- 01 -

ZODIVITA COSIIS

COMUNICĂRILE CELOR

“CARE NU CUVÂNTĂ”

“Dacă nu citeşti, nu poţi auzi.Dacă nu auzi, nu poţi înţelege.

Dacă nu înţelegi, nu poţi cugeta.Cugetarea te duce pe aripile cunoaşterii,

Ale simţirii aproapelui şi dragostei lui.În inima noastră stă toată iubirea

Faţă de noi-Oamenii şi faţă de noi-Unitate-Creaţie.”

Motto-ul volumului “Şi ei pot vorbi: dialoguri subtile cu spiritele naturii”

de Zodivita CosiisEd. Zeda – Bucureşti - 2010

“Până pe la mijlocul anilor şaptezeci ai secolului trecut, în ţările din Estul Europei, problematica metapsihicii, cunoscută de publicul larg sub numele de parapsihologie nu era accesibilă decât unui număr restrâns de iniţiaţi care erau îndeaproape supravegheaţi atent de organele de represiune ale statelor comuniste.

Culmea este că startul deschiderii în acest domeniu va fi dat tocmai de cine te aşteptai mai puţin, de fostul URSS, care va organiza chiar un congres în domeniu, în Cehoslovacia, la Praga, în 1973, unde la o indicaţie de la “Kremlin” domeniul va fi botezat la iniţiativa parapsihologului ceh Zdenek Rjdak cu numele de psihotronică ce părea mult mai puţin “nociv” ca termen decât de parapsihologie.

Un deceniu mai târziu apărea la Bucureşti în Editura Albatros, sub semnătura lui Dan D. Farcaş o carte destul de ciudată, care va dispare imediat de pe piaţă, sub titlul “De ce tac civilizaţiile extraterestre?”.

În această carte alături de alte mari dezvăluiri, Dan D. Farcaş, care este doctor în ştiinţe matematice făcea o dezvăluire de senzaţie care spunea cam aşa:

“În urma unui studiu la nivel planetar s-a demonstrat că în lume oriunde am merge vom descoperi că un procent de aproximativ zece la sută din bărbaţi şi douăzeci la sută din femei se nasc cu un anumit grad de dezvoltare al capacităţilor extrasenzoriale. Capacităţi care la unele persoane se atenuează cu timpul, la altele rămân relativ constante tot timpul vieţii, iar la altele întâmplător, sau sub efectul educaţiei de tip iniţiatic se dezvoltă la nivele superioare şi pot fi chiar exploatate. “

Interesant, nu? Era pentru prima oară când existenţa latentă a acestor caracteristici de tip extrasenzorial era demonstrată şi acceptată că nu era un accident, o mutaţie de tip genetic ci o caracteristică a rasei umane.

Vor mai trece două decenii şi semnatarul acestor rânduri se va afla la unul din Congresele de Ştiinţe Nonconvenţionale, undeva în Peninsula Scandinavă când subiectul de mai sus a fost rediscutat şi un grup de cercetători estoni şi letoni ce activau în SUA adăugau concluziilor enunţate anterior încă una care era de-a dreptul uluitoare: “Numai în două locuri din lume cele două procente sunt mai mari cu opt – doisprezece la sută faţă de nivelul global deja demonstrat anterior. Aceste două locuri sunt Podişul Tibet şi spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic!”

Golden Gate Nocturne

... chiar şi azi tot ce ţine de zona “comunicărilor astrale” şi a “comunicărilor din zona subtilului” a zonelor “nevăzute” sunt cu greu acceptate şi înţelese de marea majoritate a oamenilor.

Încă exploatarea acestor tipuri de comunicări revine cu precădere iniţiaţilor în domeniu, celor “aleşi” deocamdată nu ştim pe ce criterii de “entităţi” şi “supraveghetori” nevăzuţi din astral.

... Şi să nu uităm că cei mai mulţi dintre ei ezită să-şi povestească acest tip de experienţe extrasenzoriale, nemaivorbind de curajul de a le împărtăşi celorlalţi sau de a le scrie aşa cum este cazul rarisim al autoarei acestui volum ZODIVITA COSIIS!” Prefaţa semnată de Dr. EMIL STRĂINU – Directorul Centrului de Studii şi Cercetări Psihotronice şi Ufologice, la volumul “Şi ei pot vorbi: dialoguri subtile cu spiritele naturii” de Zodivita Cosiis

Cuvântul autoarei:

A fost odată un început şi un sfârşit măreţ. Sfârşitul a devenit început şi aşa s-au creat toate. Începutul şi sfârşitul au acelaşi loc de desfăşurare. Din tot ce ne înconjoară, toate fiinţele noastre mari şi mici, suntem cuplate la aceeaşi energie frumoasă – Energia Sfântă, ca să o numim mai pe înţelesul tuturor, Energia Divină. Ea coboară şi urcă în noi precum o picătură de apă care se cuplează la toate picăturile care vin în valuri mari, frumoase, înălţătoare. De unde vin? Le formăm noi sau vin din spaţii mai înalte decât ştiinţa noastră le poate accepta? Aşa suntem uniţi şi noi cu toţii, picătură cu picătură, în Oceanul infinit al Energiei Tatălui Creator.

Suntem uniţi împreună precum picăturile de ploaie. Dar, lângă picăturile noastre sunt şi fraţii şi surorile noastre care fac parte din fiinţa noastră comună. Noi toţi formăm marea imensitate a oceanului infinit. Ne atingem, ne simţim. Deci, putem comunica între noi indiferent de starea în care suntem prezenţi aici, pe Pământ. Dar tu, draga mea soră şi dragul meu frate, care ai primit graiul vorbit, deschide-ţi sufletul mai mult pentru a înţelege şi a auzi glasul surorii şi fratelui tău mai mic sau mai mare, care nu are glas ca şi tine să poată fi auzit. Şi ei vorbesc, dar tu nu îi poţi auzi. Înalţă-te în iubirea lor, iar atunci îi vei putea auzi! Vei rămâne înmărmurit de câtă dragoste şi iubire îţi pot oferi! Ei trăiesc pentru dragostea ta.

Respectă-le iubirea şi faceţi horă de slăvire împreună a tot ceea ce vă înconjoară. Dă-le iubire, aşa cum ei îţi oferă iubirea lor! Fă-ţi un obicei în a-i asculta, a fi lângă cel care este lângă tine, un frate iubitor. Când vei dori, vei putea înţelege în profunzime comunicarea cu tot ceea ce te înconjoară, în mişcare sau nu, în “fiinţă” sau în “nefiinţă”.

Numai atunci vei înţelege toată splendoarea Creaţiei Bunului nostru Dumnezeu, Tatăl Creator. Vei vedea darul minunat pe care l-ai primit în frumuseţea chipului tău, lăsat de la moşii şi strămoşii noştrii. Viaţa este un dar. Tu, cititorule, ai coborât în acest tărâm minunat, Terra, ca să vezi splendorile Creaţiei, să te bucuri de ele, să le simţi şi să le ocroteşti.

Tu eşti stăpânul acestor “splendori”. Ocroteşte-le şi înţelege-le. Ascultă-le necazurile şi bucuriile. Fii alături de ele, cu mic şi mare, în toată fiinţa ta măreaţă. Vei observa că şi ei, fraţii noştri mai mari sau mai mici, au multe bucurii şi necazuri, tristeţi şi dureri. Şi ei vorbesc. Au limbajul lor de comunicare. Învaţă-le limbajul, dragul meu frate şi dragă soră. Acordă un moment din viaţa ta ca să te deschizi în faţa lor, ca un mare înţelept. Ei toţi, aşa vă spun şi vă recunosc. Deci, dragii mei cititori, numai aşa veţi putea accepta profunzimea acestor comunicări cu marii şi micii noştri fraţi şi surori. De la ei veţi afla foarte multe informaţii, îmi permit să le spun “învăţăminte”. Ei cunosc multe taine deoarece ei comunică între ei.

Tu nu doreşti să-i auzi şi să faci schimb de informaţii cu ei, să compuneţi ode de iubire şi să creaţi împreună tot ce poate fi mai frumos, Iubirea Mare?

Vă doresc din toată inima să vă deschideţi sufletele către fraţii noştri mai mari şi mai mici.

Zodivita Cosiis

[Autoarea volumelor Glasul comun – Comunicări cu spiritele naturii

Ed. Zeda – Bucureşti – 2003Şi ei pot vorbi: dialoguri subtile cu spiritele naturii

Ed. Zeda - Bucureşti – 2010]

Fotografii preluate de pe Internet, din colecţia Harold Davis.Muzica: Body&Mind Collection – Emerald vision

Montaj şi transcriere text: CameliaC camelia102012@gmail.com