Comunicarea Dintre CE Si Romania Si Bulgaria, In Baza MCV Dupa Aderare

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Istorie și Filosofie

Comunicarea dintre Comisia Europeană și

România și Bulgaria în baza rapoartelor MCV

după aderare

Îndrumător:

Lector dr. Natalia Cugleşan

Masterand Renathe-Andreea Raber

Specializare Comunicare Internațională

2015

Renathe Raber

Master Comunicare Internațională

An 2015

1

Contents Introducere .................................................................................................................................................... 2

Cap. 1. Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și conformitatea României și Bulgariei cu criteriile

Uniunii Europene .......................................................................................................................................... 3

Cap. 2. Lupta împotriva corupției în România și Bulgaria, post-aderare .................................................... 17

Evaluarea progreselor în Bulgaria și România........................................................................................ 19

Consolidarea democrației după aderarea la UE: Lupta împotriva corupției și Reforma sistemului

judiciar .................................................................................................................................................... 22

Bulgaria ................................................................................................................................................... 25

România .................................................................................................................................................. 34

Conectarea MCV-ului de intrarea în Schengen pentru Bulgaria și România ........................................ 40

Cap. 3. Influența actorilor non-statali în elaborarea politicilor în România și Bulgaria după aderare ........ 43

Instrumente post-aderare ale Uniunii Europene pentru o mai bună guvernarea în statele slabe ............. 47

Identificarea condițiilor utilizării UE pentru a îmbunătăți guvernanța ................................................. 51

Politica forestieră în Bulgaria și România .............................................................................................. 53

Bulgaria ................................................................................................................................................... 54

Procesul politic .................................................................................................................................... 54

Alți jucători încurcați cu statul ........................................................................................................... 58

Modificările în procesul politic: limitarea controlului de către stat, prin consultări mai ample ......... 59

România .................................................................................................................................................. 60

Procesul politic .................................................................................................................................... 60

Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă .......................................................... 62

Alți Jucători: O fuziune între afaceri și structurile de stat................................................................... 63

Procesul de schimbare: Utilizarea Site-uri UE de către toți actorii..................................................... 65

Concluzii ................................................................................................................................................. 66

Concluzie .................................................................................................................................................... 69

Bibliography ................................................................................................................................................ 72

Renathe Raber


An 2015

2

Introducere

Am ales această lucrare, Comunicarea dintre Comisia Europeană și România și Bulgaria

în baza rapoartelor MCV după aderare, deoarece am vrut să studiez faza incipientă a cooperării

dintre Uniunea Europeană și fostele state candidate România și Bulgaria. Am ales aceste 2 țări

deoarece au făcut parte din același val de aderare și din cauză că aceste 2 țări au adus

caracteristici aparte în devenirea unui stat membru în Uniunea Europeană.

Rapoartele numite și Mecanisme de Cooperare și Verificare, au luat naștere odată cu

dorința țărilor de studiu de a începe negocierile pentru aderare cu Uniunea Europeană. De

asemenea, voi analiza în ce constă aceste mecanisme și în ce măsură reflectă realitatea din

România și Bulgaria. Apoi, voi enumera recomandările Comisiei Europene și reacțiile celor 2

țări, măsurate fie în fapte, fie în intenții.

În primul capitol, Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și conformitatea României și

Bulgariei cu criteriile Uniunii Europene, voi elabora situația României și a Bulgariei în perioada

de dinaintea aderării din punctul de vedere al condițiilor de conformitate cu standardele Uniunii

Europene.

În al doilea capitol, Lupta împotriva corupției în România și Bulgaria, post-aderare, voi

analiza recomandările Comisiei Europene pentru lupta împotriva corupției și răspunsurile celor 2

țări, prin forma adoptării reformelor instituționale sau a legilor aferente.

În ultimul capitol, Influența actorilor non-statali în elaborarea politicilor în România și

Bulgaria, post-aderare, voi studia ce putere are cuvântul actorilor terți în legislația silviculturii

din ambele țări. Mă voi axa pe opinia publică și coalițiile de Organzații Non-Guvernamentale

verzi și măsurile luate de aceștia pentru a înfluența legislația internă.

Concluzia reprezintă opinia mea și recomandările mele pentru Bulgaria și România în

încercarea lor de a ajunge la nivelul așteptărilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Renathe Raber


An 2015

3

Cap. 1. Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și

conformitatea României și Bulgariei cu criteriile

Uniunii Europene

Condiționarea politică este considerată ca povestea de succes a politicii de extindere a

Uniunii Europene. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces masiv de transfer al politicii în

care statele candidate trebuie să transpună acquis-ului comunitar complet. Obiectul de studiu al

acestei cercetări trebuie să răspundă în această lucrare la următoarea întrebare: Ce instrumente

politice ale Uniunii Europene pot duce la respectarea condițiilor impuse de aceasta de către

statele candidate la aderarea?

Începând cu anii 1990 condiționalitatea politică a UE a devenit o strategie puternică de

transformare care viza schimbarea politicilor, precum și condițiile aderării, modelele de

evaluare, recompensările și posibile sancțiuni. Condițiile care au fost expuse la Consiliul

European de la Copenhaga ar trebui să se asigure că riscul ca noii membrii ai UE să devină

instabili politic și economic ar trebui să fie minim.

Normele democratice și criteriile de la Copenhaga a trebuit să fie îndeplinite înainte ca

aderarea să aibă loc. Cum condiționalitate influențează transpunerea criteriilor de la Copenhaga

în legislația națională va fi, de asemenea, subiectul acestei lucrări.

- Condițiile Consiuliului de la Copenhaga sunt:

1. Calitatea de membru impune ca țara candidată a realizat stabilitatea instituțiilor care

garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și protecția minorităților.

2. Calitatea de membru presupune existența unei economii de piață funcțională, precum și

capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din cadrul Uniunii.

3. Capacitatea candidatului de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv aderarea la obiectivele

uniunii politice, economice și monetare.

Renathe Raber


An 2015

4

4. Capacitatea Uniunii de a absorbi noi membri, în timp ce se menține ritmul de integrare

europeană, este de asemenea un aspect important în interesul general al Uniunii, atât și țările

candidate.

Începând cu anul 2000, importanța condiționalității Uniunii Europene1 a crescut ca

urmare a procesul de extindere în ceea ce privește Balcanii de Vest, țările CEE și Turcia.

Comisia Europeană a adăugat, de asemenea, o serie de domenii, cum ar fi drepturile omului,

securitatea nucleară, astfel încât este posibil să se elaboreze o nouă metodă de extindere și să se

formeze un acquis care include mai multe cerințe, cum ar fi, reforma sistemului judiciar,

drepturile minorităților, reforma administrativă orizontală, regionalizare și așa mai departe .

În timpul extinderii din 2004 capacitatea UE de a primi țări terțe care doreau să adere a

fost consolidată și s-a acordat prioritate condiționalității pozitive .

Condiționalitatea are ca scop integrarea statelor candidate în UE și este destinat să

promoveze reforma și de a prezenta beneficiile apartenenței de Uniune. Acesta prezintă situația

candidatului în care trebuie să îndeplinească condițiile UE pentru a primi în cele din urmă

feedback pozitiv de a adera la UE.

Pentru a se asigura respectarea criteriilor, UE utilizează strategii de condiționalitate

pozitive și negative. Condiționalitate pozitivă funcționează la modul în care, atunci când status

quo-ul nu satisface o parte (impusă de UE) astfel încât ceilalți actori se motivează (ale statelor

candidate) să-l schimbe. Influența de a schimba status quo-ul se bazează de obicei pe strategia de

a oferi stimulente, astfel încât actorii vizați vor reuși în îndeplinirea condițiilor.

Condiționalitate pozitivă presupune măsuri cum ar fi reducerea barierelor comerciale sau

acordarea de ajutor financiar. În plus, este o măsură asimetrică și în funcție de condițiile

preexistente, aceasta poate avea succes doar în situațiile în care beneficiile așteptate sunt mai

mari decât costul de schimbare a politicii.

1 Dimitrova A. and Steunberger B. (2007). Compliance in the EU enlargement process: The limits of

conditionality. European Integration online Papers, 11.From

http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/view/2007_005a


Renathe Raber


An 2015

5

Condiționalitatea negativă, pe de altă parte, are drept scop influențarea unei situații deja

existente, cum ar fi regimurile comerciale sau relațiile diplomatice, dacă țara candidată nu

îndeplinește anumite cerințe. Condiționalitatea negativă presupune apoi că anumite sancțiuni,

cum ar fi reducerea, suspendarea sau retragerea unei recompense va fi aplicată decât dacă statul

vizat nu respectă criteriile stabilite de UE.

Alte instrumente de condiționalitate politică sunt clauzele de salvgardare impuse

României și Bulgariei. Aceste clauze sunt dispoziții care permit Uniunii să remedieze

dificultățile întâlnite ca rezultat al aderării. În plus, există o clauză potrivit căreia aderarea

uneițări poate fi amânată cu un an dacă țara candidată este total nepregătită pentru aderare.

Dintre cele trei clauze de salvgardare2, economică, a pieței și justiției și afacerilor interne,

mă voi axa pe clauza justiției și a afacerilor interne, care se va aplica în cazul în care există riscul

ca implementarea regulilor Uniunii Europene în acest domeniu să nu se fi realizat. Măsurile

acestor clauze, luate de Comisia Europeană pot rezulta în suspendarea temporară a drepturilor

acquisului comunitar, precum finanțarea diferitor programe ale Uniunii Europene din România

sau Bulgaria.

Acest prim capitol se va concentra pe faza pre-aderării în baza rapoartelor Comisiei

Europene pentru România și Bulgaria, din anii 2001-2002. 3

Astfel, punctul central al acestui studiu se va intinde pe compararea respectarea în timp și

examinarea diferitelor instrumente politice care induc respectarea, în special clauzele de

salvgardare.

Constatările arată că, pentru faza de pre-aderare și faza post-aderare ambele țări, Bulgaria

și România, arată conformitatea în contradicție cu normele UE privind lupta împotriva corupției.

Se poate spune că, după aderarea la UE a fost utilizată condiționalitatea negativă în încercarea de

2 http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-05-396_en.htm

3 Trauner, Florian. 2009. Post-accession compliance with EU law in Bulgaria and Romania: a

comparative perspective. In: Frank Schimmelfennig and Florian Trauner (eds): Post-accession

compliance in the EU‟s new member states, European Integration online Papers (EIoP), Special Issue 2,

Vol. 13, Art. 21, http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm.

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-05-396_en.htm

http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm

Renathe Raber


An 2015

6

a face de rușine statele candidate , prin emiterea rapoartelor de verificare și prin evidențierea

faptelor negative, punând în umbră progresele.

Trebuie totuși să analizăm dacă aceste rapoarte au fost imparțiale sau nu, dacă țările

candidate au respectat cerințele Uniunii, dar nu în măsura în care se aștepta de ele. Comisia

Europeană putea emite rapoarte în baza opiniei că țările nu s-au ridicat standardelor celorlalte

state membre. Presupunem că rapoartele sunt imparțiale, și că analiza progreselor din România și

Bulgaria nu a fost detaliată astfel se poate crede că Uniunea Europeană nu a creat condiții mai

stricte pentru respectarea criteriilor de aderare. Pentru a verifica imparțialitatea rapoartelor,

putem doar să analizăm acțiunile statelor candidate, România și Bulgaria, în domeniul luptei

împotriva corupției.4

Principala teorie spune că aplicarea condiționalității pozitive și negative va duce la

sincronizarea legislației naționale cu normele europene. Există mai multe căi prin care

condiționalitatea poate fi eficientă. 5O primă cale ar fi, respectarea regulilor va duce la

recompensare, așa cum calitatea de membru este determinată și amenințările și promisiunile sunt

credibile. De asemenea, se crede că aceste clauze ale salvgardării puse împotriva statelor

candidate, vor stimula reformele și conformarea cu condișiile Uniunii Europene. Mai mult, o rată

crescută a schimburilor economice între țările membre presupune un beneficiu pentru părțile

participante, astfel formându-se un stimul pentru a se conforma cu regulile impuse de UE.

Când vorbim de cazul aderării României și al Bulgariei, nu putem spune că Uniunea s-a

așteptat la reforme majore la nivelul instituțional, pentru că se opun jucători importanți precum

politicienii țărilor candidate. Numai prin șantajul UE putem explica cum au reușit cele 2 țări să

aplice reformele la nivelul instituțional astfel îndeplinind criteriile aderării. România și Bulgaria

nu au început să producă schimbările așteptate până nu UE a exercitat excluziunea, astfel cele 2

țări resimțind efectele.

4 Othon Anastasakis, The EU's political conditionality in the Western Balkans: towards a more

pragmatic approach, http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf 5 Viljar Veebel, EUROPEAN UNION‟S POSITIVE CONDITIONALITY MODEL

IN PRE-ACCESSION PROCESS, http://www.kirj.ee/public/trames_pdf/2009/issue_3/trames-2009-3-

207-231.pdf

http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf

http://www.kirj.ee/public/trames_pdf/2009/issue_3/trames-2009-3-207-231.pdf


Renathe Raber


An 2015

7

În perioada preaderării, din 1997-2004, Comisia Europeană a impus progresiv condiții tot

mai dure împotriva României și Bulgariei, aceasta nefiind mulțumită de regresul țărilor în

adoptarea de legi care să producă efectele cerute pentru a deveni membri UE. Așadar, UE s-a

folosit de capacitățile de monitorizare pentru a critica măsurile luate de instituțiile române și

bulgare și de a cere o îmbunătățire a guvernării și aplicare a legii. În special, Comisia Europeană

s-a folosit de condiționalitatea poltică pentru România și Bulgaria,monitorizând procesul de

reforme prin eliberarea rapoartelor periodice, în care țările candidate erau criticate și li se cerea

în mod express să ia măsuri urgente pentru a combate corupția.

În 2004, România și Bulgaria au fost excluse din procesul de extindere masiv al UE,

lucru menit să motiveze cele 2 țări să producă schimbarea dorită.

La data de 15 iunie 2004, Bulgaria a încheiat negocierile de aderare și la sfârșitul anului

2004, guvernul României a finalizat provizoriu toate capitolele acquisului. Consiliul European de

la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004 a confirmat apoi data aderării în 2007 pentru Bulgaria și

România subliniind în același timp caracterul condițional al acestui angajament și a precizat că

reformele necesare din cele două țări ar trebui în continuare să fie finalizate până în 2007.6

Cu toate acestea, Bulgaria și România nu numai că nu se calificau pentru extinderea din

2004, dar în 2005 au devenit, de asemenea, obiectul unor condiții mai strânse, astfel încât

clauzele de salvgardare au fost aplicate împotriva lor, după ce negocierile de aderare s-au

încheiat.

Ca o condiție pentru a permite intrarea în 20077, UE a introdus un nou regim de sancțiuni

care a permis amânarea cu un an la aderare în cazul în care obligațiile nu au fost puse în aplicare.

Această abordare a prevăzut dispoziții mult mai stricte, puncte de referință și o procedură mult

mai ușoaăr pentru întreruperea negocierilor. Această clauză de salvgardare a fost o extensie fără

6 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-948_en.htm

7 Zdenka Mansfeldov, Informal Relations from Democratic Representation to Corruption,

https://books.google.ro/books?id=rN83BAAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71&dq=The+2007+accession+o

f+Bulgaria+and+Romania:+ritual+and+reality.&source=bl&ots=zDhLPPnkKX&sig=oSO3NGun2GvrI2l

c6LpmEdtvxXA&hl=ro&sa=X&ei=oqbPVJ3bFsKwUe2pgtgO&ved=0CDkQ6AEwAw#v=onepage&q=

The%202007%20accession%20of%20Bulgaria%20and%20Romania%3A%20ritual%20and%20reality.&

f=false

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-948_en.htm

https://books.google.ro/books?id=rN83BAAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71&dq=The+2007+accession+of+Bulgaria+and+Romania:+ritual+and+reality.&source=bl&ots=zDhLPPnkKX&sig=oSO3NGun2GvrI2lc6LpmEdtvxXA&hl=ro&sa=X&ei=oqbPVJ3bFsKwUe2pgtgO&ved=0CDkQ6AEwAw#v=onepage&q=The%202007%20accession%20of%20Bulgaria%20and%20Romania%3A%20ritual%20and%20reality.&f=false





Renathe Raber


An 2015

8

precedent a condiționalității dincolo de încheierea negocierilor destinate să mențină efectul de

leverage din partea UE de a menține o presiune chiar și după ce tratatul de aderare este semnat.

În plus, tratatul cu Bulgaria și România a fost făcut să conțină clauze specifice de salvgardare în

domenii cum ar fi economia, justiția și afacerile interne care a permis Comisiei să suspende

anumite beneficii de membru până la trei ani după aderare.

Chiar dacă vom merge înapoi în timp corupția la diferite niveluri a fost întotdeauna una

dintre problemele-cheie cu care se confruntă Bulgaria și România în perioada de tranziție și

scandalurile de corupție la nivel înalt au fost chestiuni obișnuite în ambele țări .

În Bulgaria, în 1999-2001 partidul UDF ce era la guvernare, s-a destrămat după ce

facțiuni diferite aduceau acuzații de luare de mită, care au fost legate în principal de continuarea

procesului de privatizare și prim-ministrul Kostov a fost pus împotriva mai multora dintre

miniștrii săi și președinte Petar Stoianov, care a fost membru UDF el însuși. Astfel, combaterea

corupției a avut costuri politice interne ridicate pentru guvern. Guvernul bulgar Saxe-Coburg

Gotha a fost relativ mai eficient, chiar dacă au existat scandaluri majore ce implicau mari

proiecte de infrastructură de exemplu.

În România situația era destul de asemănătoare. În 2003 trei miniștri, printre care

ministrul integrării europene, Hildegard Puwak, care a fost acuzat de delapidarea banilor UE, au

demisionat. Mai mult, un contract in valoare de 2 miliarde de euro încheiat de guvernul PSD cu

americanii de la Bechtel, încălcând normele UE de licitații, a dus la un scandal intern masiv.

Aceasta așa-numită corupție la nivel înalt a fost, totuși, doar o parte a problemei, deoarece

cetățenii din Bulgaria și România și-a exprimat îngrijorarea cu privire la corupție măruntă în

agențiile guvernamentale, serviciul de sănătate și poliție.

Prin urmare, UE a pus presiune considerabilă asupra ambelor țări sub forma unor rapoarte

regulate și remărci ale funcționarilor UE, care au atacat constant ineficacitatea statului de a limita

Renathe Raber


An 2015

9

corupția la diferite niveluri, inclusiv sistemul judiciar și al administrației publice, astfel încât să

ia măsuri drastice de combatere a corupției.8

În 2001 Raportul periodic privind progresele Bulgariei în vederea aderării, se poate

observa că în timp ce Bulgaria a făcut unele îmbunătățiri față de anul precedent, dar corupția a

continuat să fie o problemă foarte gravă și reprezintă una dintre principalele probleme cu care se

confruntă societatea bulgară . Acesta a fost încă, din păcate, văzută ca un mijloc eficient de

abordare a problemelor private, în timp ce, în același timp, Comisia a observat că a existat o

scădere în acceptarea publică a corupției în societatea civilă, care a fost activă în creșterea

gradului de conștientizare a corupției și includerea pe agenda politică.

Noul guvern din 2001 a făcut un angajament de a combatere a corupției, dar corupția a

rămas un obstacol serios pentru dezvoltarea afacerilor și climatul investițional. O evoluție

pozitivă a fost însă adoptarea Strategiei naționale de combatere a corupției care a avut ca

obiective crearea unui mediu instituțional și juridic combaterii corupției, reformarea sistemului

judiciar, eliminarea corupției în cooperarea economică și între instituțiile guvernamentale,

organizațiile non-guvernamentale și mass-media. 9

Cu toate acestea, Comisia a menționat de asemenea că, în timp ce cadrul legal pentru

combaterea corupției a intrat în vigoare, punerea în aplicare în cadrul juridic era încă o problemă

și nu a fost încă suficient accentuat pe prevenirea corupției, astfel s-a aprobat un Cod de Etică

pentru Funcționarii Publici și Actul Partidelor Politice, care a introdus reguli mai clare pentru

finanțarea partidelor politice.

Prin urmare, se poate spune că, deși Comisia a pus presiune pe Bulgaria prin intermediul

rapoartelor de progres și chiar dacă au existat unele evoluții pozitive, cum ar fi adoptarea

strategiei naționale de combatere a corupției ,conformitatea globală în domeniul luptei împotriva

8 Bernard Steunenberg and Antoaneta Dimitrova, Compliance in the EU enlargement process: The limits

of conditionality,

http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/viewArticle/2007_005a/52?target=_parent&class=rtAction 9 TINA FREYBURG, SOLVEIG RICHTER, National Identity Matters: The Limited Impact of

EU Political Conditionality in the Western Balkans, http://www.nccr-

democracy.unizh.ch/publications/workingpaper/pdf/WP19.pdf

http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/viewArticle/2007_005a/52?target=_parent&class=rtAction

http://www.nccr-democracy.unizh.ch/publications/workingpaper/pdf/WP19.pdf


Renathe Raber


An 2015

10

corupției a fost inconsecventă și condiționalitatea UE putea doar parțial realiza progrese în acest

domeniu, din anul 2000 până la 2001. 10

Ceea ce se poate observa, de asemenea, este faptul că acceptarea societății civile față de

corupție a scăzut și s-a transformat în campanii de sensibilizare, punerea corupție pe agenda

politică care pot fi legate de progresele raportate de Comisia Eurpeană, dar nu există nici o

legătură oarecare între cele două. Astfel, nu se poate respinge, nici confirma ipoteza alternativă

care afirma "condițiile impuse de UE contribuie la consolidarea societății civile în statul

solicitant și, prin urmare, la răspândirea normelor europene". Ne putem uita însă de semne în

următorul raport de progres din 2002 a cărui condiționalitate a avut un impact asupra societății

civile, aceasta la rândul său a avut un impact asupra politicii guvernului în lupta împotriva

corupției.

În Raportul periodic al României privind progresele realizate pentru aderare, Comisia a

observat măsuri anti-corupție îngrijorătoare, care în ciuda recunoașteri generale a gravității

acestei probleme de către guvern, nu a existat nici o reducere vizibilă a nivelului de corupție și

măsurile luate pentru a combate corupția au fost limitate.

Mai mult decât atât, Comisiei dat o notă negativă faptului că, deși Procuratura Generală a

fost înființată în octombrie 2000, nu a fost niciodată funcțională din cauza lipsei de personal si

echipament. În plus, coordonarea între diferitele organisme care sunt însărcinate cu combaterea

crimei organizate și corupției era încă o problemă și schimbările administrative nu au condus la

nicio îmbunătățire.

Cu toate acestea, au existat și evoluții în ceea ce privește lupta împotriva corupției,

adoptarea unei ordonanțe în aprilie 2001 care a introdus proceduri de achiziții publice și a stabilit

dreptul de a contesta atribuirea contractelor de achiziții publice.

În concluzie, cu excepția importantă a legislației privind achizițiile publice, nu a existat

nici un progres substanțial în lupta împotriva corupției în România de la raportul din 2000 și

10

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+REPORT+A5-2002-

0190+0+DOC+PDF+V0//EN

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+REPORT+A5-2002-0190+0+DOC+PDF+V0//EN


Renathe Raber


An 2015

11

condiționalitatea nu a putut induce imbunătățiri suficiente sau consecvente în lupta împotriva

corupției.11

Această percepție a fost împărtășită de mulți români, și că ceea ce guvernul român a făcut

au fost doar structuri menite să demonstreze Uniunii Europene că ceva se făcea. Odata cu aceasta

ei a subliniat faptul că doar o mână de jucători de nivel inferior au fost condamnați pentru fapte

de corupție în urma măsurilor anti-corupție luate. Aceeași percepție era împărtășită și de

reprezentanți ai UE alocați Bulgariei și României, astfel încât, în 2005 raportul periodic al

Comisiei a declarat că cele mai multe condamnări au implicat oamenii de afaceri și nu

funcționarii guvernamentali sau funcționari publici la nivel înalt.

Ce a adus schimbări în această chestiune în România a fost victoria opoziției de centru-

dreapta la finele anului 2004, care a creat un nou impuls pentru reformă. În consecință, noul

guvern în 2005 a atribuit instituțiilor sarcini de eficientizare mai clare și se elimină imunitatea de

urmărire penală de care până atunci se bucurau de foștii miniștrii.

Bulgaria pe de altă parte, nu a întreprins schimbări instituționale majore, dar s-a

concentrat pe îmbunătățirea legislației.

Acest lucru poate fi văzut în raportul periodic din 2001 privind progresele Bulgariei în

vederea aderării. Mai mult, Parlamentul bulgar în 2003 a modificatLegea Serviciului Public

adăugând dispoziții privind conflictul de interese și divulgarea activelor la fel ca și România. În

2005, atunci a fost aprobată, de asemenea, o nouă lege a partidelor politice cerându-le lista

sponsorilor mari, măsură care România a introdus-o deja în 2003.

În raportul periodic bulgar cu privire la progresele înregistrate în vederea aderării din

2002, Comisia menționează că progresele au fost făcute cu adaptarea unui plan de acțiune pentru

implementarea Strategiei Anticorupție. O altă acțiune a fost înființarea unui comitet de

coordonare a activităților în lupta împotriva corupției.

11

Heather Grabbe, A Partnership for Accession?

The Implications of EU Conditionality for the Central and

East European Applicants, http://www.esiweb.org/enlargement/wp-

content/uploads/2010/01/grabbe_conditionality_99.pdf

http://www.esiweb.org/enlargement/wp-content/uploads/2010/01/grabbe_conditionality_99.pdf


Renathe Raber


An 2015

12

Strategia globală a combaterii corupției este complexă; controlul financiar și fiscal ar

trebui să fie îmbunătățit, agențiile vamale îmbunătățite, precum și măsurile de combatere a

corupției ar trebui să fie puse în aplicare, în strânsă legătură cu sistemul judiciar. În plus,

guvernul bulgar în 2002 au avut drept obiectiv creșterea transparenței și simplificarea

procedurilor. 12

Cu toate acestea, sondajele indicau că, la momentul la care raportul periodic fost scris

corupția a rămas o problemă gravă. Publicul de exemplu a enumerat actele de corupție ca fiind

una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Bulgaria. Prin urmare, se poate spune

din nou că respectarea normelor UE privind lupta împotriva corupției a fost inconsecventă și că

condiționalitatea în cazul în care se presupune că avea un impact prin intermediul raportului

periodic precedent, a avut doar un impact limitat asupra modificărilor de politică din Bulgaria în

lupta împotriva corupției. Mai mult decât atât, opinia societății civile asupra raportului de

progres nu a avut nici un impact suplimentar asupra politicii anti-corupție a guvernului.

În cazul conținutului raportului periodic al Comisiei privind progresele României

înregistrate în vederea aderării a fost destul de asemănătoare. Aici studiile au indicat faptul că

corupția a rămas o problemă mare și răspândită, precum și sistemică în România, problemă

rămasă în mare parte nerezolvată. Aplicarea legii a rămas slabă și structurile instituționale au fost

create, dar nu au fost încă pe deplin operaționale.

În plus, analiștii independenți au concluzionat că nu a existat nici o reducere vizibilă a

corupției în timpul perioadei de raportare. O evoluție importantă a fost adoptarea Planului

Național de Prevenire a Corupției, care a fost aprobat în octombrie 2001, împreună cu Programul

Național de Prevenire a Corupției, ambele având date țintă stabilite pentru ratificarea raport

internațional instrumentelor juridice pentru lupta împotriva corupției, venind în ajutorul

completării cadrului juridic existent și a stabili planuri pentru elaborarea strategiilor sectoriale

12

PHILIP LEVITZ & GRIGORE POP-ELECHES, Monitoring, Money and Migrants:

Countering Post-Accession Backsliding

in Bulgaria and Romania,

https://www.princeton.edu/~gpop/Monitoring_Money_Migrants%20EAS%202010.pdf


Renathe Raber


An 2015

13

pentru combaterea corupției și promovarea participării active în România la programele

internaționale anti-corupție. 13

O dezvoltare instituțională majoră în perioada de raportare a fost înființarea Biroului

Național Procuraturii Anticorupție. Cu toate acestea, chiar dacă au existat unele evoluții, nici un

progres nu a fost făcut în a face finanțarea partidelor politice mai transparentă sau în rezolvarea

potențialelor conflicte de interese ale politicienilor și funcționarilor publici.

Apoi, a fost cazul și noțiunea de răspundere penală a persoanelor juridice încă necesară

de a fi introdusă în Codul penal român și al legislației lucru necesar în continuare pentru a putea

fi pe deplin pus în aplicare în legea anti-corupție din 2000 . Astfel, respectarea generală a

normelor UE privind măsurile de combatere a corupției apare inconsecventă din nou.

În timp ce corupția a rămas larg răspândită și o problemă a sistemului, guvernul a încercat

să remedieze această problemă prin adoptarea Planului Național de Prevenire a Corupției și a

Programului Național de Prevenire a Corupției, precum și înființarea de Parchetul Național

Anticorupție . Cu toate acestea nu a existat nici o reducere vizibilă a corupției și, prin urmare,

condițiile impuse de UE trebuie să fie considerate un eșec în acest caz.

Ceea ce a contat cu adevărat pentru Comisie Europeană a fost determinarea de a urmări

cazurile de corupție la nivel înalt.

Un caz important în România a fost, în 2006, când fostul Prim-Ministru Năstase a fost

adus la tribunal sub acuzațiile de îmbogățire ilegală și luare de mită. În Bulgaria o evoluție

importantă a fost că Procurorul General Boris Velcev a reușit să ducă mai departe punerea sub

acuzare de săvârșirea de fapte de corupție împotriva foștilor colegi din motive de obstrucționarea

justiției și împotriva managerilor de top din companii de utilități publice. Apoi, el a obținut și

ridicarea imunității a mai multor parlamentari.

O altă evoluție importantă în momentul a fost apariția actorilor societății civile care erau

activi în campaniile de monitorizare și a scandării împotriva corupției la nivel înalt. Un exemplu

în acest sens este Coaliția 2000, o asociație de ONG-uri și mass-media bulgare stabilite în 1997

13

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12005SP


Renathe Raber


An 2015

14

și Coaliția pentru Parlament Curat în România, care a pus pe lista neagră mai mult de 200 de

candidați implicați în activități de corupție înainte de alegerile din 2004.

Prin urmare, se pare că ipoteza alternativă conform căreia condițiile impuse de UE

contribuie la consolidarea societății civile în statul solicitant și, prin urmare, la răspândirea

normelor europene aceasta la rândul ei duce la respectarea normelor UE parea plauzibilă.

Toate acestea nu înseamnă neapărat că UE ar putea pretinde că a avut succes în realizarea

schimbării în lupta împotriva corupției în Bulgaria și România și este încă incert dacă măsurile

UE au fost eficiente pe termen scurt. Cu toate acestea, Comisia Europeană a concluzionat în

raportul său final înainte de aderare în septembrie 2006 că fenomenul corupției a rămas o

problemă în ambele state în administrația locală și la frontierele din Bulgaria.

Tranziția Bulgariei și României ilustrează importanța, precum și limitele Uniunii

Europene de a se impune în privința guvernării interne în țările candidate. Acest lucru este exact

ceea ce face Uniunea Europeană un factor important.

Pe de o parte, avem factori interni care pot reprezintă performanța slabă a Bulgariei și

România în comparație cu alte state candidate, dar, pe de altă parte, există efectul de leverage al

UE, care ajută sa explice modul în care cele două codașe ar putea ieși din cercul vicios post-

comunist și de a beneficia de aderarea la UE . Din 1997, UE a intensificat presiunea asupra

tuturor statelor candidate și a fost deosebit de strictă cu Bulgaria și România și sancționarea lor

de două ori pentru deficiențe prin excludere, ridicând astfel baremul consecințelor nerespectării

criteriilor, deprivându-i de beneficii provizorii, dar în acest fel le-a împins spre noi reforme,

astfel încât acestea ar putea în cele din urmă să devină state membre.

Până în prezent în ceea ce privește faza de pre-aderare există mai multe puncte care sunt

demne de menționat. În primul rând, Comisia a utilizat condiționalitatea politică în ceea ce

privește Bulgaria și România prin monitorizarea procesului de reformă prin rapoartele sale

periodice care critica și identifica rezultatele cerute în reducerea nivelului de corupție în

structurile de stat în ambele state și clauzele de salvgardare au fost impuse împotriva celor două

state chiar și după ce negocierile de aderare s-au încheiat.

Renathe Raber


An 2015

15

UE pune presiune considerabilă asupra ambelor țări sub forma unor rapoarte regulate și

remărci ale funcționarilor UE care au atacat continuu ineficacitatea statului de a limita corupția la

diferite niveluri, inclusiv de a rectifica problemele sistemului judiciar și administrației publice,

astfel încât să ia măsuri mai serioase de combatere a corupției.

În 2001 Bulgaria a făcut unele îmbunătățiri, dar corupția continua să fie o problemă

foarte gravă. În timp ce au fost unele evoluții pozitive, cum ar fi adoptarea strategiei naționale de

combatere a corupției, conformitatea cu lupta globală în domeniul corupției a fost inconsecventă

și condițiile impuse de UE putea realiza doar parțial progrese în acest domeniu, din anul 2000

până în 2001.

În 2002 a existat o recunoaștere generală a gravității acestei probleme de către guvern,

dar nu a existat nici o reducere vizibilă a nivelului de corupție și măsurile luate pentru a combate

corupția au fost limitate și nu au existat progrese substanțiale în lupta împotriva corupției în

România de la raportul din 2000 și condiționalitatea, evident, nu a putut induce îmbunătățiri

suficiente sau consecvente în lupta împotriva corupției.

În plus, este de remarcat că respectarea normelor UE privind lupta împotriva corupției a

fost inconsecventă și că condiționalitatea în cazul în care se presupune că avea un impact prin

intermediul raportului periodic precedent, a avut doar un impact limitat asupra modificărilor de

politică din Bulgaria în lupta împotriva corupției . În plus, societatea civilă judecând din raportul

de progres nu a avut nici un impact suplimentar asupra politicii anti-corupție a guvernului.

Pentru România analiștii independenți au concluzionat că nu a existat nici o reducere

vizibilă a corupției în timpul perioadei de raportare.

Per ansamblu, respectarea normelor UE privind măsurile de combatere a corupției apare

inconsecventă din nou. În timp ce corupția a rămas o problemă extinsă în sistemul de guvernare,

guvernul a încercat să remedieze această problemă prin adoptarea Planului Național de Prevenire

a Corupției și a Programului Național de Prevenire a Corupției, precum și înființarea Parchetului

Național Anticorupție . Cu toate acestea nu a existat nici o reducere vizibilă a corupției și, prin

urmare, condițiile impuse de UE sunt considerate fără succes în acest caz.

Renathe Raber


An 2015

16

Mai mult decât atât ONG-urile bulgare au pus pe lista neagră mai mult de 200 de

candidați implicați în activități de corupție înainte de alegerile din 2004. Prin urmare, se pare că

ipoteza alternativă potrivit căreia condițiile impuse de UE contribuie la consolidarea societății

civile în statul solicitant și, prin urmare, la răspândirea normelor europene acesta, la rândul său

duce la respectarea normelor UE pare veridică.

Renathe Raber


An 2015

17

Cap. 2. Lupta împotriva corupției în România și

Bulgaria, post-aderare

Când Bulgaria și România au aderat la Uniunea Europeană în 2007, ei au trebuit să

demonstreze că statul de drept a fost pe deplin respectat în sistemul lor intern. Pentru a identifica

și aborda orice deficiență, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanismul de cooperare și verificare

(MCV), un proces de monitorizare care solicită un răspuns politic prompt de la guvernele

Bulgariei și României.14

Mecanismul de Cooperare și Verificare este un instrument menit să mențină ritmul

reformelor din cele două țări și pentru a preveni regresul reformelor în statul de drept adoptate în

cadrul negocierilor de aderare la UE. La fiecare șase luni, Consiliul emite un raport MCV pentru

Bulgaria și România, ce constă în evaluarea progreselor, stabilirea reperelor și semnalarea celor

mai presante probleme care ar trebui să fie abordate înainte de raportul următor. Aceste rapoarte

de monitorizare au fost foarte apreciate pentru detaliile sale și pentru a urmărirea evoluției

specific reformelor administrative, cazurile judiciare, și evoluțiile politice. 15

Ca atare, rapoartele au jucat un important rol în colectarea și diseminarea informațiilor

despre starea de reformă în ambele țări. Principalele rapoarte au fost publicate în luna iulie, și

așa-numitele Rapoarte interimare "tehnice" sau actualizări au venit în luna februarie.

În iulie 2012 vor fi cinci ani de la începutul emiterii rapoartelor MCV. Comisia este de

așteptat să facă o evaluarea a reformelor în ambele țări în cadrul MCV de la aderare, și să facă

recomandări cu privire la MCV dacă ar trebui să rămână în vigoare sau nu.

Obiective care trebuie atinse de România:

14

The Cooperation and Verification Mechanism Three Years Later: What Has Been Done and What Is Yet

to Come, http://www.csd.bg/artShow.php?id=15187

15

Susie Alegre, Ivanka Ivanova and Dana Denis-Smith, Safeguarding the Rule of Law in an Enlarged EU

The Cases of Bulgaria and Romania, http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf

http://www.csd.bg/artShow.php?id=15187

http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf

Renathe Raber


An 2015

18

1. Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient.

2. Stabilirea unei agenții de integritate responsabilă cu verificarea averilor, a incompatibilităților

și a potențialelor conflicte de interese.

3. Continuarea profesională, imparțială a investigaților în cazul sesizărilor de corupție la nivel

înalt.

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în

administrația locală.

Aceste măsuri sunt menite să afecteze un spectru mai larg de funcționari publici dincolo de

guvernul central, cum ar fi cei care lucrează la nivel regional și nivel municipal.

Obiective care trebuie atinse de Bulgaria:

1. Adoptarea unor modificări constituționale care să înlăture orice ambiguitate cu privire la

independența și responsabilizarea sistemului judiciar.

2. Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient.

3. Continuarea reformei sistemului judiciar, cu scopul de a spori profesionalismul,

responsabilitatea și eficiența.

4. Conduită profesională, imparțială în raport cu investigațiile în cazul sesizărilor de corupție la

nivel înalt.

5. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și luptă împotriva corupției, în special la

frontiere și în guvernul local. Aceste măsuri sunt menite să afecteze o spectru mai larg de

funcționari publici dincolo guvernul central, cum ar fi cei care lucrează la nivel regional și nivel

municipal.

6. Punerea în aplicare a unei strategii de luptă împotriva criminalității organizate, cu accent pe

infracțiunile grave, spălarea banilor, precum și pe confiscarea sistematică a bunurilor obținute în

mod ilicit.

Renathe Raber


An 2015

19

Evaluarea progreselor în Bulgaria și România

În această secțiune voi prezenta date care ilustrează modul în care reforma instituțională

internă din Bulgaria și România se compară cu reforma în opt membrii UE post-comuniști care

au aderat la UE în 2004 (denumiți aici în UE ECE 8). Așa cum este ilustrat în figurile 1 și 216

,

Bulgaria și România sunt în mod clar codașe în eficiența guvernului și calitatea de reglementare,

deși s-au îmbunătățit substanțial în timp. În cazul reformelor sistemului judiciar și al luptei

împotriva corupției, cum este ilustrat în figurile 3 și 4 au, în medie, efectuat mai rău decât ECE

UE 8.

Cu toate acestea, ele au avut performanțe semnificativ mai bune decât statele din Balcanii

de Vest, care sunt încă la coadă, cu excepția Croației. Datele de aici și în alte studii este în

concordanță cu argumentul că procesul de aderare la UE a ajutat mult Bulgaria și România să se

îndepărteze de caracteristicile administrative și economice mai puțin dezvoltate a regiunii

balcanice.

Măsura de eficiență a guvernului de la Banca Mondială în Figura 1 prezintă diferența

dintre opt țări post-comuniste, care vor adera la UE în 2004 (ECE UE 8) și România și Bulgaria

în 1996 când colectarea setului de date a fost început. Bulgaria îndeplinește ceva mai bine

condițiile decât România în general, dar se deteriorează în mod semnificativ pe durata guvernului

bulgar condus de Partidul Socialist (BSP); dar recuperează mai târziu.

Figura 2 prezintă că toți candidații UE post-comuniste si progresul destul de consistent în

liberalizarea pieței în ultimii cincisprezece ani. Partea acquis-ului UE se referă la buna

funcționare a pieței interne; îndepărtarea statului din economie, prin reglementare, privatizare și

scăderea subvențiilor de stat a mers mână în mână cu îmbunătățirea modului de supraveghere a

instituțiilor de stat și de reglementare a activității economice.

16

ANETA B. SPENDZHAROVA and MILADA ANNA VACHUDOVA, Catching Up? Consolidating

Liberal Democracy in Bulgaria and Romania after EU Accession,

http://euce.org/eusa/2011/papers/10b_spendzharova.pdf


Renathe Raber


An 2015

20

Astfel, progresul constant arătat de România, Bulgaria și Croația, de asemenea, în Figura

2 sugerează că UE a avut cea mai mare influență în acest domeniu, reducând progresiv diferența

cu UE ECE 8. În general, această analiză se poate compara cu alte studii care au arătat că statele

post-comuniste, ca grup, nu și-au inversat cursul după aderare, si s-au descurcat destul de bune la

punerea în aplicare a acquis-ului.

Figurile 3 și 417

prezintă tendințele regionale în piața internă de schimbare instituțională

vizează reformarea sistemului judiciar și controlul corupției. Această măsură a statului de drept

prezintă o imagine mai puțin pozitivă a capacității efectului de leverage ale UE de a transforma

instituțiile naționale – ambele înainte de aderare și după. Diferența dintre România și Bulgaria,

pe de o parte, și ECE UE 8, pe

FIGURA 1- EFICIENȚA GUVERNULUI

17

idem.

Renathe Raber


An 2015

21

FIGURA 2- CALITATEA MĂSURILOR DE REGLEMENTARE

de altă parte, este mare și s-a diminuatt doar un pic în 12 ani. Pe această măsură și Croația, a

rămas bine în urma ECE UE 8. 18

Acest lucru nu este surprinzător, deoarece indicatorii care alcătuiesc această măsură

includ eficiența sistemului judiciar - o instituție care a fost supusă efectului de leverage al UE, în

mod indirect și care a fost foarte dificil de reformat. Această măsură reflectă, de asemenea,

percepțiile despre criminalitate în activitatea economică și politică, pe care ne-am aștepta a fi

mult mai mareâi într-o țară care are un nivel ridicat de corupție și de ani de reforme economice

parțiale.

18

Ibidem.

Renathe Raber


An 2015

22

Cifra este în concordanță cu argumentul că îmbunătățirile substanțiale în statul de drept

necesită un angajamentul intern susținut de schimbarea instituțională. Contribuirea la crearea

acestui tip de angajamentul este unul dintre scopurile MCV a UE.

Măsura anti-corupție este similară cu măsura statului de drept, deși se arată o

îmbunătățire în ultimii 15 ani față de punctul de plecare, în Bulgaria și Croația. În timp ce, în

termeni generali, pare să fi fost făcut mai multe progrese în domeniul corupției, decalajul dintre

Bulgaria, România și ECE UE 8 este încă considerabil.

Acest măsură prezintă deteriorarea controlului asupra corupției, măsuri luate în jurul datei

de aderare la UE în cadrul Guvernul bulgar de Partidul Socialist (BSP), dar a existat o

îmbunătățire a unor astfel de măsuri în România.

Cu toate acestea, ultimul punct de date, în analiza calitativă, iar rapoarte MCV recente ale

UE sugerează că tendințele s-au inversat după ce guvernul s-a schimbat din Bulgaria.

Consolidarea democrației după aderarea la UE: Lupta împotriva

corupției și Reforma sistemului judiciar

În ultimele două decenii, doi factori au avut succes intermitent în a determina Bulgaria și

România ca guvernele lor să continue schimbările instituționale interne pentru reformarea

sistemului judiciar și de controlare a corupției: prin criteriile UE și stimulente interne.

MCV are scopul de a prelungi o parte din capacitatea UE de după aderare în zonele

critice ale calității judiciare, în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, de

asemenea, - domenii în care jucători locali puternici din Bulgaria și România au încercat în mod

deschis ca să stopeze reforma instituțională.

Voi măsura stimulentele UE care folosesc MCV-ul lansat de Comisie în decembrie

200619

. Scopul MCV-ului este "de a netezi intrarea celor două țări și, în același timp, de a proteja

eforturile sale [UE] politicile și instituționale ".Comisia creează "criterii de referință" pentru

19

Ulrich Sedelmeier, Europeanisation in new member and candidate states,

http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-1Color.pdf


Renathe Raber


An 2015

23

evaluarea progreselor în reforma judiciară, corupție și crimă organizată, și a înființat echipe de a

monitorizare a schimbărilor instituționale interne în aceste zone. Până în prezent, șapte rapoarte

de progres au fost publicate pentru fiecare țară (principalele rapoarte sunt în Iunie / iulie și

rapoartele intermediare în luna februarie a fiecărui an) 20

.

În timp ce rapoartele anterioare ale UE privind progresele statelor candidate care au fost

de multe ori avertizate fără a pune o presiune prea mare, aceste rapoarte MCV sunt detaliate, în

urma activităților instituțiilor relevante și urmărește rezultatul cauzelor penale la nivel înalt.

Afirmația referitoare la longevitatea probabilă a raportului MCV, Consiliul a declarat în

septembrie 2010, că MCV este un "instrument adecvat", care va rămâne în vigoare "în așteptarea

rezultatelor așteptate în acest cadru. De la aderarea, susținem că importanța de cauzalitate a

stimulentelor interne a crescut substanțial. 21

În moduri diferite, efectul de leverage al UE a ajutat coaliții interne cu obiective

democratice liberale și a subminta cele neliberale. În ajunul negocierilor de aderare la UE,

aproape toate partidele politice au adoptat o agendă compatibilă cu UE; ulterior, toate partidele

politice de guvernământ au ajutat la aducere negocierilor mai aproape. 22

Acum, că aderarea a fost încheiată, totuși, ceea ce este evident este impunerea costurilor

externe care nu urmăresc reforme sau conformitate cu normele UE s-au diminuat. Stimulentele

interne de combatere a corupției sunt, în general, legate de obținerea alegerilor. Partidele politice

pot alege să construiască platformele lor electorale privind îmbunătățirea statului de drept. Odată

ce aceste angajamente au fost făcute, credibilitatea partidului politic poate conta pe capacitatea sa

de a furniza.

20

Rapoartele se pot găsi la pagina web, http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/progress_

reports_en.htm 21

Concluziile Consiliului, 2010,

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/116474.pdf 22

Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of enlargement: Do new

European rules remain empty shells?,

https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-

%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/116474.pdf

https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1


Renathe Raber


An 2015

24

Șansa de a fi re-aleși poate scădea drastic în cazul în care alegătorii nu mai au încredere

că partidul va adopta și pune în aplicare reformele instituționale interne pentru a lupta împotriva

corupției și crimei organizate. Aici, resursele societății sunt critice în a forța liderii politici să ține

cont de reformele pe care ei au promis să le aplice. O presă liberă și o societate civilă activă sunt

esențiale pentru analiza performanței partidelor politice și să sublinieze deficiențele importante.23

Presiunea internă susținută de reformă, condusă de societatea civilă, rămâne slabă în

ambele țări. În cele din urmă, MCV poate funcționa numai în combinație cu o cerere internă

puternică-

Figura 3- IMPUNEREA LEGII

23

Revista Interstate, Ediția Specială 2011/2012,

https://www.aber.ac.uk/en/media/departmental/interpol/pdf/undergraduate/Interstate---Special-Issue.pdf


Renathe Raber


An 2015

25

Figura 4- CONTROLUL CORUPȚIEI

- un punct subliniat în rapoartele MCV interimare ale Comisiei în februarie 2012 care fac apel

pentru o mai mare implicare a societății civile în reformele judiciare (Comisia Europeană

2012)24

.

Bulgaria

Din 2007 când Bulgaria a aderat la UE, a fost condusă de două guverne diferite: de către

un guvern de coaliție condus de Partidul Socialist Bulgar (BSP) din 2005 până în 200925

, precum

și Guvernul Cetățenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) din 200926

. Cele

24

Raportul Comisiei Europene din februarie 2012 pentru Bulgaria și România,

http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf , http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_en.pdf 25

Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party 26

Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/GERB

http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf


http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party

http://en.wikipedia.org/wiki/GERB

Renathe Raber


An 2015

26

două guverne au fost diferite în mod substanțial în abordarea lor asupra corupției și a statului de

drept, deoarece acestea au diferite surse de ideologie; anii BSP au fost construiți în baza

clientelismului și de control al statului, iar GERB pe o reacție populară împotriva corupției.27

Pentru a promova reforma instituțională internă din Bulgaria după aderare, UE a folosit

ambele stimulente pozitive, cum ar ca finanțarea și consultanța de specialitate, precum și

stimulente negative cum ar fi înghețarea fondurilor UE și impunerea amenzilor.

Raportul MCV din iunie 200728

a detaliat cele mai grave neajunsuri politice: reforma

sistemului judiciar, corupției și a criminalității organizate (Comisia Europeană 2007)29

. Un an

mai târziu, iunie 2008 Raportul MCV a stabilit că, în ciuda unor schimbări instituționale interne,

cum ar fi legislația anti-corupție și planuri de acțiune, lipseau rezultatele practice, în special în

domeniul gestionării fondurilor UE. Guvernul condus de BSP a eșuat în a traduce schimbările

instituționale interne formale (și destul de superficial) în rezultate politice.

Contextul stimulentelor UE în Bulgaria s-a schimbat substanțial în 2008, după ce UE a

înghețat un număr de programe de finanțare din cauza gestionării defectuoase, și a cerut ca

Bulgaria să îmbunătățească "transparența și reglementarea fluxurilor de active financiare și

tranzacții ". Aceasta a marcat o trecere dramatică la utilizarea stimulentelor negative, în scopul

de a induce schimbarea. Ca răspuns, coaliția condusă de BSP a respectat unele dintre schimbările

instituționale și juridice solicitate, dar Comisia a concluzionat că rezultatele concrete au fost în

mare măsură absente și a întrebat dacă reformă veritabilă va avea loc (Comisia Europeană

200930

).

Stimulentele interne pentru guvernul condus de BSP au fost orientate spre rent-seeking,

în special în domeniul achizițiilor publice și gestionarea fondurilor UE. Un studiu al

27

Anti-Corruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks, http://www.csd.bg/artShow.php?id=8558 28

Raportul din iunie 2007, Comisia Europeana (2007): Raportul Comisiei Europene privind progresele

Bulgariei dupa aderare. Bruxelles. Available online at http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0377:FIN:RO:PDF, checked on 2/25/2014 29

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52007DC0377 30

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52009DC0402




Renathe Raber


An 2015

27

Transparency International din 200831

a sugerat că Bulgaria a avut cel mai înalt nivel de corupție

în UE.

Acesta a atribuit instaurarea de corupției în cele mai bune oferte de achiziții publice de

guvernul de coaliție, și presiuni politice asupra sistemului. Centrul Judiciar pentru Studiul

Democrației (CSD) (2007), a fost de acord că, deși e la nivel scăzut, corupția administrativă a

fost în declin, " corupția politică care implică membrii guvernului, deputații, înalți funcționari de

stat, primari și consilieri municipali " a fost în creștere. Aderarea la UE a ajutat la reducerea

corupției administrative, tăinuirea veniturilor, evaziunea fiscală, și ocuparea informală.

Cu toate acestea, pe piața internă au fost necesare profunde schimbări instituționale

pentru a închide lacunele și a crește transparența în gestionarea activelor statului și achizițiile

publice (CSD 2007: 6)32

.

Piața achizițiilor publice evidențiază lacunele în cadrul instituțional intern, care a permis

clientelismul să înflorească. Până în 2008, această piață, măsurată prin contractele încheiate, au

dublat atât în număr și cât și în valoare. În același timp, ponderea companiilor care au participat

la licitațiile de achiziții publice a scăzut semnificativ, iar 25 cele mai mari autoritățile

contractante dețin controlul a mai mult de 45 la sută din valoarea totală (CSD 2009: 82).

Lipsa prevederilor legale și instituționale pentru o concurență loială a creat un mediu

fertil în care stabilirea relațiilor clientelare și comisioanele ilegale cerute în schimbul contractelor

guvernamentale mari. Acest lucru a fost valabil mai ales în cele mai mari piețe de achiziții

publice cum ar fi produsele farmaceutice, combustibili, servicii de afaceri, echipamente de birou,

precum și autovehicule (CSD 2009: 82)33

.

Cazul bulgar arată, de asemenea, modul în care ONG-urile pot deveni un instrument de

corupție și rent-seeking. După ce ajutorul pentru promovarea democrației în Bulgaria a fost

31

Transparency International, tradus in Google translate, Index corupție,

http://www.transparency.bg/en/research/corruption-perception-index/index-2008/ 32

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2007) „Anti-corruption reforms in Bulgaria. Key results and

risks‟. Available at: http://www.csd.bg. 33

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment. Countering corruption

and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. .

http://www.csd.bg/

http://www.csd.bg/

Renathe Raber


An 2015

28

eliminat, UE și alte subvenții distribuite de către guvern au devenit tot mai importante,

constituind 40 la sută din întregile finanțări ale ONG-urilor. Existau zvonuri cum că era o

tendință îngrijorătoare de "controlare a societății civile" de către elite pentru a beneficia de

finanțare din partea UE.

Până în 2009, numărul ONG bulgare au crescut de cinci ori. CSD a constatat că 75 la sută

din parlamentari și miniștri bulgari, și 90 la sută din primarii municipali bulgari au fost membrii

consiliilor ONG-urilor. Funcționarii publici au dezvoltat "bucle de ONG-uri care au obținut

subvenții generoase din partea statului în ciuda conflictelor de interese flagrante (CSD-ului 2009:

40)34

. În cazul în care s-au pus în bordul conducerii, membrii Parlamentul au făcut lobby de

multe ori colegilor de atribuire a proiectelor UE. Ministerul Regional de Dezvoltare se ocupa de

alegerea finanțărilor UE de dezvoltare regională și a proiectelor de ajutor rurale.

Funcționarii publici care se ocupă de managementul proiectelor se ofereau pentru a

procesa din rapoartele de proiect și încasări în schimbul a 15 la suta din valoarea ONG-urilor.

Un proiect înființat în Bulgaria cum ar fi Centrul pentru Strategii Liberale și Centrul pentru

Studiul Democrației (CSD) au fost pivoții în demascarea corupției și crearea de presiune pentru

transparența și responsabilitatea în guvern.

Există câteva ONG-uri similare din România, inclusiv Societatea Academică

Română(SAR) și Pro Democrația. Cu toate acestea, de la aderare, oficialii din partidele de

guvernământ din ambele țările plătesc sume substanțiale de finanțare ONG-urilor din programele

UE. Ca rezultat, ONG-urile mai mici și mai putin solide se abțin de la a critica Guvernul - o

lovitură serioasă pentru responsabilitate, transparență și presiunea internă de reformă în ambele

Bulgaria și România (SAR 2011)35

.

În concluzie, în timp ce am observat schimbări instituționale interne superficiale

abordând recomandările UE de a combate corupția și de a îmbunătăți statul de drept, guvernul

34

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment. Countering corruption

and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. 35

SAR (Romanian Academic Society) (2011) „Beyond perception: Has Romania‟s governance improved

after 2004?‟ Available at: http://www.sar.org.ro.

Renathe Raber


An 2015

29

bulgar BSP nu a fost convingător. De fapt, au fost implicați politicieni de rang înalt în rețele

clientelare și Bulgaria a pierdut teren în lupta împotriva corupției.

Absența unor stimulente interne puternice pentru a promulga o schimbare instituțională

internă profundă duce la progres parțial în consolidarea democratică. Să examinăm modul în care

stimulentele interne modificate în baza noului guvern al partidului GERB după alegerile

parlamentare din 2009.

Intrarea GERB pe scena politică din Bulgaria subliniază importanța stimulentelor

electorale interne. Evoluțiile politice din Bulgaria din 1989 sugerează că clientelismul și corupția

subminează stabilitatea economică și conduce la eșec electoral. Guvernul precedent BSP, care a

urmărit în mod energic rent-seeking, în cele din urmă s-a confruntat cu o intensificare a crizei

economice, proteste la nivel național, și a fost demis în alegerile anticipate.

În 2009, gestionarea incorectă a înghețat fondurile UE36

fapt ce a contribuit la un eșec

electoral al guvernului de coaliție condus de BSP. De asemenea, a făcut agenda anti-corupție a

opoziției cu atât mai populară și, din punctul de vedere al cetățeanului și a unor grupuri de

interne. Un nou partid politic de centru-dreapta, GERB, a profitat de ocazie și a câștigat alegerile

parlamentare pe o platformă anti-corupție puternică. Liderul său, Boyko Borissov, a devenit

Prim-ministru. Atât Comisia Europeană în raportul său MCV din iulie 201037

și CSD gândesc

cum ar fi arătat o schimbare clară în voința politică a guvernului bulgar de a aborda corupția în

cazul în care cabinetul GERB ar fi preluat mandatul.

Pentru guvernul GERB, stimulentele interne pentru reformă au fost puternice: acesta

primește o campanie electorală axată pe combaterea corupției și limitarea influenței crimei

organizate. Borissov a promis categoric că urmărirea penală a corupției și a abuzului fondurilor

36

Tanasoiu, Cosmina, Insuportabila usuratate a fondurilor europene in politica bulgara,

http://www.revista22.ro/insuportabila-usuratate-a-fondurilor-europene-in-politica-bulgara-5138.html 37

Report from the

Commission to the European Parliament and the

Council on Progress in Bulgaria/Romania under

the Cooperation and Verification Mechanism‟,

COM(2010) 400/401 final, 20 July 2010.

http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201211/20121106ATT55023/20121106ATT550

23EN.pdf

http://www.revista22.ro/insuportabila-usuratate-a-fondurilor-europene-in-politica-bulgara-5138.html

http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201211/20121106ATT55023/20121106ATT55023EN.pdf


Renathe Raber


An 2015

30

UE ar fi o prioritate de bază a guvernului său, în schimb ce, politica de ordinea de zi a guvernului

precedent condus de BSP a fost axat pe crearea de locuri de muncă și creștere economică .

Alegerea lui GERB a priorităților politice pentru campania electorală 200938

a rezonat

bine cu opinia publică. Alegătorii au plasat în mod clar combaterea corupției ca o prioritate de

top: 64,7 la sută în 2008, în timp ce 35,6 la sută din respondenți au fost de acord că anti-corupția

ar trebui să fie o prioritate a guvernului în 2004. În mod similar, toleranța managerilor de afaceri

față de corupție și înclinația lor de a se angaja în acte de corupție au fost scăzută în 2009. 39

Analiza de procedură bulgară arată modul în care mecanismul MCV poate stimula mass-

media și societatea civilă, și a pus cazurile de corupție în lumina reflectoarelor. Pentru a se

conforma cu recomandările MCV după 2008, guvernul bulgar a crescut transparența hotărârilor

judecătorești și accesul la hotărârile judecătorești. Acest lucru, la rândul său, a permis mass-

media bulgare pentru a investiga și să publice discrepanțe în hotărârile judecătorești cu privire la

cazuri similare, în unele cazuri din cauza corupției.

După lansarea raportului MCV din iulie 201040

, guvernul a adoptat modificări

instituționale interne substanțiale pentru a aborda UE și critici interne. Ministerul Justiției din

Bulgaria a instituit o interdicție legală privind participarea funcționarilor publici la nivel înalt

privind ONG-urile și consiliile de administrație. Guvernul a simplificat procedură de licitație

publică și a făcut-o mai transparentă.

O nouă lege privind prevenirea și detectarea conflictelor de interese, introduse în 2009

obliga funcționarii publici de declara și de a evita conflictele de interese .

În plus față de schimbările instituționale interne, Borissov guvern a arătat

comportamentale mai consistente conformitatea cu presiunea UE pentru urmăririi penale la nivel

înalt.

38

Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009 39

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009)

„Crime without Punishment. Countering corruption

and organized crime in Bulgaria‟. Available at:

http://www.csd.bg. 40

Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at

http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_400_en.pdf, checked on 2/25/2014

http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009

http://www.csd.bg/

Renathe Raber


An 2015

31

Trei magistrați au fost respinși de la birou și alții 15 au primit sancțiuni disciplinare.

Omul de afaceri Mario Nikolov a fost condamnat în mai 2010 la 12 ani de închisoare în baza

acuzațiilor de fraudă și deturnarea a € 7.5 milioane din fondurile UE41

. Nikolov a fost, de

asemenea, condamnat de spălare de bani într-un caz legat, ambele care au venit la tribunal în

urma unei anchete de OLAF, oficiul UE anti-fraudă . Ca urmare, primul raport MCV evalua

guvernul GERB a recunoscut că crima organizată [era] abordată în mod activ, pentru prima dată

de la începutul a MCV.

Decizia Comisiei de a dezgheța fondurilor UE blocate după un raport pozitiv MCV din

iulie 2010 a fost un mare succes pentru guvernul GERB. În 11 februarie 201142

raportul

interimar, deși pozitiv în perspectivă, a recomandat mai departe schimbări instituționale interne,

cum ar fi de instituire a unei autorități independente de a identifica și a sancționa conflictele de

de interese, precum și a confisca acumulările inexplicabile de avere.

Evoluțiile recente au scos în evidență un echilibru între schimbarea instituțională și

politica de control. O nouă lege privind confiscarea activelor a fost prezentată la Parlament doar

pentru a fi respinsă la 8 iulie 201143

. Propunerea ar oferi putere statului de confiscare a bunurilor

penale chiar și atunci când verdictul unei instanțe este încă în curs. În timp ce această lege ar

permite statului să identifice și să asigure bunurile penale, și, astfel, să abordeze mai eficient

crima organizată, a devenit foarte controversată.

Un număr de parlamentari bulgari și-au exprimat preocupările că, dacă ar fi trecut, legea

ar putea fi folosită la tăcere adversarii politici ai guvernului la putere. La urma urmei, în trecutul

recent al Bulgariei în regimul comunist, studiile erau pre-aranjate și confiscarea activelor au fost

utilizate frecvent pentru a scapa de adversarii politici incomozi. Cu toate acestea, Comisia ridică

semne de întrebare despre averea nejustificată a clasei politice bulgare, și recomandă cu fermitate

împuternicirea unei instituții independente pentru a investiga activele oficialilor seniori și

41

The Sofia Echo staff, Bulgarian businessman Mario Nikolov gets 12 years for embezzling Sapard

funds, http://sofiaecho.com/2010/06/30/925772_bulgarian-businessman-mario-nikolov-gets-12-years-for-

embezzling-sapard-funds 42

http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/sg_aar_2011.pdf 43



http://sofiaecho.com/2010/06/30/925772_bulgarian-businessman-mario-nikolov-gets-12-years-for-embezzling-sapard-funds


http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/sg_aar_2011.pdf

Renathe Raber


An 2015

32

politicienilor. În februarie 2012 Raportul MCV arată că până în prezent Sofia nu a reușit să

acționeze în acest domeniu.

Reforma sistemului judiciar rămâne o provocare mai dură pentru Bulgaria. Chiar dacă

guvernul a creat o instanță specială pentru a rezolva cazurile mai rapid, cele legate de crimă

organizată, care se ocupă de cazurile problematice rămâne imparțială și eficientă. Magistrații

competenți au foarte puțin timp pentru a studia fiecare caz.

Agenți de executare a legii nu dispun de resurse adecvate și autorizație de a desfășura

investigațiile și a asigura dovezi de calitate care pot duce la acuzații de succes în sala de judecată.

Cel mai important, atât în Bulgaria și România, blocajul "conservatorilor" din cadrul sistemului

judiciar în sine a blocat reforma instituțională și cu această manevră s-a mărit și nivelul corupției.

Comisia, solicită reforme radicale, în februarie 201244

prin raportul MCV intermediar,

care compromitea credibilitatea Consiliului Judiciar Suprem din Bulgaria acuzându-i de o lipsă

de transparență și responsabilitate .

Deși Comisia a salutat guvernul GERB pe axarea sa pe reformă instituțională, acesta a

arătat în iulie 2011 în raportul MCV al Bulgariei că "conducerea sistemului judiciar nu a fost

încă în stare să arate un angajament real față de reforma sistemului judiciar. De exemplu, mai

multe acuzații importante în cadrul sistemului judiciar, în 2011 a dus la revolta opiniei publice.

Totodată, Asociația Judecătorilor din Bulgaria a solicitat Consiliului European pentru o

evaluare aprofundată a Bulgariei a sistemului judiciar și pentru recomandări cu privire la modul

de a evita presiunea politică asupra membrilor sistemului judiciar. Prin urmare, enigma care a

afectat reforma judiciară în Bulgaria: Cum se poate reforma sistemul judiciar, fără a a pune în

pericol independența și substitui un set de funcționari numiți pe criterii politice pentru un alt

grup?

Cu amendamentele la Legea privind organizarea sistemului judiciar aprobată în

decembrie 2010,45

guvernul GERB a creat un temei juridic pentru îmbunătățiri structurale

44



Renathe Raber


An 2015

33

importante în cadrul sistemul judiciar. În general Comisia monitoriza îndeaproape și nu obliga

sistemul judiciar bulgar de a produce unele rezultate.

În perioada 2010-2011, noile procese bulgare monitorizate de Comisie au fost stabilite

de instanța de judecată, inclusiv patru cu decizii finale. Cu îmbunătățirea rezultatelor reformei

sistemului judiciar, Comisia a recomandat stabilirea și formarea rețelelor de procurori

specializați și anchetatorilor din criminalitatea economică și financiară în cooperare cu experții

străină.

Aducerea împreună a anchetatorilor și procurorilor să coopereze pe cazuri legate de

corupție, fraudă și spălare de bani ar ajuta să dezvolte o înțelegere comună a standardului de

dovezi cerute de către judecători. Acest lucru, la rândul său, ar conduce la un număr mai mare de

cazuri încheiate cu succes.

Privind în perspectivă, acceptarea internă și capacitatea de a punerea în aplicare

recomandările Comisiei va fi crucială pentru susținerea impulsului de reforme anti-corupție în

Bulgaria. Pentru a menționa câteva preocupări , procesul de recrutare în sistemul judiciar încă nu

dispune de o evaluare convingătoare a calificărilor profesionale, a abilităților manageriale și

integritatea personală a candidaților .

Mai mult decât atât, analiza Comisiei și a experților independenți a demonstrat deficiențe

grave în justiție și practica de investigație. Aceste deficiențe se referă în principal la colectarea de

probe, protecția martorilor și lipsa generală de investigații financiare ample. Pentru a întări lupta

împotriva crimei organizate, apelurile Comisiei pentru a "îmbunătăți practica de investigație, în

ceea ce privește tehnicile de investigare și în colectarea de probe rămân a fi demonstrată prin

consolidarea profesionalismului în timpul acțiunilor de poliție, perioade mai scurte de anchetă și

prin verdicte finale și definitive".

În lupta împotriva corupției, putem conclude că "istoricul deciziilor46

și sancțiunilor în

cazurile legate de corupție la nivel înalt, fraudă și a criminalității organizate în curs de

45

The Freedom House staf, Bulgaria, https://freedomhouse.org/report/freedom-

world/2012/bulgaria#.VNHvJuf9VFY 46

Idem.

https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2012/bulgaria#.VNHvJuf9VFY


Renathe Raber


An 2015

34

investigare și în instanța de judecată încă nu furnizează rezultate convingătoare și necesare

pentru a asigura descurajare efectivă ".47

De asemenea, raportul regretă că cazurile de fraudă electorală și de fraudă legate de

fondurile UE nu au fost investigate sau judecate în Bulgaria în ultimul an.

România

În România, voința politică de a aborda reforma instituțională internă a fost un proces

inegal din 2007. Nu a fost o creștere a activității în perioada pre-aderare, dar o mare parte din

elita vieții politice a răspuns prin închiderea rândurilor de lucru pentru a dilua sau elimina

comisiile privind corupția, puse în aplicare la acel moment.

Spre deosebire de Bulgaria, în cazul în care noul partid a exploatat eșecul guvernului de

a lupta împotriva corupției, în România unele dintre vechile partide au lucrat la a împinge

problema sub covor. Cu toate acestea, atunci când UE a pus o presiune puternică asupra

României, guvernul a răspuns, în principal, prin trecerea legislației în Parlament.

Președintele în funcție din 2004, Traian Băsescu, a construit o reputație pe lupta

împotriva corupției. Sub presiunea criticilor din partea Comisiei, partidul său din nou a trecut

unele reforme anti-corupție în 201048

; cel mai important a fost resuscitarea agențiilor anti-

corupție din România. Cum susținea Mihaiela Ristei, chiar și în România nu au existat progrese

în lupta împotriva corupției, când efectul de leverage al UE și presiunea electorală au creat

stimulente politice pentru unele elite interne de a lansa reforme .

Pentru ultimele două decenii, politica internă românească s-au confruntat la nivel înalt

dramă politică înconjurător problema corupției. Fostul partid comunist, condus de Ion Iliescu, a

47

EurActiv, 9 February 2012; “Bulgaria has one last chance to show results under CVM,” EUinside at:

http://www.euinside.eu/en/analyses/bulgaria-has-one-lastchance-

to-show-results-under-the-cvm. 48

Anne-Marie Blajan, Evaluarea CE pe justitie: Reforma sistemului judiciar din Romania este limitata,

iar in lupta anticoruptie sunt intarzieri mari in cazurile de coruptie la nivel inalt,

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7060903-evaluarea-justitie-reforma-sistemului-judiciar-din-romania-

este-limitata-iar-lupta-anticoruptie-sunt-intarzieri-mari-cazurile-coruptie-nivel-inalt.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7060903-evaluarea-justitie-reforma-sistemului-judiciar-din-romania-este-limitata-iar-lupta-anticoruptie-sunt-intarzieri-mari-cazurile-coruptie-nivel-inalt.htm


Renathe Raber


An 2015

35

condus de la 1989 până în 1996 în mai multe nume, care se încheie de regulă ei ca Partidul

Democrației Sociale în România (PDSR)49

.

În 1996 a învins o coaliție mare de partide condusă de Convenția Democrată din

România (CDR). Acest guvern a schimbat traiectoria din România, ea orientându-se clar spre

îndeplinirea cerințelor de aderarea la UE, inclusiv toleranța pentru minoritatea maghiară din

România și liberalizarea economică rapidă. CDR a pierdut alegerile din 2000 din greutăților

economice ale reformei structurale și conflictele în cadrul coaliției. 50

Primul partid comunist, numit acum Partidul Social-Democrat(PSD), a câștigat aceste

alegeri și Iliescu a devenit Președinte. Guvernul PSD a continuat pregătirea României pentru

aderarea la UE, dar, ca și guvernul condus de BSP în Bulgaria a fost împotmolit în acuzații de

corupție, iar acestea au contribuit la înfrângerea lor în 2004.

Traian Băsescu de la Partidul Democrat-Liberal (PDL) a câștigat președinția în anul 2004

pe o platformă anti-corupție vehementă . Un guvern de coaliție a fost format din mai multe părți,

sub conducerea Primului- -Ministru Călin Popescu-Tăriceanu, ce făcea parte din Partidul

Național Liberal (PNL). Înainte, PSD și PNL au lucrat împreună pentru a bloca reformele lui

Basescu, dovada lipsei de sprijin amplă pentru reformă între partidele politice din România, fapt

care a deranjat UE.51

Deoarece în 2007 Comisia a considerat activarea clauzei amânării cu un an aderarea

României la UE, aceasta a exercitat o presiune considerabilă, pe Guvernul român. În 2005,

oficialii l-au numit și sprijinit pe Băsescu să aplice reforme, care a fost foarte energic în lupta

împotriva corupției la nivel înalt; dar adversarii lui Băsescu în PSD și PNL au susținut că

investigațiile lor au fost motivate politic, de direcționare a politicienilor din partide politice

opuse.

49

History, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Social_Democratic_Party_%28Romania%29#History 50

CDR Romania, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Convenția_Democrată_Română 51

Staff Agerpress, Alegeri prezidentiale 2004, http://www.agerpres.ro/flux-

documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29

http://en.wikipedia.org/wiki/Social_Democratic_Party_%28Romania%29#History

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29


Renathe Raber


An 2015

36

Cel mai activ a fost Ministrul Justiției, Monica Macovei, a cărui efort de a îmbunătăți

sistemul judiciar și să aducă cazuri de studiu a fost anunțat în capitalele europene ca un mare

progres. Rapoartele initiale MCV au fost, prin urmare, mult mai pozitive decât cele ale Bulgariei.

Mulți politicieni din România, cu toate acestea, nu sunt de acord și parlamentul a votat o

majoritate covârșitoare, de 322 la 108, pentru suspendarea lui Băsescu în aprilie 200752

pentru

încălcarea drepturilor Guvernului, Parlamentului și sistemului judiciar.53

Această punere sub acuzare a trebuit să fie supusă unui referendum în care 74 la sută au

votat împotriva demiterii lui Băsescu (prezența la vot a fost de doar 44 la sută) .Cu toate acestea,

Macovei a fost demisă de către Prim-ministrul PNL-ist în 2007, iar acest lucru a fost întâmpinat

cu proteste moderate în București.

Până în 2008 a fost clar că ritmul reformelor după victoria lui Băsescu în 2004 a fost oprit

și chiar inversat. Parlamentul român a continuat obiceiul său de a folosi dreptul de veto pentru a

preveni cazurile de profil înalt împotriva politicienilor să a meargă în instanța de judecată.

Și judecătorii României de obicei, acordau pedepsele ce mai mici. De exemplu, din 109

de cazuri care au fost judecate în 2007 de către Agenția Română Anti-corupție, condusă de

Macovei, doar 25 au dus la pedepse cu închisoarea, mai ales pentru un minim de trei ani.

Reforma judiciară și lupta împotriva corupției a jucat aproape nici un rol în campania din

alegerile premergătoare din decembrie 2008. 54

Economia românească, afectată de Criza financiară globală, a fost principala preocupare;

cetățenii s-au axat pe șomaj, economie, și inflație (2010b Comisia Europeană)55

. După alegeri,

Partidul lui Băsescu, PDL, a intrat în coaliție foarte puțin probabilă cu PSD pentru a face noi

reforme. Această coaliție, condusă de Emil Boc (PDL), s-a prăbușit în octombrie 2009,

52

Staff, Cum a fost suspendat Basescu, http://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-traian-basescu-in-

2007_200789.html 53

Ziare,com, Monica Macovei-Ministrul Justitiei, http://www.ziare.com/monica-

macovei/biografie#Ministru_al_Justitiei 54

Guvernul Boc 1, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(1) 55

Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Romania. Available online at

http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_401_ro.pdf, checked on 2/25/2014

http://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-traian-basescu-in-2007_200789.html


http://www.ziare.com/monica-macovei/biografie#Ministru_al_Justitiei


Renathe Raber


An 2015

37

deschizând calea pentru un nou guvern PDL condus tot de Boc56

în coaliție cu partidele maghiare

și ale minorităților. Acest guvern de coaliție nou, mai de bun augur a luat ajuns la putere în

decembrie 2009. Cu toate acestea, România a fost lovită mult mai dur de criza economică din

2008 decât Bulgaria.

Guvernul a trebuit să pună în aplicare o măsură de austeritate dificilă pentru a răspunde la

criza economică; pentru aceasta a fost atacat vicios de opoziție și a pierdut substanțial sprijinul

poporului.

Ce UE a aplaudat a fost o schimbare instituțională internă importantă: crearea în 2007 a

Agenției Naționale de Integritate (ANI)57

, care a avut competențe substanțiale în a forța

funcționarili publici să dezvăluie activele lor, pentru a investiga persoanele care nu ar putea

explica în mod adecvat proveniența lor și agenția putea și confisca bunurile inexplicabile.

Este necesar, de asemenea, ca funcționarii publici să depună declarații de conflict de

interese. Cel mai mare număr de cazuri împotriva politicienilor de rang înalt urmăriți prin această

agenție a implicat politicieni din PSD . În aprilie 2010, multe dintre activitățile ANI au fost

declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională după ce a fost, de asemenea, atacată

în Parlament.

Rapoartele presei au arătat că șapte din cei nouă judecători ai Curții au fost ei înșiși

investigați de ANI. Președintele Băsescu a promis la Bruxelles că România va atinge obiectivul

de "control al veniturilor celor de la putere și investigarea provenienței averii lor ", deși ANI a

fost practic "anihilată" de către Curtea Constituțională. Raportul MCV din iulie 201058

al

Comisiei Europene a fost extrem de critic, în special de distrugerea ANI, și a declarat că

România a încălcat angajamente sale de aderare.

56

Guvernul Boc 2, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(2) 57

Agentia Nationala de Integritate, http://ro.wikipedia.org/wiki/Agenția_Națională_de_Integritate 58



Renathe Raber


An 2015

38

Comisia a invitat Bucureștiul să "restabilească competențele ANI de a propune

confiscarea efectivă a averilor nejustificate (Comisia Europeană 2010a: 7)59

. De asemenea,

Comisia a observat că România nu are "un sprijin politic larg în favoarea transparenței și

protecției eficiente împotriva corupției și conflictelor de interese "(Comisia Europeană 7).

Curând după aceea, în luna august 2010, ambele camere ale Parlamentului român au

votat pentru reinstaurarea ANI dar slab; acest lucru a fost pe larg înțeles ca fiind rezultatul direct

al presiunii UE. PSD, cu toate acestea, a boicotat votul. 21 iulie 2011 raportul MCV a salutat

faptul că România a avut "răspuns rapid la recomandarea Comisiei prin adoptarea unui nou cadru

juridic pentru Agenția Națională de Integritate (ANI). Agenția Națională de Integritate a devenit

operațională în cadrul acestei noi structuri juridice și a început să restabilească un record de

anchete " (Comisia Europeană 2011b: 3).60

De asemenea, Comisia a constatat că istoricul Direcția Națională Anticorupție (DNA),

care investighează și judecă cazuri de corupție la nivel înalt, a fost "convingătoare". Aceasta a

salutat o creștere a hotărârilor judecătorești definitive în cazurile DNA de la 85 în 2010 la 15861

în 2011, inclusiv în cazul unor politicieni și funcționari de rang înalt (Comisia Europeană 2012:

3). De-a lungul procesului MCV, Comisia monitorizează progresele cazurilor importante și ajută

la creșterea presiunii asupra sistemului judiciar și asupra Parlamentului ca să acționeze în mod

corespunzător.

În ciuda acestui fapt, progresul în lupta împotriva corupției rămâne lent. Multe cazuri nu

merg la proces; altele sunt respinse sau pierdute din cauza întârzierilor în cursul perioadei de

preluare a probelor; și de multe ori, confiscarea cu puțină eficacitate a bunurilor. Procedurile

judiciare permit de multe ori inculpaților să ridice obiecții care amână anchetele. Comisia a

59

Idem. 60


http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_460_ro.pdf, checked on 2/25/2014. 61

DNA, Sinteza raport 2005-2012, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192

Renathe Raber


An 2015

39

exprimat regretul că anumite cazuri importante de corupție la nivel înalt a văzut puțină mișcare

în instanță în cursul anului 2011 (2011a Comisia Europeană / b).62

Aceasta a invitat la "măsuri urgente" pentru a accelera procesele care riscă să nu fie

încheiate pentru că prea mult timp a trecut de la presupusa crima. În raportul interimar februarie

2012, România a fost lăudată de progres în acest domeniu (Comisia Europeană pentru anul

2012).

În raportul MCV din iulie 2011, Comisia a chemat la "măsuri urgente pentru a îmbunătăți

recuperarea infractorilor, urmărirea spălărilor de bani și protecția împotriva conflictelor de

interese în gestionarea fondurilor publice "(2011b Comisia Europeană: 3). În timp ce ANI

identifică și investighează cazuri de câștig financiar inexplicabil, organele judiciare și

administrative rareori fac pasul următor și să aplice sancțiuni semnificative.

Într-un semnal important pentru București, Comisia regretă totuși că " efectul potențial al

cazurilor ANI este împiedicat de întârzierile și lipsa de coerență în sistemul judiciar și

administrativ în consecințele cazurilor ANI " (Comisia Europeană 2012)63

. În general, Comisia a

solicitat o mai mare voință politică și angajament pe de o parte a sistemului judiciar de a lupta

împotriva corupției, și a regretat că parlamentul nu arată sprijin politic puternic. Parlamentul este

identificat în mod clar ca un obstacol pentru progres și Comisia invită pentru a aproba proiectul

strategiei de combatere a corupției și un proiect de lege ce creșterea sancțiunile pentru corupție,

și pentru a concedia parlamentarii cu condamnări pentru corupție (Comisia Europeană 2012).64

În domeniul reformei sistemului judiciar, au existat unele schimbări instituționale ce

vizau îmbunătățirea capacității și coerenței sistemului judiciar. Noile coduri de procedură penală

și civile au fost aprobate în 2010. În Iulie 2011 în raportul MCV, Comisia a salutat faptul că

România a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți eficiența procedurilor judiciare și a

62


http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_80_ro.pdf, checked on 2/25/2014 63


http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_ro.pdf, checked on 2/25/2014.

64

Idem.

Renathe Raber


An 2015

40

continuat să se pregătească pentru intrarea în vigoare a patru noi coduri, care vor fi fundația

pentru un proces judiciar modern "( Comisie Europeană 2011b: 3).

Unii reformatori s-au alăturat Consiliul Suprem al Magistraturii, al cărui atribuții includ

numirea judecătorilor și disciplinarea lor. Cu toate acestea, Comisia a observat în raportul MCV

din iulie 2011 că aceasta nu a fost încă pregătit pentru a oferi reformele masive (2011b Comisia

Europeană). Ea observat progrese limitate în cooperarea în curs de dezvoltare între guvern,

societatea civilă și sistemul judiciar privind standardele de formare a reformelor și de recrutare

judiciară care trebuie îmbunătățite, împreună cu transparența și responsabilitatea.

Ca și în Bulgaria, o facțiune destul de mare "conservatoare" în cadrul sistemului judiciar

pare să se fi angajat să lupte împotriva transparenței și responsabilității, care continuă să

protejeze beneficiarii de corupție pe scară largă în România. Performanța oficialilor

guvernamentali din multe domenii rămâne slabă, deoarece responsabilitatea este în mare măsură

absentă și politica este principalul factor determinant al succesul.

Conectarea MCV-ului de intrarea în Schengen pentru Bulgaria și

România

La sfârșitul anului 2010, problema Bulgariei și României la intrarea în zona de liberă

circulație Schengen a fost etapa centrală. Rapoartele de presă au speculat că România ar trebui să

producă o ANI funcțională pentru a obține admiterea la Schengen. Formal, Comisia a declarat în

mod repetat că nu există nicio legătură între cerințele tehnice de intrare în Schengen și reperele

MCV. 65

Cu toate acestea, în decembrie 2010 Franța și Germania a unit cele 2 țări, declarând într-o

scrisoare comună că intrarea în Schengen trebuie amânată până ce "ambele state membre au

inițiat clar și obiectiv, evoluții pozitive, durabile și ireversibile în lupta împotriva corupției și a

65

The Diplomat Online, Bucharest, October 2010 at: http://www.thediplomat.ro/articol.php?id=1440

http://www.thediplomat.ro/articol.php?id=1440

Renathe Raber


An 2015

41

crimei organizate și în reformarea sistemului judiciar. În iunie și decembrie 2011 statele membre

au întârziat în continuare cu decizia cu privire la intrarea în Schengen pentru ambele țări.66

Reflectând diferențele de stimulente interne, cele două guverne au răspuns destul de

diferit. Guvern Borissov din Bulgaria a fost de acord imediat că muncă semnificativă trebuia

făcută, și a promis să-și intensifice eforturile. Având în vedere că Borissov legat strâns agenda

sa cu cea a UE, cel puțin retoric, această strategie a avut sens - în special în contextul respectării

cetățenilor bulgari.

În 2011,67

oficialii guvernului bulgar au fost acuzați pentru eșecul lor cu privire la

intrarea în Schengen în baza populismului în UE, chiar cănd acreditările anticorupție a

guvernului Borisov au intrat sub control. Guvernul Boc din România, în schimb, a luat o poziție

fermă și au acuzat Paris și Berlin de acțiune discriminatorie în căutarea unei "Europe cu două

viteze"68

. Ministrul român de Externe Teodor Bachonschi a declarat că România s-ar putea

retrage din MCV.

Comisia, la rândul său, a reamintit României că numai aceasta poate elimina treptat

MCV odată ce reperele sunt îndeplinite. Guvernul Boc și Băsescu pare să fi mobilizarea opinia

internă împotriva UE, poate pentru că nu au putut furniza reforma mult prea exigentă. Cu toate

acestea, guvernul Băsescu a acționat asupra criticilor și recomandărilor din rapoartele MCV.

Comisia a continuat, de asemenea, să propună schimbări instituționale care erau utile la

consolidarea sistemului judiciar și la lupta împotriva corupției. Într-un pachet al reformelor

constituționale, care a fost bine primit la Bruxelles în iunie 2011, Băsescu a propus, de exemplu,

66

Campeanu, Cristian, Cine a compromis intrarea in Schengen,

http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cine-a-compromis-intrarea-in-schengen-317728 67

Staff, Baconschi: MCV este "cât se poate de bun", dar nu trebuie extrapolat. Aderarea Croaţiei,

dezirabilă, http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-mcv-este-cat-se-poate-de-bun-dar-nu-trebuie-

extrapolat-aderarea-croatiei-dezirabila-7868782 68

Anghel, Gabriela, Ce inseamna Europa cu 2 viteze,

http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/ce-inseamna-o-europa-cu-doua-viteze-242646

http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cine-a-compromis-intrarea-in-schengen-317728

http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-mcv-este-cat-se-poate-de-bun-dar-nu-trebuie-extrapolat-aderarea-croatiei-dezirabila-7868782



Renathe Raber


An 2015

42

limitarea imunității parlamentare. Într-un aviz consultativ aceasta a fost respinsă ca fiind

neconstituțională de către Curtea Constituțională, care este controlată de PSD. 69

La sfârșitul anului 2011, Guvernul a elaborat o strategie anti-corupție, care are a fost bine

primită de către Comisie. Ar fi fost greșit să ia în considerare partid lui Basescu, PDL, ca un

cartel politic care beneficiază de structura instituțională coruptă din România.. Cu toate acestea,

dacă va ajunge să controleze PSD următorul guvern, corupția se va aprofunda și echilibrul de

putere se va schimba (în continuare) împotriva celor care lucrează pentru schimbare

instituțională internă.70

Intrarea în Schengen este puternic dorită de bulgari și de alegătorii români71

, folosind

Schengen ca o recompensă pentru respectarea reperelor MCV stimulentele externe crescând

semnificativ pentru ambele părți. În octombrie și noiembrie 2011, Olanda și Finlanda au preluat

conducerea din mâinile Germaniei și Franței în condiționarea intrării în Schengen la progrese în

lupta împotriva corupției, măsurată de către Comisie prin MCV.

Olandezii au declarat că orice progres pe intrare în spațiul Schengen ar veni doar după ce

cel puțin două rapoarte MCV sunt pozitive, și acestea au crescut, de asemenea, ingrijorarea cu

privire la frontieră și s-au îngrijorat de faptul că indivizi aparținând mafiei ar putea avea acces la

bazele de date Schengen, după ce Bulgaria și România intră.72

69

Staff, Traian Băsescu: Articolele privind revizuirea Constituţiei ar putea fi reformulate de Parlament,

încât să fie acceptate de CCR, http://www.vremeanoua.ro/traian-basescu-articolele-privind-revizuirea-

constitutiei-ar-putea-fi-reformulate-de-parlament-incat-sa-fie-acceptate-de-ccr 70

Dumitrescu, Olga, Cu Constituţia la Parlament: Băsescu a prezentat Parlamentului motivele modificării

legii supreme, http://www.curentul.info/2011/index.php/2011062860183/Politic/Cu-Constitutia-la-

Parlament-Basescu-a-prezentat-Parlamentului-motivele-modificarii-legii-supreme.html 71

Soviani, Radu, Ce este spatiul Schengen si de ce an fost retinuti la usa,

http://soviani.com/2010/12/22/ce-este-spatiul-schengen-si-de-ce-am-fost-retinuti-la-usa/ 72

Staff, Intrarea in Schengen mai asteapta, http://www.rfi.ro/stiri-politica-52735-intrarea-schengen-mai-

asteapta

http://www.vremeanoua.ro/traian-basescu-articolele-privind-revizuirea-constitutiei-ar-putea-fi-reformulate-de-parlament-incat-sa-fie-acceptate-de-ccr


http://www.curentul.info/2011/index.php/2011062860183/Politic/Cu-Constitutia-la-Parlament-Basescu-a-prezentat-Parlamentului-motivele-modificarii-legii-supreme.html


http://soviani.com/2010/12/22/ce-este-spatiul-schengen-si-de-ce-am-fost-retinuti-la-usa/

http://www.rfi.ro/stiri-politica-52735-intrarea-schengen-mai-asteapta


Renathe Raber


An 2015

43

Cap. 3. Influența actorilor non-statali în elaborarea

politicilor în România și Bulgaria după aderare

Acest articol investighează dacă aderarea la UE poate ajuta Bulgaria și România să

limiteze controlul statului și influența nejustificată a oamenilor de afaceri cu privire la procesul

politic. Deosebit de vulnerabili la astfel de influențe, instituțiile bulgare și române sunt

monitorizate prin mecanisme de cooperare și de verificare a UE și procedurile Comisiei și Curții

Europene de Justiție privind încălcarea dreptului comunitar. Afirm că,în anumite condiții, aceste

instrumente pot îmbunătăți calitatea democrației în ambele țări.

Condiții esențiale sunt prezența actorilor interni care se pot folosi de Uniunea Europeană

și transpun cerințele politicii procedurale de la acquis-ul comunitar la policy-making.73

Analizând procesele de elaborare a politicilor în sectorul forestier, găsim ONG-uri capabile să

utilizeze legături în Uniunea Europeană și în guvernele țărilor europene sensibile la critic, lucru

ce poate duce la o influență pozitivă a normelor UE privind procesul de politică și calitatea

democrației. Acest lucru este valabil chiar și în cazul cel mai puțin probabil, cum ar fi zonele de

politică de bază non-acquis-ului în Bulgaria și România.

La zece ani de la extinderea inițială spre Est, capacitatea Uniunii Europene de a sprijini

democrațiile fragile ale membrelor post-comuniste, pare mai nesigur decât oricând. Amenințarea

decăderii democrației pare a fi deosebit de acută pentru codașele extinderii în Est, Bulgaria și

România, unde control statului și crima organizată au subminat instituțiile democratice și statul

de drept.

În acest articol voi argumenta că a face parte din sistem multi-nivel al UE garantează că

instituțiile uniunii pot acționa ca o verificare finală și ca un echilibru atunci când instituțiile

73

Helen Wallace,Mark A. Pollack,Alasdair R. Young , Policy-Making in the European Union, Editia 7,

Oxford University press,

https://books.google.ro/books?id=w6SbBQAAQBAJ&pg=PA511&lpg=PA511&dq=Eastern+Enlargemen

t+Ten+Years+On:+Transcending+the+East–

+West+Divide?‟&source=bl&ots=lDeunqDErm&sig=o6I_0m15RZKG0_t1Qxa02sQQerY&hl=ro&sa=X

&ei=rfrRVODMJYazUZfjgfAJ&ved=0CEUQ6AEwBA#v=onepage&q=Eastern%20Enlargement%20Te

n%20Years%20On%3A%20Transcending%20the%20East%E2%80%93%20West%20Divide%3F%E2%

80%99&f=false

https://books.google.ro/books?id=w6SbBQAAQBAJ&pg=PA511&lpg=PA511&dq=Eastern+Enlargement+Ten+Years+On:+Transcending+the+East�+West+Divide?'&source=bl&ots=lDeunqDErm&sig=o6I_0m15RZKG0_t1Qxa02sQQerY&hl=ro&sa=X&ei=rfrRVODMJYazUZfjgfAJ&ved=0CEUQ6AEwBA#v=onepage&q=Eastern%20Enlargement%20Ten%20Years%20On%3A%20Transcending%20the%20East%E2%80%93%20West%20Divide%3F%E2%80%99&f=false






Renathe Raber


An 2015

44

naționale nu reușesc. Instituțiile UE pe care le voi analiza sunt mecanismele de cooperare și

verificare (MCV) și mecanismele periodice de conformitate ale UE. Mai mult decât atât, vom

examina dacă prezența UE și atenția acordată normelor și procedurilor democratice pot

îmbunătăți calitatea democrației în Bulgaria și România, concentrându-se pe o dimensiune mai

puțin explorată de guvernare democratic, anume procesul politic. Putem observa că, chiar și în

cazurile cel mai puțin probabile, cum ar fi Bulgaria și România, actorii interni pot utiliza normele

UE pentru a îmbunătăți procedurile politice și pentru a limita controlul statului. Voi detalia mai

încolo condițiile în care o astfel de influență este posibilă.

Cum Scharpf a susținut74

, rezolvarea eficace a problemelor oferă un aspect important de

legitimitate democratică în UE. În timp ce instituțiile democratice post-comuniste la nivel macro,

cum ar fi partidele politice sau a normelor constituționale, au fost în centrul analizei științifice,

procesele politice nu au primit o atenție crescută din perspectiva democratizării.

Se poate spune, că aderarea la UE poate face o diferență considerabilă - în primul rând,

pentru că impactul extinderii a fost mai puternic cu privire la măsurile politice decât la

caracteristicile constituționale de bază ale politicii și, în al doilea rând, deoarece aspecte ale

procesului politic, cum ar fi eficiența și incluziunea, sunt deosebit de vulnerabile la influența

statului și a corupției.

Dacă regulile și normele UE pot acționa ca măsuri de protecție împotriva procesului

politic de către un grup de actori - de exemplu, interese din domeniul afacerilor - acest lucru ar

contribui la limitarea controlului statului și a corupției și de a îmbunătăți calitatea de democrației.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, alți actori trebuie să se sincronizeze cu UE și să utilizeze

aceasta ca o resursă pentru a garanta aplicarea normelor și procedurilor adecvate.

Pentru a stabili dacă UE poate juca un rol post-aderare, voi urmări să examinez două

procese politice în Bulgaria și România, noile state membre cele mai afectate de controlul

statului și a corupției. Putem considera calitatea democratică ca fiind înrădăcinată în aspectele

procedurale de elaborare a politicilor și conținutul satisfăcător față de utilizatori. O democrație

74

Gary Marks, Fritz W Scharpf, Philippe C Schmitter, Wolfgang Streeck, Governance in the European

Union, Editura SAGE 1996, http://books.google.ro/books?id=s1ieZtP2-

4oC&pg=PA15&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false

http://books.google.ro/books?id=s1ieZtP2-4oC&pg=PA15&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false


Renathe Raber


An 2015

45

calitativă este una în care cetățenii pot verifica eficacitatea, responsabilitatea și respectarea

guvernelor a statului de drept a cerintelor exprimate de societatea civilă.

Conceptul de "legitimitate externă" - capacitatea unei democrații de a rezolva probleme

în mod eficient - subliniază, de asemenea legătura dintre democrație și ordine publică.75

Dacă

avem politici eficiente care rezolvă problemele sociale, acestea contribuie la legitimitatea

democratică și la calitatea democrației. Vedem un proces politic contribuind la calitatea

democrației, atunci când aceasta are loc în conformitate cu procedurile formale stabilite, oferă

conținut de calitate (politică, drept) și este eficientă în rezolvarea problemelor. Mai mult decât

atât, pe baza literaturii existente pe controlul statului, observăm legătura dintre aderarea la

proceduri adecvate (formale) în procesul de politică (statul de drept) și limitarea controlului

statului și corupției.

Pornind de la această afirmație, voi evalua rolul UE în asigurarea normelor de elaborare a

politicilor, în protejarea statului de drept, acționând ca o ultimă instanță, atunci când procedurile

formale de consultare sunt neglijate și ca o resursă pentru actorii interni ce caută să participe la

policy-making. Mă voi axa pe procesele politice, mai degrabă decât pe rezultate, și pe scopul de

a stabili dacă UE poate ajuta actorii interni în protejarea aspectelor proceselor politice cum ar fi

consultarea publică și statul de drept. Consider că UE este potențial capabilă să influențeze

democrația la nivel de policy-making prin intermediul a două mecanisme.

În primul rând, se pot utiliza reguli și sancțiuni directe. În al doilea rând, și mai ales, în

cazurile noastre, UE poate exercita o influență în colaborarea cu actorii interni non-statali, atunci

când astfel de actori au interese în concordanță cu UE și invocă normele formale în termini de

procedură (participarea părților interesate, mecanisme de consultare publică).

Analiza se concentrează pe politica de mediu a UE. Am ales acest domeniu pentru că este

unul din cazurile în care există condiții prealabile pentru UE de a influența procedurile de

politică, așa cum acestea sunt încorporaet în politica UE.

Studiul se bazează pe un cadru instituționalist orientat spre actor care presupune că

existența normelor UE este o condiție necesară, dar insuficientă pentru calitatea de policy-

making. Numai dacă există actori interni – în cadrul statului sau în societate - care caută să

75




Renathe Raber


An 2015

46

utilizeze noile norme și implică UE ca o resursă pentru legitimitate sau sancțiuni în caz de

încălcare, poate duce la o mai bună policy-making.

Actorii ar putea folosi normele UE în două moduri diferite. În primul rând, regulile

formale ale UE referitoare la aspectele procedurale de policy-making sunt invocate și pot deveni

"reguli de bază" ceea ce poate duce, la sancțiuni din partea UE prin Curtea Europeană de Justiție

(CEJ).

În al doilea rând, normele și procedurile unei policy-making mai eficiente poate repercuta

și asupra altor măsuri de politică, non-acquis, în cazul în care Uniunea Europeană este utilizată

ca o resursă politică de actori interesați în menținerea acestor norme.

Structura articolului vorbește în prima parte despre elaborarea legăturii dintre controlul

statului - cea mai mare provocare a consolidării democratice în Europa Centrală și de Est (ECE) -

și ineficiența de policy-making76

. Apoi voi discuta despre instrumentele UE introduse post-

aderare pentru a face față corupției și controlului statului. Stabilind limitele instrumentelor UE,

voi explica rolul actorilor interni și interacțiunile lor cu UE, în secțiunea următoare. Apoi, voi

studia urmările politicilor non-acquisului în două cazuri din sectorul forestier din Bulgaria și

România de policy-making.

Alegerea țărilor urmează logica cazului cel mai puțin probabil, că Bulgaria și România

pot fi caracterizate ca state slabe cu societăți slabe, care la prima vedere, nu s-ar ameliora situația

procesului politic după aderare. Variația societății civile verzi dintre cele două țări îmi permite să

stabilesc dacă utilizarea UE ca o resursă de organizațiile non-guvernamentale puternice (ONG-

uri) actorii pot duce la îmbunătățirea procesului politic, în ciuda condițiilor general

nefavorabile.77

76

Jan Zielonka, The Quality of Democracy after Joining the European Union,

http://users.ox.ac.uk/~polf0040/eeps.pdf 77

Adam Fagan, JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former Soviet Union,

Editura Routledge 2011,

https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA18&lpg=PA18&dq=green+civil+society+in

+eastern+europe&source=bl&ots=ORzVnm9i8P&sig=94vaipVBo3sMnOfhmRAMQ8AxyM4&hl=ro&sa

=X&ei=Ff_RVIGDCcWuUYfBglg&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=green%20civil%20society%2

0in%20eastern%20europe&f=false

http://users.ox.ac.uk/~polf0040/eeps.pdf

https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA18&lpg=PA18&dq=green+civil+society+in+eastern+europe&source=bl&ots=ORzVnm9i8P&sig=94vaipVBo3sMnOfhmRAMQ8AxyM4&hl=ro&sa=X&ei=Ff_RVIGDCcWuUYfBglg&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=green%20civil%20society%20in%20eastern%20europe&f=false




Renathe Raber


An 2015

47

În baza acestuia, putem pretinde că instrumentele UE și utilizarea UE prin actorii interni

poate avea un impact pozitiv asupra calității democrației în noile state membre în condiții

specifice.

Instrumente post-aderare ale Uniunii Europene pentru o mai bună

guvernarea în statele slabe

În ciuda tutror așteptărilor legate de aderarea la UE, nu se poate aștepta de la cetățenii din

noile state să facă distincția dintre politicile UE și cele ce nu aparțin UE.

Din perspectiva unui cetățean, monitorizarea Uniunii Europene de punere în aplicare

acquis-ului nu îmbunătățește neapărat policy-making-ul și guvernanța în general. Caracterul

neuniform al influenței UE nu este atât de problematic în statele eficiente cu procesele politice

transparente , dar este o problemă în statele slabe și controlate. În următoarele paragrafe, voi

discuta pe scurt efectele slăbiciunii statului, a controlului și a corupției la policy-making și la

instrumentele post-aderare ale UE ce trebuie să contracareze astfel de efecte.

În ciuda deceniilor de reforme și de pregătiri pentru aderare, statele Europei Centrale și

de Est, în special Bulgaria și România, rămân deficiente în două aspecte esențiale. În primul

rând, ele sunt încă codașe în formularea și implementarea politicilor coerente.

Acest lucru este evident în ceea ce privește capacitatea de elaborare a politicilor

strategice și capacitatea de a încorpora feedback-ul și să evalueze impactul măsurilor politice. În

al doilea rând, slăbiciunea statului se manifestă ca o incapacitate de a face față corupției din

cauza controlului și influenței negative.

Controlul statului subminează capacitatea regulatoare a unui stat ca rețea de antreprenori

și "partidele politice de masă" , compromit structuri cheie de guvernare . La nivel de politică,

influența excesivă a actorilor ce cuprind structuri de stat - subminează procesul politic și

influențează spre rezultate politice specifice, pentru limitarea transparenței și participarea altor

părți interesate.78

Astfel de actori acționează în calitate de jucători informali de veto ,limitând

respectarea unor norme și proceduri formale.

78

Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and Property in

Renathe Raber


An 2015

48

Instituțiile UE au observat că acești jucători de veto informali subminează instituțiile

democratice la finalul procesului de extindere, când prezența lor se manifesta sub masca

corupției și a crimei organizate. Procese de concurență post-comuniste fac toate statele post-

comuniste deschise controlului statului. Bulgaria și România au fost deosebit de vulnerabile din

cauza elitelor democratice slab pregătite și, s-a micșorat nivelul creșterii economice care face

statul - și post-aderare, ținte atractive. Pentru a aborda aceste amenințări, UE a instituit

mecanismul de cooperare și verificare (MCV) ca un instrument de supraveghere post-aderare

pentru Bulgaria și România.79

Astfel, în cazul membrilor "codași" de aderare, UE are la dispoziție două instrumente:

MCV bazat pe non-acquis și "mecanismele tradiționale" concentrându-se pe politica și punerea

în aplicare a acquis-ului.

MCV a fost creat pentru a încuraja reforma judiciară, combaterea corupției și a crimei

organizate. Inițial, aceasta nu pare să aibă un impact vizibil, în parte pentru că Rapoartele

negative de monitorizare din partea Comisiei Europene nu au fost legate de sancțiuni. Mai

târziu, statele membre au reușit să adăuge unele clauze dure MCV-ului prin utilizarea

condiționalității atașate la aderărea la Spațiul Schengen și dinamicii electorale interne.

Existența Mecanismelor de Cooperare și Verificare creează un context general care ajută

actorii interni la a limita controlul negativ și de a îmbunătăți calitatea democratică în două

moduri: în primul rând, efectul MCV este legată de mecanismele de legitimitate politică

existentă și în al doilea rând, oferă o focalizare pentru eforturile societății civile de a alege

guvernele responsabile.

Aderarea la UE nu a fost doar un obiectiv politic atotcuprinzător pentru guvernele ECE, a

fost, de asemenea, o sursă de legitimitate pentru elitele politice .80

East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&pg=PR9&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage

&q&f=false 79

World Bank, http://documents.worldbank.org/curated/en/2006/12/7440666/eu-8-administrative-

capacity-new-member-states-limits-innovation 80

Andonova, L.B. (2005) „The Europeanization of Environmental Policy in Central and Eastern

Europe‟, Capitolul 7, din Schimmelfennig, F. și Sedelmeier, U. (eds) The Europeanization of Central and

Eastern Europe (Ithaca, NY: Cornell University Press),

http://graduateinstitute.ch/files/live/sites/iheid/files/sites/admininst/shared/doc-

professors/Andonova_europeanization.pdf

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&pg=PR9&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false


http://documents.worldbank.org/curated/en/2006/12/7440666/eu-8-administrative-capacity-new-member-states-limits-innovation


http://graduateinstitute.ch/files/live/sites/iheid/files/sites/admininst/shared/doc-professors/Andonova_europeanization.pdf


Renathe Raber


An 2015

49

Mecanismele simbolice și de legitimaitate utilizate în timpul extinderii, fiind normative în

natură, a supraviețuit perioadei de pre-aderare. Politicienii cheie au continuat să folosească UE

pentru a legitima reformele interne. Astfel, Boiko Borisov, liderul partidului GERB(Cetățeni

pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) care a câștigat alegerile din 2009 în Bulgaria, și

președintele român Traian Băsescu de la Partidul Liberal Democrat (PDL), au primit sprijinul

electoral de la platforme pro-europene. Dar, cu ajutorul UE cu scopul de a legitima este un

proces bidirecțional care crește efectul de leverage al UE și fac guvernele vulnerabile la strategii

de înjosire.

Rezultatele rapoartelor MCV și criticile UE în general, contează în măsura în care

politicienii se bazează pe discursuri pro-europene de legitimitate politică pentru a atrage

alegători. Utilizarea strategică de norme de către UE se bazează pe rezonanța lor în plan intern și

pe prezența actorilor non-statali interesați în utilizarea UE ca resursă politică. 81

Scopul Mecanismul de Cooperare și Verificare este de a asigura că deciziile

administrative și judiciare inclusiv practicile în aceste domenii sunt în conformitate cu restul

Uniunii Europene. Comisia precizează că reforma judiciară, lupta împotriva crimei organizate și

a corupției sunt esențiale pentru ca statele vizate să aplice legislația UE în mod corect.

În 2013, un ONG bulgar a produs un "raport MCV" alternativ pentru a evidenția starea

de reformă în anumite zone (Asociația bulgară a judecătorilor, 2013). Inițiativa pentru Justiție

Curată din România a monitorizat în mod regulat răspunsurile statului la Rapoartele MCV (CIJ,

2008)82

. Astfel, atât în ceea ce privește MCV și acquis-ul, succesul eforturilor UE de a promova

o mai bună guvernare după aderare se bazează în mod esențial pe preferințele și capacitățile

actorilor interni interesați în utilizarea regulilor formale ale UE și rezonanța internă a normelor

UE. Există o corelație pozitivă între capacitatea statului și a participării civile, cred că o coaliție

de actori naționali non-statali și UE ar putea compensa pentru unele aspecte salbe ale statului.

81

Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of enlargement: Do new

European rules remain empty shells?,


%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1 82

Staff, Inițiativa pentru o justiție curată, http://sar.org.ro/initiativa-pentru-o-justitie-curata/



Renathe Raber


An 2015

50

O serie de studii din literatura de europenizare identifică actorii non-statali ca parteneri ai

UE: ONG-uri și grupuri de interese.83

Cele mai multe organizații ale societății civile din Europa

Centrală, cu toate acestea, nu au dobândit încă capacități organizatorice și cuprinderea de a

acționa ca parteneri de stat în domeniul de policy-making. Nici administrațiile de stat nu au

căutat să le implice. Această lipsă de cooperare în elaborarea politicilor a fost identificată ca fiind

problematică prin unele studii .

Alți analiști sunt mai optimiști și sugerează că menținerea legăturilor cu UE și cerințele

acesteia pentru consultare, ca parte a punerii în aplicare au consolidat și au ridicat la un alt nivel

anumite tipuri de ONG-uri . O problemă oarecum trecută cu vederea de literatura de specialitate

de europenizare este că, într-un stat controlat, actorii interni care cooperează cu UE nu sunt

singurii care influențează policy-making. Așa cum am menționat mai sus, antreprenorii de

afaceri, uneori organizați ca ONG-uri, dar mulți acționează informal, sunt strâns legați de

instituțiile de stat și exercită o oarecare influență mai pronunțată asupra procedurilor și

rezultatelor de elaborare a politicilor decât ONG-urile.

Situația acestor două grupuri de actori, este de multe ori asimetrică în ceea ce privește

puterea și oportunitățile lor. Oamenii de afaceri fac parte din rețele ce pătrund structurile statului,

dar ele sunt mai puțin probabile de a se alinia cu instituțiile UE din cauza manierei lor informală

de funcționare și lipsa de norme comune. Interesele lor sunt afectate de regulile UE, care, dacă

sunt aplicate în mod corespunzător, limitează capacitatea lor de a se folosi de structurile de stat

pentru câștigul personal. 84

Presupunem, prin urmare, că ONG-urile conectate cu UE ar avea un avantaj în urmărirea

scopurilor lor atunci când măsurile UE trec. Jucătorii de veto, pe de altă parte, au un avantaj în

procesele politice închise cu transparență limitată și consultare simbolică. Pentru ca UE să facă o

diferență la democrația la nivel de politici, ar trebui să lucreze cu actorii locali pentru

promovarea procedurilor de consultare semnificative și să limiteze alți actori ce au scopul de a

controla procesul de policy-making.

83

Ulrich Sedelmeier, „Anchoring Democracy from Above? The European Union and Democratic

Backsliding in Hungary and Romania after Accession‟,

http://www.readcube.com/articles/10.1111%2Fjcms.12082 84

Woll, C. and Jacquot, S. (2010) „Using Europe: Strategic Action in Multi-level Politics‟. Comparative

European Politics, http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf

http://www.readcube.com/articles/10.1111%2Fjcms.12082

http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf

Renathe Raber


An 2015

51

Acest lucru susține că UE are un impact prin crearea coalițiilor cu anumiți actori interni,

în timp ce formează un sentiment de constrângere pentru alții .

Identificarea condițiilor utilizării UE pentru a îmbunătăți

guvernanța

Totuși nu trebuie să identificăm UE ca singura posibilă cauză a schimbării și reformei

prin axarea analizei pe o cale îngustă, de la Bruxelles la București sau Sofia. Putem crede că

actorii interni folosesc UE ca un set de oportunități și constrângeri, pentru a transforma aceste

practici în politică în a-și atinge propriile obiective.

Când Normele de procedură specifică necesitatea de consultare și participare ca făcând

parte din acquis-ul UE, aceasta încă nu asigură o îmbunătățire în procesele politice, deoarece

aceste norme trebuie să fie utilizate de către actori interni pentru a deveni "reguli de utilizare".

Ținând cont de acest lucru, voi analiza configurația și preferințele actorilor naționali care pot

invoca și folosi normele de procedură UE .

Consider că "utilizarea UE" ar trebui să fie analizată ca un proces orientat spre actorul

intern, independent de existența acordurilor oficiale interinstituționale. Analiza evidențiază

utilizarea strategică a procedurilor informale ale UE prin actori interni ca o modalitate de a

declanșa reforme.

Se așteaptă ca regulile formale referitoare la diferite măsuri politice pot fi folosite de

către actori interni într-un mod similar. dovezi acestea prezintă că actorii se deplasează între

diferite sectoare sau niveluri de politică atunci când se folosesc de UE modelează, de asemenea,

așteptările noastre cu privire la strategia ONG-urilor de mediu.

Ne așteptăm ca unii actori non-statali va folosi UE pentru a promova o mai bună punerea

în aplicare a acquis-ului și de elaborare a politicilor, dar și în alte politici din același sector.

Din însumarea acestor perspective diferite, putem spune că îmbunătățirea politicilor dintr-un

anumit sector va depinde de interacțiunea strategică dintre patru grupe de actori:

(1) Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Parlamentul European;

(2) Statul (administrația centrală și ministerele);

Renathe Raber


An 2015

52

(3) Sectoarele specifice, transnaționale sau ONG-urile naționale;

(4) Actorii de afaceri non-statali – oamenii care tind să controleze statul care au ca scop influență

procesul politic.

Pentru studiul meu de caz voi selecta sectorul de politică de mediu puternic europenizată

ca un caz pentru observarea acestor efecte ale aderării la UE. Cele mai multe măsuri politice la

nivel național în acest domeniu revin la un fel de impuls al UE, și există actori non-statali locali

care pot invoca normele UE.

Șabloanele de politică ale UE accentuează puternic măsurile de participare. Cerințele

politicii UE privind biodiversitatea, culminând în stabilirea rețelei Natura 200085

astfel cum sunt

prevăzute de Directiva privind Flora-Fauna-Habitatele 92/43 / CEE86

a Consiliului implicând o

deschidere considerabilă a guvernanței biodiversității față de o elaborare a politicilor mai

incluzivă.

Spre deosebire de politica biodiversității și în tandem cu cazul cel mai puțin probabil,

politica noastră forestieră, pe care o voi analiza aici, a rămas în mare parte un domeniu național

și, astfel, efectul de leverage juridic al UE este limitat.

Dacă observăm influența UE în astfel de domenii de politică non-acquis, fie prin

interacțiuni directe, fie prin utilizarea strategică a normelor sau utilizarea UE de către actorii

interni, putem afirma că aderarea a îmbunătățit procesul de politici în ansamblu și, implicit,

calitatea democrației.

Modificările legislației forestiere din Bulgaria și România sunt, prin urmare, un alt caz

adecvat să analizez dacă legăturile dintre UE și actorii interni au dus la schimbări în procesul

politic. Cautăm în special procedura adecvată, aplicarea regulilor formale existente și a

consultării publice ca indicatori pentru calitatea îmbunătățită de elaborare a politicilor definite în

introducere. 87

Încep analiza prin stabilirea relațiilor stat-societate-sectoare, precum și diferențele și

asemănările dintre Bulgaria și România în mediul elaborării politicilor după aderare.

85

EU Nature Law, Natura 2000, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm 86

Directiva Habitat, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm 87

,Fairbrass, J. and Jordan, A. (2001) „Protecting Biodiversity in the European Union: National

Barriers and European Opportunities?‟ Journal of European Public Policy, Vol. 8, No. 4, pp.

499–518.

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm

Renathe Raber


An 2015

53

Politica forestieră în Bulgaria și România

Selectarea Bulgariei și României, le identifică ca state controlate, cu o capacitate slabă de

reglementare, niveluri similare de influență ale UE prin MCV, dar diferențiate de indicatorii

ONG-urilor. Indicatorii băncilor mondiale de capacitate a statului, plasează cele două țări în

partea de jos din tabela statele membre ale UE. Indicatorii de activism ai societății civile

(Sondajul valorilor europene) și mediul în care ONG-urile funcționează (realizat de ONG-ul

USAID, Indicele de sustenabilitate), 88

arată că Bulgaria și România au societăți destul de slabe.

Concentrându-ne pe sectorul de mediu, cu toate acestea, putem observa o imagine mai

nuanțată. În timp ce cadrul de reglementare a politicii de mediu și resursele organizatorice ale

statului par a fi mai mult sau mai puțin de impact similar - sau, mai precis, fără impact - în

ambele țări, găsim variații în ceea ce privește prezența și puterea societății civile verde.

Numărul de ONG-urilor de mediu active înregistrate în registrul Centrului Regional de

Mediu al ONG-urilor (din 2004), este ceva mai mare în Bulgaria decât în România, dar mai

important, rolul mișcării verzi în Bulgaria a fost mult mai proeminent.

Grupurile bulgare de mediu, cum ar fi Ekoglasnost au fost printre principalii factori ai

schimbării politice înainte de prăbușirea comunismul în 1989-1990, în timp ce în România

această tradiție a fost în mare măsură absentă. Sondajele recente sugerează că ONG-urile de

mediu din Bulgaria au crescut în termini de capacități organizaționale și de susținere.89

88

USAID, Index de sustenabilitate,

http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/ 89

Paul F. Steinberg,Stacy D. VanDevee, Comparative Environmental Politics: Theory, Practice, and

Prospects, https://books.google.ro/books?id=P1XG9Fr-

oI0C&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Focus+and+Effectiveness+of+Environmental+Activism+in+Eastern+E

urope:+A+Comparative+Study+of+Environmental+Movements+in+Bulgaria,+Hungary,+Slovakia+and+

Romania‟.&source=bl&ots=Ml3s_-mwxM&sig=YnmK-UwnSK36whrD5K2DLpV-

y_I&hl=ro&sa=X&ei=igzSVKGmFMz5UMiWhOgP&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=Focus%20a

nd%20Effectiveness%20of%20Environmental%20Activism%20in%20Eastern%20Europe%3A%20A%2

0Comparative%20Study%20of%20Environmental%20Movements%20in%20Bulgaria%2C%20Hungary

%2C%20Slovakia%20and%20Romania%E2%80%99.&f=false

http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/

https://books.google.ro/books?id=P1XG9Fr-oI0C&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Focus+and+Effectiveness+of+Environmental+Activism+in+Eastern+Europe:+A+Comparative+Study+of+Environmental+Movements+in+Bulgaria,+Hungary,+Slovakia+and+Romania'.&source=bl&ots=Ml3s_-mwxM&sig=YnmK-UwnSK36whrD5K2DLpV-y_I&hl=ro&sa=X&ei=igzSVKGmFMz5UMiWhOgP&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=Focus%20and%20Effectiveness%20of%20Environmental%20Activism%20in%20Eastern%20Europe%3A%20A%20Comparative%20Study%20of%20Environmental%20Movements%20in%20Bulgaria%2C%20Hungary%2C%20Slovakia%20and%20Romania%E2%80%99.&f=false








Renathe Raber


An 2015

54

Privind aceste diferențe, în următoarea parte a articolului, voi urmări cele două procese

politice în vederea evaluării impactului UE în interacțiune cu actorii interni.

Bulgaria

Procesul politic

Voi începe cu un punct de cotitură, care servește ca o introducere la un complex de

relații. În decembrie 2011, a fost propus un amendament la legea existentă privind silvicultura în

Bulgaria, de guvernul bulgar. 90

Schimbările aduse de amendament ar crește exploatarea

lemnului din pădurile bulgare, astfel slăbind gestionarea durabilă a pădurilor și ar permite

posibile construcții în zonele de pădure, fapt ce limitează controlul public asupra pădurilor

deținute de întreprinderi în cadrul unor contracte de concesiune.

Încercarea de a adopta amendamentul a dus la mobilizarea socială cea mai importantă și

proteste din Bulgaria în iarna din 1997-1998. Încălcările de procedură în adoptarea proiectului, în

special lipsa de consultării adecvate, precum și conținutul modificărilor propuse au fost cheia

problemelor expuse de protestatari.91

Legislația forestieră în Bulgaria a fost introdusă în 1997 și modificată în numeroase

rânduri de atunci, aproape de două ori pe an. Până în 2011, doar 10 la sută din păduri au fost

private, dar ele furnizau 20-25 la sută din lemn.

În 2000-2009 au fost mai multe acuzații de schimburii cu zone forestiere aparent ieftine

aparținând întreprinzătorilor aflați în legătură cu guvernul pentru proprietățile de pe litoral și în

alte zone atractive pentru dezvoltare. Acuzațiile de corupție la adresa funcționarilor și miniștrilor,

care au autorizat acele schimburi, au devenit unul dintre aspectele cheie în campania electorală a

mișcării GERB, care a câștigat alegerile din 2009.

90

WWF, Proposed amendments to Bulgaria's Forest Act might bring environmental and economic losses,

http://wwf.panda.org/who_we_are/wwf_offices/bulgaria/?203333/Proposed-amendments-to-Bulgarias-

Forest-Act-might-bring-environmental-and-economic-losses 91

Ratarova. V, Ferdinandova. V, Funding forests into the future?The case of Bulgaria,

http://www.fern.org/sites/fern.org/files/media/documents/document_4178_4179.pdf

http://wwf.panda.org/who_we_are/wwf_offices/bulgaria/?203333/Proposed-amendments-to-Bulgarias-Forest-Act-might-bring-environmental-and-economic-losses



Renathe Raber


An 2015

55

Cu scopul de a evita supra-exploatarea și pentru a limita utilizarea ilegală a zonelor

forestiere de schimb, o nouă lege ce reglementează domeniile forestiere a fost adoptată în

februarie 2011. Cu toate acestea, în decembrie 2011 un alt proiect de amendament care conține

schimbări favorabile industriei lemnului a fost propusă de actorii industriei silviculturii.

Acesta este amendamentul, care a devenit punctul central al protestelor și al cererilor

pentru o mai bună consultare de către ONG-urile locale. Trecerea legii a expus caracteristicile

tipice unui proces politic controlat: lipsa de transparență, adoptarea rapidă la prima lectură,

consultarea foarte limitată.

Perioada mandatată de consultare publică, timp în care Parlamentul și Comitetul

permanent de conducere a primit și integrat observații de la diverse interese sociale, a scăzut

limitându-se între Crăciun și Anul Nou 2011.

O coaliție informală pre-existentă a ONG-urilor de mediu, denumită "Pentru Natură92

", a

intervenit în acest moment și a devenit un participant tot mai activ în dezbaterea din jurul legii.

Reprezentanții coaliției au identificat în mod explicit participarea cetățenilor și consultarea

adecvată ca obiective principale, pe lângă fondul de schimbări în proiectul care limitează

posibilitățile de exploatare ilegală a zonelor de pădure desemnate.

Coaliția a protestat împotriva programării perioadei de consultare și caracterul simbolic

ei, care țintea a fi pentru a evita o consultare adecvată și implicarea cetățenilor.

Acest lucru nu a împiedicat discuțiile inițiale ale proiectului, în cadrul Comitetului

Permanent pentru Agricultură și Silvicultură al Parlamentului bulgar care au luat loc într-un mod

similar și superficial. Legea a trecut la a doua lectură și a fost adoptată la 13 iunie 2012. 93

În această perioadă ONG-urile de mediu și alte grupuri civile s-au mobilizat împotriva

amendamentelor și au organizat o campanie de protest fără precedent care a combinat acțiuni

oficiale pașnice și blocaje într-o intersecție importantă de trafic. Conflictul din jurul

92

Site, Pentru Natura, «http://www.forthenature.org». 93

Petrov, C, Story about Protests against New Forest Law,adopted by Bulgarian Parliament,June, 2012,

http://vimeo.com/44245771


Renathe Raber


An 2015

56

amendamentului a devenit o problemă extrem de politizată ce a rămas în centrul atenției publice

timp de luni de zile.94

Cum protestele au crescut, Prim-ministrul s-a întâlnit cu protestatarii și reprezentanți ai

coaliției ONG-urilor și a promis o dezbatere deschisă a amendamentelor. Deoarece modificarea a

fost deja adoptată, ONG-urile au utilizat posibilitatea legală de apel la președinte, de a folosi

dreptul său constituțional de veto și legea să se întoarcă pentru continuarea deliberării în

Parlament.

Coaliția ONG-urilor a organizat o petiție on-line făcând apel la Președinte rugându-l să se

folosească de dreptul de veto, petiție ce a avut succes, legea revenind în Parlament la 15 iunie

2012. 95

La 27 iunie 2012, parlamentarii au votat pentru a accepta dreptul de veto prezidențial, 11

- acum sprijinit, de asemenea, de Prim-ministru.Veto-ul prezidențial s-a dovedit a fi punctul de

cotitură, după care au avut loc consultări cu un grup mai larg de părți interesate, inclusiv cu

coaliția "Pentru Natura ".

Versiunea finală a legii a fost adoptată la 25 iulie 201296

, fără majoritatea

amendamentelor controversate contestate de coaliția "Pentru Natură". Per ansamblu, rezultatul a

fost considerat un succes de coaliția de mediu. Adversarii lor au putut vedea modificările

nefavorabile, așa cum au declarat într-o conferință de presă în luna august 2012, că legea a fost

inaplicabilă și că vor apela la Comisia Europeană.97

Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă, UE a jucat un rol

important în creșterea capacității de organizare și profesionalizarea ONG-urilor de mediu care au

continuat după aderare. Chiar dacă impulsul pentru protestele din jurul silviculturii

amendamentul corect a venit în mod clar de la ONG-urile de mediu, și ei la rândul lor au fost

94

Staff, Controversial legislation condemns Bulgaria‟s forests and protected areas,

http://wwf.panda.org/?205209/controversial-forest-act-amendments-condemns-bulgarias-forests-and-

protected-areas 95

Forest act returns to Parliament,

https://secure.avaaz.org/en/petition/Call_Bulgarias_president_to_veto_the_new_Forests_Act_and_end_un

scrupulous_Government_aid_to_oligarchs/?pv=27 96

Legea finală, a se vedea site-ul lor la: "http://www.forthenature.org» 97

Staff, Occupy Protests, Forests, Oligarchs: Trouble with Rule of Law in Bulgaria - See more at:

http://www.novinite.com/articles/140614/Occupy+Protests,+Forests,+Oligarchs%3A+Trouble+with+Rul

e+of+Law+in+Bulgaria#sthash.49HRZFJw.dpuf

http://wwf.panda.org/?205209/controversial-forest-act-amendments-condemns-bulgarias-forests-and-protected-areas


https://secure.avaaz.org/en/petition/Call_Bulgarias_president_to_veto_the_new_Forests_Act_and_end_unscrupulous_Government_aid_to_oligarchs/?pv=27


http://www.novinite.com/articles/140614/Occupy+Protests,+Forests,+Oligarchs%3A+Trouble+with+Rule+of+Law+in+Bulgaria#sthash.49HRZFJw.dpuf


Renathe Raber


An 2015

57

consolidați prin interacțiunile lor cu UE în ceea ce privește întărirea capacității și prin utilizarea

procedurilor și sancțiunilor (acolo unde este posibil) oficiale ale UE sau invocarea "Europei". 98

Următoarele paragrafe ilustrează pe scurt acestea mecanisme diferite.

În ceea ce privește consolidarea capacităților, coaliția "Pentru Natură" s-a reunit, ca

urmare a implicării ONG-urilor în stabilirea rețelei UE Natura 2000 și a acțiunilor ulterioare

pentru a proteja zonele desemnate conservării naturii. În perioada de pre-aderare, membrii ai

unora dintre ONG-uri a efectuat o parte substanțială a expertizei implicate în definirea, caietului

de sarcini și cartarea zonelor pentru conservarea naturii pentru rețeaua Natura 2000. Atât datele

primite în urma interviurilor si alte analize găsesc că ONG-urile au utilizat lecțiile învățate din

campaniile precedente, în campania forestieră.

ONG-urile au învățat, de asemenea, în urma colaborării lor cu UE: într-un sondaj, au

concluzionat referindu-se la instituțiile UE ca o oportunitate de a influența pe cele naționale ca

fiind una din tehnicile cheie de advocacy .

ONG-urile au utilizat UE pentru furnizarea de input pentru rapoartele MCV sau de

semnalizarea unei posibile încălcări ale cazurilor legate de acquis-ul comunitar de mediu, dar, de

asemenea, normele privind ajutorul de stat.

Dovada acestor interacțiuni poate fi găsită în rapoartele MCV ale Comisiei, dintre care

unul este direct adresat schimburilor de terenuri forestiere. Raportul din 2009 a declarat că:

Comisia constată că legile care ar trebui să interzică abuzul de schimburi de terenuri și păduri au

fost introduse în vigoare de la 1 februarie (păduri) și 1 martie (terenuri).

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare efectivă a acestor

legi. Într-un interviu, reprezentanții ONG-urilor enumerat legăturile cu Comisia Europeană și,

post-2007, cu deputații europeni verzi, ca modalități de mobilizare a presiunilor politice și ca

mod de forțare a guvernului de a opri practicile ilegale. Potrivit aceluiași expert, instituțiile

bulgare (guvernul și parlamentul) au fost sensibile la pierderea reputației suferită în urma

încălcării procedurilor reglementate de media. 99

98

Andonova, L.B. and Tuta, I.A. (2011) „Greener Together? Transnational Networks and Paths of

Environmental Compliance in Europe‟.,

http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=36687601 99

Hristova, D. (2012) „Civil Society in Bulgaria: NGOs versus Spontaneous Civic Activism?‟

Bulgarian report for the study „Has our Dream Come True? Comparative Research of Central

http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=36687601

Renathe Raber


An 2015

58

Guvernul bulgar GERB, care a demisionat în februarie 2013, ca reacție la protestele

continue, a fost de asemenea, sensibil la sancțiuni cum ar fi suspendarea programelor de

finanțare ale UE. Pe scurt, în cuvintele aceluiași expert, strategia ONG-urilor poate fi rezumată

ca "ne-am rezolvat problemele din Bulgaria prin prezentarea lor ca fiind europene. "

Alți jucători încurcați cu statul

Așa cum s-a discutat mai sus, alți actori non-statali implicați în afaceri și conectați la

structurile statului, dificili de controlat, au o influență importantă asupra elaborării politicilor în

contextul post-comunist. În cazul Bulgariei, sunt dovezi indirecte implicând actorii non-statali în

spălarea banilor prin intermediul unor proiecte de dezvoltare a turismului, fapt menționat în

raportul de monitorizare MCV al Comisiei Europene din iulie 2012.

Cazurile speciale de antreprenori care lucrează în Parlament și împing anumite

amendamente, au fost supuse investigației Comisiei Parlamentare pentru Prevenirea și

Constatarea Conflictul de Interese. 100

Mai concret, președintele adjunct al Comisiei Agriculturii și Pădurilor (care se ocupă cu

legea), a fost investigat și găsit vinovat de conflict de interese pe două acuzații separate.

Implicarea antreprenorilor în strânsă legătură cu structurile de stat au devenit din ce în ce mai

vizibil în timpul procesului politic de modificare a silviculturii.101

Trei grupuri diferite de actori au apărut pentru a apăra modificările forestiere

controversate în timpul adițional consultări. Primul - proprietarii de păduri private - au susținut

într-o prezentare în fața Parlamentului în timpul consultărilor de după veto-ul prezidențial că

dispozițiile care permit tăierea lemnului de până la 80 la sută peste nivelul de înlocuire au fost

necesare pentru a garanta drepturile lor de a dispune de proprietatea lor.

and Eastern European Civil Societies‟ (Sofia: Open Society Institute),

http://www.osf.bg/downloads/File/2012/Country_report_for_Bulgaria_internet.pdf 100

Dimitrova, A.L. (2010) „The New Member States in the EU in the Aftermath of Accession: Empty

Shells?‟, https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-

%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1 101

Gospodinova, V. (2012) „Minister in the Shadow‟ (in Bulgarian: „Ministur v syanka‟). Capital,

24 August. Available at: «http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2012/08/24/

1894565_ministur_v_sianka/».

http://www.osf.bg/downloads/File/2012/Country_report_for_Bulgaria_internet.pdf



Renathe Raber


An 2015

59

Al doilea grup, protejând amendamentele legii forestiere, condus de impresia promovării

turismului, au fost reprezentanți ai administrației locale din zonele montane. Ei au participat la o

așa-numită "contra-protest", deși, potrivit interviurilor, unii primari au ordonat funcționarilor

publici locali să protesteze și i-am trimis cu autobusele la capitală.

Al treilea actor a fost o companie off-shore cu proprietari incerți, "Vitosha ski", care

deținea o concesiune pentru exploatarea teleschiurilor la Vitosha, o zonă muntoasă în apropierea

capitalei. Ei au susținut modificarea ce facilitează instalării de noi ascensoare și folosirea

teritoriilor forestiere ca stațiuni de schi. 102

Cunoscuți pentru legăturile lor cu caracter personal la Prim-ministru, au fost susținătorii

cei mai activi ai amendamentelor, așa cum se vede în procesul-verbal accesibil publicului

consultărilor suplimentare.

Modificările în procesul politic: limitarea controlului de către stat, prin

consultări mai ample

Mobilizarea ONG-ului a unui grup larg de protestatari tineri și educați în măsură să

propună soluții alternative la amendamentul forestier, dar, de asemenea au limitat controlul

statului prin susținerea și votarea unor proceduri de politică mai transparente.

Dovada preferințelor legate de procesul actorilor de mediu "(în ceea ce privește

procedurile oficiale, regulă de drept și (transparență) pot fi găsite în procesul-verbal al

consultărilor suplimentare publicat online, în ansamblul lor. Un astfel de număr al participanților

și opiniile lor a fost în contrast cu anonimatul "tâlharilor de stat", participanții influențând

elaborarea schiței de legi și lucru aproape fără precedent pentru instituțiile de stat din Bulgaria.

Prima cerere a reprezentanților coaliției de mediu în cadrul consultărilor a fost

respectarea procedurilor legale în loc de "pactele secrete ". Ultima reuniune a consultării a

prezentat caracteristicile unei adevărate - și nu doar simbolice - consultări, cu toate părțile

interesate identificate în mod explicit și prezentarea pozițiile lor.

102

Staff, Notorious Vitosha Ski Co Accuses Bulgarian NGOs of Takeover - See more at:

http://www.novinite.com/articles/140884/Notorious+Vitosha+Ski+Co+Accuses+Bulgarian+NGOs+of+T

akeover#sthash.qLmKLkBx.dpuf

http://www.novinite.com/articles/140884/Notorious+Vitosha+Ski+Co+Accuses+Bulgarian+NGOs+of+Takeover#sthash.qLmKLkBx.dpuf


Renathe Raber


An 2015

60

Deschiderea guvernului față de aceste reuniuni și față de extinderea perioadei de

consultare iar procedura de elaborare a fost direcționată în mod clar pro-UE. În plus, problemele

de mediu au avut o rezonanță socială largă. În ianuarie 2013, sondajul sociologic periodic ce

urmărește tendințe electorale a identificat dezvoltarea neautorizată dar cu aprobarea autorităților

locale și naționale în Zonele Natura 2000 la litoralul bulgar ca fiind unul dintre cele mai negative

trei acțiuni percepute de guvern.103

Ce efect a avut toate această activitate asupra calității procesului de elaborare a

politicilor? Ipoteza inițială era că UE ar fi direct implicată și invocarea MCV nu a fost

confirmată. Măsura politică controversată nu a făcut parte din acquis-ul UE. Ca o diferență, al

doilea mecanism de influență al UE pe care l-am subliniat - actorii implicați în utilizarea UE ca

resursă strategică - a fost inclusă. În cele din urmă, procesul politic din jurul amendamentului

silviculturii în Bulgaria a fost îmbunătățit în două aspecte esențiale: statul de drept și consultare.

România

Procesul politic

În același timp cu țara vecină, Bulgaria, în 2011, o coaliție între partidele deputaților

români au format legături intime cu industria lemnului și au introdus o inițiativă legislativă care

vizează înlocuirea legislației existente cu așa-numitul ”Noul Cod Forestier”.

Modificările propuse de această coaliție formată din toate partidele a fost extrem de

controversată si a inclus posibilitatea de a crește exploatarea lemnului, slăbirea principiilor

gestionării durabile a pădurilor și facilitarea relocării zonelor împădurite, astfel încât acestea ar

putea fi utilizate în scopuri comerciale. După ce inițiativa a trecut prin Senat fără a fi discutată în

103

Dountchev. A, EU infringements to Bulgaria, can we call it a success story?,

http://cmsdata.iucn.org/downloads/eu_infringements_to_bulgaria.pdf


Renathe Raber


An 2015

61

profunzime, Comisia pentru Agricultură și Pădurilor a aprobat propunerea după o audiere

publică ce a exclus organizațiile împotriva inițiativei.104

Aprobarea Noului Cod Forestier a fost cea mai recentă schimbare în aproape două

decenii de reformulare continup a legislației forestiere din România. Mai multe restituiri a

terenurilor a dus la transferul a două treimi din teritoriul împădurit din România de la stat la

proprietatea publică privată sau locală. 105

Această schimbare masivă în domeniul proprietății a fost urmată de apariția unor noi

actori, cum ar fi proprietarii de păduri private, și de asemenea, ONG-urile de mediu din sectorul

forestier, care până în prezent era sub controlul puternic al statului .

Deși Noul Cod Forestier a fost întâmpinat cu critici din partea mediului academic și în

rândul organizațiilor societății civile, nu au fost proteste publice radicale, care ar putea fi

comparate cu cele în Bulgaria. Mai degrabă schimbarea guvernului în aprilie 2012 și criza

politică desfășurată în lunile următoare a fost cea care a amânat trecea amendamentelor.106

În paralel, legislația privind protecția naturii adoptată în cadrul aderării la UE, România a

devenit din ce în ce mai relevantă pentru teritoriile împădurite deoarece acestea reprezintă zona

de siguranță a speciilor și habitatelor care fac obiectul directivelor UE Natura 2000.

După logica de mai sus, acest lucru a permis organizațiilor de mediu să se impună și să

obiecteze la ceea ce a fost o politică forestieră extrem de nesigură. În martie 2013, răspunzând la

criticile organizațiilor societății civile, noul guvern a retras în mod neașteptat proiectul din

104

Staff, Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România,

http://romania.panda.org/ce_facem/paduri/noul_cod_silvic_condamna_padurile_din_romania/ 105

Staff, Forest Act amendments would legalise exploitation of Romanian forests,

http://wwf.panda.org/?207057/Forest-Act-amendments-would-legalise-exploitation-of-Romanian-forests 106

Novac, C. and Auer, M. (2004) „Forestry Resources in Transition: The Romanian Experience‟. din

Auer, M. (ed.) Restoring Cursed Earth: Appraising Environmental Policy Reforms in Central

and Eastern Europe and Russia (Lanham, MD: Rowman & Littlefield),

https://books.google.ro/books?id=P6YsacJ50ugC&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Forestry+Resources+in+Tr

ansition:+The+Romanian+Experience‟.&source=bl&ots=aPvmWzSMjX&sig=NBmslaURh5mq1BABo2

nN6PFY41A&hl=ro&sa=X&ei=fBbSVIW0LcKBUbHhgKgE&ved=0CCQQ6AEwAA#v=onepage&q=F

orestry%20Resources%20in%20Transition%3A%20The%20Romanian%20Experience%E2%80%99.&f=

false

http://wwf.panda.org/?207057/Forest-Act-amendments-would-legalise-exploitation-of-Romanian-forests

https://books.google.ro/books?id=P6YsacJ50ugC&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Forestry+Resources+in+Transition:+The+Romanian+Experience'.&source=bl&ots=aPvmWzSMjX&sig=NBmslaURh5mq1BABo2nN6PFY41A&hl=ro&sa=X&ei=fBbSVIW0LcKBUbHhgKgE&ved=0CCQQ6AEwAA#v=onepage&q=Forestry%20Resources%20in%20Transition%3A%20The%20Romanian%20Experience%E2%80%99.&f=false





Renathe Raber


An 2015

62

Parlament și a inițiat un proces de consultare nou, mai deschis , proiectul numindu-se: Proiectul

de Lege pentru Modificarea si Completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic (PL.x 573/2011).107

în 2013. Noile consultări au inclus diferite grupuri formate din părți interesate, cum ar fi

proprietarii de păduri, organizațiile de mediu și sindicatele active în domeniul forestier. Astfel,

chiar dacă într-o măsură mai mică decât în cazul bulgar, vom găsi dovezi de consultare crescută

și mai multă transparență în politica forestieră românească.

Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă

Organizațiile societății civile au fost actori-cheie pentru sprijinirea realizării directivelor

interne de protecție a naturii în România. Birourile române de WWF și Greenpeace au devenit

actorii centrali în coordonarea activității ONG-ului " Coaliția Natura 2000 "(" Coaliția ONG

Natura 2000 România ")108

. Mai ales WWF România, condus de Europarlamentarul liberal

Magor Csibi,109

s-a implicat în activitățile de lobby pentru conservarea naturii atât la București și

Bruxelles.

La fel ca în Bulgaria, în colaborare cu Comisia Europeană ONG-urile și-au consolidat

capacitatea de lobby și capacitatea de a forma rețele. ONG-urile de mediu pun în mod repetat,

guvernul sub presiune prin furnizarea Comisiei europene cu informații privind încălcările legate

de siturile Natura 2000. 110

În timpul procesul de desemnare a siturilor protejate, Comisia Europeană a urmărit în

mod regulat punctul de vedere al ONG-urilor împotriva poziției guvernului și a declarat lista site-

uri propuse de guvernul român incomplet protejate. Excluderea de site-uri propus de ONG-urile

din lista oficială de site-uri protejate a dus la lansarea UE a primei proceduri privind încălcarea

dreptului la politica de mediu împotriva României. Comisia a rămas activă în monitorizarea

107

Dezbaterea şi analiza Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul

silvic (raport suplimentar, comun cu Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic; PL.x 573/2011).

http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf 108

Natura 2000 România, http://natura2000.ro/federatia-coalitia-natura-2000-romania/ 109

Staff, Magor Csibi, noul director de program,

http://www.romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?199858/Magor-Csibi-noul-Director-de-

Program-WWF-n-Romnia 110

Parau. C, Impaling Dracula: How EU accession empowered civil society in Romania,

http://ora.ox.ac.uk/objects/uuid:7a36e327-2fb9-4d25-87e1-efd2a5351de4/datastreams/Attachment1

http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf

http://www.romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?199858/Magor-Csibi-noul-Director-de-Program-WWF-n-Romnia



Renathe Raber


An 2015

63

procesului de implementare a procedurii legale și a efectuat o vizită neașteptată pe câmp, în

2012, pentru a verifica detaliile.

Mobilizarea societății civile împotriva Noului Cod Forestier s-ar putea construi pe

rețelele și expertiza creată în timpul campaniilor Natura 2000. WWF, Greenpeace111

și mai mult

de 70 de organizații de mediu au atras atenția mass-mediei asupra dezbaterilor parlamentare

privind modificarea legii forestiere arătând spre interesele ilegitime din spatele ei. Ei au exercitat

presiuni individuale asupra parlamentarilor, cu ajutorul mass-mediei și a campaniilor directe

prim mail.

În contextul campaniei, Greenpeace a efectuat un studiu științific mai amplu subliniind

semnificativ degradarea teritoriului împădurit în timpul celor două decenii de la schimbare de

regim. WWF România a prezentat un cu drepturi depline proiect alternativ legislației cu

descrierea detaliată a problemelor potențiale și alternative112

.

Spre deosebire de cazul bulgar, politica forestieră nu a fost menționată în cadrul

rapoartelor MCV. Cu toate acestea, Coaliția ONG-urilor utilizată de UE în campania de legarea a

domeniului silvic de întrebarea de "buna guvernare" - un subiect recurent în România în

contextul MCV. Strategia lor a fost de a conecta problema forestieră la monitorizarea pe scară

largă împreună cu discursul despre actele de corupție și criticile UE.113

Referindu-se la acuzațiile de corupție în sectorul forestier a atras un public mai larg decât

ar putea fi realizat prin mobilizarea cetățenilor pe probleme de mediu. În plus, politica forestieră

a fost vizat nu numai de ONG-urile de mediu, dar și prin unele dintre cele mai importante

grupuri academice din România cum ar fi Societatea Academică Română, care a ajutat la

conștientizarea activă a publicului.

Alți Jucători: O fuziune între afaceri și structurile de stat

111

Staff, Romania cuts down 3 hectares of forest per hour!,

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Romania-cuts-down-3-hectares-of-

forest-per-hour/ 112

Amendamentele Codului Silvic,

http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1 .doc 113

Woll, C. and Jacquot, S. (2010), Using Europe: Strategic action in multi-level politics,


http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Romania-cuts-down-3-hectares-of-forest-per-hour/


http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1%20.doc


Renathe Raber


An 2015

64

Privatizarea parțială a teritoriului împădurit român a dus la structuri de proprietate neclare

sau "proprietatea recombinată", referindu-se la situații în care activele sunt transferate în firmele

private, dar obligațiile rămân proprietate de stat. 114

Administrația Națională Forestieră Romsilva, care administrează nu numai pădurile de

stat, dar este, de asemenea autoritatea de reglementare a domeniului, a devenit un mecanism de

extracție a chiriilor prin conducerea sa politică. Romsilva a fost considerată ca principalul

vinovat din spatele creșterii dramatice în exploatarea forestieră ilegală din ultimul deceniu,

rezultând în pierderi ireparabile în teritoriile împădurite.

Conducerea sa a fost acuzată de a contribui în mod ilegal la campaniile bugetelor

partidelor și ale deciziilor corupte din numeroase cazuri locale și naționale de achiziții publice.

De exemplu, într-un caz mult mediatizat, Curtea Supremă de Justiție l-a eliberat pe șeful

Romsilva care a provocat daune de mai multe milioane prin cumpararea uniformelor (inclusiv

ace de cravată Versace) pentru toți pădurarii din România, la prețuri umflate. 115

Deputații cu interese financiare din sectorul de procesarea lemnului, adesea descriși ca

"baroni lemnului”, comercializau cu contactele lor la guven, alte instituții de stat și a sistemului

judiciar cu acces privilegiat la informații sau protecție de la urmărirea penală. Printre deputații

inițiatori ai Noului Cod Forestier, cazurile de conflict de interese au fost abundente: oameni de

afaceri aleși în calitate de politicieni și acționau ca autorități de reglementare, au inclus

președintele și raportorul în agricultură și pădure. Este exact acest tip de influență politică asupra

instituțiilor statului ce UE a încercat să constrângă prin MCV.

Normele UE și folosirea lor par să fi contribuit recent la destindere a coaliției între

instituțiile statului și interesele de afacerilor private. Tot mai mult, organizațiile de mediu

folosesc litigii în fața instanțelor naționale din România. Utilizând accesul UE la informații,

Greenpeace România a avut succes116

în accesul la documentele care justificau compensarea

114

Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and Property in

East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false 115

Nutu, O., Stefan, L., Mungiu-Pippidi, A. and Ionita, S. (2011) „Beyond Perception: Has Romania‟s

Governance Improved after 2004?‟, http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf 116

Greenpeace, http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/proces-castigat-pentru-

paduri/

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false

http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/proces-castigat-pentru-paduri/


Renathe Raber


An 2015

65

teritoriilor împădurite. Schimbările instituționale suplimentare în cadrul silviculturii române au

declanșat în țară probleme semnificative în punerea în aplicare a directivei din Natura 2000.

Aceste probleme a determinat Comisia Europeană să inițieze o "revizuire funcțională" al

sistemului de management de mediu, care a scos la iveală o divizie neclară a competențelor și a

sugerat necesitatea unei reforme profunde a Romsilva117

. Prin urmare, în timp ce Uniunea

Europeană nu a avut nici o pârghie directă asupra politicii de pădure, influență externă asupra

sectorului a fost exercitat ca un excedent din alte domenii de politică, mai europenizat.

Deschiderea pieței și restituirea proprietăților au adus, de asemenea, actori noi și puternici

în sectorul forestier, ceea ce a dus la achiziționarea de porțiuni mari din teritoriul împădurit de

investitorii străini. Proforest, grupul de lobby care reprezintă cele mai mari companii din lemn cu

capital străin a stabilit legături intime cu Romsilva și Ministerul Mediului.118

Cu toate acestea,

poziția lor și accesul la structurile de stat nu sunt de necontestat ca actori

în domeniul politicii forestiere iar procesul de restituire a pădurilor creat de 830000 proprietari

de păduri, reprezentați de un număr mare de organizații, cu diverși membrii și interese.

Procesul de schimbare: Utilizarea Site-uri UE de către toți actorii

Spre deosebire de marii jucători din afaceri de silvicultură, cum ar fi Romsilva și

Proforest, accesul micilor proprietari privați de păduri la procesul de elaborare a politicilor în

jurul Noului Cod Forestier a fost limitat. Cu toate acestea, la fel cum organizațiile de mediu

legate de rețele de la nivelul UE, aceste organizații au creat și utilizat contactele cu organizațiile

sectoriale de proprietari de păduri mici la nivelul UE, cum ar fi Confederația Europeană de

Proprietari de Pădure. În cadrul dezbaterilor Noului Cod Forestier, se face referire la nevoia

României de a face față reglementărilor forestiere UE.

117

World Bank 2011, http://documents.worldbank.org/curated/en/2011/06/17057124/romania-functional-

review-environment-water-forestry-vol-2-2-forestry 118

Adam Fagan,JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former Soviet Union,

https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA42&lpg=PA42&dq=Romania:+Environmen

tal+Governance+–

+Form+without+Substance‟.&source=bl&ots=ORzVnn7k6P&sig=BV2yE0D2Blmm_PMPL_5qo4K2rrw

&hl=ro&sa=X&ei=CR_SVInoHYa4UduDgqAI&ved=0CDQQ6AEwAg#v=onepage&q=Romania%3A%

20Environmental%20Governance%20%E2%80%93%20Form%20without%20Substance%E2%80%99.&

f=false

http://documents.worldbank.org/curated/en/2011/06/17057124/romania-functional-review-environment-water-forestry-vol-2-2-forestry


https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA42&lpg=PA42&dq=Romania:+Environmental+Governance+�+Form+without+Substance'.&source=bl&ots=ORzVnn7k6P&sig=BV2yE0D2Blmm_PMPL_5qo4K2rrw&hl=ro&sa=X&ei=CR_SVInoHYa4UduDgqAI&ved=0CDQQ6AEwAg#v=onepage&q=Romania%3A%20Environmental%20Governance%20%E2%80%93%20Form%20without%20Substance%E2%80%99.&f=false






Renathe Raber


An 2015

66

Asociația Proprietarilor de Păduri din România 119

(o organizație umbrelă formată din

asociații locale și județene și Federația Nostra Silva), a afirmat că schemele de ajutor agricol al

UE pentru teritoriile protejate în baza rețelei sau Natura 2000 așa-numitul Regulamentul

lemnului ilegal (995/2010)120

trebuiau să fie puse în aplicare pentru a preveni încălcarea

procedurilor . În timp ce deliberările privind noul proiect de legislație forestieră, inițiat la

începutul anului 2013, nu au fost finalizate, unele argumente legate de UE au fost clar preluate

de către oficiali guvernamentali însărcinați cu reformularea politicii.121

Rezumând studiul de caz al României, găsim mai puține semne clare de îmbunătățire a

transparenței și a creșterii consultării decât în Bulgaria, dar am putea vedea o respectare față de

aderarea la regulile formale. În timp ce coaliția dintre actorii statali și interesele de afaceri par să

fie sub controlul procesului politic, a existat o apariție a unor noi actori - investitori străini, care,

cel puțin la nivel oficial, acceptă un nivel mai ridicat de transparență și de consultare.

Această schimbare de procedură treptată a fost, de asemenea condusă de organizațiile de

mediu și asociațiile de proprietari, care s-au postat strategic în protestul lor față de agenda anti-

corupție a UE și a încercat să valorifice suprapunerea politicii de silvicultură cu politicile UE

stabilite pentru conservarea naturii.

Concluzii

Procesele de elaborare a politicilor analizate în partea a doua a acestui articol au furnizat

dovezi clare de interacțiuni între actorii UE și cei non-statali din Bulgaria și România. În ambele

țări, coalițiile pro-mediu nu numai că s-au sincronizat cu punerea în aplicare a normelor de

mediu, dar, s-au și reportat la cerințele procedurale potențial limitând controlul statului în alte

măsuri politice.

119

Site-ul oficial, http://www.appr.org.ro 120

Combaterea exploatării lemnului,

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/ev0018_ro.htm 121

Staff, Nota de protest - Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva si

Fordaq Romania - portalul comunitatii forestierilor, http://www.agerpres.ro/ots/2013/09/23/Nota-de-

protest-Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-si-Pasuni-din-Romania-Nostra-Silva-si-Fordaq-Romania-

portalul-comunitatii-forestierilor15-43-40

http://www.appr.org.ro/

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/ev0018_ro.htm

http://www.agerpres.ro/ots/2013/09/23/Nota-de-protest-Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-si-Pasuni-din-Romania-Nostra-Silva-si-Fordaq-Romania-portalul-comunitatii-forestierilor15-43-40



Renathe Raber


An 2015

67

Cu legăturile lor transnaționale și expertize, a crescut și capacitatea, ONG-urilor de

mediu fapt ce a servit drept conductor pentru normă și a participat la jocurile pe două nivele care

au căutat să folosească normele UE și implica UE sau alți actori internaționali de a schimba

practicile de politică și pentru a preveni sau limita controlul statului eficient, care era o

amenințare constantă în acest domeniu de politică.

Am documentat variația în măsura în care interacțiunile dintre UE și acești actori au adus

îmbunătățiri în aspectele procedurale ale proceselor politice în două cazuri. În Bulgaria, activiștii

de mediu au construit pe tradiția lor pe termen lung de mobilizare politică pentru a deschide cu

succes procesul de politici privind legea silviculturii, în timp ce în România, afacerile în

silvicultură au menținut o poziție mai puternică la nivel național.

În Bulgaria ONG-urile au împiedicat în cele din urmă adoptarea aspectelor controversate

ale domeniului forestier drept promovare a intereselor de afaceri, în timp ce în România procesul

de reformulare continuă și rezultatele sunt incerte. Cu toate acestea, chiar și în România am

văzut o creștere a pluralismulului, în cazul în care corupții statului sunt din ce în ce mai

contestați de către proprietarii forestieri mai mici, și asociațiile și organizațiile de mediu.

Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla în oricare țară dacă guvernele nu ar fi invocat

anterior mecanismele pro-europene de legitimitate și ar fi fost sensibili la criticile UE în

contextul MCV. Astfel, constatăm că la mai multe niveluri, cadru multi-actor care se ia în

considerare atât strategiile legitime ale guvernului și rezistența societății civile poate ajuta

prezice cât de eficient e UE pentru a promova buna guvernare post-aderare.

Cea mai importantă concluzie a studiilor de caz este că, chiar și în cel mai puțin probabil

din cazuri într-o zonă politică non-acquis în state cu capacități slabe, putem găsi încă actori pe

piața internă cu posibilitatea de a instrumentaliza metodele UE pentru a îmbunătăți procesul

politic.

Astfel, impactul UE privind calitatea democratică în ceea ce privește procesul de politic

nu poate fi ignorat. Posibilitatea de apel la UE atunci când regulile formale de procedură și de

consultare sunt eludate este un aspect important al dezvoltării guvernării democratice în aceste

state. În acest sens, putem constata că UE a oferit o oportunitate de a promova actori emergenți

est-europeni și a politicii de procedură sub aspecte de guvernare democratică.

Renathe Raber


An 2015

68

Deși nu putem generaliza pe baza acestor două cazuri, este rezonabil să ne așteptăm că

astfel de procese de contagiune sectorială de norme, inițiată de actorii interni interesați, poate

ajuta reduce decalajul dintre membrele din est și vest. Această posibilitate este condiționată, însă,

pe suportul UE rămas cu o puternică influență în rândul publicului larg.

Renathe Raber


An 2015

69

Concluzie

De la aderarea la UE, Bulgaria și România încă rămân în mod semnificativ în spatele

CEE a UE 8 în combaterea corupției și îmbunătățirea calității sistemului judiciar. Este neclar

dacă exploziile episodice ale reformei instituționale interne pot depăși corupția adânc

înrădăcinată în instituțiile de stat suficient pentru a închide acest decalaj.

La fel , cele două țări sunt substanțial mai performante decât statele UE-eligibile din

Balcanii de Vest, cu excepția Croației. Croația surclasează Bulgaria și România pe statul de drept

și de control al indicatorilor de corupție - dar numai puțin.

Acest lucru este interesant având în vedere faptul că Croația aderă la UE cu nici un raport

MCV în derulare - și conform declarațiilor Comisiei în 2011, că nu are nici o intenție de a

include un MCV în orice viitoare aderări.

Comisia planifică ca candidații rămași în Balcanii de Vest ar trebui să obțină aplicarea

tuturor reformelor înainte ca ei se alăture. Cu toate acestea, am arătat că, ar trebui să se reducă

rapoartele MCV, acestea urmând a fi susținute de recompense concrete și sancțiunile pot ajuta la

mobilizarea schimbării instituționale. Este un proces lent, laborios - și atât România, cât și

Bulgaria au făcut progrese, uneori la alte discuții au apărut în ascensiune sau în declin. Cu toate

acestea, procesul MCV a contribuit în mod clar la implementare reformelor pozitive.

Valorificarea Schengen, poate spera ca mass-media și grupurile societății civile interne în

Bulgaria și România, precum și mulți actori internaționali vor concentra atenția asupra

rapoartelor MCV din iulie 2012 în scopul de a motiva și mai mult, reformele imediate.

Principalele mele concluzii și recomandări sunt precum urmează:

1. Guvernele din România și Bulgaria au răspuns la cererile specifice din rapoartele MCV,

sugerând cu tărie că în absența MCV nu ar fi avut loc reforme mai puține. Monitorizarea

Renathe Raber


An 2015

70

detaliată și evaluarea în cadrul rapoartelor MCV , împreună cu presiunea politică au cimentat

respectarea criteriilor UE.

2. Având în vedere problemele uriașe ale statului de drept, calitatea sistemului judiciar și lupta

împotriva corupției în statele din Balcanii de Vest, UE ar putea înființa o structură MCV pentru

fiecare stat care aderă.

Acest lucru ar putea fi întrerupt unde nu ar fi nevoie. Unii au observat o deteriorare

semnificativă a noii instituiri a funcționarilor publici în zonele de responsabilitate, transparență și

lupta împotriva corupției dacă țara lor are a aderat la UE. O structură MCV ar contribui la

descurajarea regresului.

3. Presiunea UE poate fi puternică atunci când este înfrățită cu stimulente interne legate de

alegeri și care dețin puterea. Grupurile societății civile joacă un esențial rol în evidențierea

corupției și nevoia de reformă judiciară. UE trebuie să-și regândească finanțarea societății civile

că este canalizată prin instituțiile guvernamentale, întrucât aceasta subminează disponibilitatea

grupurilor societății civile pentru a evidenția corupție.

4. Pârghiile UE legate de procesul MCV sunt mai eficiente în motivarea guvernelor dacă UE este

în pericol să împiedice dorințele alegătorilor.

Decizia unor state membre ale UE la sfârșitul anului 2010 și 2011 de a bloca intrarea în

Schengen, ca o sancțiune pentru că s-a ajuns la îndeplinirea obiectivelor MCV, a ajutat la

inițierea de reformelor atât în România cât și în Bulgaria. Legarea intrării în Schengen de

obiectiveșe de referință MCV a ajutat la a declanșa reforma.

5. Amânarea intrării în Schengen este motivată de populism în unele dintre vechile state membre,

cu toate acestea, se riscă diminuarea leverage-ului creat ce leagă MCV de intrare Schengen. Ar fi

de preferat pentru statele membre ale UE să vorbească pe această temă cu o voce mai unită.

6. Una dintre consecințele cele mai importante din România și Bulgariei pentru UE e că a ajutat

la lupta împotriva corupției - un exemplu, poate, de "revers condiționalitate" .

Renathe Raber


An 2015

71

În iunie 2011, Comisia Europeană a lansat o nouă inițiativă, UE anti-corupție raportul,

care va fi publicat de către Comisie la fiecare 2 ani, începând din 2013. Raportul avea să fie

însoțit de analiză de țară de fiecare stat membru UE și va conține recomandări specifice fiecărei

țări.

Orientarea acestei inițiative constă în măsuri de soft law, cum ar fi (adică fără caracter

obligatoriu) identificarea tendințelor și cele mai bune practici în lupta împotriva corupției,

precum și îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre. Cu toate acestea, țările se

va confrunta, de asemenea, aproape de control în rapoartele individuale și va fi obligate să ia

măsuri ca răspuns la recomandările Comisiei.

Renathe Raber


An 2015

72

Bibliography Dimitrova A. and Steunberger B. (2007). Compliance in the EU enlargement process:

The limits of conditionality. European Integration online Papers, 11.From



Trauner, Florian. 2009. Post-accession compliance with EU law in Bulgaria and

Romania: a comparative perspective. In: Frank Schimmelfennig and Florian Trauner (eds): Post-

accession compliance in the EU‟s new member states, European Integration online Papers

(EIoP), Special Issue 2, Vol. 13, Art. 21, http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm.

Othon Anastasakis, The EU's political conditionality in the Western Balkans: towards a more

pragmatic approach,http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf

Viljar Veebel, European Union‟s positive conditionality model In pre-accession process,



Zdenka Mansfeldov, Informal Relations from Democratic Representation to Corruption,

https://books.google.ro/books?id=rN83BAAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71&dq=The+2007+acc

ession+of+Bulgaria+and+Romania:+ritual+and+reality.&source=bl&ots=zDhLPPnkKX&sig=o

SO3NGun2GvrI2lc6LpmEdtvxXA&hl=ro&sa=X&ei=oqbPVJ3bFsKwUe2pgtgO&ved=0CDkQ

6AEwAw#v=onepage&q=The%202007%20accession%20of%20Bulgaria%20and%20Romania

%3A%20ritual%20and%20reality.&f=false

Bernard Steunenberg and Antoaneta Dimitrova, Compliance in the EU enlargement process:

The limits of conditionality,

http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/viewArticle/2007_005a/52?target=_parent&class=rt

Action

TINA FREYBURG, SOLVEIG RICHTER, National Identity Matters: The Limited Impact of

EU Political Conditionality in the Western Balkans, http://www.nccr-

democracy.unizh.ch/publications/workingpaper/pdf/WP19.pdf

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-

//EP//NONSGML+REPORT+A5-2002-0190+0+DOC+PDF+V0//EN

Heather Grabbe, A Partnership for Accession? The Implications of EU Conditionality for

the Central and East European Applicants, http://www.esiweb.org/enlargement/wp-

content/uploads/2010/01/grabbe_conditionality_99.pdf



http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm

http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf
















Renathe Raber


An 2015

73

PHILIP LEVITZ & GRIGORE POP-ELECHES, Monitoring, Money and Migrants:

Countering Post-Accession Backsliding in Bulgaria and Romania,



The Cooperation and Verification Mechanism Three Years Later: What Has Been Done

and What Is Yet to Come, http://www.csd.bg/artShow.php?id=15187

Susie Alegre, Ivanka Ivanova and Dana Denis-Smith, Safeguarding the Rule of Law in an

Enlarged EU

The Cases of Bulgaria and Romania, http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf

ANETA B. SPENDZHAROVA and MILADA ANNA VACHUDOVA, Catching Up?

Consolidating Liberal Democracy in Bulgaria and Romania after EU Accession,



http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-

1Color.pdf

Rapoartele se pot găsi la pagina web,

http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/progress_reports_en.htm

Concluziile Consiliului, 2010,


Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of

enlargement: Do new European rules remain empty shells?,



Revista Interstate, Ediția Specială 2011/2012,

https://www.aber.ac.uk/en/media/departmental/interpol/pdf/undergraduate/Interstate---Special-

Issue.pdf

Raportul Comisiei Europene din februarie 2012 pentru Bulgaria și România,

http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf ,


Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party




http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf











http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party

Renathe Raber


An 2015

74

Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/GERB

Anti-Corruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks,


Raportul din iunie 2007, Comisia Europeana (2007): Raportul Comisiei Europene

privind progresele Bulgariei dupa aderare. Bruxelles. Available online at http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0377:FIN:RO:PDF, checked on

2/25/2014



Transparency International, tradus in Google translate, Index corupție,

http://www.transparency.bg/en/research/corruption-perception-index/index-2008/

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2007) „Anti-corruption reforms in Bulgaria.

Key results and risks‟. Available at: http://www.csd.bg.

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment.

Countering corruption and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. .

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment.

Countering corruption and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg.

SAR (Romanian Academic Society) (2011) „Beyond perception: Has Romania‟s

governance improved after 2004?‟ Available at: http://www.sar.org.ro.

Tanasoiu, Cosmina, Insuportabila usuratate a fondurilor europene in politica bulgara,

http://www.revista22.ro/insuportabila-usuratate-a-fondurilor-europene-in-politica-bulgara-

5138.html

Report from the Commission to the European Parliament and the Council on Progress in

Bulgaria/Romania under the Cooperation and Verification Mechanism‟,COM(2010) 400/401

final, 20 July 2010.

http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201211/20121106ATT55023/20121106

ATT55023EN.pdf

Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009

Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009)„Crime without Punishment.

Countering corruptionand organized crime in Bulgaria‟. Available at:

http://en.wikipedia.org/wiki/GERB




http://www.csd.bg/

http://www.csd.bg/





http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009

Renathe Raber


An 2015

75

http://www.csd.bg.



The Sofia Echo staff, Bulgarian businessman Mario Nikolov gets 12 years for

embezzling Sapard funds, http://sofiaecho.com/2010/06/30/925772_bulgarian-businessman-

mario-nikolov-gets-12-years-for-embezzling-sapard-funds






The Freedom House staf, Bulgaria, https://freedomhouse.org/report/freedom-

world/2012/bulgaria#.VNHvJuf9VFY

EurActiv, 9 February 2012; “Bulgaria has one last chance to show results under CVM,”

EUinside at: http://www.euinside.eu/en/analyses/bulgaria-has-one-lastchance-to-show-results-

under-the-cvm.

Anne-Marie Blajan, Evaluarea CE pe justitie: Reforma sistemului judiciar din Romania

este limitata, iar in lupta anticoruptie sunt intarzieri mari in cazurile de coruptie la nivel inalt,

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7060903-evaluarea-justitie-reforma-sistemului-judiciar-din-

romania-este-limitata-iar-lupta-anticoruptie-sunt-intarzieri-mari-cazurile-coruptie-nivel-inalt.htm

History, Wikipedia,


CDR Romania, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Convenția_Democrată_Română

Staff Agerpress, Alegeri prezidentiale 2004, http://www.agerpres.ro/flux-

documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29

Staff, Cum a fost suspendat Basescu, http://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-

traian-basescu-in-2007_200789.html

Ziare,com, Monica Macovei-Ministrul Justitiei, http://www.ziare.com/monica-

macovei/biografie#Ministru_al_Justitiei

Guvernul Boc 1, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(1)

http://www.csd.bg/















Renathe Raber


An 2015

76



Guvernul Boc 2, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(2)

Agentia Nationala de Integritate,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agenția_Națională_de_Integritate





DNA, Sinteza raport 2005-2012, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192





The Diplomat Online, Bucharest, October 2010 at:


Campeanu, Cristian, Cine a compromis intrarea in Schengen,


Staff, Baconschi: MCV este "cât se poate de bun", dar nu trebuie extrapolat. Aderarea

Croaţiei, dezirabilă, http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-mcv-este-cat-se-poate-de-bun-

dar-nu-trebuie-extrapolat-aderarea-croatiei-dezirabila-7868782

Anghel, Gabriela, Ce inseamna Europa cu 2 viteze,

http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/ce-inseamna-o-europa-cu-doua-viteze-

242646

Staff, Traian Băsescu: Articolele privind revizuirea Constituţiei ar putea fi reformulate

de Parlament, încât să fie acceptate de CCR, http://www.vremeanoua.ro/traian-basescu-

articolele-privind-revizuirea-constitutiei-ar-putea-fi-reformulate-de-parlament-incat-sa-fie-

acceptate-de-ccr

Dumitrescu, Olga, Cu Constituţia la Parlament: Băsescu a prezentat Parlamentului

motivele modificării legii supreme,

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192










Renathe Raber


An 2015

77

http://www.curentul.info/2011/index.php/2011062860183/Politic/Cu-Constitutia-la-Parlament-

Basescu-a-prezentat-Parlamentului-motivele-modificarii-legii-supreme.html

Soviani, Radu, Ce este spatiul Schengen si de ce an fost retinuti la usa,


Staff, Intrarea in Schengen mai asteapta, http://www.rfi.ro/stiri-politica-52735-intrarea-

schengen-mai-asteapta

Helen Wallace,Mark A. Pollack,Alasdair R. Young , Policy-Making in the European

Union, Editia 7, Oxford University press,

https://books.google.ro/books?id=w6SbBQAAQBAJ&pg=PA511&lpg=PA511&dq=Eastern+En

largement+Ten+Years+On:+Transcending+the+East–

+West+Divide?‟&source=bl&ots=lDeunqDErm&sig=o6I_0m15RZKG0_t1Qxa02sQQerY&hl=r

o&sa=X&ei=rfrRVODMJYazUZfjgfAJ&ved=0CEUQ6AEwBA#v=onepage&q=Eastern%20Enl

argement%20Ten%20Years%20On%3A%20Transcending%20the%20East%E2%80%93%20W

est%20Divide%3F%E2%80%99&f=false

Gary Marks, Fritz W Scharpf, Philippe C Schmitter, Wolfgang Streeck, Governance in

the European Union, Editura SAGE 1996, http://books.google.ro/books?id=s1ieZtP2-

4oC&pg=PA15&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false


http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-

1Color.pdf

Jan Zielonka, The Quality of Democracy after Joining the European Union,


Adam Fagan, JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former

Soviet Union, Editura Routledge 2011,

https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA18&lpg=PA18&dq=green+civil+so

ciety+in+eastern+europe&source=bl&ots=ORzVnm9i8P&sig=94vaipVBo3sMnOfhmRAMQ8A

xyM4&hl=ro&sa=X&ei=Ff_RVIGDCcWuUYfBglg&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=gre

en%20civil%20society%20in%20eastern%20europe&f=false

Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and

Property in East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&pg=PR9&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v

=onepage&q&f=false























Renathe Raber


An 2015

78

World Bank, http://documents.worldbank.org/curated/en/2006/12/7440666/eu-8-

administrative-capacity-new-member-states-limits-innovation

Andonova, L.B. (2005) „The Europeanization of Environmental Policy in Central and

Eastern Europe‟, Capitolul 7, din Schimmelfennig, F. și Sedelmeier, U. (eds) The

Europeanization of Central and Eastern Europe (Ithaca, NY: Cornell University Press),

http://graduateinstitute.ch/files/live/sites/iheid/files/sites/admininst/shared/doc-

professors/Andonova_europeanization.pdf

Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of

enlargement: Do new European rules remain empty shells?,



Staff, Inițiativa pentru o justiție curată, http://sar.org.ro/initiativa-pentru-o-justitie-curata/

Ulrich Sedelmeier, „Anchoring Democracy from Above? The European Union and

Democratic Backsliding in Hungary and Romania after Accession‟,


Woll, C. and Jacquot, S. (2010) „Using Europe: Strategic Action in Multi-level Politics‟.

Comparative European Politics, http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf

1 EU Nature Law, Natura 2000, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm

1 Directiva Habitat,


Fairbrass, J. and Jordan, A. (2001) „Protecting Biodiversity in the European Union:

National Barriers and European Opportunities?‟ Journal of European Public Policy

USAID, Index de sustenabilitate,


Paul F. Steinberg,Stacy D. VanDevee, Comparative Environmental Politics: Theory,

Practice, and Prospects, https://books.google.ro/books?id=P1XG9Fr-

oI0C&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Focus+and+Effectiveness+of+Environmental+Activism+in+E

astern+Europe:+A+Comparative+Study+of+Environmental+Movements+in+Bulgaria,+Hungary

,+Slovakia+and+Romania‟.&source=bl&ots=Ml3s_-mwxM&sig=YnmK-

UwnSK36whrD5K2DLpV-

y_I&hl=ro&sa=X&ei=igzSVKGmFMz5UMiWhOgP&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=Fo

cus%20and%20Effectiveness%20of%20Environmental%20Activism%20in%20Eastern%20Euro









http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm










Renathe Raber


An 2015

79

pe%3A%20A%20Comparative%20Study%20of%20Environmental%20Movements%20in%20B

ulgaria%2C%20Hungary%2C%20Slovakia%20and%20Romania%E2%80%99.&f=false

WWF, Proposed amendments to Bulgaria's Forest Act might bring environmental and

economic losses, http://wwf.panda.org/who_we_are/wwf_offices/bulgaria/?203333/Proposed-

amendments-to-Bulgarias-Forest-Act-might-bring-environmental-and-economic-losses

Ratarova. V, Ferdinandova. V, Funding forests into the future?The case of Bulgaria,


Site, Pentru Natura, «http://www.forthenature.org».

Petrov, C, Story about Protests against New Forest Law,adopted by Bulgarian

Parliament,June, 2012, http://vimeo.com/44245771

Staff, Controversial legislation condemns Bulgaria‟s forests and protected areas,

http://wwf.panda.org/?205209/controversial-forest-act-amendments-condemns-bulgarias-forests-

and-protected-areas

Forest act returns to Parliament,

https://secure.avaaz.org/en/petition/Call_Bulgarias_president_to_veto_the_new_Forests_Act_an

d_end_unscrupulous_Government_aid_to_oligarchs/?pv=27

Legea finală, a se vedea site-ul lor la: "http://www.forthenature.org»

Staff, Occupy Protests, Forests, Oligarchs: Trouble with Rule of Law in Bulgaria - See

more at:

http://www.novinite.com/articles/140614/Occupy+Protests,+Forests,+Oligarchs%3A+Trouble+

with+Rule+of+Law+in+Bulgaria#sthash.49HRZFJw.dpuf

Andonova, L.B. and Tuta, I.A. (2011) „Greener Together? Transnational Networks and

Paths of Environmental Compliance in Europe‟.,


Hristova, D. (2012) „Civil Society in Bulgaria: NGOs versus Spontaneous Civic

Activism?‟ Bulgarian report for the study „Has our Dream Come True? Comparative Research of

Central and Eastern European Civil Societies‟ (Sofia: Open Society Institute),


Dimitrova, A.L. (2010) „The New Member States in the EU in the Aftermath of

Accession: Empty Shells?‟,













Renathe Raber


An 2015

80



Gospodinova, V. (2012) „Minister in the Shadow‟ (in Bulgarian: „Ministur v syanka‟).

Capital, 24 August. Available at:

«http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2012/08/24/

1894565_ministur_v_sianka/».

Staff, Notorious Vitosha Ski Co Accuses Bulgarian NGOs of Takeover - See more at:

http://www.novinite.com/articles/140884/Notorious+Vitosha+Ski+Co+Accuses+Bulgarian+NG

Os+of+Takeover#sthash.qLmKLkBx.dpuf

Dountchev. A, EU infringements to Bulgaria, can we call it a success story?,


Staff, Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România,

http://romania.panda.org/ce_facem/paduri/noul_cod_silvic_condamna_padurile_din_romania/

Staff, Forest Act amendments would legalise exploitation of Romanian forests,

http://wwf.panda.org/?207057/Forest-Act-amendments-would-legalise-exploitation-of-

Romanian-forests

Novac, C. and Auer, M. (2004) „Forestry Resources in Transition: The Romanian

Experience‟. Din Auer, M. (ed.) Restoring Cursed Earth: Appraising Environmental Policy

Reforms in Central and Eastern Europe and Russia (Lanham, MD: Rowman & Littlefield),

https://books.google.ro/books?id=P6YsacJ50ugC&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Forestry+Resourc

es+in+Transition:+The+Romanian+Experience‟.&source=bl&ots=aPvmWzSMjX&sig=NBmsla

URh5mq1BABo2nN6PFY41A&hl=ro&sa=X&ei=fBbSVIW0LcKBUbHhgKgE&ved=0CCQQ6

AEwAA#v=onepage&q=Forestry%20Resources%20in%20Transition%3A%20The%20Romania

n%20Experience%E2%80%99.&f=false

Dezbaterea şi analiza Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.

46/2008 – Codul silvic (raport suplimentar, comun cu Comisia pentru mediu şi echilibru

ecologic; PL.x 573/2011). http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf

Natura 2000 România, http://natura2000.ro/federatia-coalitia-natura-2000-romania/

Staff, Magor Csibi, noul director de program,

http://www.romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?199858/Magor-Csibi-noul-

Director-de-Program-WWF-n-Romnia













http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf



Renathe Raber


An 2015

81

Parau. C, Impaling Dracula: How EU accession empowered civil society in Romania,

http://ora.ox.ac.uk/objects/uuid:7a36e327-2fb9-4d25-87e1-

efd2a5351de4/datastreams/Attachment1

Staff, Romania cuts down 3 hectares of forest per hour!,

http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Romania-cuts-down-3-

hectares-of-forest-per-hour/

Amendamentele Codului Silvic,

http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1 .doc

Woll, C. and Jacquot, S. (2010), Using Europe: Strategic action in multi-level politics,


Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and

Property in East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),

http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=

false

Nutu, O., Stefan, L., Mungiu-Pippidi, A. and Ionita, S. (2011) „Beyond Perception: Has

Romania‟s Governance Improved after 2004?‟, http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf

Greenpeace, http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/proces-

castigat-pentru-paduri/

World Bank 2011,

http://documents.worldbank.org/curated/en/2011/06/17057124/romania-functional-review-

environment-water-forestry-vol-2-2-forestry

Adam Fagan,JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former

Soviet Union,

https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA42&lpg=PA42&dq=Romania:+En

vironmental+Governance+–

+Form+without+Substance‟.&source=bl&ots=ORzVnn7k6P&sig=BV2yE0D2Blmm_PMPL_5q

o4K2rrw&hl=ro&sa=X&ei=CR_SVInoHYa4UduDgqAI&ved=0CDQQ6AEwAg#v=onepage&q

=Romania%3A%20Environmental%20Governance%20%E2%80%93%20Form%20without%20

Substance%E2%80%99.&f=false

Site-ul oficial, http://www.appr.org.ro

Combaterea exploatării lemnului,






http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1%20.doc




http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf











http://www.appr.org.ro/


Renathe Raber


An 2015

82

Staff, Nota de protest - Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra

Silva si Fordaq Romania - portalul comunitatii forestierilor,

http://www.agerpres.ro/ots/2013/09/23/Nota-de-protest-Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-si-

Pasuni-din-Romania-Nostra-Silva-si-Fordaq-Romania-portalul-comunitatii-forestierilor15-43-40



Documents

Comunicarea Dintre CE Si Romania Si Bulgaria, In Baza MCV Dupa Aderare