r'€rnldu in Comisia de elabomregii de gmere fu aplicare a noului

: Cftfist formator INM64ie $ J6tr1ie; doctor in drept;

li:ar€ a mului Cod penal

her€a de [hep! Univeritatea

rrmho ia Comisia de elabonrea{efal S€cliei de Combalele a

piie - Slrl.ru.tra ceftah"

oqtritr &€pq formator la $coala: Tirbl€scu" Bucueqti

tilk doctc'. in depq formator la

uiv. d.. univasbrea ,,l.licolae

; fuEfr INM; doctor iD dept:Cd & Foc€dni peEli

Lbclrle de Casalie ti Justi$e:

r@ INM Si $coala N4ionah

lwt Uoiversitatea din Cmiova;tu tughts Law, Unive$ity of

4ie i Justitie; formator INMb Drcpl UDive$itatra ,J\licolae

ry, UniveNitatea din Bucuresti

ri rnembru al Rel€lei Judiciare

DrlEdi de Drept Universitatea

](l CIL Beck, ercuE$.ti, 2020

Eii tE{i itr srbGohl paginii

ole, €d a 14 Bl. C.H. Beck,

Eirrl N.ticolului, punctul

CodJ de Foceduri penalS.

Coordonator

Mihail Udroiu

I

Ii

Codul de proceduri penaliComentariu pe articole

art. 1-603

Editia 3

- revizttitd gi addugiti -

Editura C.H. BeckBucuregti 2020

Cuprins

Ghid de utilizare. ...............X[I

Partea generali... .............,.............1-284 ...,....,...,1

Titlul I. Principiile Qi limitele aplicirii legii procesuale penale..............1-13.....,..,,...1

Titlul II. Ac{iunea penali qi acJiunea civili in procesul penal............. l4-28 ..,,.....147Capitolul I. Acliunea pena1i............... 14-18 .........147Capitolul II. Acliunea civili.............. 19-28 .........113

Titlul IlL Participanfii in procesul penal 29-96 .........205Capitolul l. Dispozilii generale........... .......................29-34.........206Capitolul II. Competenta organelor judiciare ........ -..-35-76 ...-..-..277

Sec{iunea 1. CompetenJa funclionald, dupi materie gi dupdcalitateapersoaneiainstan1elorjudecetoreSti....................................35-40...-.....277

Secliunea a 2-a. Competenla teritoriala a instanlelor judecitoregti..... 41-42 .........289SecJiunea a 3-a. Dispozifii speciale privind competenla instanlelor

judecatore$ti ........ ..................43.52 .........291Secliunea a 4-a. Competenla judecdtorului de drepturi qi libertdligi a judecdtorului de camerd preliminari ............. 53-54 .........328

Sec{iunea a 5-a. Organele de urlldrire penali gi competenta acestora ..... 55-63 .........332SecJiunea a 6-a. Incompatibilitatea $i strdmutarea....... ........................64-'76 .-.......365

Capitolul III. Subieclii procesuali principali 9i dreptudle acestora.........7'/-81 .........426Capitolul IV. Inculpatul gi drepturile acestuia.........................................82-83 .........446Capitolul V Partea civild 9i drepturile acesteia..... ....84-85 .........457Capitolul VI. Parlea responsabild civilmente gi drepturile acesteia.........86-87 .........464Capitolul VII. Avocatul. AsistenJa juridici. qi repre2entarea....................88-96 -........472

Titlul IV, Probele, mijloacele de probi qi procedeele probatorii .....,. 97-201 ...,..,..517Capitolul I. Reguli generale.... ...97-103 .........520Capitolul II. Audiereapersoanelor....................... .. 104-131 .........692

Secliunea 1. Reguli generale in materia audierii persoanelor.......... 104-106 .........692Secjiunea a 2-a. Audierea suspectului sau a inculpatului ................ 107-1 l0 .........717SecJiunea a 3-a. Audierea persoanei vdtdmate, a pi4ii civile$i a pd4ii responsabile civilmente........ ............. 1 11-1 13 ......... 781

Secliunea a4-a. Audierea martorilor.. ............... I 14-124 .........802

Pag.

rrr rt +.cthd comentariu. Ceildti

lrir Claudiu Onisoard, Andreea NesoiT.tnoredactor: Ctttlin Mantu

t-)18. 257 -279,283 284.

[deJ urp I eeunrires our^op

tcd ZOt Ue ufloJuoJ c

p ep runrlsaqs Joun|lunuoJd €eJape^ ulses

"-z e eounrices

LSmsaU 'I eeun{cas'" eJelrun ar€rcrpnlrirzodsrq ir1 1n1o1de3rd esd11 ug rupcepnlJeU ?-t e saundoesteA e-g z eeun{cegJed

"-Z € eeunrl3os

lsotuoJ I eaunrlcegrJlxo olr-€J n ynloyde3

,*,11 1n1o4dnjr1se1uo3 ,111 pyolrdu3'"1n1ady 111 1n1o1rde3

le(I €-z ? €eundcesSgs:q 1eeundca5. ?1t:copnf IJ lnlolrd?JI4tzodsrq '1 1n1o1rdz3--'"r8repnf'III Inllrlltard ErauruJ 'JI Inllrl''" "?puod aJr.lgurn.re8rry14 '111 p1o1rde3rer€nlad IA lnlotldeJ)rellozel{ 1 1n1o1rde3'' :orncord e:1gc epsr(I e-9 3 €aunricssre1 e-y e zeunricagPIJ €-E € €3un{cassng e-6 e eaunrfceg.Sglsec I seun4oesr:enlcajg 11 p1o1rde3p gl€uad ar?lecreJ 3p:cnpuo3 -111

1n1o1rde3EId e-Z e ?eunricasuel8ed I €eunriresearezrses'11 1n1o1rde3rrirzodsrq 1 1n1o1de3

rad uorypurrl 'y p11r1

'-"-"-'plelJads sa Bd

IA

z8gl "'v87-E8Z " """ "" "" gr?Iclpnl spueruv IA lnlolld?cVS}I""'' Z8Z-082 " """ " " "" "" el{PlllnN A Inlolld€J6VgI"""' 6L7,-L12"" """ "" 'etrpq^ IurusuIo roun eeJeJnlglul ls spuel€lx loluole

€or€ldorpuJ'al€mparold lolelte eoJecglpontr nI Inlol[d?J9tgl "'gLT-1Le """ "" " 'ar?l pn[ ellTelruleqJ ']lI InlolldsJ

'Zgt"" lLz-8g|""""""' " "" " " " eleuelureJ'II FtolIdBS

L19I....... LgZ_ L92....,,.,...,,,., .,..........................are3np? ep Flepueu

rS elmpeoord Jolelce eeJ?oluruIloc 'eare1r3 1 1n1o1rde3

LLgt'-'' tgz- LgZaunuroJ al"JnpaJord !s elznsarord alJv 'IA lnllllOZgl"""'9gZ-6V2 " " " " I$nrlcB{ur rursrg,{gs eJ€olJetu€ ra4€ntrs €aJ}ltq?lseJ

IS Jolurucnl "aJltullsal

'tuolgIn8rs? elunspru 111 1n1o1rde3

t0gl "" gvz-Lr|""" """"' "" .' 'euozlAoJd plscryeur ?ol?uJetrul ?-z 3 seun4ces

t6vl " gn7,-9vz""""" """ Fupelx lueur€l€ll €l elrozl^ord ?er?3llqo I ?sunlicesg6 " grz-gvz""" """" F3lpolx re13€r3c nc

glu€m8ls ep Joluns9u € elJozt^oJd €oJetlldv II FIolIdeC06tl" " WZ-EV'" " "" " .'" "" " " "'lollroultu el€clld?

a,rllue^eJd elunsgul pul^ud elBlceds I4IZodsIC 3-8 ? soundcas

tLrl" ZVZ-W| " " "" " " "" " " 'e^llue'43rd lollrnsgluseJrnsolul Is EeJeto^eJ 'ldoJp ep eeJ?lecul 'e-, ? ?eunllces

rcVl " " 1Ve-tZZ .'" " " '-?AIlueAaJd eelelsoJv 3-g e Eeun{JaS

L6tl " zz7-8l2 " " "" rullclluop Bl F4salv ?-s B ?aunlisas

06€1 "' LIZ-TIZ """ " " " " eunlln"r ed retctpnl p1o:1uo3 ?-t? €eunli33s

69gl " ISIZ-IIZ "" " " ' r?lclpnf InIo4uoJ €-€ E Beun4ces

09tI " 0IZ-602"""""' " "" " ""erouriou €-Z 3 ?ounll5es

()ttl 'rg0Z-z0Z "" " ".' 'el"loueS l4rzodslC I €eundtos

gt€I .' .' wz-z1z " """"" " " " a,u1ue.terd ap:nsg1atr'1 1n1o1rde3

6EEl'--' 992-702 '-'-'-'--'-" alBnsaJord ,unsPur oflB !s a,rl1ue.lard algnsPl{ .A lnpll

62E1,...... I0Z-861 ................ ....................... alrrnsrrcsq .lx lnlolldBS

82Et"" L61 """" " """" " 'gqord ap el€uol€ru eceolftI^I x FlolldeSvzzl"""' 961"""' " " " " " "'au?osred lo{€ el? nes rnFl"dF uI

'mlqcedsns rolalueJdur€ earcnl IS BolageJ?olog XI lnlolld€JLIl"""' 961-761''" "" " " '?erlnlqsuoser Is Ieldg Inlncol ?orelerloJ IIIA Inlotrld€J

9021 " ' I6t-2L1"""""""" "Ber?}€lsuo3ls €zluedxa IIA Inlo d?Jggll "" Il,l-691 ".' " " "" " 'IrnsucsuJ Is 513olqo ap ?oftclpld ?-€ ? eeundces

0€lI"" 891-991 "" " .' " "" " .' olilzoq ed ep euIroJ ollv'3-Z ? eounll33s

0601 " tgl-t9l " .' " Elerllclulop €4lzoqclad'I ?eu 1c3s

6g0I .' I/l-991 " " " .' FnsussuJ Is aperqo op earcclpu Is ?4zeq3rad 'IA InlolIdEJ

890I" ggl-tgl" "" " "" " .' "ecu€urroJut rolapp ?ore.uasuo3 1p1o1de3906 " ' EEI-8€I " " .'"er€lecrec nes a:aqSe,te:dns ap eletceds apo1etr1 11 p1o1rde3

968" " .' LEI-T,tl "" " " " .' ' rolalsalqo 3 IS roleueosred earecgpuepl 111p1o1tde3

€68 " " Ifl.' "" " "" """ €er?lun+uoJ 'e-9 ? eounll33s

tgg " "0€l-9ZI " " "tollrou€ru etlcelord e-9 ? ?eundces

'8ud 'try

alocrue ed nuelueulo3 Eleued gmpecold op FpoJ surrdn;

lale. Comentariu pe articole

Art, Pag.

........ l2s-130 ......... 883

........._......131 ......... 893

........ t32-137 ......... 895

........ 138- 153 .........905

........ 154- 155 .......1068

........ 156-171 ....... 1089

........ 157-164 ....... 1090

........ 165-168 ....... I130

........ 169-17 1....... 1188

........ 172-19 1 ....... 1205

........ 192-195 ....... 13 t7

................196 ....... 1324

................197 ....... 1328

........ 198-201 .......1329

........ 202-256 .....,. 1339

........ 202-244 ...... . I340

....... 202-2081 ....... 1340

........ 209 -210 ....... 1360

....... 2lt-215t ....... 1369

........ 2t6-217 ....... 1 390

........ 218-222 ....... t397

........ 223-240 ....... t 421

........ 24t -242 ....... 147 3

\'e......... 243 -244....... 1490

......... ?.45 -248 ....... 1493

......... 245 -246 ....... 1 493

.........247 -248 ....... 1504

......... 249 -25 6......, I 520

......... 257 -284 ....... 1577

......... 251 -267 ....... 1 577

... .... .. 268-271 .......1.622

......... 272-27 6 ....... t636

_........ 277 -2'7 9 ....... 1 649

......... 280-282 ....... 1 654

......... 283 -284....... I 682

Cuprins

Pag.

Partea speciali.... ................,..... 285-603 .......1695

Titlul I. Urmirirea pena1l..........,.... ........,,......,..... 285-341 .......7695Capitolul I. Dispozi{ii generale................ ..............285-287....... 1695Capitolul II. Sesizarea organelor de urmarire penali ..........................288-298 ....... 1701

Secliunea 1. Reglementiri generale.................... ...........-..........-.....288-294' ....... 1701

SecJiunea a 2-a. Plingerea prealabih .......................... ....................295-298 ....... l7l0Capitolul III. Conducerea gi supravegherea activiteli organelor

de cercetare penali de citre procuror.. ................299-304 .......1716Capitolul IV Efectuarea unniririi penale............................................ 3 05-326 .......1725

Secliunea 1. Desligurarea urmdririi penale .......... 305-311 .......1725Sec{iunea a 2-a. Suspendarea urmiririi penale................................ 312-313 .......1736Secliunea a 3-a. Clasarea gi renun{area la urmdrirea penald............314-320 ....... 1738Secliunea a 4-a. Terminarea urmdririi penale ................... ...............321,-323 ....-..1753Secjiunea a 5-a. Dispozilii privind efectuarea urmdririi penalede cetre procuror.. ..............324-326 .......1155

Capitolul V Rezolvarea cauzelor $i sesizarea instanJei ...................... .327 -331 .......1'160Capitolul VI. Reluarea urmiririi penale .............................................. 332-335 .......1761Capitolul VII. Plangerea lmpohiva misurilor qi actelor de

urmdrire penali.... .................. 336-341 ....... 1784

Titlul II. Camera preliminari 342-348 .......1815

Titlul III. Judecata 349-477t .......1863Capitolul I. Dispozi{ii generale 349-370 .......1864Capitolul ILJudecatainprimdinstantd...............................................371-407.......1934

Sec{iunea l. DeslZgurarea judecdrii cauzelor .................................. 371-390 .......1934Sec{iunea a 2-a. Deliberarea gi hotdrdrea instan(ei..........................391-407 .......2064

Capitolul IIL Apelul........................... .................... 408-425 .......2102Capitolul IIIj. Contestatria ........... ...4251 .......2153Capitolul IV-:Capitolul V Cdile extraordinare de atac..............................................426-410 .......2\64

Secliunea 1. Contestalia in anulare........................ .,........................ 426-432 .......2164Secliunea a 2-a. Recursul in casa{ie ...................433-451 .......2194Secliunea a 3-a. Revizuirea............ ....................452-465 .......2253Sec{iunea a 4-a. Redeschiderea procesului penal in cazuljudecdrii in lipsa persoanei condamnate .......................... ..............466-470 .......2335

Capitolul VL Dispozilii privind asigurarea unei practicijudiciare unitare... .................411-4171 .......2367

SecJiunea 1. Recursul in interesul legii............................................ 47l,-47 4 ......-2361Sec{iunea a 2-a. Sesizarea inaltei Cur{i de Casalie 9i Justiliein vederea pronunlirii unei hotdrAri prealabile pentru dezlegareaunor chestiuni de drept....................... .............47 5-477t .......23 89

') Corform art. 102 pct. 260 din Legea rr. 25512013, ,,Capitolul IV din Titlul III al Pd4ii specialedevine Secfiunea I din Capitolul V din Titlul III al Pdiii spcciale".

IIIA

'uod -.c-: -

'AIJ Jai::

1id ii

LOITrllaqBJlB xapul

s80t"-'- t09-209eleug ;$podsrq '14 1n11r1

t909....... J09_L69.,..,,.,,.,.,.. .,.......,..aumuoc

lllrzodsrc 11 1n1o1rde32t08"" 969-96S

.' .' .' " rosdopad eerecgrpour nes eeJe.rqplul e-t € eeund.esIZ1t " "" ,69-269 " " " pi€l,r ed nunrfuolep e

nus ruosrqcur resdeped rullncaxo €oladrus4u1 e-g e eeunricag

000€ '169-689 " " " .' " 9i31^ od rrundus]ep e nesruosqcul resdeped rrJplnJoxe seJ€ugruy e-7 e eaunriceg

w62"""' 889-189 " " " " ugrgloq roun Boftlnrexe ur rJl?qturqss rl eoun{3asLZ6Z"" ' 699-,1gg

.' 'resdeped rupcrld€ lugugur€ e nes Dsdoped rcreu-eure q r plunuoJllJEJoAer nes rrJplnu]? InZ?r uJ ?e.rerjuepuoJ I ?aunrices

L267, 969-rlg9 "" " '€erelniexa pur,rud rdrzodsp allv UI Inlolrd€:)6167.,,.,,. 18S-619....,..,,..,...,

. ... ... ' .3r-erploq urpelltrc .roltdrzodsrp e eftlnrexe uJ eeJeund €-9 ? eeunricas

9162 "'8LS-LL; "" " " "" 1€]s op ol€su€Ae el€rJrpnf roltern]lorlo " rS erercrpnl uzusure E arelnooxo uJ ee;eun4 e-E e eeun{ceg

0162 " 9L9-9L9 "" " .' rrlrzodsrp ro11e u eJetncexe uI ?ereund €-t e €eun{ces0L8Z " tr9-999 " piu?Jn3rs ap rolunsgur e ar€lnrexs uJ ?eJeund 'u-E ? €eunriJss

1982 " 999-Z9S eJ€lueuraldruoc Jolesdeped € aJ€lncexe uI €eJermd e-z ? €eun4cesgZ8Z"""' Igg-EgE " apdrcuud.rolssdaped s erclncaxe uI €araund I eeund.as

87,87," " 18S-9S9" " " " "" " " " ro1u9r91oq e er?lncaxa uJ €areund II Inlolrdec0I8Z 't9S-099 el€reuo8 rdzodsrc I1n1o1rde36082 "'-" ,I09-0SSalBuod roUrg.rFloq Eerslnrexg A lnllllqLLZ" r6f9 " " .' rlr^€s€lc FZec uJ

sucsul rnun 3 erelurgsap n€s er€ssguoJ ap ernparoJd xI Inlotrrd?3SLLZ" " 6tS .' " .' eutp:1s a:urctpnf elce roun eerelSeouncall e-3 e esunticegg\Lz" "' gts " " " " elereueS rdzodsr( T €eun4ces

\OLZ " " 6ts-8tg " ppued oueleur uJ epuo4euslur rol51"t"4 e ar?cqde ul ee:amd r{gpuo4€tuelur ??rcpnf €o.rcJ3dooc pur^ud e.npaooJd IIL\ InlolldeJ

8692 " Lr9-w9 " " .'.'.' er€rcrpnl rop:nsucsul u rS

e:ercrpn[:oleresop e e{uedsrp ep zec uI ?rnpeto.rd 11111n1o1rde3

6992"""',2t9-8€E " " 'rrnzec oll? uJ uo elegeqrl ap gle3a1eu3J€AUd ep zeJ ul n€s -?r?rirpn[ er€ore ep zeJ uJ ele]our

reun€p e ms epr:e1eur raqnSed nJg?del €mpoooJd IA InlolrdeJLE7Z"" ' LES- LZg " " """ .' rrrg1rlrq€er €rnpeoor4 1ln1o1rde3Il9Z 9Z9-IZ9 " " .' " .' .' er puun uJ rrrgp €mpDro.rd AI InlolrdeJ8192 " 0ZS-r09 " """ " uouIu uolsE{ul nc eleznsc u1e:npacor4'111 p1o1rde3glgz.'.....909-69t....... ....... ecrpunl leueos:ed I

pl?ued eJepundspJ ?l eaJoBeI pur^Lrd elnpecord 11 ln1oyde3Z0gZ" " q88t-r88? " - Fuad rnlnsecord ele:np pur,tr.rd rrielseluo3 ',1 p1o1du3

LwZ " ' 88t-8tt " rorklour,t e e:alSeounccr ap pprocy i 1n1o1de3sEtz'''" 6ns-8Ln'8ed 'uY

L:,:

:'ILa-: :

€otrnJ oc-,,-8961 ulp ued tr.j: ,-

3961 urp u:: ,-'ssg JOi: ,-

g98l urp ni}Jor: --IIJUni:: -^

Ja-_-'Js; l

etfus,tuo3 .gq -,-f i,-jl

'\l:,-,S'F,-

\,-er?J/gnlc:

a:t98l urp .\rr'-

':loE

el?p ap 9z€g - l E'vf€

'f€'a.:1.-,

pnl::

JV.\-r'I g v \'., 'L:_:-

elortuB gd nuptueluoJ -qleued gJnpaco.rd ep lnpoJ

alelrads pnpeco:; ,1l lnll!.L

: aplicArii legii procesuale penale

procesuale ale acestuia), iarr la drepturile 9i obliga{iile

ure penalA, apreciem ce pot:rsoanelor in cadrul justitiei:a legii) 9i principiul propor-

) apuc , Principiul Propo4i o-dtat ci ,,penhu principii este)une punerea in balanl6, iarrlitdlii. (...) principiile nu aureclamd ca realizarea lor si)e qi factuale existente. Sunt: modelate, pe de o parte, den in conflict cu alteprincipii,ista conflicte veritabile doarle dintre dreptud garantateentie Ei interese statale saumul dintre principii nu esterrincipiile cer realizarea lorfapt gi de drept. Maniera incare se aplicd un principiu

. in functie de circumstanteinfrante intr-un anumit cazl anumitd situatie, iar intr-o. Interyretul le optimizeazdlele factuale qi juridice ale

ii reglementdri a procesului, se regdsesc in Constitulieotecliei drepturilor omului.tecturi complexe (procesulrodelul de proces european

caracter o b lig ato r iu. AcestI Cod de procedurl penaldt de vedere practic, aceastie ca, pe calea excepjiei deeptLrilor fundamentale ale

tionalitatea acestora in fala

Principiile $i limitele aplicdrii legiiprocesuale penale Aft. 1

Aft, 1. Normele de proceduri penale 9i scopul acestora(1) Normele de procedurS penald reglementeazd desfSgurarea procesului penal 9i a

altor proceduri judiciare in legeturd cu o cauzd penali.(2) Normele de procedurE penalS urmiresc asigurarea exercitdrii eficiente a atribuliilor

organelor judiciare cu garantarea drepturilor p;rtilor gi ale celorlalli participanliin procesulpenal astfel incat si fie respectate prevederile Constituliei, ale ftatatelor constitutive aleUniunii Europene, ale celorlalte reglement6ri ale Uniunii Europene in materie procesualpena16, precum 9i ale pactelor gitratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omuluila care Romania este parte.

Coreldlii legislntive: a/t. I C.proc.pen.

Comentariu

Sumar

1. Codul de proceduri penald din 1968 ......... .........................................52. Noul Cod de procoduri. penali................ ...........................................53. Fazele $i scopul procesului penal............. .............................-............64.Normeledeprocedure............................. ...........................................7

1. Codul de proceduri penald din 1968. Intrat in vigoare in ianuarie 1969, vechiulCod de proceduri penali a trebuit ini{ial si faci. fa{6. rigorilor procesului penal ale statuluitotalitar, pentru ca ulterior, cu multiple modificdri, se fle adaptat exigentelor unui statdemocratic. Ratificarea in 1994 a CEDO a condus la aplicarea directd in cadrul procesuluipenal a standardelor europene de proteclie, constatandu-se numeroase situalii in carenormele de procedurd penald romane se aflau intr-o viditi contradiclie cu jurisprudentra

CtEDO.2. Noul Cod de proceduri penali. in acest context, noul Cod de procedurd penald

adoptat prin Legea nr. 135/2010 (M.Of. nr. 486 din 15 iulie 2010) a arut in vedere creareaunui cadru legislativ clar, previzibil gi accesibil tuturor participantilor la efectuarea actuluide justilie penali. Totodatd, legiuitorll s-a preocupat de agezarea procesului penal pepilonii unor noi principii care, aldturi de cele clasice, s6 contribuie la o mai bund infbptuirea justiliei penale cu respectarea drepttrilor fundamentale ale omului. Aceastd structurdreprezintd nucleul dur al reglementlrii desldguririi unui nou model de proces penalin cadrul cdruia sA fie constatate la timp, in mod complet gi flri echivoc, faptele careconstituie infracliuni, astfel incat nicio persoand nevinovatd si nu fie tras6 la rdspunderepenalS, iar orice persoani care a sdvar$it o inftacfiune sd fie pedepsitd potrivit legii.

incd din tezele prealabile ale noului Cod de procedurd penali s-a subliniat cd obiectivelenoului Cod sunt:

a) crearea unui cadru legislativ in care procesul penal si fie mai rapid qi mai eficient,prin urmare. in mod semnificatir mai pulin costisiror;

b) proteclia unitard a drepturilor omului qi a libertd(ilor garantate de Constitufie qi deactele normative intematrionale;

c) armonizarea soluliilor derivate din Codul de procedurd penald cu prevederile legilorspeciale cu dispozilii procesual penale;

d) armonizarea conceptual6 cu prevederile noului Cod penal, o atentie deosebitd fiindacordatd noii defini{ii a faptei care constituie inftacliune;

Art. 1 Principiile 9i limitele aplicirii legii procesuale penalc

e) reglementarea adecvatd a obligaliilor intematrionale asumate de tara noastrd pdvindactele normative din domeniul dreptului procesual penal;

l) stabilirea unui echilibru corespunzAtor intre cerintrele penhu o proccdurA penalAeficientd, protejarea drcpturilor procedurale elementarc, dar gi a celor fundamentale aleomului pentru participanlii la procesul penal ti respectarea unitari a principiilor careprivesc desfdgurarea echitabili a procesului penal.

Aqadar, elaborarea noii codificdri a urmdrit, pe de o parte, asigurarea eficien[eiprocesului penal gi definirca limitelor puterilor coercitive ale statului, iar,pe de oltd parte,garantarea drepturilor pdrfilor 9i ale celorlalti parlicipanli in procesul penal, astfel incatsA fie respectate prevederile Constituliei, ale tratatelor constitutive ale UE, ale celorlalteteglenlentdri alc UE in materie procesual penald (de pildi, Directiva UEl20l0l64referitoare la dreptul de interpretare Ei traducere in plocedurile penale), precum qi alepactclor qi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romdniaeste parte.

Aceastd viziune se fundamenteazd atat pe doctdna nationali sau europeani gi pedezvoltirile jurisprudenliale ale instantrelor europene, cit 9i pe analizele psihologiceempirice ale lui Tom R. Tyler, care leagi respectarea de citre public a legii de cxisten{agi funcJionarea unui sistem de garan{ii procedurale in cadrul procesului p enal (7.R. Tyler,Why People Obey thc Law, Yale University Press, New Haven, 1990, p. 174).

Din pdcate, obiectivele avute in vedere la elaborarea proiectului noului Cod deplocedurd penali pot fi anevoios regdsite in acfliala arhitcctufi a normelor procedurale,coerenta procedurilor fiind scnsibil afectatd pe de o partc de modificdrile semnificativeoperate prin Legea de punerea in aplicare, iar, pe de altd pafle, prin numeroasele deciziiale Cur{ii Constitutionale, ori prin intcrven{iile legislative realizate ln principal pe caleaordonantelor de urgcntd ale Guvemului.

3. Fazele $i scopul procesului penal. Noul model de proces penal presupune ostructure cu patru Jhze procesuale'. urmdrirea penali, camera preliminard, judccata

$i executarea hotirdrilor. Agadar, nu existi echivalenJi intre notiunea de prcces penalqr cea de prctceclurd penald; procedura penald este o noliune mai largi decdt procesuJpenal, incluzAnd gi alte procedud postsententiam (de pildd, procedurile in cadrul cdrorase solicitd dispunerea reabilitirii judecdtore$ti). Deopotrivi, noJiunea de proc es penal estedifelitd de cea de couzil penalri, aceasta din unld vizdnd obiectul procesului penal (faptagi incadrarea juridice a acesteia, precum gi persoana acuzati).

Scopul procesului penal reprezintd finalitatea urmdritd pdn deslEgurarea procesuluipenal; astfel, ar1. 8 C.proc.pen. prevede ci procesul penal trebuie sd se desligoare curespectarea tuturor garantriilor procesuale ale dreptului la un proces cchitabil, astfelincdt sd fie constatate la timp 9i in mod corr.rplet faptele care constituie infracliuni, niciopersoand nevinovatd sd nu fie trasd la ri.spundere penald, iar orice persoani care a sdvdrqito infractiune sI fie pedepsitd potrivit legii, intr-un temen rezorabil.

Componentele scopului procesului penal sunt:

f, constatarea la timp gi in mod complet a faptelor ce constituie infracliuni; se dd astfelefcct atat pdncipir.rlui operativitSlii, cat gi rcspectirii dreptului la un proces echitabil intr-un tcrmen rezonabil:

fi, respectarea principiului aflirii adevdmlui cu asigurarca garan{iilor procesualeprivind dreptul la apirare gi egalitatea annclor

6 (Jd1'oiu

.-- t:!'iiie si limireie aplic.

{. \ormele de pro-- =: idicar nilel de teh::,::-iurate in condiliil€.-.:.;n teroriste. caracit: r t_innte de CTEDO :

.:::-O: normatir.e adop:::::;:ie a unot compor

\-orntele de procedn: -:. - r: nenale (dispozigi.- a::!r ia I sanc[iunea).

.: doctrina (Gr. .1L,

- - :. l. l l ) s-a ardtar criiipozit-ia. care este cupr: . .:::i din fomula leg

: ::-.:_e de procedurd nui:nrctura logici. form

::.:ricular prin natut

--:: .ie procedurd per: -t :::a sunt prevdzute.- ::: .-, dispozitie de c-- '-::: sau a deciderii.- :.: j. dar care nu op€-- i::ln!ii procesuale:: -:. ::!e. nulitatea ac- ,_t: =:ricarea unei ame

:.::ltd. in procedr- -r: normele procesr: ::t.durale ce constitui-:: : -.: in executare ac

. ..::1; sociale prote- - :::::ncipiu in an. 1

. - ::l..rlalti participar_ -.: .-::.-t. ale tratatelor:- .:..-:, :.nald. precum- : - _-:i la care Romdnt, _ : --:nelor de procec

:: : ::::r 5 astfel cd. in-- - :::- -: o abordare dih_ _- :i -.11i ale partlcrpu

,:::s:d prir in1d. int :-'.:,i. op. cit.. p. 23

:: :::::ea ScOpuiUi not_ - - :- _.- i_0 tn(lepttnei- . : .:::nsi legarurd cu i

aplicdii legii procesuale penale

nate de lara noastri p vind

pentru o procedurd PenalS

ii a celor fundamentale ale

unitard a principiilor care

earte, asigffarca eficienJei

tafitlrJi, \ar, pe de ahd parte,procesul penal, astfel incittutive ale UE, ale celorlaltede, Directiva UEl20I0l64rrile penale), precum gi ale

.le omului la care Rominia

ionald sau europeani gi Pe

;i pe analizele psihologicee public a legii de existenJa

:rocesului penal (ZR. Tyler,

:n, 1990, p. 174).proiectului noului Cod de

ur6 a normelor procedurale,

e modificdrile semnificativete. prin numeroasele decizii:alizate in principal Pe calea

proces penal presupune omera preliminard, judecata'e noliunea de proces Penalne mai largd decdt procesul

procedurile in cadrul cdrora

rcltunea de proces penal esle

ectul procesului penal (faPta

t.

prin desfdqurarea procesuluitrebuie s[ se desfbgoare cu

un proces echitabil, astfel

3 constituie infraciiuni, nicioorice persoand care a savarqit

zonabil.

stituie infrac{iuni; se di astfel

ui la un proces echitabil intr-

rrarea garanJiilor procesuale

Principiile $i limitele aplicdrii legii procesuale penale Art. 1

4. Normele de proceduri. Procedura penall este o materie evolutivd, aflat6 la celmai ridicat nivel de tehnicitate avut vreodatd in istoria ei, ca umare a reformei perpetuedesfrgurate in condiliile unei augmentdri a normelor de incriminare, sporirii risculuiunoratacuri teroriste, caracterului transnalional al activitatilor infraclionale, dar gi a soluliilorpronuntate de CTEDO 9i CJUE in materia drepturilor gi libertdlilor fundamentale ori aactelor normative adoptate in cadrul UE, care au umdrit armonizarea standardelor deproteclie a unor componente ale dreptului la un proces echitabil.

Normele de procedurd penald sunt cele care prevdd regulile de desfdgurare ale proce_durilor penale (dispozitia saupreceptul), precum gi sancliunile aplicabile in cazul incdlcdriiacestora (sanc{iunea).

In doctrind (Gh. Mateul, Procedur[ penale. partea Generald, Ed. Universul Juridic,2019, p. 21) s-a ardtat cd ,,din redactarea normelor procesual penale nu lipseqte niciodatddispozifia, care este cuprinsdinmod exirljcit. insA celelalte elemente (ipoteza $i sancJiunea)pot lipsi din lomula legii, fiind doar deduse sau incluse in alte norme juridice (...) dac6normele deprocedurdnu sedeosebesc esenlial de celelalte normejuridice in ceea ceprive$testructura logici, formularea tehnicoJegislativi gi clasificarea lor, se evidenliazd inmod particular prin natura sanctiunilor care pot intenr'eni in caz de incdlcare a dispozi{ieinormei de proceduri penald. (...) Din punctul de vedere al fo(ei juridice qi al sancliunilorsub care sunt prevezute, pot fi norme absolut imperative (oneroase sau prohibitive), carecon{in o dispozi{ie de ordine publicd a cdrei nesocotire atrage intotdeauna sancliuneanulitdtrii sau a decdderii, norme relativ imperative, care sunt prevdzute sub sanc{iuneanulitdjii, dar care nu opereazd decat in situatia in care nerespectarea lor a adus atingereunor garanlii procesuale, 9i norme dispozitive sau permisive, care nu determini, in cazde incdlcare, nulitatea actului ori deciderea din drepturi, ca sancliuni procesuale, ins6 potatrage aplicarea unei amenzi sau a unei sancliuni disciplinare,'.

in esenli, in procedura penale pot fi distinse urmetoarele doud mari categorii denotme: normele procesuale referitoare la actele $i/sau m6surile procesuale, gi normeleprocedurale ce constituie complementul celor dintei norme qi prin intermediul cirorasunt puse in executare actele $i/sau misurile procesuale.

Valorile sociale protejate prin intermediul normelor de procedurd sunt enrunerate cutitlu de principiu in art. I alin. (2) C.proc.pen., respectiv: garantaxea drepturilor p64ilorgi ale celorlalli pafiicipanti in procesul penal, astfel incat sd fie respectate prevederileConstituliei, ale tratatelor constitutive ale UE, ale celorlalte reglementiri ale UE in materieprocesual penal6, precum gi ale pactelor gi tratatelor privitoare la drepturile fundamentaleale omului la care Romania este parte. Deopotrivd, in art. 1 alin. (2) C.proc.pen. se arati cdscopul normelor de procedurd este gi asigurarea exercitarii eficiente a atribuJiilor organelorjudiciare.

Se observd astfel ci, incd din primul articol al Codului de procedurd penal6, legiuitorllface apel la o abordare dihotomicd punand in balan{i atit interesul statului, c6t 9i drepturilefundamentale ale participantilor la procedurile penale.

In aceastd privinJd, in mod intemeiat s-a remarcat in literatura de specialitate romdnd(Gh. Mqteul, op. cit., p. 23) ci prin renunlarea la reglementarea scopului procesului penalgi legiferarea scopului normelor de procedurd penald se subliniazi ,,func1ia esenliald pecare trebuie s-o indeplineasci procedura penald in cadrul materiei pe care o legifereazd,avand shansd legdturd cu infdptuireajustiliei penale. Este vorba de asigurarea echilibrului

Art. 2 Principiile $i limitele aplicirii logii procesuale penale Principiile $i limitele aplici

in literatura de specin rapoft cu toate normdispozilie de lege (ll i

i. Dongoroz 5.a., Noul.ro. cit.. 1969, p. t2).

2. ,,Calititite" tegi,cispozitiile din legi- oi;:ternalionale la care R<

:amai baza legald din drCIEDO, Sunday Times

din 26 aprilie 1979, pa.-elitdlile ei, garanteaze ICEDO. qi oferd o anumtie CEDO (CIEDO, Ror,

Calitdlile legii analiye\ i:ibililateq.

Legea trebuie s6 fie:r.rsibilitatea persoanei rii dispunA de informafr.on[inutul normelor jun:ebuie sd fie previzibiL''99 5. parag. 34-36), adkrricarei persoane care:eze conduita.

Aceastd exigen{i de ,

:rincipiul securitdlii juri(:: mod rezonabil, avdnd.l:!rrl-un act determinat"r: condilii autoritilile pl: rlerarea din 3 I mai 200:-::26 aprilie 1979, parali ",r1. parag. 3l).

Intinderea no{iunii de:_-rale despre care este v(.: :alitatea destinatarilorl! nartie 1990, parag. 6t

Previzibilitatea legii r

:.lnsiliere pentru a eva:: lr putea decurge dint:

':;:. hotdrdrea din l3 iul:-:!a!i sd dovedeascd o

': :rercitarea meseriei (r

:.:-.9.33).Ci-rtea Constitutional

-:.r.-andu-le in deciziile pr

intre apirarea socialS, pe de o parte, $i garantarea drepturilor 9i 1iber16{ilor fundamentale

ale persoanei, pe de altd Parte".17 iot u.tf"l, in doctrina francezd (E. Dreyer' O. Moassel, Procedure penale, 2" edition,

LGDJ, Paris, 2019, p. 18) s-a aritat ca nomele de procedurd penald trebuie sd asigure un

echilibru procedural intre participan,tii la procesul penal 9i, in special, intre doui interese

antagonice: ,,pe de o pafie, cel al statului care urmareqte o represiune efectivd, eficace

gi rapiAa a pirsoanei care a comis o infracfiune, iar pe de alti parte cel al acuzatului

(r,r.p""t tuo inculpat) care trebuie sd fie in rnesurd si efectueze o apdrare concretd $i

efeciivd in condiliile in care sunt in joc onoarea 9i libertatea sa; prin umare, dacd normele

de procedurd sunt marcate de liberalism 5i igi exprimd preferin,ta doar penhu proteclia

libertalilor individuale, existd un mare risc de a vedea infiactori care profiti de acestea

pentm a sc6pa de tragerea la rdspundere penald; pe de altd pafie, dacd procedurile penale

sunt extrem de stricte, urmdrind aprivilegia necesitelile represiunii penale, exist6pericolul

producerii unor erori judiciare prin condamnarea unei persoane nevinovate"'

Art. 2. Lecalitatea procesului penalProcesul penalse desfigoarE potrivit dispoziliilor prev6zute de lege'

Coretalii legislative: art. I dlin (5) c{in Constitt'ie; art 527 537,art 538-512'a 543-547Cptocpe :

art. 273, art. 277, d/t. 280 C Pen.

Comentariu

Sumar

1. Notiune.................. "". .. 8

2.,,Calitn1ile" legii.... .... .. .. " '93. Exigenfa legaiitiii in procedurile penale. .. .. ". . " 11

1. NoJiune. Potrivit ad. I alin. (5) din Constitulie, respectarea Constituliei, a supremaliei

sale gi a legilor este obligatode. in acest sens, Cutea Constitulionale a aritat cd ',art lalin. (5) din constitulie instituie obligativitatea respectafii legilor, lird a distinge intre

cetdtenii romani gi striini ori apatrizl" (D C.C. nr. 1228/2010)

Legalitatea procesului penal este principiul fundamental potrivit cdruia desfhgurarea

intreg;lui proces penal (at6t in cursul urmiririi, cdt 9i al camerei preliminare sau al

judecetii ori cu oaazia punerii in executare a hotdrdrilor), precum qi a altor proceduri

penale [procedura de reabilitare judecdioreascd (a se vedea infra comenta-l'ul art 52'7 -53'7

C.proc.pen.), procedura de reparare a pagubei pricinuite de condamnatea sau arestarea pe

nedrepila se vedea lzy'a comentari'l afi. 538-542 C.proc pen.) sau procedura referitoare

la inlocuirea ori reconstituirea unor inscrisuri (a se vedea infra comenlaitl arl! 543-547

C.proc.pen.) etc.l are loc potrivit dispozitriilor prevdzute de lege. Principiul legalitdlii fazei

de executare este stipulat de art l din Legea m. 254120113, respectiv de afi' 4 din Legea

nr.25312013.Astfel, pe de o parte, trebuie sd existe o lege previzibili 9i accesibili, conformd

standardelor constitulionale ;i de proteclic a drepturilor omului, care sd prevadi regulile

procedurale, iar, pe de alt[ palte, este necesar ca actele gi probele in procesul penal sd fie

efectuate potrivit legii.

icSrii legii procesuale penale

libefi elilor fundamentale

:edure penale, 2" edition,ml6 trebuie se asigure unrecial, intre doue interese)resiune efectiva, efi cace

e parte cel al acuzatului:ze o apdtate concreti $i,rin urmare, daci normele

nla doar pentru protecliari care proflti de acestea

,, dacd procedurile penale

rii penale, existi pericolulnevinovate".

le lege.

i42, art. 543-547 C.proc Pe .;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I 1

Constituliei, a supremaliei

:gional6 a ardtat c6,,art. 1

gilor, frrd a distinge intre

otrivit cdruia desft gurarea

lmerei preliminare sau al

ecum ii a altor proceduri

d comentainl afi. 527-537

rdamrarea sau arestarea Pe

) sau procedura referitoarez comentariul art. 543-547r. Principiul legaliti{ii fazeispectiv de art. 4 din Legea

16 9i accesibild, conformi.ri, care s6 prevadi regulile,ele in procesul penal s6 fie

Principiile qi limitele aplicirii legii procesuale penale Art. 2

in literatura de specialitate s-a aretat cd respectarea principiului legalitdlii se verificdin raport cu toate normele care reglementeazd un act, gi nu numai in raport cu o anumitddispozi{ie de lege (N. Volonciu, Tratat de proceduri penal6, vol. I, op. cit., 1998, p. 83;V Dongoroz q.a., Noul Cod de procedurd penali qi Codul de procedurd penali anterior,op. cit.. I969. p. I2;.

2. ,,Calit6!ile" legii. Dacd in dreptul intem nojiunea de lege procesuald poate prividispoziliile din legi, ordonanle de urgenle ale Guvemului ori convenliile Si tratateleinternationale la care Romdnia este parte, in jurisprudenla sa, CTEDO inlelege prin lege nunumai baza legali din drephrl intem - ,,textul in vigoare interpretat de instantra competentd,'(CIEDO, Sundty Times c. Reganlui Unit al Marii Britqnii Si Irlandei de Nord, hotetereadin 26 aprilie 1979, parag.49) - ci 9i ,,calitatea legii". Aceasta inseamnd ci legea, princalitdlile ei, garanteazi principiul preeminenlei dreptului, menJionat explicit in preambululCEDO, 9i oferd o anume proteclie impotriva incilcdrilor arbitrare ale drephrilor gartntatede CEDO (CtEDO, Rotaru c. Romd.niei,hotdrlrea din 4 mai 2000, parag. 55).

Caliti{ile legii analizate de instanta europeani in acest scop siuI'ilt accesibilitatea $iprcvizibilitatea.

Legea trebuie sd fie, in prirrul rdnd, accesibild.. Accesibilitatea legii are in vedereposibilitatea persoanei de a curoa$te conlinutul dispoziJiilor legale (de pildd, cetileanulsd dispund de informaJii suficiente, in circumstanlele cauzei, cu privire la existenla $icontinutul normelor juridice aplicabile intr-un caz determinat). in al doilea rdnd, legeatrebuie sd fie previzibild (CtEDO, S.lZ c. Regatului Unit, tlotdtArea din 22 noiembrie1995, parag. 34-36), adici si fle redactati cu suficientd precizie, in aga fel incdt sd permitdoricdrei persoane - care la nevoie poate apela la consultanld de specialitate , sA i$i corec-teze conduita.

Aceasti exigenli de ,,previzibilitate" a dispoziliei de drept este destinati si protejezeprincipiul securitdlii juridice 9i este respectati ,,in cazul in care persoana poate sd prevaddin mod rezonabil, avdnd in vedere circumstanlele cauzei, consecinJele ce ar putea rezultadintr-un act determinat" sau,dacd legea indicd in mod suficient de clar in ce imprejurdriqi condi{ii autoritilile publice pot lua o anumitd misurd" (CIEDO, I/etter c. Franlei,hotdrArea din 3l mai 2005, parag. 26; CLEDO, Sunday Times c. Regatului tlnit,hotdrateadin 26 aprilie 1979, parag. 49 CIEDO, Goodwin c- Regatului Un it, hotirerea din l1 iulie2002. parag. 3 l).

intinderea no{iunii de previzibilitate depinde in mare misurd de conlinutul dispozilieilegale despre care este vorba, de domeniul de aplicare al acesteia, precum gi de numdrulqi calitatea destinatarilor (CIEDO, Groppera Radio AG S.a. c. Elveliei, hotdrarea din28 martie 1990, parag. 68).

Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesatd si fie nevoitd sd recurgi lao consiliere penhu a evalua, in mod rezonabil faJd de imprejurdrile cauzei, consecinJelece ar putea decurge dintr-o anumitd actiune (CIEDO, Toktoy Miloslavslqt c. RegatuluiUnit,hotdrdrea drn 13 iulie 1995, parag. 37). La fel se intAmpl5 mai ales cu profesioniqtii,obligali sd dovedeascd o mare prudenla (adici se evalueze cu o grij6 deosebiti riscurile)in exercitarea meseriei (CtEDO, Pessino c. Franlei, hotdrerea din 10 octombrie 2006,parag.33).

Curtea Constitujionali a imbrdligat criteriile europene cu privire la calitatea legiiaplicdndu-le indeciziile prin care a declarat dispozilii procedurale ca nefiind constitulionale

Art. 2 Principiile $i limitcle aplicdrii legii proccsuale penalc

ca urnare a lipsei de previzibilitate a textului de lege. Astfel, in Decizia ff. 147Q12011

instanta de contencios constitu(ional a relinut ca: ,,principiul legalitnjii presupuneexistenta unor nome de drept intem suficient de accesibile, precise !i previzibile inaplicarea lor, astfel cum reiese gi din jurisprudenla constantd a CTEDO (hotdrirea din5 ianuarie 2000, pronunlatd in cauza Beyeler c. Italiei, parug. 109 9i hotdrdrea din 8 iulie2008, pronuntatA in catza Fener Rum Patrikligi c. Turciei, parag. 70) (...). Prin urmarc,Curtea constatA cA dispoziliile art. 320r alin. (tl) C.proc.pen. contravin dispozi{iilor art.2lalin. (3) din Constitulie referitor la dreptul la un proces echitabil ir ce privegte componertareferitoare la claritatea qi previzibilitatca nonnclor juridice" (D.CC m 1470/2011).Tot astfel, in Decizia nr 363/2015, instanla de contencios constitutrional a relinut cd:

,,oricc act normativ trebuie se indeplineasce anu[.rite condilii calitative, pdntre acestea

numirandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ce acesta trebuie sd fie sufcient deprecis qi clar pentru a putea fi aplicat. in acelagi sens, Curlea Europeand a DrepturilorOmului a statuat cd Iegea trebuie, intr-adevdq sd fie accesibili j ustiliabilului qi previzibildin ceea ce privegte el'ectele sale. Penffu ca legea si salrsfacd cerinla de previzibilitate,ca ttebuie si precizeze cu suficicntd claritate intinderca gi modalitdlile de exercitare a

plterii de apreciere a autoriti{ilor in domeniul rcspectiv, lindnd cont de scopul legitimurmirit, pentru a oferi persoanei o proteclie adecvata impotriva arbitrariului. De aceea,

o lege indeplineqte condi{iile calitative impuse atat de Constitulie, cdt gi de Conven{ie,numai dacd nonna este enuntate cu suficienti precizie pentru a permite cetdleanului siiQi adapteze conduiia in functie de aceasta, astfel incdt, apelAnd la nevoie la consilierede specialitate in materie, el si fie capabil si prevadd, intr-o mdsurd rezonabild, fa{d de

circumstantele speJei, consecinlele care ar putea rezulta dintr-o anumitl fapri qi si iqicorecteze conduita. Curtea, avdnd in vedere principiul generalitdlii legiloq retine cd poates[ fie dificil sd se redacteze legi de o precizie totali qi o anumitd suplefe poate chiar sd

se dovedeascd de dorit, suplele care nu ftebuie sd afecteze, insd, previzibilitatea legii.Totodatd, Cuftea constatd cd, potdvit ar1. 8 alin. (4) teza intai din Legea nr.2412000privind normele de tehnicd legislativd pentrx elaborarea actelor normative, republicatd(M.Ot nr. 260 din data de 21 aprilie 2010) ,,textul legislativ trebuie sd Jie formttlat clqr,

Jluent ;i inteligibil, Jdrd dificultd\i sintqctice ti pasaje obscure stu echiyoce' ', iar potrivitalt. 36 alin. (l) din aceeaSi lege,,,actele normatiye trebuie redectqte intr-un limbqj ti stiljuridi.c specific normatiy, concis, sobrtt, clar ;i precis, care sii excluda orice echiyoc, ctrrespectarca strictd. a regulilor grumaticale ;i de onografie " (D.C.C. m 363/2015).

12 Pe cale de consecin{i, in actiritatea legislativii, principiul legalitdjii impune legiuito-rului, pe de o parte, obligalia de a prevedea intr-o lege organicd sau ordonanJd deurgenll regulile procedurale (lex scripta), precum qi, pe de altd parte, pe cea de a redactatextul in mod clar gi previzibil, pentru ca orice persoand si igi dea seama care activiti(iprocesuale realizate de organele judiciare intrd sub incidcnla legii (/ex cerla). in acestsens, preluind jurispmdenla CIEDO, Curtea ConstituJionald ,,pune, in mod esen{ial,accentul pe respectarea exigentelor de calitate a Iegislaliei inteme, legislalie care, pentrua fi compatibild cu principiul preeminen(ei dreptului, trebuie sd indeplineasci cerinlelede accesibilitate (normele care guvemeazd materia irterceptArii comunicaJiilor trebuiereglementatc la nivel de lege), claritate (normele trebuie sd aibd o redactare fluentd Eiinteligibild, Idrn dificultdli sintactice qi pasaje obscure sau echivoce, intr-un limbaj qi stiljuridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictd a regulilor gramaticale qi

i- .ipiiie $i lin tele aplicdri

:: ortografie), precizie s

:cis, astfel incat sd pen::: specialitate - sd isi c

::zonabild, consecintele (

-1. Exigenfa legalitdtJ:.rdoconsacrareapri

:::eminen{ei dreptuJui i.=;rive pentru a preveni i, ::depsei (CtEDO, S. n:

in realizarea actului- ::liratea incrimindrii, p. rrer izibil delege (ru 1

::Jepsele gi mdsuriJe ce::::uie si fie prevdzute m

L a etbct al principiului,: at principiul imediat

.: i- ). Excepliile de Ia: ::rila stabilirea Ior pe c

):5i an. 2 C.proc.pen. 1

. -:. i alin. (5) din Const.:: r'.arii este incident nu

..-jsi sens. ?n doctrind (,.:. . ...'sie defectuoasd, deo

-- :..:j rerspectivd, creder-:,,:":: penale. neputAnd

- ;:dru1 procedudlor I

- - r-::i!-larea regulilor p:: : j ::rl Oe alte legt Sp

-, -:: ::..rec!ia persoaleli::-:::-- sarantate de leg

. .;lerea asigurdrii-:-::,::-: si rarantiile pro- - : - -r:t. oe Ie!temen--:.:. : :r. itoare ia drepr

- _::r: siruaqii. organ- .- - :air care este co11

-:r :-:. : unei unor disp: t ::: :ittqe pe aceast,- --. ::: :rei inlracqiuni: , : .1 \. p. 51-53).

-: ::::: principiulur----: :::: aceasla are- _ :- :: t:ituie Sa fie pre,

,:::. ::t;esuald prer t- - ::: ::i|:

l0

licdrii legii procesuale Penale

in Decizia nr. l470l20lliul legalitdlii presupune

precise 9i Previzibile ina CTEDO (hotdrdrea din

)9 ti hotdr6.rea din 8 iulierg. 70) (. ..). Prin urmare,

travin dispozitiilor art. 21

in ce priveste componenta(D.C.C. nr. I 470/2011).

)nstih{ional a relinut c6:

calitative, printre acestea

rebuie sd fe sufcient tle. Europeana a DrePhrrilorrstiliabilului gi Previzibil6cerin1a de previzibilitate,

odalitdlile de exercitare a

nd cont de scopul legitimr'a arbitradului. De aceea,

h{ie, cat qi de Conventie,

a permite cetileanului si,nd la nevoie la consilierendsuri rezonabild, fald de

io anumitd faPti qi sd iqi

tdtii legilor, reline cA Poatenit6 suplete Poate chiar sa

ins6, previzibilitatea legii.tii din Legea rc. 2412000

rlor nornative, rePublicatd

rebuie sd fe formulat clar,

sau echivoce", iar Potrivittactate intr-un limbai Ei stili excludd orice echiYoc, cu

).C.C. nr 363/2015)

legalitdlii impune legiuito-

rrganicd sau ordonanii de

.e parte, pe cea de a redacta

gi dea seama care activited

a legii (/ex certa). In acesl

ld ,,pune, in mod esenlial,

teme, legislalie care, Pentm: sd indeplineascd cerinlele

tdrii comunicaliilor trebuie

aibS o redactare fluentd qi

hivoce, intr-un limbaj qi stilri a regulilor gramaticale 9i

Principiile gi limitele aplicirii legii procesuale penale Art.2

de ortografie), precizie qi previzibilitate (lex certa, norma trebuie si fle redactati clar Eiprecis, astfel incdt sd permitd oricdrei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanlede specialitate - sA iqi corecteze conduita gi si fie capabild si prevad6, intr-o mdsurirezonabili, consecintele care pot apdrea dintr-un act determinat)" (D.C.C. nr. 5l/2016).

3. Exigenfa legalitilii in procedurile penale. Principiul legalititii procesuale repre-zintd o consacrare a principiului nullum iudicium sine lege, precum 9i a principiuluipreeminenlei dreptului intr-o societate democraticd in scopul asigurdrii unei garanJiiefective pentru a preveni arbitrarul in materie de urmirire penalA, condalrmare sau aplicarea pedepsei (CIEDO , S.W c. Regatului Unit,hotlrirea din 22 noiembrie 1995, parag. 34).

in realizarea actului de justilie penald, legalitatea procesuald se completeazi culegalitatea incriminirii, potrivit cireia infracfiunile trebuie previzute in mod clar, precisgi previzibil d,e lege (nullum crimen sine /ege), qi cu legalitatea pedepsei, potrivit cfueiapedepsele gi mdsurile ce pot fi luate impotriva persoanelor care sdv6rgesc infracJiunitrebuie si fie previzute mod clar, precis qi previzibil de lege (nulla poena sine lege).

Ca efect al principiului legalitnlii, inprocesul penal, sub aspectprocedural, este aplicabilnlmai principiul imecliatei aplicdri a legii de procedurd (a se vedea infra comentariulart. 13). Excepliile de la acest principiu trebuie si fie explicit ptev6^)te in lege, nefiindposibili stabilirea lor pe cale de interpretare.

Degi ad. 2 C.proc.pen. face referire numai la procesul penal, fald de aplicabilitatea generalia art. 1 alin. (5) din Constitulie ce itrpune necesitatea respectdrii legii, opinez ci principiullegalitiJii este incident nu numai in cadrul procesului penal, ci in toate procedurile penale.

in acest sens, in doctrind (Gl. Mateul, op. cit., p. 63) s-a aritat cd formularea ar1. 2 C.proc.pen. ,,este defectuoasS, deoarece nu jine seama de obiectul normelor de procedurf, penal6. Dinaceastd perspectivd, credem ci el trebuie extins gi cu privire la desfigruarea celorlalte procedurijudiciare penale, neput6nd fi restrdns doar cu privire la desftqwarea procesului penal".

in cadrul procedur rlor penale, autoritdlile judiciare lrebuie si igi desfrqoare activitiJilecu respectarea regulilor procedurale previzute de Constitulie, de noul Cod de procedurdpenald sau de alte legi speciale ce cuprind dispozilii procedurale penale; sunt asigurateastfel proteclia persoanelor impotriva ingerinjelor autoritalilor judiciare in drepturile gi

libertdtile garantate de lege, dar gi exigenla dreptului la un proces echitabil.in vederea asiguririi caracterului echitabil al procesului penal, trebuie respectate

drepturile qi garanliile procedurale previzute, in favoarea p6{ilor sau a altor participanlila proceduri, de reglement6rile UE in materie procesual penal6, precum 9i de pactele $itratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care RomAnia este pafie.

in unele situaJii, organele judiciare pot apela la suplimentul analogic, care reprezintimijlocul prin care este complinitd o lacund a normei procedural-penale prin aplicarea, prinanalogie, a unei/unor dispozilii ce reglementeazd in mod explicit o materie similard; nuse poate ajunge pe aceast6 cale la crearea unei situalii defavorabile persoanei acuzate desivdrgirea unei infracjiuni (in acelagi sens, Gr Theodoru,Tratat de drept procesual penal,op. cit., 2008, p. 52-53).

Aplicarea principiului proporlionalitijii ingerin{ei in drephrl fundamental cu scopulumirit prin aceasta are ca premisi respectarea principiului legalitilii, in sensul ciingerinJa trebuie sd fie prevezute de lege.

Legea procesualS prevede o serie de garanJii in vederea asiguririi efectivitdlii princi-piului legalitilii:

74

t1

Art. 3 Principiile $i iimitele aplicirii legij procesuale penale

(r) aplicarea sancliunii nulitelii actelor procesuale sau procedurale nelegale;fl, aplicarea sancliunii excluderii probelor nelegal sau neloial adrninistrate;(lll) aplicarea sanc{iunii amenzii judiciare;(lr) controlul legalitntrii actelor procesuale: de cdtre procuror cu privire la activitatea

organelor de cercetare penal6; de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat sausupravegheat unnirirea penali; de judecdtoruJ de camerd preliminari cu privire lalcgalitatea sesizdrii, a efectudrii actelor de urmdrire penali 9i a administrdrii probelor;de judecdtorul de camerd preliminari cu ocazia soluliondrii unei pldnger.i cu privire lasolu{iile de clasare ori in procedura verificdrii legalitatii !i temeiniciei soluliei de renun{arela urmirirea penali; de instanfa de judecata sesizatd cu judecarea cauzei; de instanlele decontrol judiciar care judecd in cdile de atac.

1r/ controlul regularitd{ii rechizitoriului pentru a detennina dacl acesta igi poateindeplini func{ia idonee de a investi instanta:

(vi) aphcarca de sancliuni disciplinare magistratilor care au incilcat grav normele deprocedurd (ar1. 98-l0l din Legea nr. 30312004, republicati); deopotrivd, trebuie awtd invedere posibilitatea persoanei private nelegal dc libertate sau care a fost victima unei erorijudiciare de a obline despdgubiri de la statul rom6n, ca efect al inc6lc6rii exigentelor delegalitate procedurald. Deopotrivi, nutrebuie omise noile condilii de angajare a rdspunderiipatrimoniale a magistratului prin exercitarea acliunii de regres a statului. Astfel, potrivitaft. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, republicatd, statul, prin Minisrerul FinanlelorPublice, va exercita ac{iunea in regres impotriva judecitorului sau procurorului dacd, inurma rapodului consultativ al Inspec{iei Judiciare gi al propriei evaluiri, apreciaz[ cieroareajudiciari a lbst cauzatd ca urmare a exercitirii dejudecdtor sau procuror a func{ieicu rer-crcdinld sau gra\ d rreglijenta.

Incdlcd.rile legii procesuale pot conduce la retrinerea intrunirii elementelor constitutive aleunor infrac{iuni contra inldptuirii justiliei (ltutuda mincinoasd afi. 273 C.pen.; compro-miterea intereselor justiliei aft.277 C.pen.; cercetarea abuzivA - art. 280 C.pen. etc.).

Aft. 3. Separarea functiilor judiciare(1)in procesul penal se exerciti urm;toarele functii judiciare;a) func!ia de urmirire penali;

- b).functia de dispozilie asupra drepturilor ti libertelilor fundamentale ale persoanei infaza de urmirire penalS;

c) funclia de verificare a legalitilii trimiterii ori netrimiteriiin judecatd;d) funclia de judecatd.(2) Functiile judiciare se exercitS din oficiu, in afari de cazulc6nd, prin lege, se dispune altfel.

. (3) in..de-sfisurarea aceluiagi proces penal, exercitarea unei funclii iudiciare esteincompatibilS cu exercitarea unei alte fu nctiijudiciare, cu exceptia celei previzute la alin. (1)lit..c),._care este compatibild cu funclia de iudecat5, mai pulin c6nd se dispune incepereaiudecilii potrivit art.341alin. (7) pct.2lit. c).

^(4)in exercitarea funcliei de urmdrire penali, procurorul gi organele de cercetare penald

str6ng probele necesare pentru a se constata daci existi sau nu temeiuri de trimiiere injudecat;.

.-. (5) Asupra actelor gi m6surilor din cadrul urmeririi penale, care restrang drepturile tilibertdtile fundamentale ale persoanei, dispune judecdtorul desemnat cu atiibutii in acestsens, cu exceptia cazurilor prev5zute de lege.

. -::r;ile 5i limitele aplicdr

l6) Asupra legatit;!ii a:'ecum si asupra legaliti=.:rerd preliminari, in cr

l7)Judecata se realiz(

- .rlaii legislltive: art. 3J,

Comentariu

\o!iune.....................

- SaLrn istoric alsepara,. :..niinutul funcfiilor-

: L Funclia de urm6r: i. Funclia de dispoz

a1e persoanci in i,i -:. Funclia de verific,: i. Funclia de.judeca

r E=crele scparafici lLu

1. \ojiune, Spre deol-.. :: udecatd- in procet

-:. jlrl\ e OeSIaiLlISte

-. : ::; penal europear-,': ::..;esul penal cons

-, L:.iJularitdlile proce, i::iaa r.eac[ioneazd

-. ::-:e ;i tragerii la rd:- -:'-i penal 5i a altor f- :;i de procedurd

,: -:.::. prer.azind in ar- _ -.,:e: tuncqia de urmd-- :,::--:rralc ale persoar- : ::ri ori netrimiterii i

: :::t d rradilional. in r

: -.-- lj penal a unei se

: r:: - lr1a ce exercitd ttnl. : ...:iciLrna dintre cele

: - . :. +. idition, op. cit-: - t--paraison entre s|s-: - ::]lne- op. cit.. p. l-- -::,ra penala sinrilar;: - ,::;re penale, 10, €dit

-- ::rd in r edere acest

- , ,:::e. noul Cod de pro-: -,":: clasice, respectir

- , ;J de procedurd per

l2 UdroiLt

icdrii legii procesuale penale

rale nelegale;I administrate;

cu privire la activitatea:elui care a efectuat sau'eliminare cu pdvire lal administririi probelor;ei plingeri cu privire laiciei solutiei de renunlare

r cauzei; de instanlele de

ra daci acesta igi poate

incilcat grav nomele de

rpotriv5, trebuie allt6 ine a fost victima unei eroriincilcdrii exigenlelor de

. de angajare a rdspunderii

a statului. Astfel, potrivitrin Ministerul FinanJelor

sau procurorului dacd, inei evaludri, apreciazd ci.or sau procuror a funciiei

Lementelor constihrtive ale- art. 273 C.pen.; comPro-

art. 280 C.pen. etc.).

amentale ale persoanei in

iudecatd;

, prin lege, se dispune altfel'nei funqii judiciare estea celei prev6zute la alin. (1):and se dispune inceperea

ganele de cercetare PenalSru temeiuri de trimitere in

care restr6ng drepturile 9iemnat cu atribuliiin acest

Principiile 9i limitele aplicerij legii p.ocesuale penale Art. 3

(5) Asupra legalititii actului d€ trimiterein judecate gi probelor pe car€ se bazeazA acesta,precum Si asupra legalititii soluliilor de netrimitere in judecatS se pronun!5 iudecdtorul decameri preliminarS, in condiliile legii.

(7) Judecata se realizeaze de cetre instan!5, in complete legal constituite.

Corelalii legislatire: a . 346 alin. (7), art.341 alin. (7) pct.2lit. c) C.proc.pen.

Comentariu

Sumar

l. No1iune.................. ........................................132. scuft istoric ar separ"t"i tu'"t"r";l;;;;;; i;;;;i;;;;i;;;i'.............. ............. .. r+3. Con(inutul tunctiilor iudiciare.................. ........,...............................15

3.1. Funclia de umirire penali (de anchetd)....................................................................... 15

3.2. Functria de dispozitie asupra drcpturilor $i libertelilor fundamentaleale persoanei in faza de urmArire penala...... ...........-.................16

3.3. FuncJia de verificare a legalitd{ii trimiterii sau netrimiterii injud€cati....................... l73.4. Funcfiadejudecata............................... .....................................19

4. Efectele separaliei fonctiilor iudiciare........ ......................................20

l Nojiune, Spre deosebire de procesul civil, unde singura funcJie ce se exercite estecea de judecatd, in procesul penal faza dejudecati este precedatd, in general, de activitdtiinvestigative desfbgurate in vederea strdngerii de probe. Analiza comparativd a sistemelorde drept penal european relevi ci modelul weberian al ,,tipului ideal" (Ideal4tp) incare procesul penal conste intr-o singur6 fazi, cea de judecati, nu a fost imbrA$$at fatade particularitAfile procesului penal in care victima originard a infracliunii - statul $isocietatea - reaclioneazd prin reprezentanjii sdi (Ministeml Public) in vederea stringeriide probe gi tragerii la rAspundere penald a infractorului. Astfel, se remarcd existenta inprocesul penal gi a altor func1ii decit cea de judecatd.

Codul de proceduri penald a reglementat explicit principiul sepaxaliei funcliilorjudiciare, prevdz6nd in art. 3 alin. (l ) c6: ,,in procesul penal se exerciti urmdtoarele func1iijudiciare: func{ia de urmirire penali; funcJia de dispozilie asupra drepturilor 9i libertililorfundamentale ale persoanei in faza de urmirire penal6; funclia de verificare a legaliteliitrimiterii ori netrimiterii in judecati; func1ia de judecard".

in mod tradilional, in doctrind se aratd ci acest principiu presupune existen{a in cadrulprocesului penal a unei separa{ii a funcliilor de acuzare, insh'uclie gi judecatd, astfel incdto persoanA ce exercit6 una dintre aceste func1ii sd nu mai poatd indeplini in aceeaqi cauzdpenald niciuna dintre celelalte douA funcliijudiciare (S. Guinchqrd, J. Barssor, Proc6durep6nale, 4" 6dition, op. cir., p. 337-345; E Tulkens, La proc6dure p6nale: grandes lignesde comparaison entre systdmes nationaux, in M. Delmas-Marry, Procds p6nal et droitsde l'homme, op. cit., p. 4l qi um.). Astfel, principiul separdrii funcliilor judiciare este inprocedura penali sirrilar principiului separdrii puterilor in stat in dreptul publ ic (J. Pradel,Proc6dure p6nale, 10" €dition, op. cit., p. 25).

Avdnd in vedere acest sistem newtonian de separare qi echilibrare intre autoritdtrilejudiciare, noul Cod de procedurd penali a reglementat explicit doui dintre cele trei functiijudiciare clasice, respectiv func1ia de urmiirire penald (tle anchetd) qiJunc1ia de jdecatd.Noul Cod de procedurd penald nu a prevdzut funcjia de instruc(ie, preferAnd sd fac6trimitere

13

Art. 3 Principiile qi limitele apliclrii legii procesuale penale

la activitefle care lolmeazi rucleul atribuliilorjudecitonrlui de drepturi 9i libertati sau ale

celui de camerd preliminari, institui{i de noua codificare. De$i activitilile pe care aceqti

doi judec[tori le desligoard nu constituie manifestdri ale funcliei de instruclie in sens

clasic" putem vorbi totugi de o metamorfozare a acestei funciii sub imperiul necesitdtrii

protecliei drepturilor omului, in ceea ce pdveSte activitatea judecAtomlui de drepturi 9i

libet1d{i.Modalitatca de reglementare a principiului in Codul de procedurd penalS lasd sd se

intrevadd f'aphrl cd viziunea separatistd nu are la baz6, in principal, un concept de separatie

organicl a organelor judiciare care exerciti aceste funciii, ci, mai degrabi, o viziune

subsumate exigentci de impa4ialitate funclionald (obiectivd), privitd drept componentd a

echitabilitnlii procedurii, avdnd in vedere cd dispozi{iile arl. 3 alin (3) C proc.pen. leagi

separalia funcliilor judiciare de instituJia incompatibilitaliiPe lingd aceste patru f,rncliijudiciare explicit prevdzute de Codul de procedurd penal6,

considerdm cd ar mai trebui relinutd fl .furtctria de executare, corespunzdtoare ultimei.faze

a proc:esului penal, care este exercitate potrivit competentelor specifice, in principal, de

instanta de executare gi, in subsidial de judecdtorul delegat cu executarea.

2. Scurt istoric al separafiei funcfiilor judiciare in procesul penal romAn. inainte

de perioada iluministi (sec. XVIII), in perioada uredievald se considera ci organul cel mai

bine plasat sd judece o cauza em chiar cel care strinsese probele (inclusiv in camera de

tofiurI). Tortura in proccdura audierii constituia regula, inclusiv in caz de recunoaqtere a

faptei cdnd se considera cd in acest fel proba devenea mai credibili gi erau create premisele

oblinerii de noi date cu ptivire la fapte care nu fomau incd obiectul investigaliei.

Celc doud evenimente majore de la finalul sec. XVII (Rdzboiul de Independen(i

anerican Ei RevoluJia Francezi) au condus gi la o modificare structurali in gindireajuridicd reflectatd la inceputul sec. XIX in Codul Napoleon potrivit ciruia intmziunile in

drepturile fundamentale trebuie sd intre, in principiu, in competenta judecdtorului.

Orientarea catre protectia drepturilor onului, chiar daci in stadiu incipient, s-a

reflectat gi in codificdrilc claborate in sec. XIX 9i in prima jumetate a sec. XX, una dinhe

modalitilile in care s-a obiectivat fiind separarea funcfiilor judiciare.

in acest scns, Codul de procedurd penali din 1936 a structurat procesul penal in mai

lnulte faze (primele cercetdri, unndrirea, instruc{ia qi judecata), consacrand astfel implicitsepararea funcliilor judiciale.

Avdnd in vedere impd{irea infrac{iunilor in Codul penal din )936 in crime, delicte 9i

contravenJii, Codul de procedurd stipula ci primele cercetdri se puteau face in otice cauze,

putind insi epuiza investigalia nun.rai in privin{a delictelor gi contravenliilor.in urma primelor cerceteri se putea pune in migcare acliunea penald, fiind astfel

declanqatd faza unndririi. Punerea in migcare a acliunii penale intra, in principiu, incompeten{a procuromlui, care supraveghea qi indruma activitatea polilieijudiciare, acesta

nefiind perceput ca un organ de investigatie in considerarea calitdlii sale de parte inprocesul peral.

13 in cazul crimelor Ei al delictelor grave prevdzute explicit de lege, Codul de proceduripenali din 1936 prevedea catactelul obligatoriu al instnrc{iei, functie care era exercitatd

de judecdtorul de instruclie. in celelalte cauze instruclia era facultativd, lisatd la

aprecierea procurorului care putea sesiza printr Lln rechizitoriu introductiv judecitomlde instruc{ie atunci cdnd aprecia ci, fald de complexitatea cauzei, era necesarA instruclia

Principiile 1i limitele aplicdl

(prin rechizitoritl defntcauza nu trecea pdn fazi

Activitatea judecdtolunele elemente de contltribunalelor.

Judecitoml de iltstrputea fi atacatd la camercazul climelor care eraucadrul curlilor de apel (iapel), judecitorul de insjudecatS^ care intra in co

Dupi cel de-al Doilertbafte accentuatd in maLr restructurare a logicii:rbitrare in legdturi cu a

I: schirnb. in Romdn:.::. j:i care proteclia dre:::,::::ei fu ncliilor judic:.: -;liei 9i cea ajudeci

?::n Constitu{ia din ar..- i..-ii:al in toate dome

- :: -..:.: r. Abia prin Cor.-- ,:rr.curorului a tb

- : : -l instructiei. a-: -

- r::ll procuraturii- -, lstt'el. unnddre:' - .._:rnelor de rrrili[i

-- ,.. :lncqia de anch- - -::lll; prOCUrOrulUi

. '.;:citarea fiinclie:-: -i::: :lisura arestdlii-: -:::-:ile ) ca in reglel---i: : J: Jarcetare pe

-- -'.;.: :t: Ce SeCuritate-- - :;lii de proced

-. a :i materia p- - - ,' . -. 13 .r durara de

' :__.' .-, -niidrii de I

- -: -:.: - :r:,etentd Sdili C,rndnxlul 1tt.61

:_ -;:.-:are. noui,: l. Functia de urm

- : ._- ::::: a;e:tei fu

-:- :: ::-: f3ninl a :

- ' - - ::-- -: in mtrd ir:

t4