Upload
others
View
13
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Traduceredinfrancezăde
NicolaeDumitrașcu
Manual de psihodiagnosticTestul Rorschach
Hermann Rorschach
Editori:Silviu DRagomiRvaSilE DEm. ZamfiRESCu
Director editorial:magDalEna mĂRCulESCu
Redactor:RaluCa HuRDuC
Coperta:fabER STuDio
Director producţie:CRiSTian ClauDiu Coban
Dtp:ofElia CoȘman
Corectură:RoDiCa PETCu
Titlul original: Psychodiagnostic. méthode et resultats d’une experience diagnostique de formes fortuitesautor: Hermann Rorschach
Copyright © Editura Trei, 2000, 2005, 2014
o.P. 16, ghișeul 1, C.P. 490, bucureştiTel.: +4 021 300 60 90e‑mail: [email protected]
iSbn: 978‑973‑707‑929‑9
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiRoRSChaCh, heRMaNNManual de psihodiagnostic : Testul Rorschach / Hermann
Rorschach; trad.: nicolae Dumitraşcu. – Ed. a 3‑a. – bucureşti: Editura Trei, 2014
iSbn 978‑973‑707‑929‑9
i. Dumitraşcu, nicolae (trad.)
616.89‑072.85
Cuprins
11 In Memoriam: Herman Rorschach (1884–1922)
13 Introducere
15 Lista abrevierilor și a simbolurilor
17 I. Metoda 17 1. Materialul textului 19 2. Tehnica 20 3. Interpretarea imaginilor înțeleasă ca o percepție
23 II. Factorii testului 23 1. Problemele care se pun 26 2. Numărul de răspunsuri 27 3. Timpul de reacție 28 4. Refuzul imaginilor 28 5. Factorii formă, kinestezie, culoare și apariția lor în procesul perceptiv 29 a) Răspunsurile‑formă (F) 31 b) Răspunsurile‑mișcare (K) 37 c) Răspunsurile‑culoare 46 d) Incidența lui K și C în aceeași interpretare 48 6. Modurile de apercepție a imaginii 48 a) Problemele care se pun 50 b) Determinarea modurilor de apercepție 55 c) Numărul de G, D, Dd, Dbl și Do
57 d) Tipurile de apercepție 59 e) Succesiunea tipurilor de apercepție 60 7. Conținutul material al interpretărilor. Procentajul de răspunsuri cu animale 64 8. Răspunsurile originale 64 9. Privire de ansamblu
66 III. Observații suplimentare asupra metodei 66 1. Condițiile specifice ale planșelor testului 68 2. Seriile paralele 69 3. Probele de control 71 4. Modul de întocmire a protocolului
73 IV. Rezultate 73 1. Inteligența 90 2. Influența voinței asupra factorilor 97 3. Influența dispoziției asupra componentelor inteligenței 101 4. Raportul reciproc dintre răspunsurile‑mișcare și răspunsurile‑culoare 121 5. Tipul trăirii și viața 123 6. Tipul trăirii și componentele inteligenței 129 7. Tipul trăirii și variațiile de dispoziție 131 8. Variațiile temporare ale tipului trăirii 132 9. Modificările tipului trăirii în cursul vieții 134 10. Studii comparative ale tipului trăirii 137 11. Afectivitatea, caracterul 144 12. Imaginația 148 13. Tipul trăirii și tipul de reprezentare 151 14. Tipul trăirii și tipul de halucinații 152 15. Tipul trăirii și talentele 156 16. Variații și comparații ale talentelor 160 17. Tipul trăirii, talent și instinct 163 18. Tipul trăirii, caracter și talent 163 19. Tipul trăirii și boala psihică 167 20. Problema evoluției tipului trăirii
171 V. Aplicarea testului de interpretare a formelor în practica diagnostică 171 1. Aplicabilitatea 173 2. Obiecții 174 3. Analiza diagnostică 174 4. Conținutul interpretărilor 176 5. Testul și psihanaliza
179 Exemple
180 Indivizii normali
180 1. Media normală 182 2. Corespunzător categoriei de subiecți aflați cu puțin peste medie 186 3. Corespunzător categoriei de subiecți aflați cu puțin sub medie 188 4. Oligofrenie 190 5. Variație hipomaniacală a dispoziției 193 6. Individ cu o tendință introversivă și o profesie extratensivă 196 7. Subiecți dotați cu imaginație 200 8. Meticuloșii 201 9. Vârstă avansată
203 Nevroze
203 10. Isterie 205 11. Neurastenie 209 12. Nevroză obsesională 222 13. Epuizare nervoasă
226 Psihoze
226 I. Schizofrenie 226 14. Demență simplă 227 15. Hebefrenie 230 16. Catatonie abulică, hebefrenoidă, săracă în simptome 231 17. Catatonie incoerentă cu excitație motrică 235 18. Catatonie rigidă 237 19. Schizofrenie paranoidă
239 II. Psihoză maniaco‑depresivă
239 20. Melancolie 241 21. Manie
243 III. Epilepsie
243 22. Demență tipic epileptică instalată rapid 246 23. Epileptoid
248 IV. Psihoze organice
248 24. Depresie în cadrul unei demențe arteriosclerotice 249 25. Psihoză Korsakov 253 26. Paralizie generală 254 27. Demență senilă 256 28. Encefalită letargică
257 VI. Recapitulare
261 VII. 261 A. Contribuție la utilizarea testului de interpretare a formelor 261 Introducere 264 1. Protocolul testului 277 2. Interpretarea 297 3. Rezultatul și analiza 301 a) Interpretările K 304 b) Interpretările‑culoare 306 c) Abstracțiunile 313 d) Interpretările‑formă 315 Recapitulare
317 B. Introducere în tehnica psihodiagnosticului lui Rorschach, de Dr. W. Morgenthaler 318 Considerente generale 322 I. Pregătirea 322 A) Materialul 325 B) Pregătirea psihologică
326 II. Testarea 330 III. Protocolul 337 IV. Sinteza 339 V. Utilizarea 341 Diagnosticul orb 342 Medicii și ne‑medicii practicanți ai testului Rorschach
345 Apendice
347 VIII. Tabele
367 IX. Tabele sinoptice (alcătuite de Ewald Bohm)
in mEmoriam HERMANN RORSCHACH (1884–1922)
HermannRorschach s‑anăscutpe 8noiembrie 1884, laZürich.Și‑apetrecutcopilăriaalăturidefrateleșisorasa,ambiimaimicidecâtel,laSchaffhausen.Moarteatatălui,careeraprofesordedesen,apusbruscsubsemnulîntrebăriiproiectulsăudeastudiaștiințelenaturii.Pentruasedeciderapid,tână‑rull‑acăutatpeErnstHäckel,carel‑asfătuitsăseorientezecătremedicină.Urmândacestsfat,astudiat laNeuenburg,Zürich,BernașiBerlinșiși‑afinalizatstudiiledemedicinăîn1910, cuexamenulde stat. Înacelașian, s‑a căsătorit cuocolegărusoaică,cei‑adevenitimediatunpartenerdemuncășiocolaboratoareautentică.Înacesttimp,devinemedicasis‑tentlaaziluldinMünsterlingen,apoilaceldinMünsingen.În1913,acceptăunpostîntr‑unsanatoriuprivatlaMoscova,dardupănumaiunanrevineînElveția.Diniunie1914pânăînnoiembrie1915estemediclaclinicapsihiatricășilaaziluldinWaldau,pentruadeveniapoimedicsecundar laaziluldinHerisau.Înacestcontextasurvenitșimoarteasa,la2aprilie1922,înurmauneiapendiciteacute,complicatedeperitonită.
Manual de psihodiagnostic n In memoriam Hermann Rorschach
Numaicelcarel‑acunoscutpeHermannRorschachîntoatăcomplexitateapersonalitățiisaleîșipoatedaseamadeceeaceareprezentatmoarteaacestuiapentrupsihiatriaelvețiană.Elnuafostnumaiunagreabiltovarășdemuncă,uncolegșiuncamaraddistins,oființăfermecătoare,cideținea,deasemenea,capsihiatrușimaialescacercetătorștiințific,calitățieminente.Caracterulflexibil,adaptabilitatearapidă,perspicacitateași
unanumitsimțpracticsecombinaulaHermannRorschachcutalentulpentruintrospecțieșisinteză.Aceastăcombinațieîlfăcea să fie remarcabil. Pe lângă aceastănatură rară, careechilibratrăirilepersonaleprincunoaștereapractică,elposedașicelemaivaloroasetrăsăturidecaracteraleunuipsihiatru,printrecareunimpulsputernicdecăutareaadevărului,ofa‑cultatecriticăpecarenuezitasăoapliceșiproprieipersoane,precumșicăldurăsufleteascășibunătate.Acestecâtevaremarcisuntsuficientepentrua‑idacititorului
oideedesprecineafostRorschachși,maimult,desprecinearfipututdeveni.Bleuleraavutdreptate:HermannRorschachafostsperanțapsihiatrieielvețienepentruoîntreagăgenerație.
Dr.W.Morgenthaler
Hermann rorscHacH
12
introducere
Înpaginilecareurmeazăvomdescriemetodașirezultateleunuiexperimentpsihologiccare,înciudasimplitățiilui,adatdinmaimultepunctedevederedovadavaloriisaleatât încercetare,câtșiîntestareapsihologică.Trebuiesăspunemdela început că întreaga lucrare areun caracter eminamenteempiric.Problemeledelacareaupornitprimelecercetărideacesttip(1911)aufostdeocutotulaltănaturădecâtcelecareau apărut, rândpe rând, în cursul cercetărilor ulterioare.Concluziilelacares‑aajunstrebuieconsideratedecimaide‑grabăcaobservații,decâtcadeducțiiteoretice.Fundamenteleteoreticealeacestorcercetărisuntîncăînmareparteînstadiuldeproiect.Atragematențiacititoruluiasuprafaptuluicărezultatele
subiecțilorsănătoșiaufostmereucomparatecucelealepacien‑țilorșiinvers.
H. R.
Manual de psihodiagnostic n Introducere
Manual de psihodiagnostic n Lista abrevierilor și a simbolurilor
lista abrevierilor și a simbolurilor
R: Numărulderăspunsuri.G: Planșainterpretatăprimarînansamblu(Răspuns
global).DG: Planșainterpretatăsecundarînansamblu,plecând
de la un detaliu.D: Interpretareaunuidetaliunormalalplanșei(Răs‑
puns‑detaliu).Dd: Interpretareaunuidetaliuinsolitsauaunuidetaliu
minor(Răspunsdetaliu‑minor).Dbl: Interpretareafiguriloralbeintermediare.Do: Interpretareaunuifragmentaluneiforme,văzut
cao figură întreagă.Deexemplu, laplanșa III,numaicapeteleoamenilor.
Tipdeaper.: Tipdeapercepție:proporțiamodurilordeaper‑
cepțieG,D,Ddetc.Succ.: Succesiunea:modulîncaresesuccedrăspunsurile
G,Detc.lafiecareplanșă.F: Răspuns‑formă:interpretareadeterminatănumai
deformapeteidecerneală.
Hermann rorscHacH
16 K: Răspuns‑mișcare: răspunsdeterminatde influ‑ențelekinestezice.
FC: Interpretaredeterminatăînprimulrânddeformășisecundardeculoareapeteidecerneală(Răspunsformă‑culoare).
CF: Interpretaredeterminatăînprimulrânddeculoareșisecundardeformapeteidecerneală(Răspunsculoare‑formă).
C: Interpretaredeterminatănumaideculoareapeteidecerneală(Răspuns‑culoareprimar).
F(C): Răspunsdeterminatînprimulrânddeformapeteidecernealășiapoidevaloareadeclaritateșideumbră.
Tipdetrăire: ProporțiaderăspunsuriKșiC:K/(FC+CF+C).H: Interpretareauneifiguriumaneînîntregime.Hd: Interpretareauneipărțiasilueteiumane.A: Interpretareaunuianimalînîntregime.Ad: Interpretareauneipărțidintr‑unanimal.Obj.: Interpretareaunuiobiectneînsuflețit.Pays.: Interpretareaunuipeisaj.A%: Procentajuldeanimale.A+Ad/Rx100.Orig.%: Procentajulderăspunsurioriginale(carenuapar
maidesdeunu laosută)dinnumărul totaldeinterpretări.
Ban.: Banalitate,răspunscareseîntâlneșteodatălatreiprotocoale.
Ban.%: Procentajul de banalități (raportul procentualdintre răspunsurile banale și numărul total deinterpretări).
Manual de psihodiagnostic n Metoda
i
metoda
1. materialul testului
Experimentulconstăîna interpreta liber formele fortuite,adicăformelerealizateîntr‑omanierănedeterminată.Pentruaceasta,noiamutilizatfigurilecareînsoțescaceastăcarteîntr‑oreedi‑tare fidelăaedițieioriginale.Elenuservescnumaipentruilustrareaexemplelor,cipotfiutilizateșicamaterialpentruaplicareatestului.*Realizareaunorasemeneaimaginifortuiteestefoartesim‑
plă:sefaccâtevapetemaridecernealăpeofoaiedehârtie.Sepliazăaceastăfoaie îndouășipatase întindepeceledouăjumătățipliate.Totuși,suntemdepartedeaputeautilizaoriceimagineobținutăînacestmod;dimpotrivă,utilizareaacesteiatrebuiesăținăcontdecâtevacondiții.Înprimulrând,formeletrebuie să fie relativ simple; imaginile complicate facpreadificilăevaluareafactorilorexperimentului.Apoi,repartițiapetei pe planșă trebuie să satisfacă anumite condiții ale
* PlanșeleRorschachsunttipăritedeosingurăediturădinlume:estevorbadeEd.HansHuberdinElveția,careapreluatdrepturiledeautorasupraplanșelordelaedituraundeRorschachși‑atipăritpentruprimadatăManualul de psihodiagnostic.(N. t.)
Hermann rorscHacH
18 compoziției:altfel,imagineanuareforțăplasticășiurmareaestecămulțisubiecțilerespingcapeniște„simplepete“,fărăaoferivreointerpretare.Devremecefiecareimaginedinserie,luatăseparat,trebuie
să satisfacănunumai aceste condiții generale, ci și unelecondițiispecifice(pentruacestaspect,cașipentrustabilireaseriilorparalele,vezip.68)șidevremecefiecareimagine,cașiîntreagaserie,trebuiesăfieaplicatădeunmarenumărdeoripentruafurnizaunmaterialutilizabil,stabilireauneiseriidezeceimaginiadecvatenuesteatâtdesimplăpecâtarputeasăparălaprimavedere.Datăfiindmodalitateaderealizare,imaginilesuntsimetrice,cudiferențemiciîntreceledouăjumă‑tățialeplanșei.Imaginileasimetricesuntrespinsedeomareparteasubiecților.Simetriaconferăfiguriloroanumităcompo‑zițieartisticănecesară.Eaarechiardezavantajuldeainfluențapuțininterpretarea,însensuluneistereotipii.Dar,pedealtăparte,creeazăcondițiiegalepentrustângacișidreptaci;eapare,deasemenea,săfacilitezereacțiilelaindiviziiinhibațișiblo‑cați.Însfârșit,simetriainvitălaainterpretaîntreagaimagine.Imaginileasimetriceșifărăcompoziție,aplicatecutitlude
experiențădecontrol,arputeasăadaugenoifactoridatelornoastredecercetare,darnuputemintraaiciînacesteconsi‑derații.Studiulsensibilitățiiindividualefațădecompozițiearreprezentaotemăautonomă.Ordineaimaginilordinserieafoststabilităempiric.Pentru
aceasta,vezip.66.
Manual de psihodiagnostic n Metoda
192. tehnica
Seînmâneazăsubiectuluicâteoplanșășiesteîntrebat:„Cearputeafiacolo?“.Subiectulpoateîntoarceșireîntoarceplanșadupăplac.Distanțadintreplanșășiochitrebuie,deasemenea,săfielăsatălalatitudineasubiectului,darplanșelenu trebuie privite de departe.Subiectultrebuiesăținăplanșaînmână,ceamaimaredistanțăpermisăfiinddatădeextensiacompletăabrațului.Deasemenea,trebuieavutgrijăcasubiectulsănupriveascăplanșadedeparte, deoarece aceasta ar schimbacondițiilepreliminarealetestului.Deexemplu,planșaIestefrecventinterpretată„capdevulpe“delacâțivametridistanță,dardeaproape,niciodatăastfel.Dacăsubiectulaapucatsăvadăodatăun„capdevulpe“deladepărtare,îivafifoartedificilsămaivadădeaproapeșialtceva.Artrebuiinsistatpecâtposibil,darbineînțelesevitândorice
sugestie,casubiectulsădeacelpuținun răspunslafiecareplanșă.Înacelașitimp,trebuienotaterăspunsurilepemăsurăcesubiectullefurnizează.S‑adoveditinutilăstabilireaunuitimplimitădeexpunere.Esențialesteca testulsăsedesfășoare,pecâtposibil, în
afaraoricăreiconstrângeri.Subiecțilorsuspicioși lisepoatearăta,ocazional,cumse
realizeazăacestgendeimagini.Dar,îngeneral,seîntâmplărelativrarcatestulsăfierefuzat,chiarșiîncazulpaciențilorsuspicioșișiinhibați.
Hermann rorscHacH
20 3. interpretarea imaginilor înțeleasă ca o percepție
Aproape toți subiecții consideră testul o probă de imaginație. Aceastăideeesteatâtdegenerală,încâteadevinepracticocondițieatestului.Interpretareaformelorfortuitenuaretotușinimicde‑afaceînmoddirectcufuncțiaimaginațieișinuestenecesarsăoconsiderămdreptoprerechizită.Fărăîndoialăcăunsubiectdotatcuimaginațierăspundealtfeldecâtunsubiectfărăaceastă însușire,dar indiferentdacă încurajămsaunusubiectulsăselaseînvoiaimaginației,aceastanuschimbăcunimic rezultatul.Cel careare imaginație realizeazăproba,individulfărăimaginațiepoateajungeuneorichiarsăsescuzepentrulacunelesale,daratâtrezultatullui,câtșialceluidotatcuimaginațiesuntcomparabile,fărăafiobligațisăținemcontdebogățiasausărăciaimaginației.
Interpretarea imaginilor fortuite intră mai curând în categoria percepției și a apercepției.„Percepțiileseformeazăastfel:sen‑zațiilesau,maibinezis,grupeledesenzațiiprovoacăecforiaimaginilor‑amintirialegrupelordesenzațiimaivechi,capabilesăsusciteînnoiuncomplexdeamintiridesenzațiialecărorelemente,datorităconcomitenței lorînexperiențelenoastreanterioare,auobținutocoeziunesolidășisediferențiazădealtegrupedesenzații.Înpercepțieintervindecitreiprocese:senzația,amintireașiasociația.Identificareaunuicomplexdesenzații și a conexiunilor sale o vomnumi apercepție. Eaînglobeazășiconceptulmairestrâns,depercepție.“(BLEULER,Lehrbuch der Psychiatrie, pag.9,Springer,Berlin,1916.)Dacăpercepțiasepoatedefinișicao integrare asociativă a
engramelor disponibile (imagini‑amintiri) în complexele de senzații recente, aceasta ar însemna că interpretarea formelor fortuite apare
Manual de psihodiagnostic n Metoda
21ca o percepție, în care travaliul de integrare a complexului de senzații în engramă este atât de mare, încât este pe bună dreptate perceput conștient ca un efort. Tocmai percepția intrapsihică a uneiechivalențeimperfecteîntrecomplexuldesenzațiișiengramăconferăpercepțieicaracteruluneiinterpretări.Darnutoaterăspunsurilesubiecțilornoștrisuntinterpretări
în acest sens.Majoritatea cazurilor de tulburări organice(demențisenili,ceicuparaliziegenerală)șiepilepticii,mulțischizofreni,majoritateamaniacalilor,aproapetoțioligofreniișichiarmulțisubiecțicarepotficonsideraținormalinusesizeazăefortuldeasimilare.Einuinterpreteazăimaginile,ciledefi‑nesc.Sepotchiarmiradefaptulcăalțisubiecțiarputeasăvadăînplanșeșialtelucruridecâtvădei.Nuputemvorbiaicideinterpretare,cinumaideoveritabilăpercepție.Einusesi‑zeazăprocesulde asimilare asociativăpe careun subiectnormalîlrealizeazăatuncicândrevedeofațăcunoscutăsaupercepeunlucruoarecare,depildăuncopac.Trebuiesăexistedeciunpragîncepândcucarepercepția,asimilareaneconști‑entizatăaprocesuluideasimilaredevineinterpretare,adicădevineopercepțieconștientăaprocesuluideasimilare.Lademențiisenili,oligofreni,înstărilemaniacaleetc.acestprageste foarte ridicat.Amputeapresupunecă,atuncicândacestpragestefoarte
coborât,percepțiaceamaisimplășimaiobișnuităesteînsoțitădeconștientizareaprocesuluideasimilare.Acestlucruseșiîntâmplălauniimeticuloși,caresestrăduiesccaînpercepțiilelorsăexisteocongruențăextremdestrânsăîntrecomplexulde senzații și engrame; acest lucru este șimai acut la unmarenumărdedepresivi,alcărorprocesdeasimilarepoatedeveniatâtdedificil,încâtnu‑lmaipotrealiza,toateobiectele
Hermann rorscHacH
22 percepțiilorlorpărându‑li‑se„schimbate“și„stranii“.Meti‑culoșiișidepresiviisecomportăastfelînacelașimodlatest:eialegdinimaginidetaliilecarele‑ausăritînochifoarteclar,dar,înciudaacestuilucru,adaugăfrecvent:„Știubinecăinterpretezșicăînimaginetrebuiesăfiealtceva.“Subiecțiicuprinșiînlimitelenormaluluivorbescderegulă
spontandespre„interpretarea“imaginilor.Ceicuundeficitcongenitalsausubdezvoltațiintelectualvor„sărecunoască“imaginile.Aceastanearatăcădiferențadintreinterpretareșipercepțieconstăînfactoriiasociativi.Dar,înplus,dacăvomobservacălasubiecțiiînstaredeeuforiereacțiileauuncaractermaidegrabăperceptiv,iarlasubiecțiidepresivi,uncaractermaicurândinterpretativ,amvedeacăaceastădiferențănupoateproveninumaidinproceselepurasociative,cișidinfactoriiafectivi,deplasândastfelgranițadintrepercepțieșiinterpretare.Pescurt,considerămcădiferențele dintre percepție și interpre‑
tare sunt numai individuale și graduale, nu generale și esențiale, astfel încât interpretarea nu poate fi altceva decât un caz particular al percepției. Înconsecință,fărădoarșipoatecăsuntemauto‑rizațisănumimtestuldeinterpretareaformelorfortuiteuntestdepercepție.Despresemnificațiaimaginațieiîninterpretareaimaginilor,
vezip.144.
Manual de psihodiagnostic n Factorii testului
ii
factorii testului
1. Problemele care se pun
Atuncicândfacemanalizarăspunsurilordatedesubiecți,conținutulmaterialalinterpretărilortrebuielăsatlasfârșit.Înprimulrând,trebuiesăobținemuntabloualfuncțieiperceptiveșiaperceptive.Investigațiasevaaxaînprimulrândasupradatelor formale.Protocoalele vor fi examinate în funcție deproblemele
următoare:
1. Lacâtseridicănumărulderăspunsuri?Câtdemareestetimpuldereacție?Decâteorisubiectularefuzatunasaualtadintreplanșe?
2. Răspunsulafostdeterminatnumaideformaimaginiisaușideimpresiademișcaresaudeculoareaimaginii?
3. Imagineaafostperceputășiinterpretatăglobalsauparțial,iarînultimulcaz,cezoneaufostinterpretate?
4. Ceanumeafostvăzut?
Hermann rorscHacH
24 Laîntrebările2,3și4seadaugășialtele,pecarelevomabordamaitârziu.Deducțiilecareurmeazăsebazeazăperezultateleexperi‑
mentaleobținutecuseriadeplanșe.Iatăoimagineamate‑rialuluiexaminatpânăînprezent:
Bărbați Femei TotalNormalicultivați 35 20 55–/–necultivați 20 42 62Psihopați 12 8 20Alcoolici 8 – 8Debili,imbecili 10 2 12Schizofreni 105 83 188Maniaco‑depresivi 4 10 14Epileptici 17 3 20Paraliziegenerală 7 1 8Demențăsenilă 7 3 10Demențiarteriosclerotici 3 2 5Korsakovșitulburărisimilare1 3 – 3
TOTAL 231 174 405
1 Deoarececolecțiaîncareapareaceastăpublicațieestedestinatăunuicercrestrânsdecititori,vomadăuga,înlegăturăcutulburărilepsihoticemaipuțincunoscute,câtevainformațiiutilepentruînțelegereaacestora.
Schizofrenia (demențaprecocedescrisădeKraepelin)esteboalapsihicăceamaifrecventă. Înmajoritateaazilelor,schizofrenii formeazădouătreimidinefectiv.Simptomulfundamentaleste,conformconcepțieiluiBleuler,constituitdetulbu‑răriledeasociere:disoluțiaconexiunilornormalealegândirii,procesementalebizare,combinărișicondensărialeelementelorfărăpunereîntr‑unanumitraport,distrugerearaporturilorcorectedintreelementelegândirii,generalizăriabsurde,utilizareadesimboluriînloculconceptuluiadecvat,incapacitateadea‑șiadaptagândirealareprezentareaunuiscop;rezultatuleste,pedeoparte,incoerențașidispersareanumeroaselorproceseasociative,iarpedealtăparte,perseverația,adicăblocarealaunnivellacarecursulgândiriirămânemereuacelași;fugadeidei,pedeoparte,sărăciagândirii,pedealta.Unaltsemnfrapantalschizofrenieiesteincapacitateademodulareafectivă,rigiditateaafectivă,pierdereacontactuluiafectiv;încazurilegrave,seajungepânăla„demențăafectivă“,pânălaabsențacompletă—înaparență—aafectivității.
Manual de psihodiagnostic n Factorii testului
25Laacesteaseadaugăunmarenumărdetestărirealizatecuprimele imaginielaboratedenoi.Darelenupot fi luate înconsiderare,deoarece,pentruafaceunbilanțalecăruielemente săfiecomparabile,nuputemfolosidecâtrezultateleobținutecuaceleașiplanșesaucumaterialeechivalente(conformp.68).Datelecantitativepecarelevomoferisuntîncăpreapuține,
înspecialcelereferitoarelasubiecțiinecultivațișilamajoritatea
Sepotadăugașisimptomeadiacente:halucinații,ideidelirante,gesturi,acțiuni,conduiteabsurde.Acestesimptomeadiacentepotconstituitrăsăturiesențialealetablouluiclinic.Schizofreniaprezintăpatruformesubordonate,carenu includaceleașisimptomecliniceaferente,darsepotsubstituișisuprapunereciproclaacelașibolnav.
1.Forma paranoidă:predominăideiledeliranteșihalucinațiile.Înaceastăgrupăseîntâlnescmajoritateaformelordedelirdegrandoareșidepersecuție.
2.Catatonia:predominanța„simptomelorcatatonice“:mișcări,atitudini,conduiteabsurde,negativism(subiectcaresecomportăciudat,frecventfăcândchiarcontrariulaceeacesedoreștedelael),impulsivitate.Înparticular,„autismul“schizofrenic(Bleuler),adicăizolarea,rupereacontactuluiculumeaexterioară,estefoartepro‑nunțat.Totaiciaparcelmaifrecventhalucinațiișiideidelirante.
3.Hebefrenia:schizofreniicusimptomesecundaredediversetipuri,frecventînsoțitedeexcitațiemotorie;tabloucliniccarenuintrăîncategoriaformeiparanoidesauacatatoniei.
4.Forma demențială simplă, schizofrenia simplex:demențăschizofrenicăpredominantafectivă,careseinstaleazăpuțincâtepuținșilent,fărăsimptomeleaccesoriidecareamvorbit.
Psihoza maniaco‑depresivăcuprindeînprimulrânddepresiașimania. 1. Depresia:caracterizatăprinmodificareadepresivăadispoziției,inhibițiacursuluigândirii,inhibițiafuncțiilorcentrifugealedeciziei,acțiunii,inclusivacomponenteifiziceamotilității.
2. Mania:modificareaeuforicăadispoziției,fugadeidei,acțiunișidiscursuriimpul‑sive,facilitareșiaccelerareanormalăafuncțiilorcentrifugeinhibateînmelancolie.
Psihoza Korsakov:opsihozăorganicădeoriginealcoolică,caredebuteazăcelmaifrecventprintr‑undeliralcoolicacutșicaresecaracterizeazăprinpierdereafoarteaccentuatăamemoriei,pierderepecarebolnaviiîncearcăsăodisimuleze,chiarînpropriiilorochi,printr‑orelatareconfabulatoriedespretoateaventurileimaginareposibile.
Psihoze organice:senumescastfeltulburărilepsihiceprovocatedeoinhibițiedifuzăa scoarței cerebrale. Încadrul lorapar,pe lângăpsihozaKorsakov,demențasenilă(demențabătrânilor),demențaarteriosclerotică,paraliziagenerală(dupăBLEULER,Lehrbuch der Psychiatrie, Berlin,1916).
Hermann rorscHacH
26 psihoticilor.Înceeacepriveștepsihozele,problemaafostcăsubiecțiiauvariatrelativpuțin,neavândastfelladispozițiedecâtuntablourestrânsalbolii.Referitorlanumărultotal,atrebuit, înaintecaplanșelesăfieimprimate,sălimitămnu‑măruldetestări,deoarecefigurileîncepuserăsăsestricedincauzatreceriilorprinsutedemâini.
2. numărul de răspunsuri
Persoanelenormaledau îngeneral între15și30derăs‑punsuri, rareorimaipuținde15, frecventmaimultde30.Număruldepindemaimultdefactoriiafectivi,decâtdeceiasociativi.Submedieseplasează frecvent indivizii cudis‑pozițiedepresivă,ceiprostdispuși,darșiambițioșii,carevorsărăspundălaseriade10imaginicu10interpretăricâtmaibunecuputință.Deasupramedieiaparindiviziieuforici,ceibinedispuși,amatoriidefantezii,interesații,darșiambițioșii,elevii‑modelșialțisubiecțideacestgen.Dinanumitemotive,înspecialpentrucăpeteledecerneală
(careliseparfacile)leplac,oligofrenii,cașiepilepticii,depă‑șescaproapeîntotdeaunamedia.Majoritateacazurilordetulburăriorganicerămânînlimitele
medieinormale,deregulăaproapede limita inferioară,cuexcepțiaconfabulatorilor,aparaliticilorșiacelorcupsihozaKorsakov,carepotdepășicumultmedia.Deasupramediei,darnucumult,apardeasemeneamania‑
calii,întimpcedepresiviidauderegulăcifremedii.Ceeacevariazăcelmaimultestenumărulderăspunsuri
aleschizofrenilor.Ceiinhibațirămânfrecventsub10,indolențiiexpediazătestulcu10interpretăriindiferente,mulțisemențin
Manual de psihodiagnostic n Factorii testului
27în limitelevalorilornormale celemai frecvente, în specialschizofrenii coerenți; darmulți dintre ei ating niște cifreridicate.Chiarindiviziicudemențăprofundă,bolnavidezecide ani, dau răspunsuri ale căror număr și varietate suntsurprinzătoare.Totuși,peransamblu,numărulderăspunsurifurnizează
relativpuțineindicațiicaracteristice.
3. timpul de reacție
Testareadurează,înmedie,dela20la30deminute.Dacăseobțin,deexemplu,în30deminute20derăspunsuri,timpuldereacțiemediuva fide1,5minute.Aicinuputemvorbi,evident,deuntimpdereacțieexact.Oexactitatemaimareatimpuluidereacțiepropriu‑zisnus‑arputeaobținedecâtînafarauneitestărinormale,prinexperimentedecontrol.Estedelasineînțelescătimpuldereacțieestemailungla
epileptici,ceicutulburăriorganice,depresivișimaiscurtlamaniacali.Trebuiesănotămaicicătimpuldereacțieeste,îngeneral,
mult mai scurt la schizofrenidecâtlatoțiceilalțisubiecți,inclusivnormali.Existăschizofreniincoerențicare,chiarîn5secunde,potdapatruinterpretărisaumaimultelaosingurăimagine.Cu câtbolnavul estemai incoerent, cuatât estemai scurttimpulsăudereacție,imediatceși‑aconcentratatențiaasu‑praprobei.
Hermann rorscHacH
28 4. refuzul imaginilor
Refuzuluneiasaualteiadintreimagininuapareaproapeniciodatălapersoanelenormale.Lanevrotici,elsedatoreazăcâteodată,darrar,inhibițiilorprovocatedeuncomplex.Refu‑zul aparemaides la istericii debili, care se feresc înmodanxios,dincauzaunuiputerniccomplexprivindpropriainte‑ligență,sădeainterpretăricarearputeapăreastupide.Într‑unmodcaracteristic,refuzulseproducefrecventlaschizofreni,chiarlaceilatențisaupracticremiși:adesea,eirespingima‑gineacubruschețe,dupăceaudatanteriorinterpretăribuneșivariate,chiardacăestevorbadeimaginicarenupar,dere‑gulă,prea„dificile“.Înacestecazuri,blocajulpoatefiinsur‑montabil,întimpce,încelelaltecazuri,sepoateobțineprinpersuasiuneointerpretareînplus.
5. factorii formă, kinestezie, culoare și apariția lor în procesul perceptiv
Celemaimulteinterpretărilasubiecțiisănătoși,cașilaceibolnavi,suntdeterminatenumaideforma peteidecerneală.Subiectulalegedintreimaginile‑amintirivizualepecelecare,prinformașimaialesprinconturullor,seaseamănăcelmaimultcuansamblulsaucuundetaliualimaginiiprezentate.Elîșireprezintăobiectul„văzut“nucapeunobiectînmișcare,cicapeoformăimobilă.Astfelderăspunsuri‑formăvorfi,prinurmare,notateculiteraF.Alăturideaceste răspunsuriaparrăspunsurile‑mișcare și
răspunsurile‑culoare.
Manual de psihodiagnostic n Factorii testului
29Răspunsurile‑mișcare —carevorfinotatecuK —suntinter‑pretărileîncaresepoatestabilică,înafaraformei,engramelekinestezice (amintirialemișcărilorpercepute,reprezentatesauexecutatecândva)auexercitatoinfluențădeterminantă.Su‑biectulîșireprezintăobiectul„văzut“cafiindînmișcare.
Răspunsurile‑culoare—carevorfinotatecuC—suntinter‑pretărileîncaresepoatestabilicănunumaiformapetei,cișiculoarea,sauchiarnumaiculoarea,audeterminatinterpretarea.Frecvențaacestortreimodurideapercepeșimai ales ra
portul lor reciproc prezintă,atâtlasubiecțiisănătoși,câtșilaceibolnavi,variații caracteristice, tipice.
a) Răspunsurile‑formă (F)
Interpretăriledeterminatenumaideformafigurilorfortuiteconstituiemajoritateainterpretărilor,nunumaiîngeneral,cideregulăînfiecarecazparticular.Problemaconstăatunciîna evaluarăspunsurile‑formă.Pentruaexcludepecâtposibiloriceaprecieresubiectivă, singuracaledeurmata fostceastatistică.S‑auluatcanormășicaetalonrăspunsurile‑formăoferitecelmaifrecventdeunnumărdestuldemaredesubiecți(înjurde100),caresebucurădesănătatepsihică.S‑aobținutastfeloanumităzonănormalăapercepțieiformelor,repre‑zentatădeunmarenumărderăspunsuricareaparfrecventșicaretrebuiecotatedreptformebune(F+).PrinacestprocedeuamajunssăapreciemdreptF+unmarenumărdeinterpretăripecare,laoevaluaresubiectivă,nule‑amfiluatdreptformebune.Răspunsurile‑formămaibunedecâtacesteasunt,deasemenea,notatecuF+,iarrăspunsurile‑formămaipuținbune,maipuținclarpercepute,suntnotatecuF–.Înciudaexistenței