Cod Civil Iunie 2011

CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 - actualizat pana in 1997Forma sintetic la data 27-May-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® i tehnologia ActeSintetice sunt m rci inregistrate ale Wolters Kluwer.

Titlul preliminar: Despre efectele i aplicarea legilor în genereArt. 1

(la data 22-Feb-2007 Art. 1 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 48 din 22-feb-2007 )(la data 19-May-2006 Art. 1 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 303 din 19-mai-2006 )(la data 21-Mar-2006 Art. 1 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 151 din 21-mar-2006 )(la data 11-Jan-2006 Art. 1 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 59 din 11-ian-2006 )(la data 23-Jun-2005 Art. 1 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 3017 din 23-iun-2005 )Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiv (C. civ., 1589, 1911).

Art. 2abrogat.

Art. 3(la data 06-Nov-2007 Art. 3 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1830 din 06-nov-2007 )(la data 12-Sep-2006 Art. 3 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1613 din 12-sep-2006 )Judec torul care va refuza de a judeca, sub cuvânt c legea nu prevede, sau c este întunecat sauneîndestul toare, va putea fi urm rit ca culpabil de denegare de dreptate.Art. 4Este oprit judec torului de a se pronun a, în hot rârile ce d , prin cale de dispozi ii generale ireglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse (C. civ., 1201).Art. 5

(la data 11-Jan-2006 Art. 5 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 59 din 11-ian-2006 )(la data 28-Apr-2005 Art. 5 din titlul 1 a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 1970 din 28-apr-2005 )Nu se poate deroga prin conven ii sau dispozi ii particulare, la legile care intereseaz ordineapublic i bunele moravuri [C. civ., 620, 702, 728, 803, 839, 965 alin. (2), 968, 1008, 1010, 1089,1471, 1492, 1495 alin. (2), 1498, 1513, 1636, 1689, 1838].

-****-Cartea I: Despre persoaneTitlul I: Despre drepturile civile i despre naturalizareCapitolul I: Despre bucurarea de drepturile civile i despre naturalizare

CAPITOLUL II: Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calit iide român

TITLUL II: Despre actele st rii civile

TITLUL III: Despre domiciliu

TITLUL IV: Despre absen i, adic cei care lipsesc de la locul lorCAPITOLUL I: Despre absen a prezumat

CAPITOLUL II: Despre declararea absen ei

CAPITOLUL III: Despre efectele absen ei

CAPITOLUL IV: Despre privegherea copiilor minori ai tat lui care adisp rut

Art. 6-16 - abrogate.







Pag. 1 din 143 Act sintetic la data 27-May-2011 pentru Codul Civil din 1864

Text creat de SintAct® Wolters Kluwer - tel:031/2244100, [email protected]

mailto:contact:@wolterskluwer.ro

TITLUL V: Despre c torieCAPITOLUL I: Despre însu irile i condi iile necesare spre a se putea

vâr i c toria

CAPITOLUL II: Despre formalit ile relative la celebrarea c toriei

CAPITOLUL III: Despre opozi ii la c torie

CAPITOLUL IV: Despre cereri de nulitate a c toriei

CAPITOLUL V: Despre obliga iile ce izvor sc din c torie

CAPITOLUL VI: Despre drepturile i datoriile respective ale so ilor

CAPITOLUL VII: Despre desfacerea c torieiArt. 209- abrogat.

CAPITOLUL VIII: Despre a doua c torieArt. 210- abrogat.

TITLUL VI: Despre desp enieCAPITOLUL I: Despre cauzele desp eniei

CAPITOLUL II: Despre desp enie pentru cauz determinat

CAPITOLUL III: Despre desp enia prin consim mântul mutual

CAPITOLUL IV: Despre efectele desp eniei

Art. 127-133 - abrogate.Art. 134 - abrogat.Art. 135-138 - abrogate.Art. 139 - abrogat.Art. 140 - abrogat.Art. 141 - abrogat.Art. 142 - abrogat.Art. 143-150 - abrogate.





Art. 194-196 - abrogate.Art. 197-208 - abrogate.

Art. 211-213 - abrogate.Art. 214 - abrogat.Art. 215 - abrogat.

Art. 216-233 - abrogate.Art. 234 - abrogat.Art. 235-240 - abrogate.Art. 241-242 - abrogate.Art. 243-245 - abrogate.Art. 246-248 - abrogate.Art. 249-250 - abrogate.Art. 251-253 - abrogate.

Art. 254-267 - abrogate.Art. 268 - abrogat.Art. 269-270 - abrogate.Art. 271-272 - abrogate.Art. 273-276 - abrogate.




TITLUL VII: Despre paternitate i despre filia iuniCAPITOLUL I: Despre filia iunea copiilor legitimi n scu i sau concepu i în

torie

CAPITOLUL II: Despre dovedirea filia iunii copiilor legitimi

CAPITOLUL III: Despre copiii naturali

TITLUL VIII: Despre adop ie

TITLUL IX: Despre puterea p rinteasc

TITLUL X: Despre minoritate, despre tutel i despre emancipareCAPITOLUL I: Despre minoritateArt. 342- abrogat.

CAPITOLUL II: Despre tutel

CAPITOLUL III: Despre emancipare

TITLUL XI: Despre majoritate, despre interdic ie i despre consiliuljudiciarCAPITOLUL I: Despre majoritateArt. 434- abrogat.

CAPITOLUL II: Despre interdic ie

CAPITOLUL III: Despre consiliile judiciare

Cartea II: Despre bunuri i despre osebitele modific ri ale propriet iiTITLUL I: Despre distinc iunea bunurilorArt. 461Toate bunurile sunt mobile sau imobile (C. civ., 462 i urm., 472 i urm., 489 i urm., 1295, 1315i urm., 1685, 1727 i urm., 1751, 1824 i urm., 1895 i urm., 1909).

CAPITOLUL I: Despre imobileArt. 462Bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destina ia lor, sau prin obiectul la care ele seaplic [C. civ., 463-465 alin. (1), 468-470, 471, 482-499, 576, 717, 718, 760, 765, 770, 771,773, 783, 894, 902-903, 995, 1108, 1166, 1295, 1315, 1327, 1348, 1349, 1366, 1496, 1517,

Art. 277 - abrogat.Art. 278 - abrogat.Art. 279 - abrogat.Art. 280-284 - abrogate.Art. 285 - abrogat.




Art. 309-320 - abrogate.Art. 321-322 - abrogate.Art. 323 - abrogat.Art. 324 - abrogat.









1660, 1721, 1729, 1737-1745, 1746 i urm., 1777, 1818, 1895].Art. 463Fondurile de p mânt i cl dirile sunt imobile prin natura lor (C. civ., 464, 465, 469, 470).

Art. 464Morile de vânt, sau de ap , ezate pe stâlpi, sunt imobile prin natura lor (C. civ., 462).

Art. 465(1) Recoltele care înc se in de r cini, i fructele de pe arbori, neculese înc , sunt asemeneaimobile.(2) Îndat ce recoltele se vor t ia i fructele se vor culege, sunt mobile (C. civ., 463, 466, 472 iurm., 972, 1295, 1730).Art. 466Arborii ce se taie devin mobile (C. civ., 465, 473 i 529 i urm.).

Art. 467Animalele ce proprietarul fondului d arenda ului pentru cultur , sunt imobile pe cât timp li se

streaz destina ia (C. civ., 462, 468).Art. 468

(la data 04-May-2006 Art. 468 din cartea II, titlul I, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 279din 04-mai-2006 )(1) Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul i exploatarea acestui fond suntimobile prin destina ie.(2) Astfel sunt imobile prin destina ie, când ele s-au pus de proprietar pentru serviciul iexploatarea fondului:- animalele afectate la cultur ;- instrumentele ar toare;- semin ele date arenda ilor sau colonilor par iari;

- porumbii din porumb rie;- lapinii inu i pe lâng cas ;- stupii cu roi;- pe tele din iaz (hele teie);- teascurile, c ld rile, alambiciurile, c zile i vasele;- instrumentele necesare pentru exploatarea fier riilor, fabricilor de hârtie i a altor uzine;- paiele i gunoaiele.

(3) Mai sunt imobile prin destina ie toate efectele mobiliare ce proprietarul a a ezat c tre fond înperpetuu (C. civ., 462, 469, 1750, 1824).Art. 469

(la data 04-May-2006 Art. 469 din cartea II, titlul I, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 279din 04-mai-2006 )(1) Proprietarul se presupune c a a ezat c tre fond în perpetuu efecte mobiliare, când acesteasunt înt rite cu ghips, var sau ciment, sau când ele nu se pot scoate f r a se strica sau deteriora,sau f r a strica sau deteriora partea fondului c tre care sunt a ezate.(2) Oglinzile unui apartament se presupun a ezate în perpetuu, când parchetul pe care ele staueste una cu boaseria camerei.(3) Aceasta se aplic i la tablouri i alte ornamente.(4) Statuile sunt imobile când ele sunt a ezate înadins, chiar când ele s-ar putea scoate f rfractur sau deteriorare (C. civ., 468, 1325, 1750, 1824).Art. 470Urloaiele sau evile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de p mânt, sau la vreo cas ,sunt imobile i fac parte din propriet ile la care servesc (C. civ., 462).Art. 471Sunt imobile prin obiectul la care se aplic uzufructul lucr rilor imobile, servitu ile, ac iunile caretind a revendica un imobil (C. civ., 462, 517, 565, 576, 1750).

Capitolul II: Despre mobile




Art. 472Bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii [C. civ., 461, 465 alin. (2), 466,473-474, 482-488, 504-516, 718, 772, 773, 783, 827, 894, 911, 918, 972, 995, 1316, 1587,1593, 1685, 1718, 1721, 1726-1736, 1751, 1909].Art. 473Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul atât acele care semi c de sine precum sunt animalele, precum i cele care nu se pot str muta din loc decât prin oputere str in , precum sunt lucrurile neînsufle ite (C. civ., 472).Art. 474(1) Sunt mobile prin determinarea legii, obliga iile i ac iunile care au de obiect sume exigibilesau efecte mobiliare, ac iunile sau interesele în companii de finan e, de comer sau de industrie,chiar i când capitalul acestor companii const în imobile.(2) Aceste ac iuni sau interese se socot ca mobile numai în privin a fiec rui din asocia i i pe câttimp ine asocia ia.(3) Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe via asuprastatului sau asupra particularilor (C. civ., 472, 1639 i urm.).

Capitolul III: Despre bunuri în raportul lor cu cei ce le posedArt. 475(1) Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modific rile stabilite de legi.(2) Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate i nu pot fi înstr inate decât dupregulile i formele prescrise anume pentru ele (C. civ., 480 i urm., 1296, 1306, 1706, 1801 iurm., 1845).Art. 476Drumurile mari, drumurile mici i uli ele care sunt în sarcina statului, fluviile i râurile navigabilesau plutitoare, rmurile, ad ugirile c tre mal i locurile de unde s-a retras apa m rii, porturilenaturale sau artificiale, malurile unde trag vasele pot fi îndeob te toate p ile din p mântulRomâniei, care nu sunt proprietate particular , sunt considerate ca dependin e ale domeniuluipublic (C. civ., 478, 495 i urm., 582, 646, 647, 1844).Art. 477

(la data 09-Dec-2007 Art. 477 din cartea II, titlul I, capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1878din 09-dec-2007 )

(la data 29-Jun-2006 Art. 477 din cartea II, titlul I, capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.462/R din 29-iun-2006 )

(la data 22-Mar-2006 Art. 477 din cartea II, titlul I, capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1048 din 22-mar-2006 )Toate averile vacante i f r st pâni, precum i ale persoanelor care mor f r mo tenitori, sauale c ror mo teniri sunt lep date, sunt ale domeniului public (C. civ., 538, 646, 648, 652, 680,696).Art. 478(1) Por ile, zidurile, an urile, înt riturile pie elor de r zboi i ale fort re elor fac i ele parte dindomeniul public.(2) Aceste lucruri reintr în comer când nu mai servesc la uzul public (C. civ., 476, 647, 1844,1845).Art. 479Poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosin , saunumai servitute (C. civ., 480 i urm., 517 i urm., 565 i urm., 576 i urm., 1720).

Titlul II: Despre proprietateArt. 480

(la data 23-Apr-2010 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 517 din 23-apr-2010 )

(la data 08-Apr-2010 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 181/R din 08-apr-2010 )

(la data 18-Mar-2010 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 148/R din 18-mar-2010 )




(la data 03-Jun-2009 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 961 din 03-iun-2009 )

(la data 27-Apr-2009 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 697 din 27-apr-2009 )

(la data 18-Feb-2009 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1665 din 18-feb-2009 )




(la data 09-Jun-2008 Art. 480 din cartea II, titlul II a ost in le atura cu Decizia nr. 33 din 09-iun-2008 )(la data 03-Dec-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 2061 din 03-dec-

2007 )(la data 15-Nov-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1931 din 15-nov-


2007 )(la data 10- ct-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1616 din 10-oct-

2007 )(la data 18-Sep-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1440 din 18-sep-


2007 )(la data 15-May-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 869 din 15-mai-

2007 )(la data 15-Mar-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 150 din 15-mar-

2007 )(la data 05-Feb-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 72 din 05-feb-

2007 )(la data 10-Jan-2007 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 29 din 10-ian-





2006 )(la data 07-Sep-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 484/R din 07-

sep-2006 )(la data 06-Jul-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1518 din 06-iu -

2006 )(la data 06-Jul-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1518 din 06-iu -

2006 )(la data 15-Jun-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1380 din 15-iun-

2006 )(la data 08-Jun-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 2038 din 08-iun-

2006 )(la data 08-May-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 314/R din 08-

mai-2006 )(la data 27-Apr-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 2660 din 27-

apr-2006 )(la data 04-Apr-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 814 din 04-apr-

2006 )(la data 15-Mar-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 951 din 15-mar-

2006 )(la data 07-Mar-2006 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 522 din 07-mar-

2006 )(la data 08-Nov-2005 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 4554 din 08-

nov-2005 )(la data 15-Apr-2005 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 3045 din 15-apr-

2005 )




(la data 31-Mar-2005 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 2574 din 31-mar-2005 )





(la data 08-Apr-2002 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 605/ din 08-apr-2002 )

(la data 08-Apr-2002 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 605/ din 08-apr-2002 )

(la data 01-Feb-2002 Art. 480 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 125 din 01-feb-2002 )Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru în mod exclusiv iabsolut, îns în limitele determinate de lege (C. civ., 475, 479, 481 i urm., 489 i urm., 585, 586,620 i urm., 841 i urm., 1001, 1002, 1306, 1310).Art. 481

(la data 18-Mar-2010 Art. 481 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 148/R din 18-mar-2010 )


(la data 10-Jan-2007 Art. 481 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 29 din 10-ian-2007 )

(la data 03- ct-2006 Art. 481 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1747 din 03-oct-2006 )

(la data 04-Apr-2006 Art. 481 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 814 din 04-apr-2006 )Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afar numai pentru cauz de utilitate public iprimind o dreapt i prealabil desp gubire (C. civ., 475, 480, 597, 616).Art. 482


(la data 22-Mar-2006 Art. 482 din cartea II, titlul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 1048 din 22-mar-2006 )Proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra tot ce produce lucrul i asupra tot ce seune te, ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial. Acest drept se nume te: drept deaccesiune (C. civ., 480, 483 i urm., 629, 645, 903 i urm., 1324 i urm., 1396, 1750, 1777,1824).Capitolul I: Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucruArt. 483Fructele naturale sau industriale ale p mântului, fructele civile, sporul animalelor (pr sila), secuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune (C. civ., 483, 484, 522 i urm., 1730 pct.1).Art. 484Fructele produse din vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decât cu îndatorire din parte-i de apl ti sem turile, ar turile i munca pus de al ii (C. civ., 483, 494, 524, 552, 997).Art. 485Posesorul nu câ tig proprietatea fructelor decât când posed cu bun -credin ; la cazul contrar,el este dator de a înapoia productele, împreun cu lucrul, proprietarului care-l revendic (C. civ.,486, 487, 494, 522, 523, 525, 994 i urm., 1090, 1846 i urm., 1898, 1909).Art. 486Posesorul este de bun -credin când posed ca proprietar în puterea unui titlu translativ deproprietate, ale c rui viciuri nu-i sunt cunoscute (C. civ., 485, 487, 494, 995, 997, 1854 i urm.,1858, 1890, 1894, 1898).Art. 487




El înceteaz de a fi cu bun -credin din momentul când aceste viciuri îi sunt cunoscute (C. civ.,486, 994).

Capitolul II: Despre dreptul de accesiune asupra celor unite i încorporatecu lucrulArt. 488Tot ce se une te i se încorporeaz cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilorstatornicite mai jos (C. civ., 482, 489 i urm., 903, 1325).ec iunea I: Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile

Art. 489(la data 15-Mar-2007 Art. 489 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 617 din 15-mar-2007 )(la data 29-Mar-2006 Art. 489 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 738 din 29-mar-2006 )(la data 01-Jan-1997 Art. 489 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 617 din 15-mar-2007 )Proprietatea p mântului cuprinde în sine proprietatea suprafe ei i a subfe ei lui (C. civ., 480,490 i urm., 579, 607 i urm., 610, 612, 613, 620).Art. 490Proprietarul poate face asupra p mântului toate planta iile i cl dirile ce g se te de cuviin ,afar de excep iile statornicite la capul, care trateaz despre servitu i (C. civ., 480, 489, 492,576 i urm., 607 i urm., 1776).Art. 491Proprietarul poate face sub fa a p mântului toate construc iile i s turile ce g se te decuviin , i trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce, afar de modific rile prescrise delegi i regulamente privitoare la mine, precum i de legile i regulamentele poli iene ti) (C. civ.,480, 489, 490, 492, 538, 607 i urm., 610, 612, 613, 620).Art. 492

(la data 11-Sep-2007 Art. 492 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1459 din 11-sep-2007 )

(la data 20-Apr-2007 Art. 492 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 819 din 20-apr-2007 )

(la data 29-Mar-2007 Art. 492 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 219/R din 29-mar-2007 )

(la data 30-May-2006 Art. 492 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 365/R din 30-mai-2006 )

(la data 19-Jan-2006 Art. 492 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 12 din 19-ian-2006 )Orice construc ie, planta ie sau lucru f cut în p mânt sau asupra p mântului, sunt prezumate afi f cute de c tre proprietarul acelui p mânt cu cheltuiala sa i c sunt ale lui, pân ce sedovede te din contra (C. civ., 463, 489, 493, 1202).Art. 493Proprietarul p mântului care a f cut construc ii, planta ii i lucr ri cu materiale str ine, estedator s pl teasc valoarea materialelor. El mai poate fi osândit, dup împrejur ri, pentru oasemenea urmare i la plata de daune-interese. Dar proprietarul materialelor n-are drept a leridica (C. civ., 492, 494, 499, 515, 998, 999, 1084, 1909).Art. 494

(la data 12-May-2009 Art. 494 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 788/R din 12-mai-2009 )

(la data 22-Feb-2007 Art. 494 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 42 din 22-feb-2007 )

(la data 01-Jun-2006 Art. 494 din cartea II, titlul II, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1995 din 01-iun-2006 )(1) Dac planta iile, construc iile i lucr rile au fost f cute de c tre o a treia persoan cumaterialele ei, proprietarul p mântului are dreptul de a le ine pentru dânsul, sau de a îndatorape acea persoan s le ridice.(2) Dac proprietarul p mântului cere ridicarea planta iilor i a construc iilor, ridicarea va urma




cu cheltuiala celui ce le-a f cut; el poate chiar, dup împrejur ri, fi condamnat la daune-interesepentru prejudiciile sau v rile ce a putut suferi proprietarul locului.(3) Dac proprietarul voie te a p stra pentru dânsul acele planta ii i cl diri, el este dator a pl tivaloarea materialelor i pre ul muncii, f r ca s se ia în considera ie sporirea valorii fondului,ocazionat prin facerea unor asemenea planta ii i construc ii. Cu toate acestea, dac planta iile,cl dirile i operele au fost f cute de c tre o a treia persoan de bun -credin , proprietarul

mântului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor planta ii, cl diri, i lucr ri, dar va avea dreptulu de a înapoia valoarea materialelor i pre ul muncii, sau de a pl ti o sum de bani egal cu

aceea a cre terii valorii fondului (C. civ., 766, 771, 997, 1076, 1084).Art. 495Cre terile de p mânt ce se fac succesiv i pe nesim ite la malurile fluviului i ale râurilor senumesc aluviune. Aluviunea este în folosul proprietarului riveran, când e vorba de un fluviu saurâu navigabil, plutitor sau neplutitor cu îndatorire îns pentru proprietar de a l sa, pe p mântul

u, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor (C. civ., 476 i urm., 482, 488, 496 i urm.,587).Art. 496(1) Tot ale proprietarului riveran sunt i p mânturile l sate de apele curg toare, când ele seretrag pe nesim ite de la unul din rmuri i se îndreapt tre cel lalt rm; proprietarul rmuluide unde apa s-a retras profit de aluviune, f r ca proprietarul rmului opus s poat reclama

mântul cel pierdut.(2) Acest drept nu are loc în privirea p mânturilor p site de apa m rii (C. civ., 476, 495).Art. 497Aluviunea nu are loc în privirea laturilor, hele teelor i a iazurilor; proprietarul lor conservtotdeauna p mântul acoperit de ap , când ea este la în imea scurgerii hele teului, iazului, chiardac câtimea apei ar sc dea în urm ; i viceversa, proprietarul iazului nu câ tig niciun dreptasupra p mântului riveran ce se acoper de apa iazului când urmeaz rs turi extraordinare (C.civ., 495, 1847).Art. 498Dac un fluviu sau râu, navigabil sau nu, rupe deodat o parte mare, i care se poaterecunoa te, de p mânt, i o lipe te la p mântul unui alt proprietar, acea parte r mâne a cui afost p mântul de la care s-a rupt; îns dac se va reclama în termen de un an (C. civ., 476, 495,1894).Art. 499Insulele i prundurile, care se formeaz în albia fluviilor i a râurilor navigabile sau plutitoare,sunt ale statului, dac nu i se opune titlu sau prescrip ie (C. civ., 476, 1844).Art. 500Insulele i prundurile, care se formeaz în râurile nenavigabile i neplutitoare, sunt aleproprietarului rmului care ele s-au format; dac insula format trece peste jum tatea râului,atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra p ii de insul ce se întindespre el, pornind de la jum tatea râului.Art. 501Dac un râu sau fluviu, formându i un bra nou, taie i înconjoar mântul unui proprietarriveran, i face prin acest chip o insul , proprietarul nu pierde, p mântul ce s-a transformat îninsul , chiar dac el s-a f cut de un fluviu sau de un râu navigabil sau plutitor (C. civ., 476, 499).Art. 502Dac un fluviu sau un râu î i face un nou curs p sind vechea sa albie, aceast albie se împarteîntre proprietarii m rginari.Art. 503Orice animale sau zbur toare s lbatice trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cât timpmân la noi, afar numai dac asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii (C.

civ., 468, 998, 1898).

ec iunea II: Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile mi toareArt. 504




Dac dou lucruri a doi deosebi i st pâni s-au unit împreun încât amândou formeaz un singurtot, dar se pot desp i i conserva fiecare în parte dup desp ire, atunci totul format este alproprietarului lucrului care constituie partea principal , mânând el dator a pl ti celuilaltproprietar pre ul lucrului ce a fost unit cu principalul (C. civ., 473, 505 i urm.).Art. 505Este principal acela din dou lucruri, pentru uzul sau pentru ornamentul, pentru completarea

rui a servit unirea celuilalt lucru (C. civ., 504, 506, 508 i urm., 511 i urm.).Art. 506Când îns lucrul unit este mult mai de pre decât lucrul principal, i când el s-a unit f r tireaproprietarului, acesta poate cere desp irea i restituirea lucrului unit, chiar clac ar rezulta dindesp ire oarecare v mare lucrului c tre care el a fost unit (C. civ., 504 i urm., 728).Art. 507Dac din cele dou lucruri unite pentru a forma un singur tot, niciunul nu poate fi privit caaccesoriu al celuilalt, atunci acela este considerat ca principal care va fi mai mare în valoare.Dac valoarea ambelor lucruri ar fi mai tot aceea i, atunci lucrul cel mai mare în volum va ficonsiderat ca principal (C. civ., 504 i urm., 511, 512).Art. 508Dac un me ter sau altcineva a întrebuin at materia care nu era a sa i a f cut un lucru nou,atunci proprietarul materiei întrebuin ate are dreptul de a reclama lucrul format din ea, pl tindpre ul muncii, atât când acel obiect ar putea cât i când el n-ar putea reveni în starea primitiv(C. civ., 484, 509 i urm., 514, 515, 997, 1478).Art. 509Dac îns manopera ar fi atât de important încât ar întrece cu mult valoarea materieiîntrebuin ate, atunci munca lucr torului va fi considerat ca parte principal , i lucr torul va aveadreptul de a re ine lucrul format, pl tind proprietarului pre ul materiei (C. civ., 508, 514 i urm.,1478).Art. 510Când cineva a întrebuin at în parte materia care era a sa, i în parte materia str in , pentru aforma un lucru nou, f r ca nicio parte din materie s i fi pierdut cu totul fiin a, i dac acelematerii nu se mai pot desp i f r mare sau pagub , atunci lucrul format se cuvine ambilorproprietari, celui dintâi în propor ie cu materia ce era a sa, i celuilalt, în propor ie cu materia sai cu pre ul muncii sale (C. civ., 506 i urm., 511 i urm., 728, 1388 i urm.).

Art. 511(1) Când un lucru s-a format din amestecarea mai multor materii cu diferi i st pâni din careniciuna nu poate fi considerat ca materie principal , atunci proprietarul, în ne tiin a c rui aurmat amestecarea, poate cere desfacerea lor, dac ea este cu putin a se desface.(2) Dac materiile amestecate nu se mai pot desp i f r mare sau pagub , atunci lucrulformat se cuvine tuturor st pânilor, fiec rui îns în propor ie cu câtimea, calitatea i valoareamateriilor lui, întrebuin ate la facerea acelui lucru (C. civ., 512 i urm., 728 i urm., 1388 iurm.).Art. 512Dac materia unui din proprietari ar covâr i pe cealalt materie prin valoare i cantitate, atunciproprietarul materiei mai cu pre va putea cere lucrul format prin amestecare, pl tind însceluilalt proprietar pre ul materiei sale (C. civ., 505 i urm., 511, 513 i urm.).Art. 513Când lucrul format r mâne comun între proprietarii materiilor din care s-a format, atunci lucrulse va vinde prin licita ie i pre ul se va împ i (C. civ., 506 i urm., 510, 511, 728, 1388 iurm.).Art. 514În toate cazurile în care proprietarul materiei întrebuin ate f r tirea lui la formarea unui lucrunou este în drept de a reclama lucrul format, el are i voia de a cere în loc de lucrul format omaterie de aceea i natur , câtime, greutate, m rime i calitate, sau valoarea aceleia i materii(C. civ., 504 i urm., 508 i urm., 515).Art. 515




Oricare vor fi întrebuin at materii str ine, f r tirea proprietarului lor, vor putea dupîmprejur ri fi osândi i i la plat de daune-interese, i aceasta f r prejudiciul urm rilor princanal extraordinar (C. civ., 506 i urm., 998, 999, 1084).Art. 516Principiile regulilor de mai sus vor servi judec torilor i în deciziunea cazurilor analoge cu celeprecedente (C. civ., 3, 504-515).

Titlul III: Despre uzufruct, despre uz i despre abita iuneCapitolul I: Despre uzufructArt. 517Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai caînsu i proprietarul lor, îns cu îndatorirea de a le conserva substan a (C. civ., 479, 480, 518 iurm., 540 i urm., 557 i urm., 804, 844, 1750, 1824).Art. 518Uzufructul se stabile te prin lege sau prin voin a omului (C. civ., 517, 519, 805, 844, 1801, 1846,1890, 1895 i urm.).Art. 519Uzufructul se poate stabili sau pur, sau cu termen, sau cu condi ie (C. civ., 557, 560, 1004 iurm., 1017, 1019, 1022 i urm., 1295).Art. 520Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile i imobile (C. civ., 462 i urm., 472 iurm., 526 i urm., 1295, 1750 pct. 2).ec iunea I: Despre drepturile uzufructuarului

Art. 521Uzufructuarul are drept de a se bucura, de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra

ruia are uzufruct, fie naturale, fie industriale, fie civile (C. civ., 517, 522 i urm., 544).Art. 522Fructele naturale sunt acelea ce p mântul produce de la sine; produc ia i pr sila (sporulanimalelor) sunt asemenea fructe naturale. Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce sedobândesc prin cultur (C. civ., 483 i urm., 524 i urm., 555, 556).Art. 523Fructele civile sunt chiriile caselor, dobânzile sumelor exigibile, venitul rentelor; arendele intr înclasa fructele civile (C. civ., 525, 527, 542, 543, 994, 1411, 1587, 1589, 1639 i urm., 1730 pct.1, 1907).Art. 524Fructele naturale i industriale, neculese în momentul când se deschide dreptul de uzufruct, suntale uzufructuarului. Acelea ce se g sesc în aceea i stare când se sfâr te dreptul de uzufructsunt ale proprietarului, f r de a putea pretinde unul de la altul desp gubire de cheltuielileurmate pentru ar turi i sem turi. Drepturile colonului par iar ce vor fi existat la începutul, saula finele uzufructului; nu pot fi v mate de dispozi ia precedent (C. civ., 465, 484, 522, 534).Art. 525Fructele civile se socotesc dobândite zi cu zi, i se cuvin uzufructuarului, în propor ie cu duratauzufructului s u. Aceast regul se aplic la arenzi i la chiriile caselor i la alte fructe civile (C.civ., 523, 527, 542, 543, 994, 1411, 1413, 1586, 1587, 1639 i urm., 1907).Art. 526Dac uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi f r a le consuma, precumbani, grâne, b uturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, îns cu îndatorire de a leînapoia în aceea i cantitate, calitate i valoare, sau pre ul, la sfâr itul uzufructului (C. civ., 521,557 i urm.).Art. 527Uzufructul unei rente pe via d uzufructuarului, pe durata uzufructului s u, dreptul de apercepe veniturile, f r de a fi obligat la niciun fel de restituire (C. civ., 521, 523, 1639 i urm.).




Art. 528Dac uzufructul cuprinde lucruri care, f r a se consuma îndat , se stric dup vreme prinîntrebuin area lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul de a se sluji dedânsele pentru întrebuin area la care ele sunt destinate, i nu este obligat de a le înapoia lasfâr itul uzufructului, decât în starea ce se vor afla, îns nestricate din dol sau culp (C. civ.,517, 534, 543, 555, 556, 998, 1102, 1156).Art. 529(1) Dac uzufructul cuprinde p duri destinate de proprietarul lor la t ieri periodice, uzufructuaruleste dator a p stra ordinea i câtimea t ierii, în conformitate cu regulile stabilite de proprietar,sau cu uzul locului, f r a putea pretinde vreo desp gubire nici uzufructuarul, nici mo tenitorii

i, pentru p ile l sate net iate în timpul uzufructului s u.(2) Arborii care se pot scoate dintr-un seminariu de pomi, f r degradarea acestuia nu vor faceparte din uzufruct, decât cu îndatorire, pentru uzufructuar, de a se conforma obiceiului local înprivirea înlocuirii lor (C. civ., 466, 524, 530 i urm.).Art. 530Uzufructuarul se mai bucur , conformându-se cu epocile i uzul vechi al proprietarului, de

ile de p duri înalte care au fost puse în t iere regulat , sau c aceste t ieri se fac periodic peo întindere de p mânt determinat , sau c se fac numai de o câtime oarecare de arbori ale i petoat suprafa a domeniului (C. civ., 529, 531 i urm.).Art. 531În toate celelalte cazuri, uzufructuarul nu se poate atinge de arbori înal i; va putea însîntrebuin a, spre a face repara iile la care este obligat, arborii dezr cina i sau sf râma i dinaccidente; poate chiar a t ia pentru acest sfâr it arborii trebuincio i, cu îndatorire îns aconstata în fiin proprietarului aceast trebuin (C. civ., 529 i urm., 532 i urm., 545, 546).Art. 532Uzufructuarul poate lua din p duri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producteanuale sau periodice, îns toate acestea dup obiceiul locului i al proprietarului (C. civ., 524,529, 531).Art. 533Pomii roditori care se usuc i chiar acei ce sunt dezr cina i sau d râma i din accidente secuvin uzufructuarului, cu îndatorire de a-i înlocui prin al ii [C. civ., 529 alin. (2), 531].Art. 534Uzufructuarul se poate bucura el însu i, sau închiria altuia, sau ceda exerci iul dreptului s u. Deva închiria, urmeaz a se conforma pentru epocile când se preînnoiesc contractele i pentrudurata lor, regulilor întocmite pentru b rbat, în privin a averii femeii sale la titlul Desprecontractul de c torie (C. civ., 523, 542, 1413, 1824 pct. 2).Art. 535Uzufructuarul se folose te de ad ugirile f cute prin aluviune la obiectul asupra c ruia areuzufruct (C. civ., 495 i urm.).Art. 536El se folose te de drepturile de servitute i în genere de toate drepturile de care se poate folosiproprietarul, i se folose te întocmai ca însu i proprietarul (C. civ., 517, 554, 576 i urm., 639).Art. 537(1) Uzufructuarul se folose te asemenea întocmai ca proprietarul de minele, pietr riile inisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct.(2) Dac îns se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face f r o concesiune, uzufructuarulnu se va putea bucura de ea f r a dobândi mai întâi învoirea guvernului.Art. 538Uzufructuarul n-are niciun drept asupra minelor i pietr riilor nedeschise înc , nici asupranisipurilor a c ror exploatare nu e înc început , nici asupra comorii care s-ar putea g si încursul uzufructului s u.Art. 539(1) Proprietarul nu poate prin faptul s u nici cu orice chip v ma drepturile uzufructuarului.




(2) Uzufructuarul nu poate, la încetarea uzufructului, cere vreo desp gubire pentruîmbun t irile ce ar pretinde c a f cut, chiar când printr-însele ar fi sporit valoarea lucrului. Elsau mo tenitorii s i pot îns ridica oglinzi, tablouri i alte ornamente, pe care le-ar fi a ezat, cuîndatorire de a restabili localul în starea ce a fost mai înainte (C. civ., 469, 494, 998, 999).ec iunea II: Despre obliga iile uzufructuarului

Art. 540Uzufructuarul ia lucrurile în starea în care se afl ; el îns nu poate intra în folosin a lor, decâtdup ce va face în prezen a proprietarului, sau dup ce-l va chema formal, inventarul lucrurilormi toare i constatarea st rii în care se vor afla cele nemi toare, supuse uzufructului (C.civ.,462 i urm., 472 i urm., 536, 1432).Art. 541

(la data 22-Dec-2005 Art. 541 din cartea II, titlul III, capitolul I, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1308 din 22-dec-2005 )Este dator a da cau iune c se va folosi ca un bun p rinte de familie, de nu va fi scutit prin actulconstitutiv al uzufructului; cu toate acestea ta ii, mamele ce vor avea uzufructul legal al averiicopiilor lor, vânz torul sau donatorul care i-au rezervat uzufructul, nu sunt obliga i a dacau iune (C. civ., 540, 1080, 1652 i urm., 1675 i urm.).Art. 542Dac uzufructuarul nu g se te cau iune, nemi toarele se dau cu arend , sumele de banicuprinse în uzufruct se pun la dobând , productele se vând i pre ul lor se pune la dobând ;dobânzile acestor sume i pre ul arendelor se cuvin uzufructuarului (C. civ., 525, 543, 544, 1411i urm., 1587 i urm.).

Art. 543În lips de cau iune din partea uzufructuarului, proprietarul poate cere ca mobilele supusepericiunii prin întrebuin are s se vând spre a se pune pre ul la dobând , i uzufructuarul sefolose te de dobânzi în cursul uzufructului; cu toate acestea uzufructuarul va putea cere ijudec torii vor putea ordona, dup împrejur ri, ca o parte din lucrurile mi toare necesarepentru propriile sale trebuin e s i se lase sub simpla sa depunere de jur mânt i cu îndatorire dea le preda la curmarea uzufructului (C. civ., 528, 542).Art. 544Întârzierea de a da cau iune nu ridic uzufructuarului dreptul de a se folosi de fructele la care elavea drept; ele i se cuvin din momentul de când s-a deschis uzufructul (C. civ., 517, 524, 525,542, 543).Art. 545Uzufructuarul nu este obligat decât la repara iile de la între inere. Repara iile cele mari r mân însarcina proprietarului, afar numai dac acestea s-ar fi cauzat din lipsa repara iilor de între inerede la deschiderea uzufructului, în care caz uzufructuarul este obligat a le face i pe acestea (C.civ., 517, 531, 540, 546 i urm., 558, 998, 999, 1447 i urm.).Art. 546Repara iile cele mari sunt acele ale zidurilor celor mari i ale boltelor, restabilirea grinzilor iacoperi ului întreg, acelea ale z gazelor i ale zidurilor de sprijinire i de împrejmuire în total;toate celelalte repara ii sunt de între inere (C. civ., 531, 545, 547).Art. 547Nici proprietarul, nici uzufructuarul nu sunt obliga i a recl di ceea ce a c zut de vechime sau s-adistruit din caz fortuit (C. civ., 539, 540, 546, 557, 563 i urm., 1083).Art. 548Uzufructuarul este obligat, în cursul folosin ei sale, la toate sarcinile anuale ale fondului, precumcontribu iile i altele ce dup obicei sunt considerate ca sarcini ale fructelor (C. civ., 545).Art. 549În privin a sarcinilor ce pot fi impuse pe proprietate, în cursul uzufructului, proprietarul iuzufructuarul contribuie dup modul urm tor: proprietarul este obligat a le pl ti i uzufructuarula-i r spunde dobânzile, iar dac uzufructuarul le-a pl tit, el are dreptul a cere capetele, pl tite dela proprietar, la expirarea uzufructului (C. civ., 550, 552, 557 i urm., 1589).




Art. 550Acel ce câ tig cu titlu gratuit un uzufruct universal, sau cu titlu universal, este dator a achita înpropor ie cu folosin a sa i f r niciun drept de repeti iune, legatele, pensiile alimentare iveniturile rentelor perpetue sau pe via care privesc asupra patrimoniului (C. civ., 844 i urm.,888 i urm., 894 i urm., 902 i urm., 1639).Art. 551Uzufructuarul cu titlu particular nu se oblig la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecati, de va fi silit s le pl teasc , are ac iune în contra proprietarului (C. civ., 899 i urm., 905,

991, 1746 i urm., 1790 i urm.).Art. 552Uzufructuarul fie universal, fie cu titlu universal, trebuie s contribuie împreun cu proprietarulla plata datoriilor dup cum urmeaz : se pre uie te valoarea fondului supus uzufructului, sedefige în urm câtimea cu care urmeaz a contribui la plata datoriilor în propor ie cu valoareazisului fond. Dac uzufructuarul voie te s avanseze suma pentru care trebuie fondul scontribuie, capitalul i se înapoieaz la sfâr itul uzufructului f r nicio dobând . Iar de nu va voiuzufructuarul a face acest avans, proprietarul poate, dup a sa voin , sau s pl teasc dânsulacea sum , i atunci uzufructuarul îi pl te te dobânzile în tot cursul uzufructului, sau s pun învânzare o parte din averea supus uzufructului pân se va dobândi un pre analog sumeidatorite (C. civ., 775, 893, 896).Art. 553Uzufructuarul e dator a pl ti numai cheltuielile proceselor ce privesc folosin a i celelaltecondamna iuni la care procesele ar tate pot da na tere.Art. 554Dac în cursul uzufructului, o a treia persoan face vreo uzurpare asupra fondului, sau vreo altîncercare spre a c lca drepturile proprietarului, uzufructuarul este inut al denun a proprietarului,

ci la din contr uzufructuarul r mâne r spunz tor pentru toate daunele ce ar putea rezultapentru proprietar, precum ar fi r spunz tor pentru orice stric ciune s-ar face de el însu i.Art. 555Dac uzufructul are de obiect un animal i dac acesta va pieri f r culpa uzufructuarului, el nueste obligat a da proprietarului alt animal în loc, nici de a-i pl ti pre ul.Art. 556(1) Dac turma pe care un uzufruct a fost constituit, din întâmplare sau din boal , va pieri cutotul i f r culpa uzufructuarului, acesta nu este obligat decât a-i da seama de piei sau devaloarea lor.(2) Dac turma nu va pieri cu totul, uzufructuarul este dator de-a înlocui num rul vitelorpierdute, prin vitele ce d sporul.

ec iunea III: Despre stingerea uzufructuluiArt. 557Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului, prin expirarea termenului pentru careuzufructul a fost acrodat, prin consolidarea sau întrunirea asupra aceleia i persoane a ambelorcalit i de proprietar i de uzufructuar;- prin neuzul dreptului de uzufruct în curs de 30 ani;- prin totala desfiin are a lucrului asupra c rui uzufructul era constituit (C. civ., 969, 1154,1156, 1890).Art. 558

(la data 04-Apr-2006 Art. 558 din cartea II, titlul III, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 814 din 04-apr-2006 )

(la data 29-Mar-2006 Art. 558 din cartea II, titlul III, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 786 din 29-mar-2006 )(1) Uzufructul poate înceta asemenea prin abuzul ce face uzufructuarul de folosin a sa, sauaducând stric ciuni fondului, sau l sându-l s se degradeze din lips de între inere. Creditoriiuzufructuarului pot interveni în contesta iile pornite în contr -i pentru conservarea drepturilorlor; ei pot propune repararea degrad rilor f cute i a da garan ii pentru viitor.(2) Judec torii pot, dup gravitatea împrejur rilor, sau a hot rî stingerea uzufructului, sau a l sa




pe proprietar s se bucure de fructele obiectului supus la uzufruct, cu îndatorire de a pl ti pefiecare an uzufructuarului sau celor ce prezint drepturile sale o sum hot rât pân în ziua cânduzufructul urma s înceteze (C. civ., 545, 974).Art. 559Uzufructul care nu e acordat particularilor nu poate trece peste 30 de ani.

Art. 560Uzufructul constituit pân ce o alt persoana va ajunge la o vârst hot rât , ine pân la aceaepoc , chiar de ar muri zisa persoan înaintea vârstei hot râte.Art. 561Vânzarea lucrului supus la uzufruct nu aduce nicio schimbare dreptului uzufructuarului; elcontinu a se folosi de uzufructul s u, de nu a renun at la dânsul în mod formal.Art. 562Creditorii uzufructuarului pot s cear a se anula renun area f cut în paguba lor (C. civ., 975,976).Art. 563Dac o parte numai a lucrului supus la uzufruct s-a distruit, uzufructul se p streaz asupra,

ii r mase (C. civ., 1156).Art. 564De va fi uzufructul constituit numai asupra unei cl diri, i aceast cl dire va arde sau se vadistrui din alt întâmplare, sau se va d râma de vechime, uzufructuarul nu va avea drept a sefolosi de p mântul pe care a fost cl direa, nici de materialurile r mase. Dac uzufructul s-ar aflaconstituit asupra unui domeniu din care f cea parte i cl direa, uzufructuarul se va folosi de

mânt (C. civ., 1156).

Capitolul II: Despre uz i abita iuneArt. 565Drepturile de uz i de abita iune se stabilesc i se pierd în acela i chip ca i uzufructul.

Art. 566Ca i în cazul de uzufruct, nu se poate folosi cineva de aceste drepturi, f r a da mai întâi cau iunei f r a face inventar (C. civ., 540 i urm.).

Art. 567Uzuarul i cel ce are dreptul de abita iune trebuie s se foloseasc de ele ca un bun p rinte defamilie.Art. 568Drepturile de uz i de abita iune se reguleaz prin titlul care le-a înfiin at i primesc dupcuprinderea lui mai mult sau mai pu in întindere.Art. 569Dac titlul nu se explic asupra întinderii acestor drepturi, ele se reguleaz precum urmeaz .

Art. 570(1) Cel ce are uzul unui loc nu poate pretinde mai multe fructe din acest loc decât se cuvinepentru trebuin ele sale i ale familiei sale.(2) Poate pretinde i pentru trebuin ele copiilor ce va avea în urma constituirii dreptului de uz.Art. 571Uzuarul nu poate ceda nici închiria dreptul s u altuia (C. civ., 534, 573).

Art. 572(1) Cel ce are un drept de abita iune pe o cas poate edea într-însa cu familia sa, chiar de n-ar fifost însurat la epoca când i s-a dat acest drept.(2) Cel ce are dreptul de abita iune poate închiria partea casei ce nu locuie te.Art. 573Dreptul de abita iune nu poate fi nici cesionat, nici închiriat, afar de excep ia adus la art. 572(C. civ., 534, 571).Art. 574




Dac uzuarul absoarbe toate fructele fondului, sau dac ocup toat casa, e dator s faccheltuielile de cultur , repara iile de între inere i s pl teasc contribu iile ca i uzufructuarul.Dac nu ia decât o parte din fructe sau dac nu ocup decât o parte din cas , el contribuie înpropor ie cu lucrul de care se folose te (C. civ., 545 i urm.).Art. 575Uzul p durilor se va regula prin legi particulare.

Titlul IV: Despre servitu iArt. 576Servitutea este o sarcin impus asupra unui imobil pentru uzul i utilitatea unui imobil având unalt st pân.Art. 577Servitu ile izvor sc sau din situa ia natural a locurilor, sau din obliga ia impus de lege, sau dinconven ia dintre proprietari (C. civ., 578, 586 i urm., 620 i urm.).Capitolul I: Despre servitu i ce se nasc din situa ia locurilorArt. 578(1) Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fire te din locurile superioare, f r camâna omului s fi contribuit la aceasta.(2) Proprietarul inferior nu poate ridica st vili ca s opreasc aceast scurgere.(3) Proprietarul superior nu poate face nicio lucrare spre agravarea servitu ii fondului inferior.Art. 579Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice întrebuin are cu dânsul, f r îns a v madreptul ce proprietarul fondului inferior are dobândit sau prin vreun titlu sau prin prescrip ieasupra acelui izvor.Art. 580În acest caz, prescrip ia nu se poate dobândi decât prin o folosin neîntrerupt în timp de 30 deani, socoti i din ziua când proprietarul fondului inferior a f cut i a s vâr it lucr ri aparentedestinate a înlesni trecerea i scurgerea apei în proprietatea sa.Art. 581Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul când izvorul d apa trebuincioas locuitorilor uneicomune, unui sat sau unui c tun.Art. 582(1) Acela, a c rui proprietate este pe marginea unei ape curg toare, afar de apele care suntdeclarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distinc iunea bunurilor,poate lua ap pentru iriga ia propriet ilor sale, f r îns a o abate de tot.(2) Acela prin al c rui fond trece apa o poate chiar întrebuin a în toat întinderea prin care aravea curgere, cu îndatorire numai a-i l sa cursul firesc la ie irea din proprietatea sa.Art. 583De se ridic vreo contesta ie între proprietarii c rora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele,

la darea hot rârii, sunt datoare s caute a împ ca interesul agriculturii cu respectul cuvenitpropriet ii, observând întotdeauna regulamentele particulare i locale asupra curgerii i uzuluiapelor.Art. 584

(la data 13-Jan-2009 Art. 584 din cartea II, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 65 din13-ian-2009 )

(la data 20-Apr-2007 Art. 584 din cartea II, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 816din 20-apr-2007 )

(la data 07-Sep-2006 Art. 584 din cartea II, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.484/R din 07-sep-2006 )Orice proprietar poate îndatora pe vecinul s u la gr ni uirea propriet ii lipite cu a sa; cheltuielilegr ni uirii se vor face pe jum tate.Art. 585

(la data 09-Jun-2010 Art. 585 din cartea II, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 675din 09-iun-2010 )




Tot proprietarul î i poate îngr di proprietatea, afar de excep ia ce se face la art. 616.

Capitolul II: Despre servitu ile stabilite de legeArt. 586Servitu ile stabilite de lege au de obiect utilitatea public , sau a comunelor, ori aceea aparticularilor.Art. 587(1) Acele stabilite pentru utilitatea public sau comunal au de obiect c rarea sau poteca pe lângmarginea râurilor navigabile sau flotabile, construc ia sau repara ia drumurilor, sau alte lucr ripublice sau comunale,(2) Tot ce prive te acest fel de servitu i se determin de c tre legile sau regulamenteleparticulare.

Art. 588Legea supune pe proprietari la osebite obliga ii unul c tre altul, f r chiar s existe vreoconven ie între dân ii.Art. 589

(la data 02-Dec-2009 Art. 589 din cartea II, titlul I , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 3181din 02-dec-2009 )(1) Parte din aceste obliga ii e regulat de c tre legile asupra poli iei rurale.

(2) Celelalte sunt relative la zidul sau la an ul comun între vecini, la cazul când se poate în aun contrazid, la privirea asupra propriet ii vecinului, la scurgerea stre inilor, la drumul de trecere.ec iunea I: Despre zidul i an ul comun

Art. 590În ora e i la ar , orice zid care serve te de desp ire între cl diri sau între curte i gradin , iîntre ograde la ar , se socote te comun, dac nu exist titlu sau semn care ar proba contrariul.Art. 591

(la data 22-Nov-2006 Art. 591 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentanc eiere din 2006 )Este semn de necomunitate când culmea zidului este dreapt i perpendicular despre peretelede o parte, iar despre cealalt parte înf eaz un plan înclinat; în acest caz, zidul se presupunec apar ine exclusiv proprietarului despre care exist planul înclinat.Art. 592Repara ia i recl direa zidului comun sunt în sarcina tuturor dev lma ilor, i în propor ie cudreptul fiec ruia.Art. 593Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi ap rat de a contribui larepara ii i recl diri, renun ând la dreptul s u, dac îns zidul comun nu ar sprijini vreo cl dire asa.Art. 594Fiecare coproprietar poate s zideasc în contra unui zid comun i s bage grinzi sau leg turi întoat grosimea zidului, l sând 54 milimetri despre vecin, f r prejudiciul dreptului ce are vecinulca s scurteze acele grinzi pân în jum tatea zidului, în caz când i el ar voi a pune grinzi tot înacele locuri, sau a lipi un co (C. civ., 599, 610, 611).Art. 595Orice coproprietar poate s înal e zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala în l rii,repara iile de între inere pentru partea în at i totodat gubirile pentru sarcina cauzatzidului comun în propor ie cu în imea.Art. 596Dac zidul comun nu e în stare a purta greutatea în l rii, cel ce vrea s -l înal e e dator a-l facedin întreg din temelie, cu cheltuiala sa, i orice adaos în grosime s -l fac pe locul s u.Art. 597

(la data 22-Nov-2006 Art. 597 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentanc eiere din 2006 )




Vecinul care n-a contribuit la în are poate câ tiga dreptul de comunitate, pl tind cheltuiala pejum tate, precum i pre ul pe jum tate al locului ce s-ar fi întrebuin at pentru îngro area zidului.Art. 598Orice vecin al unui zid poate s -l fac comun, în parte sau tot, pl tind st pânului ziduluijum tate din valoarea sa, sau jum tate din valoarea p ii ce vrea s fac comun , precum ijum tate din valoarea locului pe care este cl dit zidul.Art. 599(1) Unul din vecini nu poate g uri zidul comun, nici s al ture sau s sprijine de dânsul vreolucrare, f r consim mântul celuilalt.(2) În caz de împotrivire, el nu poate face aceasta f r a regula mai întâi prin exper i mijloacelenecesare pentru ca acea lucrare s nu vat me drepturile celuilalt.Art. 600Fiecare poate în ora e i suburbii a îndatora pe vecinul s u, a contribui la cl direa i reparareaîngr dirii ce desparte casele, cur ile i gr dinile lor; în imea îngr dirii se va hot rî dupregulamentele particulare, sau dup obiceiul ob tesc i în lips de regulamente i de obicei,în imea zidului va fi de cel pu in doi metri, socotindu-se i coama.Art. 601Când se recl de te un zid comun sau o cas , toate servitu ile active i pasive se perpetu înprivirea noului zid sau a noii case, f r a se putea îns îngreuna, dac recl direa s-a f cut maiînainte de împlinirea prescrip iei (C. civ., 636 i urm.).Art. 602Toate an urile între dou propriet i se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.

Art. 603Este semn de necomunitate când p mântul e în at sau aruncat numai de o parte a an ului.

Art. 604an ul se socote te a fi exclusiv al acelui în partea c ruia p mântul e aruncat.

Art. 605an ul comun trebuie între inut cu cheltuiala comun .

Art. 606Orice gard ce desparte dou propriet i se socote te comun, afar dac numai una singur dindou propriet i va fi îngr dit , sau de nu va fi un titlu sau posesiune îndestul toare care sconstate din contr .Art. 607Nu e iertat a s di arbori care cresc înal i decât în dep rtarea hot rât de regulamenteleparticulare sau de obiceiurile constante i recunoscute i în lips de regulamente i de obiceiuri,în dep rtare de doi metri, de la linia desp itoare a celor dou propriet i pentru arborii înal i ide o jum tate de metru pentru celelalte planta ii i garduri vii.Art. 608(1) Vecinul poate cere ca arborii i gardurile vii pu i la o distan mai mic s se scoat .(2) Acela pe a c rui proprietate se întind cr cile arborilor vecinului poate s -l îndatoreze a le

ia.(3) Dac cinile se întind pe p mântul sau are drept a le t ia singur.Art. 609Arborii ce se afl în gardul comun sunt comuni ca i gardul i fiecare din ambii proprietari e îndrept a cere s -i taie.

ec iunea II: Despre distan a i lucr rile intermediare cerute pentruoarecare construc iiArt. 610

(la data 13-Jan-2009 Art. 610 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 65 din 13-ian-2009 )Cel ce face un pu sau o privat lâng un zid fie comun sau nu; cel ce vrea s cl deasc unc min sau vatr , o fier rie, un cuptor sau o sob , s -i al ture un ocol de vite, sau cel ce vrea sa




puie lâng zid un magazin de sare, sau gr mezi de materii corozive; e îndatorat s lasedep rtarea prescris de regulamente i obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte, saus fac lucr rile prescrise de acelea i legi i regulamente spre a nu aduce v mare vecinului.

ec iunea III: Despre vederea în proprietatea vecinului(la data 13-Jan-2009 cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 65

din 13-ian-2009 )Art. 611Unul din vecini nu poate face, f r consim mântul celuilalt, nici într-un chip, fereastr saudeschidere într-un zid comun.Art. 612

(la data 10-Apr-2006 Art. 612 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 868 din 10-apr-2006 )Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asuprapropriet ii îngr dite sau neîngr dite a vecinului s u, de nu va fi o distan de 19 decimetri întrezidul pe care se deschid aceste vederi i proprietatea vecin .Art. 613

(la data 10-Apr-2006 Art. 613 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 868 din 10-apr-2006 )Nimeni nu poate avea vederi piezi e pe proprietatea vecinului de nu va fi o distan de asedecimetri.Art. 614Distan a de care este vorba în cele dou articole precedente se socote te de la fa a zidului, pecare s-a deschis vederea i, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafarpân la linia de desp ire a celor dou propriet i.

ec iunea IV: Despre pic tura stre inilorArt. 615Tot proprietarul este dator a i face strea in casei sale astfel încât apele din ploi s se scurgpe terenul s u, sau pe uli e, iar nu pe locul vecinului s u.

ec iunea V: Despre dreptul de trecereArt. 616

(la data 09-Jun-2010 Art. 616 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 675 din 09-iun-2010 )

(la data 25-Jun-2007 Art. 616 din cartea II, titlul I , capitolul II, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1326 din 25-iun-2007 )Proprietarul al c rui loc este înfundat, care nu are nicio ie ire la calea public , poate reclama otrecere pe locul vecinului s u pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l desp gubi înpropor ie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.Art. 617Trecerea, trebuie regulat f cut pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca sias din drum.Art. 618Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai pu in pagub aceluipe al c rui loc trecerea urmeaz a fi deschis .Art. 619Ac iunea de desp gubire în cazul prev zut prin art. 616 este prescriptibil ; iar trecerea trebuies urmeze dup prescrip ie, de i ac iunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite.

Capitolul III: Despre servitu ile stabilite prin faptul omuluiec iunea I: Despre osebite feluri de servitu i ce se pot stabili asupra

bunurilorArt. 620(1) Este iertat proprietarilor a stabili pe propriet ile lor sau în folosul propriet ilor lor, oriceservitute vor g si de cuviin , pe cât timp aceste servitu i nu vor impune persoanei proprietaruluifondului servient obliga ia unui fapt personal, i pe cât timp aceste servitu i nu vor fi contrarii




ordinii publice.(2) Uzul i întinderea servitu ilor stabilite astfel se reguleaz prin titlul ce le constituie, i în lipsde titlu, dup regulile urm toare (C. civ., 5, 623 i urm., 969).Art. 621Servitu ile sunt stabilite sau în folosul cl dirilor sau în folosul p mântului. Cele de felul dintâi senumesc urbane, chiar când cl dirile pentru care servitu ile sunt instituite se vor afla nu numai înora , dar i la ar ; cele de al doilea fel se numesc rurale.Art. 622(1) Servitu ile sunt sau continue sau necontinue.(2) Servitu ile continue sunt acelea al c ror exerci iu este sau poate fi continuu, f r s aibtrebuin de faptul actual al omului; astfel sunt ap ducele, scursurile apelor, ferestrele i alteleasemenea. Servitu ile necontinue sunt acelea care au trebuin de faptul actual al omului spre afi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua ap din fântân de a pa te vite i alteasemenea.(3) Servitu ile sunt aparente sau neaparente. Servitu ile aparente sunt acelea care se cunoscprin lucr rile exterioare, precum: o u , o fereastr , o ap ducere; servitu ile neaparente suntacelea ce n-au semn exterior de existen a lor, precum spre exemplu, prohibi iunea de a zidi peun fond, sau de a nu zidi decât pân la o în ime determinat .ec iunea II: Despre modul cu care se stabilesc servitu ile

Art. 623(la data 13-Jan-2009 Art. 623 din cartea II, titlul I , capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 65 din 13-ian-2009 )Servitu ile continue i aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 de ani (C. civ.,622, 1846 i urm., 1980).Art. 624Servitu ile continue neaparente i servitu ile necontinue i neaparente nu se pot stabili decât printitluri (C. civ., 622, 628, 1846 i urm.).Art. 625Destina iunea proprietarului ine loc de titlu în privin a servitu ilor continue i aparente (C. civ.,622).Art. 626Nu poate fi destina iune a proprietarului decât numai când se va dovedi c cele dou fonduriacum desp ite au fost averea aceluia i proprietar, i c printr-însul s-au pus lucrurile în stareadin care a rezultat servitutea.Art. 627Dac proprietarul a dou propriet i, între care exist un semn v zut de servitute, înstr ineazuna din propriet i, f r ca contractul s con in nicio conven ie ating toare de servitute, eaurmeaz de a exista într-un mod activ sau pasiv în favoarea fondului înstr inat, sau asuprafondului înstr inat (C. civ., 1349).Art. 628- Titlul constitutiv al servitu ii, în privin a servitu ilor ce nu se pot dobândi prin prescrip ie, nupoate fi înlocuit decât printr-un titlu de recunoa tere a servitu ii i dat din partea proprietaruluilocului aservit (C. civ., 1189).Art. 629(1) Când se stabile te o servitute se în elege c se acord totdeodat i toate mijloacele spreîntrebuin area ei.(2) Astfel servitutea de a lua ap din fântâna altuia trage cu sine i dreptul de trecere.

ec iunea III: Despre drepturile proprietarului fondului c rui se cuvineservituteaArt. 630

(la data 19-Jan-2006 Art. 630 din cartea II, titlul I , capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 12 din 19-ian-2006 )Acela c rui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucr rile trebuincioase spre a se sluji cu




dânsa i pentru a o p stra.Art. 631Aceste lucr ri se fac cu cheltuiala sa, iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afarnumai când se va stabili altfel în titlul de stabilire a servitu ii.Art. 632În cazul chiar unde proprietarul fondului îns rcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucr riletrebuincioase pentru a se servi de servitute sau a o p stra, el poate totdeauna a se scuti deaceast sarcin , sând fondul supus în dispozi ia proprietarului fondului c rui se cuvineservitutea.Art. 633Dac proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar împ i, servitutea r mâne tot aceea ipentru fiecare parte, f r ca fondul supus s se îngreuneze. Astfel, de va fi un drept de trecere,to i dev lma ii vor fi îndatora i a-l exercita prin acela i loc.Art. 634Proprietarul fondului supus servitu ii nu poate face nimic spre a-i sc dea întrebuin area sau a i-oîngreuna. Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici str muta exercitarea servitu ii dintr-un locîntr-altul decât acela unde servitutea a fost din început stabilit . Cu toate acestea, dac aceastabilire primitiv a devenit mai împov toare proprietarului fondului supus, sau dac îl opre tea- i face pe dânsul repara ii folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce aravea aceea i înlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, i acesta nu va putea refuza.Art. 635Îns i acela ce are un drept de servitute nu-l poate întrebuin a decât dup cuprinderea titlului

u, f r a putea face nici în fondul supus servitu ii, nici în fondul pentru care servitutea esteînfiin at , vreo schimbare împov toare celui dintâi fond.

ec iunea IV: Despre modul stingerii servitu ilorArt. 636Servitu ile înceteaz când lucrurile se g sesc în astfel de stare, încât servitutea nu se mai poateexercita.Art. 637Ele renasc dac lucrurile sunt restabilite într-un chip încât servitu ile s se poat exercita, afarnumai de nu ar fi trecut un spa iu de timp îndestul tor spre a se putea, presupune c s-adesfiin at servitutea, dup cum se zice la art. 640 (C. civ., 1798).Art. 638Orice servitute este stins , când fondul c tre care este datorit i acela ce o datore te cad înaceea i mân (C. civ., 1154, 1798).Art. 639Servitutea este stins prin neuz în curs de 30 ani (C. civ., 1890).

Art. 640Ace ti treizeci de ani se num r dup osebite feluri de servitu i, sau din ziua de când a încetat dea se folosi de dânsa când este vorba de servitu i necontinue, sau din ziua de când s-a f cut unact contrar servitu ii continue.Art. 641Modul servitu ii se poate prescrie ca i servitutea i cu acela i chip.

Art. 642Dac proprietatea în folosul c rei s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari,întrebuin area din partea unuia popre te prescrip ia în privin a celorlal i (C. civ., 1036).Art. 643Dac dintre coproprietari se g se te unul în contra c rui prescrip ia nu s-a putut aplica, precumun minor, acela p streaz dreptul tuturor celorlal i coproprietari (C. civ., 1876).

Cartea III: Despre diferitele moduri prin care se dobânde teproprietatea




Art. 644(la data 01-Apr-2010 Art. 644 din cartea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 174/R din 01-apr-2010 )(la data 07-Apr-2009 Art. 644 din cartea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1173 din 07-apr-2009 )(la data 29-May-2007 Art. 644 din cartea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 376 din 29-mai-2007 )(la data 30-May-2006 Art. 644 din cartea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 365/R din 30-mai-

2006 )(la data 25-May-2006 Art. 644 din cartea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 296 din 25-mai-2006 )Proprietatea bunurilor se dobânde te i se transmite prin succesiune, prin legate, prin conven ie iprin tradi iune (C. civ., 651 i urm., 800 i urm., 942 i urm.).Art. 645Proprietatea se mai dobânde te prin accesiune sau incorpora iune, prin prescrip ie, prin lege i prinocupa iune (C. civ., 482 i urm., 1837 i urm.).Art. 646Bunurile f r st pân sunt ale statului (C. civ., 477, 680).

Art. 647Sunt bunuri care nu apar in nim nui i al c ror uz e comun tuturor. Legi de poli ie reguleaz felulîntrebuin rii lor.Art. 648Facultatea de a vâna sau de a pescui este regulat prin legi particulare.

Art. 649(1) Proprietatea unui tezaur este a acelui ce l-a g sit în propriul s u fond: dac tezaurul este g sitîn fondul str in, se împarte pe din dou între cel ce l-a descoperit i între proprietarul fondului.(2) Tezaurul este orice lucru ascuns sau îngropat, pe care nimeni nu poate justifica c esteproprietar i care este descoperit printr-un pur efect al hazardului (C. civ., 489, 490, 491).

Titlul I: Despre succesiuni(la data 01-Apr-2010 cartea III, titlul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 174/R din 01-apr-2010 )

Art. 650Succesiunea se defer sau prin lege, sau dup voin a omului, prin testament (C. civ., 651 i urm.,800 i urm.).Capitolul I: Despre deschiderea succesiunilorArt. 651Succesiunile se deschid prin moarte.

Art. 652(1) Legea reguleaz ordinea succesiunilor între mo tenitorii legitimi.(2) Copiii naturali, în privin a succesiunii mamei lor i a colateralilor s i, sunt asimila i copiilorlegitimi i viceversa. În lips de mo tenitori legitimi sau naturali, bunurile se mo tenesc de so ulsupravie uitor. În lips de so , statul devine mo tenitor (C. civ., 646, 659 i urm., 679 i urm.).Art. 653(1) Descenden ii i ascenden ii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mor iidefunctului.(2) Ceilal i mo tenitori intr în posesiunea succesiunii cu permisiunea justi iei (C. civ., 889 iurm., 911, 917, 1860).

Capitolul II: Despre calit ile cerute pentru a succedeArt. 654(1) Pentru a succede trebuie neap rat ca persoana ce succede s existe în momentul deschideriisuccesiunii.(2) Copilul conceput este considerat c exist .(3) Copilul n scut mort este considerat c nu exist .Art. 655Sunt nedemni de a succede i prin urmare exclu i de la succesiune:1. Condamnatul pentru c a omorât sau a încercat s omoare pe defunct;




2. Acela care a f cut în contra defunctului o acuza ie capital , declarat de judecat calomnioas ;3. Mo tenitorul major care, având cuno tin de omorul defunctului, nu a denun at aceastajusti iei (C. civ., 656).Art. 656Lipsa de denun are nu poate v ma în drepturile lor pe ascenden ii i descenden ii omorâtorului,pe afinii s i de acela i grad, pe so ul sau so ia sa, pe fra ii sau surorile sale, pe unchii sau m tu ilesale, pe nepo ii sau nepoatele sale.Art. 657Mo tenitorul dep rtat de la succesiune ca nedemn este obligat a întoarce toate fructele iveniturile a c ror folosin a avut-o de la deschiderea succesiunii.Art. 658Copiii nedemnului viind la succesiune, în virtutea dreptului lor propriu, f r ajutorul reprezent rii,nu sunt dep rta i pentru gre eala tat lui lor; acesta îns nu poate nici într-un caz reclamauzufructul bunurilor succesiunii, pe care legea îl acord ta ilor i mamelor asupra bunurilor copiilorlor (C. civ., 664 i urm., 698).

Capitolul III: Despre deosebite ordine de succesiuneec iunea I: Dispozi ii generale

Art. 659Succesiunile sunt deferite copiilor i descenden ilor defunctului, ascenden ilor i rudelor salecolaterale, în ordinea i dup regulile mai jos determinate (C. civ., 652, 669 i urm.).Art. 660Proximitatea rudeniei se stabile te prin num rul genera iilor; fiecare genera ie num r un grad.

Art. 661(1) irul gradelor formeaz linia; se nume te linie dreapt irul gradelor între persoanele ce secobor una dintr-alta; linie colateral irul gradelor între persoanele ce nu se cobor unele dinaltele, dar care se cobor dintr-un autor comun.(2) Linia dreapt se împarte în linie dreapt descendent i în linie dreapt ascendent .(3) Întâia este aceea ce leag pe capul neamului cu acei ce se cobor de la el; a doua este aceeace leag o persoan cu acei din care ea se coboar .Art. 662În linie dreapt se num r atâtea grade câte sunt i genera ii între persoane; astfel fiul este

tre tat l s u în cel dintâi grad; nepotul de fiu în cel de al doilea, i viceversa, tat l i bunultre fiii lor i nepo ii lor de fiu.

Art. 663(1) În linie colateral gradele se num r dup genera ii, începând de la una din rude pân laautorul comun i de la acesta pân la cealalt rud .(2) Fra ii dar sunt în gradul al doilea; unchiul i nepotul în treilea, verii primari în al patrulea ic.l.

ec iunea II: Despre reprezentareArt. 664Reprezentarea este o fic iune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentan i în locul, îngradul i în dreptul reprezentatului (C. civ., 672, 698, 755).Art. 665

(la data 07-Sep-2006 Art. 665 din cartea III, titlul I, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )(1) Reprezentarea se întinde nem rginit în linie direct descendent .(2) Ea este admis în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descenden ii unui copil mortmai dinainte, întâmple-se ca to i copiii defunctului fiind mor i înaintea lui, descenden ii zi ilorcopii s se g seasc între ei în grade egale sau neegale.Art. 666

(la data 07-Sep-2006 Art. 666 din cartea III, titlul I, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )




În linie colateral , reprezentarea este admis în privin a copiilor i descenden ilor fra ilor sausurorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau m tu , întâmple-se ca to ifra ii i surorile defunctului, fiind mor i mai dinainte, succesiunea s se g seasc trecut ladescenden ii lor, în grade egale sau neegale (C. civ., 672 i urm.).Art. 667În toate cazurile în care reprezentarea este admis , partajul se face pe tulpin (souche); dacaceea i tulpin a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iar i pe tulpin în fiecare ramur ,i membrii aceleia i ramuri se împart egal între dân ii.

Art. 668(1) Nu se reprezint decât persoanele moarte.(2) Poate cineva reprezenta pe acela la a c rui succesiune a renun at (C. civ., 696, 698).

ec iunea III: uccesiunile deferite descenden ilorArt. 669

(la data 05-Jun-2006 Art. 669 din cartea III, titlul I, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1280 din 05-iun-2006 )Copiii sau descenden ii lor succed tat lui, mamei, mo ilor, moa elor i oric rui alt ascendent,r deosebire de sex i chiar de ar fi n scu i din deosebite c torii. Ei succed în p i egale

când se g sesc to i în gradul dintâi i sunt chema i dup propriul lor drept; ei succed pe tulpincând sunt chema i to i sau unul din ei prin reprezentare.

ec iunea IV: Despre succesiunile deferite ascenden ilorArt. 670(1) Dac defunctul n-a l sat posteritate, nici frate, nici suror , nici descenden i dintr-ace tia,succesiunea se cuvine ascenden ilor din gradul de rudenie cel mai aproape.(2) Ascenden ii de acela i grad mo tenesc p i egale (C. civ., 659 i urm., 675).Art. 671Dac tat l i mama unei persoane moarte f r descenden i i-au supravie uit, l sând aceapersoan , fra i, surori, sau descenden i ai acestora, succesiunea se divide în dou por iuni egale,din care jum tate numai se cuvine tat lui i mamei i se împarte deopotriv între dân ii (C. civ.,673).

ec iunea V: Despre succesiunile colateraleArt. 672

(la data 07-Sep-2006 Art. 672 din cartea III, titlul I, capitolul III, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )În caz de a muri mai dinainte tat l i mama unei persoane moarte f r posteritate, fra ii,surorile sau descenden ii lor sunt chema i la succesiune, dep rtând pe ascenden i i pe ceilal icolaterali. Ei succed sau dup propriul lor drept, sau prin reprezentare, în modul regulat însec iunea II a acestui capitol (C. civ., 659 i urm., 666, 698).Art. 673Dac tat l i mama persoanei moarte f r posteritate i-au supravie uit, fra ii, surorile saureprezentan ii lor iau jum tate succesiunea. Dac numai tat l sau mama i-a supravie uit, fra ii,surorile sau reprezentan ii lor iau trei p trimi ale succesiunii (C. civ., 671).Art. 674Partajul jum t ii sau celor trei p trimi cuvenite fra ilor sau surorilor, dup con inerea articoluluiprecedent, se face între ei în por iuni egale, dac sunt to i dintr-aceea i c torie; de sunt din

torii diferite, diviziunea se face pe jum tate între cele dou linii patern i matern adefunctului; fra ii primari iau parte în amândou liniile, uterinii sau consângenii, fiecare în linia sanumai. Dac sunt fra i sau surori numai într-o linie, ei succed în total, excluzând pe toate rudeledin cealalt linie (C. civ., 672 i urm.).Art. 675(1) În lips de fra i sau surori sau de descenden i dintr-în ii i în lips de ascenden i,succesiunea se d rudelor colaterale din gradul de rudenie cel mai apropiat.(2) Când sunt mai multe rude colaterale în acela i grad, succesiunea se împarte egal întredânsele (C. civ., 663).




Art. 676Rudele succed pân la al doisprezecelea grad inclusiv.

Capitolul IV: Despre succesiunile neregulateec iunea I: Despre drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei lori despre succesiunea copiilor naturali mor i f r posteritateArt. 677- abrogat.

Art. 678Succesiunea copilului natural, mort f r posteritate se cuvine mamei sale, i, în lipsa mamei,rudelor ei celor mai aproape.

ec iunea II: Despre succesiunea so ului supravie uitor i despre astatuluiArt. 679Când defunctul nu are nici rude în gradul succesibil, nici copii naturali, bunurile succesiunii trecla so ul în via nedesp it.Art. 680

(la data 25-May-2011 Art. 680 din cartea III, titlul I, capitolul I , sectiunea II a ost re erinte de aplicareDecizia 2/2011 )

(la data 09-Dec-2007 Art. 680 din cartea III, titlul I, capitolul I , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1878 din 09-dec-2007 )

(la data 31-Jan-2007 Art. 680 din cartea III, titlul I, capitolul I , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 187 din 31-ian-2007 )În lips de mo tenitori legali sau testamentari, bunurile l sate de defunct trec în proprietateastatului.Art. 681So ul în via a i statul care cer succesiunea sunt obliga i a face s se pun pece i, a pretinde sse fac inventar, dup formele prescrise pentru acceptarea succesiunilor sub beneficiu deinventar.Art. 682So ul în via este înc dator a transforma în numerar lucrurile mi toare sau a da cau iunesolvabil pentru restituirea succesiunii, în caz când s-ar prezenta mo tenitori ai defunctului întermen de 3 ani. Dup acest termen cau iunea este liberat .Art. 683So ul în via sau statul, care n-au îndeplinit formalit ile la care sunt respectiv îndatora i, pots fie supu i la daune-interese c tre mo tenitorii ce s-ar ar ta.

ec iunea III: Despre dreptul de mo tenire al femeii când se afl înconcuren cu descenden ii sau alte rude care sunt, chemate dup legi lasuccesiunea so ului ei mortArt. 684(1) Când b rbatul moare i v duva sa n-are avere, dânsa ia o por iune viril în uzufruct, dinsuccesiunea b rbatului, dac acesta are descenden i.(2) Când b rbatul las un singur descendent, por iunea femei din succesiune va fi numai de atreia parte. Acest drept începe în epoca încet rii uzufructului legal.(3) Când b rbatul las rude de sus sau de al turi, atunci femeia succede la o p trime în plinproprietate din averea mortului.

Capitolul V: Despre acceptarea i repudierea mo tenirilorec iunea I: Despre acceptare

Art. 685(la data 18-Feb-2009 Art. 685 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1704 din 18-feb-2009 )Succesiunea poate fi acceptat curat i simplu, sau sub beneficiu de inventar (C. civ., 686 i




urm., 699 i urm., 704 i urm.).Art. 686Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mo teniri ce i se cuvine (C. civ., 693, 703,712).Art. 687Minorii i interzi ii nu pot face valabil acceptarea unei mo teniri decât conform dispozi iilor titluluide la minoritate i tutel .Art. 688Efectul accept rii se suie pân la ziua deschiderii succesiunii (C. civ., 651).

Art. 689(la data 20-Apr-2010 Art. 689 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 502 din 20-apr-2010 )(la data 18-Feb-2009 Art. 689 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1704 din 18-feb-2009 )(la data 25-Jan-2007 Art. 689 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 41/R din 25-ian-2007 )Acceptarea poate fi sau expres sau tacit . Este expres când se însu te titlul sau calitatea deerede într-un act autentic sau privat; este tacit când eredele face un act, pe care n-ar putea s -lfac decât în calitatea sa de erede, i care las a se presupune neap rat inten ia sa de acceptare(C. civ., 690 i urm., 703, 712, 1171 i urm., 1176 i urm.).Art. 690Actele curat conservatorii, de îngrijire i de administra ie provizorie, nu sunt acte de primireamo tenirii, dac cel ce le-a f cut n-a luat titlu sau calitate de erede.Art. 691(1) Dona iunea, vinderea sau transportul drepturilor succesorale f cute de un erede, trage dupsine acceptarea succesiunii.(2) Tot asemenea se întâmpl :1. Când unul din erezi renun chiar gratuit în folosul unui sau a mai mul i din coerezi;2. Când renun area se face în folosul tuturor coerezilor f r deosebire, i se prime te derenun tor pre ul renun rii (C. civ., 707).

Art. 692Când acela c rui se cuvine o succesiune a murit f r s se fi lep dat de dânsa, sau f r s o fiacceptat expres sau tacit, erezii s i pot de-a dreptul s accepte sau s se lepede de dânsa (C.civ., 689, 700).Art. 693Dac erezii s i nu se învoiesc pentru acceptarea sau pentru lep darea succesiunii, succesiunease va accepta sub beneficiu de inventar (C. civ., 704 i urm.).Art. 694Majorele nu poate s i atace acceptarea expres au tacit a unei succesiuni decât în cazul cândaceast acceptare a fost urmarea unei viclenii ce s-a întrebuin at în privin a-i. El nu poatereclama în contra accept rii pentru cuvinte de v mare, decât în cazul în care succesiunea ar fiabsorbita sau mic orat cu mai mult de jum tate, prin descoperirea unui testament necunoscutîn momentul accept rii (C. civ., 953, 960, 1165).

ec iunea II: Despre renun area la succesiuneArt. 695- abrogat.

Art. 696Eredele ce renun este considerat c n-a fost niciodat erede.

Art. 697Partea renun torului profit coerezilor s i, daca este singur, succesiunea trece la gradul urm tor(C. civ., 660 i urm., 701).Art. 698




Eredele renun tor nu poate fi reprezentat niciodat . Dac renun torul este singur în gradulu, sau dac to i coerezii s i renun , copiii lor vin la succesiune în virtutea propriului lor drept,

pentru p i egale (C. civ., 664 i urm., 668).Art. 699

(la data 23-Nov-2001 Art. 699 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 3389 din 23-nov-2001 )(1) Creditorii acelui ce renun în paguba lor pot s ia autoriza ia justi iei ca s acceptesuccesiunea pentru debitoarele lor, în locul i rândul s u.(2) Într-acest caz renun area este anulat numai în favorul creditorilor i numai pân laconcuren a crean elor lor. Acceptarea nu se face în folosul eredelui care a renun at (C. civ., 974,975).Art. 700

(la data 07-Jun-2010 Art. 700 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 671 din 07-iun-2010 )

(la data 22-Nov-2007 Art. 700 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1977 din 22-nov-2007 )

(la data 07-May-2007 Art. 700 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 809 din 07-mai-2007 )

(la data 28-Nov-2006 Art. 700 din cartea III, titlul I, capitolul , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 747/R din 28-nov-2006 )(1) Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de ladeschiderea succesiunii.(2) În cazul când mo tenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul s u, din motive de formajor , instan a judec toreasc , la cererea mo tenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6luni de la data când a luat sfâr it împiedicarea (C. civ., 692, 709).Art. 701În tot timpul în care prescrip ia dreptului de a accepta nu este dobândit în contra erezilor ce aurenun at, ei au înc facultatea de a accepta succesiunea, dac succesiunea nu este dejaacceptat de al i erezi. Nu se pot v ma îns drepturile care ar fi dobândite de alte persoaneasupra bunurilor succesiunii, sau prin prescrip ie, sau prin acte valabile, f cute de curatorelesuccesiunii vacante (C. civ., 1882, 1890).Art. 702Nici chiar prin contractul c toriei nu se poate renun a la succesiunea unui om în via , nici nuse pot înstr ina drepturile eventuale ce s-ar putea dobândi asupra succesiunii (C. civ., 5, 965,1526).Art. 703Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de ase lep da de dânsa; cu toat renun area lor, ei r mân erezi i nu pot lua nicio parte din lucruriledate la o parte sau ascunse (C. civ., 686, 689, 712).ec iunea III: Despre beneficiul de inventar, despre efectele sale i despre

obliga iile eredelui beneficiarArt. 704Declara ia unui erede c ia aceast calitate sub beneficiu de inventar trebuie s fie f cut lagrefa tribunalului de prim instan a districtului în care succesiunea este deschis ; ea trebuie sfie înscris pe registrul destinat pentru trecerea actelor de renun are (C. civ., 685).Art. 705Aceast declara ie n-are efect decât fiind precedat sau urmat de un inventar fidel i exact albunurilor succesiunii, f cut dup formele cerute de legile de procedur i în termenele mai joshot râte.Art. 706(1) Se d eredelui din ziua deschiderii succesiunii 3 luni pentru facerea inventarului.(2) I se mai acord pentru a delibera asupra accept rii sau repudierii succesiunii un termen de40 zile, care va începe a curge din ziua expir rii a celor 3 luni date pentru inventar, sau din ziuaîncheierii inventarului, dac s-a terminat mai înainte de expirarea celor 3 luni (C. civ., 651).Art. 707




(1) Dac cu toate acestea, sunt în succesiune obiecte supuse stric ciunii, sau obiecte a c rorconservare ar costa mult, eredele poate în calitatea sa de persoan în drept a succede i f r sse poat zice c s-a f cut acceptare din parte-i, s ia autorizarea justi iei ca s se vânz aceleobiecte.(2) Aceast vânzare trebuie s se fac cu forma vânz rilor publice (C. civ., 690 i urm., 716,1388 i urm.).Art. 708În timpul termenelor pentru facerea inventarului i pentru deliberare, eredele nu poate fi silit ase pronun a i nu se poate ob ine o condamna iune în contra-i. Dac el renun dup expirareatermenelor, sau înaintea expir rii lor, cheltuielile ce legiuit s-au f cut de dânsul pân la aceaepoc privesc succesiunea.Art. 709Dup expirarea termenelor ar tate, eredele urm rit poate cere un nou termen, pe caretribunalul ce se afl în cercetarea urm ririi îl acord sau îl refuz dup circumstan e.Art. 710Cheltuielile urm ririi, în cazurile articolului precedent, privesc succesiunea, dac eredelejustific , sau c n-a cunoscut evenimentul mor ii sau c termenele i-au fost neîndestul toare, dincauza situa iei bunurilor, sau din cauza contesta iilor ivite. Dac el nu poate justifica, cheltuielileîl privesc.Art. 711Eredele conserv cu toate acestea, dup expirarea termenelor acordate de art. 706, chiar dupexpirarea termenelor date de judec tor, conform art. 709, facultatea de a face înc inventar i dea se declara erede beneficiar; aceasta îns în caz când dânsul n-a f cut acte de erede sau în cazcând nu este dat în contra-i o hot râre judec toreasc des vâr it , care s -l condamne ca eredecurat i simplu (C. civ., 689 i urm.).Art. 712Eredele care a ascuns obiecte de ale succesiunii sau care cu tiin i rea credin n-a trecut îninventar efecte dintr-însa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar (C. civ., 703).Art. 713Beneficiul de inventar d eredelui avantajul:1. De a pl ti datoriile succesiunii numai pân în concuren a valorii bunurilor ce el a primit; de ase scuti chiar de plata datoriilor, predând toate bunurile succesiunii creditorilor i legatarilor.2. De a nu amesteca bunurile sale proprii cu acelea ale succesiunii i de a conserva în contrasuccesiunii dreptul de a cere plata crean elor sale (C. civ., 777, 778, 1108 pct. 4).Art. 714(1) Eredele beneficiar administreaz bunurile succesiunii i este dator s dea socoteal deadministrarea sa creditorilor i legatarilor. El nu devine r spunz tor cu bunurile sale proprii,decât dup ce i se va fi cerut darea socotelilor i el nu va fi îndestulat aceast îndatorire.(2) Dup murirea socotelilor, el nu poate fi r spunz tor cu bunurile sale proprii, decât pân laconcuren a sumelor ce r mâne dator (C. civ., 777, 1080).Art. 715El nu r spunde pentru administra ia sa decât de gre eli grave.

Art. 716(1) El nu poate vinde obiectele mobile ale succesiunii; decât prin formele legiuite pentruvânz rile publice.(2) Dac el reprezint în natur obiectele mi toare, nu r spunde decât de deprecierea saudeteriorarea lor cauzat din neglijen a sa (C. civ., 472 i urm., 707, 1388 i urm.).Art. 717El nu poate vinde imobilele decât dup formele prescrise de procedur . El d mandat creditoriloripotecari care au f cut cerere, a primi pre ul (C. civ., 462 i urm.).Art. 718El este dator, dac creditorii sau alte persoane interesate o cer, s dea cau iune solvabil pentrupre ul mi toarelor cuprinse în inventar i pentru por iunea pre ului imobilelor nedelegat




creditorilor ipotecari. De nu se va da aceast cau iune, se vor vinde mi c toarele i pre ul lor seva depune, ca i por iunea nedelegat din pre ul imobilelor, spre a se întrebuin a la desfacereasarcinilor succesiunii (C. civ., 1675 i urm.).Art. 719(1) Dac unii din creditori se opun, eredele beneficiar nu poate pl ti decât dup ordinea i chipulregulat de judec tor.(2) Dac creditorii nu se opun, eredele pl te te creditorilor i legatarilor, dup rândul cererii.Art. 720Creditorii ce nu se opun i care se prezint , dup murirea socotelilor i plata relicvatelor, nu aurecurs decât în contra legatarilor; acei care se prezint înaintea l muririi socotelilor i pl iirelicvatelor vor avea recurs i în contra creditorilor pl ti i înaintea lor (C. civ., 893, 896, 909).Art. 721Creditorii ce se opun vor avea recurs i în contra eredelui.

Art. 722În toate cazurile prev zute de art. 719 i 720, recursul se prescrie dup expirarea termenului detrei ani, care începe din ziua l muririi socotelilor i a pl ii relicvatului (C. civ., 893, 896, 909).Art. 723Cheltuielile pentru pece i pentru facerea inventarului i pentru darea socotelilor privescsuccesiunea.

ec iunea IV: Despre succesiunile vacanteArt. 724Dac dup expirarea termenelor pentru facerea inventarului i pentru deliberare, nu se prezintnimeni ca s reclame succesiunea i dac nu este niciun erede cunoscut, sau dac ereziicunoscu i s-au lep dat de succesiune, succesiunea este privit ca vacant .Art. 725Tribunalul de întâia instan din districtul în care succesiunea este deschis nume te un curatoredup cererea persoanelor interesate, sau dup aceea a procurorului.Art. 726Curatorele unei succesiuni vacante trebuie înainte s constate printr-un inventar succesiunea; elexercit i urm re te drepturile ei; r spunde la cererile f cute în contra-i; administreaz subîndatorire de a v rsa numerarul succesiunii, ca i sumele adunate din vânzarea mobilelor iimobilelor, în casa de consemna iuni i depozite i în fine sub aceea de a da socoteli.Art. 727Dispozi iile sec iunii III din acest capitol asupra normelor cerute pentru facerea inventarului,asupra modului de administra ie i asupra socotelilor ce eredele beneficiar dator s dea, suntîndatoritoare i pentru curatorii succesiunilor vacante.

Capitolul VI: Despre împ ire i despre raporturiec iunea I: Despre împ irea succesiunii

Art. 728(la data 08-Dec-2009 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 96/RM din 08-dec-2009 )(la data 14-May-2009 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a ost re le entat de

Decizia 6/2009 )(la data 19-Jan-2009 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 6 din 19-ian-2009 )(la data 05- ct-2006 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 550/R din 05-oct-2006 )(la data 03- ct-2006 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1747 din 03-oct-2006 )(la data 05-Jun-2006 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1280 din 05-iun-2006 )(la data 13-Jan-2006 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 57 din 13-ian-2006 )(la data 10-Jan-2006 Art. 728 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 29 din 10-ian-2006 )(1) Nimeni nu poate fi obligat a r mâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împ ealasuccesiunii, chiar când ar exista conven ii sau prohibi ii contrarii.(2) Se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dup trecereaacestui timp, învoirea se poate reînnoi (C. civ., 5, 968, 1008, 1388).Art. 729Diviziunea poate fi cerut chiar când unul sau mai mul i din erezi au posedat p i separate dinsuccesiune, dac nu a fost act de împ eal sau dac nu se poate opune prescrip ia.Art. 730

(la data 05- ct-2006 Art. 730 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 550/R din 05-oct-2006 )(1) Dac to i erezii sunt prezen i i majori, se pot împ i între dân ii, oricum ar voi, f rîndeplinirea vreunei formalit i.(2) Dac to i erezii nu sunt prezen i sau dac între dân ii sunt minori sau interzi i, atunci se vorpune pece i pe efectele succesiunii în cel mai scurt termen, sau dup cererea erezilor sau dupaceea a procurorului tribunalului de prim instan (C. civ., 747).Art. 731Creditorii pot i ei s cear punerea de pece i în virtutea unui titlu executoriu, sau a uneipermisiuni judec tore ti (C. civ., 780, 974, 1825).Art. 732Dup punerea pece ilor, creditorii pot face opozi ie i f r a avea titluri executorii saupermisiunea justi iei.Art. 733Dac vreunul din coerezi nu consimte la facerea împ elii, sau dac se ivesc contesta ii, ori înprivin a modului de procedare, sau asupra chipului de a o termina, tribunalul se pronun în modsumar sau nume te, de cere trebuin a, pentru opera iile împ elii, pe unul din judec tori, dupraportul c ruia judec contesta iile.Art. 734(1) Estima ia imobilelor se face de exper i ale i de p ile interesate; de exper i numi i din oficiucând p ile refuz a-i alege.(2) Procesul-verbal al exper ilor trebuie s arate bazele estima iei; s indice dac obiectulestimat poate s fie comod împ it i în ce chip; s fixeze, în fine, în caz de împ ire, fiecaredin p ile, ce se pot forma, precum i valoarea lor.Art. 735Estima ia mobilelor trebuie s se fac de oameni cunosc tori i dup adev ratul lor pre .

Art. 736(1) Fiecare din coerezi poate cere partea sa în natur din mobilele sau imobilele succesiunii. Cutoate acestea, de sunt creditori secvestran i sau oponen i, sau dac majoritatea coerezilorsocote te necesar vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunii, ele se vând public dupformele obi nuite.(2) Dac imobilele nu se pot împ i, se vor vinde la tribunal prin licita ie.(3) Dac toate p ile sunt majore, ele pot conveni s fac vânzarea în fa a unui arbitru, numitde dânsele.Art. 737(1) Dup ce mobilele i imobilele s-au estimat i s-au vândut, judec torul, de cere trebuin a,trimite pe p i la un arbitru numit cu consim mântul lor, sau numit, de-a dreptul de dânsul,când p ile nu se unesc pentru numirea lui.(2) Se procede înaintea unui arbitru la facerea socotelilor ce cop itorii pot fi datori a i da uniialtora, la formarea activului i pasivului eredit ii, la compunerea p ilor i la restitu iile ce ereziiar trebui a i face între dân ii.Art. 738Fiecare erede raporteaz la masa succesiunii, conform cu regulile mai jos prescrise, dona iunilece a primit i este dator c tre succesiune (C. civ., 739 i urm., 751 i urm.).




Art. 739(1) Dac raportul nu se face în natur , coerezii c rora li se datoreaz iau mai întâi o parte egaldin masa succesiunii.(2) Aceste prelu ri se fac, pe cât este posibil, în obiecte de aceea i natur i calitate cu aceleace erau s fie date în natur (C. civ., 764 i urm., 769).Art. 740Dup prelu ri, se formeaz din restul masei succesiunii atâtea p i egale câ i sunt i erezi saustirpe împ itoare. (C. civ., 667).Art. 741(1) La formarea i compunerea p ilor, trebuie s se dea în fiecare parte, pe cât se poate,aceea i cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de crean e de aceea i natur i valoare.(2) Se va evita îns cât va sta prin putin , îmbuc t irea peste m sur a eritajelor i diviziuneaexploata iunilor.Art. 742Inegalitatea p ilor date în natur se compenseaz prin bani (C. civ., 1737 pct. 3, 1741).

Art. 743(1) ile se formeaz de unul dintre coerezi sau de alt persoan , dac to i erezii sunt deacord în alegere i daca cel ce a fost ales accept îns rcinarea; în caz contrar, p ile seformeaz de un expert numit de judec tor.(2) ile apoi se trag la sor i. Dac îns erezii vin la mo tenire cu p i inegale, autoritateajudec toreasca decide de trebuie s se procedeze prin tragere la sor i în parte, sau prin darea

ilor în total.Art. 744Mai înainte de a proceda la tragerea p ilor la sor i, fiecare comp itor este admis a propunereclam rile sale, în contra form rii p ilor.Art. 745Regulile stabilite pentru împ irea masei de mo tenire se vor observa în subdiviziunile ce se vorface între stirpele comp itoare (C. civ., 667, 669 i urm.).Art. 746Dac asupra opera iilor trimise înaintea arbitrului se fac contesta ii, arbitrul încheie proces-verbal pentru dificult ile i zisele p ilor, i le trimite înaintea judec torului pentru împ eal .Art. 747(1) Dac to i coerezii nu sunt prezen i sau de sunt între ei interzi i sau minori, împ ireatrebuie s se fac înaintea judec toriei, observând regulile prescrise în articolele precedente dinaceast sec iune.(2) Dac sunt mai mul i minori cu interese contrarii la împ eal , se va da fiec rui dintr-în ii untutore special.Art. 748În cazul articolelor precedente, licita ia, de este trebuin , nu se va putea face decât înainteajudec toriei cu formele prescrise pentru înstr inarea bunurilor minorilor. Str inii vor fi totdeaunaadmi i (C. civ., 1388 i urm.).Art. 749Împ irile f cute conform cu regulile mai sus prescrise, sau de tutori cu autoriza ia consiliuluide familie, sau în numele absen ilor sunt definitive (C. civ., 954, 1166).Art. 750(1) Dup împ eal se va remite fiec rui din comp itori titlurile particulare obiectelor ce i s-audat.(2) Titlurile unei propriet i împ ite se in de acela ce a luat partea cea mai mare, cu îndatorirede a le prezenta când comp itorii, având trebuin de ele, i le vor cere.(3) Titlurile eredit ii întregi se in de acel erede pe care to i l-au ales ca depozitar, cuîndatorirea de a le prezenta la orice cerere.(4) Dac nu este unire pentru aceast alegere, atunci titlurile se depun în arhiva statului i




judec torul libereaz de pe dânsele fiec rui din erezi câte o copie legalizat .

ec iunea II: Despre raporturiArt. 751Fiul sau descendentele care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, împreuna cufra ii ori surorile sale, sau cu descenden ii acestora, trebuie a raporta coerezilor s i tot ce a primitde la defunct prin dar, atât direct cât i indirect, afar de cazul când donatorele a dispus altfel (C.civ., 738, 752 i urm., 845, 846).Art. 752Eredele ce renun a la succesiune poate popri darul sau a cere legatul ce i s-a f cut, în limitele

ii disponibile (C. civ., 696 i urm., 763, 841, 846, 851).Art. 753Donatarul care nu avea calitatea de a mo teni în momentul dona iunii, dar care va avea aceastcalitate la epoca deschiderii succesiunii, este obligat de a face raport dac donatorele nu l-adispensat de aceasta.Art. 754Dona iile i legatele f cute fiului unei persoane care are calitatea de erede în momentuldeschiderii succesiunii, sunt prezumate c s-au f cut cu scutirea de raport.Art. 755Fiul care vine cu dreptul s u propriu la succesiunea donatorului nu este obligat a raporta darulcut p rintelui s u, chiar când ar primi succesiunea acestuia; dar când vine la succesiune cu

dreptul de reprezentare, atunci este dator s raporteze aceea ce s-a d ruit p rintelui s u, chiar încazul când ar fi renun at la succesiunea p rintelui.Art. 756(1) Dona iile i legatele f cute so ului unui descendent succesibil sunt socotite ca f cute cuscutirea de raport.(2) Dac darurile sau legatele s-au f cut la doi so i împreun , din care numai unul estedescendente cu drept de succesiune, partea d ruit acestuia din urm este supus raportului.Art. 757Raportul nu se poate face decât numai la succesiunea donatorului.

Art. 758Coeredele este dator a raporta aceea ce p rintele a cheltuit cu dânsul dotându-l, procurându-ivreo carier , sau pl tindu-i datoriile.Art. 759Cheltuielile de nutriment, între inere, educa ie, de înv tura unui me te ug, cheltuielile ordinarepentru îmbr minte i alte obiecte trebuincioase la intrarea în armat , cheltuielile de nunt iprezenturile obi nuite nu sunt supuse raportului.Art. 760Imobilul care s-a pierdut din caz fortuit i f r gre eala donatarului nu este supus raportului (C.civ., 1018, 1102, 1156).Art. 761Dac înzestratorul ascendent pl te te b rbatului zestrea f r asigur ri suficiente, fiica înzestratva fi datoare a raporta numai ac iunea în contra b rbatului.Art. 762Fructele i interesele lucrurilor supuse raportului nu sunt debite decât din ziua deschideriisuccesiunii (C. civ., 482 i urm., 522 i urm., 651, 854, 1589).Art. 763Legatarii i creditorii nu pot pretinde ca erezii s fac raport (C. civ., 757, 848).

Art. 764Raportul se face sau în natur , sau sc zându-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport(C. civ., 738, 739, 765 i urm., 772 i urm.).Art. 765




(1) Raportul se poate pretinde în natur pentru imobile; când cel ce a primit imobilul l-aînstr inat sau ipotecat, înaintea deschiderii succesiunii, raportul în natur nu este obligatoriu.(2) Raportul în acest caz se pre uie te dup valoarea ce imobilul a avut în momentul deschideriisuccesiunii (C. civ., 651, 741, 765 i urm.)Art. 766În orice caz, trebuie s se in socoteal donatarului de cheltuielile necesare i utile (C. civ.,494, 539, 771, 1345).Art. 767Donatarul este r spunz tor de toate degrad rile i deterior rile care au mic orat valoareaimobilului, prin faptul, culpa sau neglijen a sa (C. civ., 998 i urm., 1342 i urm.).Art. 768Când imobilul s-a înstr inat de donatar, ameliora iunile i degrad rile f cute de cel ce l-adobândit se vor ine în seam , conform cu dispozi iile celor dou articole precedente (C. civ., 765i urm.)

Art. 769Când raportul se face în natur , bunurile intr în masa succesiunii libere de toate sarcinile createde donatar; creditorii ipotecari îns , pot s intervin la împ eal spre a nu se face raportul cufrauda drepturilor lor (C. civ., 562, 785, 975, 976, 1015, 1019, 1770).Art. 770(1) Când un succesibil prime te, cu dispens de raport, un dar care excede por iunea disponibil ,raportul excedentului se face în natur , dac întoarcerea excedentului este posibil .(2) În caz contrar, dac excedentul trece peste jum tatea valorii imobilului, donatarul raportimobilul în întregimea lui i prelev asupra masei valoarea por iunii disponibile; dac aceastpor iune trece peste jum tatea valorii imobilului, donatarul poate ine imobilul în întregimea lui,ia îns mai pu in din celelalte bunuri ale succesiunii, i recompenseaz pe coerezii s i, sau înbani, sau oricum altfel (C. civ., 739, 741, 764 i urm., 794 i urm., 841 i urm.).Art. 771Coeredele care raporteaz imobilul în natur poate s re in posesiunea pân la plata efectiv asumelor ce-i sunt datorate pentru cheltuieli sau ameliora iuni (C. civ., 766).Art. 772Raportul mobilelor se face luându-se mai pu in din celelalte bunuri ale succesiunii. El secalculeaz pe valoarea ce mobilele aveau în momentul facerii darului, dup statul estima ieianexat actului de dar; în lipsa acestui stat, dup estima ia exper ilor, f cuta pe pre ul cel maijust (C. civ., 739, 764).Art. 773(1) Succesibilul care a primit bani face raportul luând mai pu in din numerarul succesiunii.(2) La neajungere, donatarul poate s nu raporteze numerarul dând echivalentul în mobile i, înlipsa acestora, în imobilele succesiunii (C. civ., 764, 772).

ec iunea III: Despre plata datoriilorArt. 774

(la data 29-Apr-2010 Art. 774 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 543 din 29-apr-2010 )

(la data 14-May-2009 Art. 774 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a ost re le entat deDecizia 6/2009 )

(la data 19-Jan-2009 Art. 774 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 6 din 19-ian-2009 )

(la data 31-Jan-2006 Art. 774 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 230 din 31-ian-2006 )Coerezii contribuie la plata datoriilor i sarcinilor succesiunii, fiecare în propor ie cu ce ia (C. civ.,653, 775 i urm., 893, 896, 909, 1060).Art. 775


(la data 19-Jan-2009 Art. 775 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 6 din 19-ian-2009 )Legatarul cu titlu universal contribuie deopotriv cu erezii, în propor ie cu emolumentul s u. Celparticular nu contribuie (C. civ., 896, 909).Art. 776(1) Când imobilele unei succesiuni sunt ipotecate special, pentru plat de rendite, fiecare dincoerezi poate pretinde ca renditele s fie pl tite i imobilele liberate înaintea form rii p ilor.(2) Dac coerezii împart succesiunea în starea în care se g se te, imobilele ipotecate se estimdup aceea i norm ca i celelalte imobile; capitalul renditei îns se scade din pre ul imobilului.Eredele, în partea c ruia s-a dat imobilele, r mâne singur dator a pl ti rendita i garanteaz pecoerezii s i pentru aceast plat (C. civ., 1061, 1063 i urm.).Art. 777


(la data 19-Jan-2009 Art. 777 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 6 din 19-ian-2009 )

(la data 31-Jan-2006 Art. 777 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 230 din 31-ian-2006 )Coerezii pl tesc datoriile i sarcinile succesiunii, fiecare în propor ie cu partea sa ereditar (C.civ., 653, 774, 893, 1060).Art. 778Coeredele sau succesorul cu titlu universal care, din cauza ipotecii, a pl tit din datoria comunmai mult decât partea sa, are recurs, în contra celorlal i coerezi sau succesori cu titlu universal,numai pentru partea ce fiecare din ei era obligat a pl ti, chiar când coeredele ce a desf cutdatoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor. Coeredele îns , ce acceptat succesiunea subbeneficiu de inventar, conserv facultatea de a cere plata crean elor sale personale, ca orice altcreditor al succesiunii (C. civ., 713, 774 i urm., 893, 896, 902, 1106 i urm., 1674, 1746 iurm.).Art. 779Când unul din coerezi sau succesori cu titlu universal este insolvabil, partea lui din datoriaipotecar se înparte între to i ceilal i în propor ie cu ce ia fiecare din succesiune (C. civ., 788,1053, 1667).Art. 780Titlurile executorii, ob inute în contra defunctului, sunt personal executorii i în contra eredelui.Cu toate acestea creditorii nu pot urm ri execu ia decât dup opt zile de la notificarea acestortitluri f cute persoanei, sau la domiciliul eredelui (C. civ., 653, 731 i urm.).Art. 781Ei pot cere, în orice caz i în contra oric rui creditor, separa ia patrimoniului defunctului de acelaal eredelui (C. civ., 782 i urm., 1743).Art. 782Acest drept nu poate fi exercitat când, acceptându-se eredele de debitor, s-a f cut altfelnova iune în privin a crean ei contra defunctului (C. civ., 1128).Art. 783În privin a mobilelor, dup trecerea de trei ani, dreptul este prescris. În privin a imobilelor,ac iunea se poate exercita în tot timpul în care imobilele se g sesc în mâna eredelui.Art. 784Creditorii eredelui nu pot cere separa ia patrimoniilor în contra creditorilor succesiunii (C. civ.,781).Art. 785

(la data 14-Dec-2006 Art. 785 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 803/R din 14-dec-2006 )Creditorii unui din comp itori, ca nu cumva împ eala s se fac cu viclenie în v mareadrepturilor lor, pot pretinde s fie prezen i la împ eal , pot dar s intervin cu spezele lor; nupot îns s atace o împ eal vâr it , afar numai de s-a f cut în lips -le i f r s se insemn de opozi ia lor (C. civ., 731 i urm., 769, 974, 975, 976, 1825).




ec iunea IV: Despre efectele împ elii i despre garan ia p ilorArt. 786

(la data 23- ct-2006 Art. 786 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 8735 din 23-oct-2006 )Fiecare coerede este prezumat c a mo tenit singur i imediat toate bunurile care compunpartea sa, sau care i-au c zut prin licita ie, i c n-a fost niciodat proprietar pe celelalte bunuriale succesiunii (C. civ., 688, 740 i urm., 1388).Art. 787(1) Coerezii sunt datori garan i unul c tre altul numai despre tulbur rile i evic iunile ce proceddintr-o cauz anterioar împ elii.(2) Garan ia înceteaz când o evic iune a fost exceptat anume, printr-o clauz expres aactului de împ eal , sau când evic iunea a fost cauzat din gre eala eredelui (C. civ., 788,1337 i urm., 1351, 1399, 1741).Art. 788(1) Fiecare din erezi este obligat, în propor ie cu partea sa ereditar , a desp gubi pe coeredele

u de paguba ce a suferit din cauza evic iunii.(2) Când unul din coerezi va fi insolvabil, partea ce el este dator a contribui se va împ i întreeredele garantat i între ceilal i coerezi (C. civ., 779, 1053 i urm.).Art. 789Garan ia pentru solvabilitatea debitorului unei rendite dureaz numai cinci ani de la împ eal .Aceasta garan ie înceteaz când nesolvabilitatea a luat na tere în urma împ elii.

ec iunea V: Despre desfiin area sau resciziunea împ eliiArt. 790(1) Împ elile pot fi desfiin ate pentru violen sau dol.(2) Pentru o simpl omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se stric împ eala; se facenumai un supliment de împ eal pentru obiectul omis (C. civ., 796 i urm., 953, 955 i urm.,1900 i urm.).Art. 791(1) Orice act, sub orice titlu, în urmarea c rui a încetat indiviziunea între erezi, este supus laac iunea de resciziune din articolul precedent.(2) Dup împ eal , sau dup actul care-i ine locul, ac iunea de resciziune nu mai este admisîn contra tranzac iei f cute asupra dificult ilor reale, ce prezint primul act, chiar când nu ar fifost proces început asupra obiectului tranzac iei.Art. 792Acela în contra c rui s-a f cut cererea de resciziune poate popri desfiin area împ elii, dândreclamantului suplimentul din partea sa ereditar în numerar sau în natur .Art. 793Coeredele care a înstr inat por iunea sa ereditar , în tot sau în parte, nu poate intenta ac iuneade resciziune pentru dol sau violen , dac înstr inarea s-a f cut în urma descoperirii dolului sauîncet rii violen ei (C. civ., 959, 1190).

ec iunea VI: Despre împ eala f cut de tat , de mam sau de al iascenden i între descenden ii lorArt. 794Tat l, mama i ceilal i ascenden i pot face împ eala bunurilor lor între fii i ceilal i descenden i(C. civ., 770).Art. 795(1) Aceast împ eal se poate face prin acte între vii, sau prin testament cu formele, condi iilei regulile prescrise pentru dona iuni între vii i pentru testamente.

(2) Împ eala f cut prin acte între vii nu poate avea de obiect decât bunurile prezente (C.civ., 659 i urm., 728 i urm.).Art. 796Dac toate bunurile, ce ascendentele a l sat la moartea sa, nu au fost cuprinse în împ eal ,




bunurile necuprinse se vor împ r i conform cu legea (C. civ., 669, 728).Art. 797

(la data 08-Nov-2007 Art. 797 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1855 din 08-nov-2007 )

(la data 03- ct-2006 Art. 797 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1747 din 03-oct-2006 )

(la data 11-Jan-2006 Art. 797 din cartea III, titlul I, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 39 din 11-ian-2006 )(1) Este nul împ eala în care nu s-au cuprins to i copiii în via la deschiderea mo tenirii idescenden ii fiilor premuri i.

(2) Ac iunea de nulitate se poate exercita de to i erezii f r distinc ie (C. civ., 690, 765, 790,849).Art. 798Împ eala f cut de ascendent se poate ataca, când ar rezulta dintr-însa sau dintr-alte acte c ,prin dispozi ia f cut de ascendent, vreunul din acei între care s-au împ it bunurile s-ar g si

mat în partea legitim (C. civ., 841 i urm.).Art. 799Copilul care, pentru cauza ar tat la articolul precedent, atac împ eala f cut de ascendenteste dator a pl ti înainte cheltuielile estima iei. Dac reclama ia nu este fondat , cheltuielileestima iei i ale judec ii vor fi în sarcina sa

Titlul II: Dona iuni între vii i despre testamenteCapitolul I:Art. 800Nimeni nu va putea dispune de avutul s u, cu titlu gratuit, decât cu formele prescrise de legepentru dona iuni între vii sau prin testament (C. civ., 644, 794 i urm., 801 i urm., 813 i urm.,856 i urm.).Art. 801

(la data 04-Dec-2006 Art. 801 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 2310din 04-dec-2006 )

(la data 04-Jan-2006 Art. 801 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1 din04-ian-2006 )Dona iunea este un act de liberalitate prin care donatorele d irevocabil un lucru donatarului care-lprime te (C. civ., 813 i urm., 829 i urm., 937).Art. 802Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încet rii sale dinvia , de tot sau parte din avutul s u (C. civ., 856 i urm., 920 i urm.).Art. 803

(la data 15-Jun-2006 Art. 803 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1380din 15-iun-2006 )Substitu iile sau fideicomisele sunt prohibite; orice dispozi ii prin care donatarul, eredele instituitsau legatarul va fi îns rcinat de a conserva i a remite la o a treia persoan , va fi nul , chiar înprivirea donatarului, a eredelui numit sau a legatarului (C. civ., 804, 805, 812, 941).Art. 804Este permis dispozi ia prin care o a treia persoan ar fi chemat a lua darul, ereditatea saulegatul, în cazul când donatarul, eredele numit, sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi (C.civ., 924 i urm.).Art. 805Este permis asemenea dispozi ia între vii sau testamentar , prin care uzufructul se d la opersoan i proprietatea nud la alta (C. civ., 517 i urm.).

Capitolul II: Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin dona iuneîntre vii sau prin testamentArt. 806Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici într-un fel, afar de excep iile regulate la capitolul




VII al cestui titlu (C. civ., 807).Art. 807Minorul de 16 ani poate dispune prin testament i numai pentru jum tate din bunurile de caredup lege poate dispune majorele (C. civ., 806, 809, 814).Art. 808(1) Este capabil de a primi prin dona iune între vii oricine este conceput în momentul dona iunii.(2) Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mor ii testatorului (C.civ., 654).Art. 809(1) Minorul de asesprezece ani nu poate, prin testament, dispune în favoarea tutorelui s u.(2) Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin dona iune între vii, nici prin testament,în favoarea fostului s u tutore, dac socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date iprimite.(3) Sunt excepta i în amândou cazurile de mai sus ascenden i minorilor, care sunt sau au fosttutori ai lor (C. civ., 807, 812).Art. 810(1) Doctorii în medicin sau în chirurgie, ofi erii de s tate i spi erii, care au tratat pe opersoan în boala din care moare, nu pot profita de dispozi iile între vii sau testamentare, cedânsa a f cut în favoare-le în cursul acestei boli.(2) Sunt exceptate:1. Dispozi iile remuneratorii f cute cu titlul particular; se va ine îns seam de stareadispun torului i de serviciile f cute;2. Dispozi iile universale, în caz de rudenie pân la al patrulea grad inclusiv, afar numai dacmortul va avea erezi în linie dreapt i dac acela, în profitul c ruia s-a f cut dispozi ia, nu esteel chiar erede în linie dreapt .

(3) Acelea i reguli sunt aplicabile în privin a preo ilor (C. civ., 660 i urm., 812).Art. 811Dispozi iile între vii sau prin testament, f cute în favoarea ospiciilor, s racilor dintr-o comun saustabilimentelor de utilitate public , nu pot avea efect decât de sunt autorizate prin ordonan edomne ti în urma avizului Consiliului de Stat (C. civ., 817).Art. 812(1) Dispozi iile în favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contractoneros, fie f cute în numele unor persoane interpuse.(2) Sunt reputate ca persoane interpuse tat l i mama, copiii i descenden ii i so ul persoaneiincapabile (C. civ., 940, 941, 1200, 1202).

Capitolul III: Despre dona iunile între viiec iunea I: Despre forma i efectele dona iunilor între vii

Art. 813(la data 16-Jun-2010 Art. 813 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 693 din 16-iun-2010 )(la data 27-May-2009 Art. 813 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 913 din 27-mai-2009 )(la data 15-Jun-2006 Art. 813 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Toate dona iunile se fac prin act autentic (C. civ., 1171 i urm., 1167, 1168).

Art. 814(la data 16-Jun-2010 Art. 814 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 693 din 16-iun-2010 )(la data 04-Dec-2006 Art. 814 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2310 din 04-dec-2006 )(1) Dona iunea nu oblig pe donator i nu va produce niciun efect decât din ziua în care va fi fostacceptat .(2) Acceptarea poate fi f cut sau în act, sau printr-un act autentic posterior, mai înainte îns demoartea celui ce d ruie te; în acest din urm caz, dona iunea n-are efect decât din ziua din care




se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare (C. civ., 820, 827).(la data 27-May-2009 Art. 814, alin. (2) din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea I a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 913 din 27-mai-2009 )Art. 815(1) Dona iunile f cute unor minori sau unui interzis, se accept de tutore sau de p rinte.(2) Mama, cu toate c tat l ar fi în via , i ceilal i ascenden i, cu toate c genitorii ar fi în via ,vor putea asemenea s accepte dona iunea f cut minorului i interzisului, de i ei n-ar aveacalitatea de tutori (C. civ., 820, 1166).Art. 816Surdo-mutul ce nu tie s scrie nu poate accepta o dona iune decât cu asistarea unui curatorspecial numit de autoritatea judiciar , dup regulile stabilite pentru minori (C. civ., 866).Art. 817Dona iunile f cute persoanelor morale nu pot fi acceptate decât prin ordonan domneasc , datîn urma avizului Consiliului de Stat.Art. 818Când se d ruiesc bunuri ce pot fi ipotecate, transcrip ia actului ce con ine dona iunea iacceptarea, ca i notificarea accept rii f cut prin act separat, se va face la judec toria în a c reiraz teritorial sunt situate bunurile.Art. 819Lipsa transcrip iei poate s fie invocat de orice persoane au interes la aceasta; se except înspersoanele obligate a st rui s se fac transcrip ia, sau reprezentan ii lor, asemenea i donatorul.Art. 820Minorii, interzi ii, femeile m ritate, în lips de acceptarea sau de transcrip ia dona iunii, nu potcere obiectele d ruite; au îns , de se cuvine, recurs în contra tutorilor sau b rba ilor.Art. 821Dona iunea între vii pentru bunurile viitoare e revocabil (C. civ., 801, 965).

Art. 822Este nul orice dona iune f cut cu condi ii a c ror îndeplinire atârn numai de voin adonatorului (C. civ., 1006, 1010).Art. 823Este asemenea nul , dac s-a f cut sub condi ia de a se satisface datorii sau sarcini care nuexistau la epoca dona iunii sau care nu erau ar tate în actul de dona iune.Art. 824Când donatorul i-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins în dona iune, sau de osum determinat din bunurile d ruite, dac moare, f r s fi dispus de dânsele, un asemeneaobiect sau asemenea sum mâne erezilor donatorului.Art. 825(1) Donatorul poate stipula întoarcerea bunurilor d ruite, atât în cazul când donatarul ar muriînaintea lui, cât i în cazul când donatarul i descenden ii s i ar muri înaintea sa.(2) Aceste stipula ii îns nu se pot face decât în favoarea donatorului.Art. 826Dispozi iile art. 821, 822, 823, 824 i 825 nu se aplic la dona iunea din capitolul VI i VII, dintr-acest titlu.Art. 827Orice act de dona iune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute într-un actestimativ subsemnat de donator i donatar.Art. 828(1) Donatorul nu este responsabil de evic iune c tre donatar pentru lucrurile d ruite.(2) Donatorul este responsabil de evic iune când el a promis expres garan ia.(3) Este asemenea responsabil când evic iunea provine din faptul s u, când este în chestiune odona iune care impune sarcini donatarului; într-acest caz îns , garan ia este obligatorie numaipân la suma sarcinilor (C. civ., 1337 i urm.).




ec iunea II: Despre cazurile în care dona iunile se pot revocaArt. 829

(la data 27-Jan-2006 Art. 829 din cartea III, titlul II, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 192 din 27-ian-2006 )Dona iunea între vii se revoc , pentru neîndeplinirea condi iilor cu care s-a f cut, pentruingratitudine i pentru na tere de copii în urma dona iunii (C. civ., 801, 830 i urm., 937, 1011,1020, 1021).Art. 830Când dona iunea este revocat pentru neîndeplinirea condi iilor, bunurile reintr în mânadonatorului, libere de orice sarcin i ipotec (C. civ., 834, 855, 930, 1770).Art. 831Dona iunea între vii se revoc pentru ingratitudine în cazurile urm toare:1. Dac donatarul a atentat la via a donatorului;2. Dac este culpabil în privin -i de delicte, cruzimi sau injurii grave;3. Dac r cuvânt îi refuz alimente (C. civ., 655, 930).Art. 832Revocarea pentru neîndeplinirea condi iilor i pentru ingratitudine nu se face de drept niciodat(C. civ., 1020).Art. 833(1) Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie f cut în termen de un an din ziua faptului,sau din ziua când donatorul a cunoscut faptul.(2) Ac iunea de revocare nu se poate intenta în contra erezilor donatarului, nici de ereziidonatorului în contra donatarului, afar numai dac , în acest caz, ac iunea s-a intentat dedonator sau donatorul a murit în anul în care se putea intenta ac iunea (C. civ., 931).Art. 834(1) Revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici înstr in rile f cute de donatar, niciipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva obiectul d ruit; este neap rat îns caacestea s se fi f cut înaintea inscrip iei extractului cererii de revocare pe marginea transcrip ieiprescris prin art. 818.(2) În caz de revocare, donatarul se condamn a întoarce valoarea obiectelor înstr inate, dupestima ia ce li s-ar face în timpul cererii; se condamn asemenea a întoarce veniturile din ziuacererii (C. civ., 854, 1770).Art. 835Dona iunile f cute în favoarea maritagiului nu sunt revocabile pentru ingratitudine.

Art. 836Orice dona iuni prin acte între vii f cute de persoane ce n-au copii sau descenden i existen i întimpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor dona iuni i sub orice titlu s-ar fi f cut, fie chiardona iunea mutual sau remuneratorie, fie în fine dona iunea în favoarea maritagiului f cutso ilor de oricare alt persoan , afar de ascenden ii lor, sunt revocate de drept, dac donatorul,în urma dona iunii, dobânde te un copil legitim, un postum, sau chiar când a legitimat pe uncopil natural, prin maritagiu subsecvent (C. civ., 937).Art. 837Revocarea se face i când copilul donatorului sau al donatricei ar fi fost conceput în timpuldona iunii.Art. 838Dona iunea r mâne revocat chiar când donatarul ar fi intrat în posesia lucrurilor d ruite i ar fifost l sat în posesia acelor lucruri dup na terea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fiobligat a restitui fructele de orice natur luate de el, decât din ziua în care i se va fi notificatna terea fiului sau legitimarea sa prin c torie subsecvent .

Art. 839Orice clauze sau conven ii, prin care donatorul ar renun a la revocarea dona iunii pentru na terede fiu, este nul i f r niciun efect (C. civ., 5, 968).




Art. 840Prescrip ia ac iunii de revocare se împline te dup 30 de ani de la na terea fiului (C. civ., 1863i urm., 1890).

Capitolul IV: Despre partea disponibil a bunurilor i despre reduc iuneec iunea I : Despre partea disponibil a bunurilor

Art. 841Liberalit ile, fie f cute prin acte între vii, fie f cute prin testament, nu pot trece pestejum tatea bunurilor dispun torului, dac la moarte-i las un copil legitim; peste o a treia parte,dac las doi copii; peste a patra parte, dac las trei sau mai mul i (C. civ., 664 i urm., 874 iurm., 939).Art. 842Sunt cuprin i în articolul precedent sub nume de copii, descenden ii de orice grad (C. civ., 670 iurm.).Art. 843Liberalit ile, prin acte între vii sau prin testament, nu pot trece peste jum tatea bunurilor, dacîn lips de descenden i, defunctul las tat i mam sau peste trei sferturi, dac las numai peunul din p rin i.Art. 844Dac dispozi ia prin acte între vii sau prin testament, constituie un uzufruct sau o renditviager , a c rei valoare trece peste cantitatea disponibil , erezii rezervatari au facultatea de aexecuta aceste dispozi ii sau de a abandona proprietatea cantit ii disponibile.Art. 845Valoarea bunurilor înstr inate unui succesibil în linie dreapt , cu sarcina unei rendite viagere saucu rezerv de uzufruct va fi socotit în por iunea disponibil i excedentele, de este, se va treceîn masa succesiunii. Imputa ia i raportul nu pot fi cerute de succesibilul în linie dreapt care aconsim it la aceste înstr in ri (C. civ., 738, 751 i urm., 841, 1167).Art. 846(1) Cantitatea disponibil poate fi dat în tot sau în parte, sau prin acte între vii sau printestament copiilor sau altor succesibili ai donatorului, f r ca donatarul sau legatarul, ce vine lasuccesiune, s fie supus la raport, dac în dispozi ie se zice expres, c ceea ce s-a dat este pestepartea sa.(2) Declara ia c darul sau legatul este peste partea succesibilului se poate face sau în actul cecon ine dispozi ia, sau în urm , cu formele dispozi iilor între vii, sau testamentare (C. civ., 751 iurm.).

ec iunea II: Despre reduc iunea dona iunilor i a legatelorArt. 847Liberalit ile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibil ,vor fi reduse la aceast parte (C. civ., 841 i urm., 1641).Art. 848Reduc iunea liberalit ilor între vii nu va putea fi cerut decât numai de erezii rezervatari, deerezii acestora sau de cei care înf eaz drepturile lor (C. civ., 763, 841 i urm., 855, 974).Art. 849- Partea disponibil se calculeaz cu chipul urm tor: pe lâng bunurile ce a l sat donatorul sautestatorul în momentul mor ii sale, se adaug prin calcul i bunurile de care a dispus prindona iuni între vii, dup starea lor din momentul dona iunii i dup valoarea ce au avut înmomentul mor ii donatorului. Din aceast mas de bunuri, sc zân-du-se datoriile, pe ceea ce va

mânea se calculeaz partea disponibil , dup num rul i calitatea erezilor (C. civ., 752, 766 iurm., 772).Art. 850(1) Întâi se vor reduce dispozi iile testamentare; când bunurile cuprinse în aceste dispozi ii nuvor mai fi, atunci numai se va face reduc iunea dona iunilor.(2) Reduc iunea va începe de la cea din urm dona iune, dup s vâr irea acesteia se va trece




îndat la cea a doua dup dânsa, i a a pe rând pân la cea mai veche dona iune.Art. 851Când dona iunea între vii, supus la reduc iune, s-a f cut la unul din cei cu drept de mo tenire,acesta va putea sc dea partea cu care ar trebui s se reduc dona iunea, din partea ce i s-arcuveni ca erede în bunurile nedisponibile, dac aceste bunuri sunt de aceea i natur cu cele

ruite (C. civ., 765, 770).Art. 852Se vor reduce cu analogie atât legatele universale cât i cele particulare, f r distinc ie (C. civ.,888 i urm., 899 i urm.).Art. 853Când testatorul va declara ca un legat s fie pl tit preferindu-se celorlalte, acest legat nu va fisupus la reduc iune, decât dup ce valoarea celorlalte legate nu va împlini rezerva legal (C. civ.,847).Art. 854Donatarul va restitui fructele por iunii ce trece peste partea disponibil , din momentul mor iidonatorului (C. civ., 522 i urm., 762, 890).Art. 855Donatarul este obligat, dac a alienat bunurile d ruite, s fac în urm raportul excedentuluipeste por iunea disponibil , dup valoarea lucrurilor din timpul mor ii disponentului (C. civ., 848).

Capitolul V: Despre dispozi iile testamentareec iunea I: eguli generale pentru forma testamentelor

Art. 856Orice persoan este capabil de a face testament, dac nu este poprit de lege (C. civ., 800,802, 806 i urm., 887).Art. 857Dou sau mai multe persoane nu pot testa prin acela i act, una în favoarea celeilalte, sau înfavoarea unei a treia persoane (C. civ., 886, 938).Art. 858Un testament poate fi sau olograf, sau f cut prin act autentic, sau în form mistic (C. civ., 802,868 i urm.).Art. 859

(la data 15-Jun-2006 Art. 859 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Testamentul olograf nu este valabil decât când este scris în tot, datat i subsemnat de mânatestatorului (C. civ., 886).Art. 860Testamentul autentic este acela care s-a adeverit de judec toria competent (C. civ., 886).

Art. 864(1) Când testatorul va voi s fac un testament mistic sau secret, trebuie neap rat s -lisc leasc , sau c l-a scris el însu i, sau c a pus pe altul a-l scrie.(2) Hârtia în care s-au scris dispozi iile testatorului sau hârtia care serve te de plic, de va fi, seva strânge i se va sigila.(3) Testatorul va prezenta judec toriei competente testamentul strâns i pecetluit, precum s-azis, sau îl va strânge i-l va pecetlui înaintea judec toriei.(4) Testatorul va declara c dispozi iile din acea hârtie este testamentul s u, scris i isc lit de elînsu i, sau scris de altul i isc lit de testator.(5) Când testatorul, din cauz de boal , va fi în neposibilitate fizic de a se prezenta înainteajudec toriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui i declara ia susmen ionat , se vorface înaintea judec torului, numit de judec torie pentru acest sfâr it.(6) Judec toria, sau judec torul numit, va face actul de subscrip ie pe hârtia în care s-a scristestamentul, sau pe hârtia care serve te de plic.





(7) Acest act se va subscrie atât de testator, cât i de judec torie sau judec tor.(8) Toat lucrarea de mai sus nu va putea fi întrerupt de nicio alt opera ie; când testatorul,din o cauz posterioar subsemn rii testamentului, va declara c nu poate subsemna subscrip ia,aceast declara ie se va trece în subscrip ie (C. civ., 858, 886).Art. 865Acei care nu tiu sau care nu pot citi i scrie nu pot face testament în form mistic .

Art. 866(1) Când testatorul nu poate vorbi, dar tie a scrie, atunci declara ia c testamentul este al s u ova face în scris în capul actului de subscrip ie înaintea judec torului numit, sau înainteajudec toriei.(2) Judec toria sau judec torul numit va constata în actul de subscrip ie declara ia testatorului.Art. 867În cazurile când se nume te un judec tor, el va comunica procesul s u verbal judec toriei, careva legaliza actul de subscrip ie sau testamentul.

ec iunea II: Despre regulile speciale asupra formelor câtorva testamenteArt. 868Testamentele militarilor i ale indivizilor întrebuin i în armata, sunt în orice ar valabil f cuteîn prezen a unui cap de batalion sau de escadron, sau în prezen a oric rui alt ofi er superior,asistat de doi martori, sau în prezen a a doi comisari de r zboi, sau în prezen a unui din comisariasistat de doi martori (C. civ., 886).Art. 869Sunt asemenea, dac testatorul este bolnav sau r nit, valabil f cute în prezen a capuluiofi erului de s tate asistat de comandantul militar, îns rcinat cu poli ia ospiciului (C. civ., 886).Art. 870Dispozi iile articolelor precedente nu sunt admisibile decât în privin a acelor ce sunt în expedi iemilitar , sau în cuartier, sau în garnizoan afar din teritoriul român, sau prizonieri la inamici,

r ca cei ce sunt în cuartier sau în garnizoan în untrul rii s poat profita de aceastlatitudine, de nu se g sesc în o cetate asediat , sau în alte locuri ale c ror por i s fie închise icomunica iile întrerupte din cauza r zboiului (C. civ., 886).Art. 871Testamentul f cut în forma mai sus ar tat este nul dup ase luni de la întoarcerea testatoruluiîntr-un loc unde are libertatea de a testa cu formele ordinare.Art. 872Testamentul f cut într-un loc care este scos din comunica ie din cauza ciumei sau altei bolicontagioase, se poate face înaintea unui membru al consiliului municipal, asistat de doi martori(C. civ., 886).Art. 873Testamentul men ionat în articolul precedent este nul dup trecerea de ase luni de ladeschiderea comunica iilor cu locul unde se g se te testatorul, sau dup ase luni de la trecereasa într-un loc unde comunica iile nu sunt întrerupte (C. civ., 886).Art. 874(1) Testamentele f cute pe mare în timp de voiaj sunt valabile:(2) Pe cor bii i alte bastimente ale rii, când sunt f cute în prezen a ofi erului comandant albastimentului, sau în lips -i în prezen a acelui ce-l înlocuie te dup ordinea serviciului, îns iunul i altul asista i de ofi erul de administra ie, sau de ofi erul ce îndepline te func iunileacestuia.(3) Pe bastimentele de comer , când sunt f cute în prezen a scribului bastimentului sau înprezen a acelui ce-l înlocuie te, îns i unul i altul asista i de c pitanul sau de patronul, sau înlips -le, de acei ce-i înlocuiesc.(4) În toate cazurile, func ionarii în prezen a c ror se fac aceste testamente vor fi asista i de

tre doi martori (C. civ., 886).Art. 875




Pe bastimentele statului testamentul c pitanului, sau acela al ofi erului îns rcinat cuadministra ia, pe bastimentele de comer , testamentul c pitanului, al patronului, sau al scribuluise pot face în prezen a acelora ce, în ordinea serviciului, vin dup dân ii, conformându-se pentrucelelalte formalit i cu dispozi iile articolului precedent (C. civ., 886).Art. 876În toate cazurile, testamentele men ionate în cele dou articole precedente se vor face fiecare îndou exemplare originale (C. civ., 886).Art. 877Dac bastimentul intr într-un port str in, unde se g se te un agent d-ai rii, func ionarii, înprezen a c rora s-a f cut testamentul, sunt datori s depun unul din exemplarele originale,închis i pecetluit în mâinile acestui agent, care-l va trimite Ministerului de Interne, spre a fiînaintat la grefa judec toriei domiciliului testatorului (C. civ., 886).Art. 878Dup întoarcerea bastimentului în ar , fie în portul armamentului, fie în orice alt port, cele douexemplare originale ale testamentului închise i pecetluite sau exemplarul original r mas, dacdup articolul precedent cel lalt a fost depus în cursul voiajului, vor fi date la biroulcomandantului de port, care le va trimite f r întârziere Ministerului de Interne, ce va facedepozitul conform articolului precedent (C. civ., 886).Art. 879Se va înscrie pe marginea rolului bastimentului numele testatorului, men ionându-se despreremiterea originalelor testamentului în mâinile agentului, sau la biroul comandantului de port (C.civ., 886).Art. 880Testamentul nu va fi reputat ca f cut pe mare, de i s-ar fi f cut în cursul voiajului, dac întimpul în care s-a fost f cut, bastimentul s-ar fi apropiat de un rm str in, unde s-ar afla unagent al României. În acest caz testamentul nu este valabil decât dac s-a f cut dup formeleprescrise de legea României, sau dup acelea întrebuin ate în ara unde a fost f cut (C. civ.,886).Art. 881Dispozi iile de mai sus se aplic i la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj (C.civ., 808).Art. 882Testamentul f cut pe mare cu formele articolului 874 nu este valabil decât dac testatorul moarepe mare, sau dup trei luni de la întoarcerea lui pe uscat, într-un loc unde ar fi putut s -l refaccu formele ordinare (C. civ., 886).Art. 883Testamentul f cut pe mare nu va putea cuprinde nicio dispozi ie în favoarea ofi erilorbastimentului, dac nu sunt rude cu testatorul (C. civ., 808, 886).Art. 884(1) Testamentele cuprinse în articolele precedente ale prezentei sec iuni vor fi subscrise detestatori i de ofi erii publici, în prezen a c ror s-au f cut.(2) Dac testatorul declar cu nu tie sau nu poate subscrie, se face men iune de declara ia sa ide cauza ce l-a împiedicat de a subscrie.(3) În cazurile în care se cere asisten a de doi martori, testamentul va fi subscris cel pu in deunul dintr-în ii i se va face men iune de cauza ce a împiedicat pe cel lalt de a subscrie (C. civ.,886).Art. 885Românul ce s-ar afla în ar str in va putea face testamentul s u, sau în forma olograf , sau înforma autentic întrebuin at în locul unde se face testamentul.Art. 886Formalit ile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispozi iile prezentei sec iuni iacelea ale sec iunii precedente se vor observa sub pedeaps de nulitate (C. civ., 859 i urm., 868i urm., 874 i urm.).




ec iunea III: Despre institu ia de mo tenitori i despre legate în genereArt. 887Poate dispune prin testament de toat sau de o frac iune din starea cuiva, sau de unul sau maimulte obiecte determinate (C. civ., 802, 856, 888 i urm., 894 i urm., 899 i urm.).

ec iunea IV: Despre legatul universalArt. 888Legatul universal este dispozi ia prin care testatorul las dup moarte-i, la una sau mai multepersoane, universalitatea bunurilor sale.Art. 889Când testatorul are erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la ace tia punerea înposesiune a bunurilor cuprinse în testament (C. civ., 653, 895, 899).Art. 890Legatarul universal are drept a pretinde fructele bunurilor cuprinse în testament, din ziua cereriiîn judecata, sau din ziua în care eredele a consim it a-i da legatul.Art. 891Când testatorul nu a l sat erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la justi ie posesiuneabunurilor cuprinse in testament.Art. 892(1) Testamentul olograf sau mistic, înainte de a fi executat, se va prezenta tribunalului jude eanîn a c rui raz teritoriala s-a deschis succesiunea.(2) Pre edintele va constata prin proces-verbal deschiderea testamentului i starea în care l-a

sit i va ordona depunerea lui la grefa tribunalului (C. civ., 859, 864 i urm.).Art. 893Legatarul universal, care va veni la mo tenire în concurs cu un erede rezervatar, este obligat ladatoriile i sarcinile succesiunii personal pân în concuren a p ii sale i ipotecar pentru tot. ( C.civ., 550, 777, 841 i urm., 896, 909).ec iunea V: Despre legatele unei frac iuni de mo tenire

Art. 894(1) Acest legat poate avea de obiect o frac iune a mo tenirii, precum jum tate, a treia parte sautoate imobilele sau toate mobilele, sau o frac iune din imobile sau mobile.(2) Orice alt legat este singular (C. civ., 887, 899).Art. 895Legatarul unei frac iuni de ereditate va cere posesiunea de la erezii rezervatari, în lipsa acestorade la legatarii universali, iar în lipsa i acestora din urm , de la ceilal i erezi legitimi (C. civ.,653, 659 i urm., 841 i urm., 888).Art. 896

(la data 14-May-2009 Art. 896 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea a ost re le entat deDecizia 6/2009 )

(la data 19-Jan-2009 Art. 896 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 6 din 19-ian-2009 )Legatarul unei frac iuni din ereditate este obligat la sarcinile i datoriile succesiunii testatorului,personal, în propor ie cu partea sa i ipotecar pentru tot (C. civ., 550, 777, 893, 909).Art. 897(1) Legatarul universal, sau acela al unei frac iuni a succesiunii, nu se poate pune în posesiunealegatului, f r a se face, dup cererea lui, un inventar al bunurilor ce compun legatul, dejudec toria în ocolul c reia s-a deschis succesiunea.(2) Legatarul, care va primi a intra în posesiunea bunurilor f r inventar, va fi obligat a pl titoate debitele succesiunii, de ar fi mai mari decât averea l sat de testator (C. civ., 704 i urm.,713, 888 i urm., 894 i urm.).Art. 898Legatarul unei frac iuni de mo tenire poate pretinde fructele din ziua cererii în judecat , sau dinziua în care i s-a oferit de bun voie darea legatului (C. civ., 890, 895).




ec iunea VI: Despre legatele singulareArt. 899(1) Orice legat pur i simplu d legatarului, din ziua mor ii testatorului, un drept asupra lucruluilegat, drept transmisibil erezilor i reprezentan ilor s i.(2) Cu toate acestea, legatarul singular nu va putea intra în posesia lucrului legat, nici apretinde fructele sau interesele, decât din ziua în care a f cut cererea în judecata sau din ziua încare predarea legatului i s-a încuviin at de bun voie (C. civ., 485, 522 i urm., 894).Art. 900Interesele i fructele lucrului legat devin ale legatarului din momentul mor ii testatorului, i dacdânsul n-a f cut cerere înaintea justi iei:1. când testatorul a declarat expres în testament c voie te a urma astfel;2. Când s-a legat drept alimente o rendit viager sau o pensie.Art. 901

(la data 15-Jun-2006 Art. 901 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )(1) Cheltuielile cererii pentru predare sunt în sarcina succesiunii, f r ca cu aceasta s se poatreduce rezerva legal .(2) În caz când testatorul ar ordona altfel prin testament, se va urma dup voin a lui.Art. 902

(la data 15-Jun-2006 Art. 902 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )(1) Erezii testatorului sau orice alt persoan obligat a pl ti un legat sunt personal datori a-lachita, fiecare în propor ie cu partea ce ia din succesiune.(2) Sunt datori ipotecari pentru tot, pân în concuren a valorii imobilelor ce de in (C. civ., 774 iurm., 893, 896, 905).Art. 903

(la data 15-Jun-2006 Art. 903 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Lucrul legat se va preda cu accesoriile necesare, în starea în care se g sea la moarteadonatorului (C. civ., 465, 468 i urm., 482 i urm., 904, 923, 927, 1325).Art. 904

(la data 15-Jun-2006 Art. 904 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )(1) Când cel ce a dat legat un imobil, a m rit în urm acest imobil prin alte achizi ii, aceste,achizi ii, i de ar fi al turea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului, de nu se face onou dispozi ie pentru aceasta.(2) Înfrumuse rile i construc iile noi, f cute asupra fondului legat, fac parte dintr-însul.(3) Asemenea face parte din legat adausul ce testatorul a f cut unui loc închis, întinzândîngr dirile sale.Art. 905

(la data 15-Jun-2006 Art. 905 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Dac înaintea testamentului sau în urm , lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunii,sau chiar pentru alt datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela ce este dator da legatul, nueste inut a libera lucrul de aceast sarcin , afar numai daca testatorul l-a obligat expres laaceasta (C. civ., 551, 775).Art. 906

(la data 15-Jun-2006 Art. 906 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Când testatorul, tiind, a dat legat lucrul altuia, îns rcinatul cu acel legat este dator a da, saulucrul în natur sau valoarea lui din epoca mor ii testatorului.Art. 907

(la data 15-Jun-2006 Art. 907 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Când testatorul, ne tiind, a legat un lucru str in, legatul este nul.




Art. 908(la data 15-Jun-2006 Art. 908 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Când legatul dat este un lucru nedeterminat, îns rcinatul cu legatul nu este obligat a da un lucrude calitatea cea mai bun , nu poate oferi îns nici lucrul cel mai r u (C. civ., 1103).Art. 909

(la data 15-Jun-2006 Art. 909 din cartea III, titlul II, capitolul , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1380 din 15-iun-2006 )Legatarul singular nu este obligat a pl ti datoriile succesiunii (C. civ., 847 i urm., 1746 iurm.).

ec iunea VII: Despre e ecutorii testamentariArt. 910Testatorul poate numi unul sau mai mul i executori testamentari.

Art. 911El poate s le dea de drept în posesiune, toat sau parte numai din averea sa mobil , pentru untimp care nu va trece peste un an de la moartea sa (C. civ., 653, 889, 891, 912).Art. 912Eredele poate s -i scoat din posesiune, oferindu-le sume îndestul toare pentru plata legatelorde lucruri mobile, sau justificând c a pl tit aceste legate.Art. 913Acela ce nu se poate obliga nu poate fi nici executor testamentar (C. civ., 915, 950).

Art. 914(1) Femeia m ritat nu poate fi executoare testamentar , decât cu consim mântul b rbatului.(2) Dac ea este separat de bunuri, sau prin contractul de maritaj, sau prin sentinjudec toreasc , va putea deveni executoare testamentar , cu consim mântul b rbatului sau cuautoriza ia justi iei în caz de refuz din parte-i.Art. 915Minorele nu poate fi executor testamentar, chiar cu autoriza ia tutorelui (C. civ., 913, 950).

Art. 916(1) Executorii testamentari vor cere punerea pece ilor dac sunt i erezi minori, interzi i sauabsen i.

(2) Ei vor st rui a se face inventarul bunurilor succesiunii în prezen a eredelui, prezumtiv, sau înlips -i, dup ce i s-au f cut chem rile legiuite.

(3) Ei vor cere vinderea mi toarelor în lips de sum îndestul toare pentru plata legatelor.(4) Ei vor îngriji ca testamentele s se execute i, în caz de contesta ie asupra execu iei, ei pots intervin ca s sus in validitatea lor.(5) Ei sunt datori, dup trecere de un an de la moartea testatorului, a da socoteal despregestiunea lor (C. civ., 472 i urm., 557 i urm., 809 i urm., 819, 854 i urm.).Art. 917Dreptul executorului testamentar nu trece la erezii s i.

Art. 918(1) Dac sunt mai mul i executori testamentari care au primit aceast sarcin , unul singur vaputea lucra în lips -le.(2) Ei vor fi responsabili solidar de a da socoteal de mi toarele ce li s-au încredin at, afarnumai dac testatorul a desp it func iile lor i dac fiecare din ei s-a m rginit în ceea ce i s-aîncredin at (C. civ., 1039 i urm.).Art. 919Cheltuielile f cute de executorul testamentar pentru punerea pece ilor, pentru inventar, pentrusocoteli i alte cheltuieli relative la func iunile sale sunt în sarcina succesiunii.

ec iunea VIII: Despre revocarea testamentelor i despre caducitatea lorArt. 920




Un testament nu poate fi revocat, în tot sau în parte, decât sau prin un act legalizat dejudec toria competent , care act va cuprinde mutarea voin ei testatorului, sau un testamentposterior (C. civ., 802).Art. 921Testamentul posterior care nu revoc anume pe cel anterior, nu desfiin eaz din acesta, decâtnumai acele dispozi ii care sunt necompatibile sau contrarii cu acelea ale testamentului posterior.Art. 922Revocarea f cut prin testamentul posterior va avea toat validitatea ei, cu toate c acest act amas f r efect din cauza necapacit ii eredelui, sau a legatarului, sau din cauz c ace tia nu

au voit a primi ereditatea.Art. 923Orice înstr inare a obiectului legatului, f cut cu orice mod sau condi ie, revoc legatul pentrutot ce s-a înstr inat, chiar când înstr inarea va fi nul , sau când obiectul legat va fi reintrat înstarea testatorului (C. civ., 903 i urm.).Art. 924Orice dispozi ie testamentar devine caduc , când acela în favoarea c ruia a fost f cut a muritînaintea testatorului.Art. 925Orice dispozi ie testamentar , cut sub condi ie suspensiv , cade când eredele sau legatarul amurit înaintea îndeplinirii condi iei (C. civ., 1004 i urm., 1019).Art. 926Dispozi ia testamentar , cut de la un timp înainte nu opre te pe eredele numit sau pe legatarde a avea un drept dobândit din momentul mor ii testatorului (C. civ., 899, 1017 i urm.).Art. 927Legatul va fi caduc, dac lucrul legat a pierit de tot în via a testatorului (C. civ., 1091, 1156).

Art. 928Orice dispozi ie testamentar cade, când eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va finecapabil a o primi (C. civ., 686, 808 i urm.).Art. 929Când din dispozi iile testamentare va rezulta c cugetul testatorului a fost de a da legatarilordreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea;iar de primesc mai mul i legatari, legatul se împarte între ei, f r a se sc dea p ile legatarilornecapabili, sau ale acelora care n-au primit legatul, sau care au murit înaintea testatorului (C.civ., 808 i urm., 1057 i urm.).Art. 930Acelea i cauze care, dup art. 830 i dup cele dintâi dou dispozi ii ale art. 831, autorizacererea de revocare a dona iunilor între vii, vor fi primite i la cererea revoc rii dispozi iilortestamentare.Art. 931Dac cererea de revocare este întemeiat pe o injurie grav , cut memoriei testatorului,ac iunea va trebui s fie intentat în curs de un an din ziua delictului (C. civ., 833).

Capitolul VI: Despre dona iuni f cute so ilor prin contractul de maritagiuArt. 932Dona iunile f cute so ilor sau unuia dintr-în ii, prin contractul de maritagiu nu sunt supuse la nicioformalitate.Art. 933(1) Donatorul poate, în cazul articolului precedent, s dea dona iune i bunurile sale viitoare.(2) Donatorul în asemenea caz nu mai poate dispune gratuit de bunurile sale.(3) Când donatorul supravie uie te so ilor sau so ului donatar, dona iunea este revocabil .Art. 934Prin contractul de maritagiu, se poate face cumulativ dona iunea bunurilor prezente i viitoare,




sau a unei p r i numai dintr-aceste bunuri, cu îndatorirea îns de a se anexa actului un stat dedatoriile i sarcinile existente, la care este supus donatorul în momentul dona iunii. În acest caz,donatarul este liber s se lepede la moartea donatorului de bunurile viitoare i s opreasc numaipe cele prezente.Art. 935(1) Dac statul de care se face men iune în articolul precedent, nu s-a anexat actului ce con ineadona iunea bunurilor prezente i viitoare, donatarul nu poate decât sau a accepta, sau a se lep dade dona iune în întregul ei.(2) Când accept , nu poate cere decât bunurile existente la moartea donatorului, i este supus latoate datoriile i sarcinile succesiunii.

Capitolul VII: Despre dispozi iile dintre so i, f cute sau în contractul demaritagiu sau în timpul maritagiuluiArt. 936So ii pot, prin contractul de maritagiu s i fac reciproc, sau numai unul altuia, orice dona iunevor voi.Art. 937(1) Orice dona iune f cut între so i în timpul maritagiului este revocabil(2) Revocarea se poate cere de femeie, f r nicio autoriza ie.(3) O asemenea dona iune nu este revocabil pentru c în urm s-au n scut copii (C. civ., 801,829, 836).Art. 938So ii nu pot, în timpul maritagiului, s i fac , nici prin acte între vii, nici prin testament, vreodona iune mutual i reciproc printr-unul i acela i act (C. civ., 857).Art. 939

rbatul sau femeia care, având copii dintr-alt maritagiu, va trece în al doilea sau subsecventmaritagiu, nu va putea d rui so ului din urm decât o parte egal cu partea legitim a copilului cea luat mai pu in, i f r ca, nici într-un caz, dona iunea s treac peste cuartul bunurilor (C. civ.,841).Art. 940(1) So ii nu pot s i d ruiasc indirect mai mult decât s-a ar tat mai sus.(2) Orice dona iune, deghizat sau f cut unei persoane interpuse, este nul (C. civ., 812, 939,941).Art. 941Sunt reputate persoane interpuse copiii ce so ul donatar are din alt maritaj, asemenea suntreputate i rudele so ului donatar; la a c ror ereditate acesta este chemat în momentul dona iunii(C. civ., 812, 940).

Titlul III: Despre contracte sau conven iiCapitolul I: Dispozi ii preliminareArt. 942

(la data 03-Jun-2007 Art. 942 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.183/ din 03-iun-2007 )

(la data 23-Jun-2006 Art. 942 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.436/R din 23-iun-2006 )

(la data 20-Apr-2006 Art. 942 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 54/din 20-apr-2006 )Contractul este acordul între dou sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge întredân ii un raport juridic (C. civ., 962, 969 i urm.).Art. 943Contractul este bilateral sau sinalagmatic când p ile se oblig reciproc una c tre alta (C. civ.,1020, 1179).Art. 944Contractul este unilateral, când una sau mai multe persoane se oblig tre una sau mai multe




persoane, f r ca acestea din urm s se oblige.Art. 945Contractul oneros este acela în care fiecare parte voie tea i procura un avantaj (C. civ., 812,947, 1639, 1646, 1859).Art. 946Contractul gratuit sau de binefacere este acela în care una din p i voie te a procura, f rechivalent, un avantaj celeilalte (C. civ., 813 i urm., 1593, 1561).Art. 947Contractul cu titlu oneros este comutativ atunci când obliga ia unei p i este echivalentulobliga iei celeilalte. Contractul este aleatoriu când echivalentul depinde, pentru una sau toate

ile, de un eveniment incert (C. civ., 1635).

Capitolul II: Despre condi iile esen iale pentru validitatea conven iilorArt. 948

(la data 24-Nov-2009 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.3070 din 24-nov-2009 )

(la data 20-Dec-2007 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2041 din 20-dec-2007 )

(la data 13-Sep-2007 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1405 din 13-sep-2007 )

(la data 14-Sep-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.501/R din 14-sep-2006 )

(la data 08-Jun-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.2724 din 08-iun-2006 )

(la data 31-May-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1315 din 31-mai-2006 )

(la data 30-May-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1910 din 30-mai-2006 )

(la data 21-Apr-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 967din 21-apr-2006 )

(la data 25-Jan-2006 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 35din 25-ian-2006 )

(la data 15-Nov-2005 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.2254 din 15-nov-2005 )

(la data 27-Sep-2005 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.3906 din 27-sep-2005 )

(la data 15-Mar-2004 Art. 948 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 119din 15-mar-2004 )Condi iile esen iale pentru validitatea unei conven ii sunt:1. capacitatea de a contracta;

(la data 19-Jan-2006 Art. 948, punctul 1. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 12 din 19-ian-2006 )2. consim mântul valabil al p ii ce se oblig ;

(la data 15-Mar-2006 Art. 948, punctul 2. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 616 din 15-mar-2006 )

(la data 05- ct-2006 Art. 948, punctul 2. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 550/R din 05-oct-2006 )

(la data 11-Sep-2007 Art. 948, punctul 2. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 453/R din 11-sep-2007 )3. un obiect determinat;

(la data 11-Sep-2007 Art. 948, punctul 3. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 453/R din 11-sep-2007 )4. o cauz licit (C. civ., 949 i urm., 953 i urm., 962 i urm., 966 i urm.).

(la data 28-Nov-2006 Art. 948, punctul 4. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 747/R din 28-nov-2006 )

(la data 11-Jan-2007 Art. 948, punctul 4. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 4/R din 11-ian-2007 )

(la data 15-Nov-2007 Art. 948, punctul 4. din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1925 din 15-nov-2007 )

ec iunea I: Despre capacitatea p ilor contractante




Art. 949(la data 18-Apr-2006 Art. 949 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 921 din 18-apr-2006 )Poate contracta orice persoan ce nu este declarat necapabil de lege (C. civ., 948, 950-952,1163, 1164, 1167, 1190, 1666).Art. 950Necapabili de a contracta sunt:1. minorii;2. interzi ii;

(la data 18-Apr-2006 Art. 950, punctul 2. din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 921 din 18-apr-2006 )3. abrogat.4. în genere to i acei c ror legea le-a prohibit oarecare contracte (C. civ., 949).Art. 951Minorele nu poate ataca angajamentul s u pentru cauz de necapacitate, decât în caz de leziune(C. civ., 1157-1160, 1162-1164).Art. 952

(la data 13-Sep-2007 Art. 952 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1405 din 13-sep-2007 )Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului i interzisului incapacitatea lor (C.civ., 949, 950).

ec iunea II: Despre consim mântArt. 953

(la data 20-Dec-2007 Art. 953 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2041 din 20-dec-2007 )

(la data 11-Sep-2007 Art. 953 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 453/R din 11-sep-2007 )

(la data 28-Mar-2007 Art. 953 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 158 din 28-mar-2007 )

(la data 19-Feb-2007 Art. 953 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 108 din 19-feb-2007 )Consim mântul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violen , sau surprins prindol (C. civ., 948, 954 i urm.).Art. 954

(la data 29-Apr-2010 Art. 954 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 543 din 29-apr-2010 )

(la data 28-Mar-2007 Art. 954 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 158 din 28-mar-2007 )

(la data 19-Feb-2007 Art. 954 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 108 din 19-feb-2007 )(1) Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substan ei obiectului conven iei.

(la data 13-Dec-2006 Art. 954, alin. (1) din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 11623 din 13-dec-2006 )(2) Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afar numaicând considera ia persoanei este cauza principal , pentru care s-a f cut conven ia (C. civ., 953,961, 993, 1092, 1167, 1190, 1712).Art. 955Violen a în contra celui ce s-a obligat este cauz de nulitate, chiar când este exercitat de altpersoan decât aceea în folosul c rei s-a f cut conven ia (C. civ., 953, 956-959, 961, 1167,1190, 1203).Art. 956

(la data 26-Mar-2009 Art. 956 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1931/R din 26-mar-2009 )(1) Este violen totdeauna când, spre a face pe o persoan a contracta, i s-a insuflat temerea,ra ionabil dup dânsa, c va fi expus persoana sau averea sa unui r u considerabil i prezent.(2) Se ine cont în aceast materie de etate, de sex i de condi ia persoanelor (C. civ., 953, 955,




957-959, 961, 1167, 1190, 1203).Art. 957Violen a este cauz de nulitate a conven iei i când s-a exercitat asupra so ului sau a so iei,asupra descenden ilor i ascenden ilor (C. civ., 953, 956, 958, 959, 961, 1167, 1190-1203).Art. 958Simpla temere reveren iar , r violen , nu poate anula conven ia (C. civ., 953, 956, 957, 959,961, 1167, 1190, 1203).Art. 959Conven ia nu poate fi atacat pentru cauz de violen dac , dup încetarea violen ei, conven ias-a aprobat, expres sau tacit, sau dac a trecut timpul defipt de lege pentru restitu iune (C. civ.,953, 956-958, 961, 1167, 1190, 1203).Art. 960

(la data 08-Jun-2006 Art. 960 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 2724 din 08-iun-2006 )

(la data 02-May-2006 Art. 960 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 2803 din 02-mai-2006 )

(la data 04-Jan-2006 Art. 960 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1 din 04-ian-2006 )(1) Dolul este o cauz de nulitate a conven iei când mijloacele viclene, întrebuin ate de una din

i, sunt astfel, încât este evident c , r aceste ma ina ii, cealalt parte n-ar fi contractat.(2) Dolul nu se presupune (C. civ., 953, 961, 1167, 1190, 1203, 1638).

(la data 19-Feb-2007 Art. 960, alin. (2) din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 108 din 19-feb-2007 )Art. 961

(la data 02-May-2006 Art. 961 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 2803 din 02-mai-2006 )Conven ia f cut prin eroare, violen a sau dol, nu este nula de drept, ci d loc numai ac iunii denulitate (C. civ., 1900 i urm.).

ec iunea III: Despre obiectul conven iilorArt. 962

(la data 13-Sep-2007 Art. 962 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1405 din 13-sep-2007 )

(la data 11-Sep-2007 Art. 962 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 453/R din 11-sep-2007 )

(la data 01-Mar-2007 Art. 962 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 56/ din 01-mar-2007 )Obiectul conven iilor este acela la care p ile sau numai una din p i se oblig (C. civ., 948,954, 963-965, 971, 972, 1018, 1026-1033, 1074-1075).Art. 963Numai lucrurile ce sunt în comer pot fi obiectul unui contract (C. civ., 476 i urm., 647, 965,1310, 1844).Art. 964(1) Obliga ia trebuie s aib de obiect un lucru determinat, cel pu in în specia sa.(2) Cantitatea obiectului poate fi necert , de este posibil determinarea sa.Art. 965

(la data 21-Feb-1925 Art. 965 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaartea de udecata nr. 50 din 21-feb-1925 )

(1) Lucrurile viitoare pot fi obiectul obliga iei.(2) Nu se poate face renun are la o succesiune ce nu este deschis , nici se pot face învoiriasupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consim mântul celui a c rui succesiune este închestiune (C. civ., 702, 821, 1526).

ec iunea IV: Despre cauza conven iilorArt. 966

(la data 24-Nov-2009 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 3070 din 24-nov-2009 )




(la data 03-Mar-2009 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 647 din 03-mar-2009 )


(la data 01-Mar-2007 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 56/ din 01-mar-2007 )

(la data 23-Jan-2007 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 123 din 23-ian-2007 )

(la data 11-Jan-2007 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 4/R din 11-ian-2007 )

(la data 15-Jun-2006 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2184 din 15-iun-2006 )



(la data 17-May-2006 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 292 din 17-mai-2006 )

(la data 24-Nov-2005 Art. 966 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 4822 din 24-nov-2005 )Obliga ia f r cauz sau fondat pe o cauz fals , sau nelicit , nu poate avea niciun efect (C.civ., 948, 954, 967, 968, 1347, 1349, 1352).Art. 967



(la data 15-Jun-2006 Art. 967 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 354 din 15-iun-2006 )(1) Conven ia este valabil , cu toate c cauza nu este expres .(2) Cauza este prezumat pân la dovada contrarie.

(la data 13-Apr-2010 Art. 967, alin. (2) din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 187/R din 13-apr-2010 )Art. 968

(la data 16-Feb-2010 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 847/R din 16-feb-2010 )



(la data 09-Apr-2008 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1402 din 09-apr-2008 )


(la data 11-Jan-2007 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 4/R din 11-ian-2007 )


(la data 30-May-2006 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1910 din 30-mai-2006 )

(la data 14-Feb-2006 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 351 din 14-feb-2006 )

(la data 28-Apr-2005 Art. 968 din cartea III, titlul III, capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 1970 din 28-apr-2005 )Cauza este nelicit când este prohibit de legi, când este contrarie bunelor moravuri i ordiniipublice (C. civ., 5, 728, 1008, 1636, 1689).

Capitolul III: Despre efectul conven iilorec iunea I: Dispozi ii generale

Art. 969(la data 30-Mar-2011 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 3027 din 23-nov-2009 )




(la data 05-Mar-2010 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 900 din 05-mar-2010 )


(la data 03-Dec-2009 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 3197 din 03-dec-2009 )

(la data 17-Feb-2009 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 473 din 17-feb-2009 )


(la data 20-Feb-2008 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 444/R din 20-feb-2008 )

(la data 01- ct-2007 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1541 din 01-oct-2007 )

(la data 13-Sep-2007 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 365 din 13-sep-2007 )

(la data 12-Jun-2007 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 306 din 12-iun-2007 )


(la data 27-Apr-2007 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 216 din 27-apr-2007 )







(la data 06-Dec-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 656 din 06-dec-2006 )

(la data 22-Nov-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 587 din 22-nov-2006 )


(la data 16-Nov-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 10176 din 16-nov-2006 )


(la data 23- ct-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 3014/R din 23-oct-2006 )

(la data 18- ct-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 524 din 18-oct-2006 )


(la data 13-Sep-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 435 din 13-sep-2006 )

(la data 07-Jul-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2479 din 07-iu -2006 )





(la data 31-May-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 642 din 31-mai-2006 )

(la data 24-May-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 639 din 24-mai-2006 )(la data 16-May-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 3687 din 16-mai-2006 )(la data 11-May-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 3455 din 11-mai-2006 )(la data 02-May-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 2803 din 02-mai-2006 )(la data 20-Apr-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 54/ din 20-apr-2006 )(la data 12-Apr-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1235 din 12-apr-2006 )(la data 06-Mar-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 34 din 06-mar-2006 )(la data 25-Jan-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 35 din 25-ian-2006 )(la data 12-Jan-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 76 din 12-ian-2006 )(la data 11-Jan-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 59 din 11-ian-2006 )(la data 10-Jan-2006 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 42 din 10-ian-2006 )(la data 23-Nov-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1199 din 23-nov-2005 )(la data 23-Nov-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1196 din 23-nov-2005 )(la data 14-Nov-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1156 din 14-nov-2005 )(la data 07- ct-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 4111 din 07-oct-2005 )(la data 20-Jun-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaotararea nr. 58 din 20-iun-2005 )(la data 28-Apr-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 1970 din 28-apr-2005 )(la data 26-Apr-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 361 din 26-apr-2005 )(la data 29-Mar-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2174 din 29-mar-2005 )(la data 25-Feb-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1374 din 25-feb-2005 )(la data 01-Feb-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 665 din 01-feb-2005 )(la data 27-Jan-2005 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 536 din 27-ian-2005 )(la data 15-Jan-2002 Art. 969 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 44 din 15-ian-2002 )(1) Conven iile legal f cute au putere de lege între p ile contractante.

(la data 09-Feb-2006 Art. 969, alin. (1) din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a ost a se vedearecurs in interesul le ii Decizia /2005 )(2) Ele se pot revoca prin consim mântul mutual sau din cauze autorizate de lege (C. civ., 970i urm.)(la data 30-Jan-2007 Art. 969, alin. (2) din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 52/R din 30-ian-2007 )Art. 970



(la data 05-Jan-2009 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 13 din 05-ian-2009 )



(la data 08-Mar-2007 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 135 din 08-mar-2007 )(la data 16-Nov-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 10176 din 16-nov-2006 )(la data 13-Sep-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 435 din 13-sep-2006 )(la data 07-Jul-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2479 din 07-iu -2006 )(la data 15-Jun-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2193 din 15-iun-2006 )(la data 13-Jun-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2095 din 13-iun-2006 )(la data 12-Apr-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1235 din 12-apr-2006 )(la data 12-Jan-2006 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 76 din 12-ian-2006 )(la data 26-Apr-2005 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 361 din 26-apr-2005 )(la data 27-Jan-2005 Art. 970 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 536 din 27-ian-2005 )Conven iile trebuie executate cu bun -credin . Ele oblig nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urm rile, ce echitatea, obiceiul sau legea d obliga iei dup natura sa.


Art. 971(la data 07-Jul-2006 Art. 971 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2479 din 07-iu -2006 )În contractele ce au de obiect transla ia propriet ii, sau unui alt drept real, proprietatea saudreptul se transmite prin efectul consim mântului p ilor, i lucrul r mâne în rizico-pericoluldobânditorului, chiar când nu i s-a f cut tradi iunea lucrului (C. civ., 1079 i urm., 1156, 1295,1406, 1479 i urm.).Art. 972

(la data 07-Jul-2006 Art. 972 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2479 din 07-iu -2006 )Dac lucrul ce cineva s-a obligat succesiv a da la dou persoane este mobil, persoana pus înposesiune este preferit i r mâne proprietara, chiar când titlul s u este cu dat posterioar ,numai posesiunea s fie de bun -credin (C. civ., 1846, 1899, 1909).

ec iunea II: Despre efectul conven iilor în privin a persoanelor a treiaArt. 973

(la data 15-Mar-2007 Art. 973 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 150 din 15-mar-2007 )

(la data 07-Sep-2006 Art. 973 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )

(la data 29-Jun-2006 Art. 973 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 121 din 29-iun-2006 )

(la data 30-May-2006 Art. 973 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1910 din 30-mai-2006 )Conven iile n-au efect decât între p ile contractante (C. civ., 969, 974, 975, 976, 1175, 1554).

Art. 974(la data 04-Mar-2009 Art. 974 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 2381 din 04-mar-2009 )Creditorii pot exercita toate drepturile i ac iunile debitorului lor, afar de acelea care îi suntexclusiv personale (C. civ., 558, 699, 732, 769, 780 i urm., 848, 1825, 1843).Art. 975

(la data 19-Apr-2007 Art. 975 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 746 din 19-apr-2007 )

(la data 27-Jan-2006 Art. 975 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 330 din 27-ian-2006 )

(la data 17-Jan-2006 Art. 975 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 101 din 17-ian-2006 )

(la data 01-Jan-1997 Art. 975 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 427/R din 22-iun-2006 )Ei pot asemenea, în numele lor personal, s atace actele viclene, f cute de debitor în prejudiciuldrepturilor lor (C. civ., 562, 699, 769, 785).Art. 976Cu toate acestea, sunt datori, pentru drepturile enun ate la titlul succesiunii, acela alcontractelor de maritaj i drepturilor respective ale so ilor, s se conformeze cu regulile cuprinseîntr-însele (C. civ., 650-799, 975).ec iunea III: Despre interpretarea conven iilor(la data 23-Jan-2009 cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

154 din 23-ian-2009 )(la data 06-Mar-2008 cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

923 din 06-mar-2008 )Art. 977

(la data 08-Dec-2009 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2016/R din 08-dec-2009 )

(la data 23-May-2007 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 272 din 23-mai-2007 )

(la data 15-Jan-2007 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 13 din 15-ian-2007 )

(la data 12-Jan-2007 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 11 din 12-ian-2007 )

(la data 21-Nov-2006 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 585 din 21-nov-2006 )

(la data 31- ct-2006 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2729 din 31-oct-2006 )


(la data 30-Jun-2006 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2453 din 30-iun-2006 )

(la data 08-Jun-2006 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2105 din 08-iun-2006 )

(la data 14-Nov-2005 Art. 977 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1156 din 14-nov-2005 )Interpretarea contractelor se face dup inten ia comun a p ilor contractante, iar nu dupsensul literal al termenilor.Art. 978

(la data 13-Apr-2010 Art. 978 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1198 din 13-apr-2010 )

(la data 13-Apr-2010 Art. 978 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1198 din 13-apr-2010 )Când o clauz este primitoare de dou în elesuri, ea se interpreteaz în sensul ce poate avea unefect, iar nu în acela ce n-ar putea produce niciunul.Art. 979Termenii susceptibi de dou în elesuri se interpreteaz în sensul ce se potrive te mai mult cunatura contractului.Art. 980Dispozi iile îndoioase se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a încheiat contractul (C. civ.,583, 607, 610, 970, 1359, 1450 i urm.).Art. 981

(la data 05-Jan-2009 Art. 981 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 13 din 05-ian-2009 )Clauzele obi nuite într-un contract se subîn eleg, de i nu sunt exprese într-însul (C. civ., 970).

Art. 982(la data 12-Feb-2009 Art. 982 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 432 din 12-feb-2009 )(la data 15-Jan-2007 Art. 982 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 13 din 15-ian-2007 )(la data 12-Jan-2007 Art. 982 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 11 din 12-ian-2007 )





(la data 11-Jan-2006 Art. 982 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 8 din 11-ian-2006 )Toate clauzele conven iilor se interpreteaz unele prin altele, dându-se fiec rei în elesul cerezult din actul întreg.Art. 983

(la data 23-May-2007 Art. 983 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 272 din 23-mai-2007 )Când este îndoial , conven ia se interpreteaz în favoarea celui ce se oblig (C. civ., 1312).

Art. 984(la data 20- ct-2006 Art. 984 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea III a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 530 din 20-oct-2006 )Conven ia nu cuprinde decât lucrurile asupra c rora se pare c ile i-au propus a contracta,oricât de generali ar fi termenii cu care s-a încheiat.Art. 985Când într-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obliga ia, nu se poate sus ine cprintr-aceasta s-a restrâns întinderea ce angajamentul ar avea de drept în cazurile neexprese.

Capitolul IV: Despre cvasi-contracteArt. 986Cvasi-contractul este un fapt licit i voluntar, din care se na te o obliga ie c tre o alt persoansau obliga ii reciproce între p i (C. civ., 1198).Art. 987Acela care, cu voin , gere interesele altuia, f r cuno tin a proprietarului, se oblig tacit acontinua gestiunea ce a început i a o s vâr i, pân ce proprietarul va putea îngriji el însu i (C.civ., 988 i urm., 1198, 1532, 1539 i urm.).Art. 988Gerantul este obligat, cu toate c st pânul a murit înaintea s vâr irii afacerii, a continuagestiunea pân ce eredele va putea lua direc iunea afacerii (C. civ., 1539).Art. 989Gerantul este obligat a da gestiunii îngrijirea unui bun proprietar (C. civ., 1081 i urm., 1540).

Art. 990Gerantul nu r spunde decât numai de dol, dac r interven ia lui, afacerea s-ar fi pututcompromite (C. civ., 715, 989, 1540).Art. 991St pânul ale c rui afaceri au fost bine administrate este dator a îndeplini obliga iile contractate înnumele lui de gerant, a-l indemniza de toate actele ce el a contractat personalmente i a-i pl titoate cheltuielile utile i necesare ce a f cut (C. civ., 1547 i urm.).Art. 992

(la data 29-Jan-2009 Art. 992 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 11din 17-ian-2007 )

(la data 23-Jan-2009 Art. 992 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 154din 23-ian-2009 )

(la data 07-Feb-2006 Art. 992 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.429 din 07-feb-2006 )Cel ce, din eroare sau cu tiin prime te aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluiade la care l-a primit (C. civ., 954, 993, 997, 1092, 1198, 1588).Art. 993

(la data 07-Feb-2006 Art. 993 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.429 din 07-feb-2006 )(1) Acela care, din eroare, crezându-se debitor, a pl tit o datorie, are drept de repeti iune încontra creditorului.(2) Acest drept înceteaz când creditorul, cu bun -credin , a desfiin at titlul s u de crean ; daratunci cel ce a pl tit are recurs în contra adev ratului debitor (C. civ., 992, 1092, 1588, 1638).




Art. 994(la data 24-Nov-2006 Art. 994 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

598 din 24-nov-2006 )(la data 07-Feb-2006 Art. 994 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.

429 din 07-feb-2006 )Când cel ce a primit plata a fost de rea-credin a, este dator a restitui atât capitalul, cât iinteresele sau fructele din ziua pl ii.Art. 995

(la data 07-Feb-2006 Art. 995 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.429 din 07-feb-2006 )(1) Când lucrul pl tit nedebit era un imobil sau un mobil corporal, cel care l-a primit cu rea-credin este obligat a-l restitui în natur , dac exist , sau valoarea lucrului dac a pierit sau s-adeteriorat chiar din cazuri fortuite, afar numai de va proba c la aceste cazuri ar fi fost expuslucrul fiind i în posesiunea proprietarului.(2) Cel care a primit lucrul, cu bun -credin , este obligat a-l restitui, dac exist , dar este liberatprin pierderea lui, i nu r spunde de deterior ri (C. civ., 960, 1083, 1156).Art. 996

(la data 07-Feb-2006 Art. 996 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.429 din 07-feb-2006 )(1) Când cel ce a primit lucrul cu rea-credin l-a înstr inat, este dator a întoarce valoarealucrului din ziua cererii în restitu iune.(2) Când cel care l-a primit era de bun -credin , nu este obligat a restitui decât numai pre ul cucare a vândut lucrul (C. civ., 1095, 1611, 1899).Art. 997

(la data 07-Feb-2006 Art. 997 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.429 din 07-feb-2006 )Acela c rui se face restitu iunea, trebuie s desp gubeasc pe posesorul chiar de rea-credin detoate cheltuielile f cute pentru conservarea lucrului, sau care au crescut pre ul lui (C. civ., 991,1574, 1730 pct. 4).

Capitolul V: Despre delicte i cvasi-delicte(la data 17-Mar-2009 cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 195/R din 17-

mar-2009 )(la data 13-Jan-2009 cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 36 din 13-ian-

2009 )Art. 998

(la data 26- ct-2010 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta otarare din2010 )

(la data 23-Apr-2010 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 517din 23-apr-2010 )

(la data 09-Feb-2010 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.704/R din 09-feb-2010 )

(la data 29-Jan-2010 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.481/R din 29-ian-2010 )

(la data 20-Jan-2010 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 167din 20-ian-2010 )

(la data 19-Nov-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.9450 din 19-nov-2009 )

(la data 29-Sep-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1147/R din 29-sep-2009 )

(la data 09-Jun-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 978din 09-iun-2009 )


(la data 04-Mar-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1227 din 04-mar-2009 )



(la data 23-Jan-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 208




din 23-ian-2009 )(la data 21-Jan-2009 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 297

din 21-ian-2009 )(la data 29-Nov-2007 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1742/R din 29-nov-2007 )(la data 05-Jun-2007 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 410

din 05-iun-2007 )(la data 02-May-2007 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 896

din 02-mai-2007 )(la data 08-Feb-2007 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 237

din 08-feb-2007 )(la data 29-Nov-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1665/R din 29-nov-2006 )(la data 04- ct-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 162

din 04-oct-2006 )(la data 28-Sep-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2252 din 28-sep-2006 )(la data 27-Sep-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 478

din 27-sep-2006 )(la data 20-Sep-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 454

din 20-sep-2006 )(la data 05-Jul-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 413

din 05-iu -2006 )(la data 09-Jun-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 823

din 09-iun-2006 )(la data 08-Jun-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2025 din 08-iun-2006 )(la data 06-Jun-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2068 din 06-iun-2006 )(la data 25-May-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 92

din 25-mai-2006 )(la data 03-May-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 230

din 03-mai-2006 )(la data 24-Mar-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 700

din 24-mar-2006 )(la data 02-Mar-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 311

din 02-mar-2006 )(la data 23-Feb-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 278

din 23-feb-2006 )(la data 23-Feb-2006 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 264

din 23-feb-2006 )(la data 21-Sep-2005 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 899

din 21-sep-2005 )(la data 06-May-2004 Art. 998 din cartea III, titlul III, capitolul a ost a se vedea recurs in interesul le ii

Decizia /2004 )Orice fapt a omului, care cauzeaz altuia prejudiciu, oblig pe acela din a c rui gre eal s-aocazionat, a-l repara (C. civ., 767, 1014, 1162, 1198, 1435, 1483, 1902).Art. 999

(la data 26- ct-2010 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta otarare din2010 )


(la data 09-Feb-2010 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.704/R din 09-feb-2010 )

(la data 29-Jan-2010 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.481/R din 29-ian-2010 )


(la data 19-Nov-2009 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.9450 din 19-nov-2009 )






(la data 04-Mar-2009 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1227 din 04-mar-2009 )




(la data 29-Nov-2007 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1742/R din 29-nov-2007 )


(la data 08-Feb-2007 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 237din 08-feb-2007 )

(la data 29-Nov-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1665/R din 29-nov-2006 )

(la data 04- ct-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 162din 04-oct-2006 )

(la data 28-Sep-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2252 din 28-sep-2006 )

(la data 27-Sep-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 478din 27-sep-2006 )

(la data 05-Jul-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 413din 05-iu -2006 )


(la data 03-May-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 230din 03-mai-2006 )


(la data 24-Mar-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 700din 24-mar-2006 )

(la data 02-Mar-2006 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 311din 02-mar-2006 )



(la data 21-Sep-2005 Art. 999 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 899din 21-sep-2005 )Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar i de acela ce acauzat prin neglijen a sau prin impruden a sa (C. civ., 998).Art. 1000

(la data 25-May-2006 Art. 1000 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 92din 25-mai-2006 )(1) Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru caresuntem obliga i a r spunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastr .

(la data 29-Sep-2009 Art. 1000, alin. (1) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1147/R din 29-sep-2009 )(2) Tat l i mama, dup moartea b rbatului sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lorminori ce locuiesc cu dân ii.(3) St pânii i comiten ii, de prejudiciul cauzat de servitorii i prepu ii lor în func iile ce li s-auîncredin at.

(la data 07-Nov-2006 Art. 1000, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 916/ din 07-nov-2006 )

(la data 29-Jan-2009 Art. 1000, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 245 din 29-ian-2009 )

(la data 29-Sep-2009 Art. 1000, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1147/R din 29-sep-2009 )

(la data 19-Nov-2009 Art. 1000, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 9450 din 19-nov-2009 )

(la data 17-Dec-2009 Art. 1000, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 10211 din 17-dec-2009 )




(4) Institutorii i artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii i ucenicii lor, în tot timpul ce se g sescsub a lor priveghere.(5) Tat l i mama, institutorii i artizanii sunt ap ra i de responsabilitatea ar tat mai sus, dacprobeaz c n-au putut împiedica faptul prejudiciabil (C. civ., 1471, 1487).Art. 1001

(la data 05- ct-2006 Art. 1001 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2373/R din 05-oct-2006 )Proprietarul unui animal, sau acela care se serve te cu dânsul, în cursul serviciului, esteresponsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau c animalul se afla sub paza sa, sau c a sc pat.Art. 1002Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cândruina este urmarea lipsei de între inere sau a unui viciu de construc ie.Art. 1003

(la data 29-Sep-2009 Art. 1003 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1147/R din 29-sep-2009 )

(la data 10-May-2007 Art. 1003 din cartea III, titlul III, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.848 din 10-mai-2007 )Când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt inutesolidar pentru desp gubire (C. civ., 918, 1039 i urm.).

Capitolul VI: Despre deosebitele specii de obliga iiec iunea I: Despre obliga iile condi ionale§1. Despre condi ie în genere i despre deosebitele sale speciiArt. 1004Obliga ia este condi ional când perfectarea ei depinde de un eveniment viitor i necert (C. civ.,925, 926, 1017, 1019, 1770).Art. 1005Condi ia cauzal este aceea ce depinde de hazard i care nu este nici în puterea creditorului, niciîntr-aceea a debitorului.Art. 1006Condi ia potestativ este aceea care face depind perfectarea conven iei de un eveniment, pecare una i alta din p ile contractante poate s -l fac a se întâmpla sau poate s -l împiedice(C. civ., 822, 1010).Art. 1007Condi ia mixt este aceea care depinde totodat de voin a uneia din p ile contractante i deaceea a unei alte persoane.Art. 1008Condi ia imposibil sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibit de lege, este nul idesfiin eaz conven ia ce depinde de dânsa (C. civ., 5, 620, 728, 839, 968, 1009 i urm., 1492).Art. 1009Condi ia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obliga ia contractat sub aceast condi ie sfie nul .Art. 1010Obliga ia este nul când s-a contractat sub condi ie potestativ din partea acelui care se oblig(C. civ., 1006).Art. 1011Împlinirea condi iei trebuie s se fac astfel cum au în eles p ile s fie f cut (C. civ., 970,977 i urm.).Art. 1012(1) Când obliga ia este contractat sub condi ia c un eveniment oarecare se va întâmpla într-un timp fixat condi ia este considerat ca neîndeplinit , dac timpul a expirat f r caevenimentul s se întâmple.(2) Când timpul nu este fixat, condi ia nu este considerat ca c zut , decât când este sigur c




evenimentul nu se va mai întâmpla.Art. 1013Când obliga ia este contractat sub condi ia c un eveniment n-are s se întâmple, într-un timpdefipt, aceast condi ie este îndeplinit , dac timpul a expirat, f r ca evenimentul s se fiîntâmplat; este asemenea îndeplinit , dac înaintea termenului este sigur c evenimentul nu seva mai întâmpla; dac nu este timp determinat, condi ia este îndeplinit numai când va fi sigurc evenimentul n-are s se mai întâmple.Art. 1014Condi ia este reputat ca îndeplinit , când debitorul obligat, sub aceast condi ie, a împiedicatîndeplinirea ei.Art. 1015Condi ia îndeplinit are efect din ziua în care angajamentul s-a contractat. Dac creditorul amurit înaintea îndeplinirii condi iei, drepturile sale trec erezilor s i (C. civ., 653).Art. 1016Creditorul poate, înaintea îndeplinirii condi iei, s exercite toate actele conservatoare dreptului

u.§2. Despre condi ia suspensiv

Art. 1017(la data 05-Mar-2010 Art. 1017 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 900 din 05-mar-2010 )Obliga ia, sub condi ie suspensiv , este aceea care depinde de un eveniment viitor i necert.Obliga ia condi ional nu se perfecteaz decât dup îndeplinirea evenimentului (C. civ., 1004,1012, i urm., 1022, 1115 pct. 5, 1296, 1770, 1885).Art. 1018(1) Când obliga ia este contractat sub o condi ie suspensiv , obiectul conven iei r mâne înrizico-pericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, în caz de îndeplinire a condi iei.(2) Dac obiectul a pierit, în întregul s u, f r gre eala debitorului, obliga ia este stins .(3) Dac obiectul s-a deteriorat, f r gre eala debitorului, creditorul este obligat a-l lua în stareaîn care se g se te, f r sc dere de pre .(4) Dac obiectul s-a deteriorat, prin gre eala debitorului, creditorul are dreptul s u s ceardesfiin area obliga iei, sau s ia lucrul în starea în care se g se te, cu daune interese (C. civ.,999, 1081 i urm., 1020, 1156).§3. Despre condi ia rezolutorie

Art. 1019(la data 04- ct-2007 Art. 1019 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 522/R din 04-oct-2007 )(1) Condi ia rezolutorie este aceea care supune desfiin area obliga iei la un eveniment viitor inecert.(2) Ea nu suspend executarea obliga iei; ci numai oblig pe creditor a restitui aceea ce a primit,în caz de îndeplinire a evenimentului prev zut prin condi ie (C. civ., 1012 i urm., 1091, 1296,1320, 1365, 1770).Art. 1020

(la data 13- ct-2009 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1334/R din 13-oct-2009 )

(la data 17-Feb-2009 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 473 din 17-feb-2009 )


(la data 26-Jun-2008 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1037 din 26-iun-2008 )

(la data 01-Dec-2007 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1808 din 01-dec-2007 )

(la data 11-May-2006 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 3455 din 11-mai-2006 )

(la data 07-Sep-2005 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 3490 din 07-sep-2005 )




(la data 27-Jan-2005 Art. 1020 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 536 din 27-ian-2005 )Condi ia rezolutorie este subîn eleas totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când unadin p i nu îndepline te angajamentul s u (C. civ., 830, 832, 943, 1075, 1081 i urm., 1012 iurm., 1021, 1101, 1320, 1365, 1439).Art. 1021

(la data 13- ct-2009 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1334/R din 13-oct-2009 )




(la data 26-Jun-2008 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1037 din 26-iun-2008 )

(la data 01-Dec-2007 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1808 din 01-dec-2007 )

(la data 03-Apr-2007 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 171 din 03-apr-2007 )

(la data 22-Mar-2006 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 1048 din 22-mar-2006 )

(la data 07-Sep-2005 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 3490 din 07-sep-2005 )

(la data 27-Jan-2005 Art. 1021 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 536 din 27-ian-2005 )Într-acest caz, contractul nu este desfiin at de drept. Partea în privin a c reia angajamentul nus-a executat are alegerea sau s sileasc pe cealalt a executa conven ia, când este posibil, sau

-i cear desfiin area, cu daune de interese. Desfiin area trebuie s se cear înaintea justi iei,care, dup circumstan e, poate acorda un termen p ii ac ionate (C. civ., 1020).

ec iunea II: Despre obliga ia cu termenArt. 1022Termenul se deosebe te de condi ie, pentru c el nu suspend angajamentul, ci numai amânexecutarea (C. civ., 1004 i urm., 1101, 1115 pct. 4, 1146, 1581, 1584).Art. 1023

(la data 29-Nov-2007 Art. 1023 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2030 din 29-nov-2007 )Aceea ce se datore te cu termen nu se poate cere înaintea termenului, dar ceea ce se pl te teînainte nu se mai poate repeti (C. civ., 1092, 1572, 1581, 1584, 1616, 1649).Art. 1024Termenul este presupus totdeauna c s-a stipulat în favoarea debitorului, dac nu rezult dinstipula ie sau din circumstan e c este primit i în favoarea creditorului.Art. 1025Debitorul nu mai poate reclama beneficiul termenului, când este c zut în deconfitur , sau când,cu fapta sa, a mic orat siguran ele ce prin contract d duse creditorului s u (C. civ., 1323).

ec iunea III: Despre obliga iile alternativeArt. 1026Debitorul unei obliga ii alternative este liberat prin predarea unuia din dou lucruri ce eraucuprinse în obliga ie (C. civ., 964).Art. 1027Alegerea o are debitorul, daca nu s-a acordat expres creditorului (C. civ., 983).

Art. 1028Debitorul se poate libera predând sau pe unul sau pe altul din lucrurile promise; nu poate înssili pe creditor a primi parte dintr-unul i parte dintr-altul (C. civ., 1100, 1101).Art. 1029Obliga ia este simpl , de i contractat cu mod alternativ, dac unul din doua lucruri promise nu




poate fi obiectul obliga iei.Art. 1030(1) Obliga ia alternativ devine simpl , dac unul din lucrurile promise piere, sau nu mai poate fipredat din orice alt cauz , i chiar când aceasta s-a întâmplat din gre eala debitorului. Pre ulacestui lucru nu poate fi oferit în locu-i.(2) Dac amândou lucrurile au pierit, îns unul dintr-însele prin gre eala debitorului, el va pl tipre ul celui care a pierit în urm (C. civ., 1156, 1311).Art. 1031Când, în cazul prev zut de articolul precedent, alegerea este, prin conven ie, l sat creditoruluii numai unul din lucruri a pierit, dac lucrul a pierit f r gre eala debitorului, creditorul va lua pe

cel r mas; dac a pierit prin gre eala debitorului, creditorul poate cere sau lucrul r mas, saupre ul aceluia ce a pierit, dac amândou lucrurile au pierit prin gre eala debitorului, creditorul,dup alegerea sa, poate s cear pre ul unuia din ele; dac îns numai unul din ele a pierit pringre eala debitorului, creditorul nu poate cere decât pre ul acestui lucru.Art. 1032Dac amândou lucrurile au pierit, f r gre eala debitorului, obliga ia este stins .

Art. 1033Acelea i principii se aplic , când obliga ia alternativ cuprinde mai mult de dou lucruri.

ec iunea IV: Despre obliga iile solidareubsec iunea 1: 1. Despre solidaritatea între creditori

Art. 1034Obliga ia este solidar între mai mul i creditori, când titlul crean ei d anume drept fiec rui dinei a cere plata în tot a crean ei, i când plata f cut unuia din creditori libereaz pe debitor (C.civ., 1059, 1064).Art. 1035(1) Poate debitorul pl ti la oricare din creditorii solidari, pe cât timp nu s-a f cut împotriv -icerere în judecata din partea unuia din creditori.(2) Cu toate acestea remisiunea f cuta de unul din creditorii solidari, nu libereaz pe debitordecât pentru partea acelui legat celui creditor (C. civ., 1064, 1138 i urm.).Art. 1036Actul care întrerupe prescrip ia în privin a unuia din creditorii solidari, profit la to i creditorii(C. civ., 643, 1045, 1051, 1872).Art. 1037Creditorul solidar, care a primit toat datoria este inut a împ i cu ceilal i cocreditori, afarnumai de va proba c obliga ia este contractat numai în interesul s u (C. civ., 1034 i urm.,1053, 1054).Art. 1038Creditorul solidar reprezint pe ceilal i cocreditori, în toate actele care pot avea de efectconservarea obliga iei (C. civ., 1036, 1056).ubsec iunea 2: 2. Despre obliga ia solidar între debitori

Art. 1039(la data 17-Jan-2006 Art. 1039 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I , subsectiunea 2 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 95 din 17-ian-2006 )Obliga ia este solidar din partea debitorilor, când to i s-au obligat la acela i lucru, astfel cfiecare poate fi constrâns pentru totalitate, i c plata f cut de unul din debitori libereaz i peceilal i c tre creditor (C. civ., 1059, 1062 i urm., 1136, 1140 i urm., 1155, 1551, 1872).Art. 1040Debitorii solidari se pot obliga sub diferite modalit i, adic : unii pur, al ii sub o condi ie i al iicu termen (C. civ., 1004 i urm., 1022).Art. 1041Obliga ia solidar nu se prezum , trebuie s fie stipulat expres; aceast regul nu înceteazdecât numai când obliga ia solidar are loc de drept, în virtutea legii (C. civ., 918, 1062 i urm.,




1520, 1543, 1551, 1571, 1662, 1666 i urm., 1671).Art. 1042

(la data 17-Jan-2006 Art. 1042 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I , subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 95 din 17-ian-2006 )Creditorul unei obliga ii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, f r cadebitorul s poat opune beneficiul de diviziune (C. civ., 1039, 1065, 1662 i urm.).Art. 1043Ac iunea intentat contra unuia din debitori nu popre te pe creditor de a exercita asemeneaac iune i în contra celorlal i debitori.Art. 1044(1) Dac lucrul debit a pierit din culpa unui sau mai multor debitori solidari, ceilal i debitori nu

mân libera i de obliga ia de a pl ti pre ul lucrului, dar nu sunt r spunz tori pentru daune.(2) Debitorii care au întârziat de a pl ti sunt în culp . Creditorul nu poate cere daune decâtnumai în contra debitorilor în culp (C. civ., 1018, 1081, 1156).Art. 1045Ac iunea intentat în contra unuia din debitori întrerupe prescrip ia în contra tuturor debitorilor(C. civ., 1036, 1872).Art. 1046Cererea de dobând cut în contra unui din debitorii solidari face a curge dobânda în contratuturor debitorilor (C. civ., 1088).Art. 1047

(la data 03-Apr-2006 Art. 1047 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I , subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 786 din 03-apr-2006 )(1) Codebitorul solidar, în contra c rui creditorul a intentat ac iune, poate opune toate excep iilecare îi sunt personale, precum i acelea care sunt comune tuturor debitorilor.(2) Debitorul ac ionat nu poate opune acele excep ii care sunt curat personale ale vreunui dinceilal i codebitori (C. civ., 1065 i urm., 1136 i urm., 1148, 1155, 1653, 1681).Art. 1048Când unul din debitori devine erede unic al creditorului, sau când creditorul devine unic erede alunui din debitori, confuziunea nu stinge crean a decât pentru partea debitorului sau acreditorului (C. civ., 1154).Art. 1049Creditorul care consimte a se împ i datoria în privin a unuia din codebitori, conserv ac iuneasolidar în contra celorlal i debitori, dar cu sc mântul p ii debitorului, pe care l-a liberat desolidaritate (C. civ., 1050, 1064, 1141).Art. 1050(1) Creditorul care prime te separat partea unuia din debitori, f r ca în chitan i rezervesolidaritatea sau drepturile sale în genere, nu renun la solidaritate decât în privin a acestuidebitor.(2) Nu se în elege c creditorul a renun at la solidaritate în favoarea unui debitor, cândprime te de la el o sum egal cu partea ce e dator, dac chitan a nu zice c acea sum esteprimit pentru partea debitorului.(3) Asemenea, din simpla cerere în judecat format în contra unuia din debitori pentru parteasa, dac , acesta n-a aderat la cerere sau dac nu s-a dat o sentin a de condamna iune, nu seprezum renun area la solidaritatea în favoarea acelui debitor (C. civ., 1049).Art. 1051Creditorul, care prime te separat i f r rezerva solidarit ii por iunea unuia din codebitori dinvenitul renditei sau în dobânzile unei datorii solidare, nu pierde solidaritatea decât pentru venituli dobânda trecut , iar nu i pentru cele viitoare, nici pentru capital, afar dac plata reparat

nu s-a urmat în curs de 10 ani consecutivi.Art. 1052Obliga ia solidar , în privin a creditorului, se împarte de drept între debitori; fiecare din ei nueste dator unul c tre altul decât numai partea sa (C. civ., 778, 1057 i urm.).




Art. 1053(1) Codebitorul solidar care a pl tit debitul în totalitate nu poate repeti de la ceilal i decâtnumai de la fiecare partea sa.(2) Dac unul dintre codebitori este nesolvabil, atunci pierderea cauzat de nesolvabilitateaacestuia se împarte cu analogie între ceilal i codebitori solvabili i între acela care a f cut plata(C. civ., 1052, 1054, 1667).Art. 1054Când creditorul a renun at la solidaritate, în favoarea unui sau mai mul i din debitori, dac unulsau mai mul i din ceilal i codebitori devin nesolvabili, partea acestora se va împ i cu analogieîntre to i ceilal i codebitori, cuprinzându-se i acei care au fost desc rca i de solidaritate (C.civ., 779, 1668).Art. 1055Dac datoria solidar era f cut numai în interesul unuia din debitorii solidari, acesta în fa cuceilal i codebitori r spunde pentru toat datoria, c ci în raport cu el, ei nu sunt privi i decât cafideiusori (C. civ., 1669 i urm., 1674).Art. 1056Codebitorul solidar reprezint pe ceilal i codebitori în toate actele care pot avea de efectstingerea sau împu inarea, obliga iei (C. civ., 1038, 1039 i urm., 1140, 1155).

ec iunea V: Despre obliga iile divizibile i nedivizibileArt. 1057

(la data 21-Jun-2007 Art. 1057 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 408/R din 21-iun-2007 )Obliga ia este nedivizibil când obiectul ei, f r a fi denaturat, nu se poate face în p i nicimateriale nici intelectuale (C. civ., 633, 1052, 1060 i urm., 1695, 1746, 1872).Art. 1058

(la data 21-Jun-2007 Art. 1058 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 408/R din 21-iun-2007 )

(la data 27-Jun-2006 Art. 1058 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1463 din 27-iun-2006 )Obliga ia este înc nedivizibil , când obiectul este divizibil, dar p ile contractante l-au privitsub un raport de nedivizibilitate.Art. 1059Solidaritatea contractat nu d unei obliga ii caracterul de nedivizibilitate (C. civ., 1034 i urm.).ubsec iunea 1: 1. Despre efectele obliga iei divizibile

Art. 1060Obliga ia primitoare de diviziune trebuie s se execute între creditor i debitor ca i cum ar finedivizibil . Divizibilitatea nu se aplic decât în privin a erezilor lor, care nu pot cere crean a,sau care nu sunt inu i de a o pl ti decât în propor ie cu p ile lor ereditare (C. civ., 653, 774i urm., 893, 896, 918, 1052, 1061, 1072, 1101, 1611, 1695).

Art. 1061(1) Principiul din articolul precedent nu se aplic în privin a erezilor debitorului:1. când debitul are de obiect un corp cert;2. când unul din erezi este îns rcinat singur, prin titlu, cu executarea obliga iei;3. când rezult sau din natura obliga iei, sau din aceea a lucrului ce ea are de obiect, sau dinscopul ce p ile î i au propus prin contract, c inten ia lor a fost ca debitul s nu se poatachita în p i.

(2) În cel dintâi caz, eredele, care posed lucrul debit, poate fi ac ionat pentru totalitate,mânându-i recurs în contra celorlal i erezi.

(3) În cel de al doilea caz numai eredele îns rcinat cu plata debitului, i în cel de al treilea caz,fiecare erede poate fi ac ionat pentru totalitate, r mânându-i recurs în contra coerezilor s i (C.civ., 776 i urm., 977, 1011, 1026 i urm., 1058, 1062 i urm., 1611, 1695, 1746).ubsec iunea 2: 2. Despre efectele obliga iei nedivizibile

Art. 1062




(la data 21-Jun-2007 Art. 1062 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea , subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 408/R din 21-iun-2007 )Fiecare din cei care au contractat împreun un debit nedivizibil este obligat pentru totalitate, cutoate c obliga ia nu este contractat solidar (C. civ., 1039 i urm., 1059, 1017, 1611, 1695).Art. 1063Sunt obliga i asemenea în tot i erezii aceluia care a contractat obliga ia nedivizibil (C. civ.,653, 776 i urm., 908).Art. 1064

(la data 27-Jun-2006 Art. 1064 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea , subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1463 din 27-iun-2006 )(1) Fiecare din erezii creditorului poate pretinde în totalitate executarea obliga iei nedivizibile.(2) Un singur erede nu poate face remisiunea totalit ii debitului, nu poate primi pre ul în locullucrului.(3) Dac unul din erezi a remis singur debitul sau a primit pre ul lucrului, coeredele s u nupoate pretinde lucrul nedivizibil decât cu sc derea p ii eredelui, care a f cut remisiunea saucare a primit pre ul (C. civ., 1034 i urm., 1042, 1049 i urm., 1138 i urm., 1611).Art. 1065Eredele debitorului, fiind chemat în judecat pentru totalitatea obliga iei, poate cere un termenca s pun în cauz i pe coerezii s i, afar numai dac debitul va fi de natur a nu putea fiachitat decât de eredele tras în judecat , care atunci poate s fie osândit singur, r mânându-irecurs în contra coerezilor s i (C. civ., 774, 777, 1042 i urm., 1071).

ec iunea VI: Despre obliga iile cu clauz penalArt. 1066

(la data 23-May-2007 Art. 1066 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 272 din 23-mai-2007 )

(la data 01-Nov-2006 Art. 1066 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2733 din 01-nov-2006 )

(la data 18- ct-2006 Art. 1066 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 524 din 18-oct-2006 )





(la data 08-Nov-2005 Art. 1066 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 4554 din 08-nov-2005 )Clauza penal este aceea prin care o persoan spre a da asigurare pentru executarea uneiobliga ii se leag a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i (C. civ., 1087, 1708).Art. 1067


(la data 15-Feb-2006 Art. 1067 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 81 din 15-feb-2006 )Nulitatea obliga iei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nuatrage pe aceea a obliga iei principale (C. civ., 1008).Art. 1068



(la data 04- ct-2006 Art. 1068 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 162 din 04-oct-2006 )






Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau îndeplinireaclauzei penale, sau aceea a obliga iei principale (C. civ., 1078, 1079).Art. 1069




(la data 08-Nov-2005 Art. 1069 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 4554 din 08-nov-2005 )(1) Clauza penal este o compensa ie a daunelor interese, ce creditorul sufer din neexecutareaobliga iei principale.(2) Nu poate dar creditorul cere deodat i penalitatea i obiectul obliga iei principale, afardac , penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a execut rii (C. civ., 1075 i urm., 1081i urm., 1087).(la data 12-Feb-2009 Art. 1069, alin. (2) din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 432 din 12-feb-2009 )Art. 1070


(la data 15-Feb-2006 Art. 1070 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 81 din 15-feb-2006 )Penalitatea poate fi împu inat de judec tor, când obliga ia principal a fost executat în parte(C. civ., 1087, 1101).Art. 1071


(la data 15-Feb-2006 Art. 1071 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 81 din 15-feb-2006 )(1) Când obliga ia principal , contractat cu o clauz penala, este nedivizibil , penalitatea estedebit prin contraven ia unuia singur din erezi, i se va putea cere sau în totalitate, în contraaceluia care a comis contraven ia, sau de la fiecare erede în propor ie cu partea sa ereditar , iaripotecar pentru tot.(2) Acela din erezi care a pl tit are recurs în contra eredelui din faptul c rui s-a îndeplinitcondi ia penalit ii (C. civ., 653, 774 i urm., 1062 i urm.).Art. 1072


(la data 15-Feb-2006 Art. 1072 din cartea III, titlul III, capitolul I, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 81 din 15-feb-2006 )(1) Când obliga ia principal contractat cu o clauza penal este divizibil , nu r mâne supus lapenalitate decât acel erede al debitorului care a c lcat leg mântul, i acesta numai pentru parteala care este inut în obliga ia principal , r a avea creditorul vreo ac iune în contra acelora careau executat obliga ia principal .(2) Aceast regul prime te excep ie în cazul când cugetul p ilor a fost ca plata obliga ieiprincipale s nu poat fi f cut în p i, i unul din coerezi a împiedicat executarea obliga ieipentru totalitate. În acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea întreag , iar de laceilal i coerezi numai pentru partea lor ereditar , mânând recursul ce au în contra eredelui carea împiedicat executarea obliga iei (C. civ., 1061).

Capitolul VII: Despre efectele obliga iilorArt. 1073

(la data 01-Jun-2010 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.654 din 01-iun-2010 )


(la data 20-Sep-2007 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.483/R din 20-sep-2007 )




(la data 03-Apr-2007 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.231/R din 03-apr-2007 )

(la data 08-Mar-2007 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.135 din 08-mar-2007 )

(la data 10-Jan-2007 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.29 din 10-ian-2007 )

(la data 14-Nov-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2108 din 14-nov-2006 )

(la data 18- ct-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.524 din 18-oct-2006 )

(la data 24-May-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.639 din 24-mai-2006 )

(la data 10-Apr-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.877 din 10-apr-2006 )

(la data 21-Mar-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1037 din 21-mar-2006 )

(la data 12-Jan-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.76 din 12-ian-2006 )

(la data 10-Jan-2006 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.42 din 10-ian-2006 )

(la data 25-Feb-2005 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1374 din 25-feb-2005 )

(la data 17-Feb-2004 Art. 1073 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.594 din 17-feb-2004 )Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exact a obliga iei, i în caz contrar are dreptul, ladezd unare (C. civ., 1021, 1074 i urm., 1081 i urm., 1084).Art. 1074


(la data 10-Jan-2006 Art. 1074 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.42 din 10-ian-2006 )(1) Obliga ia de a da cuprinde pe aceea de a preda lucrul i de a-l conserva pân la predare.(2) Lucrul este în rizico-pericolul creditorului, afar numai când debitorul este în întârziere; înacest caz rizico-pericolul este al debitorului (C. civ., 942, 1079 i urm., 1081 i urm., 1156, 1314i urm., 1391, 1406, 1479 i urm.).

Art. 1075(la data 11-Dec-2007 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2115 din 11-dec-2007 )(la data 12-Feb-2007 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

76 din 12-feb-2007 )(la data 08-Feb-2007 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

69 din 08-feb-2007 )(la data 20-Sep-2006 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

454 din 20-sep-2006 )(la data 14-Jun-2006 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

372 din 14-iun-2006 )(la data 01-Jun-2006 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1996 din 01-iun-2006 )(la data 10-Apr-2006 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

877 din 10-apr-2006 )(la data 10-Jan-2006 Art. 1075 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

42 din 10-ian-2006 )Orice obliga ie de a face sau de a nu face se schimb în dezd un ri, în caz de neexecutare dinpartea debitorului (C. civ., 1801 i urm.).Art. 1076

(la data 10-Apr-2006 Art. 1076 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.877 din 10-apr-2006 )Creditorul poate cere a se distrui ceea ce s-a f cut, c lcându-se obliga ia de a nu face i poatecere a fi autorizat a distrui el însu i, cu cheltuiala debitorului, afar de dezd un ri.Art. 1077







(la data 20-Feb-2003 Art. 1077 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1078 din 20-feb-2003 )Nefiind îndeplinit obliga ia de a face, creditorul poate asemenea s fie autorizat a o aduce el laîndeplinire, cu cheltuiala debitorului.Art. 1078Dac obliga ia consist în a nu face, debitorul, care a c l-cat-o, este dator a da desp gubirepentru simplul fapt al contraven iei (C. civ., 1079, 1081 i urm.).Art. 1079

(la data 03-Feb-2009 Art. 1079 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.982 din 03-feb-2009 )(1) Dac obliga ia consist în a da sau în a face, debitorul se va pune în întârziere prin o notificarece i se va face prin tribunalul domiciliului s u.(2) Debitorul este de drept în întârziere:1. în cazurile anume determinate de lege;2. când s-a contractat expres c debitorul va fi în întârziere la împlinirea termenului, f r a finecesitatea de notificare;3. când obliga ia nu putea fi îndeplinit decât în un timp determinat, ce debitorul a l sat streac .

Art. 1080(la data 13-Sep-2007 Art. 1080 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

365 din 13-sep-2007 )(1) Diligen a ce trebuie s se pun în îndeplinirea unei obliga ii este totdeauna aceea a unui bunproprietar.(2) Aceast regul se aplic cu mai mare sau mai mic rigoare în cazurile anume determinate deaceast lege (C. civ., 541, 715, 989, 1018, 1429, 1479, 1540, 1564, 1566, 1599, 1633, 1691).Art. 1081Daunele nu sunt debite decât atunci când debitorul este în întârziere de a îndeplini obliga ia sa,afar numai de cazul când lucrul ce debitorul era obligat de a da sau a face, nu putea fi dat nici

cut decât într-un timp oarecare ce a trecut (C. civ., 1075, 1079, 1321).Art. 1082




(la data 07-Mar-2006 Art. 1082 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.844 din 07-mar-2006 )

(la data 20-Jun-2005 Art. 1082 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta otarareanr. 58 din 20-iun-2005 )

(la data 10-Mar-2004 Art. 1082 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.934 din 10-mar-2004 )Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutareaobliga iei, sau pentru întârzierea execut rii, cu toate c nu este rea-credin din parte-i, afarnumai dac nu va justifica c neexecutarea provine din o cauz str in , care nu-i poate fiimputat .Art. 1083



(la data 16-Feb-2007 Art. 1083 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.91 din 16-feb-2007 )Nu poate fi loc la daune-interese când, din o for majora sau din un caz fortuit, debitorul a fost




poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a f cut aceea ce-i era poprit (C. civ., 1082,1156, 1435, 1475, 1624, 1625).Art. 1084


(la data 20-Jun-2005 Art. 1084 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta otararea nr.58 din 20-iun-2005 )Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit i beneficiulde care a fost lipsit, afar de excep iile i modific rile mai jos men ionate.Art. 1085Debitorul nu r spunde decât de daunele-interese care au fost prev zute sau care au putut fiprev zute la facerea contractului, când neîndeplinirea obliga iei nu provine din dolul s u (C. civ.,960).Art. 1086Chiar în cazul când neexecutarea obliga iei rezult din dolul debitorului, daunele-interese nutrebuie s cuprind decât aceea ce este o consecin direct i necesar a neexecut rii obliga iei(C. civ., 960, 1084).Art. 1087

(la data 21-Mar-2006 Art. 1087 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1037 din 21-mar-2006 )Când conven ia cuprinde c partea care nu va executa va pl ti o sum oarecare drept daune-interese, nu se poate acorda celeilalte p i o sum nici mai mare nici mai mic (C. civ., 1066 iurm., 1093 i urm.).Art. 1088

(la data 31- ct-2007 Art. 1088 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.3632/R din 31-oct-2007 )

(la data 02- ct-2006 Art. 1088 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1089/R din 02-oct-2006 )(1) La obliga iile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu potcuprinde decât dobânda legal , afar de regulile speciale în materie de comer , de fideiusiune isocietate.(2) Aceste daune-interese se cuvin f r ca creditorul s fie inut a justifica despre vreo pagub ;nu sunt debite decât din ziua cererii în judecat , afar de cazurile în care, dup lege, dobândacurge de drept (C. civ., 1081 i urm., 1589).Art. 1089(1) Dobânda pe timpul trecut poate produce dobând , sau prin cerere în judecat sau princonven ie special , numai ca, sau în cerere sau în conven ie, s fie chestiune de dobând debitcel pu in pentru un an întreg.(2) Clauza prin care, de mai înainte i în momentul form rii unei conven ii alta decât o conven iecomercial , se va stipula dobânda la dobânzile datorite pentru un an sau pentru mai pu in, ori maimult de un an, sau la alte venituri viitoare, se va declara nul .Art. 1090(1) Cu toate acestea, veniturile pe timpul trecut, precum: arenzi, chirii, venituri de renditeperpetue sau pe via , produc dobând din ziua cererii sau a conven iei.(2) Aceea i regul se aplic la restitu iuni de fructe i la dobânzile pl tite de o a treia persoancreditorului, în contul debitorului.

Capitolul VIII: Despre stingerea obliga ilorArt. 1091Obliga iile se sting prin plat , prin nova iune, prin remitere voluntar , prin compensa ie, prinpierderea lucrului, prin anulare sau resciziune, prin efectul condi iei rezolutorii i prin prescrip ie(C. civ., 1019, 1092 i urm., 1128 i urm., 1138 i urm., 1143 i urm., 1154, 1156, 1837 i urm.,1900).ec iunea I: Despre platubsec iunea 1: 1. Despre plat în genere




Art. 1092(la data 24-Nov-2006 Art. 1092 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 598 din 24-nov-2006 )(la data 31- ct-2006 Art. 1092 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 2729 din 31-oct-2006 )(la data 07-Feb-2006 Art. 1092 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Sentinta nr. 429 din 07-feb-2006 )(1) Orice plat presupune o datorie; ceea ce s-a pl tit f r s fie debit este supus repeti iunii.(2) Repeti iunea nu este admis în privin a obliga iilor naturale, care au fost achitate de bunvoie (C. civ., 966 i urm., 992 i urm., 1023, 1053, 1408, 1638, 1671).Art. 1093(1) Obliga ia poate fi achitat de orice persoan interesat , precum de un coobligat sau de unfideiusor.(2) Obliga ia poate fi achitata chiar de o persoan neinteresat ; aceast persoan trebuie înss lucreze în numele i pentru achitarea debitorului, sau de lucreaz în numele ei propriu, s nuse subroge, în drepturile creditorului (C. civ., 973, 987, 1094, 1106 i urm., 1655, 1669).Art. 1094

(la data 13- ct-2009 Art. 1094 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1334/R din 13-oct-2009 )Obliga ia de a face nu se poate achita de alt persoan în contra voin ei creditorului, cândacesta are interes ca debitorul chiar s-o îndeplineasc (C. civ., 1075 i urm., 1485).Art. 1095(1) Plata, ca s fie viabil , trebuie f cut de proprietarul capabil de a înstr ina lucrul dat înplat .(2) Cu toate acestea, plata unei sume în bani, sau altor lucruri ce se consum prinîntrebuin are, nu poate fi repetit contra creditorului care le-a consumat de bun -credin , de iplata s-a f cut de o persoan ce nu era proprietar sau care nu era capabil de a înstr ina (C.civ., 946 i urm., 992, 1097, 1899).Art. 1096(1) Plata trebuie s se fac creditorului sau împuternicitului s u, sau aceluia ce este autorizatde justi ie sau de lege a primi pentru dânsul.(2) Plata dat aceluia ce n-are împuternicire de a primi pentru creditor, este valabil , dacacest din urm o ratific sau profit de dânsa (C. civ., 1097 i urm., 1190, 1532 i urm., 1609).Art. 1097Plata f cut cu bun -credin acelui ce are crean a în posesiunea sa, este valabil chiar dac înurm posesorul ar fi evins.Art. 1098Dac creditorul este necapabil de a primi, plata ce i se face nu este valabil , afar numai dacdebitorul probeaz c lucrul pl tit a profitat creditorului (C. civ., 1096).Art. 1099Plata f cut de debitor creditorului s u în urma unui sechestru sau opozi ii nu este valabil înprivin a creditorilor sechestran i i oponen i; ace tia pot, în virtutea dreptului lor, s -l sileasc apl ti din nou; debitorul îns , în acest caz, are recurs în contra creditorului (C. civ., 1152, 1616).Art. 1100

(la data 22-Feb-2007 Art. 1100 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 381 din 22-feb-2007 )Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decât acela ce i se datore te, chiar când valoarealucrului ar fi egal sau mai mare (C. civ., 1578, 1604, 1683).Art. 1101(1) Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, fie datoria divizibil chiar.(2) Cu toate acestea, judec torii pot, în considerarea pozi iei debitorului, s acorde micitermene pentru plat i s opreasc executarea urm ririlor, l sând lucrurile în starea în care se

sesc.(3) Judec torii îns nu vor uza de aceast facultate decât cu mare rezerv (C. civ., 1057 i




urm., 1115 pct. 3, 1582, 1831).Art. 1102Debitorul unui corp cert i determinat este liberat prin tr darea lucrului în starea în care se

sea la predare, dac deterior rile ulterioare nu sunt ocazionate prin faptul sau gre eala sa,nici prin aceea a persoanelor pentru care este responsabil, sau dac înaintea acestor deterior rin-a fost în întârziere (C. civ., 903, 998 i urm., 1074 i urm., 1083, 1324, 1434, 1605).Art. 1103Dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca s se libereze, nu estedator a-l da de cea mai bun specie, nici îns de cea mai rea.Art. 1104(1) Plata trebuie a se face în locul ar tat în conven ie.(2) Dac locul nu este ar tat, plata, în privin a lucrurilor certe i determinate, se va face în loculîn care se g sea obiectul obliga iei în timpul contract rii.(3) În orice caz, plata se face la domiciliul debitorului (C. civ., 1115 pct. 6, 1121, 1319, 1362,1614).Art. 1105Cheltuielile pentru efectuarea pl ii sunt în sarcina debitorului (C. civ., 1117, 1305, 1317,1614).ubsec iunea 2: 2. Despre plata prin subroga ie

Art. 1106Subroga ia în drepturile creditorului, f cut în folosul unei a treia persoane ce îi pl te te, estesau conven ional sau legal (C. civ., 1093, 1670, 1682).Art. 1107Aceast subrogare este conven ional .1. când creditorul, primind plata sa de la o alt persoan , d acestei persoane drepturile,ac iunile, privilegiile sau ipotecile sale, în contra debitorului; aceast subroga ie trebuie s fieexpres i f cut tot într-un timp cu plata;2. când debitorul se împrumut cu o sum spre a i pl ti datoria i subrog pe împrumut tor îndrepturile creditorului. Ca s fie valabil aceast subroga ie, trebuie s se fac actul deîmprumut i chitan a înaintea tribunalului, s se declare în actul de împrumut c suma s-a luatpentru a face plata, i în chitan s fie declarat c plata s-a f cut cu banii da i pentru aceastade noul creditor. Aceast subroga ie opereaz r concursul voin ei creditorului (C. civ., 1093).Art. 1108Subroga ia se face de drept:1. în folosul aceluia care, fiind el însu i creditor, pl te te altui creditor, ce are preferin ;2. în folosul aceluia care, dobândind un imobil, pl te te creditorilor c rora acest imobil eraipotecat;3. în folosul aceluia care, fiind obligat cu al ii sau pentru al ii la plata datoriei, are interes de a odesface;

(la data 04-May-2006 Art. 1108, punctul 3. din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I,subsectiunea 2 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 279 din 04-mai-2006 )

(la data 29-Jan-2009 Art. 1108, punctul 3. din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I,subsectiunea 2 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 245 din 29-ian-2009 )4. în folosul eredelui beneficiar, care a pl tit din starea sa datoriile succesiunii (C. civ., 713, 777i urm., 1053 i urm., 1510, 1670, 1722, 1746, 1778, 1799, 1812).

Art. 1109Subroga ia stabilit prin articolele precedente se opereaz atât în contra fideiusorului, cât i încontra debitorului. Ea nu poate desfiin a dreptul creditorului, când plata i s-a f cut numai pentruparte din datorie; în acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, acelea i drepturi ceexercit i subrogatul, pentru partea pl tit , celui cui a f cut o plat par ial (C. civ., 1652 iurm.).ubsec iunea 3: 3. Despre imputa ia pl ii

Art. 1110




Debitorul, având mai multe datorii, al c ror obiect este aceea i spe , are dreptul a declara,când pl te te, care este datoria ce voie te a desface (C. civ., 1506).Art. 1111

(la data 18-May-2007 Art. 1111 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 3 a sevedea jurisprudenta Sentinta nr. 97 din 18-mai-2007 )Debitorul unei datorii, pentru care pl te te dobând , sau rendit , nu poate, f rconsim mântul creditorului, s impute plata dobânzii. Plata par ial , cut pe capital idobând , se imput mai întâi asupra dobânzii.Art. 1112Când debitorul unor deosebite datorii a primit o chitan prin care creditorul imput aceea ce aluat special asupra uneia din aceste datorii, debitorul nu mai poate cere ca imputa ia s se facasupra unei alte datorii, afar numai dac creditorul l-a am git, sau l-a surprins.Art. 1113(1) Când în chitan nu se zice nimic despre imputa ie, plata trebuie s se impute asupraaceleia din datorii ajunse la termen, pe care debitorul, în acel timp, avea mai mare interes a odesface. În caz de o datorie ajuns la termen i alta neajuns , de i aceasta din urm ar fi maioneroas , imputa ia se face asupra celei ajunse la termen.(2) Dac datoriile sunt de egal natur , imputa ia se face asupra celei vechi; dac datoriile suntîn toate egale, imputa ia se face propor ional asupra tuturora (C. civ., 1151, 1506).ubsec iunea 4: 4. Despre ofertele de plat i despre consemna iuni

Art. 1114(la data 07-Dec-2007 Art. 1114 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 2103 din 07-dec-2007 )(la data 04- ct-2007 Art. 1114 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 517/R din 04-oct-2007 )(la data 07-Jun-2006 Art. 1114 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 331 din 07-iun-2006 )(la data 29-Mar-2005 Art. 1114 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )(1) Când creditorul unei sume de bani refuz de a primi plata, debitorul poate s -i fac ofertereale, i, refuzând creditorul de a primi, s consemneze suma.(2) Ofertele reale, urmate de consemna iune, libereaz pe debitor; ele, în privin -i in loc deplat , de sunt valabil f cute, i suma consemnat , cu acest mod, este în rizico-pericolulcreditorului.Art. 1115

(la data 07-Jun-2006 Art. 1115 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 331 din 07-iun-2006 )

(la data 29-Mar-2005 Art. 1115 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Pentru ca ofertele s fie valabile trebuie:1. s fie f cute creditorului, ce are capacitatea de a primi, sau acelui ce are dreptul de a primipentru dânsul;2. s fie f cute de o persoan capabil de a pl ti;3. s fie f cute pentru toat suma exigibil , pentru rendite i dobânzi datorite, pentru cheltuielilichidate i pentru o suma oarecare în privin a cheltuielilor nelichidate, sum asupra c reia sepoate reveni, dup lichidarea acestor cheltuieli;4. termenul s fie împlinit, dac a fost stipulat în favoarea creditorului;5. condi ia sub care datoria s-a contractat s se fi îndeplinit;6. ofertele s fie f cute în locul ce s-a hot rât pentru plat , i dac locul pentru plat nu s-adeterminat prin o conven ie special , s fie f cute sau creditorului în persoan , sau la domiciliul

u, sau la domiciliul ales pentru executarea conven iei;7. ofertele s fie f cute prin un ofi er public ce era competent, pentru astfel de acte (C. civ.,1095 i urm., 1104).Art. 1116





(la data 29-Mar-2005 Art. 1116 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Nu este necesar pentru validitatea consemna iunii ca ea s fi fost autorizat de judec tor; edestul:1. s fi fost precedat de o soma ie significat creditorului, în care s se arate ziua, ora i loculunde suma oferit are s fie depus ;2. ca debitorul s depun suma oferita în casa de depozite i consemna iuni, cu dobânda eipân în ziua depunerii.Art. 1117


(la data 29-Mar-2005 Art. 1117 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Cheltuielile ofertelor reale i ale consemna iunii sunt în sarcina creditorului, de sunt f cutevalabil (C. civ., 1105).Art. 1118


(la data 29-Mar-2005 Art. 1118 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Pe cât timp consemna iunea nu s-a primit de creditor, debitorul poate s ia înapoi sumadepus , i într-acest caz codebitorii sau fideiusorii s i nu sunt libera i.Art. 1119


(la data 29-Mar-2005 Art. 1119 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Când debitorul a dobândit o hot râre ce are puterea lucrului judecat, prin care ofertele sauconsemna iunea s-au declarat bune i valabile, el nu mai poate, chiar cu consim mântulcreditorului, s i retrag suma depus în prejudiciul codebitorilor sau fideiusorilor s i.Art. 1120


(la data 29-Mar-2005 Art. 1120 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Creditorul, care a consim it ca debitorul s i retrag consemna iunea, dup ce aceasta s-adeclarat valabil printr-o hot râre ce dobândise puterea lucrului judecat, pierde dreptul deprivilegii sau ipoteci ce avea pentru plata crean ei sale.Art. 1121


(la data 29-Mar-2005 Art. 1121 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 4 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2165 din 29-mar-2005 )Dac lucrul debit este un corp cert care trebuie a se tr da în locul unde se g se te, debitoruleste obligat a soma pe creditor s -l ia printr-un act ce i se va notifica sau în persoana sau ladomiciliul s u, sau la domiciliul ales pentru executarea conven iei. Dup aceast soma ie, daccreditorul nu i ia lucrul i debitorul are trebuin de locul unde este pus, acesta din urm poatelua permisiunea justi iei ca s -l depun în alt parte (C. civ., 1104, 1319).ubsec iunea 5: 5. Despre cesiunea bunurilor

Art. 1122Cesiunea bunurilor este abandonarea st rii sale întregi, f cut de debitorul ce nu poate pl ticreditorului s u sau creditorilor s i.Art. 1123Cesiunea bunurilor e voluntar sau judiciar .

Art. 1124Cesiunea bunurilor voluntar este aceea ce se accept de creditori de bun voie i care n-are




alt efect decât acela ce rezult chiar din stipula iile conven iei încheiate între ei i debitor.Art. 1125Cesiunea bunurilor este un beneficiu pe care legea îl acord debitorului nefericit i de bun -credin , rui, ca s i poat redobândi, i se permite s dea creditorilor s i înaintea justi ieitoate bunurile sale, i chiar în caz de stipula ie contrarie.

(la data 02-Jan-2001 Art. 1126 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 5 abro atde Art. III din rdonanta ur enta 138/2000 )

(la data 02-Jan-2001 Art. 1127 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I, subsectiunea 5 abro atde Art. III din rdonanta ur enta 138/2000 )

ec iunea II: Despre nova iuneArt. 1128

(la data 01- ct-2007 Art. 1128 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1541 din 01-oct-2007 )Nova iunea se opereaz în trei feluri:(la data 15-Jun-2006 Art. 1128 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 354 din 15-iun-2006 )1. când debitorul contracteaz în privin a creditorului s u o datorie nou ce se substituie celeivechi care este stins ;

(la data 08-Sep-2005 Art. 1128, punctul 1. din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 3515 din 08-sep-2005 )2. când un nou debitor este substituit celui vechi, care este desc rcat de creditor;3. când, prin efectul unui nou angajament, un nou creditor este substituit celui vechi, c tre caredebitorul este desc rcat (C. civ., 782, 1107, 1120, 1129 i urm., 1391 i urm.).Art. 1129Nova iunea nu se opereaz decât între persoane capabile de a contracta (C. civ., 946 i urm.).

Art. 1130(la data 29-May-2006 Art. 1130 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 4921 din 29-mai-2006 )(la data 08-Sep-2005 Art. 1130 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudenta

Sentinta nr. 3515 din 08-sep-2005 )Nova iunea nu se prezum . Voin a de a o face trebuie s rezulte evident din act.

Art. 1131Nova iunea, prin substituirea unui nou debitor, poate s se opereze f r concursul primuluidebitor.Art. 1132

(la data 29-May-2006 Art. 1132 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 4921 din 29-mai-2006 )Delega ia, prin care un debitor d creditorului un alt debitor ce se oblig tre dânsul, nuopereaz nova iunea, daca creditorul n-a declarat expres, c descarc pe debitorul ce a f cutdelega ia (C. civ., 1107, 1393).Art. 1133

(la data 12-Feb-2007 Art. 1133 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 74 din 12-feb-2007 )Creditorul ce a desc rcat pe debitorii de care s-a f cut delega ia n-are recurs în contra acestuidebitor, dar debitorul delegat devine nesolvabil, afar de cazul când prin act se rezerv expresacest drept, sau când delegatul este declarat falit sau c zut în deconfitur , în momentuldelega iei.Art. 1134

(la data 06-Mar-2008 Art. 1134 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 925 din 06-mar-2008 )Privilegiile i ipotecile crean ei celei vechi nu le are i crean a ce-i este substituit , afar de cazulcând creditorul le-a rezervat expres.Art. 1135

(la data 06-Mar-2008 Art. 1135 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 925 din 06-mar-2008 )




(la data 20-Feb-2007 Art. 1135 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 34 din 20-feb-2007 )Când nova iunea se opereaz prin substituirea unui nou debitor, privilegiile i ipotecile primitiveale crean ei nu pot trece asupra bunurilor noului debitor.Art. 1136Când nova iunea se opereaz între creditor i unul din debitorii solidari, privilegiile i ipotecilevechii crean e nu se pot rezerva decât asupra bunurilor acelui care contract noua datorie.Art. 1137

(la data 06-Mar-2008 Art. 1137 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 925 din 06-mar-2008 )(1) Codebitorii sunt libera i prin nova iunea f cuta între creditori i unul din debitorii solidari.(2) Nova iunea f cuta în privin a debitorului principal libereaz cau iunile.

ec iunea III: Despre remiterea datorieiArt. 1138(1) Remiterea voluntar a titlului original f cut de creditor debitorului d proba libera iunii.(2) Remiterea voluntar a copiei legalizate a titlului las a se presupune remiterea datoriei sauplata, pân la proba contrarie.Art. 1139Remiterea lucrului dat ca siguran nu este de ajuns ca s fac a se presupune remitereadatoriei.Art. 1140Remiterea titlului original sau a copiei legalizate a titlului f cut unuia din debitori are acela iefect în folosul codebitorilor.Art. 1141(1) Remiterea sau desc rcarea expres cut în folosul unuia din codebitorii solidari, libereazpe to i ceilal i, afar numai dac creditorul i-a rezervat anume drepturile sale în contra acestordin urm .(2) În cazul din urm , creditorul nu poate cere plata datoriei decât sc zând partea celui c rui a

cut remitere (C. civ., 1039, 1049).Art. 1142(1) Remiterea sau desc rcarea expres cut debitorului principal libereaz cau iunile.(2) Aceea acordat cau iunii nu libereaz pe debitorul principal.(3) Aceea acordat unei din cau iuni nu libereaz în totul pe celelalte.(4) Aceea acordat unei cau iuni dat în urm prin act separat, nu libereaz în nimic pe celelalte.(5) Aceea ce creditorul a primit de la o cau iune pentru a o desc rca din chez ia sa trebuie sse impute asupra datoriei i s descarce pe debitorul principal i pe celelalte cau iuni.

ec iunea IV: Despre compensa ieArt. 1143

(la data 05-Dec-2006 Art. 1143 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )

(la data 30-Jan-2006 Art. 1143 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 225 din 30-ian-2006 )Când dou persoane sunt datoare una alteia, se opereaz între dânsele o compensa ie carestinge amândou datoriile în felul i cazurile exprese mai jos (C. civ., 1144 i urm., 1508, 1570).Art. 1144


(la data 22-Sep-2006 Art. 1144 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2425 din 22-sep-2006 )

(la data 31-May-2006 Art. 1144 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 1887 din 31-mai-2006 )

(la data 30-Jan-2006 Art. 1144 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 225 din 30-ian-2006 )

(la data 13-May-2004 Art. 1144 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 1694 din 13-mai-2004 )




Compensa ia se opereaz de drept, în puterea legii, i chiar când debitorii n-ar ti nimic despreaceasta; cele dou datorii se sting reciproc în momentul când ele se g sesc existând deodat ipân la concuren a cotit ilor lor respective.Art. 1145


(la data 22-Sep-2006 Art. 1145 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2425 din 22-sep-2006 )

(la data 31-May-2006 Art. 1145 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 1887 din 31-mai-2006 )(1) Compensa ia n-are loc decât între dou datorii care deopotriv au ca obiect o sum de bani,o cantitate oarecare de lucruri fungibile de aceea i specie i care sunt deopotriv lichide iexigibile.(2) Presta iile în fructe, al c ror pre este regulat prin mercuriale, se compenseaz cu sumelelichide i exigibile.Art. 1146

(la data 05-Dec-2006 Art. 1146 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Termenul de gra ie nu împiedic compensa ia (C. civ., 1101).

Art. 1147(la data 05-Dec-2006 Art. 1147 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Compensa ia se opereaz oricare ar fi cauzele unei sau celeilalte datorii, afara de cazurile:1. unei cereri pentru restitu iunea unui lucru ce pe nedrept s-a luat de la proprietar;2. unei cereri pentru restitu iunea unui depozit neregulat;3. unei datorii declarate nesesizabile (C. civ., 1560 i urm., 1570, 1591 i urm.).Art. 1148

(la data 05-Dec-2006 Art. 1148 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )(1) Compensa ia se opereaz în privin a cau iunii, pentru ceea ce creditorul datore te debitoruluiprincipal.(2) Compensa ia n-are loc, în privin a debitorului principal pentru ceea ce creditorul datore tecau iunii (C. civ., 1039 i urm., 1047, 1141, 1142, 1681).Art. 1149

(la data 05-Dec-2006 Art. 1149 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )(1) Debitorul, care a acceptat pur i simplu ca un creditor s fac cesiunea drepturilor sale uneialte persoane, nu mai poate invoca în contra cesionarului compensa ia care ar fi avut loc înprivin a cedentului, înaintea accept rii.(2) Când cesiunea s-a notificat debitorului, dar nu s-a acceptat de dânsul, nu se împiedic decâtcompensa ia posterioar acestei notific ri (C. civ., 1391 i urm.).Art. 1150

(la data 05-Dec-2006 Art. 1150 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Când cele dou datorii nu sunt platnice într-acela i loc, nu se poate opera compensa ia decâtpl tind cheltuielile remiterii (C. civ., 1104, 1105).Art. 1151

(la data 05-Dec-2006 Art. 1151 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Când sunt mai multe datorii compensabile, datorite de aceea i persoan , se urmeaz , pentrucompensa ie, regulile stabilite pentru imputa ie de art. 1113.Art. 1152

(la data 05-Dec-2006 Art. 1152 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Compensa ia n-are loc în prejudiciul drepturilor dobândite de alte persoane. Astfel cel ce, fiinddebitor, a devenit creditor în urma sechestrului ce i s-a f cut de o alt persoan , nu poate invoca




compensa ia în prejudiciul sechestrantului (C. civ., 1099).Art. 1153

(la data 05-Dec-2006 Art. 1153 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 2324 din 05-dec-2006 )Acel ce a pl tit o datorie stins , de drept, prin compensa ie, nu mai poate, repetind platacrean ei pentru care n-a invocat compensa ia, s pretind , în prejudiciul altor persoane,privilegiile sau ipotecile acestei crean e, afar numai dac este o cauz evident , ce l-a f cut snu cunoasc crean a care trebuia s compenseze datoria sa (C. civ., 1144).

ec iunea V: Despre confuziuneArt. 1154Când calit i necompatibile se întâlnesc pe capul aceleia i persoane se face o confuziune, carestinge amândou drepturile, activ i pasiv (C. civ., 557, 565, 638, 1048, 1155, 1617, 1680).Art. 1155(1) Confuziunea, ce se opereaz prin concursul calit ilor de creditor i debitor principal,libereaz cau iunile.(2) Aceea ce se opereaz prin concursul calit ilor de creditor sau debitor i cau iune, nu aducestingere obliga iei principale; aceea ce se opereaz prin concursul calit ilor de creditor i debitornu profit codebitorilor s i solidari, decât pentru por iunea datorat de dânsul (C. civ., 713, 781,1039, 1048, 1141 1142, 1148, 1680).

ec iunea VI: Despre pierderea lucrului datorat i despre diferitele cazuriîn care îndeplinirea obliga iei este imposibilArt. 1156


(la data 16-Feb-2007 Art. 1156 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 91 din 16-feb-2007 )(1) Când obiectul obliga iei este un corp cert i determinat, de piere, de se scoate din comer ,sau se pierde astfel încât absolut s nu se tie de existen a lui, obliga ia este stins , dac lucrul apierit sau s-a pierdut, f r gre eala debitorului, i înainte de a fi pus în întârziere.(2) Chiar când debitorul este pus în întârziere, dac nu a luat asupra i cazurile fortuite, obliga iase stinge, în caz când lucrul ar fi pierit i la creditor, dac i s-ar fi dat.(3) Debitorul este inut de a proba cazurile fortuite ce aleg . Ori în ce chip ar pieri sau s-arpierde lucrul furat, pierderea sa nu libereaz pe cel ce l-a sustras de a face restitu iunea pre ului.(4) Obliga ia se stinge totdeauna când printr-un eveniment oarecare, ce nu se poate imputadebitorului, se face imposibil îndeplinirea acestei obliga ii (C. civ., 557, 565, 636, 760, 927, 998i urm., 1030, 1083, 1156, 1311, 1434, 1439, 1479 i urm., 1566, 1624, 1625).

ec iunea VII: Despre ac iunea de anulare sau resciziuneArt. 1157Minorul poate exercita ac iunea în resciziune pentru simpla leziune în contra oric rei conven ii(C. civ., 694, 954, 1158 i urm.).Art. 1158Când leziunea rezult dintr-un eveniment cazual i nea teptat, minorul n-are ac iunea înresciziune (C. civ., 1083).Art. 1159Minorul ce face o simpl declara ie c este major are ac iunea în resciziune (C. civ., 1162).

Art. 1160Minorul comerciant, bancher sau artizan n-are ac iunea în resciziune contra angajamentelor ce aluat pentru comer ul sau arta sa.Art. 1161Minorul n-are ac iunea în resciziune contra conven iilor f cute în contractul de c torie, dacacesta s-a f cut cu consim mântul i asisten a acelora al c ror consim mânt este cerut pentruvaliditatea c toriei sale.Art. 1162




Minorul n-are ac iunea în resciziune contra obliga iilor ce rezult din delictele sau cvasi-delictelesale.Art. 1163Minorul nu mai poate exercita ac iune în resciziune în contra angajamentului f cut în minoritate,dac l-a ratificat dup ce a devenit major, i aceasta i în cazul când angajamentul este nul înforma sa, i în acela când produce numai leziune (C. civ., 1190).Art. 1164

(la data 25-Jan-2006 Art. 1164 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 257 din 25-ian-2006 )Când minorii, interzi ii sau femeile m ritate sunt admi i, în aceast calitate, a exercita ac iunede resciziune în contra angajamentelor lor, ei nu întorc aceea ce au primit, în urmarea acestorangajamente, în timpul minorit ii, interdic iei sau maritajului, decât dac se probeaz c auprofitat de aceea ce li s-a dat.Art. 1165

(la data 16-May-2006 Art. 1165 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 3687 din 16-mai-2006 )Majorul nu poate, pentru leziune, s exercite ac iunea în resciziune (C. civ., 694, 797).

Art. 1166Când formalit ile cerute, în privin a minorilor sau interzi ilor, atât pentru înstr inareaimobilelor, cât i pentru împ irea unei succesiuni, s-au îndeplinit, ei sunt, relativ la aceste acte,considera i ca i cum le-ar fi f cut în majoritate sau înaintea interdic iei (C. civ., 729 i urm.,749).Art. 1167(1) În lipsa unui act de confirmare sau de ratificare, este destul ca obliga ia s se executevoluntar, dup epoca în care obliga ia putea fi valabil confirmat sau ratificat .(2) Confirmarea, ratificarea, sau executarea voluntar , în forma i în epoca determinat de lege,ine loc de renun are în privin a mijloacelor i excep iilor ce puteau fi opuse acestui act, f r a se

ma îns drepturile persoanelor a treia.(3) Confirmarea sau ratificarea, sau executarea voluntar a unei dona iuni, f cut de c tre erezisau reprezentan ii donatorului, dup moartea sa, ine loc de renun are, atât în privin a viciilor deform , cât i în privin a oric rei alte excep ii (C. civ., 959 i urm., 1163, 1546, 1713, 1843).Art. 1168Donatorul nu poate repara, prin niciun act confirmativ, viciurile unei dona iuni între vii; nul înprivin a formei, ea trebuie s se refac cu formele legiuite (C. civ., 813 i urm., 1167).

Capitolul IX: Despre proba iunea obliga iilor i a pl iiArt. 1169

(la data 16-Jun-2010 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2831/R din 16-iun-2010 )

(la data 18-Feb-2010 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.888/R din 18-feb-2010 )

(la data 10-Dec-2009 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.7294/R din 10-dec-2009 )

(la data 16-Jan-2009 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.224 din 16-ian-2009 )

(la data 09-Apr-2008 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1402 din 09-apr-2008 )

(la data 29-Feb-2008 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1385 din 29-feb-2008 )

(la data 13-Dec-2007 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2011 din 13-dec-2007 )

(la data 22-Feb-2007 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.381 din 22-feb-2007 )

(la data 07-Nov-2006 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.230/ din 07-nov-2006 )

(la data 21-Sep-2006 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2563 din 21-sep-2006 )

(la data 31-May-2006 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.




642 din 31-mai-2006 )(la data 07-Mar-2006 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.

844 din 07-mar-2006 )(la data 17-Jan-2006 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

8/R din 17-ian-2006 )(la data 30-Nov-2005 Art. 1169 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.

2472 din 30-nov-2005 )Cel ce face o propunere înaintea judec ii trebuie s o dovedeasc .

Art. 1170(la data 30-Nov-2005 Art. 1170 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.

2472 din 30-nov-2005 )Dovada se poate face prin înscrisuri, prin martori, prin prezum ii, prin m rturisirea unei din p ii prin jur mânt.

ec iunea I: Despre înscrisuriubsec iunea 1: 1. Despre titlul autentic

Art. 1171(la data 03-May-2007 Art. 1171 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Sentinta nr. 90 din 03-mai-2007 )(la data 01-Nov-2006 Art. 1171 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 1275 din 01-nov-2006 )Actul autentic este acela care s-a f cut cu solemnit ile cerute de lege, de un func ionar public,care are drept de a func iona în locul unde actul s-a f cut.Art. 1172Actul care nu poate fi autentic din cauza necompeten ei sau a necapacit ii func ionarului, saudin lips de forme, este valabil ca scriptur sub semn tur privat , dac s-a isc lit de p ilecontractante.Art. 1173

(la data 19-Mar-2007 Art. 1173 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 562 din 19-mar-2007 )

(la data 27- ct-2006 Art. 1173 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 551 din 27-oct-2006 )

(la data 15-Jun-2006 Art. 1173 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 351 din 15-iun-2006 )(1) Actul autentic are deplin credin în privirea oric rei persoane despre dispozi iile iconven iile ce constat .(2) Executarea actului autentic, care este învestit cu formula executorie, va fi suspendat prinpunerea în acuza ie, când se intenteaz o ac iune criminal în contra pretinsului autor alactului. Iar când în cursul unei instan e civile actul se atac de fals, tribunalele pot, dupîmprejur ri, a suspenda provizoriu executarea actului (C. civ., 653, 969, 974).Art. 1174

(la data 12-May-2009 Art. 1174 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 788/R din 12-mai-2009 )(1) Actul cel autentic sau cel sub semn tur privat are tot efectul între p i despre drepturilei obliga iile ce constat , precum i despre aceea ce este men ionat în act, peste obiectul

principal al conven iei, când men ionarea are un raport oarecare cu acest obiect.(2) Dar men ion rile care au de obiect un fapt cu totul str in de acela al conven iei, nu potservi decât numai la un început de dovad (C. civ., 1171, 1176, 1197).Art. 1175

(la data 05-Jan-2009 Art. 1175 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 11 din 05-ian-2009 )

(la data 19-Mar-2008 Art. 1175 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 351 din 15-iun-2006 )

(la data 11-Sep-2007 Art. 1175 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 453/R din 11-sep-2007 )






(la data 05- ct-2006 Art. 1175 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 536/R din 05-oct-2006 )

(la data 10-Jan-2006 Art. 1175 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 38 din 10-ian-2006 )Actul secret, care modific un act public, nu poate avea putere decât între p ile contractantei succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea niciun efect în contra altor persoane

(C. civ., 973).ubsec iunea 2: 2. Despre actele sub semn tur privat

Art. 1176Actul sub semn tur privat , recunoscut de acela c rui se opune, sau privit, dup lege, carecunoscut, are acela i efect ca actul autentic, între acei care l-au subscris i între cei carereprezint drepturile lor (C. civ., 969, 1173 i urm., 1191, 1294).Art. 1177(1) Acela c rui se opune un act sub semn tur privat este dator a-l recunoa te sau a t duicurat scriptura sau subsemn tura sa.(2) Mo tenitorii s i sau cei care reprezint drepturile aceluia al c ruia se pretinde c ar fi actulpot declara c nu cunosc scriptura sau subsemn tura autorului lor (C. civ., 653, 1178).Art. 1178Când cineva nu recunoa te scriptura i subsemn tura sa, sau când succesorii s i declar c nule cunosc, atunci justi ia ordon verificarea actului.Art. 1179

(la data 20-Sep-2007 Art. 1179 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1470 din 20-sep-2007 )(1) Actele sub semn tur privat , care cuprind conven ii sinalagmatice, nu sunt valabile dacnu s-au f cut în atâtea exemplare originale câte sunt p i cu interes contrar. Este de ajuns unsingur exemplar original pentru toate persoanele care au acela i interes.(2) Fiecare exemplar trebuie s fac men iune de num rul originalelor ce s-au f cut.(3) Cu toate acestea, lipsa de men iune c originalele s-au f cut în num r îndoit, întreit icelelalte, nu poate fi opus de acela care a executat din parte-i conven ia constatat prin act (C.civ., 1190).Art. 1180(1) Actul sub semn tur privat , prin care o parte, se oblig tre alta a-i pl ti o sum de banisau o câtime oarecare, trebuie s fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel pu inacesta, înainte de a subsemna, s adauge la finele actului cuvintele bun i aprobat, ar tândtotdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor i apoi s isc leasc .(2) Nu sunt supu i la aceast regul comercian ii, industrialii, plugarii, vierii, slugile i oameniicare muncesc cu ziua (C. civ., 944, 1181).Art. 1181Când suma ar tat în act este deosebit de aceea ce este ar tat în bun, obliga ia se prezumc este pentru suma cea mai mic , chiar când actul precum i bunul sunt scrise în întreg demâna aceluia care s-a obligat, afar numai de nu se va proba în care parte este gre eala (C.civ., 983, 1180, 1200, 1202).Art. 1182

(la data 15-Mar-2007 Art. 1182 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 150 din 15-mar-2007 )

(la data 29-Mar-2006 Art. 1182 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I, subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 741 din 29-mar-2006 )Data scripturii private nu face credin în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua încare s-a înf at la o dreg torie public , din ziua în care s-a înscris într-un registru public, dinziua mor ii aceluia sau unuia din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fiei în prescurtare în acte f cute de ofi eri publici, precum procese-verbale pentru punerea pece ii

sau pentru facerea de inventare.Art. 1183Registrele comercian ilor nu fac credin despre vânz rile ce cuprind în contra persoanelornecomerciante. Dar judec torul poate da jur mânt la una sau la alta din p i (C. civ., 1184).




Art. 1184Registrele comercian ilor se cred în contra lor, dar cel care voie te a profita de ele nu poatedesp i cuprinderea lor, l sând aceea ce poate a-i fi contrar (C. civ., 1183, 1206).Art. 1185Registrele, c ile sau hârtiile domestice nu fac credin în favoarea acelui care le-a scris, darau putere în contra lui:1. când cuprind curat primirea unei pl i;2. când cuprind men iunea expres c nota sau scrierea din ele s-a f cut ca s in loc de titluîn favoarea creditorului (C. civ., 1198).Art. 1186(1) Orice adnota ie f cuta de creditor în josul, pe marginea, sau pe dosul unui titlu de crean ,este crezut , cu toate c nu este subsemnat nici datat de el, când tinde a proba libera iuneadebitorului.(2) Aceea i putere doveditoare are i scriptura f cut de creditor pe dosul, marginea sau înjosul duplicatului unui act sau chitan , dar numai când duplicatul va fi în mâinile debitorului.ubsec iunea 3: 3. Despre r boaje

Art. 1187boajele, când crest turile dup amândou buc ile sunt egale i corelative, sunt un mijloc de

probare între persoanele care au obicei de a se servi cu un asemenea mijloc de proba iune.ubsec iunea 4: 4. Despre copiile titlurilor autentice

Art. 1188(1) Când originalul exist , copia legalizat nu poate face credin decât despre ceea cecuprinde în original, înf area c rui se poate cere totdeauna.(2) Când originalul nu exist , copiile legalizate de ofi erii publici competen i se cred, dupdistinc iile urm toare:1. copiile scoase din ordinea magistratului, p ile fiind fa sau chemate, cu formele legale,precum i copiile scoase f r interven ia magistratului, dar de fa cu p ile care au asistat debun voia lor, au aceia i credin ca i titlurile originale;2. copiile care se vor fi dat de ofi erii publici competen i, f r interven ia magistratului sauconsim mântul p ilor, fac asemenea credin dup 30 de ani, socoti i din ziua în care s-audat aceste copii. Când asemenea copii vor fi date de mai pu in de 30 de ani, nu fac decât unînceput de dovad ;3. copiile legalizate de un ofi er public necompetent nu pot face decât un simplu început dedovad ;4. copiile copiilor nu au nicio putere probatoare.ubsec iunea 5: 5. Despre acte recognitive

Art. 1189(1) Actul de recunoa terea unei datorii constatate prin un titlu precedent nu face prob despredatorie i nu dispens pe creditor de a prezenta titlul original decât în urm toarele cazuri;1. când actul de recunoa tere cuprinde cauza i obiectul datoriei, precum i data titluluiprimordial, sau2. când actul recognitiv, având o dat de 30 ani, este ajutat de posesiune i de unul sau maimulte acte de recunoa tere conforme cu dânsul.

(2) Actul recognitiv, în cele dou cazuri men ionate, nu poate avea niciun efect despre ceea cecuprinde mai mult decât titlul primordial, sau despre ceea ce nu este în asem nare cu acesttitlu (C. civ., 628, 1188, 1190 i urm., 1846, 1893).ubsec iunea 6: 6. Despre actele confirmative

Art. 1190Actul de confirmarea sau ratificarea unei obliga ii, în contra c rei legea admite ac iunea înnulitate, nu este valabil, decât atunci când cuprinde obiectul, cauza i natura obliga iei, i cândface men iune de motivul ac iunii în nulitate, precum i despre inten ia de a repara viciul pecare se întemeia acea ac iune. (C. civ., 959, 1163, 1173, 1546, 1843).




ec iunea II: Despre martoriubsec iunea 1: 1. Despre cazul când dovada prin martori nu este primit

Art. 1191(la data 05- ct-2006 Art. 1191 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 536/R din 05-oct-2006 )(la data 07-Sep-2006 Art. 1191 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )(la data 31-Jan-2006 Art. 1191 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 226 din 31-ian-2006 )(1) Dovada actelor juridice al c ror obiect are o valoare ce dep te suma de 250 lei, chiarpentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act autentic, sau prin act subsemn tur privat .(2) Nu se va primi niciodat o dovad prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul,nici despre ceea ce se pretinde c s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confec ion riiactului, chiar cu privire la o sum sau valoare ce nu dep te 250 lei.(3) ile îns pot conveni ca i în cazurile ar tate mai sus s se poat face dovada cumartori, dac aceasta prive te drepturi de care ele pot s dispun (C. civ., 1173, 1176, 1192 iurm., 1294, 1416, 1533, 1597, 1621, 1686, 1704).

(la data 06-Nov-2007 Art. 1191, alin. (3) din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1848 din 06-nov-2007 )Art. 1192- Articolul precedent nu se aplic în cazul când cererea dep te 250 lei numai prin unireacapitalului cu dobânzile.Art. 1193Cel care a format cerere în judecat , pentru o suma mai mare de 250 lei, chiar de va voi a irestrânge cererea la 250 lei, nu va fi primit a înf a dovada prin martori.Art. 1194Dovada prin martori nu se poate admite nici în cazul când cererea în judecat este pentru osum mai mic de 250 lei, dar care este un rest din o crean mai mare, neconstatat prinînscris.Art. 1195Când în aceea i instan o parte face mai multe cereri, pentru care nu are înscrisuri, dactoate aceste cereri, unindu-se, trec peste suma de 250 lei, dovada prin martori nu poate fiadmis , chiar când creditorul ar pretinde c aceste crean e provin din diferite cauze i c s-au

scut în diferite epoci, afar numai dac creditorul a dobândit aceste drepturi de la altepersoane.Art. 1196Toate cererile, sub orice titlu, care nu sunt justificate prin înscris, se vor face prin aceea ipeti ie. Orice alte preten ii posterioare neprobate prin înscris i care se puteau face la dareapeti iei nu vor mai fi primite.Art. 1197

(la data 07-Sep-2006 Art. 1197 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )

(la data 31-Jan-2006 Art. 1197 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 226 din 31-ian-2006 )

(la data 21-Feb-1925 Art. 1197 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta artea de udecata nr. 50 din 21-feb-1925 )(1) Regulile mai sus prescrise nu se aplic în cazul când exist un început de dovad scris .(2) Se nume te început de dovad orice scriptur a aceluia în contra c ruia s-a format peti ia,sau a celui ce el reprezint i care scriptur face a fi de crezut faptul pretins.Art. 1198

(la data 07-Sep-2006 Art. 1198 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea II, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 483/R din 07-sep-2006 )Acele reguli nu se aplic îns totdeauna când creditorului nu i-a fost cu putin a- i procura odovad scris despre obliga ia ce pretinde, sau a conserva dovada luat , precum:1. la obliga iile care se nasc din cvasicontracte i delicte sau cvasidelicte;




2. la depozitul necesar, în caz de incendiu, ruin , tumult sau naufragiu, i la depozitele ce factorii în osp ria unde trag; despre toate acestea judec torul va avea în vedere calitatea

persoanelor i circumstan ele faptului;3. la obliga iile contractate în caz de accidente neprev zute, când nu era cu putin ilor de aface înscrisuri;4. când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovad scris , din o cauz de for majorneprev zut (C. civ., 986 i urm., 1083, 1473, 1620 i urm.).

ec iunea III: Despre prezum iiArt. 1199Prezum iile sunt consecin ele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un faptnecunoscut.ubsec iunea 1: 1. Despre prezum iile stabilite de lege

Art. 1200Sunt prezum ii legale acelea care sunt determinate special prin lege, precum:1. actele ce legea le declar nule pentru c le prive te f cute în frauda dispozi iilor sale;2. în cazurile când legea declar c dobândirea dreptului de proprietate sau libera iunea unuidebitor rezult din oarecare împrejur ri determinate;3. abrogat;4. puterea ce legea acord autorit ii lucrului judecat (C. civ., 469, 492, 505 i urm., 590 iurm., 602, 696, 786, 812, 1138, 1181, 1201, 1204 i urm., 1432).

(la data 21-Jan-2009 Art. 1200, punctul 4. din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III,subsectiunea 1 a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 291 din 21-ian-2009 )Art. 1201

(la data 16- ct-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2452 din 16-oct-2009 )

(la data 25-May-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 902 din 25-mai-2009 )

(la data 14-Apr-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2233 din 14-apr-2009 )


(la data 30-Mar-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 4158 din 30-mar-2009 )

(la data 03-Feb-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 254 din 03-feb-2009 )

(la data 23-Jan-2009 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 493 din 23-ian-2009 )

(la data 20-Dec-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 2041 din 20-dec-2007 )

(la data 06-Nov-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1838 din 06-nov-2007 )

(la data 20-Jun-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Sentinta nr. 134 din 20-iun-2007 )

(la data 20-Jun-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Sentinta nr. 133 din 20-iun-2007 )

(la data 11-May-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 970 din 11-mai-2007 )



(la data 21-Mar-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 442R din 21-mar-2007 )

(la data 01-Feb-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 204 din 01-feb-2007 )

(la data 30-Jan-2007 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 206/R din 30-ian-2007 )

(la data 07-Sep-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 484/R din 07-sep-2006 )

(la data 16-Jun-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se




vedea jurisprudenta Decizia nr. 1396 din 16-iun-2006 )(la data 12-May-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Sentinta nr. 105 din 12-mai-2006 )(la data 08-May-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 314/R din 08-mai-2006 )(la data 10-Feb-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 509 din 10-feb-2006 )(la data 08-Feb-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta nc eierea nr. 29 din 08-feb-2006 )(la data 26-Jan-2006 Art. 1201 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 110 din 26- an-2006 )Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecat are acela i obiect, este întemeiat peaceea i cauz i este între acelea i p i, f cut de ele i în contra lor în aceea i calitate (C. civ.,711, 973, 1715, 1788, 1834).Art. 1202

(la data 21-Jan-2009 Art. 1202 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 291 din 21-ian-2009 )(1) Prezum ia legal dispens de orice dovad pe acela în favoarea c ruia este f cut .(2) Nicio dovad nu este primit împotriva prezum iei legale, când legea, în puterea uneiasemenea prezum ii, anuleaz un act oarecare, sau nu d drept de a se reclama în judecat ,afar numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie i afar de aceea ce se va zice înprivin a jur mântului i m rturisirii ce ar face o parte în judecat (C. civ., 1204 i urm.).ubsec iunea 2: 2. Despre prezum iile care nu sunt stabilite de lege

Art. 1203(la data 25-Jan-2007 Art. 1203 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 41/R din 25-ian-2007 )(la data 05-Jul-2006 Art. 1203 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 413 din 05-iu -2006 )(la data 08-Jun-2006 Art. 1203 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 2025 din 08-iun-2006 )Prezum iile care nu sunt stabilite de lege sunt l sate la luminile i în elepciunea magistratului;magistratul nu trebuie s se pronun e decât întemeindu-se pe prezum ii, care s aib o greutatei puterea de a na te probabilitatea; prezum iile nu sunt permise magistratului decât numai în

cazurile când este permis i dovada prin martori, afar numai dac un act nu este atacat c s-a f cut prin fraud , dol sau violen (C. civ., 953, 960, 1014, 1130, 1191 i urm.).

ec iunea IV: Despre m rturisirea unei p iArt. 1204

(la data 21-Feb-1925 Art. 1204 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I a se vedea jurisprudentaartea de udecata nr. 50 din 21-feb-1925 )Se poate opune unei p i m rturisirea ce a f cut sau înaintea începerii judec ii, sau în cursuljudec ii.Art. 1205

(la data 21-Feb-1925 Art. 1205 din cartea III, titlul III, capitolul I , sectiunea I a se vedea jurisprudentaartea de udecata nr. 50 din 21-feb-1925 )

rturisirea extrajudiciar verbal nu poate servi de dovad când obiectul contesta iei nu poatefi dovedit prin martori(C. civ., 1191 i urm.).Art. 1206(1) rturisirea judiciar se poate face înaintea judec torului de îns i partea prigonitoare, saude un împuternicit special al ei spre a face m rturisire.(2) Ea nu poate fi luat decât în întregime împotriva celui care a m rturisit i nu poate firevocat de acesta, afar numai de va proba c a f cut-o din eroare de fapt.

ec iunea V: Despre jur mânt

Titlul IV: Despre contractul de c torie i despre drepturile respectiveale so ilor

(la data 06-Apr-2009 cartea III, titlul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 619 din 06-apr-2009 )





Capitolul I:

Capitolul II: Despre regimul dotal

Titlul V: Despre vinderiCapitolul I: Despre natura i forma vânz rii

(la data 02-Feb-2009 cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 888 din 02-feb-2009 )Art. 1294

(la data 11-Sep-2007 Art. 1294 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.453/R din 11-sep-2007 )

(la data 19-Mar-2007 Art. 1294 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 140din 19-mar-2007 )

(la data 18-May-2006 Art. 1294 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.319/R din 18-mai-2006 )

(la data 21-Apr-2006 Art. 1294 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 967din 21-apr-2006 )Vinderea este o conven ie prin care dou i se oblig între sine, una a transmite celeilalteproprietatea unui lucru i aceasta a pl ti celei dintâi pre ul lui.Art. 1295

(la data 18-May-2006 Art. 1295 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.319/R din 18-mai-2006 )

(la data 21-Apr-2006 Art. 1295 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 967din 21-apr-2006 )(1) Vinderea este perfect între p i i proprietatea este de drept str mutat la cump tor, înprivin a vânz torului, îndat ce p ile s-au învoit asupra lucrului i asupra pre ului, de i lucrulînc nu se va fi predat i pre ul înc nu se va fi num rat.(2) În materie de vindere de imobile, drepturile care rezult prin vinderea perfect între p i, nupot a se opune, mai înainte de transcrip iunea actului, unei a treia persoane care ar avea i ar ficonservat, dup lege, oarecare drepturi asupra imobilului vândut (C. civ., 948 i urm., 964, 971,1300 i urm., 1303).Art. 1296(1) Vinderea se poate face sau pur sau sub condi ie.(2) Ea poate avea de obiect dou sau mai multe lucruri alternative.(3) În toate cazurile efectele sale sunt regulate dup principiile generale ale conven iilor (C. civ.,1004 i urm., 1017 i urm., 1026 i urm.).Art. 1297(1) În caz de vindere f cut prin dare de arvun , conven ia accesorie a arvunei nu va putea aveaniciun efect:1. dac conven ia principal a vinderii este nul ;2. dac vinderea se execut ;3. dac vinderea se reziliaz prin comun consim mânt;4. dac executarea vinderii a devenit imposibil r culpa niciuneia din p i.

(2) Arvuna în aceste cazuri se va înapoia sau se va prinde în presta iunile reciproce, dupîmprejur ri.Art. 1298

(la data 24-Jan-2006 Art. 1298 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 149din 24-ian-2006 )Dac vinderea nu s-a executat prin culpa uneia din p ile contractante, aceasta va pierdearvuna dat sau o va întoarce îndoit , având-o primit , dac partea care nu este în culp nu aralege mai bine s cear executarea vinderii.Art. 1299Dac s-au vândut marfe cu gr mada, vinderea este perfect , de i marfele n-au fost înccânt rite, num rate sau m surate.






Art. 1300Dac îns marfele nu s-au vândut cu gr mada, ci dup greutate, dup num r sau dup sur ,lucrurile vândute r mân în rizicul-pericol al vânz torului, pân ce vor fi cânt rite, num rate sau

surate; dar aceasta nu împiedic pe cump tor de-a cere i a dobândi la caz de neexecutare,sau predarea lucrurilor vândute sau daune-interese, dac se cuvine (C. civ., 1018, 1074, 1075,1082, 1299 i urm., 1320 i urm.).Art. 1301În privin a vinului, a oliului i a altor asemenea lucruri care, dup obicei, se gust mai înainte dea se cump ra, vinderea nu exist pân ce cump torul nu le-a gustat i n-a declarat c -i convin.Art. 1302Vinderea f cut pe încercate este totdeauna presupus condi ional pân la încercare.

Art. 1303(la data 19-Mar-2008 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1115 din 19-mar-2008 )(la data 13-Dec-2007 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2011 din 13-dec-2007 )(la data 11-Sep-2007 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

453/R din 11-sep-2007 )(la data 08-Jun-2007 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 299

din 08-iun-2007 )(la data 18-Apr-2007 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 211

din 18-apr-2007 )(la data 13-Mar-2007 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 492

din 13-mar-2007 )(la data 05- ct-2006 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

536/R din 05-oct-2006 )(la data 08-Jun-2006 Art. 1303 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.

2724 din 08-iun-2006 )Pre ul vânz rii trebuie s fie serios i determinat de p i.

Art. 1304Cu toate acestea, determinarea pre ului poate fi l sat la arbitratul unei a treia persoane.

Art. 1305Spezele vânz rii sunt în sarcina cump torului, în lips de stipula ie contrarie (C. civ., 1105,1317, 1357).

Capitolul II: Cine poate cump ra sau vindeArt. 1306Pot cump ra i vinde to i c rora nu le este oprit prin lege (C. civ., 475, 946 i urm.).

Art. 1307(la data 08-Apr-2008 Art. 1307 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1367 din 08-apr-2008 )(la data 18-Sep-2007 Art. 1307 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

391 din 18-sep-2007 )(1) Vânzarea nu se poate face între so i decât pentru cauz de lichidare, i anume:1. când, în caz de separa ie de patrimonii, unul dintre so i d celuilalt, drept plata unei datorii, oavere a sa;2. când b rbatul cedeaz femeii, chiar neseparat , din averea sa, pentru o cauz legitim ,precum pentru un imobil ce era dator s -i cumpere cu bani dotali, sau pentru o suma ce-idatora.3. când femeia cedeaz rbatului s u, din avutul s u propriu, drept plata unei sume promis

rbatului ca dot .(2) În toate cazurile mo tenitorii rezervatari ai p ilor contractante au drept de a atacaasemenea opera ii, dac ele ascund beneficii indirecte.Art. 1308Sub pedeapsa de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse:1. tutorii, ai averii celor de sub a lor tutel ;




2. mandatarii, ai averii ce sunt îns rcina i s vând ;(la data 08-Jun-2007 Art. 1308, punctul 2. din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 299 din 08-iun-2007 )3. administratorii, ai averii comunelor sau stabilimentelor încredin ate îngrijirii lor;4. ofician ii publici, ai averilor statului ale c ror vânz ri se fac printr-în ii (C. civ., 1539 i urm.).Art. 1309Judec torii i suplean ii, membrii ministerului public i avoca ii nu se pot face cesionari dedrepturi litigioase, care sunt de competin a tribunalului jude ean în a c rui raz teritorial iexercit func iunile lor, sub pedeapsa de nulitate, speze i daune-interese.

Capitolul III: Despre lucrurile care se pot vindeArt. 1310

(la data 21-Feb-1925 Art. 1310 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta artea deudecata nr. 50 din 21-feb-1925 )Toate lucrurile care sunt în comer , pot s fie vândute, afar numai dac vreo lege a oprit aceasta(C. civ., 476, 578, 963).Art. 1311Dac în momentul vânz rii, lucrul vândut era pierit în tot, vinderea este nul . Dac era pieritnumai în parte, cump torul are alegerea între a se l sa de contract, sau a pretinde reducereapre ului (C. civ., 1030 i urm., 1156, 1347).

Capitolul IV: Despre obliga iile vânz toruluiec iunea I: Dispozi ii generale

Art. 1312(1) Vânz torul este dator s explice curat îndatoririle ce în elege a lua asupr i.(2) Orice clauz obscur sau îndoioas se interpreteaz în contra vânz torului (C. civ., 983).Art. 1313

(la data 19-Feb-2003 Art. 1313 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1028 din 19-feb-2003 )Vânz torul are dou obliga ii principale, a preda lucrul i a r spunde de dânsul (C. civ., 1314 iurm., 1336 i urm.).

ec iunea II: Despre predarea lucruluiArt. 1314Predarea este str mutarea lucrului vândut în puterea i posesiunea cump torului (C. civ.,1074 i urm., 1315 i urm.).Art. 1315Obliga ia de a preda imobilele se îndepline te din partea vânz torului prin remiterea cheilor,dac e vorba de o cl dire, sau prin remiterea titlului de proprietate.Art. 1316Predarea lucrurilor mobile se face: sau prin tradi iunea real , sau prin remiterea cheilor cl dirii,în care se afl puse, sau prin simplul consim mânt al p ilor, dac str mutarea nu se poateface în momentul vânz rii, sau dac cump torul le avea în puterea sa, la facerea vânz rii, cuvreun alt titlu.Art. 1317Spezele pred rii sunt în sarcina vânz torului, i ale ridic rii în sarcina cump torului, dac nueste stipula iune contrarie (C. civ., 1105, 1305).Art. 1318Tradi iunea lucrurilor necorporale se face, sau prin remiterea titlurilor, sau prin uzul ce facecump torul de dânsele, sau cu consim mântul vânz torului (C. civ., 1391, 1393, 1687).Art. 1319Predarea trebuie s se fac la locul, unde se afla lucrul vândut în timpul vânz rii, dac ile nus-au învoit altfel (C. civ., 1104, 1121, 1362).Art. 1320

(la data 05-Sep-2007 Art. 1320 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea II a se vedea jurisprudenta




Decizia nr. 364 din 05-sep-2007 )Dac vânz torul nu face predarea în timpul determinat de ambele p i, cump torul va aveafacultatea de a alege între a cere rezolu iunea vânz rii sau punerea sa în posesie, dacîntârzierea nu provine decât din faptul vânz torului (C. civ., 1020, 1075, 1332).Art. 1321În toate cazurile, vânz torul trebuie s fie condamnat la daune-interese, dac urmeaz vreo

mare pentru cump tor din nepredarea lucrului la timp (C. civ., 1075, 1081 i urm.).Art. 1322Vânz torul nu este dator s predea lucrul, dac cump torul nu pl te te pre ul i nu are dat devânz tor un termen pentru plat (C. civ., 1023, 1361 i urm.).Art. 1323El nu va fi dator s fac predarea, chiar de ar fi i dat un termen pentru plat , dac de lavânzare încoace, cump torul a c zut în faliment sau în nesolvabilitate, încât vânz torul se aflîn pericol de a pierde pre ul, afar numai dac cump torul va da cau iune c va pl ti la termen.Art. 1324Lucrul trebuie s fie predat în starea în care se afla în momentul vânz rii. Din acea zi toatefructele sunt ale cump torului (C. civ., 1018 i urm., 1080, 1363).Art. 1325Obliga ia de a preda lucrul cuprinde accesoriile i tot ce a fost destinat la uzul s u perpetuu (C.civ., 468 i urm., 482 i urm., 488 i urm., 903, 1396).Art. 1326Vânz torul este dator s predea cuprinsul lucrului vândut în m sura determinat prin contract,îns cu modific rile mai jos ar tate.Art. 1327Dac vânzarea unui imobil s-a f cut cu ar tare de cuprinsul s u i pe atât m sura, vânz toruleste dator s predea cump torului, dac acesta cere, cuprinsul ar tat în contract. Neputând,sau cump torul necerând, vânz torul este dator s sufere o sc dere propor ional la pre (C.civ., 1332).Art. 1328Dac , din contr , în cazul articolului precedent, s-ar g si c cuprinsul lucrului e mai mare decâtcel ar tat în contract, cump torul poate sau a complini pre ul dup num rul m surilor aflate,sau, dac excedentele cuprinsului aflat se ridic la o a dou zecea parte a cuprinsului declarat încontract, a strica vânzarea (C. civ., 1332).Art. 1329În toate cazurile de vânzare, f cut altfel decât pe atât m sura, fie vânzarea de un corp cert ilimitat, fie de mai multe fonduri distincte i separate, fie conceput cu expresia m surii înainteadesemn rii obiectului sau din contr , nici vânz torul n-are drept la adaos de pre , pentruexcedent, nici cump torul, la sc dere pentru lips , decât în cazul când excedentul sau lipsapre uie te o a dou zecea parte din pre ul total al vânz rii (C. civ., 1339).Art. 1330Dispozi iile celor trei articole precedente nu se vor aplica decât în lips de stipula ie contrarieîntre p i (C. civ., 1339).Art. 1331Când, dup art. 1328 i 1329, este caz de a se adaugi pre ul pentru excedent de m suri,cump torul are facultatea de a alege, între a strica vânzarea i a împlini pre ul. Suplimentulpre ului se r spunde cu dobând , dac cump torul a p strat imobilele.Art. 1332În toate cazurile, când cump torul are drept de a strica vânzarea, vânz torul este dator s -irestituie, deosebit de pre , dac l-a primit, spezele contractului (C. civ., 1305).Art. 1333Dac s-au vândut dou fonduri printr-un singur contract, drept un singur pre , cu ar tare de

sura fiec ruia, i cuprinsul unuia este mai mic decât cel declarat, iar al celuilalt mai mare, seva face compensa ie între pre ul excedentului i pre ul lipsei, i ac iunea vânz torului pentru




ad ugire sau a cump r torului pentru sc dere de pre va fi supus regulilor mai sus stabilite.Art. 1334Ac iunea vânz torului pentru complinirea pre ului i a cump torului, pentru sc derea pre uluisau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului (C. civ., 1327 iurm.).Art. 1335Pericolul total sau par ial al lucrului vândut, mai înainte de predare, se judec dup regulilegenerale ale obliga iilor conven ionale (C. civ., 1018, 1080 i urm., 1083, 1156, 1358).

ec iunea III: Despre r spunderea vânz toruluiArt. 1336

(la data 02-Dec-2009 Art. 1336 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 9787 din 02-dec-2009 )

(la data 19-Feb-2003 Art. 1336 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1028 din 19-feb-2003 )Vânz torul r spunde c tre cump tor:1. de lini tita posesiune a lucrului, i2. de viciile aceluia i lucru (C. civ., 1313, 1337 i urm., 1352 i urm.).ubsec iunea 1: 1. spunderea de evic iune

Art. 1337(la data 02-Dec-2009 Art. 1337 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 9787 din 02-dec-2009 )(la data 29-Nov-2007 Art. 1337 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 2039 din 29-nov-2007 )(la data 08-Nov-2007 Art. 1337 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 1870 din 08-nov-2007 )(la data 14-Nov-2005 Art. 1337 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a se

vedea jurisprudenta Decizia nr. 1166 din 14-nov-2005 )Vânz torul este de drept obligat, dup natura contractului de vânzare, a r spunde c trecump tor de evic iunea total sau par ial a lucrului vândut, sau de sarcinile la care s-arpretinde supus acel obiect i care n-ar fi declarate la facerea contractului (C. civ., 1408, 1503).Art. 1338

ile pot prin conven ie s adauge, s mic oreze sau s tearg obliga ia de a r spunde deevic iune (C. civ., 969, 1339 i urm., 1354, 1392).Art. 1339În niciun mod vânz torul nu se poate sustrage de la r spunderea pentru evic iunea care arrezulta dintr-un fapt personal al s u; orice conven ie contrarie este nul (C. civ., 5, 998, 999,1392).Art. 1340Stipula ia prin care vânz torul se descarc de r spunderea pentru evic iune, nu-l scute te de arestitui pre ul, în caz de evic iune, afar numai dac cump torul a cunoscut, la facereavânz rii, pericolul evic iunii, sau dac a cump rat pe r spunderea sa proprie (C. civ., 1353,1392).Art. 1341

(la data 02-Dec-2009 Art. 1341 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 9787 din 02-dec-2009 )Când vânz torul este r spunz tor de evic iune, cump torul, dac este evins, are dreptul acere de la vânz tor:1. restituirea pre ului;2. fructele, dac este dator a le întoarce proprietarului care l-a evins;3. spezele instan ei deschise de dânsul în contra vânz torului i ale celei deschise de eving torîn contra sa;4. daune-interese i spezele contractului de vindere.Art. 1342Dac , la epoca evic iunii, lucrul vândut se afl de o valoare inferioar sau a suferit deterior ri




ori prin neglijen a cump r torului, ori prin evenimentele independente de cump r tor,vânz torul nu se poate ap ra de a restitui pre ui întreg.Art. 1343Dar dac cump torul a tras foloase din stric ciunile ce a f cut lucrului, vânz torul are dreptula opri din pre o sum egal cu acele foloase.Art. 1344

(la data 11-Jun-2009 Art. 1344 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 1 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 6587 din 11-iun-2009 )Dac lucrul vândut se afl , la epoca evic iunii, de o valoare mai mare, din orice cauz ,vânz torul este dator s pl teasc cump torului, pe lâng pre ul vânz rii, excedentele valoriiîn timpul evic iunii (C. civ., 1348).Art. 1345Vânz torul este dator s întoarc cump torului, el însu i sau prin eving tor, toate spezelenecesare, utile i de între inere ale aceluia.Art. 1346Dac vânz torul a vândut cu rea-credin fondul altuia, el va fi dator s întoarc cump toruluitoate spezele ce va fi f cut, chiar i cele de simpl pl cere.Art. 1347Dac cump torul este evins numai de o parte a lucrului i aceasta are, în privin a totului, o

a însemn tate încât cump torul n-ar fi cump rat lucrul f r acea parte, el poate stricavânzarea.Art. 1348Dac , în caz de evic iunea unei p i a fondului vândut, nu se stric vânzarea, cump torul aredreptul a cere valoarea, în momentul evic iunii, a p ii de care a fost evins, iar nu o partepropor ional din pre , ori de au crescut sau de au sc zut imobilele în valoare de la vindereîncoace (C. civ., 1327, 1344, 1349).Art. 1349Dac imobilul vândut se afla îns rcinat de servitu i neaparente, nedeclarate de vânz tor i de o

a importan , încât se poate presupune c cump torul n-ar fi cump rat de le-ar fi cunoscut,el poate cere sau stricarea contractului sau indemnitate (C. civ., 622, 1352).Art. 1350Chestiunile de daune-interese ce ar rezulta din neexecutarea vinderii i care nu sunt prev zuteaici se vor decide dup regulile generale ale conven iilor (C. civ., 977 i urm., 1020, 1021,1074, 1075 i urm., 1081).Art. 1351Dac cump torul s-a judecat pân la ultima instan cu eving torul s u, f r s cheme încauz pe vânz tor, i a fost condamnat, vânz torul nu mai r spunde de evic iune, de va probac erau mijloace s se câ tige judecata.ubsec iunea 2: 2. spunderea de viciile lucrului vândut(la data 11-May-2006 cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a se vedea

jurisprudenta Sentinta nr. 3455 din 11-mai-2006 )Art. 1352

(la data 14-Nov-2005 Art. 1352 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1165 din 14-nov-2005 )Vânz torul este supus la r spundere pentru viciile ascunse ale lucrului vândut, dac , din cauzaacelora, lucrul nu este bun de întrebuin at, dup destinarea sa, sau întrebuin area sa e atât demic orat , încât se poate presupune c cump torul nu l-ar fi cump rat, sau n-ar fi dat pedânsul ceea ce a dat, de i-ar fi cunoscut viciile (C. civ., 954, 1336, 1349, 1353 i urm.).Art. 1353Vânz torul nu este r spunz tor de viciile aparente i despre care cump torul a putut singurs se conving (C. civ., 1340).Art. 1354

(la data 14-Nov-2005 Art. 1354 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III, subsectiunea 2 a sevedea jurisprudenta Decizia nr. 1165 din 14-nov-2005 )




El este r spunz tor de viciile ascunse, chiar i când nu le-a cunoscut, afar numai dac , încazul acesta, nu se va fi învoit cu cump torul ca s nu r spund de vicii (C. civ., 1338 iurm.).Art. 1355În cazurile art. 1352 i 1354, cump torul poate sau a întoarce lucrul i a i reprimi pre ul,sau a opri lucrul i a cere înapoierea unei p i din pre arbitrat prin exper i.Art. 1356Dac vânz torul cuno tea viciile lucrului, el este dator, pe lâng restitu iunea pre ului, de toatedaunele-interese c tre cump tor.Art. 1357Dac vânz torul nu cuno tea viciile lucrului, el nu poate fi apucat decât pentru restitu iuneapre ului i pentru spezele f cute de cump tor cu ocazia vânz rii (C. civ., 1305, 1341).Art. 1358(1) Dac lucrul a pierit din cauza viciilor sale, vânz torul e dator a întoarce cump toruluipre ul i a-l dezd una, conform celor dou articole precedente.(2) Dar pierderea lucrului prin caz fortuit va fi pe seama cump torului.Art. 1359Ac iunea pentru vicii redibitorii trebuie s fie intentat de cump tor în scurt termen, dupnatura viciului, obiceiul din partea locului i distan a.Art. 1360Aceast ac iune nu exist în vânz rile publice.

Capitolul V: Despre obliga iile cump toruluiArt. 1361

(la data 13-Sep-2006 Art. 1361 din cartea III, titlul , capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 435din 13-sep-2006 )Principala obliga ie a cump torului este de a pl ti pre ul la ziua i la locul determinat princontract (C. civ., 1092 i urm., 1104, 1294, 1303, 1322, 1362 i urm., 1730 pct. 5, 1737 pct. 1).Art. 1362Dac nu s-a determinat nimic în privin a aceasta prin contract, cump torul este dator a pl ti lalocul i la timpul în care se face predarea lucrului (C. civ., 1104, 1319).Art. 1363(1) Cump torul datore te dobânda pre ului vânz rii pân la pl tirea capitalului, în cele treiurm toare cazuri:- dac aceasta s-a cuprins anume în contract;- dac lucrul vândut i predat produce fructe sau alte venituri;- dac cump torul a fost interpelat a pl ti.

(2) În acest dup urm caz dobânda nu curge decât din momentul interpel rii (C. civ., 969, 1088,1324).Art. 1364

(la data 15-Feb-2007 Art. 1364 din cartea III, titlul , capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 98/Rdin 15-feb-2007 )Dac cump torul este tulburat, sau are cuvânt de a se teme c ar fi tulburat prin vreo ac iune,sau ipotecar sau de revendicare, el poate suspenda plata pre ului pân ce vânz torul va face sînceteze tulburarea sau va da cau iune, afar numai dac se va fi stipulat ca plata s se fac chiarde ar urma tulburarea (C. civ., 1322).Art. 1365Dac cump torul nu pl te te pre ul, vânz torul poate cere rezolu iunea vânz rii (C. civ., 1020,1021, 1320, 1366 i urm., 1647).Art. 1366(1) Rezolu iunea vânz rii de imobile se pronun îndat , dac vânz torul este în pericol de apierde lucrul i pre ul.(2) Dac asemenea pericol nu exist , judec torul poate da cump torului un termen mai mult




sau mai pu in lung, dup împrejur ri, f r s poat da în niciun caz al doilea termen.(3) Trecând acel termen, f r ca cump torul s pl teasc , se va pronun a rezolu iunea vânz rii(C. civ., 1101).Art. 1367Când la o vânzare de imobile s-a stipulat c , în lips de plata pre ului în termenul defipt, vânzareava fi de drept rezolvat , cump torul poate pl ti dup expirarea termenului, pe cât timp nu estepus de vânz tor în întârziere printr-o interpelare în form ; dar dup asemenea interpelare,judec torul nu-i poate da termen (C. civ., 1020, 1021, 1079, 1366).Art. 1368Ac iunea vânz torului pentru rezolu iunea vânz rii este real . Cu toate acestea, vânz torul nu seva putea prevalida de dreptul s u, în contra autorit ii publice, nici în contra adjudecatarilor învânz ri silite, decât conformându-se, pentru acest din urm caz, regulilor prescrise în procedur .Art. 1369Ac iunea rezolutorie creat prin art. 1365 este supus la acela i mod de conservare ca iprivilegiul vânz torului. Ea nu poate fi exercitat , dup stingerea acestui privilegiu, cu v mareaunei a treia persoane, care a câ tigat de la cump tor drepturi asupra imobilului vândut, i cares-a conformat legilor ca s streze acele drepturi (C. civ., 1722 i urm., 1730, 1737).Art. 1370La vânz ri de denariate i de lucruri mobile, vânzarea se va rezolvi de drept i f r interpelare înfolosul vânz torului, dup expirarea termenului pentru ridicarea lor.

Capitolul VI: Despre rezolu iunea vânz rii prin r scump rare

Capitolul VII: Despre licita ieArt. 1388Dac un lucru comun al mai multor nu se poate împ i u or i f r pierdere; sau dac într-oîmp eal de bun voie, s-ar afla lucruri pe care nici-unul din împ itori n-ar putea, sau n-ar voia lua; vânzarea unor asemenea lucruri se va face cu licita ie i pre ul se va împ i întrecoproprietari (C. civ., 728 i urm., 1390).Art. 1389Fiecare din proprietari poate cere a se chema la licita ie str ini; vor trebui de neap rat s secheme, daca unul din coproprietari este minor.Art. 1390Modul i formalit ile pentru licita ie sunt ar tate la titlul “Despre succesiuni” i în codicele deprocedur .

Capitolul VIII: Despre str mutarea crean elor i altor lucruri necorporaleArt. 1391

(la data 09-Mar-2007 Art. 1391 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.46 din 09-mar-2007 )La str mutarea unei crean e, a unui drept sau a unei ac iuni, predarea între cedente i cesionar seface prin remiterea titlului (C. civ., 1132, 1318, 1393 i urm.).Art. 1392

(la data 09-Mar-2007 Art. 1392 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.46 din 09-mar-2007 )Cel ce vinde o crean , sau orice alt lucru necorporal, este dator s spund de existen a savalabil în folosul s u, în momentul vânz rii, de i vânzarea n-ar cuprinde aceast îndatorire de

spundere (C. civ., 1337 i urm., 1397 i urm.).Art. 1393

(la data 09-Mar-2007 Art. 1393 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.46 din 09-mar-2007 )

(la data 23-Mar-2006 Art. 1393 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1221R din 23-mar-2006 )(1) Cesionarul nu poate opune dreptul s u la o a treia persoan decât dup ce a notificatdebitorului cesiunea.





(2) Acela i efect va avea acceptarea cesiunii f cuta de debitor într-un act autentic (C. civ., 973,1149, 1833).Art. 1394Cu toate acestea, orice act sau hot râre care constat o cesiune sau o chitan de chirie sauarend pe doi ani viitori, va trebui s fie transcris pe registrele oficiului ipotecar (C. civ., 1393,1801 i urm.)Art. 1395Dac mai înainte de notificarea cesiunii f cut de cedent sau de cesionar debitorului, acestapl tise cedentului, liberarea, sa va fi valabil (C. civ., 1097).Art. 1396Vinderea sau cesiunea unei crean e cuprinde accesoriile crean ei, precum cau iunea, privilegiul iipoteca (C. civ., 903, 1325, 1744).Art. 1397Vânz torul sau cedentul unei crean e nu r spunde de solvabilitatea debitorului, decât dac s-aîndatorat anume la aceasta i numai pân la suma pre ului de dânsul primit (C. civ., 1133).Art. 1398Când a primit asupr i r spunderea pentru solvabilitatea debitorului, aceast îndatorire seîn elege contractat numai în ceea ce prive te solvabilitatea actual a debitorului, nu i ceaviitoare, afar de cazul când se stipuleaz anume contrariul.Art. 1399Cel ce vinde o mo tenire, f r a specifica cu de-am nuntul obiectele într-însa cuprinse, nuspunde decât de calitatea sa de mo tenitor.

Art. 1400Dac s-a folosit de fructele vreunui fond, sau a primit plata vreunei crean e ereditare, sau avândut lucruri de ale succesiunii, este dator s întoarc toate acestea cump torului, dac nu ile-a rezervat anume la vânzare.Art. 1401Cump torul este dator i el s întoarc vânz torului sumele pl tite de acesta pentru datoriile isarcinile succesiunii, i s -i in seama de sumele de care era el însu i creditor al succesiunii, dacnu e stipula ie contrarie.Art. 1402Cel în contra c rui exist un drept litigios vândut se va putea libera de cesionar num rându-ipre ul real al cesiunii, spezele contractului i dobânda din ziua când cesionarul a pl tit pre ulcesiunii (C. civ., 1309, 1341, 1403, 1404).Art. 1403Lucrul se socote te litigios când exist proces sau contesta ie asupra fondului dreptului.

Art. 1404Dispozi iile art. 1402 înceteaz :1. când cesiunea s-a f cut la un como tenitor sau coproprietar al dreptului cedat;

(la data 06-Dec-2007 Art. 1404, punctul 1. din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 659/R din 06-dec-2007 )2. când s-a f cut la un creditor, spre plata crean ei sale;3. când s-a f cut c tre posesorul fondului asupra c ruia exist dreptul litigios.

Titlul VI: Despre schimbArt. 1405

(la data 27-Feb-2006 Art. 1405 din cartea III, titlul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 302 din 27-feb-2006 )

(la data 27-Feb-2006 Art. 1405 din cartea III, titlul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 302 din 27-feb-2006 )Schimbul este un contract prin care p ile î i dau respectiv un lucru pentru altul.

Art. 1406Schimbul se face prin singurul consim mânt, întocmai ca i vânzarea (C. civ., 1295).




Art. 1407Dac unul din copermutan i a primit lucrul lui dat în schimb, i în urm probeaz c cel laltcontractant nu este proprietar al acelui lucru, nu poate fi constrâns a preda pe cel ce dânsul apromis, ci numai a întoarce pe cel primit (C. civ., 1364).Art. 1408Copermutantul1 evins de lucrul primit în schimb poate cere daune-interese sau întoarcerea lucrului

u (C. civ., 1020, 1021, 1337 i urm., 1341).Art. 1409Toate celelalte reguli prescrise pentru vânzare, se aplic i la contractul de schimb.

Titlul VII: Despre contractul de loca iuneCapitolul I: Dispozi ii generaleArt. 1410

(la data 30-Mar-2006 Art. 1410 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.466 din 30-mar-2006 )




(la data 17-Mar-2005 Art. 1410 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2102 din 17-mar-2005 )Obiectul contractului de loca iune este un lucru sau o lucrare (C. civ., 1411 i urm., 1470 iurm.).Art. 1411

(la data 20-Apr-2006 Art. 1411 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.54/ din 20-apr-2006 )




(la data 17-Mar-2005 Art. 1411 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2102 din 17-mar-2005 )Loca iunea lucrurilor este un contract prin care una din p ile contractante se îndatore te aasigura celeilalte folosin a unui lucru pentru un timp determinat, drept un pre determinat (C.civ., 1413 i urm.).Art. 1412




(la data 17-Mar-2005 Art. 1412 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2102 din 17-mar-2005 )Loca iunea lucr rilor este un contract prin care una din p i se îndatore te drept un predeterminat, a face ceva pentru cealalt parte (C. civ., 1413, 1470).Art. 1413








(1) Loca iunile sunt de mai multe feluri i au regulile lor proprii.(2) Se cheam închiriere, loca iunea edificiilor i aceea a mi toarelor;(3) Arendarea, loca iunea fondurilor rurale;(4) Presta ia lucr rilor, loca iunea muncii i a serviciului;(5) Antrepriza, luarea s vâr irii unei lucr ri drept un pre determinat, când materialul se d deacela pentru care se execut o lucrare (C. civ., 1416 i urm., 1447 i urm., 1470 i urm.).Art. 1414




(la data 17-Mar-2005 Art. 1414 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2102 din 17-mar-2005 )(1) Se consider ca o loca iune orice concesiune temporar a unui imobil drept o presta ie anual ,ori sub ce titlu ar fi f cut .(2) O asemenea concesiune nu trece c tre cesionar nicio proprietate, chiar când s-ar fi stipulatcontrariul, ceea ce va fi f r niciun efect (C. civ., 1411).Art. 1415




(la data 17-Mar-2005 Art. 1415 din cartea III, titlul II, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2102 din 17-mar-2005 )(1) Loca iunile ereditare ast zi în fiin cunoscute sub numele de emfiteuze, ori embatic (besman)se p streaz . Ele se vor regula dup legile sub care s-au n scut.(2) Pe viitor ele nu se mai pot înfiin a.

Capitolul II: eguli comune la loca iunea edificiilor i a fondurilor ruraleArt. 1416

(la data 25-Mar-2005 Art. 1416 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2127 din 25-mar-2005 )

(la data 07-Mar-2003 Art. 1416 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.490/ din 07-mar-2003 )(1) Dac contractul f cut verbal n-a primit nicio punere în lucrare, i una din p i îl neag , nu sepoate primi proba prin martor, oricât de mic fie pre ul i chiar când s-ar zice c s-a fost datarvun .(2) Numai celui ce neag contractul se poate deferi jur mânt (C. civ., 1191 i urm., 1197, 1297,1298, 1417).Art. 1417Urmând contesta ii asupra pre ului contractului verbal, a c rui punere în lucrare a început, inefiind nicio chitan , proprietarul jurând va fi crezut, dac locatarul nu prefer a cere o estima ieprin exper i. În cazul din urm , spezele expertizei cad în sarcina lui, daca estima ia întrece pre ulce-l reclam .Art. 1418(1) Locatarul are dreptul de a subînchiria ori a subarenda i de a ceda contractul sau c tre altul,dac o asemenea facultate nu i-a fost interzis .(2) Ea poate fi interzis în tot ori în parte; aceast interzicere nu se prezum , ci trebuie s rezultedin o stipula ie special (C. civ., 534, 571, 573).Art. 1419Dispozi iile articolelor relative la contractele de arendare a averilor dotale ale femeilor m ritate,se vor aplica i la contractele de arend ale averilor minorilor (C. civ., 534).Art. 1420






(la data 25-Feb-2005 Art. 1420 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1374 din 25-feb-2005 )Locatorul este dator, prin îns i natura contractului, f r s fie trebuin de nicio stipula iespecial :1. de a tr da locatarului lucrul închiriat sau arendat;2. de a-l men ine în stare de a putea servi la întrebuin area pentru care a fost închiriat sauarendat;3. de a face ca locatarul s se poat folosi neîmpiedicat în tot timpul loca iunii (C. civ., 1421 iurm.).

(la data 13-Feb-2005 Art. 1420, punctul 3. din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 109 din 13-feb-2005 )Art. 1421


(la data 28-Mar-2005 Art. 1421 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1385 din 28-mar-2005 )

(la data 02-Mar-2005 Art. 1421 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1605 din 02-mar-2005 )(1) Locatorul trebuie s tr dea lucrul în a a stare, încât s poat fi întrebuin at.(2) În cursul loca iunii, trebuie s fac toate acele repara ii ce pot fi necesare, afar de micilerepara ii (repara ii locative) care prin uz sunt în sarcina locatarului (C. civ., 1420 pct. 2, 1425,1432, 1447 i urm.).Art. 1422(1) Locatarul trebuie s fie garantat pentru toate stric ciunile i viciile lucrului închiriat oriarendat, ce-i împiedic întrebuin area, chiar de i nu au fost cunoscute locatorului la timpulloca iunii.(2) Dac din aceste vicii i defecte deriv pentru locatar o daun oarecare, locatorul este dator a-ldezd una (C. civ., 1352 i urm., 1425, 1575).Art. 1423(1) Dac în timpul loca iunii, lucrul închiriat ori arendat se stric în totalitate prin caz fortuit,contractul este de drept desf cut. Dac îns se distrue te în parte, locatarul poate, dupîmprejur ri, s cear o sc dere din pre , ori desfiin area contractului.(2) În amândou cazurile nu i se d nicio dezd unare (C. civ., 557, 1156, 1439).Art. 1424Locatorul nu poate în cursul loca iunii s schimbe forma lucrului închiriat sau arendat.

Art. 1425(1) Dac în cursul loca iunii, lucrul închiriat sau arendat are nevoie de repara ii urgente, ce nu sepot amâna pân la finele contractului, locatarul trebuie s sufere strâmtoarea ce i se c uneaz ,orice fel fie ea, i fiind lipsit chiar, pe timpul facerii lor, de întrebuin area a o parte din lucrulînchiriat sau arendat.(2) Dac îns aceste repara ii continu mai mult decât 40 de zile, pre ul loca iunii se va sc dea înpropor ia timpului în care i a p ii lucrului închiriat de a c rei întrebuin ar a r mas lipsit.(3) Dac repara iile sunt de a a fel încât locatarul i familia sa se afl în neputin de a locui, el vaputea cere anularea contractului (C. civ., 1420 pct. 3, 1421).Art. 1426

(la data 13-Feb-2005 Art. 1426 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.109 din 13-feb-2005 )Locatorul nu este r spunz tor c tre locatar de tulburarea c unat lui prin faptul unei a treiapersoane, care persoan nu i sprijin acest fapt pe un drept asupra lucrului închiriat sau arendat;locatarul are îns facultatea de a reclama în contr -le în numele s u personal (C. civ., 1427 iurm.).Art. 1427




Dac , din contr , locatarul a fost tulburat în folosin a sa, în urmarea unei ac iuni relative laproprietatea lucrului, are drept la o sc dere în propor ie cu pre ul închirierii sau arend rii, întrucâtîns a în tiin at pe locator de aceast molestare i împiedicare (C. civ., 1311, 1422, 1428).Art. 1428Dac acei ce au c unat tulburarea cu de la sine putere, pretind a avea vreun drept asupralucrului, ori dac locatarul este chemat în judecat pentru a fi condamnat a pierde lucrul întotalitate sau în parte, sau pentru a suferi exerci iul unei servitu i, el trebuie s în tiin eze pelocator spre a fi garantat contra unei asemenea tulbur ri i, dac vrea, poate s fie scutit de oricechemare în judecat ar tând îns pe locatorul în al c rui nume posed (C. civ., 1426 i urm.).Art. 1429


(la data 25-Feb-2005 Art. 1429 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1374 din 25-feb-2005 )Locatarul are dou îndatoriri principale;1. trebuie s întrebuin eze lucrul închiriat sau arendat ca un bun proprietar i numai la destina iadeterminat prin contract; iar în lips de stipula ie special , la destina ia prezumat dupcircumstan e;2. trebuie s pl teasc pre ul loca iunii la termenele statornicite (C. civ., 1080, 1430 i urm.,1439, 1564).Art. 1430

(la data 31-Mar-2005 Art. 1430 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2555 din 31-mar-2005 )Dac locatarul uzeaz de lucrul închiriat sau arendat în altfel de cum se arat în contract, sau înun mod din care ar putea s rezulte o v mare pentru locator, acesta, dup împrejur ri, poatecere desfiin area contractului (C. civ., 1020, 1021, 1420 pct. 2, 1429, 1439, 1453).Art. 1431


(la data 28-Mar-2005 Art. 1431 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1385 din 28-mar-2005 )

(la data 25-Feb-2005 Art. 1431 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1374 din 25-feb-2005 )Locatarul trebuie s restituie lucrul în starea în care l-a primit, conform inventarului, dac s-a fostcut un asemenea între dânsul i locator; nu este r spunz tor de pierderea sau deteriorarea

provenit din cauza vechimii sau a unei for e majore (C. civ., 547, 1156, 1423, 1432 i urm.,1448).Art. 1432


(la data 28-Mar-2005 Art. 1432 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.1385 din 28-mar-2005 )În lips de inventar se prezum c locatarul a primit lucrul închiriat ori arendat în starea în carelocatorul dator a-l tr da i trebuie s -l restituie în aceea i condi ie afar numai când putea probacontrariul (C. civ., 1421, 1447 i urm.).Art. 1433

(la data 31-Mar-2005 Art. 1433 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2555 din 31-mar-2005 )(1) Locatarul e dator a ap ra lucrul închiriat contra uzurpa iunilor.(2) Urmând uzurpa iune, este dator a în tiin a pe locator în termenul ce s-ar fi pus spre cercetare.

lcând aceast datorie, r mâne r spunz tor de daune i speze (C. civ., 554, 1427, 1428).Art. 1434

(la data 21-Nov-2005 Art. 1434 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1188 din 21-nov-2005 )

(la data 31-Mar-2005 Art. 1434 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2555 din 31-mar-2005 )(1) Locatarul este r spunz tor de stric ciunile i pierderile întâmplate în cursul folosin ei sale,




întrucât nu probeaz c au urmat f r culpa sa.(2) Asemenea este r spunz tor i de stric ciunile i pierderile c unate de persoanele familiei salesau de sublocatar (C. civ., 1429, 1434).Art. 1435Este r spunz tor de incendiu, dac nu probeaz c incendiul s-a întâmplat prin caz fortuit saufor major , sau prin defect de construc ie, sau c focul a venit de la o cas vecin (C. civ., 547,760, 1083, 1431, 1601).Art. 1436

(la data 02- ct-2009 Art. 1436 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2254 din 02-oct-2009 )

(la data 24-Jan-2006 Art. 1436 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.166 din 24-ian-2006 )

(la data 12-Jan-2000 Art. 1436 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 56din 12-ian-2000 )(1) Loca iunea f cut pentru un timp determinat înceteaz de la sine cu trecerea termenului, f rs fie trebuin de o prealabil în tiin are.

(la data 05-Dec-2007 Art. 1436, alin. (1) din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 597 din 05-dec-2007 )(2) Dac contractul a fost f r termen, concediul trebuie s se dea de la o parte la alta,observându-se termenele defipte de obiceiul locului (C. civ., 1436 i urm., 1443, 1450 i urm.).Art. 1437

(la data 19-May-2009 Art. 1437 din cartea III, titlul II, capitolul II a ost re le entat de rdonantaur enta 44/2009 )


(la data 13-Dec-2002 Art. 1437 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.7641 din 13-dec-2002 )

(la data 01-Jun-2000 Art. 1437 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1873/ din 01-iun-2000 )

(la data 12-May-2000 Art. 1437 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.788 din 12-mai-2000 )

(la data 11-Mar-1998 Art. 1437 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1036 din 11-mar-1998 )Dup expirarea termenului stipulat prin contractul de loca iune, dac locatarul r mâne i e l sat înposesie, atunci se consider loca iunea ca reînnoit , efectele ei îns se reguleaz dup dispozi iilearticolului relativ la loca iunea f r termen (C. civ., 1436, 1452).Art. 1438


(la data 13-Dec-2002 Art. 1438 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.7641 din 13-dec-2002 )

(la data 12-Jan-2000 Art. 1438 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 56din 12-ian-2000 )Când s-a notificat concediul locatarul chiar dac ar fi continuat a se servi de obiectul închiriat sauarendat, nu poate opune reloca iunea t cut (C. civ., 1436, 1437).Art. 1439(1) Contractul de loca iune se desfiin eaz când lucrul a pierit total sau s-a f cut netrebnic spreobi nuita întrebuin are.(2) În caz când una din p i nu împline te îndatoririle sale principale, cealalt parte poate ceredesfiin area contractului (C. civ., 557, 1020, 1021, 1091, 1156, 1420, 1423, 1429, 1430, 1447 iurm.).Art. 1440Contractul de loca iune nu se desfiin eaz prin moartea locatarului, nici prin aceea a locatorului(C. civ., 557, 653, 1485).Art. 1441

(la data 06-Feb-2009 Art. 1441 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.125/R- din 06-feb-2009 )

(la data 15-Mar-2007 Art. 1441 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.




150 din 15-mar-2007 )(la data 04-Mar-2005 Art. 1441 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

1513 din 04-mar-2005 )(la data 19-Feb-2002 Art. 1441 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

277 din 19-feb-2002 )Dac locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat, cump torul este dator s respecte loca iuneacut înainte de vânzare, întrucât a fost f cut prin un act autentic sau prin un act privat, dar cu

dat cert , afar numai când desfiin area ei din cauza vânz rii s-ar fi prev zut în însu i contractulde loca iune (C. civ., 561, 1182, 1442, 1443).Art. 1442Dac în contractul de loca iune s-a prev zut desfiin area lui din cauza vânz rii, atunci locatarulare dreptul a cere dezd unarea de la locator, afar numai când s-ar fi stipulat contrariul.Art. 1443Cump torul ce voie te s fac întrebuin are de facultatea rezervat prin contractul de loca iunede a da concediu trebuie s vesteasc mai întâi pe locatar. Chiria ul va fi vestit mai înainte cutimpul cerut de obiceiul locului; arenda ul cel pu in cu un an (C. civ., 1442).Art. 1444

(la data 04-Mar-2005 Art. 1444 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1696 din 04-mar-2005 )Arenda ul ori locatarii nu pot fi da i afar mai înainte de a fi dezd una i de c tre locator, iar cândacesta nu o face, de c tre cump tor.Art. 1445Cump torul cu pact de r scump rare nu poate s dea afar pe locatar mai înainte de a fidevenit proprietar nerevocabil prin trecerea termenului r scump rii.Capitalul III: Despre regulile particulare la închiriere

Art. 1446Contractul de închiriere se poate desfiin a când locatarul nu mobileaz îndeajuns casa, afarnumai dac d garan ie suficient pentru plata chiriei.Art. 1447

(la data 31-Mar-2005 Art. 1447 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.2555 din 31-mar-2005 )Repara iile mici numite locative, ce r mân în sarcina locatarului, dac nu s-a stipulat din contr ,sunt acele pe care obiceiul locului le consider de astfel i între altele sunt urm toarele:- repara ia vetrei sobelor, a gurii lor, a capacelor .c.l., a stric rii tencuielii din partea de jos apere ilor camerelor i a altor locuri de locuin pân la în imea de un metru;- la parchet i du umele, întrucât numai unele buc i sunt stricate;- a geamurilor, întrucât sf râmarea lor nu ar fi urmat din cauza unei întâmpl ri extraordinare orifor ei majore, de care nu poate fi responsabil locatarul;- a u ilor, ferestrelor, broa telor, verigilor i altfel de încuietori (C. civ., 545, 1421, 1432, 1434,1448 i urm.).Art. 1448Nici una din repara iile reputate locative nu cad în sarcina locatarului când stric ciunile au fostcauzate prin vechime sau for major .Art. 1449Cur irea pu urilor i a plimb torilor este în sarcina locatorului.

Art. 1450(la data 05-Dec-2007 Art. 1450 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

597 din 05-dec-2007 )Închirierea mobilelor destinate pentru mobilarea unei case întregi, a unui apartament ori magazinse consider cuta pentru durata ordinar a închirierii caselor, apartamentelor, magazinelor, dupobiceiul locului.Art. 1451

(la data 05-Dec-2007 Art. 1451 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.597 din 05-dec-2007 )(1) Închirierea unui apartament mobilat se va considera f cut pe un an, când s-a stipulat atâta




chirie pe an; pe o lun , când s-a stipulat atâta chirie pe lun ; pe o zi când s-a stipulat atâta chiriepe zi.(2) Dac nu exist nicio împrejurare din care s se probeze c închirierea s-a f cut pe un an, pe olun sau pe o zi, se va considera f cut conform obiceiului locului.Art. 1452

(la data 13- ct-2004 Art. 1452 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.3626 din 13-oct-2004 )

(la data 12-May-2000 Art. 1452 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.788 din 12-mai-2000 )

(la data 11-Mar-1998 Art. 1452 din cartea III, titlul II, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1036 din 11-mar-1998 )Dac locatarul, i dup expirarea termenului loca iunii, continu a r mâne în casa sauapartamentul închiriat, f r nicio împiedicare din partea locatorului, el se consider c voie te a leocupa sub acelea i condi ii i pentru un timp determinat de obiceiul locului, i nu poate nici sias , nici s fie concediat înainte de a se fi f cut vestirea, în termenul obi nuit în localitate (C. civ.,1436, 1437).Art. 1453Dac contractul de închiriere se desfiin eaz pentru culpa chiria ului, acesta e dator de a pl tichiria pe tot timpul necesar pentru o nou închiriere, i daunele ce ar fi provenit din reauaîntrebuin are a lucrului închiriat (C. civ., 1084, 1429, 1439, 1446).

Capitolul IV: Despre regulile particulare la arendareec iunea I: Arendare pe bani

Art. 1454Dac , prin contractul de arendare, se arat o întindere mai mic sau mai mare decât are fondulîn realitate, arenda nu se va sc dea i nu se va spori decât în cazurile i dup regulile cuprinse latitlul vinderii, art. 1327.Art. 1455(1) Dac arenda ul nu înzestreaz mo ia cu vitele i instrumentele necesare pentruexploata iune; dac nu o cultiv de fel, dac nu o cultiv ca un bun proprietar, dac face dinmo ia arendat o întrebuin are diferit de aceea ce a fost destinat , sau în genere dac nuîndepline te clauzele arend rii, a a încât din aceasta s derive o daun pentru locator, acestapoate, dup împrejur ri, s cear desfiin area contractului.(2) În toate cazurile sus-zise, arenda ul este r spunz tor de daunele provenite dinneîndeplinirea contractului.Art. 1456Fiece arenda este dator s i strâng recolta numai în locurile obi nuite spre acest finit, întrucâtnu a urmat o stipula ie diferit .Art. 1457(1) Dac arendarea s-a f cut pe mai mul i ani i dac în cursul ei s-a pierdut prin caz fortuittoat recolta unui an, sau cel pu in jum tate din ea, arenda ul poate s cear un sc mânt dinarend , afar numai când s-a compensat prin precedentele recolte.(2) Acest sc mânt nu se va putea determina decât la finele contractului de arendare; atunciîns se va face compensa ia prin recoltele tuturor anilor de arendare.(3) Pân atunci îns judec torul poate, dup arbitrul s u, s fac un sc mânt provizoriu, înpropor ia daunei suferite.Art. 1458Dac arendarea nu s-a f cut decât pe un an i toat recolta sau cel pu in jum tate din ea s-apierdut, arenda ul va c ta un sc mânt propor ional cu arenda.Art. 1459Nu se va face sc mânt când pierderea fructelor se va fi întâmplat dup culegerea lor.

Art. 1460Arenda ul poate, prin o clauz expres , s ia asupr i cazurile fortuite.

Art. 1461




(1) Sub stipula ia articolului precedent nu se cuprind decât cazurile fortuite ordinare, cum:grindin , brum , .c.l.(2) Nu se cuprind sub dânsa cazurile fortuite extraordinare, cum: devast rile din r zboi,inunda ie neobi nuit în ar , afar numai când s-ar fi lep dat de dreptul de sc mânt dinmotivul cazurilor fortuite, prev zute i neprev zute.Art. 1462Arendarea f r termen a unei mo ii se consider cut pentru tot timpul necesar ca arenda uls culeag toate fructele ei.Art. 1463Contractul de arendare f r termen înceteaz de la sine cu expirarea timpului pentru care seconsider cut, dup dispozi ia articolului precedent.Art. 1464Dac dup expirarea arend rii f cute cu termen, arenda ul continu i se las în posesiune,atunci se formeaz o nou arendare, cu efectul ar tat la art. 1462.Art. 1465Arenda ul ce iese trebuie s dea celui ce vine dup dânsul înc perile cuviincioase i alte înlesniripentru muncile anului urm tor, i viceversa, arenda ul ce vine trebuie s lase celui ce ieseînc perile cuviincioase i alte înlesniri pentru consumarea furajelor i pentru strângerea recoltelorce ar fi mai r mas a se face.

ec iunea II: Arendare pe fructeArt. 1466Dispozi iile în genere pentru loca iunea lucrurilor i în particular pentru arendarea pe bani seaplic i arendarea pe fructe, cu modific rile urm toare.Art. 1467Dac arendându-se mo ia s-a stipulat ca arenda s se pl teasc în o parte din fructe, oricesubarendare este oprit , dac nu s-a permis anume (C. civ., 1418).Art. 1468Urmând subarendare nepermis , proprietarul are drept de a i lua înd t folosin a mo iei salei de a fi satisf cut de daune interese ce ar proveni de la neîndeplinirea contractului.

Art. 1469(1) Pierderea recoltei, prin cazuri fortuite, în tot ori în parte, cade în sarcina ambelor p i, f r ada drept niciuneia din ele a trage la r spundere pe cealalt .(2) Nu va privi îns pe proprietar pierderea recoltei dup stingerea ei, dac arenda ul s-a fostpus în întârziere cu tr darea cuvenite acelui.

Capitolul V: Despre loca iunea lucr rilorArt. 1470Exist trei feluri de loca iuni a lucr rilor:1. aceea prin care persoanele se oblig a pune lucr rile lor în serviciul altora;2. aceea a c ilor i a c pitanilor de cor bii, care se îns rcineaz cu transportul persoanelor saua lucrurilor;3. aceea a întreprinz torilor de lucr ri (C. civ., 1412, 1413, 1471, 1473 i urm., 1478 i urm.).Art. 1471Nimeni nu poate pune în serviciul altui lucr rile sale decât pentru o întreprindere determinat saupe un timp m rginit (C. civ., 5, 1411, 1472 i urm.).Art. 1472Patronul se crede pe cuvântul s u:- pentru câtimea salariului;- pentru plata salariului anului expirat i pentru aconturile date pe anul curg tor.

Art. 1473Dispozi iile din capul despre depozit i sechestru relative la st pânii de hoteluri se vor aplica i lac r u ii i c pitanii de cor bii, întrucât prive te paza i conservarea lucrurilor încredin ate lor (C.




civ., 1080, 1474 i urm., 1532 i urm., 1623 i urm.).Art. 1474

(la data 06-Mar-2008 Art. 1474 din cartea III, titlul II, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.923 din 06-mar-2008 )

ii i c pitanii de cor bii sunt r spunz tori nu numai pentru lucrurile ce au înc rcat înbastimentul sau carul lor, dar i pentru acelea ce li s-au remis în port sau în magazinele dedepozit, spre a fi înc rcate în bastimentul sau carul lor.Art. 1475Ei sunt r spunz tori de pierderea i stric ciunea lucrurilor încredin ate lor, când ei nu probeaz cs-au pierdut ori s-au stricat din cauz de for major sau cazuri fortuite (C. civ., 1083, 1156).Art. 1476Întreprinz torii de transporturi publice pe uscat i pe ap trebuie s in un registru de bani, deefectele i pachetele cu care se îns rcineaz (C. civ., 1198, 1621).Art. 1477Întreprinz torii de transporturi i de tr suri publice, precum i patronii bastimentelor mai suntsupu i i la regulamentele particulare, care au putere de lege între dân ii i ceilal i cet eni.Art. 1478Când se comite cuiva facerea unui lucru, se poate stipula ca el s pun numai lucrul s u, saumeseria sa, sau s procure i materia (C. civ., 1413, 1470, 1479 i urm.).Art. 1479Când lucr torul d materia, dac lucrul piere, fie în orice chip, înainte îns de a se fi tr dat, daunamâne în sarcina sa, afar numai dac comitentele a întârziat de a-l primi (C. civ., 1018, 1074 i

urm., 1156, 1335, 1480, 1481).Art. 1480Când meseria ul pune numai lucrul s u, sau industria sa, dac lucrul piere, dauna nu cade însarcina lui decât numai dac va fi urmat din culpa sa (C. civ., 1156, 1481).Art. 1481În cazul articolului precedent, dac lucrul piere, de i f r culpa lucr torului, înainte îns de a fifost tr dat i f r ca comitentul s fi întârziat de a-l verifica, meseria ul nu are niciun drept de apretinde salariul s u, afar numai când lucrul a pierit din cauza unui viciu al materiei.Art. 1482Când e vorba de un lucru ce se m soar , sau care are mai multe buc i, verificarea se poate faceîn p i i se prezum cut pentru toate p ile pl tite, dac comitentul pl te te lucr torului înpropor ia lucrului f cut.Art. 1483Dac , în curs de zece ani, num ra i din ziua în care s-a ispr vit cl direa unui edificiu sau facereaunui alt lucru însemn tor, unul ori altul se d râm în tot ori în parte, sau amenin învederat

râmarea, din cauza unui viciu de construc ie sau a p mântului, întreprinz torul i arhitectulmân r spunz tori de daune (C. civ., 1902).

Art. 1484(la data 02-Jun-2006 Art. 1484 din cartea III, titlul II, capitolul a se vedea jurisprudenta Decizia nr.

2036 din 02-iun-2006 )Întreprinz torul sau arhitectul care s-a îns rcinat a da gata un edificiu, dup un plan statornicit idezb tut cu comitentul, nu poate cere nicio sporire de plat , nici sub pretext de scumpire a munciimanuale ori a materialelor, nici sub pretext c s-a f cut la planul zis schimb ri i ad ugiri, dacaceste ad ugiri i schimb ri n-au fost în scris aprobate i pre ul lor defipt cu comitentul.Art. 1485Contractul de loca iune a lucr rilor se desfiin eaz cu moartea meseria ului, arhitectului sauîntreprinz torului (C. civ., 1094, 1440, 1486, 1552).Art. 1486Comitentul este dator s pl teasc erezilor lor, în propor ia pre ului defipt prin conven ie, valoarealucr rilor f cute i aceea a materialelor preg tite, întrucât îns acele lucr ri i materiale pot fifolositoare pentru dânsul.




Art. 1487Întreprinz torul r spunde de lucr rile persoanelor ce a întrebuin at (C. civ., 1000).

Art. 1488Zidarii, lemnarii i ceilal i lucr tori întrebuin i la cl direa unui edificiu sau la facerea unei altelucr ri date în apalt, pot reclama plata lor de la comitent, pe atât pe cât acesta ar datoriîntreprinz torului în momentul reclama iei (C. civ., 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 i 5, 1742).Art. 1489Zidarii, lemnarii i cu ceilal i lucr tori care contracteaz direct cu un pre hot rât, sunt privi i caîntreprinz tori pentru partea de lucru ce iau asupr -le.Art. 1490Dispozi iile articolelor precedente din acest capitol se aplic i la dân ii.

Titlul VIII: Despre contractul de societateCapitolul I: Dispozi ii generaleArt. 1491

(la data 09-Nov-2006 Art. 1491 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1378 din 09-nov-2006 )Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se învoiesc s pun ceva încomun, cu scop de a împ i foloasele ce ar putea deriva.Art. 1492

(la data 09-Nov-2006 Art. 1492 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1378 din 09-nov-2006 )(1) Orice societate trebuie s aib de obiect un ce licit i s fie contractat spre folosul comun al

ilor.(2) Fiecare membru al unei societ i trebuie s pun în comun sau bani, sau alte lucruri, sauindustria sa (C. civ., 5, 948, 962, 966, 968, 1008, 1503 i urm., 1513).

Capitolul II: Despre diversele feluri de societ iArt. 1493Societ ile sunt universale sau particulare.ec iunea I: Despre societ ile universale

Art. 1494Societ ile universale pot fi de dou feluri: societatea tuturor bunurilor a membrilor ei; isocietatea universal a câ tigurilor.Art. 1495(1) Societatea tuturor bunurilor prezente este aceea prin care membrii ei pun la mijloc toateaverile mobile i imobile ce posed , i toate câ tigurile ce ar putea rezulta din ele.(2) În contractul societ ii, ei pot cuprinde orice altfel de câ tiguri, bunurile îns ce vor puteadobândi prin succesiune sau dona iune nu vor intra (C. civ., 965, 968, 1007).Art. 1496(1) Societatea universal a câ tigurilor este aceea prin care membrii ei pun la mijloc câ tiguriledin industria lor, ce cu orice titlu ar dobândi în cursul societ ii.(2) Averea mobil , ce posed fiecare din asocia i în momentul contractului, intr în societate;imobilele lor îns personale nu intr decât pentru folosin numai (C. civ., 1495).Art. 1497

cându-se un simplu contract de societate universal , r nicio alt declara ie, atunci seîn elege c s-a format numai o societate universal de câ tiguri.Art. 1498Contractul de societate universal se poate face numai între persoanele capabile de a da sau aprimi una de la alta i care au facultatea de a se avantaja reciproc în prejudiciul altor persoane(C. civ., 808 i urm., 812, 841 i urm., 939 i urm.).

ec iunea II: Despre societatea particularArt. 1499




Societatea particular este aceea ce are de obiect oarecare lucruri determinate sau uzul lor, orifructele lor (C. civ., 962 i urm.).Art. 1500Asemenea, societate particular este i aceea format prin un contract, prin care mai multepersoane se alc tuiesc, sau pentru o întreprindere determinat , sau pentru exerci iul uneimeserii sau al unor profesiuni.

Capitolul III: Despre obliga iile asocia ilor între ei în i i în privin a altoraec iunea I: Despre îndatoririle asocia ilor între ei în i

Art. 1501Societatea începe în momentul facerii contractului, dac nu se stipuleaz un alt timp.

Art. 1502(1) Dac nu s-a stipulat nimic în privin a duratei societ ii, atunci ea se prezum contractatpentru toat via a asocia ilor, cu singura m rginire cuprins în articolul 1527.(2) Dac îns ea are de obiect o afacere ce nu dureaz decât un timp determinat, atunci seprezum contractat pentru tot timpul cât va ine acea afacere.Art. 1503(1) Fiecare asociat, în privin a societ ii, se consider ca un debitor de tot ceea ce a promis de apune în comun.(2) Dac s-a promis un obiect determinat de care societatea s-a evins, asociatul ce l-a pus încomun e r spunz tor c tre societate în felul precum vânz torul este c tre cump tor (C. civ.,1074 i urm., 1337 i urm.).Art. 1504(1) Asociatul care era dator a pune în comun o sum de bani, i care n-a f cut-o de drept i f rnicio cerere r mâne debitor de dobânda acestei sume, din ziua în care trebuia s o pl teasc ,

r a fi scutit i de plata de daune-interese, dac s-ar cuveni.(2) Asemenea se va urma i în privin a acelor sume ce ar fi luat din casa societ ii, a c rordobând va începe a se socoti din ziua lu rii lor pentru un folos al s u particular (C. civ., 1075,1081, 1088).Art. 1505Asocia ii care s-au îndatorat a pune în comun industria lor vor trebui s dea seam de toatecâ tigurile f cute prin acel fel de industrie, ce este obiectul societ ii (C. civ., 1496, 1503).Art. 1506(1) Când un asociat este pe seama sa creditor ce o sum exigibil al unei persoane, debitorasemenea i c tre societate cu o sum exigibil , atunci aceea ce prime te de la un a a debitorva trebui s se socoteasc atât în creditul societ ii, cât i în al s u propriu, în propor ia ambelorcredite, chiar când prin chitan a dat s-ar specifica c primirea s-a f cut numai pe seamacreditului s u particular.(2) Dac îns prin chitan a dat s-ar specifica c primirea s-a f cut numai în contul credituluisociet ii, atunci se va urma dup aceast declara ie (C. civ., 1110 i urm.).Art. 1507Când unul din asocia i i-a primit partea sa întreag din creditul comun i debitorul a devenitapoi nesolvabil, acest asociat va trebui s pun în comun ceea ce a primit, chiar când ar fi dat ochitan anume pentru partea sa.Art. 1508Fiecare asociat r mâne r spunz tor c tre societate de daunele c unate prin culpa sa. Acestedaune nu pot s se compenseze cu foloasele aduse societ ii prin industria sa în alte afaceri (C.civ., 1143 i urm.).Art. 1509(1) Lucrurile, a c ror folosin numai a fost pus în comun, dac sunt corpuri certe ideterminate ce nu se consum prin întrebuin are, r mân în pericolul asociatului proprietar.(2) Dac aceste lucruri se consum , sau conservându-le se deterioreaz , dac au fost destinatespre vânzare, sau s-au pus în comun în urma unei estima ii înscrise în un inventar, atunci ele




r mân în pericolul societ ii.(3) Dac lucrul a fost pre uit, asociatul nu poate pretinde alt decât pre ul lui (C. civ., 971, 1102,1156, 1525).Art. 1510Un asociat are ac iune contra societ ii nu numai pentru restituirea capitalelor cheltuite în contulei, dar înc pentru obliga iile contractate de bun -credin pentru afacerile sociale, i pentrupericolele nedesp ite de administra ia lor (C. civ., 991, 1546 i urm.).Art. 1511(1) Când prin contractul de societate nu se determin partea de câ tig sau pierdere a fiec ruiasociat, atunci acea parte va fi propor ional cu suma pus în comun de fiecare.(2) În privin a acelui ce n-a pus în comun decât industria sa, partea de câ tig sau pierdere se varegula ca partea acelui ce ar fi pus în comun valoarea cea mai mic (C. civ., 774, 1521).Art. 1512(1) Dac asocia ii, pentru determinarea p ilor, s-au învoit a se raporta la judecata unuia din eisau a unui al treilea, atunci nu se va admite nicio reclama ie contra unei asemenea determin ri,afar numai când va fi învederat contrar echit ii.(2) În aceast privin nu se va admite nicio reclama ie, dup trecerea de nou zeci zile plinenum rate din ziua în care asociatul ce se pretinde d unat a aflat despre o asemeneadeterminare, ori când din partea sa a început a o executa (C. civ., 790).Art. 1513

(la data 28-Apr-2005 Art. 1513 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 1970 din 28-apr-2005 )(1) Este nul contractul prin care un asociat î i stipuleaz totalitatea câ tigurilor.(2) Asemenea, nul este conven ia prin care s-a stipulat ca unul sau mai mul i asocia i s fiescuti i de a participa la pierdere (C. civ., 5, 966, 968, 1008, 1511).Art. 1514(1) Asociatul îns rcinat cu administra ia în puterea unei clauze speciale a contractului desocietate poate s fac , i f r învoirea celorlal i asocia i, toate actele ce depind de laadministra ia sa, întrucât le face f r dol.(2) Aceast facultate nu i se poate revoca în cursul societ ii f r o cauz legitim ; dac îns i s-a acordat aceasta prin un act posterior contractului de societate, atunci se poate revoca ca unsimplu mandat (C. civ., 1515 i urm., 1536, 1552).Art. 1515Când mai mul i asocia i sunt îns rcina i cu administra ia, f r ca s fie determinate func iile lor,ori f r ca s fie stipulat c unul nu poate s fac niciun act f r cel lalt, atunci fiecare din eipoate face îndeosebi toate actele dependente de aceast administra ie (C. civ., 1517 pct. 1,1543).Art. 1516Dac s-a stipulat c unul din administratori s nu poat face nimic f r cel lalt, atunci unulsingur nu va putea, f r o nou conven ie, face nimic în absen a celuilalt, chiar când acesta ar fiîn neposibilitatea de a lua parte la administra ie.Art. 1517În lips de stipula ii speciale în privin a modului de administra ie, se vor observa urm toarelereguli:1. Se prezum c asocia ii i-au dat reciproc facultatea de a administra unul pentru altul. Faptaunuia oblig i pe ceilal i asocia i, f r ca ei s fi fost întreba i; ace tia îns sau unul din ei potîntotdeauna a se opune la o a a opera ie înainte de a fi fost f cut .2. Fiecare asociat poate s se serveasc de lucrurile societ ii, întrucât le întrebuin eaz ladestina ia lor statornicit prin uz, întrucât nu face daun societ ii, i întrucât nu împiedic i peceilal i asocia i în exerci iul dreptului lor.3. Fiecare asociat are dreptul de a obliga pe coasocia i s contribuie la cheltuielile necesarepentru p strarea lucrurilor societ ii.4. Unul din asocia i nu poate face nicio inova ie asupra imobilelor societ ii, chiar când o ar credeavantajoas ei, dac ceilal i asocia i nu se învoiesc la aceasta (C. civ., 991, 997, 1514 i urm.,




1536, 1537).Art. 1518Asociatul ce nu este i administrator nu poate nici vinde, nici obliga lucrurile, chiar mobile, alesociet ii (C. civ., 1306, 1517).Art. 1519Fiecare asociat poate, f r învoirea asocia ilor, s i asocieze o a treia persoan în privin a p iice are în societate; nu poate îns , r învoirea aceasta, a-l asocia i la societate, chiar când aravea administra ia ei.

ec iunea II: Despre obliga iile asocia ilor c tre a treia persoanArt. 1520În orice societ i, afar de cele comerciale, asocia ii nu sunt solidar r spunz tori pentru debilelesociale i nici poate unul s oblige pe ceilal i, dac ace tia nu i-ar fi dat împuternicire (C. civ.,1039 i urm., 1514 i urm., 1518, 1537).Art. 1521Când mai mul i asocia i s-au îndatorat c tre un creditor, fiecare r mâne r spunz tor c tre acestacu o sum i parte egal , oricare ar fi capitalul, afar numai când anume s-a stipulat c fiecare

mâne r spunz tor în propor ia capitalului pus în societate (C. civ., 777).Art. 1522Stipula ia anume rostit c s-a contractat o obliga ie pe seama societ ii îndatore te numai peasociatul contractant i nu pe ceilal i, afar numai când ace tia l-ar fi împuternicit la aceasta saucând ar fi rezultat un profit pentru societate (C. civ., 973, 991, 1520, 1532 i urm.).

Capitolul IV: Despre diversele moduri dup care înceteaz societateaArt. 1523Societatea înceteaz :1. prin trecerea timpului pentru care a fost contractat ;2. prin desfiin area obiectului sau des vâr irea afacerii;3. prin moartea unuia din asocia i;4. prin interdic ia sau nesolvabilitatea unuia din ei;5. prin voin a expres de unul sau mai mul i asocia i de a nu voi a continua societatea (C. civ.,969, 1502, 1525).Art. 1524Prorogarea unei societ i contractate pentru-un timp determinat nu poate fi probat decât prinacelea i mezii prin care poate fi probat însu i contractul societ ii.Art. 1525(1) Când unul din asocia i a promis de a pune în comun proprietatea unui lucru, dac acesta apierit înainte de a fi fost în fapt conferit, societatea înceteaz în privin a tuturor asocia ilor.(2) Asemenea înceteaz societatea în orice caz prin pierderea lucrului, când numai folosin a a fostpus în comun.(3) Nu se desface îns societatea prin pierderea lucrului a c rui proprietate s-a fost pus deja lacomun (C. civ., 971, 1018, 1156, 1311, 1423, 1509, 1523).Art. 1526Dac s-a stipulat c , în caz de moarte a unuia din asocia i, societatea trebuie s continue cueredele s u, sau c trebuie s continue numai între asocia ii r ma i în via , se va urma întocmai.În cazul al doilea, eredele defunctului nu are drept decât la împ irea societ ii dup starea în carea fost în momentul mor ii asociatului, participând i la toate drepturile ulterioare, îns numaiîntrucât sunt o consecin necesar a opera iilor f cute înaintea mor ii asociatului c ruia succede(C. civ., 653, 965, 1523, 1530).Art. 1527Desfacerea societ ii prin voin a unei p i urmeaz numai atunci când durata ei este nem rginit ;ea se efectueaz prin renun are notificat tuturor p ilor, întrucât se face cu bun -credin i latimp (C. civ., 1502, 1523, 1528 i urm.).Art. 1528




(1) Renun area nu este de bun -credin când asociatul o face în scop de a i însu i singurprofitul ce asocia ii sper a-l dobândi în comun.(2) Este f cut r timp, când lucrurile nu se mai afl în toat întregimea lor, i interesulsociet ii cere amânarea desfacerii.Art. 1529

(la data 27-Apr-2007 Art. 1529 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.215 din 27-apr-2007 )(1) Desfacerea societ ii f cute pentru un timp determinat nu se poate cere de unul din asocia iînainte de expirarea termenului pus, afar numai când exist juste motive, cum: în cazul cândunul din asocia i nu i îndepline te îndatoririle sale, sau când o infirmitate de toate zilele îlîmpiedic de la îngrijirea afacerilor sociale, sau în alte cazuri analoge.(2) Aprecierea unor a a motive e l sat la pruden a judec torilor (C. civ., 969, 1020, 1021,1527).Art. 1530La împ irea averii societ ii între asocia i se aplic regulile relative la împ irea eredit ii, laforma acestei împ iri i la obliga iile ce rezult între erezi (C. civ., 728 i urm., 774 i urm., 786i urm., 790, 1388, 1737, 1741).

Art. 1531Dispozi iile titlului prezent se aplic la societ ile comerciale, întrucât nu sunt contrarii legilor iuzurilor comerciale.

Titlul IX: Despre mandat(la data 27-Jan-2010 cartea III, titlul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 434 din 27-ian-2010 )

Capitolul I: Despre natura mandatuluiArt. 1532Mandatul este un contract în puterea c ruia o persoan se oblig , r plat , de a face ceva peseama unei alte persoane de la care a primit îns rcinarea (C. civ., 948).Art. 1533

(la data 23-Jun-2006 Art. 1533 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1454 din 23-iun-2006 )(1) Mandatul poate fi expres sau tacit.(2) i primirea mandatului poate s fie tacit i s rezulte din executarea lui din parteamandatarului (C. civ., 1191 i urm.)Art. 1534Mandatul este f r plat când nu s-a stipulat contrariul.

Art. 1535Mandatul este special pentru o afacere, sau pentru oarecare anume afaceri, ori este generalpentru toate afacerile mandantului.Art. 1536

(la data 08-Apr-2009 Art. 1536 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1217 din 08-apr-2009 )(1) Mandatul conceput în termeni generali cuprinde numai actele de administra ie.(2) Când e vorba de înstr inare, ipotecare, sau de facerea unor acte ce trec peste administra iaordinar , mandatul trebuie s fie special (C. civ., 1096, 1115).Art. 1537

(la data 23-Jun-2008 Art. 1537 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1655 din 23-iun-2008 )

(la data 15-Mar-2006 Art. 1537 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 616din 15-mar-2006 )Mandatarul nu poate face nimic afar din limitele mandatului s u; facultatea de a face otranzac ie cuprinde pe aceea de a face un compromis (C. civ., 1545, 1546, 1704, 1705).Art. 1538Femeile pot fi alese mandatari; mandantul îns nu are o ac iune în contra femeii m ritate care aprimit mandatul f r autoriza ia b rbatului, decât dup regulile stabilite la titlul despre contractulde c torie i drepturile respective ale so ilor.




Capitolul II: Despre îndatoririle mandataruluiArt. 1539(1) Mandatarul este îndatorat a executa mandatul atât timp cât este îns rcinat i este r spunz torde daune-interese ce ar putea deriva din cauza neîndeplinirii lui.(2) Este asemenea îndatorat a termina afacerea început la moartea mandantului, dac dinîntârziere ar putea urma pericol (C. civ., 987, 988, 1075, 1081 i urm., 1552, 1556).Art. 1540(1) Mandatarul este r spunz tor nu numai de dol, dar înc i de culpa comis în executareamandatului.(2) Pentru culp , când mandatul este f r plat , spunderea se aplic cu mai pu in rigurozitatedecât în caz contrariu (C. civ., 960, 989, 990, 1075, 1082, 1600).Art. 1541Mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seama mandantului de lucr rile sale i de a-iremite tot aceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar ficuvenit mandantului (C. civ., 992, 1544).Art. 1542(1) Mandatarul este r spunz tor pentru acela pe care a substituit în gestiunea sa:1. când nu i s-a conces facultatea de a i substitui pe cineva;2. când i s-a conces o atare facultate f r ar tarea persoanei, i cea aleas de dânsul eracunoscut de necapabil i nesolvabil .

(2) În toate cazurile mandantul poate s intenteze direct ac iunea contra persoanei ce mandataruli-a substituit (C. civ., 973).

Art. 1543Când prin un act s-au constituit mai mul i mandatari sau procuratori, nu exist solidaritate întredân ii, afar numai când anume s-a stipulat (C. civ., 1041, 1551).Art. 1544Mandatarul e dator a pl ti dobânzi pentru sumele întrebuin ate în folosul s u, din ziuaîntrebuin rii lor; iar dobânzile sumelor r mase, din ziua când i s-au cerut acele sume (C. civ.,1079, 1088, 1541, 1550, 1589).Art. 1545Mandatarul care a dat p ii cu care a contractat în asemenea calitate, o îndestul noti deputerile primite, nu e inut a garanta aceea ce s-a f cut afar din marginile mandatului, afarnumai când s-a obligat pe sine însu i, în numele s u (C. civ., 1537, 1546).

Capitolul III: Despre obliga iile mandantuluiArt. 1546Mandantul este îndatorat a îndeplini obliga iile contractate de c tre mandatar în limitele puterilordate. Nu este îndatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi f cut afar din limitele puterilor sale,afar numai când a ratificat expres sau tacit (C. civ., 991, 1167, 1190, 1537, 1545).Art. 1547

(la data 22-Dec-2005 Art. 1547 din cartea III, titlul I , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1308 din 22-dec-2005 )Mandantul trebuie s dezd uneze pe mandatar de anticipa iile i spezele f cute pentruîndeplinirea mandatului i s -i pl teasc onorariul, dac i s-a promis (C. civ, 991, 1730).Art. 1548

(la data 22-Dec-2005 Art. 1548 din cartea III, titlul I , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1308 din 22-dec-2005 )Când nu se poate imputa mandatarului nicio culp , mandantul nu poate s se scuteasc deasemenea dezd unare i plat , chiar când afacerea n-a reu it, nici s reduc suma cheltuielilorsau a anticipa iilor pe cuvânt c ar fi putut fi mai mic (C. civ., 1547).Art. 1549

(la data 22-Dec-2005 Art. 1549 din cartea III, titlul I , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1308 din 22-dec-2005 )Mandantul trebuie asemenea s dezd uneze pe mandatar de pierderile suferite cu ocazia




îndeplinirii îns rcin rilor sale, dac nu i se poate imputa nicio culp (C. civ., 991).Art. 1550

(la data 22-Dec-2005 Art. 1550 din cartea III, titlul I , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1308 din 22-dec-2005 )Mandantul trebuie sa pl teasc mandatarului dobânda sumelor anticipate socotit din ziua pl ilorprobate (C. civ., 1088, 1544).Art. 1551Când mai multe persoane, pentru o afacere comun , au numit un mandatar, fiecare din ele estespunz toare solidar pentru toate efectele mandatului (C. civ., 1039 i urm., 1543).

Capitolul IV: Despre diferitele moduri dup care mandatul înceteazArt. 1552

(la data 07-Mar-2008 Art. 1552 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.952 din 07-mar-2008 )Mandatul se stinge:1. prin revocarea mandatarului;2. prin renun area mandatarului la mandat;3. prin moartea, interdic ia, nesolvabilitatea i falimentul ori a mandantului ori a mandatarului (C.civ., 988, 1514, 1539, 1553 i urm.).

(la data 15-Feb-2007 Art. 1552, punctul 3. din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 99/R din 15-feb-2007 )Art. 1553

(la data 07-Mar-2008 Art. 1553 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.952 din 07-mar-2008 )

(la data 15-Nov-2005 Art. 1553 din cartea III, titlul I , capitolul I a se vedea jurisprudenta Sentinta nr.4645 din 15-nov-2005 )Mandantul poate, când voie te, revoca mandatul i constrânge, la caz, pe mandatar de a-i remiteînscrisul de-împuternicire.Art. 1554Revocarea mandatului, notificat numai mandatarului, nu se poate opune unei alte persoane care,în ne tiin de aceasta, a contractat cu dânsul de bun -credin ; în acest caz mandantul are recurscontra mandatarului s u (C. civ., 973).Art. 1555Numirea unui nou mandatar pentru aceea i afacere cuprinde în sine revocarea mandatului datcelui dintâi, din ziua în care i s-a notificat.Art. 1556(1) Mandatarul poate renun a la mandat, notificând mandantului renun area sa.(2) În a a caz mandatarul r mâne c tre mandant r spunz tor de daune, dac renun area sa lec uneaz , afar numai când el se afl în neputin de a i continua mandatul f r o daunînsemnat .Art. 1557E valid aceea ce face mandatarul în numele mandantului, atât timp cât nu cunoa te moartea lui,sau existen a uneia din cauzele ce desfiin eaz , mandatul (C. civ., 1539, 1552).Art. 1558În cazurile ar tate în articolul precedent, sunt valide contract rile mandatarului cu al treileapersoane care sunt de bun -credin .Art. 1559În caz de moarte a mandatarului, erezii lui trebuie s în tiin eze pe mandant i pân atunci sîngrijeasc de ceea ce împrejur rile reclam pentru interesele acestuia (C. civ., 653, 1539).

Titlul X: Despre comodatCapitolul I: Despre natura comodatuluiArt. 1560

(la data 06-Jun-2006 Art. 1560 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1322din 06-iun-2006 )




Comodatul este un contract prin care cineva împrumut altuia un lucru spre a se servi de dânsul,cu îndatorire de a-l înapoia (C. civ., 1570).Art. 1561Comodatul este esen ial gratuit (C. civ., 946).

Art. 1562Împrumut torul r mâne proprietarul lucrului dat împrumut (C. civ., 1577).

Art. 1563(1) Obliga iile ce se formeaz în puterea comodatului trec la erezii comodantului i aicomodatarului.(2) Dac îns împrumutarea s-a f cut în privin a numai a comodatarului i numai persoanei lui,erezii lui nu pot s continue a se folosi de lucrul împrumutat (C. civ., 653, 1440).

Capitolul II: Despre obliga iile comodataruluiArt. 1564Comodatarul este dator s îngrijeasc , ca un bun proprietar, de conservarea lucrului împrumutat,i nu poate s se serveasc decât la trebuin a determinat prin natura lui, sau prin conven ie, sub

pedeaps de a pl ti daune-interese, de se cuvine (C. civ., 1080, 1429, 1430, 1599).Art. 1565Dac comodatarul se serve te de lucru la o alta trebuin , ori pentru un timp mai îndelungatdecât se cuvine, atunci r mâne r spunz tor de pierderea c unat , chiar prin caz fortuit (C. civ.,1041, 1430, 1564, 1567, 1602).Art. 1566Dac lucrul împrumutat piere prin un caz fortuit de la care comodatarul l-ar fi putut sustrage,subrogând-i un lucru al s u, daca el, neputând sc pa unul din dou lucruri, a preferit pe al s u,atunci este r spunz tor de pierderea celuilalt (C. civ. 1080, 1599).Art. 1567Dac lucrul s-a pre uit când s-a împrumutat, atunci pentru pierderea lui, c unat chiar prin cazfortuit, r mâne r spunz tor comodatarul, întrucât nu s-a stipulat contrariul.Art. 1568Dac lucrul se deterioreaz cu ocazia întrebuin rii pentru care s-a dat cu împrumutare, i f rculp din partea comodatarului acesta nu e r spunz tor (C. civ., 528, 547, 1102, 1431, 1434).Art. 1569Comodatarul, f când speze necesare la uzul lucrului împrumutat, nu poate s le repete (C. civ.,1561, 1574).Art. 1570Comodatarul nu poate s re in lucrul sub cuvânt de compensa ie pentru crean a ce are asupracomodatantului (C. civ., 1145, 1147, 1619).Art. 1571Dac mai multe persoane au luat împreun cu împrumutul tot acela i lucru, ele sunt solidarobligate c tre comodant. (C. civ., 1039, 1041, 1061, 1062, 1065).

Capitolul III: Despre obliga iile comodantuluiArt. 1572Comodantul nu poate s ia înd t lucrul împrumutat, înainte de trecerea termenului convenitsau, în lips de conven ie, înainte de a fi servit la trebuin a, pentru care s-a dat cu împrumut (C.civ., 1022 i urm., 1573, 1581).Art. 1573

(la data 06-Jun-2006 Art. 1573 din cartea III, titlul , capitolul III a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1322 din 06-iun-2006 )Dac îns în curgerea termenului sau mai înainte de a se fi îndestulat trebuin a comodatarului,comodantul însu i ar c dea în o trebuin mare i neprev zut de acel lucru, judec torul poatedup împrejur ri, s oblige pe comodatar la restitu iune (C. civ., 1023).Art. 1574




Dac în curgerea termenului, împrumutatul a fost silit, pentru p strarea lucrului, s fac oarecarespeze extraordinare, necesare i a a de urgente încât s nu fi putut preveni pe comodant, acestava fi dator a i le înapoia (C. civ., 991, 997, 1569, 1618, 1737).Art. 1575Dac lucrul împrumutat are a a defect încât s poat una pe cel ce se serve te de dânsul,comodantul r mâne r spunz tor de daune, dac cunoscând acele defecte nu a prevestit pecomodatar (C. civ., 998, 1352, 1422, 1580).

Titlul XI: Despre împrumutCapitolul I: Despre natura împrumutuluiArt. 1576

(la data 05-Feb-2007 Art. 1576 din cartea III, titlul I, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 222din 05-feb-2007 )Împrumutul este un contract prin care una din p i d celeilalte oarecare câtime de lucru, cuîndatorire pentru dânsa de-a restitui tot atâtea lucruri, de aceea i specie i calitate.Art. 1577

(la data 05-Feb-2007 Art. 1577 din cartea III, titlul I, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 222din 05-feb-2007 )În puterea împrumutului, împrumutatul devine proprietarul lucrului primit care, pierind, fie înorice mod, piere în contul s u (C. civ., 1562).Art. 1578(1) Obliga ia ce rezult din un împrumut în bani este totdeauna pentru aceea i sum numericar tat în contract.(2) Întâmplându-se o sporire sau o sc dere a pre ului monedelor, înainte de a sosi epoca pl ii,debitorul trebuie s restituie suma numeric împrumutat i nu este obligat a restitui aceastsum decât în speciile afl toare în curs în momentul pl ii.Art. 1579(1) Regula cuprins în articolul precedent nu se va aplica la împrumuturi de vergi metalice sauproducte.(2) În acest caz, debitorul nu trebuie s restituie decât aceea i calitate i cantitate, oricare ar fisuirea sau sc derea pre ului lor.(3) Asemenea când s-a f cut împrumutul în monede de aur ori argint i s-a stipulat o restitu iuneîn aceea i specie i calitate sau se va altera valoarea intrinsec a monedelor, sau nu se vor putea

si, sau vor fi scoase din curs, se va restitui echivalentul pre ului intrinsec ce acele monedeavuseser în timpul în care au fost împrumutate.

Capitolul II: Despre obliga ia împrumut toruluiArt. 1580Împrumut torul este supus la r spunderea prev zut la art. 1575 pentru comodat.

Art. 1581Împrumut torul nu poate, mai înainte de termen, s ceara lucrul împrumutat (C. civ., 1022).

Art. 1582Nefiind defipt termenul restitu iunii, judec torul poate s dea împrumutatului un termen, potrivitcu împrejur rile (C. civ., 1101).Art. 1583Dac îns s-a stipulat numai ca împrumutatul s pl teasc când va putea sau când va avea meziijudec torul va prescrie un termen de plat , dup împrejur ri.

Capitolul III: Despre obliga ia împrumutatuluiArt. 1584Împrumutatul este dator s restituie lucrurile împrumutate în aceea i cantitate i calitate, i latimpul stipulat (C. civ., 1578 i urm.).Art. 1585(1) Când este în neposibilitate de a îndeplini datoria prescris prin articolul precedent, va pl tivaloarea lor, calculat dup timpul i locul în care urma a se face restitu iunea.




(2) Dac nu s-a determinat nici timpul, nici locul pl ii împrumutului, plata urmeaz a se face detre împrumutat dup valoarea curent din timpul în care i în locul unde s-a contractat (C. civ.,

1104).Art. 1586Dac împrumutatul nu întoarce la timpul stipulat lucrurile împrumutate sau valoarea lor, trebuies pl teasc i dobânzi, de la ziua cererii prin judecat a împrumutului (C. civ., 1088).

Capitolul IV: Despre împrumutul cu dobândArt. 1587Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate (zaharele) sau de alte lucrurimobile.Art. 1588Împrumutatul care a apucat de a pl ti dobânzi ce nu s-au stipulat, sau mai mari decât s-austipulat, nu mai poate a le repe i, nici a le imputa asupra capitalului (C. civ., 991, 1092, 1111).Art. 1589(1) Se defige o dobând de cinci la sut pe an pentru afacerile civile i de ase la sut pe anpentru cele comerciale, în toate cazurile unde s-a hot rât de p i cuantumul ei.(2) Dobânzile legale începute, cerute, precum i cele consacrate prin hot râri definitive, se vorcalcula conform legii vechi, pân în momentul promulg rii legii de fa (C. civ., 1089, 1587).Art. 1590Adeverin a dat pentru capital, f r rezerv a dobânzilor, este o prezum ie de plata lor i scute tede dânsa.

Titlul XII: Despre depozit i despre sechestruCapitolul I: Despre depozit în genereArt. 1591Depozitul în genere este un act prin care se prime te lucrul altuia spre a-l p stra i a-l restitui înnatur (C. civ., 1080, 1604).Art. 1592Depozitul este de dou feluri: depozit propriu-zis i sechestru (C. civ., 1593 i urm., 1626 iurm.).

Capitolul II: Despre depozitul propriu-zisec iunea I: Despre natura depozitului

Art. 1593(1) Depozitul este un contract esen ial gratuit, care nu poate avea de obiect decât lucrurimobile.(2) El nu este perfect decât când s-a f cut tradi iunea lucrului.(3) Tradi iunea se înlocuie te prin singurul consim mânt dac lucrul ce este a se l sa în depozitse afl deja în mâna depozitarului sub orice alt titlu (C. civ., 1561, 1600, 1608, 1628).Art. 1594Depozitul este voluntar sau necesar (C. civ., 1595 i urm., 1620 i urm.).

ec iunea II: Despre depozitul voluntarArt. 1595Depozitul voluntar se formeaz prin consim mântul celui ce d i celui ce prime te lucrul îndepozit (C. civ., 948 i urm., 1620 i urm.).Art. 1596Depozitul voluntar se face întotdeauna numai de c tre proprietarul lucrului depozit, sau princonsim mântul s u expres ori tacit (C. civ., 1610).Art. 1597Depozitul voluntar nu se poate face decât prin înscris (C. civ., 1191, 1197, 1621).

Art. 1598




Dac depozitul s-a f cut de c tre o persoan capabil câtre una necapabil , aceea ce a f cutdepozitul are numai ac iunea de revendicare a lucrului depozit, pe cât timp se afl în mânadepozitarului, sau ac iune de restitu iune, pe cât acesta s-a folosit (C. civ., 946 i urm., 1098,1164).ec iunea III: Despre îndatoririle depozitarului

Art. 1599(la data 01-Nov-2006 Art. 1599 din cartea III, titlul II, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 1256 din 01-nov-2006 )Depozitarul trebuie s îngrijeasc de paza lucrului depozit, întocmai precum îngrije te de pazalucrului s u (C. civ., 1080, 1564, 1600 i urm.).Art. 1600Dispozi ia articolului precedent trebuie s se aplice cu mai mare rigoare:1. când depozitarul s-ar fi oferit a primi un depozit;2. când s-ar fi stipulat vreo plat pentru paza depozitului;3. când depozitul s-a f cut numai în folosul depozitarului;4. când s-ar fi alc tuit expres ca depozitarul s fie r spunz tor de orice culp (C. civ., 998, 1540,1564).Art. 1601

(la data 01-Nov-2006 Art. 1601 din cartea III, titlul II, capitolul II, sectiunea III a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1256 din 01-nov-2006 )Depozitarul nu r spunde niciodat de stric ciunile provenite din for major , afar de cazulcând a fost pus în întârziere pentru restitu iunea lucrului depozit (C. civ., 1079, 1083, 1606).Art. 1602El nu poate s se serveasc de lucrul depus f r permisiunea expres sau tacit a deponentului(C. civ., 1565).Art. 1603Nu poate de fel s caute a vedea lucrurile ce i s-au depozitat, dac i s-au încredin at în o ladînchis sau sub o copert sigilat .Art. 1604(1) Depozitarul trebuie s înapoieze tot acel lucru ce a primit.(2) Un depozit de bani, când depozitarul, conform art. 1602, f cuse întrebuin are de dânsul,trebuie s se restituie în acele monede în care s-a f cut, atât în cazul de sporire, cât i în acelade sc dere a valorii lor (C. civ., 1100).Art. 1605Depozitarul nu este dator de a restitui lucrul depozitat decât în starea în care se afl la timpulînapoierii. Stric ciunile survenite f r faptul s u, r mân în sarcina deponentului (C. civ., 1102,1601).Art. 1606Depozitarul c ruia s-a luat prin for major lucrul depozitat i care a primit în locu-i o sum debani, sau orice alt lucru, trebuie s restituie aceea ce a primit (C. civ., 1156).Art. 1607Eredele depozitarului care a vândut în bun -credin lucrul ce n-a tiut c este depozitat, estedator numai s restituie pre ul primit, sau s cedeze ac iunea sa contra cump torului, dacpre ul nu ar fi fost pl tit (C. civ., 996, 1899).Art. 1608(1) Depozitarul trebuie s restituie fructele produse de lucrul depozitat i culese de dânsul.(2) El nu e dator de a pl ti nicio dobând pentru banii ce i s-au depozitat, afar numai din ziuade când a fost pus în întârziere de a-i restitui (C. civ., 485, 1079, 1088).Art. 1609Depozitarul nu trebuie s restituie lucrul depozitat decât acelui ce i l-a încredin at, sau acelui înal c rui nume s-a f cut depozitul, sau persoanei ar tate spre a-l primi (C. civ., 1096).Art. 1610




(1) Depozitarul nu poate pretinde ca deponentul s probeze c lucrul depozitat este proprietateasa.(2) Cu toate acestea, dac descoper c lucrul este de furat i cine este adev ratul proprietar,trebuie s vesteasc acestuia depozitul ce i s-a f cut, interpelându-l a-l reclama în un termendeterminat i îndestul tor, f r prejudiciul dispozi iilor codicelui penal.(3) Dac acela care a fost vestit de aceasta, neglijeaz reclamarea depozitului, depozitarul estebine liberat prin tr darea depozitului în mâna acelui de la care s-a primit (C. civ., 1596, 1616,1909).Art. 1611(1) În caz de moarte a deponentului, lucrul depus nu se poate restitui decât eredelui.(2) Dac sunt mai mul i erezi, lucrul depozitat trebuie s se restituie, fiec rui din ei o parte pecât i se cuvine.(3) Dac lucrul nu se poate împ i, erezii trebuie s se uneasc între dân ii asupra moduluiprimirii lui (C. civ., 653, 777, 1057 i urm., 1064).Art. 1612Dac deponentul, prin schimbarea statului s u a pierdut administra ia bunurilor sale, dupfacerea depozitului, acesta nu se poate restitui decât persoanei îns rcinate cu administra ia averiideponentului (C. civ., 1096).Art. 1613Dac depozitul a fost f cut de c tre un tutore sau administrator în asemenea însu ire, iadministra ia sa a fost încetat în momentul restitu iunii, aceasta nu se poate face decât c trepersoana ce a fost reprezentat sau c tre noul ei reprezentator (C. civ., 1612).Art. 1614Dac prin contractul de depozit s-a stipulat locul unde trebuie s se fac restitu iunea,depozitarul trebuie s transporte acolo lucrul depozitat; spezele îns ce s-ar face sunt îngreutatea deponentului (C. civ., 1104, 1317, 1615).Art. 1615Restitu iunea trebuie s se fac , dac prin contract nu se arat locul, acolo unde se afl lucruldepozitat (C. civ., 1104, 1319, 1614).Art. 1616Depozitul trebuie s se restituie deponentului îndat ce s-a reclamat, chiar când s-ar fi stipulatprin contract un anume termen pentru restitu iunea lui; se excepta îns cazul când în formelelegale s-a notificat depozitarului un act de sechestru sau de opozi ie la restitu iunea sau lastr mutarea lucrului depozitat (C. civ., 1023, 1079, 1099, 1572).Art. 1617Se stinge orice îndatorire a depozitarului, dac se descoper i se probeaz c el este însu iproprietarul lucrului depozitat (C. civ., 1154).

ec iunea IV: Despre îndatoririle deponentuluiArt. 1618Deponentul este îndatorit în a întoarce depozitarului toate spezele f cute pentru p strarealucrului depozitat, i a-l dezd una de toate pierderile c unate lui din cauza depozitului (C. civ.,991, 997, 1080, 1569, 1574, 1691, 1730).Art. 1619Depozitarul poate s opreasc depozitul pân la plata integral cuvenit lui din cauza depozitului(C. civ., 1147, 1689).

ec iunea V: Despre depozitul necesarArt. 1620Depozitul necesar este acela ce se face sub sila unei întâmpl ri, cum: un foc, o ruin , o pr dare,un naufragiu sau alt eveniment neprev zut de for major (C. civ., 1594, 1621 i urm.)Art. 1621Proba prin martori este admis pentru depozitul necesar i chiar în cazul când valoareadepozitului ar trece peste 250 lei (C. civ., 1198, 1597).




Art. 1622Depozitul necesar este supus la toate regulile depozitului voluntar, i f r prejudiciul dispozi iilorart. 1198 (C. civ., 1599 i urm.).Art. 1623Osp torii ori hangiii r spund, ca depozitari, pentru toate lucrurile aduse în localul lor de un

tor; depozitul unor a a lucruri trebuie s se considere ca un depozit necesar (C. civ., 1473 iurm., 1624).Art. 1624Ei r spund de furtul sau stric ciunea lucrurilor c torului, în caz când furtul sau stric ciunea s-acomis de servitori, ori de cei îns rcina i cu direc ia osp riilor, ori de str inii ce le frecventeaz(C. civ., 1000, 1156, 1623).Art. 1625Ei nu sunt r spunz tori de furturile comise cu mâna înarmat sau în altfel, cu for major (C.civ., 1156).

Capitolul III: Despre sechestruec iunea I: Despre diversele feluri de sechestre

Art. 1626Sechestrul este conven ional sau judiciar.

ec iunea II: Despre sechestrul conven ionalArt. 1627Sechestrul conven ional este depozitul unui lucru în litigiu, f cut de una sau mai multepersoane, unui al treilea, care ia asupra i îndatorirea de a-l restitui, dup terminarea procesuluicelui c rui va declara judec torul c se cuvine.Art. 1628Sechestrul poate s nu fie gratuit (C. civ., 1593).

Art. 1629Când este gratuit, se aplic asupra-i regulile depozitului propriu-zis, cu deosebirile ce se vorar ta mai jos (C. civ., 1593 i urm.).Art. 1630Obiectul sechestrului poate fi bunuri mobile sau imobile (C. civ., 1593).

Art. 1631Depozitarul, îns rcinat cu sechestru, nu poate fi liberat de dânsul înainte de terminareaprocesului, decât atunci când toate p ile interesate vor consim i, sau când va urma o cauz cese va judeca de legitima (C. civ., 1616).ec iune III: Despre sechestrul judiciar

Art. 1632Afar de cazurile statornicite de codicele de procedur civil , judec torul l poate ordonasechestrul:1. a unui imobil sau a unui lucru mobil pentru a c rui proprietate ori posesiune se judec dousau mai multe persoane;2. a lucrurilor oferite de un debitor spre liberarea sa (C. civ., 542, 1114 i urm., 1121).Art. 1633(1) Depozitul judiciar d na tere la obliga ii reciproce între sechestran i i depozitari.(2) Depozitarul trebuie s îngrijeasc de p strarea lucrului sechestrat ca un bun proprietar.(3) Trebuie s -l dea de fa pentru vânzare spre îndestularea sechestrantului, ori spre a-lrestitui, p ii de la care s-a sechestrat în caz de revocare a sechestrului.(4) Sechestrantul este dator s pl teasc depozitarului salariul statornicit de lege, sau în lips ,pe cât îi va hot rî judec torul (C. civ., 1080, 1599).Art. 1634(1) Sechestrul judiciar se d sau persoanei asupra c rei s-au învoit ambele p i interesate, sau




unei persoane numite din oficiu de autoritatea judiciar .(2) i într-un caz i într-altul, acel ce a luat în p strare lucrul este supus tuturor îndatoririlor cenasc din sechestrul conven ional.

Titlul XIII: Despre contractele aleatoriiCapitolul I: Despre contractele aleatorii în genereArt. 1635(1) Contractul aleatoriu este conven ia reciproc ale c rei efecte, în privin a beneficiilor i apierderilor pentru toate p ile, sau pentru una sau mai multe din ele, depinde de un evenimentnecert.

(la data 20-Sep-2007 Art. 1635, alin. (1) din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 483/R din 20-sep-2007 )Astfel sunt:1. contractul de asigurare;2. împrumutul nautic;3. jocul i prinsoarea;4. i contractul de rendit pe via .

(2) Cele dou dintâi se reguleaz dup legile comer ului maritim (C. civ., 947, 1636 i urm., 1639i urm.).

Capitolul II: Despre joc i prinsoareArt. 1636Legea nu d nicio ac iune spre plat unui debit din joc sau din prinsoare (C. civ., 1638).

Art. 1637(1) Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exerci iul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul,

lare sau cu carul i alte asemenea.(2) Cu toate acestea, judec torul poate s resping cererea când suma pus în joc sau laprinsoare ar fi excesiv .Art. 1638Pierz torul nu poate în niciun caz repeti ceea ce a pl tit de bun voie, afar numai în cazul cândcâ tig torul a întrebuin at dol, în el ciune sau am gire (C. civ., 953, 960, 994, 1092).

Capitolul III: Despre contractul de rendit pe viaec iunea I: Despre natura contractului de rendit pe via

Art. 1639Rendita pe via se poate înfiin a cu titlu oneros (C. civ., 1635).

Art. 1640(1) Ea se poate constitui i cu titlu gratuit, prin dona iune între vii sau prin testament.(2) Trebuie îns atunci s fie revestit de formele cerute de legi pentru asemenea acte (C. civ.,550, 800 i urm., 813, 856, 900, 1641, 1650).Art. 1641Rendita pe via înfiin at prin dona iune sau testament este supus la reduc iune, dac întrecepor iunea disponibil ; este nul dac se face în favoarea unei persoane necapabile de a primi (C.civ., 654, 751, 808, 841, 844, 847, 939 i urm.).Art. 1642(1) Rendita pe via se poate înfiin a în favoarea persoanei ce a pl ti pre ul, sau a altei a treia cen-are niciun drept la rendit .(2) În cazul din urm , de i întrune te însu irile unei liberalit i, totu i nu este supus formelorstabilite pentru dona iune; îns este în totul supus dispozi iilor articolului precedent (C. civ.,1640).Art. 1643Ea se poate înfiin a în favoarea unei sau mai multor persoane.

Art. 1644Este f r lucrare orice contract de rendit pe via , înfiin at în favoarea unei persoane care era




deja moart în momentul facerii contractului (C. civ., 966).Art. 1645Contractul de rendit pe via , în favoarea unei persoane afectate de o boal de care a murit îninterval de 20 zile de la data contractului, este nul.

ec iunea II: Despre efectele contractului de rendit pe via între p ilecontractanteArt. 1646Acela în a c rui favoare s-a înfiin at, cu titlu onenos, o rendit pe via , poate s cearsf râmarea contractului, dac înfiin torul ei nu d asigur rile stipulate pentru executare (C. civ.,1020-1021).Art. 1647Singura neplat a termenelor expirate a renditei nu d drept celui în a c rui favoare esteînfiin at s cear întoarcerea capitalului, sau reintrarea în posesiunea fondului înstr inat. El arenumai dreptul de a face s se sechestreze i s se vând averea debitorului s u i a cere ca,neconsim ind debitorul, s se reguleze, din produsul vinderii, o sum suficient spre platatermenelor (C. civ., 1020, 1021, 1365, 1718, 1719, 1824 i urm.).Art. 1648Înfiin torul renditei nu poate s se libereze de plata ei, oferind înapoierea capitalului irenun ând la repeti iunea anuit ilor pl tite, oricât de lung fie via a acelor în a c ror favoare s-aînfiin at rendita, i oricât de oneroas fie presta ia renditei (C. civ., 969).Art. 1649(1) Rendita pe via se dobânde te de proprietarul ei în propor ia zilelor ce a tr it.(2) Dac îns s-a stipulat ca termenii ei s se pl teasc anticipat, atunci se consider de câ tigatfiecare termen din ziua în care a venit plata lui (C. civ., 525, 1023).Art. 1650Numai în cazul în care rendita pe via s-a înfiin at cu titlu gratuit, se poate i stipula ca dânsa snu fie supus sechestr rii (C. civ., 1718).Art. 1651Proprietarul renditei pe via nu poate s cear termenele expirate decât justificând existen a sa,ori existen a persoanei în favoarea c reia s-a înfiin at (C. civ., 1169, 1907).

Titlul XIV: Despre fideiusiune (cau iune)Capitolul I: Despre natura i întinderea fideiusiuniiArt. 1652Cel ce garanteaz o obliga ie se leag tre creditor de a îndeplini însu i obliga ia pe caredebitorul nu o îndepline te (C. civ., 1662 i urm.).Art. 1653(1) Fideiusiunea nu poate exista decât pentru o obliga ie valid .(2) Cu toate acestea, se poate face cineva fideiusorele unei obliga ii ce poate fi anulat în viruteaunei excep ii personale debitorului, cum de pild în cazul de minoritate.Art. 1654(1) Fideiusiunea nu poate întrece datoria debitorului, nici poate fi f cut sub condi ii mai oneroase.(2) Poate fi îns numai pentru o parte a datoriei i sub condi ii mai pu in grele.(3) Cau iunea ce întrece datoria sau care este contractat sub condi ii mai onenoase e validnumai pân în m sura obliga iei principale.Art. 1655(1) Oricine poate s se fac fideiusore, f r ordinea i chiar f r tiin a acelui pentru care seoblig .(2) Asemenea se poate face nu numai pentru debitorul principal, dar i pentru fideiusorul acestuia(C. civ., 946, 1093, 1669, 1680).Art. 1656Fideiusiunea trebuie s fie expres i nu se poate întinde peste marginile în care s-a contractat.




Art. 1657Fideiusiunea nedeterminat a unei obliga ii principale, se întinde la toate accesoriile unei datorii,i înc i la spezele primei reclama ii, i la toate cele posterioare notific rii f cute fideiusorului.

Art. 1658Îndatoririle fideiusorului trec la erezi, afar de constrângerea corporal , chiar dac îndatorirea eraasigurat prin constrângere corporal (C. civ., 653, 777, 1060).Art. 1659Debitorul obligat a da siguran trebuie s prezinte o persoan capabil de a contracta, care sposede avere îndestul spre a garanta o obliga ie, i care s aib domiciliul în teritoriuljurisdic ional al tribunalului jude ean, la care trebuie s se dea.Art. 1660Solvabilitatea unui garant se m soar numai dup nemi toarele ce pot fi ipotecate, afar decazul când datoria este mic sau afacerea este comercial . Spre acest finit nu se pot lua înconsidera ie nemi toarele în litigiu, nici acelea situate la o a a dep rtare, încât s devin foartedificile lucr rile executive asupr -le.Art. 1661(1) Dac fideiusorul, c tat de creditor de bun voie sau judec tore te, a devenit apoi nesolvabil,trebuie s se dea un altul.(2) Aceast regul nu se aplic în singurul caz în care fideiusorul s-a dat numai în puterea uneiconven ii, prin care creditorul a cerut de fideiusor o anume persoan .

Capitolul II: Despre efectele fideiusiuniiec iunea I: Despre efectele fideiusiunii între creditor i cau ionator

(fidejusor)Art. 1662Fideiusorul nu este inut a pl ti creditorului, decât când nu se poate îndestula de la debitorulprincipal asupra averii c ruia trebuie mai întâi s se fac discu ie, afar numai când însu i arenun at la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. În cazul din urm , efectulobliga iei sale se reguleaz dup principiile statornicite în privin a datoriilor solidare (C. civ.,1039 i urm., 1055, 1056, 1663 i urm., 1677, 1794).Art. 1663

(la data 11-May-2007 Art. 1663 din cartea III, titlul , capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 244 din 11-mai-2007 )Creditorul nu este îndatorat s discute averea debitorului principal, dac garantul nu o cere dela cele dintâi lucr ri îndreptate contra sa.Art. 1664(1) Fideiusorul care cere discu ia trebuie s indice creditorului averea debitorului principal i santicipeze spezele cuviincioase pentru punerea în lucrare a execut rii.(2) Nu se va ine în seam ar tarea bunurilor debitorului principal situate afar din teritoriuljurisdic ional al tribunalului jude ean în care trebuie s se efectueze plata, sau a bunurilor înlitigiu, ori a bunurilor deja ipotecate pentru siguran a datoriei, care nu mai sunt în posesiuneadebitorului.Art. 1665De câte ori cau ionatorul va ar ta bunuri în cuprinderea articolului precedent i va anticipa ispezele cuviincioase pentru discu ie, creditorul r mâne c tre garant r spunz tor pân lavaloarea bunurilor ar tate, în caz de nesolvabilitate a debitorului principal survenit prinamânarea urm ririi (C. civ., 999).Art. 1666

(la data 13-Sep-2006 Art. 1666 din cartea III, titlul , capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudentaSentinta nr. 143 din 13-sep-2006 )Când mai multe persoane au garantat unul i acela i creditor pentru una i aceea i datorie,fiecare din ele r mâne, obligat pentru datoria întreag (C. civ., 1039 i urm., 1142, 1674).Art. 1667

(la data 13-Sep-2006 Art. 1667 din cartea III, titlul , capitolul II, sectiunea I a se vedea jurisprudenta




Sentinta nr. 143 din 13-sep-2006 )(1) Cu toate acestea, fiecare din persoanele ar tate în articolul precedent, întrucât n-a renun atla beneficiul diviziunii, poate cere ca creditorul s divid mai întâi ac iunea sa i s o reduc lapropor ia fiec ruia.(2) Dac unii din garan i erau nesolvabili în timpul în care unul din ei ob inuse diviziunea, acesta

mâne obligat în propor ia unei asemenea nesolvabilit i; dac îns nesolvabilitatea asupravenit dup diviziune, atunci nu mai poate fi r spunz tor pentru aceasta (C. civ., 1042,1049, 1057, 1060, 1668).Art. 1668Dac creditorul însu i i de bun voie a împ it ac iunea sa, nu mai poate s se lepede deaceast diviziune, de i, mai înainte de timpul în care a primit-o, unii din cau ionatori au fostnesolvabili (C. civ., 1049 i urm.).

ec iunea II: Despre efectele fideiusiunii între debitor i cau ionator(fidejusor)Art. 1669(1) Cau ionatorul ce a pl tit are regres contra debitorului principal, atât când a garantat cutiin a debitorului, cât i pe ne tiin a lui.

(2) Regresul se întinde atât asupra capitalului, cât i asupra dobânzilor i a spezelor; cu toateacestea, garantul nu are regres decât pentru spezele f cute de dânsul dup ce a notificatdebitorului principal reclama ia pornit asupr -i.(3) Fideiusorul are regres i pentru dobânda sumei ce a pl tit, chiar când datoria nu producedobând , i înc i pentru daune-interese, dac se cuvine.(4) Cu toate acestea, dobânzile ce ar fi fost datorite creditorului nu vor merge în favoareagarantului decât din ziua în care s-a notificat plata (C. civ., 1093, 1108, 1109, 1655, 1657, 1672,1673).Art. 1670Cau ionatorul ce a pl tit datoria intr în dreptul ce avea creditorul contra datornicului (C. civ.,1108).Art. 1671Când sunt mai mul i debitori principali solidari pentru una i aceea i datorie, fideiusorul ce agarantat pentru ei to i are regres în contra fiec rui din ei pentru repeti iunea sumei totale ce apl tit (C. civ., 1039, 1053).Art. 1672(1) Fideiusorul ce a pl tit prima dat , nu are regres contra debitorului principal ce a pl tit de-adoua oar ; are îns ac iunea de repeti iune contra creditorului.(2) Când fideiusorul a pl tit, f r s fi fost urm rit i f r s fi în tiin at pe datornicul principal,nu va avea niciun regres contra acestuia în cazul când în timpul pl ii, datornicul ar fi avut meziude a declara stins datoria sa; îi r mâne îns dreptul de a cere înapoi de la creditor banii da i (C.civ., 993, 1092).Art. 1673Fideiusorul, i f r a fi pl tit, poate s reclame dezd unare de la debitor:1. când este urm rit în judecat pentru a pl ti;2. când debitorul se afl falit sau în stare de nesolvabilitate;3. când debitorul s-a îndatorat de a-l libera de garan ie într-un termen determinat i acesta aexpirat;4. când datoria a devenit exigibil prin sosirea scaden ei stipulate;5. dup trecerea de 10 ani, când obliga ia principal nu are un termen determinat de scaden ,întrucât îns obliga ia principal nu ar fi fost de a a fel încât s nu poat a se stinge înaintea unuitermen determinat, cum de exemplu tutela, ori întrucât nu s-a stipulat contrariul (C. civ., 1022 iurm., 1684).

ec iunea III: Despre efectele fideiusiunii între mai mul i garan iArt. 1674(1) Când mai multe persoane au garantat pentru unul i acela i debitor i pentru una i aceea i




datorie, garantul ce a pl tit datoria are regres contra celorlal i, garan i pentru por iunea ceprive te pe fiecare.(2) Cu toate acestea, nu are loc regresul decât când garantul a pl tit în unul din cazurile ar tateîn articolul precedent (C. civ., 1039, 1053, 1108, 1109, 1666).

Capitolul III: Despre fideiusiunea legal i cea judec toreascArt. 1675De câte ori o persoan este obligat de lege sau de judec tor a da o garan ie, garantul ce se ofertrebuie s aib condi iile prescrise de art. 1659 i 1660. Fideiusiunea judec toreasc trebuie încs poat fi supus la constrângerea corporal (C. civ., 541, 566, 718, 1364, 1806).Art. 1676Cel ce e dator s dea garan ie, e liber s dea un amanet sau alt asigurare, care s se g seascsuficient pentru asigurarea crean ei.Art. 1677Garantul judec toresc nu poate cere discu ia averii debitorului principal (C. civ., 1662 i urm.).

Art. 1678Cel ce s-a f cut garant numai pentru fideiusorul judec toresc nu poate s cear discu ia averiidebitorului principal i a fideiusorului (C. civ., 1655, 1662).

Capitolul IV: Despre stingerea fideiusiuniiArt. 1679Obliga ia ce na te din fideiusiune se stinge prin acele cauze prin care se sting i celelalte obliga ii(C. civ., 1091 i urm., 1137, 1142, 1148, 1155, 1873).Art. 1680Confuziunea urmat între datornicul principal i fideiusorul s u, prin erezirea unuia de c tre altul,nu stinge ac iunea creditorului contra acelui ce a garantat, pentru fideiusor (C. civ., 653, 1154,1655, 1678).Art. 1681Garantul se poate servi în contra creditorului de toate excep iile datornicului principal inerentedatoriei; îns nu-i poate opune acele ce sunt curat personale datornicului (C. civ., 1047, 1142,1148, 1155).Art. 1682Cau ionatorul se libereaz de garan ia sa, când nu poate s intre în drepturile, privilegiile iipotecile creditorului din cauza acestuia (C. civ., 1108, 1670).Art. 1683Dac creditorul prime te de bun voie un imobil sau alt lucru în plata datoriei principale,cau ionatorul r mâne liberat, chiar când creditorul a fost evins din acel lucru.Art. 1684Prelungirea termenului acordat de creditor în favoarea datornicului principal nu libereaz pefideiusor de garan ia sa, care poate în acest caz s urm reasc pe debitor pentru plat (C. civ.,1022 i urm., 1673).

Titlul XV: Despre amanetArt. 1685

(la data 10-Apr-2006 Art. 1685 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1430 din 10-apr-2006 )Amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului s u un lucru mobil spre siguran adatoriei (C. civ., 1591, 1676).Art. 1686

(la data 16-Feb-2005 Art. 1686 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 808 din 16-feb-2005 )(1) Amanetul d creditorului dreptul de a fi pl tit din lucrul amanetului, cu preferin înaintea altorcreditori.(2) Ca s rezulte preferin se cere un act înregistrat în regul , ce s enun e suma datorit , speciai natura lucrurilor amanetate sau o descrip ie de calitatea, greutatea i m sura lor.




(3) Facerea unui act înscris i înregistrat nu este neap rat decât când datoria trece peste 250 lei(C. civ., 1690, 1722, 1730).Art. 1687Preferin a ar tat în articolul precedent nu se poate înfiin a în privin a mobilelor necorporale, cumcrean ele mobiliare, decât prin un act în regul înregistrat i notificat debitorului crean ei date înamanet.Art. 1688

(la data 04-Mar-2008 Art. 1688 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )În toate cazurile îns , acest privilegiu nu subzist asupra amanetului decât când s-a dat i a r masîn posesiunea creditorului sau unui al treilea ales de p i.Art. 1689

(la data 04-Mar-2008 Art. 1689 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )

(la data 16-Feb-2005 Art. 1689 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Sentinta nr. 808 din 16-feb-2005 )(1) Creditorul, la caz de neplat , nu poate s dispun de amanet; are dreptul îns s cear de lajudec tor ca amanetul s -i r mân lui, drept plat , i pân la suma datoriei, cu ale ei dobânzi, dese cuvine, dup o estima ie f cut de exper i, ori s se vând la licita ie.(2) E nul orice stipula ie prin care creditorul s-ar autoriza sau a i apropia amanetul sau a dispunede dânsul f r formalit ile sus-ar tate (C. civ., 5, 968, 1008, 1690).Art. 1690

(la data 04-Mar-2008 Art. 1690 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )Pân la expropria iunea debitorului, de este s se fac ; el r mâne proprietarul amanetului (C. civ.,1591, 1730).Art. 1691

(la data 04-Mar-2008 Art. 1691 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )(1) Creditorul r spunde dup regulile stabilite la titlul: Despre contracte i obliga ii în genere, depierderea sau stric ciunea amanetului provenit din culpa sa.(2) Asemenea i debitorul trebuie sa întoarc creditorului toate spezele utile i cele necesare f cutepentru conservarea amanetului (C. civ., 991, 997, 1080, 1102, 1156, 1564, 1574, 1599, 1618,1730).Art. 1692

(la data 04-Mar-2008 Art. 1692 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )(1) Dac s-a dat drept amanet o crean ce produce dobânzi, creditorul trebuie s in în seamaceste dobânzi asupra dobânzilor ce ar fi datorite.(2) Dac datoria, pentru a c rei siguran s-a dat amanet o crean , nu produce ea îns i dobânzi,atunci dobânzile crean ei amanetate se in în seam asupra capitalului datoriei (C. civ., 1111).Art. 1693

(la data 04-Mar-2008 Art. 1693 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )Dac creditorul abuz de amanet, debitorul poate s cear ca acel amanet s se pun subsechestru.Art. 1694

(la data 04-Mar-2008 Art. 1694 din cartea III, titlul a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 890 din 04-mar-2008 )(1) Debitorul nu poate pretinde restitu iunea amanetului decât dup ce a pl tit în întreg capitalul,dobânzile i spezele datoriei pentru a c rei siguran s-a fost dat amanetul.(2) Dac acela i debitor ar fi f cut o alt datorie c tre acela i creditor dup tradi iunea amanetului,i o asemenea datorie ar fi devenit exigibil înainte de plata primei datorii, creditorul nu va putea fi

constrâns s libereze amanetul mai înainte de a se fi pl tit ambele crean e, chiar când nu s-ar fistipulat de a subordona amanetul la plata datoriei a doua (C. civ., 1619).Art. 1695




(1) Amanetul este nedivizibil, de i datoria este divizibil , între erezii debitorului, ori între aceia aicreditorului.(2) Eredele debitorului ce i-a pl tit partea sa de datorie, nu poate cere restitu iunea p ii sale deamanet atâta timp cât datoria nu este pl tit în întregul ei.(3) i viceversa, eredele creditorului care i-a primit partea sa de datorie, nu poate s restituieamanetul cu d unarea coerezilor s i înc nepl ti i (C. civ., 774, 786, 1057 i urm.).Art. 1696Dispozi iile precedente nu se aplic în materie de comer , nici la casele de împrumut pe amanet, înprivin a c rora se va urma dup legile i regulamentele relative la dânsele.

Titlul XVI: Despre antichrez

Titlul XVII: Despre tranzac ie(la data 31- ct-2006 cartea III, titlul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 560 din 31-oct-2006 )

Art. 1704Tranzac ia este un contract prin care p ile termin un proces început sau preîntâmpin un procesce poate s nasc (C. civ., 943, 945, 947, 1179).Art. 1705Tranzac ia trebuie s fie constatat prin act scris (C. civ., 1191, 1197).

Art. 1706(1) Tranzac ie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins în ea.(2) Acei îns ce nu pot dispune de obiectul cuprins în tranzac ie, nu pot transige decât în formelestabilite de legi speciale (C. civ., 946 i urm., 1307).Art. 1707Se poate transige asupra unei ac iuni civile ce deriv din o infrac iune.

Art. 1708În tranzac ie se poate stipula o penalitate contra celui ce nu se va inea de dânsa (C. civ., 1066).

Art. 1709Tranzac iile se m rginesc numai la obiectul lor; renun area, f cut în toate preten iile i ac iunile,cuprinde numai ceea ce se report la pricinile, asupra c rora a urmat tranzac ie (C. civ., 984, 1710,1716).Art. 1710Tranzac ia nu se întinde decât asupra pricinilor de care trateaz , fie inten ia p ilor manifestatprin expresii speciale sau generale, ori rezulte ea ca o consecin necesar din ceea ce s-a expres.

Art. 1711Tranzac iile au între p ile contractante puterea unei sentin e neapelabile (C. civ., 1200, 1201).

Art. 1712Este admisibil ac iunea de nulitate contra unei tranzac ii, pentru eroarea asupra persoanei sauobiectului în proces (C. civ., 953 i urm., 1716, 1717, 1900).Art. 1713Asemenea se poate ataca tranzac ia f cut spre executarea unui titlu nul, afar numai când p ilear fi tratat expres despre nulitate (C. civ., 954, 966, 1167, 1190).Art. 1714Tranzac ia f cut pe documente dovedite în urm de false este nul (C. civ., 966).

Art. 1715(1) E asemenea nul tranzac ia asupra unui proces finit prin sentin neapelabil 3, despre care

ile sau una din ele n-aveau cuno tin .(2) Când sentin a necunoscut ilor ar fi înc apelabil , tranzac ia va fi valid (C. civ., 954, 966,1201, 1712).Art. 1716(1) Când p r ile au transigeat în genere asupra tuturor afacerilor ce ar putea s existe între





dânsele, documentele ce le-ar fi fost necunoscute lor în timpul tranzac iei i care s-ar fi descoperitîn urm nu constituie un titlu de anularea tranzac iei, afar numai atunci când ar fi fost ascunseprin fapta uneia din p ile contractante.(2) Îns tranzac ia va fi nul , când ea nu ar cuprinde decât un singur obiect i s-ar dovedi, dindocumentele în urm descoperite, c una din p i nu avea niciun drept asupra acelui obiect (C.civ., 998, 1714).Art. 1717Învederat gre eal în socoteli, urmat la facerea tranzac iei, nu p gube te pe niciuna din p i, itrebuie s se repare (C. civ., 1712).

Titlul XVIII: Despre privilegii i ipoteciCapitolul I: Dispozi ii generaleArt. 1718

(la data 10-Apr-2006 Art. 1718 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1430 din 10-apr-2006 )

(la data 29-Mar-2006 Art. 1718 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.741 din 29-mar-2006 )Oricine este obligat personal este inut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale,mobile i imobile, prezente i viitoare (C. civ., 1719, 1824, 1826, 1828, 1831).Art. 1719Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comun a creditorilor s i, i pre ul lor se împarteîntre ei prin analogie, afar de cazul când exist între creditori cauze legitime de preferin (C.civ., 974 i urm., 1720, 1721, 1824 i urm.).Art. 1720Cauzele legitime de preferin sunt privilegiile i ipotecile (C. civ., 1685, 1722 i urm., 1746 iurm.).Art. 1721(1) Când un imobil, recolte, sau alte bunuri mobile vor fi fost asigurate în contra incendiului, sauîn contra oric rui alt caz fortuit, suma ce se va datora de c tre asigur tor va trebui, dac vatrebui, dac nu va fi fost cheltuit în repara ia obiectului asigurat s fie afectat la plata crean elorprivilegiate i ipotecare, dup rangul fiec reia din ele.(2) Asemenea se va urma i cu orice desp gubire va fi datorit de c tre o a treia persoan ,pentru pierderea total sau deteriorarea obiectului îns rcinat de un privilegiu sau ipotec .

Capitolul II: Despre privilegiiArt. 1722Privilegiul este un drept, ce d unui creditor calitatea crean ei sale de a fi preferit celorlal icreditori, fie chiar ipotecari (C. civ., 1685, 1723 i urm.).Art. 1723Între creditorii privilegia i, preferin a se reguleaz dup diferitele calit i ale privilegiilor (C. civ.,1729).Art. 1724Creditorii privilegia i, care au acela i rang, au deopotriv drept la plat .

Art. 1725(1) Privilegiile tezaurului public i ordinea în care se exercit ele sunt regulate prin legi speciale.(2) Tezaurul public nu poate ob ine un privilegiu în contra drepturilor persoanelor al treileadobândite mai înainte.Art. 1726Privilegiile pot fi atât asupra mobilelor, cât i asupra imobilelor.ec iunea I: Despre privilegiile care se întind asupra mobilelor i

imobilelorArt. 1727Cheltuielile de judecat sunt privilegiate atât asupra mobilelor, cât i asupra imobilelor, în




privin a tuturor creditorilor în interesul c rora au fost f cute (C. civ., 1729, 1731, 1737).

ec iunea II: Despre privilegii asupra mobilelorArt. 1728Privilegiile sunt sau generale, sau speciale asupra unor mobile.ubsec iunea 1: 1. Despre privilegii generale asupra mobilelor

Art. 1729(1) Crean ele privilegiate asupra tuturor mobilelor sunt cele mai jos ar tate, i se exercit înordinea urm toare:1. cheltuielile de judecat cute în interesul comun al creditorilor;2. cheltuielile îngrop rii în raport cu condi ia i starea defunctului;3. cheltuielile boalei celei de pe urma f cute în curs de un an;4. salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut i restul datoriei din anul curent;salariul de 6 luni al calfelor de pr lie i salariul pe o lun al lucr torilor cu ziua;

5. pre ul obiectelor de subsisten date debitorului i familiei sale în curs de ase luni.(2) Când valoarea imobilelor n-a fost absorbit de crean ele privilegiate i ipotecare, partea dinpre ul lor ce mai r mâne se va afecta cu preferin la plata crean elor ar tate prin prezentularticol (C. civ., 472 i urm., 1370, 1739).ubsec iunea 2: 2. Despre privilegii asupra oarec ror mobile

Art. 1730Crean ele privilegiate asupra oarec ror mobile sunt:1. Chiriile i arenzile. Când contractul este autentic sau are o dat cert , proprietarul areprivilegiul pentru toat chiria sau arenda pe anul curent, precum i pe tot timpul ce r mâne acurge pân la expirarea contractului.- Când contractul nu e autentic, sau nu are dat cert , proprietarul are privilegiul numaipentru chiria sau arenda pe anul curent i pe anul viitor.- În cazul dintâi, dac prin contractul de arendare sau închiriere nu va fi fost expres prohibitsubarendarea sau subînchirierea, ceilal i creditori ai debitorului pot reînchiria casa saurearenda mo ia pentru timpul ce mai r mâne a curge dup contract; dar sunt obliga i de apl ti proprietarului tot ce-i este datorit.- Obiectele asupra c ror se exercit privilegiul sunt:- Pentru cas , toate mobilele din ea.- Pentru mo ie, toat recolta anului curent, precum i tot ce serve te la exploatarea mo iei.- Aceea i privilegiu are loc pentru repara iile locative i pentru tot ce prive te execu iacontractului.- Proprietarul poate sechestra mobilele care se afl în casa sa sau pe mo ia sa, când ele aufost duse în alt loc, f r consim mântul s u, i proprietarul conserv privilegiul s u pe acestemobile, întrucât timp le-a revendicat; adic , când sunt în chestiune mobilele unei mo ii, daca f cut cererea sa în termen de 40 de zile, i când sunt în chestiune mobilele unei case, întermen de 15 zile.

2. Sumele datorite pentru semin e sau pentru cheltuiala recoltei anului curent, asupra pre uluiacestei recolte, i sumele datorite pentru instrumente de exploata iunea, pe pre ul acestorinstrumente; în ambele aceste cazuri, cu preferin chiar înaintea proprietarului mo iei pentruprivilegiul arendei.3. Crean a pe amanetul ce este în posesiunea creditorului.4. Cheltuielile f cute pentru conservarea lucrului.5. Pre ul pentru lucruri mobile nepl tite, dac se afl înc în posesiunea debitorului, chiar i încazul când a cump rat cu termen de plat .- Dac vânzarea s-a f cut f r termen de plat , vânz torul poate chiar s revendice obiectelevândute, pe cât timp se afl în posesiunea cump torului, i poate s împiedice revindereaacelor lucruri, dac îns s-a f cut cererea sa în termen de opt zile dup tr darea lucrurilor, idac lucrurile se afl înc tot în starea în care se g seau la timpul tr rii lor.- Pierderea ac iunii de revendicare aduce cu sine i pierderea ac iunii rezolutorie a contractuluivânz rii, în privin a celorlal i creditori.




6. Crean ele ce are un hangiu, în aceast calitate, asupra efectelor voiajorilor, ce se afl înosp ria sa.7. Crean a cheltuielilor de transport i a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat,întrucât timp acela ce l-a transportat, îl are în posesiunea sa, i în cele 24 ore ce vor urmatr rii lucrului la destinatarul s u, dac acesta din urm a conservat posesiunea lucrului.8. Crean rezultând din abuzuri i prevarica iuni ale func ionarilor publici, în exerci iul func iuniilor, asupra cau ionamentului lor, precum i asupra dobânzilor ce ar fi produs acel cau ionament(C. civ., 991, 1080, 1361, 1429 i urm., 1473 i urm., 1574, 1618, 1623, 1685 i urm., 1691).ubsec iunea 3: 3. Despre rangul privilegiilor asupra mobilelor, la caz de

concurs între eleArt. 1731Cheltuielile de judecat vin înaintea tuturor crean elor în interesul c rora au fost f cute (C. civ.,1727, 1729).Art. 1732(1) Cheltuielile f cute pentru conservarea lucrului trec înaintea privilegiilor anterioare.(2) Ele trec, în toate cazurile, chiar înaintea privilegiilor cuprinse la numerele 3, 4 i 5 alearticolului 1729 (C. civ., 1730 pct. 4).Art. 1733(1) Creditorul amanetar, hangiul i c ul sunt prefera i vânz torului unui obiect mobiliar,care le serve te de siguran , afar de cazul când ei, primind lucrul, au tiut c pre ul era încdatorit.(2) Privilegiul vânz torului nu se exercita decât dup acel al proprietarului casei sau mo iei,afar de cazul când vânz torul, la transportarea lucrurilor în locurile închiriate, a f cut cunoscutproprietarului c pre ul înc nu i s-a pl tit (C. civ., 1685, 1730).Art. 1734Sumele datorite pentru semin e sau pentru cheltuielile recoltei de peste an se pl tesc din pre ulacestei recolte, i sumele datorite pentru ustensile, care servesc la exploatarea mo iei, dinpre ul acestor ustensile, cu preferin la ambele aceste cazuri înaintea privilegiului proprietaruluimo iei (C. civ., 1730 pct. 2).Art. 1735Privilegiul cheltuielilor de îngropare trece înaintea tuturor celorlalte privilegii (C. civ., 1729 pct.2).Art. 1736Celelalte privilegii generale sunt primate de c tre privilegiile speciale (C. civ., 1729, 1730).

ec iunea III: Despre privilegii asupra imobilelorArt. 1737Creditorii privilegia i asupra imobilelor sunt:1. Vânz torul pe imobilul vândut, pentru plata pre ului. Dac s-au f cut mai multe vânz risuccesive, pentru care a r mas datorit pre ul în total sau în parte, întâiul vânz tor se prefercelui de-al doilea, cel de-al doilea celui de-al treilea i a a înainte.2. Acei ce au dat banii care au servit la achizi ia unui imobil. Trebuie îns s fie constatat într-unmod autentic, prin actul de împrumutare, c suma era destinat a fi întrebuin at la aceasta;asemenea trebuie s fie constatat prin chitan a vânz torului c plata pre ului s-a f cut cu baniiîmprumuta i.3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garan ia împ elii f cute între ei i a sumelor cucare a r mas dator unul c tre altul.4. Arhitec ii, antreprenorii, pietrarii i al i lucr tori întrebuin i pentru a zidi, a reconstrui, sau arepara edificii, canaluri sau alte opere, cu condi ie îns ca prealabilmente s se fi încheiat unproces-verbal, de c tre un expert numit de judec toria în a c rei raz teritorial sunt situateedificiile, constatator st rii i felului lucr rilor ce proprietarul va declara c are de gând a face inumai în cazul când acele lucr ri ar fi fost primite cel mult în curs de ase luni, dup terminarealor, de c tre expert asemenea numit de judec torie. Dar privilegiul acesta au poate treceniciodat peste valorile constatate prin al doilea proces-verbal, ci se va reduce la adausul de




valoare ce va fi existând la epoca alien rii imobilului, ca rezultat al lucr rilor executate.5. Acei ce au împrumutat bani pentru a indemniza pe lucr tori, se bucur de acela i privilegiu,îns numai în cazul când întrebuin area acelor bani va fi constatat într-un mod autentic prinactul de împrumutare, i prin chitan a lucr torilor, în modul în care s-a vorbit mai sus, despreacei care au împrumutat bani pentru achizi ia unui imobil (C. civ., 742, 787, 1107, 1361, 1483 iurm., 1742).

ec iunea IV: Cum se conserv privilegiileArt. 1738Între creditori, privilegiile nu produc niciun efect, în privin a imobilelor, decât atunci când ele s-au adus la cuno tin a public , prin inscrip ie, i numai de la data acelei inscrip ii în registrelejudec toriilor, destinate pentru aceasta, dup modul determinat de lege, afar de singureleexcep ii ce urmeaz (C. civ., 1739 i urm., 1745, 1780 i urm., 1816 i urm.).Art. 1739Sunt scutite de formalitatea inscrip iei, crean ele ar tate la art. 1729.

Art. 1740Vânz torul privilegiat conserv privilegiul s u prin transcrip ia titlului care a transferatproprietatea cump torului, i care titlu constat c i se datore te întregul pre sau parte din el;asemenea i acela care a dat bani pentru cump rarea unui imobil, conform alin. (2) de la art.1737, conserv privilegiul s u prin transcrip ia titlului care constat destina ia împrumut rii itrecerea asupra sa a tuturor drepturilor vânz torului (C. civ., 818, 1107, 1361, 1801, 1802,1816).Art. 1741Coeredele sau cop rta ul la o împ eal conserv privilegiul s u asupra bunurilor cuprinse înfiecare lot, sau asupra lucrului pus în licita ie, pentru tot ce are drept a reclama în aceastcalitate, prin inscrip ia acestui privilegiu în termen de 60 zile socotite de la data actului deîmp eal sau de la data adjudec rii prin licita ie; în cursul acestui timp nicio ipotec nu poate ficonstituit în prejudiciul coeredelui sau cop rta ului creditor, asupra niciunui bun care se g se tecuprins în masa comun (C. civ., 742 i urm., 1388, 1737).Art. 1742Arhitec ii, antreprenorii, pietrarii i al i lucr tori întrebuin i pentru a zidi, a reconstrui sau arepara edificii, canaluri sau alte opere, i acei care au împrumutat, pentru a indemniza pepersoanele de mai sus, cu bani a c ror întrebuin are se constat conform alin. (5) de la art.1737, conserv privilegiul lor prin inscrip ia proceselor-verbale ale exper ilor, men ionate la alin.(4) al art. 1737.Art. 1743(1) Creditorii i legatarii, care cer separa ia patrimoniului defunctului, conserv privilegiul lorasupra imobilelor succesiunii în fa a creditorilor erezilor sau reprezentan ilor defunctului, prininscrip ia acestui privilegiu, în termen de ase luni de la data deschiderii, succesiunii.(2) Înaintea expir rii acestui termen, nicio ipotec stabilit de c tre erezii sau reprezentan iidefunctului asupra acelor bunuri spre prejudiciul creditorilor sau legatarilor succesiunii nu poateavea efect.Art. 1744Cesionarii acestor diverse crean e privilegiate exercit întru toate acelea i drepturi, care le aveaui acei ce le-au cedat aceste crean e (C. civ., 1391 i urm.).

Art. 1745Toate crean ele privilegiate supuse la formalitatea inscrip iei, în privin a c ror nu s-ar fi îndeplinitcondi iile prescrise pentru conservarea privilegiului, nu înceteaz cu toate acestea de a fi crean eipotecare; îns ipoteca, în privin a tuturor, persoanelor al treilea, nu dateaz decât de la epocainscrip iilor care vor trebui f cute, dup cum mai jos se va ar ta (C. civ., 1778, 1779, 1780 iurm.)

Capitolul III: Despre ipoteciArt. 1746

(la data 03-May-2007 Art. 1746 din cartea III, titlul III, capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentintanr. 90 din 03-mai-2007 )




(la data 13-Sep-2006 Art. 1746 din cartea III, titlul III, capitolul III a se vedea jurisprudenta Sentintanr. 143 din 13-sep-2006 )(1) Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obliga ii.(2) Ipoteca este din natura ei nedivizibil i subzist în întregimea ei asupra tuturor imobilelorafectate, asupra fiec rui i asupra fiec rei por iuni din aceste imobile.(3) Dreptul de ipotec se conserv asupra imobilelor în orice mân va trece (C. civ., 1057, 1062,1719, 1790 i urm.).Art. 1747Dreptul de ipotec nu se poate constitui decât în cazurile i cu formele prescrise de lege.

Art. 1748Ipoteca este sau legal sau conven ional (C. civ., 1749, 1753, 1769).

Art. 1749(1) Ipoteca legal este aceea care ia na tere în virtutea unei dispozi ii speciale a legii.(2) Ipoteca conven ional este aceea care ia na tere din conven ia p ilor, cu formele prescrisede lege.Art. 1750Se pot ipoteca:1. Imobilele care sunt în comer , cu accesoriile lor, ce dup lege se privesc ca imobile;2. uzufructul asupra acestor imobile i accesorii (C. civ., 462, 471, 488, 517, 963, 1777).Art. 1751Mobilele nu pot fi ipotecate (C. civ., 472 i urm., 1909).

Art. 1752Nu se aduce nicio modificare prin acest codice dispozi iilor legilor maritime, în privin a navelor ibastimentelor de mare.ec iunea I: Despre ipotecile legale

Art. 1753Drepturile i crean ele care se asigur de lege prin o ipotec sunt:1. ale femeilor m ritate asupra bunurilor b rbatului;2. ale minorilor i interzi ilor asupra bunurilor tutorelui;3. ale statului, ale comunelor i stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor iadministratorilor contabili [C. civ., 902 alin. (2), 1725].ubsec iunea 1: 1. Despre siguran ele femeilor m ritate

ubsec iunea 2: 2. Despre garan iile ce sunt obliga i a da tutorii în intereseleminorilor i interzi ilor

ubsec iunea 3: 3. Despre garan iile ce sunt obliga i a da statului, comunelori stabilimentelor publice, perceptorii i administratorii contabiliArt. 1768Ipoteca legal a statului, a comunelor i a stabilimentelor publice asupra bunurilorperceptorilor i administratorilor publici, nu se poate stabili decât asupra bunurilor prezente, iarnu i a celor viitoare (C. civ., 1725, 1753 pct. 3).

ec iunea II: Despre ipotecile conven ionaleArt. 1769Cine are capacitatea de a înstr ina un imobil, poate a-l i ipoteca (C. civ., 946, 948, 1306,1536, 1658, 1770).Art. 1770Acei care au asupra unui imobil un drept suspens prin o condi ie, sau rezolubil în oarecarecazuri, sau supus la o ac iune de resciziune, nu pot consim i decât o ipotec supus acelora icondi ii sau acelora i resciziuni (C. civ., 769, 786, 855, 1017, 1019, 1365, 1776, 1781, 1782,






1783).Art. 1771Bunurile minorilor i ale interzi ilor nu pot fi ipotecate decât pentru cauzele i cu formeleprescrise de legi (C. civ., 1753).Art. 1772Ipoteca conven ional nu va putea fi constituit decât prin act autentic.

Art. 1773(1) Ipotecile consim ite în ar str in nu pot avea efect în România decât dup ce actele princare s-a consim it ipoteca, se vor fi vizat de judec torul de la judec toria situa iunii bunurilor ise va fi luat în inscrip ie.(2) Acest judec tor va verifica dac actele de constituirea ipotecii unesc toate condi iile cerute delegile locului unde s-au f cut spre a fi autentice.Art. 1774

(la data 20-Feb-2007 Art. 1774 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Sentinta nr. 34 din 20-feb-2007 )

(la data 30-Jan-2007 Art. 1774 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 52/R din 30-ian-2007 )

(la data 17-Mar-2004 Art. 1774 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 1024 din 17-mar-2004 )Ipoteca conven ional nu este valabil dac , prin actul de constituire al ipotecii, nu se specificanume natura i situa ia fiec rui imobil al debitorului, asupra c rui se consimte ipoteca crean ei(C. civ., 965).Art. 1775Bunurile viitoare ale debitorului nu pot fi obiectul unei ipoteci.

Art. 1776(la data 30-Jan-2007 Art. 1776 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 52/R din 30-ian-2007 )(la data 06-Mar-2006 Art. 1776 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea

jurisprudenta Sentinta nr. 34 din 06-mar-2006 )(la data 17-Mar-2004 Art. 1776 din cartea III, titlul III, capitolul III, sectiunea II a se vedea

jurisprudenta Decizia nr. 1024 din 17-mar-2004 )(1) Ipoteca conven ional nu poate fi valabil decât atunci când suma, pentru care ipoteca esteconstituit , va fi determinat prin act.(2) Dac crean a este condi ional se va men iona condi ia în inscrip ie (C. civ., 1770, 1781,1782, 1783).Art. 1777Ipoteca se întinde asupra tuturor ameliora iilor survenite în urma constituirii imobilului ipotecat(C. civ., 482, 488, 1750).

ec iunea III: Despre rangul ipotecilor între eleArt. 1778Între creditori, ipoteca, fie legal , fie conven ional , nu are rang decât din ziua inscrip iei sale înregistre (C. civ., 1738, 1745, 1780).Art. 1779Ipotecile înscrise în registre în aceea i zi au acela i rang (C. civ., 1778, 1779, 1820, 1887,1888).

Capitolul IV: Despre modul inscrip iei privilegiilor i ipotecilorArt. 1780(1) Inscrip iile se fac la notariatul de stat în a c rui raz teritorial sunt situate bunurile ipotecate.(2) Drepturile de privilegii i ipoteci care nu s-ar fi înscris înaintea mor ii debitorului, nu vor maiputea fi înscrise decât în termen de trei luni de la deschiderea succesiunii.(3) Inscrip iile nu vor produce niciun efect când vor fi fost luate în intervalul de timp în cursul c ruiactele f cute înaintea deschiderii falimentelor sunt declarate de lege nule (C. civ., 704, 1738,1743, 1778, 1779, 1790).




Art. 1781(1) Spre a opera inscrip ia, creditorul i debitorul, în persoan sau prin mandatari cu procuriautentice, vor prezenta judec torului, actul autentic al conven iei prin care se constituie ipoteca.Totodat , creditorul va face i alegere de domiciliu la vreun loc din raza teritorial a judec toriei(C. civ., 1004, 1740, 1753, 1770, 1774, 1775, 1776, 1784, 1816, 1820).(2) Denumirea “circumscrip ie” din cuprinsul textului a fost înlocuit cu “raz teritorial ”. A sevedea nota 3 de la art. 747.Art. 1782Judec torul, g sind actul învestit cu toate formele cerute de lege pentru inscrip ie, va ordonainscrip ia sa, dup care se va certifica, pe actul original, data i num rul de ordine sub care s-ascris în registru (C. civ., 1780).Art. 1783În toate cazurile de inscrip ie a unei ipoteci legale sau a unui privilegiu, este destul ca creditorulsau mandatarul s u singur s se prezinte înaintea judec torului i s cear inscrip ia ipotecii sau aprivilegiului s u, în virtutea titlului din care decurge acea ipotec sau acel privilegiu (C. civ.,1753).Art. 1784Inscrip iile asupra bunurilor unei persoane moarte pot fi cerute numai de creditori.

Art. 1785Creditorul privilegiat sau ipotecar, înscris pentru un capital sau pentru o rendit care produceinterese, are drept ca interesele datorite pe trei ani s aib acela i rang ca i capitalul, f rprejudiciul inscrip iilor ce poate lua pentru interese dup trei ani, i care vor avea rang din ziuainscrip iei lor.Art. 1786(1) Inscrip iile conserv dreptul de privilegiu i de ipotec în curs de 15 ani din ziua în care s-au

cut inscrip iile. Efectul lor înceteaz dac inscrip iile nu au fost reînnoite înaintea expir riiacestui termen.(2) Cu toate acestea, inscrip iile luate în favoarea minorilor, interzi ilor, a femeilor m ritate, astatului, comunelor i celorlalte stabilimente publice sunt dispensate de a fi reînnoite pân dupun an de la încetarea tutelei, disolu iunea c toriei sau încetarea din func iune a func ionarului.(3) Cu privire la alin. (2) din art. 1786, a se vedea notele 1, 2 i 4 de la art. 1753.Art. 1787Inscrip ia reînnoit trebuie s indice inscrip ia primitiv ce se reînnoie te. În lips de o asemeneaindica ie, crean ipotecar va avea rang de la inscrip ia din urm (C. civ., 1786).

Capitolul V: Despre tergerea i reduc iunea inscrip iilorArt. 1788Inscrip iile vor fi terse sau reduse prin consim mântul p ilor interesate, capabile de a consim ila aceasta, sau în virtutea unei sentin e date în ultim instan , sau care a dobândit puterealucrului judecat. Mandatul dat spre a face o tergere sau reduc iune, trebuie s fie expres iautentic (C. civ., 946).Art. 1789Actele f cute în ar str in , care constat consim mântul pentru tergerea sau reduc iuneaunei inscrip ii, nu sunt executorii în România, decât dup ce s-au vizat de judec torul de lajudec toria situa iei bunurilor care va verifica autenticitatea acelor acte (C. civ., 1773).

Capitolul VI: Despre efectul privilegiilor i ipotecilor în contra persoaneloral treilea care de in imobilulArt. 1790

(la data 04-Apr-2007 Art. 1790 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.706 din 04-apr-2007 )Creditorii care au privilegiu sau ipotec înscris asupra unui imobil îl urm resc în orice mân artrece (C. civ., 1722, 1746, 1778, 1779, 1791).Art. 1791




Dac persoana a treia, care de ine imobilul, nu îndepline te formalit ile mai jos stabilite pentru apurga proprietatea sa, ea r mâne îndatorat prin singurul efect al inscrip iilor, în calitatea sa dedetentor a imobilului, la toate datoriile ipotecare, i se bucur de to i termenii de plat ce îi avea idebitorul primitiv (C. civ., 1792 i urm.).Art. 1792

(la data 13-Apr-2006 Art. 1792 din cartea III, titlul III, capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr.244 din 13-apr-2006 )Detentorul este inut în acela i caz sau de a pl ti toate capitalurile i interesele exigibile, la oricesum s-ar urca sau de a l sa imobilul ipotecat f r nicio rezerv (C. civ., 1785, 1793).Art. 1793Când detectorul nu îndepline te una din aceste obliga ii pe deplin, fiecare creditor ipotecar aredreptul de a cere vânzarea imobilului ipotecat, pentru crean a sa (C. civ., 1790, 1794, 1795,1804, 1824).Art. 1794Cu toate acestea, detentorul, care nu este personal obligat pentru crean a ipotecar acreditorului, poate s se opun la vânzarea imobilului ipotecat ce i-a fost transmis, dac au mai

mas alte imobile ipotecate pentru aceast datorie în posesiunea principalului sau principalilordebitori, i poate s cear discu ia prealabil dup forma regulat la titlul Despre cau ionament. Întimpul acestei discu ii se va opri vânzarea imobilului ipotecat (C. civ., 1662 i urm.).Art. 1795Cât pentru l sarea imobilului ipotecat, ea poate s fie f cut de c tre orice detentor care nu estepersonal obligat la datorie i care are capacitatea de a înstr ina (C. civ., 946, 1769, 1796).Art. 1796Detentorul poate s lase imobilul, chiar dup ce a recunoscut obliga ia sau dup ce a fostcondamnat în aceast calitate: l sarea imobilelor nu împiedic nici pe detector, pân laadjudecare, de a lua imobilul înapoi, pl tind toat datoria i cheltuielile.Art. 1797(1) sarea imobilului ipotecat se face prin declara ie la grefa judec toriei situa iei imobilului.(2) Judec toria va încheia act despre aceasta.(3) Dup cererea celui mai diligent dintre cei interesa i, se va numi un curator imobilului p sit ise va urm ri vânzarea sa dup formele prescrise pentru expropria iuni.

(4) Denumirea “tribunal popular” din cuprinsul textului a fost înlocuit cu “judec torie”.Art. 1798Servitu ile i drepturile reale ce avea asupra imobilului detentorul înaintea posesiunii sale renascdup sirea sau adjudecarea imobilului.Art. 1799Detentorul care a pl tit datoria ipotecar , sau care a l sat imobilul ipotecat, sau care a suferitexpropria iunea acestui imobil, are recurs în garan ie de drept, în contra debitorului principal (C.civ., 551, 1108, 1336 i urm.).

Capitolul VII: Despre stingerea privilegiilor i a ipotecilorArt. 1800

(la data 13-Feb-2009 Art. 1800 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.454 din 13-feb-2009 )

(la data 03-May-2007 Art. 1800 din cartea III, titlul III, capitolul II a se vedea jurisprudenta Sentintanr. 90 din 03-mai-2007 )(1) Privilegiile i ipotecile se sting:1. prin stingerea obliga iei principale;2. prin renun area creditorului la ipotec ;3. prin îndeplinirea formalit ilor i condi iilor prescrise detentorilor pentru purgarea bunurilordobândite de ei;4. prin prescrip ie.

(2) Prescrip ia este câ tigat debitorului, pentru bunurile care se afl în posesia sa, prin expirareatimpului defipt pentru prescrip ia ac iunilor ce rezult din ipotec sau din privilegiu.




(3) Cât pentru bunurile care se g sesc în mâinile unui al treilea detentor, prescrip ia îi estecâ tigat prin expirarea timpului regulat pentru prescrip ia propriet ii în favoarea sa; în cazulcând prescrip ia presupune un titlu, ea nu începe a curge decât din ziua când detentorul s-a înscrisîn registrele notariatului de stat ca nou proprietar.(4) Inscrip iile luate de creditori nu întrerup cursul prescrip iei stabilite prin lege în favoareadebitorului, sau în favoarea unei a treia persoane detentoare a imobilului (C. civ., 974, 1091,1134, 1153, 1801, 1802, 1890, 1891, 1892, 1895).

Capitolul VIII: Despre modul de a purga propriet ile de privilegii i ipoteciArt. 1801Toate actele translative de bunuri i drepturi care se pot ipoteca se vor transcrie pe registre ce sevor ine spre acest sfâr it la judec toria în a c rei raz teritorial sunt bunurile situate.Art. 1802Orice act de înstr inare a drepturilor men ionate în articolul precedent nu se va putea opunepersoanelor al treilea de nu se va fi f cut transcrip ia cerut prin acel articol. (C. civ., 973, 1175,1295, 1801,1803).Art. 1803Transcrip ia prescris prin articolul 1801 transmite dobânditorului drepturile ce înstr in torul aveaasupra propriet ii imobilului, dar cu formarea i ipotecile cu care imobilul era îns rcinat (C. civ.,1746, 1790).Art. 1804Dac noul proprietar voie te a fi ap rat de urm ririle autorizate prin Capitolul VI al prezentuluititlu, este inut, în cursul lunii de la transcrip ia actului de transmisia propriet ii, de a notificacreditorilor la domiciliile ce i-au ales când au luat inscrip iile ipotecare:1. contractul de dobândirea imobilului;2. un certificat de transcrip ia lui;3. o tabel în trei coloane, din care cea dintâi va cuprinde data ipotecilor i aceea a inscrip iilor,cea de a doua, numele creditorilor, i cea de a treia sumele crean elor înscrise (C. civ., 1781 iurm., 1790, 1793, 1801, 1802, 1805, 1813).Art. 1805Noul proprietar va declara prin acea notificare c este gata a pl ti îndat datoriile i sarcinileipotecare, numai pân la concuren a pre ului stipulat prin actul de înstr inare sau pân la valoareala care va pre ui imobilul, dac este d ruit f r distinc ie între datoriile exigibile sau neexigibile (C.civ., 1791, 1804, 1806).Art. 1806(1) Dup ce noul proprietar a f cut notificarea prescris în termenul defipt prin articolul 1804 idac pre ul stipulat nu poate acoperi toate datoriile privilegiate i ipotecare, orice creditor al c ruititlu este înscris poate cere punerea, imobilului în vânzare prin licita ie public , cu îndatorire:1. de a comunica aceast cerere noului proprietar în curs de 40 zile de la notificarea ce acesta i-a f cut;2. de a se supune a sui pre ul imobilului cu a zecea parte mai mult peste pre ul stipulat în actulde înstr inare.

(2) Toate acestea se vor comunica, dup cererea în scris a creditorului, atât noului proprietar, câti înstr in torului imobilului, prin judec toria, unde s-a f cut transcrip ia actului de înstr inarea

imobilului.(3) Toate acestea sub pedeaps de nulitate (C. civ., 1807 i urm.).Art. 1807Dac creditorii nu vor cere punerea în licita ie în termenul i cu formele prescrise în articoleleprecedente, valoarea imobilului va r mâne definitiv defipt la pre ul stipulat prin contract, sau lasuma estima iei în caz de dona iune, i noul proprietar va r mâne liberat de orice privilegiu iipotec , pl tind pre ul creditorilor dup ordinea inscrip iei lor, sau depunându-l la casa de depozitei consemna iuni (C. civ., 978, 1800).

Art. 1808(1) În caz de revânzare, ea se va face cu formele prescrise pentru expropria iunile for ate, dup




st ruin a sau a creditorului care a cerut revânzarea sau a noului proprietar.(2) Acela din ace tia care va st rui pentru vânzare, va îngriji a se pune în afiptele de publica iepre ul stipulat prin contract sau declarat dup estima ie, i suma cu care creditorele s-a obligat asui acest pre (C. civ., 1805, 1806, 1824).Art. 1809Adjudecatarul este dator, peste pre ul adjudec rii, a restitui dobânditorului imobilului saudonatarului deposedat toate cheltuielile ce acesta a f cut cu formarea contractului s u, pentrutranscrip ia lui, acelea ale notific rii, i cele f cute de el la vânzarea prin licita ie (C. civ., 1341).Art. 1810Dac imobilele în urmarea licita iei s-au adjudecat asupra dobânditorului imobilului sau adonatarului, acesta nu este obligat de a transcrie jurnalul de adjudecare.

Art. 1811Retragerea creditorului care va fi cerut punerea în licita ie nu va putea st vili sub niciun cuvântadjudecarea public , dac nu vor consim i to i ceilal i creditori privilegia i sau ipotecari.Art. 1812Dac adjudecarea se va face asupra aceluia care cump rase imobilul, atunci va avea recurs încontra vânz torului, spre a fi dezd unat de suma care excede pre ul stipulat prin actul de vânzarei pentru dobânda acestui excedent (C. civ., 1341, 1799).

Art. 1813(1) În cazul când titlul noului proprietar ar cuprinde imobile i mobile, sau mai mult imobile, dincare unele ipotecate i altele neipotecate, situate în aceea i sau în diferite raze teritoriale dejudec torii, toate înstr inate cu un singur pre sau pentru pre uri deosebite i separate, sau caceste imobile sunt cuprinse sau c nu sunt cuprinse în aceea i exploata iune, în aceste cazuripre ul imobilului asupra c ruia sunt luate inscrip ii se va determina cu analogie dup pre ul total, iva fi declarat în notificarea ce noul proprietar este obligat a face conform cu articolul 1804.(2) Creditorele care a cerut punerea în licita ie nu este dator, în niciun caz, a face suirea pre uluicerut prin articolul 1806, pentru mobile sau pentru alte imobile decât cele ipotecate crean ei sale.(3) Noului proprietar îi r mâne totdeauna recurs în contra autorului s u spre a fi dezd unat de

marea ce ar suferi, sau din cauza diviziunii achizi iei sale, sau din cauza diviziuniiexploata iunilor (C. civ., 1804, 1830).Art. 1814Niciun imobil nu poate fi liberat de ipotecile legale, decât supunându-se ipotecii un alt imobil deaceea i valoare, sau depunându-se, la casa de depozite i consemna iuni, o sum egal cuvaloarea crean ei asigurate prin ipotec . Formele ce urmeaz a se observa la mutarea ipotecii, depe un imobil pe altul, se vor determina prin legea de procedur (C. civ., 1753, 1800).ec iunea 1: Dispozi ie tranzitorie

Art. 1815Femeile c torite pân la promulgarea acestei legi vor fi datoare în curs de un an de la aceastepoc a cere inscrip ie asupra imobilelor b rba ilor pentru asigurarea dotei lor, conform regulilorprescrise prin acest codice.

Capitolul IX: Despre publicitatea registrelor i despre responsabilitateasecretarilor notariatelor de stat, îns rcina i cu inerea registrelorArt. 1816Grefierii de la judec torii sunt inu i de a elibera tuturor acelor ce cer copie de pe actele transcriseîn registrele lor i de pe inscrip iile existente, sau certificat c nu exist nicio inscrip ie. (C. civ.1804, 1817 i urm., 1822).Art. 1817Ei sunt responsabili pentru orice prejudiciu ar rezulta:1. Din omisiunea pe registrele lor a transcrip iilor actelor de muta ie ale propriet ii, i ainscrip iilor luate în birourile judec toriei;2. Din lipsa de men iune în certificatele lor a unei sau mai multor inscrip ii existente, afara decazul când eroarea provine din ar ri nesuficiente care nu pot s le fie imputate. (C. civ. 998,1740, 1780, 1801, 1802, 1818, 1822).




Art. 1818Imobilul în privin a c ruia grefierul ar fi omis în certificatele sale una sau mai multe sarcineînscrise r mâne cu toate acestea înc rcat cu toate sarcinile înscrise, r mânând însa nouluicump tor, care a fost indus in eroare, recurs contra grefierului pentru daunele ce i s-au cauzatprin omisiune, precum si recurs contra vânz torului pentru întoarcerea pre ului i daunelor-interese. (C. civ. 1746, 1790).Art. 1819În niciun caz, grefierii de la judec torii nu pot refuza, nici întârzia transcrip ia actelor de muta ieale propriet ilor, inscrip ia privilegiilor i drepturilor ipotecare, nici eliberarea de certificate ce secer de par i, nici prezentarea registrelor originale când se cer de p i, sub pedeaps de

spundere de daune-interese c tre p i; drept care, la caz de refuz sau întârziere nemotivat , seva încheia îndat asupra cererii p ilor proces-verbal despre aceasta de c tre procurorultribunalului respectiv. (C. civ. 1822).Art. 1820Grefierii de la judec torii vor fi inuti de a avea un registru pe care vor înscrie zi cu zi i în ordinenumeric depunerile ce li se vor fi f cut de actele de muta ie ale propriet ilor destinate de a fitranscrise; ei vor elibera deponentului un bilet de recunoa tere care va purta num rul de ordinesub care s-a înscris depunerea în registru i ei nu vor putea transcrie, în registrele destinatepentru aceasta, actele de muta ie ale propriet ilor decât cu data i dup ordinea în care s-a f cutdepunerea acelor acte la judec torie.Art. 1821Toate registrele de transcrip ie i inscrip ie vor fi nuruite, numerotate i parafate pe fiecarepagin de c tre judec tor.Art. 1822Grefierii de la judec torii sunt inu i de a se conforma, în exerci iul func iunii lor, tuturordispozi iilor capitolului prezent, sub pedeaps de amend de la 500 la 3000 lei pentru întâiacontraven ie, i de destituire pentru a doua contraven ie, f r prejudiciul daunelor-interese c tre

i care vor fi pl tite înaintea amendei. (C. civ. 1816 si urm.).Art. 1823Men iunile de depozit, inscrip iile i transcrip iile se vor face în registre, în ir, f r niciun loc alb,nici interlinii, sub pedeaps în contra grefierului de la judec torie de o amenda de la 1500 lei pânla 5000 lei i de daune-interese c tre p i, care vor fi pl tite înaintea amendei.

Titlul XIX: Despre e propria iunea silit(la data 02-Jan-2001 Art. 1824 din cartea III, titlul abro at de Art. III din rdonanta ur enta

138/2000 )(la data 02-Jan-2001 Art. 1825 din cartea III, titlul abro at de Art. III din rdonanta ur enta















138/2000 )

Titlul XX: Despre prescrip ieCapitolul I: Dispozi ii preliminareArt. 1837Prescrip ia este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obliga ie, subcondi iile determinate prin aceast lege (C. civ., 645, 1091, 1200, 1800, 1887, 1888).Art. 1838Nu se poate renun a la prescrip ie decât dup împlinirea ei (C. civ., 965, 1839).

Art. 1839(1) Renun area la prescrip ie este sau expres sau tacit .(2) Renun area tacit rezult dintr-un fapt care presupune del sarea dreptului câ tigat.Art. 1840Cel ce nu poate înstr ina nu poate renun a la prescrip ie (C. civ., 946, 948, 1306, 1536).

Art. 1841În materie civil , judec torii nu pot aplica prescrip ia dac cel interesat nu va fi invocat acestmijloc.Art. 1842

(la data 13-Jan-2009 Art. 1842 din cartea III, titlul , capitolul I a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 65din 13-ian-2009 )Prescrip ia poate fi opus în cursul unei instan e pân în momentul când Curtea de Apel vapronun a definitiva sa decizie, asupra c reia nu mai poate reveni dup lege, afar numai de cazulcând cel în drept a o opune ar trebui, s se prezume, dup împrejur ri, c a renun at la dânsa.Art. 1843Creditorii i orice alt persoan interesat pot s opun prescrip ia câ tigat debitorului saucodebitorului lor, ori proprietarului, chiar i dac acel debitor, codebitor sau proprietar renun ladânsa (C. civ., 562, 699, 974).Art. 1844Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declara ie alegii, nu pot fi obiecte de proprietate privat , ci sunt scoase afar din comer (C. civ., 476, 963,1310).Art. 1845Statul, stabilimentele publice i comunale, în ceea ce prive te domeniul lor privat, sunt supuse laacelea i prescrip ii ca particularii i, ca i ace tia, le pot opune.

Capitolul II: Despre posesiunea cerut pentru a prescrie.Art. 1846

(la data 09-Mar-2006 Art. 1846 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.795 din 09-mar-2006 )(1) Orice prescrip ie este fondat pe faptul posesiunii.(2) Posesiunea este de inerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitat , una sau alta, denoi în ine sau de altul în numele nostru (C. civ., 485, 486, 487, 1847 i urm., 1909).

(la data 06-Feb-2009 Art. 1846, alin. (2) din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 125/R- din 06-feb-2009 )Art. 1847

(la data 06-Feb-2009 Art. 1847 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.125/R- din 06-feb-2009 )

(la data 25-Jun-2008 Art. 1847 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1021 din 25-iun-2008 )

(la data 09-Mar-2006 Art. 1847 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.795 din 09-mar-2006 )Ca s se poat prescrie, se cere o posesiune continu , neîntrerupt , netulburat , public i subnume de proprietar, dup cum se explic în urm toarele articole (C. civ., 1853, 1854, 1863).




Art. 1848Posesiunea este discontinu când posesorul o exercit în mod neregulat, adic cu intermiten eanormale (C. civ., 1847, 1850).Art. 1849Posesiunea este întrerupt prin modurile i dup , regulile prescrise în articolele 1863-1873 (C.civ., 1847).Art. 1850Continuitatea i neîntreruperea posesiunii sunt dispensate de prob din partea celui ce invocprescrip ia, în acest sens c , posesorul actual care probeaz c a, posedat într-un moment datmai înainte, este presupus c a posedat în tot timpul intermediar, f r îns ca aceasta sîmpiedice proba contrarie (C. civ., 1200, 1202, 1847).Art. 1851Posesiunea este tulburat când este fundat sau conservat prin acte de violen în contra saudin partea adversarului (C. civ., 953, 955, 1847, 1900).Art. 1852Posesiunea este clandestin când posesorul o exercit în ascuns de adversarul s u încât acestanu este în stare de a putea s o cunoasc (C. civ., 1847).Art. 1853

(la data 25-Jun-2008 Art. 1853 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1021 din 25-iun-2008 )

(la data 09-Mar-2006 Art. 1853 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.795 din 09-mar-2006 )

(la data 27-Dec-1999 Art. 1853 din cartea III, titlul , capitolul II a ost a se vedea recurs in interesul le iiDecizia /1999 )(1) Actele ce exercit m sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adic în calitate delocatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, în puterea destina iei legale aaceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.(2) Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia, prin simplaîng duin a proprietarului s u (C. civ., 1858).Art. 1854

(la data 09-Mar-2006 Art. 1854 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.795 din 09-mar-2006 )Posesorul este presupus c posed pentru sine, sub nume de proprietar, dac nu este probat c aînceput a poseda pentru altul (C. civ., 1200, 1202, 1850, 1853).Art. 1855Când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune c a conservat aceea i calitate,dac nu este prob contrarie (C. civ., 1200, 1202, 1850, 1853).Art. 1856Posesiunea viciat prin vreuna din cauzele ar tate în art. 1847 devine posesiune util , îndat ceacel viciu înceteaz în vreun mod oarecare (C. civ., 953, 955 i urm., 1847 i 1900).Art. 1857Posesorul care posed nu sub nume de proprietar nu poate s schimbe el însu i, fie prin sinesingur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni (C. civ., 1855).Art. 1858

(la data 19- ct-2007 Art. 1858 din cartea III, titlul , capitolul II a se vedea jurisprudenta Decizia nr.1734 din 19-oct-2007 )Posesiunea care se exercit nu sub nume de proprietar, nu se poate schimba în posesiune util ,decât prin vreunul din urm toarele patru moduri:1. când de in torul lucrului prime te cu bun -credin de la o a treia persoan , alta decâtadev ratul proprietar, un titlu translativ de proprietate în privin a lucrului ce de ine;2. când de in torul lucrului neag dreptul celui de la care ine posesiunea prin acte de rezistenla exerci iul dreptului s u;3. când de in torul str mut posesiunea lucrului, printr-un act cu titlu particular translativ deproprietate, la altul care este de bun -credin ;




4. când transmisiunea posesiunii din partea de in torului la altul se face printr-un act cu titluuniversal, dac acest succesor universal este de bun -credin (C. civ., 1855, 1857, 1859, 1861).Art. 1859În toate cazurile când posesiunea aceluia i lucru trece pe rând în mai multe mâini, fiecare posesorîncepe, în persoana sa, o nou posesiune, f r a distinge dac str mutarea posesiunii s-a f cut înmod singular sau universal, lucrativ sau oneros (C. civ., 1858, 1860, 1861).Art. 1860Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescrip ia, s uneasc posesiunea sacu posesiunea autorului s u (C. civ., 653, 1859 i urm.).Art. 1861Dispozi iile celor dou articole precedente nu derog la cele prescrise prin articolul 1858, înultimul s u alineat (C. civ., 1859, 1860).Art. 1862(1) Dac viciul posesiunii consist în discontinuitatea, în interup iunea sau în precaritatea sa,oricine are interes ca s nu fie prescrip ia împlinit îl poate opune.(2) Dar clandestinitatea i tulburarea posesiunii sunt vicii numai relative i nu pot fi, prinurmare, opuse decât numai de cei în privin a c ror posesiunea a avut asemenea caracter (C. civ.,1847, 1853 i urm.)

Capitolul III: Despre cauzele rare întrerup sau care suspend cursulprescrip iei

ec iunea I: Despre cauzele care întrerup prescrip iaArt. 1863Prescrip ia poate fi întrerupt sau în mod natural sau în mod civil (C. civ., 1847, 1864 i urm.).

Art. 1864Este întrerupere natural :1. când posesorul este i r mâne lipsit, în curs mai mult de un an, de folosin a lucrului, sau de

tre vechiul proprietar sau de c tre o a treia persoan ;2. când lucrul este declarat neprescriptibil în urmarea unei transform ri legale a naturii saudestina iei sale (C. civ., 1863).Art. 1865Întreruperea civil se opereaz :1. printr-o cerere f cut în judecat , fie introductiv de instan sau numai incident într-oinstan deja început ;2. printr-un act încep tor de executare, precum sechestrul (saisie) sau cererea execu iei unuititlu c rui legea recunoa te puterea executorie;3. prin recunoa terea de c tre debitor sau posesor a dreptului celui în contra c rui prescrie (C.civ., 1905).Art. 1866Efectele întreruperii prescrip iei prin vreunul din modurile naturale sunt absolute; întrerupereacivil , afar de excep iile cuprinse în articolele 1872 i 1873 i altele asemenea, nu folose tedecât celuia ce o face i nu vat m decât celui contra c rui se face (C. civ., 1864, 1867 i urm.)Art. 1867Întreruperea, fie civil , fie natural , terge cu totul orice prescrip ie început înaintea sa; înniciun caz acea prescrip ie nu mai poate fi continuat . Posesorul sau debitorul pot începe o nouprescrip ie dup ce actele constitutive de întrerupere înceteaz , conform naturii lor i reguliloraci mai jos stabilite (C. civ., 1864, 1866, 1868).Art. 1868(1) Cererea f cut în judecat nu va putea întrerupe prescrip ia decât dac va fi încuviin at dejudec torie prin hot râre de nerevocabil autoritate.

(2) În cazul acesta nicio prescrip ie nu poate curge de la formarea cererii în judecat i pân lapronun area unei asemenea hot râri (C. civ., 1870, 1871).Art. 1869




Dac cel ce a format cererea în judecat las s se perime acea ac iune a sa prin nelucrare;dac se dezist de acea cerere pentru oricare alt motiv, afar de nulit i de form sau denecompetin a instan ei c tre care a fost f cut, nicio întrerupere de prescrip ie nu poate fi (C. civ.,1865, 1868, 1870).Art. 1870Cererea în judecat întrerupe prescrip ia, dup regulile cuprinse în articolul 1868 i 1869, chiarîn cazul când este adresat la a instan judec toreasc necompetent i chiar dac este nulpentru lips de forme (C. civ., 1868, 1869, 1871).Art. 1871În cazurile prev zute în articolul precedent, prescrip ia nu va fi întrerupt decât dac celinteresat va fi f cut, mai înainte de hot rârea de perem iune, ce ar putea fi pronun at în contrasa, o nou cerere în bun i cuvenit form , i dac aceast dup urm cerere se va fiîncuviin at, dup cum se arat la articolul 1868 (C. civ., 1870).Art. 1872(1) Întreruperea civil a prescrip iei, f cut în contra unuia din debitorii solidari, are efect încontra tuturor celorlal i codebitori ai s i.(2) Întreruperea civil cut în contra unuia din mo tenitorii unui debitor solidar nu are efect încontra celorlal i como tenitori, chiar dac crean a ar fi ipotecar , dac obliga ia nu estenedivizibil . Asemenea întrerupere nu are efect în contra codebitorilor debitorului defunct, decâtîn m sura p ii de obliga ie a mo tenitorului contra c rui s-a f cut întreruperea.(3) Spre a întrerupe prescrip ia în contra acelor codebitori, trebuie o întrerupere f cut în contratuturor mo tenitorilor debitorului defunct (C. civ., 742, 1036 i urm., 1045, 1057, 1062, 1873).Art. 1873

(la data 26-Sep-2007 Art. 1873 din cartea III, titlul , capitolul III, sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1342 din 26-sep-2007 )(1) Întreruperea civil a prescrip iei, f cut în contra debitorului principal, are efecte i în contracau iunii.(2) Întreruperea f cut în contra cau iunii nu poate opri cursul prescrip iei datoriei principale (C.civ., 1652 i urm., 1679 i urm.).

ec iunea II: Despre cauzele care suspend cursul prescrip ieiArt. 1874Suspendarea opre te cursul prescrip iei pe timpul cât dureaz , r îns a o terge pentru timpultrecut (C. civ., 1875 i urm.).Art. 1875

(la data 06-Dec-2007 Art. 1875 din cartea III, titlul , capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1965 din 06-dec-2007 )Prescrip ia curge în contra oric rei persoane care n-ar putea invoca o excep ie anume stabilitprin lege (C. civ., 1876 i urm.).Art. 1876Prescrip ia nu curge în contra minorilor i interzi ilor, afar de cazurile determinate prin lege (C.civ., 1900 i 1908).Art. 1877Prescrip ia curge în contra femeii m ritate în privin a averii sale parafernale, chiar i dac aceease afl sub administra ia b rbatului, cu rezerva îns , pentru cazul acesta, de ac iune recursorie afemeii în contra b rbatului.Art. 1878Prescrip ia nu curge pe cât timp ine c toria, în contra femeii m ritate, în privin a imobilelordotale care n-au fost declarate alienabile prin contractul de c torie, decât, dac va fi început acurge mai înainte de c torie, sau din momentul separa iei patrimoniilor, conform articolelor1256-1270, oricare ar fi epoca în care a început posesiunea.Art. 1879- abrogat.

Art. 1880




(la data 20-Sep-2007 Art. 1880 din cartea III, titlul , capitolul III, sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 1470 din 20-sep-2007 )Nu este asemenea supus prescrip iei, pe cât timp ine c toria, nicio ac iune a femeii care arputea s se r sfrâng cumva în contra b rbatului, de ar fi exercitat de femeie contra unei atreia persoane.Art. 1881Prescrip ia nu curge între so i, pe cât timp ine c toria (C. civ., 1882 i urm.).

Art. 1882(1) Prescrip ia nu curge contra mo tenitorului beneficiar în respectul crean elor sale asuprasuccesiunii.(2) Ea nu curge în contra succesiunii, nici în privin a crean elor, nici în privin a drepturilor reale(C. civ., 713, 1883).Art. 1883Regulile prescrise prin articolul precedent se aplic i la prescrip ia dintre administratorul legal alaverii unei persoane i acea persoan , precum dintre o succesiune vacant i persoana numitcurator al ei (C. civ., 1882).Art. 1884Prescrip ia curge atât în folosul cât i în contra unei succesiuni vacante, chiar i dac n-arecurator, i chiar în timpul termenelor de trei luni pentru facerea inventarului i de 40 zile pentrudeliberare (C. civ., 706 i urm.).Art. 1885(1) Prescrip ia unei crean e condi ionale sau cu termen nu poate începe decât din momentulcând s-a împlinit condi ia sau a expirat termenul.(2) Ac iunile reale ale creditorul sau proprietarului sunt, prin excep ie, supuse prescrip iei înfolosul celui ce de ine lucrul, chiar i mai înainte de realizarea condi iilor, sau de expirareatermenelor la care acele ac iuni pot fi subordonate (C. civ., 1017, 1022, 1337).

Capitolul IV: Despre timpul cerut pentru a prescrieec iunea I: Dispozi ii generale

Art. 1886Nicio prescrip ie nu poate începe a curge mai înainte de a se na te ac iunea supus acestui modde stingere.Art. 1887

(la data 22-Feb-2007 Art. 1887 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea I a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 98 din 22-feb-2007 )Termenul prescrip iei se calculeaz pe zile, i nu pe ore. Prin urmare ziua în cursul c reiaprescrip ia începe nu intr în acel calcul (C. civ., 1888, 1889).Art. 1888Ziua se împarte în 24 de ore. Ea începe la miezul nop ii i se fine te la miezul nop ii urm toare.

Art. 1889(la data 22-Feb-2007 Art. 1889 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea I a se vedea jurisprudenta

Decizia nr. 98 din 22-feb-2007 )Prescrip ia nu se socote te câ tigat , decât dup împlinirea celei dup urm zile a termenuluidefipt prin lege.

ec iunea II: Despre prescrip ia de 30 de aniArt. 1890

(la data 24-Feb-2009 Art. 1890 din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea II a se vedea jurisprudentaDecizia nr. 2019 din 24-feb-2009 )Toate ac iunile atât reale cât i personale pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile i pentrucare n-a defipt un termen de prescrip ie, se vor prescrie prin 30 de ani, f r ca cel ce invocaceast prescrip ie s fie oblicat a produce vreun titlu, i f r s i se poat opune reaua-credin(C. civ., 557, 565, 639, 645, 700, 840, 1091).Art. 1891Instan ele începute i del sate se vor prescrie, în lipsa de cerere de perem iune, prin 30 de ani




socoti i de la cel dup urm act de procedur , oricare ar fi termenul de prescrip ie al ac iunilor înurma c rora se vor fi început acele instan e.Art. 1892Renditele sau crean ele ale c ror capete nu sunt niciodat exigibile i care produc în folosulcreditorului interese periodice sau în perpetuu sau pe via , se prescriu prin 30 de ani începândde la data titlului lor constitutiv.Art. 1893Dup 28 de ani de la data titlului constitutiv sau a celui de pe urm titlu, debitorul poate ficonstrâns s procure un nou titlu creditorului sau reprezentan ilor s i.Art. 1894Regulile prescrip iei relative la alte obiecte decât cele cuprinse în acest titlu i care sunt expusela locurile respective din acest codice exclud aplicarea dispozi iilor acestui titlu în toate cazurilecând sunt contrarii lor (C. civ., 557, 619, 623 i urm., 639 i urm., 700, 722, 783, 789, 833, 840,931, 1334, 1359, 1512, 1800 pct. 4, 1901).

ec iunea III: Despre prescrip iile de 10 pân la 20 de aniArt. 1895Cel ce câ tig cu bun -credin i printr-o just cauz un nemi tor determinat va prescrieproprietatea aceluia prin zece ani, dac adev ratul proprietar locuie te în circumscrip iatribunalului jude ean unde se afl nemi torul, i prin dou zeci de ani dac locuie te afar dinacea circumscrip ie (C. civ., 486, 487, 1896).Art. 1896Dac adev ratul proprietar a locuit, în diferite timpuri, în circumscrip ia tribunalului jude eanunde se afl nemi torul, i afar dintr-însa, prescrip ia se va completa ad ugându-se, la anii deprezen , un num r de ani de absen îndoit decât cel ce lipse te la anii de prezen pentru ca sfie zece.Art. 1897(1) Justa cauz este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.(2) Un titlu nul nu poate servi de baz prescrip iei de 10 pân la 20 de ani.(3) Un titlu anulabil nu poate fi opus posesorului care a invocat prescrip ia de 10 pân la 20 ani,decât de cel ce ar fi avut dreptul de a cere anularea sa, sau de reprezentan ii dreptului s u, dacposesorul n-a cunoscut cauza anulabilit ii (C. civ., 1858, 1895).Art. 1898(1) Buna-credin este credin a posesorului c , cel de la care a dobândit imobilul, avea toateînsu irile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea.(2) Este destul ca buna-credin s fi existat în momentul câ tig rii imobilului.Art. 1899(1) Justa cauz trebuie s fie totdeauna probat de cel ce invoc prescrip ia de 10 pân la 20ani.(2) Buna-credin se presupune totdeauna i sarcina probei cade asupra celui ce aleag rea-credin (C. civ., 486, 487, 960).

(la data 13-Mar-2007 Art. 1899, alin. (2) din cartea III, titlul , capitolul I , sectiunea III a se vedeajurisprudenta Decizia nr. 492 din 13-mar-2007 )Art. 1900(1) Ac iunea pentru nulitatea sau pentru stricarea unei conven ii, se prescrie prin 10 ani, în toatecazurile când legea nu dispune altfel.(2) Aceast prescrip ie nu începe a curge, în caz de violen a, decât din ziua când violen a aîncetat; în caz de eroare sau de dol, din ziua când eroarea sau dolul s-a descoperit; pentru actele

cute de femei m ritate neautorizate, din ziua desfacerii c toriei; în contra minorilor din ziuamajorit ii, iar în respectul interzi ilor din ziua când s-a ridicat interdic ia (C. civ., 790, 799, 953i urm., 1157, 1837 i urm., 1895 i urm., 1903).

Art. 1901Orice ac iune a minorului contra tutorelui, relativ la faptele tutelei, se prescrie prin 10 ani,începând de la majoritatea sa (C. civ., 1890).




Art. 1902Dup 10 ani, arhitec ii i întreprinz torii de lucr ri sunt des rcina i de r spunderea la care suntsupu i pentru stric ciunea în tot sau în parte a construc iei, prin viciile de construire sau prinviciile p mântului (C. civ., 1483).

ec iunea IV: Despre câteva prescrip ii particulareArt. 1903Ac iunea mai trilor i institutorilor de tiin e sau de arte, pentru lec iile ce dau cu luna;a osp torilor i g zduitorilor, pentru nutrirea i locuirea ce procur , i a oamenilor cu ziua,pentru plata zilelor, a materiilor de dân ii procurate i a simbriilor;se prescriu prin ase luni (C. civ., 1905, 1908).

Art. 1904Ac iunea medicilor, a chirurgilor i a apotecarilor, pentru vizite, opera ii i medicamente;a negu torilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt negu tori;a directorilor de pensionate, pentru pre ul pensiunii colarilor lor, i a altor mai tri, pentru pre uluceniciei;a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor;se prescriu printr-un an (C. civ., 1905, 1908).

Art. 1905(1) Prescrip ia în cazurile mai sus ar tate se va împlini, chiar dac ar urma serviciile, lucr rile ipred rile acolo men ionate.(2) Ea nu înceteaz de a curge decât când s-a încheiat socoteala, s-a dat un bilet sauadeverin , ori s-a format cerere în judecat (C. civ., 1865, 1903, 1906, 1908).Art. 1906Cu toate acestea, cei c rora vor fi opuse aceste prescrip ii pot dovedi, prin orice mijloace, cplata este înc datorat .Art. 1907Veniturile renditelor perpetue sau pe via ;presta iunile periodice ale pensiunilor alimentare;chiriile caselor i arenzile bunurilor rurale;dobânzile sumelor împrumutate i în genere tot ce se pl te te cu anul sau la termene periodicemai scurte;se prescriu prin 5 ani (C. civ., 1429, 1587, 1639, 1908).

Art. 1908Prescrip iile prezentei sec iuni curg în contra minorilor i interzi ilor, r mânând acestora recursîn contra tutorilor lor (C. civ., 1711).Art. 1909(1) Lucrurile mi toare se prescriu prin faptul posesiunii lor, f r s fie trebuin de vreocurgere de timp.(2) Cu toate acestea, cel ce a pierdut sau cel c rui s-a furat un lucru, poate s -l revendice, încurs de trei ani, din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat, de la cel la care-l g se te,

mânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are (C. civ., 472, 485, 972, 1156, 1598,1730, 1751, 1846, 1910).Art. 1910Dac posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cump rat la bâlci sau la târg, sau la ovindere public , sau de la un negu tor care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nupoate s ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului pre ul ce l-a costat.Art. 1911Prescrip iile începute la epoca public rii acestui codice se vor regula dup legile cele vechi.

CAPITOLUL V: DI PO I II ALArt. 1912Codicii Domnilor Calimach i Caragea, i orice alte legi civile anterioare, ordonan ele domne ti i




instruc iunile ministeriale din ambele Principatele-Unite, sunt abrogate în tot ce nu este conformregulilor prescrise în prezentul codice.Art. 1913Acest codice civil se va pune în lucrare la 1 iulie anul 1865.

Art. 1914Fiica dotat înaintea promulg rii acestei legi, de voie te a veni la o ereditate deschis în urmapromulg rii acestei legi, va fi obligat a reporta dota.

Forma sintetic la data 27-May-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® i tehnologia ActeSintetice sunt m rci inregistrate ale Wolters Kluwer.




Documents

Cod Civil Iunie 2011