse pot fi inlocuite cu altele in creierul in dezvoltaredar caile nervoase de stres negativ, caile rele activate in perioada imediat dupa nastere(perinatale) raman active eliminand pe cele bune care raman neactivate, rezultandprobleme permanente (cf Schore).

5. Stresul toxic produs de lasarea bebelusului sa planga singur neconsolat in antrenamente desomn sau de castigare fortata a independentei, poate sa duca la faliment de crestere fizica sipsihica sau asa numitul SHUTDOWN Syndrome mentionat cu zeci de ani in urma de dr.Sears. (n.r. nu avem termen in romana penru acest sindrom, avem doar faliment/esec decrestere fizica si psihica; mai tarziu in etapele de dezvoltare a bebelusului apar anxietatilede separare, perioade in care este extrem de important ca mama sa ii raspunda nevoii de a filanga el, iar mai tarziu in perioada de copil mic apare teama de abandon daca copilul este

amenintat de parinti ca va fi lasat singur daca nu face cutare lucru, sau daca nu si listapoate continua).http://www.askdrsears.com/topics/parenting/childrearinganddevelopment/shutdownsyndrome

Un bebelus antrenat pentru a nusi exprima nevoile poate parea a fi docil, supus sau uncopil bun . Cu toate acestea, acest copil ar putea suferi esec de crestere, un bebelus care isireprima exprimarea nevoilor , poate deveni un copil care nu isi comunica niciodata nevoilepentru ai fi indeplinite si in cele din urma devine adultul cu cele mai mari pretentii, Dr.

William Sears
http://www.askdrsears.com/topics/parenting/child-rearing-and-development/shutdown-syndrome


3/30

Fig 1. Ciclul perturbat al atasamentului mama copil (sursa: Helen Oakwater,www.slideshare.net)

Fig 2. Efectele atasamentului mama copil in viata de adult si tipuri de relatii(www.pinterest.com)
https://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/fig-3-secure.jpghttps://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/bond.jpghttps://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/disturbed-attach.jpghttp://www.slideshare.net/


4/30
http://www.naturalchild.org/guest/lauren_lindsey_porter.htmlhttps://alapteaza.files.wordpress.com/2015/04/skin.jpg


5/30

Etichete

Birth, NAINR.2013;13(2):6772 http://www.medscape.com/viewarticle/806325_43. Teresa Pitman, BabyLed Latch: How to awaken your babys breastfeeding instincts,

Todays Parent https://breastfeedingusa.org/content/article/babyledlatchhowawakenyourbabysbreastfeedinginstincts

4. UvnasMoberg K, Petersson M., Oxytocin, a mediator of antistress, wellbeing, socialinteraction, growth and healing, Z Psychosom Med Psychother. 2005;51(1):5780.http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15834840

5. Ingemar Kjellmer and Jan Winberg, The neurobiology of infantparent interaction in thenewborn: an introduction, Acta Paediatrica, 1994; 83 (397): 12http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.16512227.1994.tb13258.x/abstract

6. Angela Braden, Darcia Narvaez, Parents mislead by CryIt Out Sleep Training Reports,Moral Landscapes, 2014 https://www.psychologytoday.com/blog/morallandscapes/201407/parentsmisledcryitoutsleeptrainingreports

7. Allan Schore, The effects of early relational trauma on right brain development, affectregulation, and infant mental health, Infant Mental Health Journal, 2001; 22(12): 201269,http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/10970355(200101/04)22:1%3C201::AID

IMHJ8%3E3.0.CO;29/abstract(Material pregatit de dr. Marta Muresan, curs IBCLC)

ota: Niciun fragment al materialului, integral sau partial nu poate fi reprodus sau transmissub orice forma (scrisa sau electronica) fara permisiunea scrisa a autorului. Nerespectareadreptului de autor se pedepseste conform legilor in vigoare.

Adina Branici

Cugetarea saptamanii Despre dormitul in

acelasi pat cu bebelusul

24 mari Mar 2015

POSTEDBYANDAROXANAINCOSLEEPING

7 COMENTARII

cosleeping, dormitul in acelasi pat cu bebelusul

Oamenii au dormit impreuna cu copiii lor mii de ani, patutul bebelusului a fost inventat relativrecent daca ne raportam la istoria umanitatii, are doar cateva sute de ani vechime. De altfel,

suntem singurele mamifere care nu dormim langa pui. Este in natura umana ca bebelusul sasidoreasca sa fie langa mama, mai ales in timpul somnului, pentru a se simti in siguranta si iubit.Asa sa asigurat supravietuirea speciei dea lungul timpurilor, prin alaptare si tinutul

bebelusului aproape. (http://clubulbebelusilor.ro/articol/1202/5beneficiialeco
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15834840http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Petersson%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15834840https://breastfeedingusa.org/content/article/baby-led-latch-how-awaken-your-babys-breastfeeding-instinctshttps://alapteaza.wordpress.com/tag/dormitul-in-acelasi-pat-cu-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/24/cugetarea-saptamanii-despre-dormitul-in-acelasi-pat-cu-bebelusul/#commentshttp://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.medscape.com%2Fviewarticle%2F806325_4&h=FAQGt1IH0&enc=AZNxLbCOcN6L2QqEqUPjCoVAH_vCTdBVEq5-Ac8yQQxMx7bW8WZPdbf0X4km8e9-1SVGs2thu4QwdM-q03DP3VoAgOjTTeHjLJiQEH2op3D7AmZIChYCtOyWSAXcucQ4a4HazhDUpvO1_oW8-Dc90amI&s=1http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15834840https://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201407/parents-misled-cry-it-out-sleep-training-reportshttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Uvnas-Moberg%20K%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15834840https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/24/cugetarea-saptamanii-despre-dormitul-in-acelasi-pat-cu-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/tag/co-sleeping-2/https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/24/cugetarea-saptamanii-despre-dormitul-in-acelasi-pat-cu-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1651-2227.1994.tb13258.x/abstracthttp://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/1097-0355(200101/04)22:1%3C201https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/http://clubulbebelusilor.ro/articol/1202/5-beneficii-ale-co-sleepingului.htmlhttp://clubulbebelusilor.ro/articol/1202/5-beneficii-ale-co-sleepingului.html


6/30

Etichete

sleepingului.html)Cliseul cum il inveti, asa il ai imi suna a dresaj. A modifica comportamentul unui copil dupa

bunul tau plac, fara a tine cont de nevoile lui primare (de iubire si de siguranta) mi se pare omare dovada de egoism.Spunea o mama ca daca ar putea vorbi, copiii near spune ca au nevoie de spatiul lor, daraceeasi mama povesteste ca bebelusul ei a plans doua nopti dupa ce la mutat de langa ea inpatut. Eu cred ca a vorbit destul de clar. Bebelusii nu plang degeaba, nu au mofturi, nu sunt

rasfatati, ei transmit ceva. Dupa doua nopti nu sa invatat in patut, sa resemnat.Faza cu dezvatatul e un mare Bau Bau care sperie mamicile. Copiii ajung in general dupacativa ani sa nusi mai doreasca sa doarma cu parintii, atunci cand vor sa fie independenti.Sunt rare cazurile in care acestia mai dorm impreuna pana in adolescenta copilului, cumspunea cineva. Dar asta se intampla din alte cauze, cum ar fi lipsa spatiului sau alte problemeale copilului, nicidecum faptul ca lai culcat cu tine cand a fost bebelus.

Studii stiintifice au aratat ca Un copil care e ingrijit peparcursul noptii (si pe parcursul zilei), primeste reasigurari

constante de dragoste si sprijin, in loc sa fie nevoit sa facafata sentimentelor de frica, furie, si abandon, noapte dupanoapte. Copiii care sau simtit in siguranta pe parcursulnoptii, la fel ca ziua, cu un parinte iubitor aproape, devinadulti care fac fata mai bine stresului inevitabil pe careviata nil ofera (Sursa: un articol de Jan Hunt, autoareacartii The Natural Child, preluat de pe:

bebster.ro/articole/10motivesadormilangacopilultaunoaptea).

Iar cartile, draga mamica, sunt folositoare prin prisma faptului ca sunt scrise de oameni care austudiat, au experimentat si au tras niste concluzii. Cartile inseamna informatie, sau cum spuneacineva, mai in gluma, mai in serios, cartile te fac neprost.

Alexandra A.

Managementul alaptarii si

schimbatul scutecului

12 joi Mar 2015

POSTEDBYANDAROXANAINALAPTARE, COSLEEPING, COLICI

LASUNCOMENTARIU

alaptare noaptea, iritatie scutec, regurgitare, schimbatul scutecului, somnul bebelusilor
https://alapteaza.wordpress.com/tag/schimbatul-scutecului/https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/12/managementul-alaptarii-si-schimbatul-scutecului/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/12/managementul-alaptarii-si-schimbatul-scutecului/#respondhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/regurgitare/https://alapteaza.wordpress.com/category/colici/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/tag/somnul-bebelusilor/https://alapteaza.wordpress.com/2015/03/12/managementul-alaptarii-si-schimbatul-scutecului/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/bebster.ro/articole/10-motive-sa-dormi-langa-copilul-tau-noapteahttps://alapteaza.wordpress.com/tag/iritatie-scutec/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-noaptea/http://clubulbebelusilor.ro/articol/1202/5-beneficii-ale-co-sleepingului.html


7/30

Multe dintre noi mamele (si tatii) ne gandim sau chiar asa auzim si din maternitate ca nounascutul dupa ce se trezeste, mai intai trebuie schimbat si apoi alaptat.Rezultatul de multe ori: schimbatul scutecului e un chin, nounascutul care sa trezit plangandincepe sa planga si mai tare, mai punem peste asta si lipsa noastra de indemanare ca proaspetiparinti la schimbatul si imbracatul pruncului, si am ajuns la reteta perfecta pentru stres sidisconfort pentru toata familia. Unii ajungem sa credem ca asai normalul, ca asta e, daca defiecare data plange la schimbatul scutecului.

Sigur ca sunt nounascuti care nu reactioneaza asa, nu generalizam si nu despre aceastacategorie discutam acum.

Insa se poate si altfel, fara ca bebelusul sa planga. Unde gresim ?

1.1.Plecam de la presupozitia ca un nounascut functioneaza ca noi, adultii. Adica, gandim asa:primul lucru carel facem dupa ce ne trezim este sa mergem la baie, prima nevoie fiind aceeade a elimina reziduurile. Insa la nounascut nu este asa, nici vezica nu este suficient de binedezvoltata incat sa retina cantitate mare de urina, cum e la noi adultii (daca vorbim deeliminarea urinei) dar aspectul esential care diferentiaza un nounascut de un adult, estenevoia prioritara.

Ioana Popa are o vorba inteleapta:Nevoile bebelusului se satisfac in ordinea prioritatilor.

Care este nevoia principala a unui bebelus? Aceea de a urina sau a elimina scaune? Nu, ci dehrana! Toate celelalte nevoi sunt subordonate acesteia. Cand se trezeste deja plangand, este dea dreptul infometat.Pana ii este schimbat scutecul, plansul lui devine si mai puternic, consuma si mai multe

energie, se secreta cortizol (hormonul de stres), e pus la san, dar intrucat este asa de agitat, desiii este foame, uneori poate sa si respinga sanul, sau alteori dureaza pana vine jetul de lapte,mama se va stresa si ea si suntem deja intrun cerc vicios.

1.2.Plecam de la presupozitia ca nounascutul trebuie sa aiba o rutina. Aceea pe care o dictamnoi, adultii. Insa bebelusii nu se inteleg bine cu rutinele impuse de adulti.Ei au ceasurile lor, mecanismele lor interne care le semnaleaza ce au nevoie. Ce facem noi estesa rigidizam intrarea lor in lume, impunandule limitele noastre, fara sa ii cunoastem si sa ledescoperim functionarea in stare buna. Nu merg in scutece la armata.Tot ce trebuie sa facem este sa urmam semnalele lor, noi suntem cei care si putem sa ne

adaptam si ar trebui sa ne adaptam, pana invatam sa ne sincronizam si sa functionamimpreuna.Nimeni nu stie mai bine decat ei cand le e foame, nimeni nu stie mai bine decat ei cand le esomn, cand fac pipi sau elimina scaune. Ei transmit nevoia de foame inainte sa planga. Haidetisa invatam semnalele:


8/30

La fel cum nimeni nu stie mai bine decat noi cand ne trebuie sa mancam, sa mergem la toaleta,sa dormim.

2.De multe ori, schimbam un scutec GOL, din inertia schimbatului scutecului inainte de a fipus la san bebelusul. De ce? Pentru ca multi bebelusi fac pipi sau au scaune chiar IN TIMP cese hranesc, in timp ce sunt la san. Asta inseamna ca iar trebuie sa schimbam scutecul, dupa ce amancat. Nu intrerupeti niciodata suptul activ al unui bebelus infometat, daca tocmai a facutpipi sau caca atunci. Nu mai dureaza mult pana poate fi schimbat.

3.De verificat scutecul putem, dar intro miscare rapida, nu este necesar sa dezbracambebelusul, sa dam scutecul jos, ca sa observam ca a facut.ceva. Scutecul cu pipi este maiumflat, mai tare, se simte la mana, chiar si peste bodyuri, iar scaunele au miros, insa scaunulunui bebelus alaptat exclusiv miroase frumos (dupa 6 luni, cand incepem diversificarea, ni seva face dor de acest miros, o sa vedeti ;)) Sau putem trage de scutec in jos putin ca sa aruncamo privire.

4.Scutecele din epoca in care traim sunt facute special ca sa poata retine reziduurile, ba chiar seintrec in reclame cum ca au proprietati care ajuta bebelusul sa nu se irite la fundulet. Iar dacase irita, se folosesc creme speciale pentru eritem fesier, se schimba marca de scutece si se curatasub apa calda la fundulet, se evita servetelele umede. Chiar si cele textile au caracteristicispeciale. Nu, sub nicio forma nu spunem ca bebelusul va sta neschimbat ore in sir, deoarece inprima luna de viata, oricum recomandarile sunt ca bebelusul sa fie trezit sa fie alaptat la 2 oreziua si la 3 max 4 ore noaptea, daca nu se trezeste el inainte. Inseamna doar ca primul lucrupe care il facem cand bebelusul sa trezit, sau cand il trezim daca au trecut orele indicate maisus, este sal punem la san.

5.Uneori ne gandim ca plange poate pentru ca ii e rece, alteori ca nui plac servetelele umede.Pot fi si acestea motive. Daca ii e rece, acoperitii piciorusele, sau puneti un prosop moale si

cald pe el. Servetele umede pot fi si ele puse in oala cu apa calda, sau cel mai bine, spalat cuapa calda la fundulet, dus la baie in prosop cald, nu prin frig. Unora le place sa fie schimbati intimp ce stau pe o parte, si nu pe spate.Insa mai mult decat acestea, daca intelegem ca nevoia de hrana este cea care primeaza, dacaeste sa schimbam ceva, atunci sa schimbam momentul cand schimbam bebelusul.
https://alapteaza.files.wordpress.com/2015/03/foame.jpg


9/30

Etichete

OK, cand ar fi asta? Depinde de bebelus. La unii bebelusi merge foarte bine, dupa ce au suptdin primul san, dupa ce iam ridicat la ragait, la altii dupa ce au supt din ambii sani (e bine sa lise ofere ambii sani la fiecare sesiune de alaptare). Daca mai doresc apoi sanul, e perfect, oricumavem 20 de sani, daca au nevoieApar doua temeri aici: ori ca vor regurgita daca ii schimbam dupa ce sug sau mai ales ca nuvor mai dormi daca le schimbam scutecul dupa ce au supt din ambii sani.

5.1. Regurgitarea exista regurgitare fiziologica, bebelusii scot lapte afara oricum si in altemomente. Dar ideea e ca pot fi manevrati bland la schimbat, dupa ce au ragait. Exista situatiispeciale de regurgitari, nu discutam despre ele acum.

Altceva foarte important legat de regurgitare: daca intelegem ca bebelusul are nevoie de hranaimediat cum sa trezit si nu mai amanam momentul punerii la san pana ajunge sa planga,tiparul de hranire la san nu va fi unul agitat, ci va suge mult mai linistit si nu va mai inghitisurplus de teama ca iar va fi lasat pana in momentul de disperare, cu stomacul gol.

5.2.Somnul daca bebe mai are nevoie de san, si daca a atipit acum, in cateva zeci de minute

se va trezi din nou, si o luam de la capat. Daca de hrana are nevoie, sa nu tintim noi sprenevoia de somn pana nu ne indica bebelusul ca e momentul de somn. Iar unii bebelusi pot fischimbati la fundulet in timp ce dorm linistiti.

6.Schimbatul scutecului, bodyurilor poate fi facut foarte rapid, mai ales daca a avut loc unpoonami (adica o explozie de caca, ce a trecut dincolo de scutec si a ajuns si pe body, haine,corp, etc) folosind tehnica aceasta, astfel incat nici nu se va mai murdari in plus:https://www.youtube.com/watch?v=rrISmbf8LBMhttp://www.tiarasandprozac.co.uk/2014/11/thevestepiphany.html#.VJAnuyuUd8E

Adina Brnici

Cugetarea saptamanii Unde doarme cel mai

bine bebelusul?

15 luni Dec 2014


LASUNCOMENTARIU

bebe vrea doar in brate, cosleeping, dormitul cu beb
https://alapteaza.wordpress.com/2014/12/15/cugetarea-saptamanii-unde-doarme-cel-mai-bine-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/tag/dormitul-cu-beb/https://alapteaza.wordpress.com/2014/12/15/cugetarea-saptamanii-unde-doarme-cel-mai-bine-bebelusul/#respondhttps://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/http://www.tiarasandprozac.co.uk/2014/11/the-vest-epiphany.html#.VJAnuyuUd8Ehttps://alapteaza.wordpress.com/tag/bebe-vrea-doar-in-brate/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://www.youtube.com/watch?v=rrISmbf8LBMhttps://alapteaza.wordpress.com/2014/12/15/cugetarea-saptamanii-unde-doarme-cel-mai-bine-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/tag/co-sleeping-2/


10/30

Etichete

Tot din seria ntrebri ale unei proaspete mame:de cnd am ajuns acas de la maternitate,

bebeluul asta al meu numai in brae vrea, numai

in brae vrea sa doarm. Cum il pun in ptu cumimediat se trezete si ncepe sa plng. Cum il iauimediat in brae, adoarme linitit. Toi mi spundeja ca nui normal sa vrea sa doarm doar lamine in brae. Aa e ?

Rspunsul e o ntrebare:Unde doarme cel mai bine o fiin uman ?

In braele persoanei care o iubete.

Daca vrei sa doarm neaprat in patut, iat secretul: tinel in brae si punete in ptu; oriundesunt braele tale, acolo va dormi cel mai bine.

Adina Branici

Cugetarea saptamanii: Mama, am nevoie

de tine!

28 vineri Noi 2014

POSTEDBYANDAROXANAINALAPTARE, ALAPTAREEXCLUSIVA, COSLEEPING, PURTAREABEBELUSILOR

LASUNCOMENTARIU

bebe vrea doar in brate, bebelusul plange, somnul bebelusilor

Pentru mamicile ai caror bebelusi dorm putin noaptea, care sug des, pentru mamicile care nautimp nici macar sa mearga la WC linistite, caresi fac griji ca bebelusii lor deja sunt mari sitrebuie intarcati, sau ca laptele lor nu e bun, sau ca bebelusul lor ar trebui invatat sa: doarma lael in pat, sa suga mai rar, sa manance mai mult/ mai putin/ mai multe solide etc, caresi fac grijica bebelusii lor sunt prea dependenti de ele, ca vor prea mult in brate etc:

NIMENI, NICIODATA, no sa mai aiba nevoie atat de mult de voi ca bebelusul vostru!Nimeni, niciodata, no sa se bucure atat de mult de FIECARE data cand va vede; nimeni,
https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/category/purtarea-bebelusilor/https://alapteaza.wordpress.com/tag/bebe-vrea-doar-in-brate/https://alapteaza.wordpress.com/2014/11/28/cugetarea-saptamanii-mama-am-nevoie-de-tine/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare-exclusiva/https://alapteaza.wordpress.com/2014/11/28/cugetarea-saptamanii-mama-am-nevoie-de-tine/https://alapteaza.wordpress.com/tag/bebelusul-plange/https://alapteaza.wordpress.com/2014/11/28/cugetarea-saptamanii-mama-am-nevoie-de-tine/#respondhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/somnul-bebelusilor/


11/30

Etichete

niciodata no sa mai fie ATAT de dependent de voi. Nici macar copilul vostru, care acum ebebelus. O sa creasca, o sa devina tot mai independent, o sa aiba tot mai multa nevoie de altii(familia extinsa, colectivitate, prieteni).

Clipele astea trec foarte repede si sunt extrem de pretioase. Sigur, e o perioada infernal de grea;dar niciodata no sa mai aveti ocazia sai mirositi pielea cand doarme atat de des ca acum. Sal

priviti cum doarme, fericit ca sunteti acolo; nui refuzati asta! O sa vina o vreme cand no samai aiba nevoie de asta, si va spun sigur co sa va fie cumplit de dor. Bucurativa de perioadaasta magica, e foarte scurta si nu se mai intoarce

Bebelusii nu profita de noi; pur si simplu ne iubesc neconditionat si sunt dependenti de noi. Inplus, au nevoi mari si unelte de comunicare putine.

Cristina Muresan

Efectele alaptarii prelungite asupra dezvoltarii

psiho-sociale a copilului

26 duminic Oct 2014

POSTEDBYANDAROXANAINALAPTARE, COSLEEPING

118 COMENTARII
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/11/alexandrabr.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/2014/10/26/efectele-alaptarii-prelungite-asupra-dezvoltarii-psiho-sociale-a-copilului/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/26/efectele-alaptarii-prelungite-asupra-dezvoltarii-psiho-sociale-a-copilului/https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/26/efectele-alaptarii-prelungite-asupra-dezvoltarii-psiho-sociale-a-copilului/#commentshttps://alapteaza.files.wordpress.com/2014/11/mihaelaa.jpg


12/30

alaptare dupa 1 an, alaptare prelungita, alptare dup 2 ani, beneficiile alaptarii, efectele psihologice alealaptarii, intarcarea naturala, toddler

Articol de opinie

Mam apucat sa scriu acest articol cu inima putin indoita. Indoita nu pentru ca nu as ficonvinsa de beneficiile alaptarii ci pentru ca am inceput sa punem, noi ca societate, gresit

problema.

Ne documentam peste tot despre beneficii si influenta alaptarii asupra sanatatii nou nascutuluisi copilului, dar, ar trebui sa fie invers: sa se scrie despre efectele intarcarii timpurii si alehranirii artificiale asupra sanatatii copiilor. Alaptarea este naturala, iar copiii alaptati ar trebuisa fie etalonul, nu cei hraniti cu lapte praf asa cum se intampla acum. Pornind de la celebrelegrafice de crestere pana la tipuri comportamentale, am inceput sa luam ca norma copilul hranitcu lapte praf, nu cel ce creste la sanul mamei.

Revenind la subiectul acestui articol: desi consider ca intarcareanaturala ar trebui sa fie norma si ca nu ar trebui sa privim un copilde 23 ani ca pe o ciudatenie, exact asta se intampla in culturaoccidentala. Mai mult, chiar daca toata lumea este de acord caalaptarea ofera nou nascutului un start bun in viata, lucrurile nu maistau asa dupa ce copilul face 1 an. De la inocentul laptele devine apachioara la mai putin inocentul copilul devine dependent aproapeorice mama ce alapteaza un copil peste 1 an a trecut prin acestesituatii.

In plus, se pare ca toata lumea are pregatire de psiholog si daca inprimul an de viata laptele matern este bun pentru sanatatea

bebelusului, dupa 1 an, cu siguranta NU mai este bine pt sanatatealui psihica sa fie alaptat. Devine dependent, il afecteaza, mai alesdaca e baietel sa suga sanul mamei la 23 ani (sau mai mult) etc. Amauzit astfel de remarci inclusiv din partea psihologilor practicieni. Si

apare intrebarea: exista dovezi care sa sprijine aceste afirmatii? Este alaptarea prelungita unpericol pentru dezvoltarea psihosociala a copiilor? Voi da la o parte studiile antropologice,care arata ca pana in secolul nostru intarcarea naturala era norma, si ma voi concentra pe

cercetarile medicilor si psihologilor pe aceasta tema.Cel mai mare studiu longitudinal pe aceasta tema a fost realizat in Australia, iar rezultatele aufost publicate in The Journal of Pediatrics in 2009. Cercetatorii au urmarit pe o durata de 14ani 2900 de mame si copiii lor, pentru a determina daca exista vreo influenta directa a alaptarii
https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-dupa-1-an/https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/roxana-m.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/tag/toddler/https://alapteaza.wordpress.com/tag/efectele-psihologice-ale-alaptarii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-prelungita/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-dupa-2-ani/https://alapteaza.wordpress.com/tag/beneficiile-alaptarii/http://www.intechopen.com/books/contemporary-pediatrics/the-long-term-effects-of-breastfeeding-on-developmenthttps://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcarea-naturala/https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/toddler-1.jpg


13/30

si mai ales a duratei acesteia, asupra sanatatiimentale a copiilor. Concluzia: perioada dealaptare se coreleaza in sens pozitiv cu sanatateamentala si problemele comportamentale incopilarie si adolescenta. Cu alte cuvinte, cu catperioada de alaptare este mai scurta cu atat maiprobabil este sa apara probleme comportamentale,

in special daca alaptarea dureaza mai putin de 6luni.

Breastfeeding for a longer duration appears to havesignificant benefits for the onward mental health of the child into adolescence. Following adjustment ofthe associated socioeconomic, psychological and birth exposures in early life, breastfeeding for 6 monthsor longer was positively associated with the mental health and wellbeing of children and adolescents.Therefore interventions aimed at increasing breastfeeding duration could be of longterm benefit for childand adolescent mental health.

Din discutiile mele cu alte mame sau cu cei care stiu ca alaptez un minunat baietel de 19 luni,am observat sa sunt 2 temeri majore:

1. Copilul va fi dependent aka ii dai sa suga pana se insoara?!.Intarcarea naturala sau celputin o perioada de alaptare mai indelungata ajuta copilul sa faca o tranzitie lina de ladependenta la independenta.

In studiul citat, copiii alaptati au avut scoruri mult mai bune la testele de anxietate decat ceihraniti artificial sau alaptati maxim 6 luni. Ce inseamna asta? Maturizarea noastra, drumulcatre independenta nu se face brusc, ci este mai degraba un proces. Iar in cazul omului este unproces mai indelungat tocmai datorita complexitatii mintii noastre.

Ca o nota personala, nu stiu de ce ne dorim copii de 12 ani independenti si vedem independenta lor de mami sau de altcineva care are grija de ei ca o problema majora! Asa trebuiesa fie! Avem 18 ani la dispozitie sa ne ajutam copiii sa devina independenti. De ce ne grabim?!

2. Copilul, mai ales daca e baietel, va avea probleme de identitate sexuala sugand atat de
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/ella.jpg


14/30

mult de la sanul mamei sale. Aceasta aberatie isi are sorgintea in hiper sexualizarea sanilorde catre societatea noastra. Am ajuns in situatia in care revistele indecente par maiacceptabile decat o mama care isi alapteaza copilul de 123 etc ani.

Crearea identitatii sexuale este un proces care incepe in copilarie si are doi vectori importanti:bagajul genetic si educatia. Primul este innascut si nu avem cum sal modificam. Educatia insa,si modele de acasa, sunt in puterea noastra. Noi, prin propriul exemplu, ii invatam ce inseamna

a fi Femeie si ce inseamna a fi Barbat. Vrem ca fetitele noastre sa cresca cu idea ca sanii suntdoar o moneda de schimb? Vrem ca baieteii nostrii sa priveasca femeia doar ca pe un obiect alplacerii?

As adauga, ca o gluma, de ce nu facem din cezariana normaastfel incat sai ferim pe copilasi sa mai fie in contact cuvaginul mamei pentru ca sigur devin obsedati sexual dincauza asta?!

Ca o concluzie, alaptarea este naturala. Natura a facut ca

intarcarea sa fie un proces care dureaza minim 2 ani si amajuns sa fim cea mai complexa specie de pe Pamant urmandacest proces. Acum, brusc, despicam firul in 14 si iese laiveala psihanalistul din fiecare din noi si deodata alaptarea e

buna, dar numai x luni. Mamele sunt incurajate sa alaptezela program, sa nusi tina micutii prea mult la san pentru anui rasfata, sai lase sa planga fie pentru asi face plamani,fie pentru ca toti copiii sunt niste santajisti si, intrun final,sa nu exagereze cu perioada alaptarii, 12 ani fiind decretata ca perioada maxima acceptata.

Vorbim despre efectele alaptarii prelungite si niciunde nu am gasit date care sa demonstrezeca, urmand un process natural de intarcare, acesta ar dauna copilului, din contra.

Numi fac iluzii ca aceste persoane vor accepta rezultatele unui studiu serios, dar sper camamele si tatii care trebuie sa ia decizia privind cresterea copilului lor vor da mai multacrezare unor oameni care sau dedicat acestor studii si mai putin unor oameni care au devenitexperti doar pentru ca au crescut 12 copii.

Oana Popa

Psiholog

Bibliografie:
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/sofi.jpghttps://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/nicoleta-n.jpg


15/30

Etichete

1. Wendy H. Oddy, Jianghong Li, Monique Robinson and Andrew J.O. Whitehouse (2012).The LongTerm Effects of Breastfeeding on Development, Contemporary Pediatrics, Dr.ner zdemir (Ed.), ISBN: 9789535101543, InTech, Available from:http://www.intechopen.com/books/contemporarypediatrics/thelongtermeffectsof

breastfeedingondevelopment

Traducere pentru metodele de invatare a

bebelusului sa doarma toata noaptea

05 duminic Oct 2014


LASUNCOMENTARIU

cryitout, metode de adormit bebelusul, sleep training

Cry it out (lasat sa planga pana adoarme)= bebelusului ii e ignorat semnalul si nu ii este oferitaalinare de niciun fel. Nu ma intereseaza ce vrei, eu vreau sa dormi

Lasarea in patut cand e semiadormit (luat de la san) si ridicat in brate spre linistire atunci candplange (dar neoferind sanul)= bebelusului ii este interzisa nevoia de alinare la san. Ii esteidentificat semnalul dar i se raspunde altfel decat are nevoie. Stiu ce vrei dar nu iti dau decatce consider eu ca e potrivit

Lasarea in patut si revenit la alinare in brate dupa intervale de x minute, intervale tot mailungi= nevoia bebelusului de a se alina la san e ignorata si i se ofera ca raspuns la semnal luareain brate tot mai rar. Stiu ce vrei, dar nu iti dau decat ce vreau eu si cand si cat vreau eu

Am avut o strafulgerare despre cat de egoisti si egocentrici suntem noi adultii pana si cucopiii nostri

Silvia Nicoara

Atentie, vine bebe!

03 vineri Oct 2014

https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/tag/sleep-training/https://alapteaza.wordpress.com/tag/metode-de-adormit-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/05/traducere-pentru-metodele-de-invatare-a-bebelusului-sa-doarma-toata-noaptea/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/03/atentie-vine-bebe/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/05/traducere-pentru-metodele-de-invatare-a-bebelusului-sa-doarma-toata-noaptea/#respondhttps://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/03/atentie-vine-bebe/https://alapteaza.wordpress.com/tag/cry-it-out/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/05/traducere-pentru-metodele-de-invatare-a-bebelusului-sa-doarma-toata-noaptea/http://www.intechopen.com/books/contemporary-pediatrics/the-long-termeffects-of-breastfeeding-on-development


16/30

Etichete

3 COMENTARII

alintat, bebe manipulator, bebe rasfatat, bebe vrea numai in brate, purtat

Atentie, vine bebe! Rasfatat, manipulator, mamos, dependent, lenes, dezmierdat, alintat,rau, marait, razgaiat, capricios.

PARTEA I

Stiti sesiunile foto acelea superbe cu proaspetii parinti si bebelusul?Parinti care zambesc cu bebelusul in brate, sarutandul cu tandrete sigingasie pe frunte, sau pe manute si bebelusul doarme linistit in

bratele lor calde?

Sedintele foto la care curg

aprecierile, cat este deingeras, de cumintebebelusul, cat de fericiti sibinecuvantati suntparintii ca au unasemenea copilas.

Ei bine, de fapt, nu, vor afla parintii daca inca nuau aflat sau daca nu cred deja si ei asta, bebelusullor este un rasfatat, un manipulator, un mamos,

un dependent siun alintat. Toata lumea incepand de la cei din familia apropiata, rude maiindepartate, pana la vecini, prieteni, colegi, asistentele in maternitate, alte cadre medicale,cunostinte care nau copii si inclusiv oameni pe strada, stiu sati spuna exact cum este un

bebelus si se pricep in a ne sfatui in cresterea copiilor nostri. Ce reiese de aici este completilogic si suna cam asa:

Ce dragut e! Aveti o minune de copil!

Aveti grija, copilul e un manipulator! Nu lasati dupa cum vrea el!

(Minunile si manipularea nu merg nicicum mana in mana. Inconsecventa logica)

E adorabil! Un ingeras!

Sa nul tineti prea mult in brate, ca se rasfata si se alinta, se invata prost!

(Trecand peste faptul ca un bebelus nu este un inger dar intelegem la ce fac referire aprecierile sa nucare cumva sa tii in brate un inger. Inconsecventa logica)

Ce cuminte e ! Sa va bucurati de el!

Copilul e obraznic, e un dezmierdat, numai cum vrea el face!

(Obraznic si cuminte. Inconsecventa logica, contradictie in termeni)
https://alapteaza.wordpress.com/tag/bebe-rasfatat/https://alapteaza.wordpress.com/tag/bebe-manipulator/https://alapteaza.wordpress.com/tag/bebe-vrea-numai-in-brate/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alintat/https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/03/atentie-vine-bebe/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/tag/purtat/


17/30

Stim, vestea venirii unui bebelus intro familie in general produce mare bucurie. Toataperioada sarcinii bebelusul este monitorizat cu atentie, mama ii vobeste, il mangaie de multeori, mangaind burtica. Se fac pregatiri pentru sosirea lui, toate eforturile se concentreaza saiasigure tot ce e mai bun pe lumea asta. Cu alte cuvinte, este un bebelus iubit, i se transmite caoamenii dragi din afara, au si vor avea grija de el. Dupa nastere, brusc, se intampla ceva. Dintro data, acel bebelus dragalas, scump, ocrotit si securizat, devine intrusul, inamicul familiei,care trebuie pus la respect, limitat.

Daca este sa facem o simpla statistica a celor mai frecvente sfaturi despre cresterea bebelusilor,in proportie covarsitoare, le veti regasi pe cele de mai sus si altele precum :

1. Bebelusul e un rasfatat!2. Bebelusul e un alintat 3. Atata pupat si mangaiat datii pace copilului! Prea multa afectiune strica!4. Vedeti ca nu mai scapati de el, daca il tineti atata in brate. Ii dati sa manance si apoi, gata!

Ce mai cauta in brate la varsta asta?? (de 7 zile, 2 sapt, 1 luna, 2 luni, 3 luni, 4 luni, X luni fiecare binevoitor decide pentru voi care zi/sapt/luna e limita pentru tinut in brate

bebelusul vostru)5. Lati invatat prost daca sta toata ziua in brate, trebuie sal dezvatati!6. Datii biberon sa manance, si suzeta daca plange, mai scapati de el cateva ore! Altfel numai

depedendent de voi va fi! Cu suzeta nici nu tii ca ai copil in casa! (unii nu ne spun directaa, insa exact la asta se gndesc. Astai alta inconsecventa logic. Ai un copil dar sa faci sa naicopil).

7. Lasatil sa planga in patutul lui, trebuie sa faca plamani si sasi dezvolte corzile vocale! Nuva lasati manipulati, va ceda intrun final! Inchideti usa la camera si lasatil sa planga.

8. Lasatil sa planga si in carucior, nui strica!

9. Mai lasatil si sa planga! Mancat e, odihnit e, schimbat e, inseamna ca nui trebuie nimic,va manipuleaza doar!

0. E un obicei prost sa adoarma la san, trebuie sal dezveti! 1. Sa doarma alaturi de mama si de tata?! Vai, dar cum, stricati copilul, neaparat sal culcati

in camera lui, in patutul lui! Trebuie sa invete sa fie independent de mic!2. Copilul vrea sa fie seful! E un atac asupra autoritatii voastre. Aratatii ca nu merge asa, voi

sunteti sefii, trebuie alaptat la program, somn la program, joaca la program. Pai da cum?!
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/bebe-dulce.jpg


18/30

Si lista poate continua, e nesfarsita, nesfarsita. Unele sunt imbracate in forme si argumentesubtile. Aproape ca daca e sa extragem consecintele logice din aceste afirmatii, rezulta ca:

bebelusul e dusmanul caminului vostru, nu va vrea binele, va va strica somnul cand va elumea mai draga, nu va mai puteti trai viata ca inainte, musai trebuie sal biruiti!

Regasiti sfaturile? Si voi leati primit? Poate ca si noi leam dat, asa cum neau fost transmise cao mostenire pretioasa, din generatie in generatie, insa ceva in noi sa schimbat. Si vrem acum sa

spunem altceva.E adevarat ca este plin de carti sau articole in mediul online despre cum sa ne crestem

bebelusii. E adevarat ca toata lumea e versata in acest subiect. Ingaduitine sa spunem si noiceva, chiar daca considerati ca nu facem decat sa crestem un index al articolelor scrise pe temaasta. Nu ne consideram experti, nu atacam pe nimeni, speram sa intelegeti asta. Nu afirmam cae vorba de absolut fiecare caz particular, ci vrem sa creionam o imagine generala, a societatii incare traim azi, si a amprentelor ei asupra modelarii conceptelor de crestere a bebelusilor pentruviitorii sau proaspetii parinti.

. rasfatul, alintatul, razgaiatul, manipulatul si contactul fizic cu bebelusul, mangaiatul,inutul in brate.

Bebelusul e un rasfatat!, Bebelusul e un alintat, Lati invatat prost daca sta toata ziua inbrate, trebuie sal dezvatati spun multi.

Noi spunem:

Bebelusul are nevoie de dragoste neconditionata, de dragoste deplina. E un bebelus sanatosdaca cheama bratele mamei si ale tatalui.

1. Ce inseamna a rasfata ? Haideti sa ne definim termenii mai intai, pentru ca dupa cum binestim, cuvantul are mai multe sensuri. Iar sensul este dat de context.

Conform dexului, RSF, rsf, vb. I. Inseamna :

a) Tranz. A nconjura pe cineva cu dragoste, cu tandree exagerat; a alinta; a rzgia.Refl.A se purta ca un copil alintat, dezmierdat exagerat; a face fasoane, mofturi; a se rzgia. b).Tranz. i refl. A (se) nveseli, a (se) desfta, a (se) delecta. c). Refl. A ocupa un spaiu mare, ase ntinde. Rs + fa.

Incepem cu primul sens. Daca este sa luam primul sens a rasfata inseamna a inconjura pecineva cu dragoste, cu tandrete exagerata, a alinta, a razgaia.

Prima dilema pe care o ridica aplicarea acestei definitii asupra unui bebelus: Cat de multinseamna exagerat? Cine stabileste limita de exagerare si pe baza a ce?

A doua dilema: in relatiile de familie, pentru ca despre familie vorbim, o familie in care sotul sisotia se iubesc, si care are un bebelus ca rod al dragostei dintre cei doi, sa pus problema

vreodata de prea multa tandrete, prea multa dragoste?Draga, ma iubesti prea mult. Iubestema mai putin, exagerezi!

sau
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/bebe-dulce.jpg


19/30

Dragul meu, esti prea tandru, lasama in pace cu tandretile.

sau

Astai doza maxima de iubire pe ziua de azi. Ce trece de X imbratisari, de Y sarutari e preamult deja, ne stricam cu totul. Cei cu toanele astea?!

sau cum suna un sfat de la vecina:

Vad ca voi doi va iubiti mult. Nui prea bine, luatio mai moale, dauneaza grav sanatatii!

sau de la un necunoscut pe strada, daca va vede tinanduva de mana sau imbratisati (asta ca saconstruim paralela cu necunoscutii de pe strada care ne dau sfaturi despre bebelusi):

Domnule, iti iubesti prea mult sotia. Va fi o rasfatata si o dezmierdata. Trebuie sa o dezveti!

Realitatea este ca ne oferim unii altora prea putin, nu exista exagerare in relatiile de dragosteneconditionata. Familia este sau ar trebui sa fie mediul cladit pe dragoste neconditionata, noidespre asta vorbim. Iar familiile lipsite de manifestari ale dragostei si tandretei, nu infloresc, sedarama. Cand ajungem sa gandim ca sotul/sotia are toane atunci cand ne iubeste cu toata fiintasi vrea sa ne si arate asta, avem o problema serioasa.

Bebelusul face parte din familie. El nu e cu nimic mai prejos decat o fiinta umana, e la fel defiinta umana ca si noi. Si ca si noi, are aceleasi nevoi fundamentale. Lucrul acesta este absolutesential de inteles. Pentru ca de aici porneste totul. Odata ce intelegem asta, intreagaparadigma si perceptie asupra fiintei bebelusului se schimba.

Nevoile fundamentale, de baza ale unui fiinte umane sunt :nevoia de hrana,nevoie de odihna/somn,nevoia de igiena,nevoia de dragoste,nevoia de alin,nevoia de confort, siguranta.

Daca bebelusul este o fiinta umana ca si noi, rezulta prin deductie logica

ca are aceleasi nevoi ca si noi. Aceste nevoi sunt intrinseci, biologice,legitime, o fiinta umana e considerata din punct de vedere medical, din punct de vedereneuropsihologic sanatoasa daca le are pe toate sadite in ea.

Ce ne invata societatea in care traim este sa oferim hrana, somn, igiena, insa in acelasi timp, saignoram sau sa satisfacem cu limite, la program, celelalte nevoi, de dragoste, de alin, confort sisiguranta.

2. Societatea si efectele mentalitatii ei

In ce fel ne invata sa ignoram aceste nevoi?

a. Distorsionandule si redefinindule ca obiceiuri proaste, de nedorit, facandune sa ne simtimca un esec cand nu reusim sa aplicam retete faimoase pentru a nu tine bebelusul la san candcere si cat cere el, pentru a nu il tine in brate toata ziua, pentru a nul pune langa noi la somn,
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/5.jpg


20/30

etc. Si facandune sa ne simtim parinti de succes cand am reusit sa il facem in sfarsit, pebebelusul dusmanul nostru independent, daca mananca singur din biberon, daca doarmesingur, daca pur si simplu are prea putina nevoie de noi.

Inca din maternitati, bebelusii sunt separati de mamele lor, si nu stau lipiti de pieptul lor, inbratele lor, la san, procesul de detasare e incurajat si de intregul sistem medical de la noi.Cumva, daca il tinem pe bebelus in brate, am creat un dezastru. Ni se da senzatia ca bebelusul

va fi vesnic lipit de noi, o viata intreaga, sau hai, pana la facultate, va sta numai in bratelenoastre. In realitate el are nevoie sa fie in brate cateva luni din totalul zecilor de ani de viata.Cateva luni pana incepe sa se tarasca in patru labe, pana incepe sa faca primii pasi, pana incepesa exploreze lumea. A primit siguranta ca are pe cine se baza si stie ca se poate oricand intoarcein brate, asa ca va fi pregatit sa fie cu adevarat independent.

b. Crend un om de paie, o problema falsa si anume aceea ca daca suntem lng bebe saindeplinim aceste nevoi legitime asta nseamn ca ignoram nevoile celorlali membri ai familiei

sau ale noastre.

Noi nu afirmam ca odat ce a venit un bebelu intro familie, nu mai exista nimeni altcinevadect bebelusul. Noi spunem ca exista SI bebeluul si ca de acum va trebui sa ne folosimmintea in mod intelept si creativ sa gsim soluii si echilibru in aa fel nct bebeluul sa nusufere, sa nu fie ignorat in detrimentul confortului nostru. Noi adultii, daca tot suntem aduli,putem da dovada de maturitate, putem manifesta mai multa nelegere si rabdare; pentrusntatea unei fiine aa micute cum e un bebelu nu este benefic sa fie lsat sa plng cnd arenevoie de hrana, sau de somn, sau de dragoste. In aceasta consta adevarata maturitate, nu in agndi despre bebelu eti un inconvenient, sa vad ce fac cu tine ca nu pot sta toat ziua dupfundul tau.

c. Redefinind conceptul de independenta. Pentru societate, defintia unui bebelu independentnseamn sa nvee cat de repede sa se hrneasc singur, sa adoarm si sa doarm singur, sa

stea singur sa se uite la perei sau la caruseluri, cu cat e mai fara noi cu att e mai independent.Pemtru asta trebuie dezvatat, caci nu se tie cum se face, dar se pare ca toi bebeluii vin pelume defecti. Au problema asta ca vor in brate, ca vor sa stea lipiti de snul mamei, nu le placesinguri, etc. Si procesul trebuie sa nceap de cum ajungem cu ei de la maternitate.

Cum? Prin traininguri (iar unele pot fi extrem de subtile, incarcate cu dovezi partialstiintifice, astfel incat sa poata convinge un proaspat parinte coplesit de oboseala si confuz).

Cum? Facandui dependeni de altceva, de obiecte neinsufletite, biberoane, suzete, plusuri sipaturici de confort si tot felul de alte gadgeturi. Sa mai reformulam odat. Independenta unei

bebelu fata de mama lui, o fiinta umana fata de fiin umana cea mai drag se obine princreare de dependente fata de lucruri artificiale. Logic, nu? Nu. Sa rezolvat in realitateproblema dependentei unui bebelu de noi daca in fapt folosim dependenta dar o orientamspre altceva, ii stricam direcia fireasca? Altfel, rezulta de aici ca dependenta unui bebelu e

buna atata timp cat nu are dea face cu noi, fiinele de lng el. Cnd am ajuns sa credem ca ofiin sociala are o problem atunci cand cauta prezenta si pastrarea legaturii cu alte fiinte

spciale, problema pe care trebuie sa o rezolvam, ceva e fundamental greit in gndirea noastr.Nu, aceasta nu e independenta. Aceasta e fortare a instinctului de supravietuire. Un bebelu vavrea sa triasc, ca urmare va lupta cu condiiile grele impuse de prini. Vrem sa le grabimindepedenta. Aparent va reusi, insa multi bebelusi vor rmne cu sechele.


21/30

Adevrata independenta se ctiga in mod natural, firesc, de catre copil, cnd el e pregtit.

Cu cat e mai dependent acum si ii este neleas si mplinita aceasta nevoie, cu att va fi maiindependent in viitor. Adevrata independent nseamn ca atunci cnd foamea de braele

noastre e satisfacuta, cnd e lsat sa suga la sanpentru alin si de drag, cnd ne aude respiraianoaptea si ne simte caldura si btile inimii, nu ii

mai trebuie niciun biberon, suzeta, animale saupaturi de confort. Sar putea ca multi dintre bebelusisa doreasca sasi aline ei jucariile, sa le tina in brate,sa le alapteze, vor oferi ei confort, pentru ca invataacest lucru de la noi.

Ne temem ca va rmne legat de fusta mamei, ca va fi un mamos. Va rmne agat de fustamamei exact atunci cnd ii sunt forate mecanismele naturale de dependenta de mama lui spreaceasta independenta falsa. De aceea copilul rmne agatat, pentru ca nevoile lui nu au fostindeplinite la timpul lor. E sntoas dependenta, trebuie sa invatam sa o iubim. Sa fim langa

bebelus cu toata fiinta, cu amandoua bratele, si nu o sa mai fie nicio fusta mamei la 20 de ani.Sau altfel o sa cretem copii reci fata de noi care nu vor ti cum sa spun: Mama, te iubesc! cacinoi prea puin leam artat sau spus de teama rsfului.

Vrem sa vedem roadele acestei abordari de crestere? E suficient sa privim la generatia noastra.Marea majoritate dintre noi avem dificultati in a ne declara sau manifesta fata de mamele sautatii nostri prin imbratisari si sarutari reale (nu cele de complezenta), sa le spunem cai iubimmult si sa le aratam si practic asta. Multi inca sunt agatati de fusta mamei, mama este cea careia deciziile in familia noua, cum spune ea asa se face, inclusiv in cresterea bebelusului.

E sntoas dependenta bebelusului si pentru noi pentru ca ne reaprinde instinctul matern,inhibat si ingropat de atatea indicaii reci. Si astai din nou un alt lucru cel face societateapentru noi, nu mai simim nimic fata de bebeluii nostri. Ne distrage atenia societatea cuprograme de slbit imediat dup nastere (ex : celebritatile si cum arata ele imediat dupanastere), cum sa ne rentoarcem cat de repede la viaa sociala de dinainte, etc. Si este timppentru toate daca nelegem ca din viata noastr sociala face parte acum si bebeluul.

Sa ne nelegem, a crete un bebelu nu e uor. Dar ce in viaa asta e uor?

Vom trece mult mai bine, mai calmi, mai impliniti peste provocrile cresterii lui daca nelegemcum e creata fiin uman si nevoile ei.

Poate este necesar sa precizam ca nu discutam aici despre un copil pe care noi am vrea slinem in brae dar el nu vrea (si aici este o alta discutie, exista ratiuni pentru care un bebelus nuvrea in brate, dar poate intrun articol viitor). Discutm acum despre un bebelu care isimanifesta aceasta nevoie in mod evident si noi refuzam sa io indeplinim sau il tinem in brateun timp limitat sau ii oferim altceva in schimbul nostru. Cum se manifesta: plange daca epus/lasat in patut si se linitete cnd e luat in brae din ptu, nu doarme in patut ci doarme

linitit in brae, la san, pe pieptul mamei, in timpul zilei se simte bine dac e in contact fizicpermanent cu mama, in timp cei desfoar ea activitile si plnge daca e lsat singur incamera in timp ce mama ncearc sa se ocupe de treburi.
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/3.jpg


22/30

Mai mult decat atat, studiile si cercetarile antropologice, neurologice, psihologice, domenii decercetare care adreseaza cresterea si dezvoltarea in ansamblu a unui bebelus confirma

beneficiile purtarii mult in brate, in strans contact fizic cu pielea noastra. Care sunt acestebeneficii? (mentionam ca aceste beneficii sunt cu referire in literatura de specialitate cuprecadere la contactul pielepepiele, dar contactul pielepepiele nu poate avea loc fara sa fielipiti de noi sau in bratele noastre).

3. Efectele nubrate/brate asupra dezvoltarii bebelusului si asupra mamei/tatalui

1. Asupra bebelusului

a) Nivel al neuropeptidelor esentiale pentru dezvoltare emotionala si sociala

Intrun studiu publicat in 2005 in Proceedings of the National Academy of Sciencies,cercetatorii condusii de Alison Wismer Fries de la Departamentul de Psihologie al UniversitatiiWisconsin Medison, au descoperit ca bebelusii care nu sunt tinuti in brate conform nevoilorlor si care au experimentat deprivarea timpurie de contactul uman, au niveluri diferite de

neuropeptide (oxitocina si vasopresina, implicate in dezvoltarea legaturilor emotionale sisociale ale unei fiinte umane)[1].

b) Nivelul stresului

Dr. Ann Bigelow[2], profesor si cercetator in Psihologia Dezvoltarii la Universitatea St. FrancisXavier explica intrun interviu[3] ca bebelusii care sunt tinuti in brate, in contactpielepepieleau nivel al cortizolului (hormonul stresului) mult mai scazut.

c) Plansul, calitatea somnului si dezvoltarea neuronala

Tot dr. Ann Bigelow arata ca bebelusii tinuti in brate plang mai putin, dorm mai mult, seodihnesc mai bine in brate decat daca sunt pusi in patuturile lor, separati. Acestea la randul lorduc la o dezvoltare neuronala mai buna.

d) Termoreglare

Alte studii au aratat ca temperatura pieptului mamei care tocmai anascut este cu 12 grade mai mare fata de restul corpului, creand osuprafata naturala de caldura pentru bebelusul ei. Mamele cu

bebelusii pe pieptul lor, au capacitatea de a se termoregla dacatemperatura bebelusului scade, a mamei creste si invers[4] .

e) Dezvoltare mai buna a sistemului digestiv

Tinerea bebelusilor in brate reduce somatostatina[5], ceea cepermite o mai buna absorbtie a nutrientilor si o mai bunafunctionalitate a sistemului digestiv, reducand problemele gastrointestinale. Trupurile bebelusilor in bratele mamei/tatalui, conservagrasimile bune (asa numita grasime sau celule grase maro),ajutand la mentinerea greutatii si la pastrarea temperaturii calde acorpului. Ca urmare, corpul copilului nu trebuie sa arda dinpropria magazie de grasimi pentru a ramane cald, rezultandimplicit o crestere in greutate mai buna.


23/30

) Dezvoltarea sistemului imunitar

Tinerea bebelusilor in brate conduce la o mai buna dezvoltare a sistemului imunitar, princolonizarea cu bacteriile bune de pe pielea mamei[6]. Mama transmite anticorpi pe 2 cai: prinalaptare si prin pielea ei. Un bebelus care sta in contact pielepepiele cu mama lui are grad dehidratare ridicat, mama protejandul de atacurile agentilor patogeni asupra pielii sale delicate.De asemenea, speram ca este evident, ca atunci cand sunt bolnavi au nevoie de bratele noastre,

de contactul cu pielea noastra. Ii ajuta sa se simta securizati, sa stie ca mama si tata fac totul caei sa se faca bine, alaturi de alaptare (si dupa caz de medicamentatie). Si acest lucru contribuiela dezvoltarea sistemului lor imunitar.

g) Dezvoltare fizica, intelectuala, emotionalaDr. James Prescott, neuropsiholog scrie despre aceasta nevoie si in ce masura implinirea eicontribuie la dezvoltarea sanatoasa a bebelusului, cu referire la purtarea acestuia intrun sistemergonomic [7].

Stimularea vestibular cerebeloasa (care se intampla atunci cand ne tinem bebelusii intrun

sling sau ii purtam in brate) este este cel mai important sistem senzorial pentru dezvoltareancrederii de baz n legtura afectiv dintre mam i copil. Acesta stabilete bazele biologicei psihologice pentru toate celelalte relaii umane. [] Purtarea bebelusilor este esenialpentru dezvoltarea ncrederii, empatiei, compasiunii i contiinei. Purtarea bebelusului,pstrnd copilul n contact uman constant, i alptarea la cerere sunt designul biologic pentrudezvoltarea uman fizic, intelectual i emoional optim. Cercetarile confirma ca purtarea

bebelusilor dezvolt inteligena lor i capacitatea lor de ncredere, afeciune, intimitate, idragoste i fericire.

(n.r prin sling este definit orice sistem ergonomic, care reproduce pozitia anatomica, depurtare a bebelulusui: wrap, sling cu inele, etc)

h) Cea mai mare dovada ca nevoia de brate, de atingere, de a fi constant aproape de noi estevitala pentru dezvoltarea sanatoasa a unui bebelus e sa aruncam o privire in orfelinate saucentre de plasament. Bebelusii primesc hrana, primesc ingrijiri le sunt schimbate scutecele,sunt tratati daca sunt bolnavi sunt pusi la somn, DAR sunt lipsiti de brate, de mangaieri, dealin. Unii cresc, dar cu carente, nu se dezvolta din punct de vedere neurologic, nu se dezvoltaemotional, nu se dezvolta pe multe dimensiuni. Ii vedem pe multi cu retarduri neuronale,motorii, psihoafective (se leagana singuri) intarzieri de vorbire, inadaptabili social, unii

manifesta comportament agresiv. E multa munca pentru repararea lor interna. Iar unii, mor.Atat de fundamentala e nevoia asta. Si de normala.

Dr. Chales Nelson de la Harvard Medical School, neurolog, afirma deprivarea estedezastruoasa pentru creier[8]. In proiectul Bucharest Early Intervention Project, efectuat pecopiii institutionalizati din Romania, sa demonstrat ca deprivarea timpurie de implinireanevoilor cu care se naste un bebelus, a dus la intarzieri in dezvoltarea motorie. Dr. NimTottenham, profesor de psihologie de la Univ din California, Los Angeles, spune parintii joacaun rol pivotal pentru dezvoltarea neuronala a bebelusului lor[9]. Si mai sunt multe alte studii,

care ating si celelalte consecinte ale lipsei atingerii, atasamentului fizic unui bebelus fata deparintii lui.


24/30

Sa o luam altfel. Nu e normal ca un bebe sa nu vrea deloc in brate. Nu e normal sa fie strain lastimuli precum zambetul, vocea noastra, sa fie lipsit de orice interes de interactiune fizica cunoi. Daca se intampla vreuna din acestea, atunci ne ingrijoram, mergem la medic cu el. Inacelasi mod, nu e normal sa nu vrem sal luam in brate atunci cand cere asta sau sai limitamnevoia de brate, la program. Ar trebui sa mergem si noi la medic, sa fim investigai.

Nu exista in brate prea mult. Prea putin, da.

Cand ii luam in brate, contribuim la sanatatea lor.

Cand plang ca vor in brate si nui luam, le va afecta dezvoltarea lor.Neluatul in brate al bebelusului dauneaza grav sanatatii.

Pare exagerare, dar nu e. Consecintele pot aparea mult mai tarziu.

2. Pentru mama

a) Nivelul de stres si starea psihica generala a mameiTinerea bebelusului in brate/pe piept, in contact pielepepiele ajuta la reducerea nivelul destres al mamelor imediat dupa nastere[10]. Mamele caresi tin bebelusii in brate sunt mult maiafective si sensibile la semnalele bebelusilor, prin activarea reflexului oxitocinic, hormonulfericirii. Bebelusii sunt capabili sasi recunoasca mamele mai repede si sa raspunda si eisemnalelor lor. Cu alte cuvinte, contactul uman este benefic atat pentru mama cat si pentru

bebelus. Acelasi lucru se aplica si pentru tata.

b) Simptome de depresie

Tinerea bebelusului in brate duce la risc scazut de depresie. Un alt studiu foarte interesantpublicat in revista prestigioasa Elsevier in 2008[11], arata ca exista o legatura intre modalitateade tinere a bebelusului in brate, tipul de hranire a bebelusului si simptomele de depresie alemamei, in contextul in care fiintele umane au in general o preferinta pentru partea stanga,atunci cand iau un bebelus in brate. Mamele caresi tin bebelusii pe bratul drept in timp cesihranesc bebelusii cu biberonul au simptome de depresie mai ridicate, in timp ce mamele carealapteaza, avand bebelusul atasat la sanul drept, au risc de depresie scazut.

c) Producerea laptelui

Mamele caresi bebelusii in contact pielepepiele secreta cantitate de prolactina si oxitocinamai ridicate si au sanse de succes mult mai mari de a alapta exclusiv primele 6 luni[12]. Celecare experimenteaza dificultati in alaptare, lactatie insuficienta sunt incurajate sa aplice imediatcontactul pielepepiele, cu imbunatatiri vizibile si aproape imediate[13].

d) Timpul de recuperare

Mamele caresi tin in brate bebelusii se recupereza postpartum mult mai repede decat celecaresi tin bebelusii separat sau limitat de ele. Tinerea bebelusilor in contact cu mama, reduce

tensiunea arteriala, sangerarile postpartum, durerile[14].


25/30

Ce rezulta, ce decurge in mod logic din analiza tuturor acestor beneficii ? Ca atunci cand cinevane spune sa nu ne tinem bebelusii in brate, ne spune de fapt : Nu va tineti bebelusii in brate sinu ii veti ajuta sa se dezvolte optim dpdv emotional, social, vor avea un nivel de stres maimare, nu veti contribui la nivel optim la dezvoltarea sistemului lor neuronal, digestiv,imunitar, nu ii veti ajuta sa aiba un somn mai bun, sa fie mai linistiti, sa planga mai putin. Caatunci cand ni se spune sa nu ne mai tinem bebelusii in brate, avem noi, mamele, risc dedepresie mai mare, ne recuperam mai greu dupa nastere, ne afecteaza lactatia cel mai pretios

dar pentru bebelusii nostri. Intelegem noi asta?Intelegem de fapt, ca toate aceste sfaturi au o perspectiva atat de limitata, de comportament al

bebelusului, in exterior (cum e bebe alintat, rasfatat, santajist, dezmierdat, etc). Ignoracomplet dezvoltarea bebelusului pe toate planurile, asa cum sunt evidentiate ele in beneficiilede mai sus.

Desigur ca se pot gasi studii care par sa contrazica rezultatele cercetarilor prezentate, insa estenecesara intelegerea functionarii stiintei, care sunt criteriile pe baza carora un studiu esteconsiderat valid dpdv stiintific. Ca sa fie mai clar acest lucru, haideti sa citim articolul acesta

care prezinta un exemplu foarte bun pe tema lasatului bebelusului sa planga neconsolat, saanalizam cum au fost facute studiile care demonstrau ca e in regula sal lasam pe bebelus saplanga [15]. Despre aceasta chestiune, vom discuta in detaliu in partea a doua a articolului.

Am mai scris si noi despre nevoile de baza ale bebelusului si in articolele acestea[16], [17] simai sunt si alte articole in limba romana.

In rezumat nu este o exagerare sa ne tinem bebelusii in brate atat timp cat au nevoie. Nu existadragoste exagerata, alintare in sens negativ la bebelus. Tandrete sau dragoste exagerata nu seaplica contextului in care e vorba de bebelus. Nu este un moft, un fason al bebelusului, nu cere

dezmierdari peste limita. Atasamentul fizic si emotional fata de parinte este o nevoie, absolutfiziologica, normala.

Avem nevoie sa ne eliberam de preconceptia ca un bebe e un robot care vine cu un set vid deinstructiuni pe care noi trebuie sal programam. Nu e asa. E o fiinta umana, gata functionabila.Are nevoile toate stabilite, nevoi sanatoase, a caror tinta e sa fie indeplinite ca sa creascapruncul armonios si sa se dezvolte optim. Asa cum nevoia de hrana e acolo, nevoia de odihna eacolo, nevoia de dragoste, nevoia de a fi in siguranta, nevoia de alin e acolo. Nevoia de a fi in

brate. Asa se explica de ce nu exista il inveti in brate, lai invatat in brate, acum trebuie saldezveti. Nu avem ce sal invatam, ca si cum ar fi ceva nou si mai ales rau si periculos pentruel. Bebe stie deja. exista tesut in fiiinta sa. In brate, functioneaza cel mai bine.Cand mai simte un bebelus ca are o mama, daca nul tine in brate acum, nul tine in brate atunci,lasal sa planga, nul mai dragali atat cal cocolosesti ?

Al doilea sens Tranz. i refl. A (se) nveseli, a (se) desfta, a (se) delecta

Definitia aceasta, da, se aplica bebelusilor. A se vedea beneficiile de mai sus. Ei se bucura, sedesfata si se delecteaza in bratele noastre.

Bebelusul este rasfatat, manipulator, alintat, razgaiat, mofturos?

Nu, noi spunem:

Bebelusul are nevoie de dragoste neconditionata, de dragoste deplina.


26/30

E un bebelus sanatos daca cheama bratele mamei si ale tatalui.

Haideti sa iubim sai tinem in brate. Sa nu iubim de la distanta. Sa iubim dependenta.

Adina Branici

[1] http://www.pnas.org/content/102/47/17237.full

[2] http://people.stfx.ca/abigelow/dvdsmotherinfantskintoskincontact.htm

[3] http://www.scientificamerican.com/article/infanttouch/

[4] http://icea.org/sites/default/files/Skin%20to%20Skin%20Contact%20PPFINAL.pdf

[5] Tornhage CJ, Serenius F, UvnasMoberg K, Lindberg T. Plasma somatostatin andcholecystokinin levels in preterm infants during kangaroo care with and without nasogastrictubefeeding. J Pediatr Endocrinol Metab 1998 September;11(5):64551.

[6] http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=82:theimportanceofskintoskincontact&Itemid=17

[7] http://www.naturalchild.org/guest/pam_leo.html

[8] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24161221;

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23627960[9] https://www.psych.ucla.edu/faculty/page/nimtottenham, Gee, D.G., Humphreys, K.L.,Flannery, J., Goff, B., Telzer, E.H., Shapiro, M., Hare, T.A., Bookheimer, S.Y., Tottenham, N.(in press). A Developmental Shift from Positive to Negative Connectivity in HumanAmygdalaPrefrontal Circuitry.Journal of Neuroscience.

[10] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24041731

[11] http://centrepsycleamu.fr/wpcontent/uploads/2014/01/Donnot_etal_IBD_08.pdf

[12] Hurst, N., Valentine, C., Renfro, L., et al. Skintoskin holding in the neonatal intensivecare unit influences maternal milk volume.J Perinatol 1997 MayJun; 17(3):2137.

[13] http://www.internationalbreastfeedingjournal.com/content/8/1/1
https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/10/10609304_802360149786796_2061685262_n.jpghttp://www.naturalchild.org/guest/pam_leo.htmlhttp://www.pnas.org/content/102/47/17237.fullhttp://www.scientificamerican.com/article/infant-touch/http://people.stfx.ca/abigelow/dvds-mother-infant-skin-to-skin-contact.htmhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23627960http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24161221https://www.psych.ucla.edu/faculty/page/nimtottenhamhttp://icea.org/sites/default/files/Skin%20to%20Skin%20Contact%20PP-FINAL.pdfhttp://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=82:the-importance-of-skin-to-skin-contact-&Itemid=17http://centrepsycle-amu.fr/wp-content/uploads/2014/01/Donnot_etal_IBD_08.pdfhttp://www.internationalbreastfeedingjournal.com/content/8/1/1http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24041731


27/30

Etichete

[14] http://www.kangaroomothercare.com/olanders.aspx

[15] http://www.psychologytoday.com/blog/morallandscapes/201112/dangerscryingitout

[16] http://www.kangaroomothercare.com/olanders.aspx

[17] https://alapteaza.wordpress.com/2014/01/11/asteptarileparintilorversusnevoilebebelusului/

[18] https://alapteaza.wordpress.com/2014/02/01/bebelusuldetinicheaalsocietatii/

[19] https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/20/inbratelamamiprimelesaptamanideviataalebebelusului/

[20] https://alapteaza.wordpress.com/2014/06/03/cugetareasaptamaniibebelusiiinsecolulvitezei/

In brate la mami Primele saptamani de viata

ale bebelusului

20 smbt Sep 2014

POSTEDBYANDAROXANAINCOSLEEPING, PURTAREABEBELUSILOR

UNCOMENTARIU

plange bebelusul, primele saptamani de viata, purtarea bebelusilor

In primele saptamani de viata este absolut normal ca bebelusul sa doreasca non stop la mamiin brate si la san. Este o perioada de adaptare la un mediu complet strain dupa cele 9 luni

petrecute in burtica. Timp de 9 luni nu a stiut nimic altceva decat caldura, confort, siguranta,certitudinea unui spatiu cunoscut. Acum dintro data se trezeste intrun mediu complet strainsi infricosator, cu tot felul de zgomote, mirosuri si texturi ciudate, un mediu in care este 100%dependent de altcineva si are nevoie de prezenta non stop a lui mami, singura fiinta pe care ocunostea inca din burtica. Haide sa ne gandim ce am face noi daca neam trezi intro dimineata,dintro data si fara niciun fel de pregatire, pe o alta planeta, unde nu se respira oxigen asa cumsuntem noi obisnuiti, nu functioneaza legile gravitatiei asa cum le cunoastem noi, unde nusuntem capabili sa ne miscam, sa ne hranim sau sa facem orice altceva fara ajutorul cuiva dinexterior. Daca acel cineva ar disparea dintro data din campul nostru vizual, am mai avea

liniste pana sa se intoarca? Oare nu am intra in panica? Nu am striga dupa ajutor? Nu amplange? Nu am chema persoana respectiva sa revina langa noi? Haide sa presupunem capersoanei respective ii pasa de noi si ne vrea numai binele insa vorbeste o limba necunoscuta.Ne vorbeste dar noi nu intelegem nimic, ii vorbim dar nu intelege nimic. Asadar cand pleacade langa noi si ne spune pe limba ei nuti fie teama, sunt in camera cealalta si revin imediat
https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/https://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.wordpress.com/category/purtarea-bebelusilor/https://alapteaza.wordpress.com/tag/plange-bebelusul/https://alapteaza.wordpress.com/2014/01/11/asteptarile-parintilor-versus-nevoile-bebelusului/https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/20/in-brate-la-mami-primele-saptamani-de-viata-ale-bebelusului/https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/20/in-brate-la-mami-primele-saptamani-de-viata-ale-bebelusului/http://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201112/dangers-crying-it-outhttp://www.kangaroomothercare.com/olanders.aspxhttps://alapteaza.wordpress.com/2014/06/03/cugetarea-saptamanii-bebelusii-in-secolul-vitezei/https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/20/in-brate-la-mami-primele-saptamani-de-viata-ale-bebelusului/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/tag/primele-saptamani-de-viata/https://alapteaza.wordpress.com/tag/purtarea-bebelusilor-2/https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/20/in-brate-la-mami-primele-saptamani-de-viata-ale-bebelusului/https://alapteaza.wordpress.com/2014/02/01/bebelusul-de-tinichea-al-societatii/


28/30

Etichete

iar noi nu intelegem, incepem sa plangem de disperare si sa vorbim pe limba noastra,chemando inapoi asa cum ne pricepem noi. In general ii comunicam orice altceva in limbajulpe care il stim noi (ca ne e foame, ca ne e sete, ca ne mananca nasul, ca ne sta aiurea scutecul, cane inteapa eticheta de la bluza etc) si ne asteptam sa ne inteleaga si sa raspunda nevoilornoastre.

Exact asa este si cu bebelusii, foarte simplu spus. Au nevoie de prezenta noastra si de confortul

si siguranta pe care le ofera apropierea cuiva cunoscut, cu un miros si o voce cunoscute, cu untrup cald si disponibil care ofera calm si mangaiere, hrana si securitate. Un bebelus caredoarme putin, sesizeaza imediat absenta mamei, vrea non stop la san si plange cand nu o simtepe mami aproape este un bebelus NORMAL. Are instincte de supravietuire puternice si solicitaca nevoile sale (nu dorintele ci NEVOILE) sai fie implinite. Perioada asta o sa treaca la fel catoate perioadele, vor veni altele, unele mai usoare, altele mai dificile dar toate sunt frumoasesi au farmecul lor. Savurati cat puteti aceste prime saptamani caci va veti uita intotdeauna cunostalgie catre ele, catre inceputurile voastre ca mamici. Fiti disponibile non stop,neconditionat, fara temeri sau resentimente. Daruirea neconditionata este cea mai frumos lucru

pe care il invatam cand devenim mame.

Gallalin Borea

Locul copiilor nostri este alaturi de noi!

04 joi Sep 2014


UNCOMENTARIU
https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/04/locul-copiilor-nostri-este-alaturi-de-noi/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/author/andaroxana/https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/09/gallalin-borea.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/2014/09/04/locul-copiilor-nostri-este-alaturi-de-noi/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/2014/09/04/locul-copiilor-nostri-este-alaturi-de-noi/https://alapteaza.wordpress.com/category/co-sleeping/


29/30

alaptare, cosleeping, concediu cu copiii

Copilul crete, se dezvolta i respir prin dragostea i atenia ce i se ofer.Copiii notri vor fi crile noastre de vizit cnd vor crete. Iar un copil care se bucur dedragostea, prezenta i comunicarea cu prinii si, acela va fi un copil stabil emoional, sigur peel si ferm n luarea deciziilor. Nu te lsa influenat emoional de nimeni, nici mcar de propriiprini deoarece fiecare stare a ta copilul o simte i l afecteaz mai devreme sau mai trziu.

Tu eti singura n msur sai asculi copilul, eti singura care comunici din prima clipa cu el iil poi nelege cel mai bine Este o senzaie pe care multe mame nu o neleg din varii motive(lipsa de interes, parinte de ocazie, lipsa de timp etc.).Acesti 2 ani care ni sau oferit ca sa stam acas nu sunt un moft, ci o munc continu i trebuieprofitat de ei din plin, daca mmicile vor ce este mai bun pentru copiii lor. Continu sa faciceea ce simi c este mai bine pentru voi Nu are dreptul nimeni sa te judece, fiecare sasiaplice propriile preri i opinii pe copii lor.

Am primit i eu o mulime de sfaturi dup prerea mea sadice.. de exemplu: sami las copiluls urle n ptu i 2 ore dac este necesar. doar ca s doarm n ptu.Ins un copil dac vrea s fie lng prinii lui nseamn c i lipsete ceva i doar lng priniilui se simte n siguran i n special lng mama lui.

Toat lumea a devenit expert n cretere copiilor ncepnd de la fete pn la brbai de vrstaa treia, sunt persoane experte care nu au stat singure cu un copil nici mcar 24 de ore nsse nghesuie la dat sfaturi.Fiecare mam i fiecare dintre noi ne asumam responsabilitatea de printe. Dac greim, tot noisuferim iar dac nu, este meritul nostru.Copilul ct este mic are nevoie de prini cel mai mult, apoi, dupa ce crete i are i el copii nzadar mai vrem i noi sa ne facem utili c atunci avem noi nevoie de ei.Legat de concediu mi se pare foarte normal ca atunci cnd se pleac s mearg i copilul,pentru a putea profita de starea de relaxare i de psihicul odihnit al prinilor si, ca atuncicnd sufer ca prinii sunt stresani, nervoi sau obosii Ins de obicei prinii care nusi iaucopiii cu ei in concediu, sunt acei prinii care nu accept ca familia lor sa mrit i nu ei suntpe primul loc.

Edwina Voina
https://alapteaza.wordpress.com/tag/concediu-cu-copiii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/co-sleeping-2/https://alapteaza.files.wordpress.com/2014/09/bebe-pupat.jpghttps://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-2/


30/30

Blog la WordPress.com. The Chateau Theme.

Urmrete

Follow Alapteaza!

Build a website with WordPress.com
https://ro.wordpress.com/?ref=footer_bloghttp://void%280%29/https://ro.wordpress.com/?ref=lofhttps://wordpress.com/themes/chateau/

Documents

Co-sleeping _ Alapteaza!