Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Conţinutul
DESPRE ACEASTĂ CARTE
NOTIŢELE PROFESORULUI
1. Ce este educaţia pentru drepturile omului?
2. Metodologii participative şi educaţia pentru drepturile omului
3. Promovarea unei clase şi a unei şcoli prietene drepturilor omului
4. Activităţi de suport care vor fi utilizate pe durata acestui program.
TEMELE
1. Identitatea
2. Eu şi tu
3. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
4. Responsabilitatea
5. Genul
6. Punerea în valoare a diferenţelor
7. Studiu de Caz: Munca Copiilor
8. Conflict şi Dialog
9. Promotorii şi apărătorii drepturilor copilului
10. Acţionăm!
Anexe
Fişe de Lucru
Sumarul Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.
Sumatul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Notiţe adiţionale pentru profesori cu referire la Istoria Drepturilor Omului.
Timp pentru reflectare
Activităţi de relaxare
Evaluarea Cunoştinţelor
Idei pentru utilizarea acestei resurse.
DESPRE ACEASTĂ CARTE
Această carte este parte componentă a unui program educaţional în domeniul drepturilor
omului, elaborat de iniţiativa LIFT OFF, care are ca scop promovarea educaţiei pentru
drepturile omului, în clasele primare şi gimnaziale.
Proiectul este administrat de Amnesty International (Secţia din Irlanda) şi Amnesty
International (UK), Organizaţia Naţională a Profesorilor din Irlanda, Organizaţia
Profesorilor Ulster şi Education International. Programul a fost susținut financiar de
Departamentul Educație al Republicii Irlanda şi Irlanda de Nord, inclusiv
Departamentul Afacerilor Externe (RoI) prin intermediul Irish Aid. Programul integral
include trei resurse şi au fost elaborate de profesori din Irlanda de Nord şi Republica
Irlanda, ghidaţi şi susţinuţi de experţi în educația pentru drepturile omului şi în materie
de curriculum din ambele regiuni. Materialele au fost pilotate în mai multe şcoli de pe
tot teritoriul Irlandei de Nord şi în Republica Irlanda, pentru a asigura o perspectivă
diversă. Resursele pot fi utilizate de sine stătător sau integrate în mai multe domenii
curriculare.
Eu, Tu, Fiecare: Drepturi şi responsabilităţi.
Această carte este concepută ca o continuare a cărţii LIFT OFF, dar poate fi utilizată şi
ca un modul de sine stătător. Acest modul poate fi adaptat şi predat în orice clasă şi în
orice şcoală. Pentru ca această resursă să fie cât mai accesibilă, la finalul cărţii, au fost
incluse o serie de anexe. Nu este obligatoriu ca profesorii să realizeze, împreună cu
elevii, toate activităţile în cadrul unei teme sau a cărţii în totalitate. Deşi cartea este
structurată în aşa fel încât o temă consolidează cunoştinţele abilităţile şi atitudinile
achiziţionate de elevi în lecţia precedentă, ea poate fi adaptată de profesori pentru a fi
utilizată în funcţie de necesități. De asemenea, la finele fiecărei lecţii sunt incluse o serie
de activităţi opţionale, care oferă oportunităţi pentru abordarea unor teme, care prezintă
interes sporit.
Pe parcursul acestui modul, elevii vor explora aşa concepte precum identitatea, relaţiile,
interdependenţa, egalitatea, puncte de vedere. Însușirea acestor concepte, îi va ajuta pe
elevi să înţeleagă conceptul drepturilor omului. Elevii vor studia Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, vor explora drepturile prevăzute de aceasta, dar şi responsabilităţile
aferente. Ei, de asemenea, vor explora aşa noţiuni din domeniul drepturilor omului
precum egalitatea, nediscriminarea, munca copiilor. De asemenea, copiii vor afla despre
activitatea unor apărători ai drepturilor omului şi se vor informa despre proiectele unor
potenţiale acţiuni. Mai mult, în cadrul acestui curs, elevii vor fi încurajaţi să evalueze şi
să acționeze întru susținerea drepturilor omului, la nivel personal, şcoală şi comunitate,
şi în activităţi care au ca scop consolidarea ideii de solidaritate internaţională. Este
recomandabil, ca aceste resurse să fie utilizate ca parte componentă a unui program
complex de educaţie pentru drepturile omului, cu scopul de a promova o abordare a
drepturilor omului în toate domeniile şcolare.
Înainte de a utiliza această carte, este recomandabil să analizaţi secţiunile ce urmează.
Ele oferă informaţie cu referire la educaţia pentru drepturile omului şi beneficiile
acesteia. Secţiunea 5 include o listă de idei întru susţinerea utilizării acestui program.
Pentru a vă informa despre anumite modele inovative, care pot fi utilizate în cadrul
școlii, puteți accesa www.liftoffschools.com.
NOTIŢELE PROFESORILOR
1. Ce este Educaţia pentru Drepturile Omului
Educația pentru Drepturile Omului este definită ca un proces de învățare care are ca
scop:
Asigurarea unei înțelegeri corecte a propriilor drepturi şi responsabilităților
aferente;
dezvoltarea unei atitudini de respect și apreciere a unicității fiecărui individ;
promovarea competențelor care le vor permite copiilor să acţioneze pentru
apărarea și promovarea drepturilor omului.
2. Metodologii Participative şi Educaţia pentru Drepturile Omului.
În educaţia pentru drepturile omului este important de accentuat atât limbajul şi mediul
de predare, cât şi conţinutul. Acest modul are la bază premisa că elevii nu sunt simpli
receptori de mesaje, dar şi participanţi în cadrul procesului de învăţare.
Ideea de bază în acest modul este că vocea copilului trebuie ascultată, iar abilitățile
necesare pentru promovarea și protecția drepturilor omului sunt dezvoltate prin învățare
activă și participativă. Modulul promovează echilibrul dintre învățarea individuală,
învățarea colaborativă și învățarea împreună cu întreaga clasă. Aici sunt utilizate o
varietate de metodologii de susţinere a învățării.
3. Promovarea ideii unei clase și a unei școli prietenoase drepturilor copilului
Mediul în care predăm este fundamental pentru a ne asigura că elevii vor
înțelege corect drepturile omului și responsabilitățile aferente acestor drepturi. Cel mai
important este de a crea un mediu în care copiilor le sunt respectate drepturile. Doar aşa
elevii vor înţelege că drepturile omului şi responsabilităţile nu sunt nişte concepte
teoretice, ci sunt un mod de viață.
Este important de a crea un mediu care ar veni întru susținerea educaţiei pentru
drepturile omului. După cum a fost menţionat anterior, este foarte important ca elevii să
fie respectaţi în sala de clasă şi în şcoală, nu doar să înveţe ce este respectul. Copiii
trebuie să exerseze responsabilităţile, în viaţa de zi cu zi, la şcoală, nu doar să înveţe ce
este o responsabilitate. De asemenea, este important, ca elevii să fie martorii aprecierii
diversităţii, nu doar să înveţe ce este toleranţa. Este important ca mediul din sala de
clasă şi din şcoală să pună în valoare contribuția fiecărui copil, să fie un mediu unde
este respectat dreptul la libertatea de exprimare şi este încurajată participarea activă și
democratică.
Un astfel de mediu este creat de profesori, copii şi părinţi, care lucrează împreună,
pentru a asigura un mediu prietenos drepturilor omului.
Un set de reguli sau principii directoare, care sunt utilizate în sala de clasă, pot susţine și
consolida ideea Drepturilor Omului și responsabilităților aferente, dar este vital ca
aceste principii să fie dezvoltate într-o manieră respectuoasă de colaborare.
Există e serie de activităţi, care pot fi realizate în cadrul şcolii, în scopul promovării
educaţiei pentru drepturile omului. Iată câteva exemple de asemenea activităţi:
Crearea unui consiliu şcolar;
Crearea unei CARTE şcolare;
Consultarea copiilor, părinţilor, profesorilor despre modul în care poate fi
îmbunătățită viața școlară;
Organizarea unui Târg al Drepturilor Omului;
Organizarea unei Săptămâni a Drepturilor Omului;
Prezentări realizate de elevi pentru colegii lor din alte clase, abordând anumite
drepturi, utilizând diverse abordări, metode.
Tema 10: Acţionează! Include o listă de proiecte de acţiuni cu implicarea copiilor.
Aceste activităţi pot fi adaptate, pentru a fi transformate într-un proiect şcolar, în care s-
ar implica întreaga comunitate şcolară, în cazul în care considerați că este adecvat
pentru şcoala dvs.
5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui program.
Iată câteva idei, care pot fi utilizate pentru a susţine efortul de învăţare a elevilor, pe
durata acestui curs:
Mapa Drepturilor Omului și paginile
Fiecare copil şi-ar putea crea o mapă, în care poate păstra fişele de lucru și toate
materialele elaborate pe parcursul acestui modul. Fiecare dosar trebuie să conțină atât
foi albe cât și foi cu linii. Fiecare copil poate personaliza mapa, semnând-o şi plasând
un semn pe copertă. Această mapă poate deveni ulterior un dosar al activităţii elevului
şi poate ajuta profesorul să evalueze munca elevului.
Agenda pentru Reflectare
Pe durata acestui curs, elevii vor avea diverse oportunităţi de a reflecta critic asupra
celor învăţate. La dorinţă, elevii pot vorbi, discuta despre cele învăţate în cadrul unei
activităţi. Elevii şi-ar putea crea o agendă, pentru a-şi nota unele idei. Alternativ, O Fişă
pentru Reflectare este inclusă în secţiunea Anexe.
Activităţi de Relaxare/Meditaţie
Este o activitate similară cu cea precedentă. În secţiunea Anexe, este inclusă o fişă, care
îi va ghida pe elevi să realizeze activităţi de relaxare, pentru a-şi valorifica sentimentele
şi emoţiile. Aceste activităţi pot fi realizate atât la începutul lecţiei, cât şi pe final.
Cuvinte-cheie din domeniul Drepturilor Omului
Utilizarea cuvintelor-cheie din domeniul drepturilor omului, pe toată durata cursului,
contribuie la focusarea atenției copiilor asupra noţiunilor din domeniul drepturilor
omului și îi familiarizează cu limbajul drepturilor omului. De asemenea, cuvântul cheie
poate fi utilizat și ca instrument de reflectare și evaluare. Profesorii pot încuraja copiii
să explice cuvintul-cheie, prin cuvinte proprii, să scrie o istorioară despre acesta, să-l
ilustreze sau să elaboreze un scenariu, joc de rol, utilizându-l. De asemenea, această
activitate permite profesorilor să revizuiască temele pe parcursul și la sfârșitul
modulului. Se recomandă profesorilor să susţină elevii în completarea propriilor
dicţionare cu diferite cuvinte din domeniul drepturilor omului. Alternativ, ar putea fi
elaborat un dicţionar comun al clasei, pe durata cursului, care poate fi expus într-un loc
vizibil.
Colțişorul Drepturilor Omului
Crearea unui colțişor al drepturilor omului în sala de clasă poate da viaţă acestui modul.
În Colțișorul Drepturilor Omului pot fi expuse: Convenția privind Drepturile Copilului,
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea, pot fi plasate lucrările
elevilor şi alte materiale elaborate pe durata modulului. Acest colțișor ar spori interesul
elevilor pentru drepturile omului şi după finalizarea modulului.
13
TEMA 1. IDENTITATEA Notes
Identitatea este ceea ce reprezintă o persoană şi ceea ce o face să fie aşa cum
este. O persoană are propria identitate şi identitatea bazată pe apartenenţa la un
anumit grup. Unele componente ale identităţii sunt înnăscute, altele țin de
decizia unei persoane de a și le asuma. Identitatea, de asemenea, poate fi definită
ca nişte caracteristici, tradiţii, credinţe, care definesc/caracterizează un individ
sau grup, ca fiind asemănător sau diferit de alţi indivizi sau grupuri. Felul în care
ne definim şi ne caracterizăm are un impact direct asupra relaţiilor noastre cu
alţi indivizi şi asupra felului cum trăim valorile inerente drepturilor omului. Şi
deoarece aprecierea diversităţii are o legătură directă cu drepturile omului, ideea
identităţii este fundamentală în cadrul acestui manual. Este important de
remarcat că identitatea nu este o noţiune neutră. Conceptul identităţii poate fi
interpretat diferit şi are atât dimensiuni pozitive, cât şi dimensiuni negative.
Identitatea de grup poate crea sensul pozitiv de apartenenţă sau solidaritate.
Totuşi divizările în baza identităţii de grup au avut, ca şi consecinţă, polarizarea,
stigmatizarea şi abuzurile drepturilor omului. În această lecţie copiii vor avea
posibilitatea de a analiza propria identitate, studiind sensul propriului nume
(„Avem dreptul la un nume”; art. 7 şi16 a Convenţiei Naţiunilor Unite privind
Drepturile Copilului). Copiii vor remarca similitudinile şi diferenţele dintre
diferite persoane. Aceste activități au ca scop dezvoltarea autoevaluării şi
aprecierii unicităţii fiecărui individ şi celebrarea diversităţii.
OBIECTIVE
În această lecţie copiii:
• vor explora conceptul identităţii şi practicile de auto-definire;
• vor studia identitatea în contextul drepturilor și se vor familiariza cu Convenţia ONU
privind Drepturile Copilului;
• vor reflecta asupra schimbului de informație, respectării intimității altor persoane;
• vor dezvolta sentimentul de auto-evaluare şi apreciere a unicităţii fiecărui individ;
• vor practica şi dezvolta abilităţi de cercetare (colectare de informaţie), analiză,
comunicare şi de luare a deciziilor, intervievare, învăţare colaborativă şi exprimare
creativă.
RESURSE
• Un poster care conține Convenţia privind Drepturile Copilului.
• Fişa de Lucru nr. 1.1 şi n. 1.2, Paşaportul, în funcţie de necesităţile/abilităţile copiilor,
pentru Activitatea B.
• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului, pentru Activitatea B.
A. CE ESTE NUMELE?
Timp de câteva minute copiii se gândesc cum ar răspunde, printr-un cuvânt sau două, la
întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit și
argumentează de ce au ales anume aceste cuvinte. Ați putea sugera copiilor că cele mai
multe persoane și-ar spune numele când ar fi solicitați să răspundă la întrebarea ”Cine
sunt eu?”. Întrebați copiii ce le sugera următoarele nume:
NUME ACEST NUME
SUGEREAZĂ CĂ
ACEASTĂ
PERSOANĂ ESTE…
DECI, ACEST NUME
NE SUGEREAZĂ ….
Sarah Byrne fată sau femeie … sexul persoanei
François Truffaut francez … naționalitatea
persoanei sau locul de
baștină a acesteia.
Seán Óg tânăr + numele tatălui … vârsta persoanei sau/și
faptul că are același
nume de familie cu tatăl
său.
Melanie Klein scund („klein‟) … statura persoanei
Aonghus MacDiarmuid fiul lui Diarmuid … relația cu un anumit
membru al familiei și
numele acestuia
Peter Baker brutar … profesia persoanei sau
profesia predecesorilor
Robert Kindness bunăvoință … o trăsătură de caracter
a unei persoane
Propuneți copiilor un exemplu sau două de nume sau sisteme de nume din alte părți ale
lumii (vezi tabelul de mai jos). De asemenea, la rândul lor, copiii ar putea propune
propriile exemple.
NUME ACEST NUME
SUGEREAZĂ …
DECI, ACEST NUME
NE SUGEREAZĂ CĂ
….
Sukhvinder Kaur „Kaur‟ înseamnă
prințesă.
… persoana este fată sau
femeie. În sistemul de
nume Sikh, numele de
familie nu este
întotdeauna utilizat în
scopuri religioase. O
persoană primește două
nume, iar al doilea nume
va fi sau „Kaur‟
(prințesă) pentru fete, sau
„Singh‟
(leu) pentru băieți.
Kwadwo Băiat + născut într-o zi
de luni
…persoana este băiat sau
bărbat+ ziua săptămânii
în care s-a născut.
Oamenii din tribul
Ashanti, din Ghana,
Africa își numesc copiii
conform zilei săptămânii
în care s-au născut. Iar
zilele săptămânii poartă
nume de zei și au formă
de feminin și masculin.
Exemplele sunt preluate
din Jill Rutter,
Refugiații: O carte
pentru clasele primare
(1998: Consiliul
refugiaților, UK,
Londra), pp. 129.
Citiți-le copiilor articolul 7, din Convenția privind Drepturile Copilului, care prevede
că fiecare copil are dreptul la un nume. Explicați că, în acest context, o "convenție"
este un acord care stabilește reguli sau legi, pe care guvernele sunt de acord să le
protejeze și să le respecte. În funcție de cunoștințele copiilor despre drepturile omului,
adresați-le următoarele întrebări:
• Încercați să vă amintiți, ce este un DREPT.
• Cum credeți, ce reprezintă un DREPT?
Fără a subestima ideile copiilor, sugerați-le că cele mai multe persoane percep
drepturile ca fiind necesitățile de bază ale oamenilor, standarde minime de viață.
Drepturile omului au fost create pentru a ne asigura realizarea necesităților noastre de
bază - de exemplu, toți avem dreptul la hrană și apă potabilă pentru că avem nevoie de
ele, pentru că acestea sunt vitale, adică necesitățile noastre de bază. Și deoarece fiecare
ființă umană are aceleași necesități bază, fiecare ființă umană are și aceleași drepturi.
Pe final, adresați-le copiilor următoarele întrebări:
• Este o surpriză pentru voi faptul că toate guvernele lumii consideră că a avea un nume
este într-atât de important, încât au stabilit că fiecare persoană din lume are dreptul la un
nume?
• Considerați că este important pentru ființele umane să aibă un nume? De ce? De ce
nu?
B. PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
Începeți această activitate cu o discuție despre pașapoarte/buletine de identitate și
necesitatea/importanța acestora .
• Ce este un pașaport?
• Cine știe cum arată un pașaport?
• Îl puteți descrie?
• Când avem nevoie de pașaport?
• Dețineți un pașaport?
Fiecare copil primește câte o copie a FIȘEI DE LUCRU despre pașaport.
(În funcție de abilitățile/necesitățile copiilor, puteți utiliza Fișa de Lucru 1.1. sau
1.2).
Explicați-le copiilor că vor realiza un pașaport, în mod individual sau în grup. În
cazul lucrului în pereche/în grup, copiii vor realiza reciproc interviuri și vor
completa reciproc pașaportul.
Înainte ca elevii să înceapă realizarea pașapoartelor, reveniți la posterul
Convenției privind Drepturile Copilului și punctați articolul 16, care prevede că
fiecare copil are dreptul la viață privată. Spuneți-le copiilor că ei au dreptul să
nu răspundă la una sau mai multe dintre întrebări, în cazul în care nu doresc.
După completarea Fișei de Lucru, distribuiți copiilor câte copie a rezumatului
Convenției privind Drepturile Copilului.
Solicitați copiilor să identifice drepturile care corespund fiecărei dintre întrebările
din pașaport, marcate cu asterisc (*).
Ulterior, fiecare grup prezintă colegilor drepturile identificate, ce corespund
întrebărilor marcate.
Notițele profesorului pentru realizarea Activității Pașaportul Drepturilor
Omului
Pentru Activitatea ”Pașaportul Drepturilor Omului” vor fi utilizate următoarele
articole din Convenția privind Drepturile Copilului:
Articolul 7 și Articolul 16 – Dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie
protejat.
Articolul 6 – Dreptul la viață.
Articolul 7 – Dreptul la naționalitate.
Articolul 18 și Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinți sau tutore.
Articolul 27 – Dreptul la o locuință.
Articolul 28 – Dreptul la educație.
Articolul 27 – Dreptul la îngrijire medicală, mâncare sănătoasă și apă potabilă.
Articolul 14 – Libertatea de a gândi, a conștiinței și religiei.
Articolul 30 – Dreptul copiilor de a aparține comunităților minoritare, de a avea
propria cultură de a practica propria religie și limbă.
Articolul 31 – Dreptul copiilor la timp liber, joc, la participarea la activități de
recreare, culturale și artistice.
Articolul 13 și Articolul 17 – Dreptul de a obține și difuza informație (inclusiv
prin intermediul mass media), în măsura în care această informație nu este
dăunătoare pentru copil și pentru cei care-l înconjoară.
C. IMAGINEA DE SINE POZITIVĂ
Citiți textul ”Eu sunt unic” și adresați copiilor următoarele întrebări, pentru a facilita o
discuție în grup:
• Cum credeți, faptul că oamenii sunt foarte diferiți, ne face pe fiecare dintre noi să fim
unici?
• Considerați că este adevărată afirmația precum că toți oamenii sunt diferiți și în
același timp sunt egali?
„ Sunt unic, nu este altul ca mine în această lume. De la începutul timpurilor, nu
a existat o altă persoană ca mine. Nimeni nu are un zâmbet ca al meu. Nimeni
nu are ochi ca ai mei, nas, mâini, voce similare. Nimeni nu are un scris ca al
meu. Nimeni în lume nu are preferinţe similare cu ale mele - în materie de
muzică, pictură sau mâncare. Nimeni nu vede lucrurile aşa cum le văd eu.
Nimeni niciodată nu a zâmbit şi nu a plâns ca mine. În toată istoria omenirii,
nimeni, niciodată nu va un aspect ca al meu, nu va vorbi, merge, gândi sau face
anumite lucruri aşa cum le fac eu. Sunt special. Sunt unic şi această unicitate
este o valoare enormă. Datorită valorii mele, nu trebuie să imit pe nimeni. Voi
accepta mereu diferenţele.”
sura: Școala de Abilități Practice de Îngrijire a Copiilor.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Identitate
Unicitate
Drepturile Omului
Convenție
Egalitate
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE în formă de "cărămidă" și plasași-le în
COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui
cuvânt, alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în propriul dicționar al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
Compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul
acestui program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra în
această agendă ceea ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. JOCUL ÎN CERC
Copii se aranjează în cerc. Punctați, încă o dată, că în cadrul acestei lecții copiii au
învățat că fiecare persoană are dreptul la un nume (Art.7 CNC) și are dreptul ca numele,
viața privată să-i fie respectate și protejate (Art. 16, CNC). Explicați-le că vor juca un
”Joc al Numelor”.
Fiecare elev se gândește la un cuvânt respectuos, care l-ar caracteriza pozitiv pe colegul
său din partea stângă. Cuvântul ar trebui să înceapă cu prima literă a numelui persoanei
respective - de exemplu, "Dina este drăguță". Fiecare copil pronunță cuvântul la care s-a
gândit.
Întrebați-i pe copii cum s-au simțit atunci când au fost complimentați. Întrebați elevii
dacă sunt de acord că trebuie să se adreseze colegilor pronunțând numele corect sau să li
se adreseze cu un nume, care le place și dacă este bine să se ajute reciproc pentru a
proteja și respecta dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie respectat și
protejat, atât în incinta școlii, cât și în afara școlii.
4. DISCUȚIE:UTILIZAREA CORECTĂ A NUMELUI
În cazul în care fenomenul utilizării poreclelor este o problemă în școala dvs,
puteți folosi această oportunitate pentru a discuta despre consecințele negative ale
utilizai poreclelor și cum acest fenomen afectează copiii.
Discuția se poate baza pe articolul 16 CNC, care prevede că fiecare copil are
dreptul la un nume, și ca acest nume să fie protejat și respectat. De asemenea,
puteți explora și tematica ”diminutivelor” / „nicknam-urilor‟/ cu copiii. (Ai un
nickname/ diminutiv? Iți place acesta?).
Discutați despre sentimentele negative, provocate atunci când sunt folosite
poreclele.
Copiii pot face o comparație cu sentimentele trăite atunci când le este pronunțat
numele corect sau când alte persoane le adresează cuvinte/adresări pozitive.
5. COLAJUL AMPRENTELOR
Pentru a consolida conceptul de identitate unică și identitate de grup, elevii ar putea
realiza un colaj din amprente lor. Fiecare copil primește o bucată de bandă adezivă.
Elevii colorează un deget cu cerneală neagră, de exemplu, sau altceva și îți pune
amprenta pe partea "lipicioasă" a benzii adezive. Toate amprentele sunt lipite pe o coală
de hârtie, pentru a obține un colaj al amprentelor.
6. EXPLORAREA IDENTITĂȚII : PROPRIA IDENTITATE/ INDIVIDUALĂ ȘI
IDENTITATEA DE GRUP.
Solicitați copiilor să scrie cinci lucruri despre dânșii, pe bilețele cu lipici. Aceste
cuvinte se pot referi la caracteristicile lor individuale (culoarea părului, ochilor, etc.),
hobby-uri, preferințe / antipatii, echipe / grupuri din care fac parte, interese, etc.
Explicați-le că toate acestea sunt aspecte ce se referă la identitate. Odată ce au scris
aceste cinci lucruri, elevii le lipesc pe haină. Apoi se deplasează prin clasă și caută
bilețele care conțin cuvinte similare, lipite pe hainele colegilor. Identifică elevi care au
scris cuvinte similare și formează grupuri. În aceste grupuri identifică aspectele comune
ale identității lor și aspecte care fac diferența dintre copiii din grup. Ați putea începe
activitatea adresând următoarele întrebări:
Ce aspecte ale identității ați dori să evidențiați?
Este simplu/dificil de a identifica persoane care au aceleași caracteristici?
Care aspecte ale identității sunt înnăscute și care aspecte sunt achiziționate pe
parcursul vieții?
7. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – ABORDAREA FENOMENULUI DE BULLING
Discuția privind dreptul la un nume și sentimentele negative, provocate de utilizarea
poreclelor, poate fi dezvoltată. Elevii ar putea elabora un Ghid Anti-bulling. Activitățile
din această temă pot fi utilizate în cadrul unei Zile Anti-Bulling. De asemenea, ar putea
fi analizate și alte forme de comportament ale copiilor, prin care ei și-ar putea ofensa
colegii, uneori, poate nerealizând acest lucru. Ca și finalitate, elevii ar putea elabora un
motto al școlii, care ar accentua necesitatea respectului reciproc.
8. CONEXIUNI ȘCOLARE
Copiii ar putea elabora o broșură tip pașaport, care va include date din pașaportul
drepturilor omului și ar putea face schimb de informații cu un copil din clasa/școala cu
care colaborați în cadrul anumitor activități. După cum este menționat în Fișa de Lucru
1, acest exercițiu conține și întrebări potențial sensibile, de aceea ar trebui să fie
adaptate contextului, atunci când sunt utilizate ca activitate de interconectare. De
asemenea, le-ați putea sugera elevilor să elaboreze o identitate fictivă, transformând
această activitate într-un exercițiu de creație/scriere creativa.
Alte idei alternative ar fi să le solicitați elevilor să afle mai multă informație despre
prenumele lor, numele de familie și să discute această informație cu un coleg, posibil
din altă școală. În cazul în care clasă/școală dumneavoastră este înfrățită cu o altă
clasă/școală și ambele au acces la e-mail sau posibilitatea de a realiza o conferință
video, ați putea folosi aceste tehnologii pentru a oferi copiilor posibilitatea de a se
prezenta și de a intervieva colegii, adresând întrebări și oferind răspunsuri, care se
conțin în pașaportul drepturilor omului .
TEMA 2. EU ȘI TU
Notiţele profesorului
Relațiile noastre cu alte persoane au un rol important în viața noastră. Explorând
unele dintre aceste relații, copiii vor începe să înțeleagă importanța lor. Prin
explorarea auto-definirii în raport cu alții, copiii vor explora, de asemenea,
conceptele corespunzătoare de perspectivă și interdependență.
Prin discuții privind impactul și consecințele acțiunilor noastre asupra acestor
relații, copiii vor conştientiza şi responsabilitatea de a-i trata cu respect pe
ceilalți.
Multe dintre activitățile din această lecție se axează pe conceptul ”alt punct de
vedere”. Este deseori dificil pentru noi să privim lucrurile dintr-un alt punct de
vedere și această abilitate trebuie să fie dezvoltată. Într-adevăr, în cadrul fiecărei
teme, copiii sunt încurajați în permanenţă să examineze situații și scenarii din
diferite puncte de vedere. Copilul va ajunge să înțeleagă mai profund, să
respecte și să aprecieze diferite puncte de vedere, deşi nu va fi necesar să fie de
acord cu acestea. Scopul este de a promova relații sănătoase, de respect și
responsabilitate cu alte persoane.
OBIECTIVE – În această lecție, copiii vor avea posibilitatea:
• să studieze relațiile lor cu alte persoane și semnificația interdependenței;
• să practice și dezvolte capacitatea de a privi anumite lucruri dintr-un alt punct de
vedere, din altă perspectivă;
• să dezvolte abilități de investigație, ascultarea activă, empatie, comunicare, prezentare
orală, învățare colaborativă și exprimare creativă;
• să identifice responsabilitățile, care marchează relațiile dintre copii.
RESURSE
Foi de hârtie
Marchere/carioci
Fişa de Lucru pentru Activitatea suplimentară 4.
A. OAMENII NU SUNT CA O INSULĂ PUSTIE
Obiectivul acestui exercițiu este de a ajuta copiii să înţeleagă că viața noastră este
marcată de relațiile cu diferite persoane. Copiii sunt întrebaţi dacă au auzit vreodată
expresia "Nimeni nu este o insulă pustie". Întrebați-i cum înţeleg sensul acestei expresii.
Discutați şi alte expresii cu sens similar, pentru a înţelege semnificaţia interdependenței
și relațiilor. Solicitați opinia elevilor cu referire la semnificația unor expresii uzuale,
cum ar fi "Unirea face puterea", "Două minţi sunt mai bune decât una", "Unde-s mulţi –
puterea creşte”. Cunosc expresii similare? Divizaţi tabla în două părţi. Scrieți în partea
stângă de sus întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii se vor gândi la rolul lor din viața de zi
cu zi (fiu, elev, prieten, etc). Pentru început, oferiţi-le ca exemplu primele două roluri:
Cine sunt eu?
Eu sunt elev.
Eu sunt fiică/fiu.
Solicitaţi copiilor să completeze lista cu încă 5 roluri (cel de prieten, căpitan de echipă,
nepot, lider etc.). Sugeraţi-le că acestea ar putea fi rolurile lor în relaţie cu membrii de
familie, ai comunității școlare, comunității în general. În funcție de clasă, copiii ar putea
lucra individual sau aceasta ar putea fi o activitate de brainstorming. Numiţi coloana din
dreapta "În relaţie cu…?". Copiii se vor gândi la persoanele cu care relaționează.
Exerciţiul poate fi realizat individual sau în comun.
Cine sunt eu? În relaţie cu … ?
Sunt elev …..profesorul.
Sunt fiică/fiu ….. mama mea/tatăl meu.
B. CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Citiţi acest poem. Când finalizaţi de citit, permiteți copiilor să-și exprime opinia despre
această poezioară.
CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Pentru părinţii mei, eu sunt o persoană neordonată și care mereu întârzie la masă
Pentru frații și surorile mele, eu sunt o MARE pacoste!
Pentru vecinii mei, eu sunt băiatul bun, care mereu le dă o mână de ajutor
Pentru prietenii mei, eu sunt un băiat din gaşcă amuzant
Profesorul meu crede că am luat-o cam razna,
Dar, în opinia mea eu sunt, pur şi simplu, EU!
In English Alive, Level 3 (1991: London, HarperCollins), p. 7.
PUNCTE DE VEDERE
Copii urmează să selecteze două persoane, cu care relaționează (pot selecta din rubrica
"În relaţie cu…”) și să-şi imagineze cum ar descrie aceste persoane. Această activitate
ar fi destul de interesantă dacă ei ar selecta un prieten. După activitate, ar putea solicita
părerea acelui prieten, ca să compare punctele de vedere. Pot proceda similar şi cu
părinţii sau profesorul (revelațiile ar putea fi interesante!). Este util ca elevii să scrie 3
modalităţi prin care alte persoane i-ar putea descrie și să se gândească la motivele
pentru care i-ar caracteriza în acest mod.
Activitatea opţională 4: Copiii completează interviul de pe Fişa de lucru 2 .
RESPONSABILITĂȚI
Bazându-se pe conceptele de interdependență, relații și de perspectivă, întrebările ce
urmează, despre responsabilități, au scopul de a spori gradul de conștientizare de către
copii a impactului – pozitiv, dar și negativ – al comportamentului lor asupra altor
persoane.
Care sunt responsabilitățile tale în relaţia cu cele 2 persoane la care te-ai gândit?
Care sunt responsabilitățile celor 2 persoane în relație cu tine?
RELAȚII „IMPORTANTE‟
Din relațiile identificate în cadrul primei activități, care este cea mai importantă
pentru tine?
De ce?
Toate relațiile sunt importante, dar unele relații sunt deosebit de importante pentru
copiii în creştere.
Acest lucru este recunoscut în Convenția privind Drepturile Copilului.
Studiaţi, împreună cu elevii, versiunea simplificată a Convenției privind Drepturile
Copilului (aceasta ar putea fi o revizuire care ar preceda studierea Declarației
Universale a Drepturilor Omului (Tema 3), în cazul în care copiii au studiat deja
materialele din manualul Lift Off. Identificaţi, împreună cu elevii sau individual,
drepturile care se referă la relațiile noastre cu alte persoane.
Notiţele profesorului pentru discuţia de mai sus, despre importanţa relaţiilor.
Sugerăm, PENTRU ACEASTĂ LECȚIE, Articolele din Convenţia privind
Drepturile Copilului, care se referă la relaţiile dintre oameni:
Articolul 18 şi Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinţi sau tutore (Dreptrul
la familie).
Articolul 28 – Dreptul la educaţie.
Articolul 30 – Dreptul copiilor din rândul minorităţilor de a se bucura de limba
nativă, de propria cultură şi religie.
Articolul 31 – Dreptul la joacă (incluziunea în activităţi, împărţirea jucăriilor şi
echipamentului, accesoriilor sportive).
C. POEZIA: EXPLORÂND PUNCTELE DE VEDERE/OPINIILE
Poemul ce urmează, Elefanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane, de Carl Sandburg,
este o sursă utilă pentru a explora împreună cu elevii semnificația termenului
opinie/punct de vedere. Această activitate poate fi deosebit de utilă pentru a încuraja
copiii să-și creeze propria opinie, şi nu doar să fie de acord cu opiniile, punctele de
vedere ale prietenilor sau ale altor persoane, pe care le consideră importante. Citiți
poemul copiilor. După ce ați finalizat de citit, discutați cu elevii mesajul și ideile acestui
poem.
Elefanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane
de Carl Sandburg
Wilson și Pilcher și Snack stăteau în faţa unui elefant de la zoo.
Wilson a spus, "Cum îl cheamă? Este din Asia sau Africa? Cine îl hrănește?
Este „un el” sau „o ea”? Ce vârstă are? Are un frate geamăn? Cât costă
hrana lui? Cât cântărește? Dacă moare, cât va costa să fie adus altul în loc?
Dacă moare, pentru ce vor fi folosite oasele lui, dar grăsimea și pielea? Care
este utilitatea lui, în afară de faptul că oamenii îi privesc? "
Pilcher nu are întrebări: el a murmurat pentru sine, "Este cât o casă, cu
pereţi şi ferestre, urechile sunt cât nişte lanuri de porumb înalt; stă ca un
pod peste o apă adâncă; faţa lui este tristă și ochii sunt blânzi; Știu că
elefanți sunt buni cu copiii."
Snack s-a uitat în sus și în jos și a spus în sinea lui, "Este un dur şi pun
pariu că are o inimă puternică. Pun pariu că e puternic ca oţelul. "
Ei nu au adus argumente.
Ei nu au discutat.
Trei bărbați au privit elefantul cu ochi diferiţi și au lăsat lucrurile la voia
întâmplării.
Ei nu au dorit să-şi complice o după-amiază de duminică însorită;
„Duminica este doar o dată pe săptămână‟, şi-au spus unul altuia.
DISCUȚIE:
Utilizaţi acest text ca punct de pornire pentru o discuție cu elevii despre cât este de
simplu/dificil să:
• accepţi ca alte persoane au opinii diferite sau văd lucrurile sau situaţiile diferit.
Ulterior, solicitaţi copiilor să se gândească la importanţa opiniei elefantului despre sine
şi care ar fi aceasta. Copiii ar putea scrie despre sau desena modul în care elefantul se
vede pe sine, dar şi cum ar dori ca oamenii să-l privească.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE-CHEIE
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a cuvintelor-cheie din această temă.
Opinii/Puncte de vedere
Interdependență
Relații
Respect
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE în formă de "cărămidă" și plasași-le în
COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formați din literele fiecărui cuvânt, alte
cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceeași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
3. Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea
înregistra ceea ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3.CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE
Reveniți, împreună cu elevii, la poemul Ce cred alte persoane despre mine. Copii ar
putea lucra, în mod individual, în perechi sau în grup, pentru a:
• scrie propria versiune a poemului Ce cred alte persoane despre mine.
• ar putea realiza un colaj de imagini/desene, prezentând opinia altor persoane despre
dânșii, cum sunt percepuți de alte persoane.
4. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– INTERVIURI
Înainte de a realiza această activitate, adresați-vă tuturor membrilor personalului dacă ar
fi dispuși să se implice în realizarea unei lecții despre relațiile dintre oameni, oferindu-le
copiilor interviuri.
În cazul în care sunt de acord, în funcție de numărul și varietatea angajaților, divizați
clasa în perechi sau în grupuri mici.
Fiecare pereche/grup își va asuma responsabilitatea de a intervieva un angajat.
Persoanele care participă la interviuri trebuie să aibă funcții diverse (cu alte cuvinte,
persoanele care vor participa la interviuri, trebuie să aibă roluri diverse în viața școlară,
de exemplu, profesori, personal auxiliar, cadre didactice de suport, asistenți, etc. și
inclusiv, directorul școlii, vice directorul, alte persoane din cadrul managementului
instituției etc.)
Fiecare pereche / grup primește câte o copie de Fișei de Lucru 2. Înainte de realizarea
interviului, copiii ar putea completa fișa, încercând să prezică unele răspunsuri pe care
le vor primi de la persoanele intervievate.
Amintiți-le copiilor că fiecare persoană are dreptul la viață privată și că ei trebuie să
respecte acest drept. Înainte de a intervieva o persoană, trebuie să-i spună că nu este
obligată să răspundă la o întrebare sau alta, dacă nu dorește.
un membru al perechii/grupului își asumă responsabilitatea de a nota
răspunsurile.
când finalizează interviul, anunță ceilalți colegi.
fiecare pereche/grup plasează Fișa cu interviul pe perete, astfel încât să formeze
un afiș.
copiii privesc afișul și își amintesc ce răspunsuri au primit de la persoanele
intervievate la întrebarea ”Cum i-ar putea ajuta copiii să-și realizeze sarcina lor
mai simplu și mai plăcut?”.
Această activitate poate fi utilizată ca punct de pornire pentru un proiect mai profund
cu privire la drepturile omului. Ați putea utiliza unele idei descrise în Tema 10.
Notiţele Profesorului
În cazul în care sunt puțini angajați pentru a realiza eficient această activitate, ați
putea adapta sarcinile respective.
• elevii ar putea selecta și colegi care ar îndeplini rolurile angajaților. În baza
răspunsurilor primite, elevii ar putea elabora o listă de propuneri care ar face mai
eficientă activitatea membrilor comunității școlare.
• această activitate ar putea fi realizată implicând în interviuri și membrii
comunității.
• alternativ, copiii ar putea realiza interviurile prin email sau scrisori.
• de asemenea elevii ar putea scrie un eseu sau o piesă, utilizând acest exercițiu
ca punct de pornire. Pentru a diversifica exercițiul, elevii și-ar putea asuma un
rol al unei persoane din comunitate, de exemplu rolul polițistului sau medicului.
5. CONEXIUNI ȘCOLARE – Compararea Responsabilităților.
Copiii identifică un rol pe care îl au în comun (de exemplu, elev). Ați putea propune
elevilor să realizeze un proiect de clasă, care ar avea ca scop compararea
responsabilităților și așteptărilor lor și responsabilitățile și așteptările unor copii care au
trăit/trăiesc:
A. într-o perioadă istorică, studiază la lecția de istorie.
sau
B. într-o altă țară sau/și cultură despre care au aflat la una din lecții.
sau
C. În cazul în care clasa / școala dumneavoastră colaborează cu altă clasă / școală,
ați putea utiliza acest proiect ca oportunitate pentru a compara viața școlară în
cele două comunități școlare.
Alternativ, proiectele A și B ar putea fi comasate într-un proiect comun, în cazul în care
clasa/școala colaborează cu altă clasă/școală. Copiii ar putea să discute, împreună cu
elevi din alte clase/școli punctele de vedere și cunoștințele acumulate.
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI .
ONE
NOTIȚELE PROFESORULUI
În manualul Lift Off, precedent acestei resurse, copiii au făcut cunoștință cu
Convenția privind Drepturile Copilului (CRC). Deși nu este ușor de definit
drepturile omului, una din definiții ar fi că drepturile omului sunt drepturile pe
care le au persoanele din simplul motiv că sunt ființe umane, indiferent de rasă,
sex, etnie, limbă, cetățenie, naționalitate sau abilități.
Într-un limbaj mai simplu, mai accesibil pentru copii, vă recomandăm să definiți
drepturile omului ca necesitățile de bază ale oamenilor, pentru a trăi o viață
lungă și fericită, pentru a fi sănătoși și a se simți în siguranță. Acestea sunt
standardele minime de viață care trebuie să fie asigurate de stat. În cadrul acestei
lecții, copiii se vor familiariza cu drepturile (și responsabilitățile aferente),
prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO). Ei vor studia
contextul istoric, care a marcat elaborarea DUDO și evoluția drepturilor omului
în general.
În plus, scopul acestei lecții este de a-i informa pe copii că toți oamenii sunt
egali în drepturi, deoarece toți oamenii au demnitate. La această lecție copiii
vor avea posibilitatea de a fi în pielea Hanei Brady, o fată în vârstă de 13 ani,
care a murit în lagărul Auschwitz. Scopul acestui exercițiu este de a-i face pe
copii să înțeleagă că toți oamenii sunt egali în drepturi deoarece toți suntem
ființe umane și avem demnitate.
DECLA
i INFORMAȚIE UTILĂ
Declarație: în contextul Națiunilor Unite, o declarație (i.e. Declarația
Universală a Drepturilor Omului) este exprimarea opiniei și intenției
guvernelor, dar nu este o lege.
Convenție: Acest tip de documente , în comparație cu declarația, au putere
juridică și obligă guvernele care le-au semnat să respecte toate prevederile, de
exemplu Convenția privind Drepturile Copilului (CDC). (CDC este documentul
existent care a fost ratificat de cele mai multe țări din lume. Doar 2 țări din lume
nu au ratificat CDC – SUA și Somalia.)
RA
OBIECTIVE.
În această lecţie:
• copiii vor fi informați despre Declarația Universală a Drepturilor Omului. (DUDO);
• copii vor afla cum a fost elaborată Declarația, despre relevanța istorică și potențialul
viitor al DUDO și CNC.
• copiii își vor dezvolta aptitudini precum empatia, abilități de investigație, reflectare, de
luare a deciziilor de comun acord, lucru colaborativ, audiere activă și imaginație.
RESURSE
Pentru Activitatea A:
• Posterul ce conține Convenția privind Drepturile Copilului.
• Posterul ce conține Declarația Universală a Drepturilor Omului.
• Fișa de Lucru 3.1.
Pentru Activitatea B:
• Fișa de Lucru 3.2.
Pentru Activitățile Opționale 6 și 7:
• Posterul cu Axa Drepturilor Omului
• Fișa de Lucru 3.3.
A. ABC-ul Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Întrebați elevii dacă își amintesc definiția drepturilor omului (drepturile omului
sunt necesitățile de bază ale fiecărei persoane).
Înainte de a prezenta Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO),
propuneți copiilor să-și amintească unele drepturi ale omului din Convenția
privind Drepturile Copilului (CDC).Copiii au aflat despre CDC în manualul Lift
Off, resursa precedentă acestui manual.
După ce elevii și-au amintit unele informații, ați putea studia posterul CDC,
pentru a vedea dacă au omis vreun drept.
După această ați putea face referire la posterul DUDO. Copiii vor compara
drepturile prevăzute de DUDO și CDC, vor identifica drepturile sunt prezente
într-un document și lipsesc în alt document.
Punctați că DUDO recunoaște că toate ființele umane au aceleași nevoi de bază
și, prin urmare, fiecare ființă umană are aceleași drepturi și aceste drepturi sunt
egale pentru fiecare.
NOTIȚELE PROFESORULUI
”Dreptul la căsătorie” este prevăzut de DUDO (Articolul 16), dar nu este
prevăzut de CDC;
”Dreptul la vot” este prevăzut de DUDO (Articolul 21), dar nu este prevăzut
de CDC;
”Dreptul la timp liber și joacă” este prevăzut de CDC (Articolul 31). În
DUDO este menționat dreptul la odihnă și recreare (Articolul 24);
”Dreptul copilului de a-i fi asigurată supraviețuirea și dezvoltarea”, este
prevăzut de CDC (Articolul 7).
Fiecare copil primește o copie a ”Alfabetului Declarației Universale a Drepturilor
Omului”. Drepturile Omului sunt formulate printr-un cuvânt sau mai multe. Asigurați-
vă că elevii înțeleg toate cuvintele sau încurajați elevii să elaboreze propriul Alfabet al
Drepturilor Omului.
O idee alternativă ar fi ca elevii, utilizând inițialele DUDO, CDC, DREPTURI, sau alte
cuvinte cheie pe care le-au învățat în lecțiile precedente, să creeze poezioare despre
drepturile omului, în contextul exercițiului despre alfabet.
De asemenea, copiii ar putea realiza jocuri gen CUVINTE ÎNCRUCIȘATE sau SE
CAUTĂ UN CUVÂNT, pentru a se familiariza cu anumite concepte din domeniul
drepturilor omului.
În funcție de aptitudinile copiilor și/sau reacția clasei la tema lecției, profesorul poate
solicita elevilor să scrie sau să deseneze anumite indicii pentru asemenea activități.
Activitatea Opțională 5: Lucrul Media oferă oportunitatea de a studia drepturile ce se
conțin în DUDO.
B. CONTEXTUL ISTORIC AL ELABORĂRII DECLARAȚIEI
UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI.
Această activitate are ca scop informarea despre contextul istoric în care a apărut
DUDO. Ați putea începe activitatea prin a spune copiilor istoricul apariţiei ONU.
Notiţele profesorului includ informaţie despre istoria ONU. Mai multe informații despre
istoria ONU și evoluția drepturilor omului, pe parcursul istoriei, sunt incluse în anexele
de final.
Dacă doriți să accentuaţi faptul că drepturile omului nu sunt un concept Occidental și nu
au apărut abia în secolul 20, vă sugerăm că realizaţi Activităţile Opționale 6 și /sau 7,
despre istoria drepturilor omului.
Alternativ, aceste activități pot fi realizate şi la finele cursului, pentru a consolida
cunoștințele elevilor şi a le dezvolta în continuare abilitățile lor de gândire critică.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Organizația Națiunilor Unite a fost înființată la începutul secolului 20, după cele
două războaie mondiale.
Scopul acesteia este de a consolida toate națiunile, pentru a lucra pentru pace și
dezvoltare. Ideile ONU sunt incluse în Declarația Universală a Drepturilor
Omului, elaborată de ONU în 1948. În Introduce se menţionează:
• indignarea popoarelor faţă de "actele barbare", cum ar fi cel de-al doilea război
mondial;
• aspirațiile popoarelor de a trăi într-o lume "în care ființele umane se bucură de
libertatea de exprimare și credință ";
• demnitatea fiecărei ființe umane și importanța drepturilor omului;
• promisiunea ONU de a promova respectarea drepturilor și libertăților omului
în toată lumea.
UNIT THREE
După ce copiii studiază drepturile omului, cuprinse în DUDO, care trebuie să fie în
mapa fiecărui elev, întrebaţi copiii dacă-şi amintesc vreun caz din istorie, când
drepturile vreunui grup au fost încălcate.
Explicați copiilor că intenționați să le citiţi o istorioară despre Hana, o fată de 13 ani, de
origine evreică, care a trăit în Cehoslovacia în timpul al doilea război mondial.
Propuneţi copiilor să închidă ochii și sau să pună capul pe banca lor pentru a asculta
foarte atent povestirea. Explicați-le elevilor că atunci când veţi termina de citit, le veţi
sugera să închidă ochii, dacă doresc, pentru a reflecta în liniște asupra modului în care
se simt, după ce au ascultat textul.
Citiţi textul „Valiza Hanei” (Fişa de Lucru 3.2).
După ce copiii au reflectat câteva minute, le propuneți să se gândească la un cuvânt
și/sau o culoare și/sau o imagine, care ar comunica ceea ce simt ei după ce au ascultat
povestirea. Împreună cu elevii, încercați să răspundeți la întrebarea "Cât de importante
sunt drepturile omului?" referindu-vă la informaţia citită şi la emoțiile copiilor în urma
lecturii.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
• Universală
• Declarație
• Convenție
• Demnitate
• Egalitate
• Libertate
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE în formă de "cărămidă" și plasași-le în
COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui cuvânt și
alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. ACTIVITATE GRAFICĂ
Copiii ar pute-o picta pe Hana, aşa cum şi-o imaginează ei. Le puteţi recomanda copiilor
să caute pe internet imagini cu Hana.
4. COPIII ȘI RĂZBOIUL
Dacă doriți să studiaţi, împreună cu elevii, genocidul din războiul doi mondial, aţi putea
oferi copiilor mai multă informație despre Ziua Internațională de Comemorare a
Victimelor Holocaustului , marcată în fiecare an la data de 27 ianuarie, când lagărul de
concentrare Auschwitz a fost eliberat, în 1945. Alternativ, ați putea aborda tema copiilor
soldaţi, prin tema de Copiii pe timp de război.
5. ACTIVITATE MEDIA
Divizaţi clasa în perechi și propuneţi ca fiecare pereche să lucreze împreună, în decurs
de circa la o lună:
Să selecteze informații, din surse mass-media care ilustrează sensul unui drept
stipulat în DUDO, referindu-se la situaţia actuală a acestui drept în lume (de
exemplu, informații și imagini despre modul cum acesta este protejat și/sau
încălcat).
Este bine să ajutaţi elevii cu idei de organizare şi prezentare a informaţiei în sala
de clasă, pentru colegi (de exemplu, în formă de discuţie/dezbateri, un colaj, un
album, un joc de rol sau spectacol).
NOTIŢELE PROFESRULUI
1. Vă recomandăm să propuneți elevilor o listă de drepturi pentru acest proiect,
în funcţie de complexitatea drepturilor în cauză sau de vârsta copiilor.
2. Folosiți alfabetul DUDO ca un punct de plecare pentru acest proiect. Solicitaţi
fiecărei perechi să selecteze un cuvânt /un drept din alfabet, pentru a-şi focusa
proiectul.
3. La modul ideal, fiecare pereche va cerceta un drept diferit. Cu toate acestea,
în cazul în care mai multe perechi doresc să cerceteze același drept, le puteți
sugera să studieze diferite aspecte ale acestui drept (de exemplu, să abordeze
relevanța acestui drept pentru un anumit grup de persoane sau anumite probleme
cu referire la un drept, într-o anumită țară).
Activităţile 6 şi 7 pot fi realizate inclusiv şi la finalizarea acestui curs, pentru a
consolida cunoştinţele copiilor şi pentru a le dezvolta gândirea critică.
6. ZARURILE
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria şi evoluţia drepturilor, pot juca jocul cu
zarurile „Axa Drepturilor Omului”, de pe posterul din anexă. Ei vor avea nevoie de
zaruri. Instrucţiunile le găsiţi pe poster.
7. ISTORIA DREPTURILOR OMULUI
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria drepturilor omului aţi putea discuta
următoarele aspecte din istoria drepturilor omului.
Întrebați-i pe copii când, în opinia lor,au apărut drepturile omului şi să-şi
argumenteze răspunsurile.
Plasaţi afișul într-un loc vizibil. Utilizaţi "negura timpului", ca un punct de
pornire, explicaţi-le că ideea drepturilor omului a apărut cu mii de ani în urmă.
Doar că acestea, la diferite etape din istorie, aveau denumiri diferite.
Distribuiţi fiecărui elev Fişa de Lucru 3.3, “Axa Drepturilor Omului”.
Divizaţi copiii în perechi, pentru a realiza următoarele sarcini:
- Să sublinieze cuvântul „drepturi” pe Axă.
- Să încercuiască cuvinte sau fraze, care, în opinia lor, au acelaşi sens cu ceea ce
numim noi astăzi „drepturile omului”.
- Să prezinte informaţia colegilor. Copiii identifică locul cuvintelor pe Axă.
Explicați copiilor că nu numai limbajul, dar şi sensul drepturilor omului a evoluat în
timp. Aceste modificări de sens sunt marcate de evenimentele care s-au produs în
anumite locuri, în anumite perioade istorice. Pentru a studia aceste schimbări, adresaţi
următoarele întrebări:
- Cine are drepturi?
- Aparţin drepturile fiecărei persoane?
- Ar trebui ca toţi oamenii să aibă aceleaşi drepturi?
- Ar trebui ca toţi oamenii să aibă drepturi egale?
- Sunt drepturi mai importante şi mai puţin importante?
Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a oferi copiilor câteva exemple de schimbări de
accente, pe axa timpului. Este bine ca mai întâi elevii să sugereze schimbările
percepute.
on …
Anul Accentul
1200s
Magna Carta
… drepturile unui grup specific.
Feudalii care deţineau proprietăţi şi
putere.
1700
Constituţiile Americii şi Franţei
….un principiu cheie a drepturilor
omului: egalitatea
… un grup specific de drepturi:
drepturile civile şi politice
1800s
Karl Marx
Abolirea Sclaviei
Noua Zeelandă
… drepturile unui grup specific:
muncitorii
…Americanii de origine africană
… un drept specific pentru un grup
specific: dreptul femeilor la vot.
1900s
DUDO, CDC
Amnesty International
India, South Africa, Iran
… Documente internaţionale pentru
drepturile omului.
… Campanii pentru drepturile omului.
8. DISCUȚIE – “Dacă nu înțelegem trecutul, suntem condamnaţi să-l repetăm”.
Aţi putea utiliza povestirea Valiza Hanei ca punct de pornire pentru o discuţie comună:
• Învăţăm istoria pentru a învăța din istorie?
• Ce putem învăţa din istorie?
• Cât este de important să ne amintim şi să comemorăm evenimentele din trecut?
9. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – ADUCEM DREPTURILE OMULUI ACASĂ.
Folosind ca punct de pornire povestirea „Valiza Hanei”, aţi putea întreba copiii dacă ei
cunosc vreo persoană/grup de persoane din comunitatea lor, din ţara lor sau din altă ţară
a lumii ale căror drepturi nu sunt respectate. Această abordare poate rezulta într-un
proiect de clasă. În cazul în care activitatea este organizată la nivel comunitar sau
național, elevii ar putea realiza un interviu sau ar putea merge în vizită la o persoană
care aparţine unui grup discriminat sau care a fost discriminat în trecut.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, clasa ar putea cerceta situația drepturilor
omului cu referire la un anumit grup, utilizând internetul. Rezultatele acestei activități
ar putea fi proiectate pe un ecran sau afişate pe un perete din clasă sau într-un spaţiu
şcolar, la care ar avea acces întreaga școală. Alternativ, clasa ar putea face o prezentare
pentru toată şcoala.
10. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ – Integrarea conceptului drepturilor omului în viaţa întregii şcoli
Selectați unele principii de bază ale drepturilor omului, care sunt consacrate în DUDO
(de exemplu, demnitate, egalitate, universalitate, respect, libertate, dreptate, pace).
Prezentaţi elevilor una dintre aceste valori. Le puteţi propune ca timp de două săptămâni
sau o lună să lucreze pentru a integra această valoare în procesul de învățare, activitățile
de clasă și/sau în viața de zi cu zi a școlii. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe
metode:
O conferinţă ce ar aborda principiul respectiv.
Discuții cu elevii din clasele mai mici. În grupuri, elevii pot merge în alte clase,
pentru a discuta despre drepturile omului.
Integrarea principiului în viaţa de zi cu zi a şcolii.
Realizarea unui colaj care abordează principiul în cauză. Ulterior și alte clase sunt
invitate pentru a contribui la completarea colajului.
TEMA 4. RESPONSABILITATEA
NOTIȚELE PROFESORULUI
Un judecător celebru a explicat cândva relația dintre drepturi și responsabilități în
felul următor: "dreptul meu de a-mi flutura pumnul se termină acolo unde începe
vârful nasul tău". Cu alte cuvinte, drepturile omului nu sunt fără limite. În timp ce
avem drepturi, avem de asemenea și anumite responsabilități care asigura
respectarea drepturilor celorlalte persoane. În această lecție, copiii vor studia
conceptul de responsabilitate, cu referire, în mod special, la drepturi și
responsabilități în domeniul educației. Drepturile și responsabilitățile sunt ca două
fețe ale aceleiași monede. Ele au o legătură directă – nu pot exista separat. Pe lângă
faptul că avem drepturi, avem şi datoria de a respecta drepturile altora. De
exemplu, deşi am dreptul să-mi exprim părerea, am, de asemenea, şi
responsabilitatea de a nu jigni, calomnia alte persoane. Sau, de exemplu, atunci
când vorbim despre "dreptul la joacă" – fiecare copil are acest drept, doar că în
cazul în care există doar o singură minge, copiii au responsabilitatea de a se juca
pe rând. De asemenea, în cazul în care observă în curte un copil care nu are cu cine
se juca, este responsabilitatea lor de a-l implica în cercul lor.
După cum arată acest ultim exemplu, a avea o responsabilitate nu înseamnă doar că
ai datoria de a nu încălca drepturile altei persoane. Ea implică, de asemenea, şi
obligația de a face ceva, dacă este în puterea voastră, pentru a ajuta o persoană care
are nevoie de ajutor. Abordarea responsabilităţii în acest fel este văzută ca ceva
pozitiv, care îi face pe copii mai puternici.
Obiective – În această temă elevii:
• vor studia conceptul de „responsabilitate” şi vor reflecta asupra responsabilităților de
zi cu zi.
• vor studia relația dintre drepturi și responsabilități.
• vor reflecta asupra importanței educației și vor învăţa despre drepturi și
responsabilități în domeniul educației.
• se vor informa despre sistemul lor educaţional și responsabilitățile diferitor actori
educaţionali.
• vor practica şi dezvolta abilități, cum ar fi empatia, analiza și gândirea critică, discuții
de grup și de învățare colaborativă.
Resurse
Pentru Activitatea B: Fişa de Lucru 4.1
Pentru Activitatea C: Fişa de Lucru 4.2
Pentru Activitatea D: Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului şi/sau posterul
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
A. În mâinile noastre
Citiţi fragmentul de mai jos, prin care elevilor le este prezentat conceptul de
responsabilitate. În 1993, scriitoarea afro-americană Toni Morrison, a obţinut premiul
Nobel pentru Literatură. Acesta este un fragment din cuvântarea ei, din 7 decembrie
1993, când a mers să-şi ridice premiul, în Suedia.
În mâinile noastre
„Trăia odată o bătrână. Era oarbă şi era foarte deşteaptă. Faima despre
înțelepciunea ei trecuse hotarele localităţii unde aceasta trăia. Într-o zi au venit
la ea câţiva tineri, care au acuzat-o de minciună. Unul din ei i-as spus:
„Bătrâno, am în mână o pasăre. Spune-mi dacă e vie sau moartă”. Ea nu a
răspuns, deşi tinerii au repetat întrebarea de câteva ori. Ea nu-i putea vedea pe
cei care stăteau în faţa ei – care este culoarea pielii, genul, rasa, naţionalitatea
acestora. Într-un moment ea le-a răspuns: „Nu ştiu. Nu ştiu dacă pasărea pe
care o ţii în mână este vie sau moartă, dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că
pasărea este în mâinile tale. Dacă pasărea este moartă, înseamnă că ai găsit-o
moartă sau ai ucis-o. Dacă pasărea este vie, ai putea s-o ucizi sau s-o lași să
trăiască. Este decizia şi responsabilitatea ta dacă pasărea va trăi. În orice
situaţie – este responsabilitatea ta”.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Pentru faptul că au vrut să-și demonstreze puterea pe de o parte și
vulnerabilitatea bătrânii pe de altă parte, tinerii sunt mustraţi şi li se spune că
sunt responsabil nu numai pentru înscenare, dar și pentru boţul mic de viaţă, pe
care ar putea să-l sacrifice pentru a-şi atinge scopul. Femeia oarbă schimbă
accentele – de la demonstrația de putere la instrumentele prin care este
exercitată această putere.
După lectura textului, provocaţi elevii la o discuţie, adresându-le următoarele întrebări:
De ce tinerii au mers la bătrâna și i-au adresat întrebări?
(Ei au dorit s-o ia în derâdere. Ei considerau că este o mincinoasă).
De ce credeţi că bătrâna răspunde tinerilor în modul în care o face?
(Nu aprobă comportamentul lor. Îi consideră iresponsabili).
Sunteți de acord cu ceea ce spune ea? Credeţi că e înțeleaptă precum o consideră toată
lumea?
De ce/de ce nu? Cine este mai înțelept? Femeia în vârstă sau tinerii care pretind că
sunt deștepţi?
Cum explică scriitoarea răspunsul bătrânei pentru tineri? Care este mesajul acesteia?
Ce părere aveţi despre comportamentul tinerilor?
Ce sentimente îţi provoacă explicaţia bătrânei despre responsabilități?(De exemplu,
este oare responsabilitatea o oportunitate, o onoare, o provocare, o descurajare, o
limitare, e ceva corect sau incorect? Depinde responsabilitatea de anumite situații?)
Acest exerciţiu poate servi ca şi punct de pornire pentru scrierea unui eseu, sau pentru o
piesă de teatru. Ei ar putea continua povestirea.
Şi-au cerut scuze tinerii?
Au realizat că s-au comportat urât?
Credeți că bătrâna a discutat și în continuare cu tinerii despre responsabilități?
B. Abordarea responsabilităţii
Explicați copiilor că vom studia mai în detaliu noțiunea "responsabilitate". Ați putea
începe această activitate prin a solicita elevilor să caute explicaţia acestui cuvânt în
dicţionar. Definiţia ar putea fi citită, transcrisă în caietele de clasă, sau într-o agendă a
drepturilor omului, dacă elevii o posedă. De asemenea, elevii ar putea reda printr-o
imagine această definiţie. Imaginea i-ar putea ajuta să formuleze definiţia şi să
înţeleagă mai bine noţiunea.
Distribuiți Fişa de Lucru 4.1 pe care elevii o vor completa. Elevii o pot completa
integral sau în cazul în care întâmpină anumite dificultăți, lasă acele spații necompletate.
După ce elevii finalizează de completat fișa, discutaţi împreună ideile copiilor despre
responsabilitate.
Această activitate poate fi realizată şi în comun, în cazul în care sunteţi limitați în timp
sau în funcţie de nivelul de cunoștințe în domeniu al elevilor în domeniu. Profesorul ar
putea adresa întrebările întregii clase. O listă de posibile răspunsuri le găsiţi în
NOTIŢELE PROFESORULUI de mai jos.
B. Drepturile şi Responsabilităţile noastre
Această activitate se poate fi realizată cu toată clasa sau ca activitate de grup sau în
perechi:
Scrieţi șablonul pe tablă sau distribuiţi fiecărui copil câte o copie a Fişei de Lucru
4.2 pentru ca ei să poată lucra în grupuri sau în perechi.
În orice format, începeţi activitatea cu primul drept din listă, „dreptul la un nume
şi ca acest nume să fie respectat”.
Întrebați copiii despre responsabilitățile lor în relație cu alte persoane. Notiţele
Profesorului, care însoțesc această activitate, includ o listă de posibile răspunsuri.
În cazul în care elevii lucrează în perechi/grup, după ce finalizează activitatea,
fiecare pereche/grup prezintă feedback-ul și ideile discutate.
Finalizaţi această activitate, solicitând copiilor să identifice legăturile dintre
drepturi şi responsabilităţi. De exemplu, elevii ar putea ajunge la concluzia că:
• Drepturile și responsabilitățile nu pot fi separate, ca două fețe ale aceleiaşi monede;
• Cu toții avem responsabilitatea de a respecta drepturile celorlalte persoane şi de a
recunoaşte că toate ființele umane sunt egale în drepturi;
• De asemenea, avem responsabilitatea de a ne exercita drepturile astfel încât să nu
încălcăm drepturile altora.
C. Abordarea drepturilor şi responsabilităţilor noastre în educaţie
În această secțiune vor fi abordate drepturile care au relevanță directă pentru viața
școlară. Elevii vor discuta despre responsabilități aferente acestor drepturi. Întrebaţi
copiii care articole sunt relevante în viaţa lor şcolară. Ei pot selecta aceste articole din
posterul CDC și/sau DUDO. Elevii urmează să-şi argumenteze selecţia şi să identifice
care sunt responsabilităţile aferente fiecărui drept numit.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Exemple:
Dreptul la educație. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să nu
distrag atenția altor copii de la lecţie, să mă abțin de la acțiuni care ar perturba
lecțiile, activitatea școlară, nu vorbesc în timp ce profesorul încearcă să explice
tema, etc.
Dreptul de a fi în siguranță și a nu fi rănit. Responsabilitățile aferente acestui
drept includ: să nu întreprindă acțiuni care ar pune în pericol siguranța propriei
persoane, dar şi siguranţa altor persoane, (de exemplu, să nu lanseze avioane de
hârtie, să nu aducă obiecte periculoase la școală, etc.). În rezultatul acestei
discuții, elevii ar putea elabora un set de reguli ale clasei sau ale şcolii.
Dreptul la libertatea de exprimare şi opinie. Responsabilitățile aferente
acestui drept includ: să asculte şi să respecte opiniile semenilor şi ale adulţilor, să ofere şi
celorlalţi posibilitatea să-şi spună părerile.
Dreptul la un nume. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să înveţe
numele tuturor colegilor pentru a le pronunţa corect, în mod special, ale
colegilor noi, numele cărora este complicat de memorat sau pronunţat. De
asemenea, să protejeze bunul nume al altor persoanelor şi să evite utilizarea
poreclelor.
Dreptul la confidențialitate. Responsabilitățile aferente acestui drept
includ:respectarea vieții private a altor persoane, (să nu căutare în genţile
colegilor, fără permisiunea acestora, să nu le ia obiectele fără permisiunea lor
etc.).
Dreptul la joc. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să împartă
jucăriile/obiectele de joc cu alți copii, să se joace cu rândul, să se joace corect şi
să includă în joc toţi copiii.
Discuţia poate fi continuată până vor fi analizate toate drepturile relevante pentru viaţa
lor şcolară şi responsabilităţile aferente.
În Activitatea Opţională 3 găsiţi întrebări pentru dezbateri ulterioare.
NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA B: Analizând
detaliat noțiunea de ”responsabilitate”.
Completaţi propoziţiile de mai jos cu ideile voastre referitoare la
responsabilitate.
Eu sunt responsabil….
ACASĂ LA ȘCOALĂ
…să-mi fac temele;
…să am grijă de câinele meu, să-l
hrănesc;
…să fac ordine în camera mea.
…să ascult profesorul;
…să includ şi alţi copii în
activităţile mele;
…să nu-mi distrag colegii de la
teme.
Atunci când îmi asum o responsabilitate mă simt…..
Răspunsuri posibile: Enervat, adult, încrezător, binedispus, important, mândru,
egal și respectat.
Aceste răspunsuri pot fi folosite de către profesori ca punct de reper pentru o
discuţie despre felul în care ne simţim atunci când ne asumăm responsabilităţi.
Ulterior, copiii sunt rugați să se gândească la exemple despre modul în care
diferite responsabilități îi fac să se simtă. De exemplu, le place, în general, să
aibă grijă de fratele lor mai mic sau soră, dar s-ar putea ca această
responsabilitate să devină o povară dacă nu le permite să se joace cu prietenii.
Răspunsurile copiilor din exerciţiul 1 ar putea fi utilizate ca punct de pornire
pentru această activitate.
Cunosc o persoană responsabilă. Eu cred că ………………………………
(numele) este responsabil/ă deoarece……………………………
Copiii pot vorbi despre o persoană din familie, din comunitate sau un coleg de
şcoală.
Exemple de posibile răspunsuri: Eu cred că mama mea este o persoană
responsabilă deoarece…. Ea întotdeauna duce lucrul la bun sfârşit. Chiar şi
atunci când este bolnavă, ea poate merge la lucru şi are grijă de mine. Ea are
grijă să plătească facturile.
Eu cred că o persoană este responsabilă dacă…
Are grijă de alte persoane.
Face curăţenie în camera sa.
Nu acuză alte persoane.
Dacă ajută alte persoane să rezolve situaţiile dificile.
Dacă este drăguţă şi respectă alte persoane.
NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA C:
DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE
Am dreptul la un nume şi ca acest
nume să-mi fie respectat
Am responsabilitatea de a respecta
numele altor persoane. Am
responsabilitatea să nu fac glume pe
seama altor nume şi să nu utilizez
porecle.
Am dreptul la viață. Am responsabilitatea de a nu lua viața
altor persoane; de a nu răni alte
persoane.
Am dreptul la naționalitate. Am responsabilitatea de a respecta
naționalitatea altor persoane; să nu
consider că o naționalitate este
superioară altei naționalități.
Am dreptul să fiu crescut, îngrijit şi
educat de către părinţii mei.
Am responsabilitatea de a-mi prețui și
respecta părinții.
Am dreptul la o locuință. Am responsabilitatea de a respecta
dreptul la o locuință a altor persoane,
drepturile vecinilor mei.
Am dreptul la educație.
Am responsabilitatea să învăț cât de
mult îmi permit capacităţile, iar acolo
unde este posibil, să împărtăşesc
cunoştinţele şi experienţa mea cu alţii.
Am responsabilitatea să frecventez
lecţiile, să-mi pregătesc temele, să
învăț de sine stătător pe măsura
capacităţilor mele, să respect colegii,
profesorii şi regulile din şcoală.
Am dreptul la asistenţă medicală de
calitate, alimentație și apă potabilă.
Am responsabilitatea de a proteja
mediul. Am responsabilitatea de a fi
grijuliu/e/ cu sănătatea mea.
Am dreptul să-mi exprim liber opinia.
Am dreptul la religie.
Am responsabilitatea să ascult şi să
respect opiniile semenilor mei şi ale
adulţilor, să ofer şi celorlalţi
posibilitatea să-şi spună părerile. Am
responsabilitatea de a respecta
credința altor persoane.
Am dreptul la odihnă.
Am responsabilitatea ca în timpul
liber să respect drepturile celorlalţi, să
nu fac acţiuni care încalcă legea, și
îmi dăunează mie sau altora. Am
responsabilitatea să creez un echilibru
dintre timpul meu liber şi timpul pe
care îl petrec învăţând sau practicând
alte activităţi utile.
Am dreptul de a primi și distribui
informație atâta timp cât această
informație mu este ofensatoare și nu
face rău nimănui.
Am responsabilitatea de a respecta
viața privată a altor persoane, să nu
răspândesc informație distorsionată,
să am un comportament responsabil
cu cărțile împrumutate de la
bibliotecă.
Am dreptul de a-mi cunoaște
drepturile.
Am responsabilitatea de a-mi
cunoaște responsabilitățile în raport
cu drepturile mele. Am
responsabilitatea să mă asigur că și
alte persoane își cunosc drepturile.
EXERCIŢII OPŢIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
• Drepturi
• Responsabilități
• Datorie
• Respect
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE de tip "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui cuvânt și alte cuvinte mai
mici.
Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. DISCUȚIE
Facilitaţi o dezbatere la temele:
• Care sunt responsabilitățile adecvate vârstei elevilor, acasă şi la şcoală?
• Au prea multe sau prea puţine responsabilităţi la vârsta lor?
Notiţele profesorului
În această discuţie profesorul trebuie să fie foarte discret, pentru a nu aborda
subiecte sensibile pentru elevi.
3. Activitate pentru întreaga COMUNITATE ȘCOLARĂ – Carta Drepturilor şi
Responsabilităţilor.
Ca urmare a discuțiilor despre drepturi și responsabilități:
Sugeraţi elevilor să scrie o Cartă a drepturilor și responsabilităților, care ar
putea fi un punct de referinţă pentru toată clasa, mai ales atunci când drepturile
sau persoanele intră în conflict.
Discutaţi cu elevii despre necesităţile fiecărei persoane, pentru a trăi o viaţă
fericită şi de a primi o educaţie de calitate.
Întrebați elevii care ar fi paşii care ar asigura fiecărei persoane drepturile stabilite
în Cartă.
Ar fi bine ca elevii să discute Carta în cadrul consiliului școlar și/sau cu
directorul şcolii. Aceasta poate fi utilizată ca şi cartă şcolară, care articulează
angajamentul școlii de a asigura respectarea drepturilor fiecărui copil din şcoală.
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
NOTIŢELE PROFESORULUI
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) se referă la "demnitatea
tuturor fiinţelor umane " și „drepturi egale pentru toţi membrii familiei umane".
Cu regret, în viaţa de zi cu zi, anumite persoane nu se pot bucura de drepturile
lor, doar pentru că posedă anumite caracteristici sau aparțin unei anumit grup.
Elevii cunosc deja despre persecutarea evreilor în Germania nazistă şi în Europa
cotropită, din TEMA 3. Aici ei vor afla şi despre faptul că guvernele,
societățile, comunitățile și persoanele fizice nu recunosc întotdeauna drepturile
persoanelor şi nu întotdeauna tratează egal orice ființă umană. Activitățile din
cadrul această lecții le vor permite copiilor să conteste ideile preconcepute
despre atitudini marcate de diverse caracteristici ale oamenilor, cum ar fi genul,
etnia, religia, statutul lor socio-economic sau nevoile speciale. Ei vor fi
încurajaţi să discute despre prejudecăţi, abordând stereotipurile care cauzează
aceste prejudecăți. În această temă copiii vor studia unele dintre drepturile
femeilor (precum și ale altor grupuri din societate), care au fost încălcare și
continuă să fie încălcate în unele ţări ale lumii. Această temă accentuează
dreptul la educație. De asemenea elevii vor studia despre interdependența şi
indivizibilitatea drepturilor. De exemplu, dacă femeile nu beneficiază de dreptul
la educație, acest lucru poate afecta capacitatea lor de a se încadra în câmpul
muncii, de a-şi procura produse alimentare, apă și haine, și acest fapt le
face şi mai vulnerabile.
DEFINIŢII
Sexismul: Discriminarea pentru că ești bărbat sau femeie (sexul) este numit
sexism.
Prejudecata: Discriminarea se întâmplă de multe ori atunci când oamenii iau
decizii cu privire la alte persoane care nu au la bază motive reale, adică în baza
unor prejudecăţi. Deseori ei consideră că unele persoane sunt inferioare din
cauza rasei, sexului, etniei, religiei etc. acestora.
Stereotipurile: Luarea unei decizii neavând la bază motiv veritabil. De
exemplu, dacă ați întâlnit o persoană cu părul roşcat, care avea un temperament
sangvinic şi, în consecință, vei presupune că toți oamenii cu părul roșcat au acest
temperament, această atitudine este una stereotipică.
Obiective – În această lecţie copiii:
vor studia semnificaţia identităţii de grup şi vor investiga stereotipurile în bază de
gen;
vor analiza măsura în care apartenența la un anumit grup poate contribui la
includerea unei persoane sau excluderea acesteia din societate în general;
vor investiga stereotipurile de gen și vor studia impactul apartenenţei de gen în
educație, astfel încât copiii să poată înțelege cum drepturile noastre de a participa
sunt adesea influențate de rolurile de gen;
vor practica și dezvolta abilități, cum ar, fi reflecția, învățarea colaborativă,
discuții de grup, investigarea și comunicarea.
Resurse
Pentru Activitatea A:
• O copie a Fişei de Lucru 5.1 şi 5.2, şi câte o pereche de foarfece pentru fiecare grup.
• Posterul cu DUDO.
• Posterul cu CDC.
Pentru Activitatea Opțională 4:
• Fişa de Lucru 5.3.
• Harta Lumii
• Foi cu lipici sa foi de hârtie şi adeziv reutilizabil/gen plastilină/ blu-tak
• (Carton, cuie, o funie pot fi utilizat pentru această activitate)
A. Apartenenţa de Gen şi Activităţile
Divizaţi clasa în grupuri mici. Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.1,
"Activităţile în Cuvinte ". Câte un copil din fiecare grup decupează Fişa de lucru.
Copiii sortează fişele care indică ocupațiile în două grupuri, în funcție de categoriile cu
care sunt identificate.
Fiecare grup desemnează câte un purtător de cuvânt ca să prezinte raportul. Fiecare grup
raportează, în faţa clasei, cum au fost distribuite card-urile în cele două grupuri şi ce
activităţi sunt caracteristice fiecărui grup.
Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.2, "Activităţile din Imagini".Câte
un membru din fiecare grup decupează fişa de lucru. Copiii combină card-urile din
grupul "Activitățile în cuvintele" cu card-urile din grupul "Activităţile în Imagini".
Fiecare grup argumentează deciziile.
Facilitaţi o discuţie pentru ca elevii să exploreze combinaţiile dintre cuvinte/imagini,
sub aspectul apartenenţei de gen. În acest scop, adresaţi următoarele întrebări:
• Sunteţi surprinși de vreuna dintre combinaţii? Dacă da, de ce?
• Vă surprinde faptul că mecanicul este femeie? Dacă da, de ce?
• Vă surprinde faptul că frizerul este un bărbat? De ce?
• Care sunt calităţile importante pentru fiecare dintre profesiile prezente în card-uri?
Contează dacă persoana este bărbat sau femeie?
Utilizând posterele DUDO şi CDC, discutaţi articolul 2 din ambele documente şi
menţionaţi că ambele documente stipulează că:
• Toate fiinţele umane sunt egale în drepturi.
• Toate fiinţele umane sunt egale în faţa legii.
În continuare, copiii ar putea vorbi despre propria percepţie a egalităţii.
B. Apartenenţa de gen şi educaţia
Explicaţi copiilor că următoarea activitate le va oferi oportunitatea să mediteze despre
modul în care apartenenţa la una dintre categoriile de gen /sunt băieţi sau fete/ ar putea
afecta şansele lor de a avea acces la educaţie precum şi posibilitatea de a face alegerea
dorită.
1. Dezbateri cu privire la Dreptul la Educaţie.
DUDO (Articolul 26) şi CDC (Articolul 28) recunosc educaţia ca un drept uman de
bază şi stipulează că fiecare persoană are dreptul la educaţie.
Utilizaţi următoarele citate pentru a provoca o discuţie despre dreptul
fundamental la educaţie.
„Educaţia este un drept uman de bază şi este fundamental în lupta pentru
demnitate şi libertate”.
– Campanie Globală pentru Educaţie.
„Milioane de părinți, profesori şi copii din tată lumea cer guvernelor să le
asigure copiilor lumii dreptul lor la educaţie elementară gratuită … noi susţinem,
cu vocea noastră, această solicitare”,
Nelson Mandela şi Graca Machel (aprilie 2002)
„În cel puţin 25 de ţări ale lumii nu există… educaţie obligatorie”Angela
Melchiorre, La ce vârstă? (Dreptul la educaţie, 2004)
Puteţi utiliza următoarele întrebări în cadrul discuţiei:
• Întrebaţi copiii despre semnificaţia educaţiei pentru dânşii.
Cât de importantă este educaţia pentru viitorul vostru?
• Întrebaţi copiii care este semnificaţia citatelor din boxă.
Sunt ei de acord cu acestea sau nu?
Consideră ei că educaţia este importantă sau nu? De ce/De ce nu?
Care sunt avantajele/ posibilele dezavantaje de a avea acces la educaţie?
Care sunt (posibilele) consecinţe pentru cei care nu au acces la educaţie?
Cum ar fi vieţile lor dacă nu ar avea acces la educaţie?
Alte posibilităţi de a extinde această activitate, pot fi găsite în secţiunea Activităţi
Opţionale.
2. Fetele şi Educaţia
Citiţi următoarele informaţii sau afişaţi-le pe tablă:
În 2000 …
• … fetele aveau cu 20% mai puţine şanse de a merge la şcoală decât băieţii, în
11 ţări ale lumii.
• … 104 milioane de copii nu frecventau şcoala. Un număr semnificativ (57%)
erau fete.
• … aproape 2/3 din cei 860 milioane de persoane analfabete din lume sunt
femei.
6 UNESCO Publishing, Gender and Education for All. The Leap To Equality
(2003: UNESCO, Paris), p.2 and p.6.
Copiii sunt invitaţi la discuţie, adresându-li-se următoarele întrebări:
• Care este opinia lor despre aceste cifre?
• Sunt surprinzătoare?
• Credeţi că situaţia este corectă/incorectă faţă de fete/băieţi?
• Care sunt cauzele acestei situaţii?
Menţionaţi că cele trei informaţii din boxă indică problema accesului inegal la educaţie.
Dezbateri:
Selectați una sau două diferenţe /de ex.de şanse/ şi discutaţi despre atitudinea
socială faţă de fete sau băieţi, care ar fi putut crea aceste diferențe.
SAU
Propuneţi fiecărui grup câte un punct / diferenţă/ pentru a discuta în grup şi apoi
prezenta ideile colegilor.
În cele din urmă, întrebaţi copiii:
Aceste diferenţe de şanse vă deranjează? De ce / de ce nu?
De ce credeţi că apar aceste atitudini?
Credeţi că fetele și băieții trebuie să aibă aceleași șanse în educație, aceleaşi
opţiuni?
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
• Gender
• Egalitate
• Stereotip
• Prejudecată
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Dezbateri Educative
Propuneţi copiilor să răspundă la și/sau să pună în discuţie una sau mai multe dintre
următoarele întrebări:
1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 26), spune că toată lumea
are dreptul la educație. Este educația într-adevăr atât de importantă încât a trebuit
proclamată drept uman fundamental, la fel ca și dreptul la alimentaţie, apă
potabilă și adăpost?
2. Convenția privind Drepturile Copilului (articolul 28), spune că învățământul
primar trebuie să fie obligatoriu și gratuit pentru fiecare copil. Sunteți de acord cu
asta? De ce /de ce nu?
3. Accesul la educație aduce beneficii pentru
a) o persoana individuală,
b) comunitatea în care persoana trăieşte,
c) societatea sau țara în care locuiește persoana? Dacă da, care crezi că sunt
beneficiile în fiecare dintre cazuri?
4. Drepturile Omului şi Femeile
Această activitate își propune să încurajeze studenții să studieze egalitatea/inegalitatea
în drepturi dintre femei și bărbaţi și efectele inegalităţi. Plasaţi pe perete o hartă a lumii.
Divizaţi clasa în echipe: A, B, C, și așa mai departe; fiecare echipă primeşte foiţe cu
lipici sau foiţe simple și Blu-tac-uri/lipici. Aveţi opţiunile: să citiţi declarațiile (dar nu
şi datele Statistice) din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului” sau să distribuiţi Fişa
de Lucru 5.3 care omite statisticile.
Citiți afirmaţiile din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului”, dar nu și statisticile
corespunzătoare.
Fiecare echipă scrie cifra echipei, numărul fiecărei afirmaţii și procentul pe care ei
cred că ar corespunde respectivei afirmaţii. Când au fost citite toate afirmaţiile şi au fost
completate foile, profesorul mai citeşte o dată afirmaţiile, iar un reprezentant al fiecărui
grup se va apropia de harta lumii, va citi cifra decisă în echipă, va lipi foiţa pe care este
scrisă cifra, litera echipei şi numărul întrebării pe partea laterală a hărții (în cazul
afirmațiilor generale) sau în dreptul țării în cauză.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Femeile şi Drepturile Omului
1. Procentul femeilor sărace din lume 70
2. Procentul venitului, la nivel mondial, câştigat de femei 10
3. Procentul femeilor analfabete 66
4. Procentul femeilor-conducătoare de parlament din lume 10.7
India
5.Numărul de minute, pe zi, pe care le au femeile pentru odihnă
(bărbaţii au 2 ore) 5
Nigeria
6. Procentul de fete care frecventează şcoala primară 23
7. Procentul de fete care sunt analfabete 92
Argentina
8. Procentul femeilor-proprietare de terenuri 14
Afghanistan
9. Procentul femeilor căsătorite la vârsta de15-19 ani 40+
Când toate foiţele au fost lipite pe hartă, citiţi încă o dată afirmaţiile, răspunsurile
echipelor, dar şi cifra corectă. De fiecare dată, atribuiţi câte un punct pentru echipa, care
a indicat cea mai apropiată cifră.
Discutați următoarele întrebări cu copiii:
• Care statistică i-a surprins cel mai mult?
• De ce există aceste inegalități?
• Ce legături există între fapte? Inegalitățile din anumite regiuni duc oare la inegalități în
regiuni?
• Care sunt efectele acestor inegalități?
Imaginaţi-vă…
Acum, distribuiţi fiecărui elev, fie o bucată de hârtie, decupată în formă de nor și un cui;
fie un lipici. Pe partea de sus a bucăţii de hârtie elevii scriu: Imaginați-vă o lume în
care bărbații și femeile au drepturi egale ... Sub acest titlu, fiecare copil scrie câte o
propoziţie despre modul în care lumea sau viața lor, ar fi diferită dacă bărbații și femeile
ar avea putere egală. Dacă folosiți decupaje, elevii ar putea să le plaseze într-o linie, de-
a lungul sălii de clasă. Ar fi bine să le oferiţi ceva timp elevilor pentru a citi toate
afirmaţiile şi a medita asupra acestora.
5. Proiect cu referire la Educaţie:
Realizaţi un proiect de clasă privind dreptul la educație în Moldova și/sau în alte țări.
Proiectul s-ar putea focusa pe probleme de gen și/sau pe alte probleme care pot afecta
dreptul copiilor la educație - de exemplu, statutul lor socio-economic, grupul etnic din
care fac parte, convingerile culturale și religioase de familie, necesităţile educaționale
speciale, care rezultă din probleme de sănătate sau dificultăţi de învățare.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Puteţi găsi informaţie despre accesul la educaţie pe mai multe site-uri, ca de exemplu:
• Global Campaign for Education,. Pe acest site puteţi găsi sugestii de activităţi pe
care le puteţi realiza în sala de clasă la acest subiect.
• UNICEF, Girls‟ Education, www.unicef.org/girlsed
• http://www.genderequity.org/book/contents.html. Pentru idei de dezbateri despre
egalitatea de gen.
TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR
NOTIŢELE PRFESORILOR
Având deja ca punct de pornire activitățile din tema precedentă, despre prejudecăţi şi
stereotipuri, în această temă copiii vor discuta despre crearea unei imagini despre alte
persoane și decizia de a-i trata bine sau rău. Activitățile din această temă îi vor
încuraja pe copiii să aprecieze și să respecte toate formele de diversitate, inclusiv
diversitatea culturală, etnică și religioasă, precum și diferențele de capacităţi şi
interese. Pentru a consolida cele învățate de copii despre egalitatea în drepturi a
tuturor ființelor umane, dar și despre existența cazurilor discriminare pe motiv de
apartenență la un grup identitar, informația din tema dată va aborda dreptul de a fi
diferit și potențialul oferit de aceste diferențe în viața noastră de zi cu zi.
Obiective – În această temă copiii vor învăţa:
Să analizeze ceea ce apreciază la alte persoane.
Să aprecieze asemănările și diferențele dintre oamenilor.
Să exploreze experienţa de a fi sau a nu fi apreciat.
Să-şi dezvolte sentimentele de empatie, respect și toleranță.
Să practice discuțiile de grup, învățarea colabrativă, exprimarea creativă.
Resurse
Pentru Activitatea A:
• Fişa de Lucru 6
Pentru Activitatea B:
• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului
• Sumarul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
A: Judecând persoanele – Prizonierul şi Judecătorul
Această activitate are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul cum aşteptările
noastre, dar şi prejudecăţile marchează felul în care apreciem alte persoane şi situaţii.
Citiți elevilor poemul Prizonierul și judecătorul și/sau distribuiţi fiecărui copil câte o
copie a Fişei de Lucru 6 pentru a o citi în mod individual. Copiii încearcă să identifice
şi să discute temele abordate în acest poem, iar pentru a facilita această activitate
profesorul poate adresa următoarele întrebări:
• Care sunt diferențele în ceea ce priveşte îmbrăcămintea celor doi bărbați, trăsăturile
feţii şi mediul?
• Ce opinii şi-au creat oamenii despre cei doi bărbați?
• Credeți că aceste opinii sunt bazate pe realitate?
• Credeți că impresiile altor oameni sunt întotdeauna corecte?
Întrebați copiii, dacă au întâlnit în viața de zi cu zi oameni asemănători cu cei din poem:
oameni care îşi creează opinii şi judecă alți oameni pe care nu-i cunosc, în funcţie de
înfăţişarea acestora, de felul cum aceştia se îmbracă, cu ce se ocupă, unde locuiesc, etc.
Înainte de a pune întrebările de mai jos, spuneţi-le că fiecare dintre noi am putea judeca
greşit alte persoane uneori.
Copiilor vor medita asupra următoarelor întrebări:
• Îţi aminteşti vreo situație când ţi-ai creat o impresie despre o persoană, iar mai târziu ai
realizat această impresie este una greșită?
• Cum crezi, de ce ți-ai creat o impresie greșită despre această persoană?
• Ce te-a făcut să te răzgândești?
• Cum te-ai simțit când ai realizat că ţi-ai creat o impresie greșită despre o persoană?
B. Aprecierea/Preţuirea Diferenţelor
Aţi putea începe această activitate prin a solicita elevilor să lucreze cu dicționarul.
Elevii găsesc în dicţionar sensul cuvântului „a aprecia”. Definiția poate fi citită, scrisă
pe tablă, scrisă în agenda drepturilor omului, dacă elevii au aşa ceva. La sfârșitul lecției,
elevii ar putea desena o imagine care simbolizează acest cuvânt, pentru a-l memoriza şi
a-l înţelege mai bine.
Discutați cu elevii sensul cuvântului "valoare". Care este semnificația acestui cuvânt?
Cunoașteți cuvinte cu sens similar? (a preţui, a respecta, importante etc.). Cum apreciați
anumite lucruri? Dacă apreciezi pe cineva/ceva, cum îl tratezi?
Pentru a discuta despre sentimentele asociate cu noțiunea de ”apreciere”, puteţi adresa
următoarele întrebări:
• Cine sunt oamenii din viața ta, pe care îi prețuieşti cel mai mult? De ce?
• Ce calități preţuieşti în oameni - de exemplu, în membrii familiei, prieteni, oamenii cu
care te întâlnești în fiecare zi la școală sau în comunitate, oamenii faimoşi pe care îi
apreciezi?
• Enumeraţi calitățile prietenul tău /profesorului /părintelui.
• Apreciezi calitățile unei persoane în funcție de relația ta cu aceasta sau în funcție de
acțiunile ei (de exemplu, există diferențe în ceea ce preţuieşti tu la un profesor sau la un
prieten)?
• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi utilizezi pentru a arăta că apreciezi o persoană?
• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi te face să crezi că cineva te apreciază?
• Cum te simți atunci când știi ca eşti apreciat de către alte persoane?
Utilizând posterele DUDO și CDC, solicitaşi copiilor să lucreze în perechi /grupuri
mici, pentru a identifica drepturile, care se conţin în ambele tratate, care, în mod direct
sau indirect, prevăd că:
• noi trebuie să apreciem diversitatea
• că suntem diferiţi, dar suntem egali.
Discutaţi împreună despre drepturile identificate.
Dacă timpul vă permite, continuaţi cu o discuţie care ar avea ca și punct de
pornire întrebarea "Ar trebui să prețuim diferențele între oameni?"
NOTIȚELE PROFESORULUI
Articole ce urmează din DUDO şi CDC relevă importanţa respectării egalităţii şi
diversităţii.
DUDO CDC
Articolele 2 și 7: Fiecare persoană are
aceleași drepturi. Cu toții avem
dreptul de a fi trataţi în mod egal și
dreptul de a fi protejaţi de
discriminare.
Articolul 19: Orice persoana are
dreptul de a-și exprima propria opinie.
Articolul 18: Orice persoana are
dreptul de a gândi liber și de a
practica propria religie.
Articolul 27: Orice persoana are
dreptul de a lua parte la viața
culturală a comunității lor.
Articolul 2: Fiecare copil are drepturi
egale și trebuie să fie protejat de toate
formele de discriminare.
Articolul 12 și 13: Fiecare copil are
dreptul de a se exprima și de a fi
ascultat. Toți copii au dreptul de a se
exprima liber.
Articolul 14: Fiecare copil are
dreptul de a gândi în mod liber și de a
practica propria religie.
Articolul 30: Fiecare copil are dreptul
de a învăța despre și de a se bucura de
propria cultură, tradiţii şi limbă.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
1. CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Apreciere
Diversitate
Discriminare
Prejudecată
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Formulați, cu literele care se conțin în fiecare cuvânt, alte
cuvinte.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea pe care o consideră corectă. Alternativ, copiii ar
putea formula definiții pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. ACTIVITATE MEDIA
Realizaţi un proiect media la nivel de clasă despre diversitate și cum este percepută
aceasta de către comunitate, societate şi/sau media. Clasa ar putea aborda un anumit
aspect al diversităţii, în funcție de categoria de vârstă, etnie, gen, limbă, etc.
Copiii ar putea analiza imagini, titluri de articole, articole din ziare și reviste care
reprezintă diversitatea, acolo unde aceasta este apreciată sau nu și ar putea forma un
colaj. Profesorul ar putea facilita o discuţie perceperea diversității adresând următoarele
întrebări:
• Care persoane sunt /nu sunt apreciate?
• De ce ai selectat o amantă imagine titlu, articol? De ce aceasta și-a sugerat că o
persoană sau mai multe persoane sunt /nu sunt apreciate?
• De ce aceste persoane nu sunt apreciate?
• Credeți că aceste persoane sunt reprezentate corecte?
• Cum ați schimba imaginea sau articolul, pentru ca aceste persoane să fie prezentate
mai corect?
4. BENEFICIILE DIFERENȚELOR
Reflectaţi împreună asupra modului în care diferenţele dintre membrii unui grup pot
face acest grup mai puternic. Elevii ar putea reveni la poemul lui Carl Sandburg
“Elefanţii sunt diferiţi în opinia diferitor persoane”, studiat în Tema 3. Întrebaţi elevii
care sunt avantajele diferitor puncte de vedere cu referire la același subiect.
Solicitaţi copiii să analizeze punctele forte ale diferențelor - de exemplu, beneficiile de a
avea competențe diferite în cadrul unei echipe de fotbal sau o mulțime de ingrediente
diferite şi foarte gustoase într-un tort. Întrebați clasa care este secretul unei echipe de
fotbal puternice sau a unui tort gustos? (Oare succesul nu se datorează faptului că
diferite lucruri sunt în armonie?). Ne face oare diversitatea mai puternici? În grupuri,
elevii identifică o temă ce se referă la diversitate și realizează un poster. La modul
ideal, aceste postere ar putea fi apoi afișate într-un loc vizibil, în incinta școlii.
5. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Carta Aprecierii Diferenţelor.
În grupuri sau perechi, copiii realizează o listă de cuvinte, gesturi și acțiuni, pe care le-
au identificat în activitatea B, care le permit oamenilor să înţeleagă când sunt apreciați,
preţuiţi, dar şi cuvinte şi gesturi care indică contrariul.
În urma unei discuții cu privire la impactul care îl are modul nostru de a trata oamenii
asupra lor, elevii explorează modul în care putem răni neintenționat anumite persoane,
dar nerealizând consecințele acțiunilor noastre.
Această activitate poate fi un punct de pornire pentru realizarea unei Carte a Clasei care
ar prezenta modul în care copiii vor demonstra angajamentul față de respectarea
egalității și valorificarea diferitor perspective, experiențe și tradiții reprezentate în clasa
lor și în comunitatea școlară în general.
Dacă este posibil, clasa ar putea prezenta Carta consiliului școlar/ sau directorului şcolii
şi o pot propune pentru a fi a utilizată sa ca un șablon pentru Carta Şcolii, care
articulează angajamentul elevilor din școală de a-și aprecia colegii.
6. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Moto-ul Şcolii
Sugeraţi elevilor ca să elaboreze un moto al şcolii, care ar reprezenta angajamentul
școlii de a respecta egalitatea și diversitatea. Acesta ar putea fi prezentat la o adunare
școală și mesajul ar putea fi explicat.
TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Provocările care apar atunci când drepturilor omului sunt puse în aplicare, sunt
studiate prin prisma temei ”Munca copiilor”. Importanța educației, jocului și
grija faţă de copii (toate acestea fiind drepturile Prevăzute de CDC) sunt
studiate, împreună cu dificultăţile cu care se confruntă familiile care trăiesc în
ţările în curs de dezvoltare. Această temă se va axa pe complexitatea problemei
și va permite copiilor să studieze modul în care trebuie abordată o astfel de
problemă. În această temă sunt explorate aptitudini, cum ar fi analiza unui
punct de vedere diferit și identificarea compromisului pentru a găsi o soluție,
convenabilă tuturor.
Prin creșterea gradului de conștientizare a complexității unui anumit aspect al
drepturilor omului, această temă are ca scop să încurajeze copiii să aplice
această percepție a complexității drepturilor omului în relaţie cu problemele din
propria țară sau comunitate. Abordând tema comerțului echitabil, copii vor
realiza că pot produce un impact real asupra vieții altor copii, care sunt la fel ca
și dânșii, dar care nu se pot bucura de aceeași libertate.
Obiective– În această temă elevii vor:
• reflecta asupra diferenţelor dintre noţiunile „copilărie” şi „maturitate‟;
• studia despre munca copiilor;
• înţelege că realizarea drepturilor omului poate fi o adevărată provocare;
• practica şi dezvolta aşa abilităţi precum reflectarea, analiza, empatia şi de rezolvare a
problemelor.
Resurse
Activitatea B: Pentru fiecare dintre cele 4 grupuri, sunt distribuite card-urile Fişei de
Lucru 7, care conţin „Puncte de vedere cu referire la Munca Copiilor” / câte un card
pentru fiecare dintre grupuri/ şi o copie a Convenţiei privind Drepturile Copilului.
A. Ce este copilăria?
Scopul acestei activități este de a informa copiii despre diferite experiențe, în special
între generații. Pe lângă crearea unor punţi de comunicare dintre generaţii, prin metoda
interviului, această temă are drept scop de a permite copiilor să exploreze diferențele
dintre "copilărie" și "maturitate". Copiii vor intervieva o persoană dintr-o altă generație,
din familie sau comunitate. Aceste interviuri pot fi realizate individual, în perechi sau
grupuri.
Posibile întrebări:
Aţi putea să-mi povestiţi despre copilăria voastră?
Care este cel mai fericit moment pe care vi-l amintiţi?
Care este diferența dintre a fi copil și a fi adult?
Ai vrea sa fii copil acum? De ce / de ce nu?
De ce este mai bine să fii copil acum?
De ce era mai bine să fii copil pe vremea dvs?
Formulaţi şi alte întrebări, împreună cu elevii. După ce au fost realizate interviurile,
profesorul facilitează o discuție de grup cu privire la constatările elevilor. Au primit
răspunsuri mai mult sau mai puțin similare de la diferite persoane intervievate? Au aflat
ceva care i-a impresionat? Le-a plăcut să realizeze interviuri? Elevii sunt solicitaţi să-şi
spună opinia despre diferența dintre noţiunile "copilărie" și "maturitate", în baza
informaţiei din interviuri. Profesorii încurajează copiii să vină cu opinii proprii.
Elevii vorbesc despre diferenţele dintre copii şi adulţi. Pe final, faceţi o comparaţie
dintre DUDO şi CDC. Copiii analizează diferenţa dintre Drepturile Copilului şi
Drepturile Tuturor Fiinţelor Umane şi de ce există această diferenţă.
NOTIŢLE PROFESORILOR
Multe drepturi din CDC se referă la dreptul copilului la protecție.
„Dreptul de a trăi împreună cu părinţii sau cu cei în grija cărora se află”.
„Dreptul de a nu vi rănit sau neglijat‟
„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca forţă de muncă ieftină‟
„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca soldaţi în război‟
C. Puncte de vedere cu referire la munca copiilor
Multiplicați card-urile „Punte de vedere despre munca copiilor” de pe Fişa de Lucru 7.
Divizaţi clasa în patru grupuri. Fiecare grup primeşte unul dintre cele patru card-uri.
Copiii ar trebui, de asemenea, să aibă și copia CDC. Fiecare dintre grupuri citeşte card-
ul și lucrează împreună pentru a identifica problemele cu referire la respectarea
drepturilor copilului, care sunt abordate în fiecare dintre card-uri. Fiecare grup
desemnează o persoană care va citi scenariul de pe card și o persoană care va spune
despre problemele cu referire la drepturile omului identificate. Împreună, citiţi toate
situaţiile şi analizaţi toate listele de drepturi . Notaţi-le pe tablă sau flipchart.
Discuţie:
Urmează o discuţie care le permite copiilor să răspundă la următoarele întrebări:
• Care drepturi ale copiilor sunt protejate?
• Care drepturi ale copiilor nu sunt respectate?
• Care drepturi ale copiilor intră în conflict?
În caz de necesitate, exemplificaţi conflictul dintre drepturi din următorul exemplu:
• Dreptul copiilor de a se exprima şi de a fi auziţi atunci când sunt luate decizii care
se referă la dânşii (Jai doreşte să lucreze) vs. Dreptul copilului de a se juca şi de a
se odihni (lucrătorul social spune că Jai nu are timp pentru joc şi odihnă)
• Atunci când sunt protejate drepturile lui Jai, trebuie să se ţină cont şi de drepturile
părinților lui? Dacă da, care drepturi? (Copiii s-ar putea referi la posterul DUDO, pentru
a răspunde la această întrebare).
• Există drepturi menţionate în scenariu care sunt foarte dificil de soluţionat? De ce?
Notați răspunsurile copiilor pe tablă sau flipchart.
Jocuri de rol:
Patru voluntari își asumă roluri reprezentând punctele de vedere ale părinţilor lui Jai,
asistentului social și a lui Jai. Ceilalţi copii din clasă vor juca rolul "tribunalului pentru
munca copiilor". Ei vor asculta punctele de vedere formulate de părinții lui Jai,
asistentul social și Jai. Ca membri ai instanței, ei pot "re-examina" sau pune întrebări
fiecărei persoane după ce el /ea a prezentat cazul, pentru a se asigura că au înțeles pe
deplin punctul de vedere al persoanei. După ce au ascultat toate punctele de vedere,
elevii vor lucra împreună pentru a identifica un compromis sau o soluție la dilema
prezentată. Această soluție ar trebui să fie acceptabilă pentru fiecare dintre persoanele
implicate și una care să protejeze drepturile lor. Pentru a se asigura că s-a ajuns la un
compromis acceptabil, cei patru copii care joacă rolurile, vor spune dacă sunt sau nu de
acord cu recomandarea care le-a fost făcută. Dacă timpul nu permite organizarea jocului
de rol, profesorul ar putea facilita o discuție cu toţi elevii pentru a identifica un
compromis sau o soluție la dilema prezentată în scenariu.
Activităţi opţionale
1. Cuvinte cheie
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Copilărie
Maturitate
Puncte de vedere
Compromis
Soluţie
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți definiția potrivită pentru fiecare dintre cuvintele propuse (consultați glosarul de la
finalul manualului)
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
Imaginează-ţi…
Copiii reflectă asupra vieţii lor, cum ar fi aceasta dacă ei s-ar fi născut în altă parte a
lumii. Ar fi aceeaşi persoană? Le-ar plăcea să se distreze împreună cu prietenii în
continuare? Ce ar fi diferit? In cazul în care timpul permite, unii copii ar putea răspunde
în faţa clasei.
2. Discuţie
După realizarea activităţilor A şi B, întrebaţi copiii dacă ar putea formula alte definiţii
pentru noţiunile „copilărie” şi „maturitate” .
Posibile întrebări pentru discuţie:
Ai dori să modifici definițiile noţiunilor „copilărie” și „maturitate”?
• Credeți că noțiunea ”copilărie” are acelaşi sens pentru fiecare copil, indiferent de țara
în care trăieşte copilul, obiceiurile și tradițiile comunității sale, mediul familiar, etc.?
• Ar trebui copilăria să fie o experiență similară pentru fiecare copil? Înainte de a pune
această întrebare, profesorul ar putea citi punctul de vedere al unuia dintre părinți lui
Jai: "În plus, cred că copiii ar trebui să-și susțină familia, așa cum au făcut-o
întotdeauna în societatea noastră. "
• Dacă, împreună cu colegii, aţi avea responsabilitatea de a crea o copilărie ideală pentru
fiecare copil, cum ar fi aceasta?
3. Exerciţiu de creaţie
Copiii ar putea reprezenta noţiunea „copilărie ideală” în mai multe feluri – prin cuvinte,
desene/fotografii, joc de rol, sunete/muzică, culori/texturi, etc.)
4. Proiect
Susținuți de profesor, elevii vor căuta informație despre munca copiilor – din internet și
din alte resurse. Elevii ar putea realiza o expoziţie într-un loc vizibil pentru ca elevii din
şcoală să aibă oportunitatea de a învăţa despre drepturile omului.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Informaţie cu referire la munca copilului poate fi găsită aici:
www.schoolisthebestplacetowork.org
www.globalmarch.org
www.ilo.org/public/english/standards/ipec
6. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Comerț Corect:
Activitatea B, Puncte de vedere cu privire la Munca Copiilor, poate fi un punct de
pornire pentru studierea unei aşa teme ca comerţul.
Exploraţi :
• Realizaţi o activitate cu implicarea tuturor elevilor din şcoală, cu scopul de a promova
ideea comerţului corect între membrii comunităţii școlare, comunităţii în general.
NOTIŢELE PROFESORULUI
Informaţie despre comerţul corect poate fi găsită aici:
www.fairtrade.org.uk/dowloads/pdf/fairtradeinyourschool.pdf
www.fairtrade.ie/cspe
7. CONEXIUNI ȘCOLARE – schimb de opinii:
Dacă colaboraţi cu altă şcoală, elevii, prin intermediul email-ului sau altei forme de
comunicare ar putea face schimb de puncte de vedere despre ceea ce înseamnă pentru ei
copilăria și / sau o copilărie ideală.
TEMA 8. CONFLICT ŞI DIALOG
NOTIŢELE PROFESORULUI
Pornind de la cele studiate de copiii în temele 2 și 7 din această carte, această
temă își propune să abordeze în profunzime sensul noțiunii ”opinie” şi dreptul
de a exprima această opinie.
Tema începe prin studierea dreptului copilului de a avea o opinie în problemele
aferente (articolul 12, CDC). Copiii vor studia modul de exercitare a dreptului
la opinie.
Prin alte activități copiii vor învăța cum își pot exercită dreptul la opinie în mod
responsabil, cum să-și formeze o opinie, vor învăța să dialogheze și să
negocieze, să rezolve cu succes un conflict.
Această temă permite profesorilor să implice în activități toată comunitatea
şcolară. Activitatea "O şcoală care te ascultă" este un model practic, prin care
copiii pot contribui pozitiv la dezvoltarea politicilor și practicilor de școala lor.
Cooptarea copiilor în procesul de luare a deciziilor s-a dovedit a avea un efect
pozitiv asupra comportamentului și un impact real asupra mediului școlar.
Obiective – În această temă elevii vor:
• Reflecta asupra formării opiniilor şi asupra factorilor care le pot influenţa.
• Explora dreptul copilului de a avea opinie şi de a fi auzit.
• Investiga de ce apar conflictele şi modele de rezolvare a conflictelor.
• Practica şi dezvolta abilităţi precum cele de a participa la o dezbatere, la dialog, la
negocieri şi la rezolvarea conflictelor.
Resursele
• Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului.
• Câte o copie a Fişei de Lucru 8 pentru fiecare copil pentru Activităţile A şi C.
A. Copii au dreptul la exprimare
Profesorul scrie pe tablă afirmaţia: "Copiii trebuie să fie și văzuţi, nu numai auziţi".
Copiii discută această afirmaţie. Profesorul îi ajută să noteze pe tablă sau pe un afiş
punctele "pro" și "contra". Fiecare copil primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 8. Copiii
o contrapun cu lista afirmațiilor „pro” şi „contra”, realizată deja. Această activitate
poate fi realizată în grupuri, perechi sau individual. Dacă vor identifica și alte puncte de
vedere, le vor formula şi vor completa lista. În final, referindu-se la posterul CDC,
întrebați copiii dacă există vreo prevedere în Convenţie, care ar susţine sau care ar
contrazice vechea zicala: "Copiii ar trebui să fie și văzut, nu doar auziți".
NOTIŢELE PROFESORULUI
Articolul 12, CDC
1. Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi
exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îi priveşte, opiniile copilului
urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul său
de maturitate.
2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în
orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-
un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de
procedură din legislaţia naţională.
B: care este originea opiniilor mele?
Copiii formulează definiția termenului "opinie", așa cum o înțeleg ei. Ulterior
profesorul ar putea solicita elevilor să găsească definiția cuvântului în dicționar și să o
compare cu definiţia formulată anterior. La finele acestei activităţi, profesorul
facilitează o discuție despre originea opiniilor.
Întrebări pentru discuție:
• Opiniile îi aparţin din momentul naşterii?
• Sunt opiniile tale modelate de alte persoane? Dacă da, cine influențează cel mai mult
opiniile tale și de ce?
• Ce altceva te-ar putea ajuta să-și modelezi o opinie? Sunt opiniile diferite în funcție
de ţara în care trăieşti şi/sau creşti? O opinie depinde de experiențele tale de zi cu zi – de
ceea ce faci, de ceea ce vezi? Sau și-o formezi în funcţie de ce ai învățat la școală? Sau
în funcţie de ce ai citit în cărți sau reviste? Sau ai privit la TV?
• Cine /ce credeți că are cea mai mare influență asupra a ceea ce crezi tu despre anumite
lucruri?
Discutaţi cu elevii despre conţinutul posterelor CDC şi DUDO. Elevii identifică pasajele
care se referă la dreptul la opinie, la libera exprimare. După ce au identificat "dreptul de
a avea idei și spune ceea ce cred", care se conţine în tema aceasta, copiii identifică
ulterior și responsabilitățile corespunzătoare (de a asculta, de a respecta punctele de
vedere a altor persoane etc ....). Ați putea reveni la Fişa de Lucru 4.2, pentru
consolidarea cunoștințelor.
NOTIŢELE PRFESORILOR
Dreptul la libertatea de conştiinţă şi religie. Articolul 14, CDC, Articolul 18,
DUDO.
Dreptul la libertatea de exprimare. Articolul 13, CDC, Articolul 19, DUDO.
C: Soluționarea Problemelor
Discuţie:
Reveniţi împreună cu elevii la lista „PRO” și „CONTRA” în cazul afirmaţiei "Copiii
ar trebui să fie și văzuţi, nu doar auziţi", pe care elevii au realizat-o în cadrul activităţii
A. Copiii se gândesc la un cuvânt sau o frază scurtă pentru a caracteriza relația dintre
cele două seturi de declarații în Fişa de Lucru 8. Scrieţi aceste cuvinte /fraze pe tablă
sau flipchart. Dacă este necesar, sugeraţi copiilor că afirmaţiile reprezintă două puncte
de vedere, care sunt opuse sau în conflict unul cu altul.
Vorbiți-le elevilor despre cauzele conflictelor. Reveniţi la Activitatea B, "Puncte de
vedere cu referire la munca copiilor" din tema 7, întrebați copiii despre originea
conflictelor. (puncte de vedere diferite, experiențe, interese, nevoi, speranțe și obiective
diverse). Scrieţi răspunsurile pe tablă sau flipchart.
Copiii discută despre diversele moduri în care oamenii abordează şi rezolvă conflictele.
Pentru a facilita discuţia, elevii ar putea să-şi amintească anumite situaţii de conflict
despre care au auzit, au citit sau au privit la televizor. Din nou, profesorul scrie
răspunsurile pe tablă sau flipchart.
Când ați realizat acest lucru, copiii vor încerca să identifice care dintre aceste metode
cel mai probabil:
• le-ar ajuta să rezolve o problemă;
• s-ar dovedi inutile;
• ar deteriora situaţia.
Joc de Rol:
Reveniţi la afirmaţiile "PRO" și "CONTRA", divizaţi clasa în două grupuri: un grup
ce reprezintă afirmaţia"PRO" și alt grup ce reprezintă afirmaţia "CONTRA".
Grupurile vor realiza un joc de rol: fiecare grup trebuie să reprezinte "partea" sa și, prin
urmare opiniile acestei părţi, chiar dacă nu sunt de acord cu aceste opinii.
Explicaţi copiilor că veţi aborda trei provocări şi ei vor decide cum vor realiza
acest lucru:
În primul rând, ambele grupuri trebuie să stabilească metoda de abordare a
conflictului, din perspectiva "PRO" sau "CONTRA" (ex. dezbatere / discuție la
care participă toţi elevii, vorbind pe rând).
În al doilea rând, ei trebuie să urmeze metoda selectată , care ar permite ambelor
părţi să participe la discuţie în mod egal.
În al treilea rând, ei trebuie să ajungă la un compromis sau la o soluție, care va fi
acceptată de ambele părți.
Profesorul facilitează discuţia, pentru ca elevii să abordeze fiecare dintre
provocări, intervenind în funcție de necesități:
pentru a le reaminti că răspunsul lor la fiecare dintre provocări trebuie să
fie agreat atât de grupul "pro" cât şi de grupul "contra" și
pentru a-i ajuta, în cazul în care răspunsul lor la una sau mai multe dintre
provocări nu funcționează - de exemplu, în cazul în care copiii decid să
utilizeze dialogul ca metodă și dialogul eșuează, profesorul îi ajută pe copii
să înţeleagă de ce nu a fost util dialogul (de exemplu una sau ambele
grupuri vorbesc în acelaşi timp şi nimeni nu ascultă) și îi ajută să identifice
o alternativă.
Când copiii au discutat toate provocările, realizați o discuție în grup pentru a:
• identifica reguli care ar trebui utilizate pentru rezolvarea conflictelor
a) în mod pașnic și
b) într-un mod acceptabil pentru toate părțile;
• discuta împreună opiniile cu privire la afirmația "copii ar trebui să fie și văzuţi, nu
numai auziţi";
• articula problemele cu care se confruntă elevii în școală și / sau comunitate și asupra
cărora ar dori să se pronunţe.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
Ar putea fi studiate conflictele și cauzele acestora. Aici ar putea fi inclus și exercițiul
despre exprimarea punctelor de vedere.
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Opinie
Conflict
Dialog
Negociere
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Dicționarul propriu al drepturilor omului.
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra
acolo ceea ce au învățat, sentimentele lor, îngrijorările, etc.
3. Teatru sau Joc de Rol: A fi ascultat
Această activitate are ca scop studierea oportunității de " a avea o opinie", ce permite
unei persoane să se exprime și să fie auzit.
Divizaţi clasa în perechi. Elevii pot utiliza pentru această activitate Fişa de Lucru 8.
Fiecare pereche discută despre necesitatea de a fi auzit pentru a pune în valoare dreptul
la opinie. Ulterior profesorul facilitează înscenarea scenariilor de mai jos:
SCENARII
Un copil citește afirmaţiile "pro", iar ceilalţi copii citesc afirmaţiile "contra "
simultan.
Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi
copii îşi acoperă urechile.
Un copil citește afirmaţiile "pro" şi afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi copii
pretind că vorbesc cu altcineva şi nu se uită în direcţia celui care citeşte.
Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalți
copii doar se prefac că ascultă cu atenție, dar când sunt întrebaţi ulterior, este
clar că nu au ascultat.
Când copiii finalizează repetiţiile pentru înscenări, presorul invită câteva perechi să
joace scenariile în fața clasei. Ulterior, copiii sunt solicitaţi să formuleze scenarii
alternative, unde persoanele ar avea oportunitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi a
fi auzite.
În final, copiii formulează o listă scurtă de opinii "PRO" și "CONTRA", care includ
opinii cu privire la modele de comunicare care permit tuturor persoanelor să-și exprime
opiniile și să fie auziţi.
Dacă dispuneţi de timp şi dacă elevii doresc, aceste opinii pot fi incluse pe un panou,
care ulterior este plasat într-un loc vizibil din clasă și, eventual, în alte locuri relevante
din școală.
4. Diferite voci sunt auzite.
Copiii sunt solicitaţi să interpreteze scenariile din exerciţiul anterior pentru a înţelege
ce înseamnă vocea "majorităţii" și "minorităţii" , că unii oameni vorbesc mai tare și/sau
de cele mai multe ori sunt auziți, spre deosebire de ceilalți.
Pentru a înțelege mai bine această temă, ați putea reveni la Temele 5 și 6, solicitându-le
elevilor să se gândească la diferențele dintre oameni, şi anume, diferențele care fac o
persoană să fie mai bine auzită şi să-şi poată exprima mai bine opinia.
Dacă este necesar, puteți să-i ajutaţi, adresându-le următoarele întrebări:
• Vârsta face diferenţa, atunci când își exprimă opinia?
• Contează dacă o persoană este bărbat sau femeie, fată sau băiat, atunci când își
exprimă opinia?
• Contează dacă o persoană are dificultăți cu citirea și scrierea, atunci când își exprimă
opinia?
• Contează dacă o persoană are o dizabilitate, atunci când își exprimă opinia?
• Contează dacă o persoană locuiește într-un sat mic, la țară, sau într-un oraş mare,
atunci când își exprimă opinia?
NOTIŢELE PROFESORULUI
Dacă decideți să adresaţi copiilor aceste întrebări, luaţi în calcul circumstanţele,
mediul în care trăiesc, pentru a vă asigura că întrebările pe care le adresaţi şi
modul în care le formulaţi, se referă la societatea în care trăiţi şi ei nu sunt
etichetaţi în nici un fel. Copiii sunt solicitaţi să explice punctele de vedere și să
spună dacă ei cred că status quo-ul este corect sau nu.
Această activitate ar putea fi dezvoltată în continuare - copiilor vor scrie unei
autorităţi în domeniul drepturilor omului despre cele învăţate şi vor solicita mai
multă informaţie despre acțiunile care asigură șanse egale pentru fiecare
persoană de a-şi spune opinia și de a fi auzit la nivel local/național.
5.ACTIVITATE CU IMPLICAREA ÎNTREGII COMUNITĂȚI ȘCOLARE –– „O
ȘCOALĂ CARE ASCULTĂ”.
Dezvoltaţi Activitatea C „O discuţie de rezolvare a problemei”, prin care elevii
abordează dreptul la opinie cu referire la o problemă din propria şcoală:
Întrebări pentru Discuţie:
• Ai dori să-și expui opinia referitor la anumite aspecte ale vieții școlare care te
afectează?
• Care sunt aspectele vieții școlare asupra cărora ai vrea să te pronunți? (Pentru a ajuta
elevii să răspundă la această întrebare, puteți selecta exemple din lista de mai jos sau din
propria şcoală).
Elevii selectează cinci probleme /domenii asupra cărora ar dori să se pronunţe. Apoi
copii vor răspunde la următoarele întrebări:
• Care sunt modalitățile care te-ar ajuta cel mai bine să-și exprimi opiniile / ideile asupra
acestor aspecte ale vieții școlare? (Profesorul ar putea oferi câteva exemple din lista de
mai jos.
• Când și cât de des doriți să vă exprimaţi opinia?
• Cărei persoane ați dori să-i spuneţi opinia sau poate preferați s-o exprimați anonim?
• Ai dori să comunici opinia individual sau împreună cu întreaga clasă?
După ce copiii au explorat aceste întrebări, ei ar putea:
• Consulta alți copii din școală la această temă, elaborând un chestionar, care ar conține
întrebările pe care le-au explorat și vor centraliza rezultatele. (Va trebui să-i ajutaţi să
selecteze o categorie de vârstă a copiilor pe care intenţionează să-i consulte și să
elaboreze un scurt chestionar care să fie pe înțelesul altor elevi, eventual mai mici, din
școală. Ajutaţi-i să elaboreze un chestionar, care le va permite să analizeze mai eficient
răspunsurile, adică să folosească întrebări care ar cere răspunsuri de DA sau NU,
precum și întrebări cu variante multiple de răspuns, astfel încât rezultatele să fie
prezentate numeric).
SAU
• prezenta rezultatele discuțiilor și/sau a chestionarelor administraţiei şcolii, şi solicita
opinia acesteia cu privire la concluziile lor și a le comunica, de exemplu, măsura în care
rezultatele ar putea constitui un punct de pornire pentru consolidarea statutului școlii ca
"O școală care ascultă".
NOTIŢELE PROFESORULUI
Fezabilitatea activității de mai sus va depinde de o varietate de factori, inclusiv
interesul elevilor, mediul școlar și experiență anterioară în domeniul implicării
elevilor în planificarea și luarea deciziilor privind activitățile școlare. Activitatea
poate fi adaptată pentru a încorpora și alți factori. Dacă elevii sunt interesați de
această problemă și școala dumneavoastră nu are experiență anterioară de
implicare a elevilor în procesul de luare a deciziilor școlare, elevii ar putea fi
încurajați să realizeze un proiect de cercetare pentru a colecta informații,
propuneri pentru dezvoltarea practicilor școlare care i-ar oferi școlii statutul de
"Școală care ascultă".Elevii ar putea oferi aceste propuneri directorului școlii.
Alternativ, ați putea realiza o activitate echivalentă - care permite copiilor să se
gândească și să găsească mai multe oportunități să se implice în luarea deciziilor
la nivel comunitar.
8. Discuții/activități cu partenerii școlii/clasei
În cazul în care clasa/școala are conexiuni/colaborează cu altă clasă/școală, acestea pot
face schimb de informații cu referire la următoarele probleme:
• experiența de implicare în procesul de luare a deciziilor în cadrul școlii și identificarea
domeniilor de implicare.
• metodele utilizate. Justificarea acestora.
• rezultatele chestionarelor școlare, în cazul în care a fost realizat un sondaj.
• informația acumulată despre o anumită problemă și eficiența utilizării acesteia de către
elevii claselor cu care colaborează.
INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ IMPLICE
ELEVII ÎN PRCESUL DE LUARE A DECIZIILOR
Implicarea copiilor în procese de luare a deciziilor. Metode model.
• Alegerea elevilor în consiliul elevilor.
• Alegerea reprezentanților elevilor în diverse comitete școlare sau grupuri de
lucru.
• Grupuri de discuție
• Interviuri
• Sondaje
• Recenzii/opinii scrise, comentarii, sugestii, plângeri
• Activități creative (pictură, desen, modelare, sculptură, colaje, etc)
• Jocuri
• Teatru, jocuri de rol.
• Boxe pentru sugestii
• Perete cu Graffitti
INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ
REALIZEZE ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
Exemple de activități cu implicarea întregii comunități școlare.
Etosul școlar, mediu și atmosferă.
• Principii cheie
• Strategii pentru realizarea acestor principii.
Egalitate
• Elaborarea și implementarea politicilor privind egalitatea, incluziunea și
diversitatea.
Sănătatea și siguranța
• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la protecția copilului, anti-
bullying, utilizarea substanțelor narcotice, codul de comportament.
• Promovarea /marketingul produselor comerciale.
Produse alimentare
• Schemele alimentare școlare.
• Promovarea alimentației sănătoase (prânzul sănătos, etc.).
Uniforma școlară
• Politica cu privire la uniforma școlară.
• Politica cu privire la accesorii și bijuterii.
Activități curriculare și extra-curriculare
• Tema pentru acasă.
• Utilizarea internetului.
• Legăturile dintre ariile curriculare și alte activități școlare.
• Evaluarea și autoevaluarea.
• Contacte cu alte școli (link-uri educaționale, etc.).
• Activități extra-curriculare.
Mediu
• Respect pentru proprietatea școlară și individuală.
• Promovarea durabilității.
• Protecția mediului școlar.
• Păstrarea curățeniei.
• Scheme de reciclare.
Informație
• Acces la informație(transparență și responsabilitate).
• Politici de confidențialitate (respect pentru confidențialitate; confidențialitatea
informației).
• Protejarea de informație periculoasă (internet, telefoane mobile, etc.)
Participare
• Metode de identificare, planificare, implementare, evaluare, cu scopul
implicării membrilor comunității școlare (inclusiv elevii) în procesul de luare a
deciziilor la nivel școlar.
TEMA 9. PROMOTORII ȘI APĂRĂTORII
DREPTURILOR COPILULUI
NOTIȚELE PROFESORULUI
Această temă poate fi considerată o continuare a temei în care elevii au studiat
despre dreptul lor de a avea o opinie în probleme care-i afectează (articolul 12,
CDC) și dreptului lor de a fi protejați, acesta fiind elementul principal al CDC.
A se vedea, de exemplu, articolul 3, în tema 7. Această temă se va focusa pe
prezentarea persoanelor care promovează și apără drepturile copiilor.
Profesorul ar putea discuta cu elevii despre Avocatul Copilului. Pe lângă
prezentarea instituțiilor de protecție a drepturilor copilului și serviciilor oferite
de către acestea, în această temă elevii vor învăța cum să-și dezvolte abilitățile
necesare pentru promovarea și protejarea drepturilor. În plus, având ca punct de
pornire cele învățate în temele 1, 2 și 4, această temă are drept scop de a ajuta
copiii să ia măsuri concrete de îmbunătățire a situației drepturilor omului în
școală, precum și întreaga comunitate.
Obiective– În această lecție copiii :
• vor afla de activitatea Avocatului Copilului.
• vor reflecta asupra sensului noțiunilor „promovare‟ și „apărare‟ a drepturilor omului și
diferențelor dintre aceste 2 activități.
• vor identifica probleme din cadrul societății, de un interes major pentru copii.
• vor practica și dezvolta abilități cum ar fi abilitatea de a realiza investigații, de a
desfășura discuții în grup, de soluționare a problemelor și învățare colaborativă.
Resurse
Activitatea A: Fiecare copil va primi foi de hârtie și stilouri/creioane , fiecare grup va
primi câte o copie a Fișei de Lucru 9.
Activitatea B: Fiecare pereche/grup va primi foi de hârtie și stilouri/creioane; foi de
hârtie A4 pentru fiecare pereche și materiale creative pentru restul clasei.
A. Campioni și ”câini de pază”
Profesorul scrie cuvântul "Avocatul Copilului/Ombudsman" pe tablă sau flipchart. Timp
de trei minute copiii formulează, din literele acestui cuvânt, cât mai multe cuvinte noi.
Scrieți unele cuvinte pe tablă. Întrebați copiii dacă au auzit vreodată noțiunea "Avocat
al copilului" / "Ombudsman" .
În caz afirmativ, unde și când?
Întrebați-i pe copii dacă au auzit despre existența avocatului copilului la ei în țară.
Care este opinia lor despre persoana care deține acest post?
Divizați clasa în perechi sau grupuri mici. Fiecare pereche/grup va primi câte o copie a
Fișei de Lucru 9.
Copiii citesc împreună și subliniază cuvintele pe care nu le înțeleg. Profesorii facilitează
o discuție explicând cuvintele pe care elevii nu le înțeleg. Adresați copilului o serie de
întrebări pentru a vă asigura că au înțeles punctele cheie – de exemplu:
Întrebări cheie
Este rolul ombudsmanului prevăzut de lege? Dacă da, cum se numește legea?
De ce crezi că această lege este importantă?
• Care este numele actualului avocat al copilului/ombudsman?
• Care sunt principalele preocupări ale acestuia/acesteia?
• În care dintre aceste roluri Ombudsmanul /Avocatul Copilului acționează ca un
"campion pentru copii" (de exemplu, promovează drepturile copilului) sau un
"câine de pază pentru copii "(adică apără drepturile copilului)?
B. Lucrul ”câinelui de pază”
Imaginați-vă că Ombudsmanul / Avocatul Copilului intenționează să implice un copil în
activitatea sa. Rolul copilului ar fi de a-l ajuta să-și facă treaba mai bine – să ajute copiii
cât mai eficient. Fiecare copil are dreptul de a aplica pentru acest loc de muncă.
”Și tu decizi să aplici pentru această funcție, deoarece te gândești că ai fi un candidat
foarte bun și ai idei foarte bune”, le spune profesorul elevilor.
Copii încearcă să răspundă la următoarele întrebări:
• De ce crezi ca ești candidatul potrivit?
• Ați ajutat vreodată un copil? Cum?
• Cum ai ajuta Ombudsmanul?
Divizați copiii în perechi/grupuri mici, astfel încât aceștia să poată discuta ideile
enunțate. Fiecare grup prezintă ulterior câteva argumente pe care le-ar include în
formularul de aplicare.
Sugerați copiilor să includă în formularele de aplicare următoarele informații:
• Realizările lor în raport cu colegii de școală, de clasă sau din comunitatea în care
trăiesc – dacă i-au ajutat în vreo problemă, exemple de comportament care a avut
un efect pozitiv asupra copiilor și adulților pe care îi cunosc etc.);
• Talentele au care le au și care ar fi utile pentru rolul lor de asistent al
Ombudsmanul-ui;
• Exemple de activități efectuate pentru schimbări pozitive în școală și comunitate;
• Exemple de activități pe care cred ar putea să le realizeze pentru a îmbunătăți
viața copiilor din școala și comunitatea lor.
Când fiecare pereche / grup realizează o listă de activități, sugerați-le să selecteze trei
puncte-cheie din această listă. Apoi fiecare grup citește cele trei puncte cheie
identificate. Profesorul le scrie pe tablă sau flipchart. Atunci când fiecare grup a
prezentat punctele cheie, întrebați elevii dacă nu ar mai avea ceva de adăugat.
Spuneți-le copiilor că unul dintre rolurile Ombudsmanului este de a afla opinia copiilor
despre lucrurile importante, de a-i asculta ce au de spus. Lista alcătuită poate servi ca
punct de pornire pentru elaborarea unei scrisori la adresa Ombudsmanului.
Sugerați-le elevilor modele de prezentare a punctelor de vedere în această
scrisoare. De exemplu, elevii:
• Ar putea menționa că au aflat despre activitatea Ombudsmanului în clasă;
• Ar putea oferi câteva exemple de activități pe care le-au realizat pentru a ajuta
copiii/tinerii din școala lor/comunitatea lor;
• Ar putea identifica și menționa principalele probleme cu care se confruntă copiii
în regiunea în care trăiesc și ar putea sugera acțiuni pentru a îmbunătăți viața de zi
cu zi a copiilor din această regiune;
• Ar putea solicita informație despre activitățile Ombudsmanului la momentul
actual pentru copii sau planurile acestuia pentru viitorul apropiat;
• Ar putea întreba Ombudsmanul dacă există modalități de susținere ale activității
Ombudsmanului;
• Ar putea solicita opinia Ombudsmanului cu privire la sugestiile despre contribuția
lor pentru promovarea/apărarea drepturilor copiilor din regiunea în care trăiesc.
Profesorul va ajuta elevii în formularea unei scrisori oficiale din partea unui grup de
elevi. Scrisoarea este scrisă pe tablă / flipchart, în timp ce copiii își spun punctele de
vedere. Elevii nominalizează doi colegi care vor scrie scrisoarea. În timp ce doi elevi
scriu scrisoarea, restul clasei pot pregăti ilustrații pentru fiecare dintre punctele din
scrisoare. Fiecare copil care dorește semnează scrisoarea și aceasta este transmisă,
împreună cu ilustrațiile, Ombudsmanului.
• În caz de necesitate, profesorul ar putea telefona oficiul Ombudsmanului pentru a afla
când ar putea primi un răspuns la scrisoare.
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
CUVINTE CHEIE.
Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea
corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.
Ombudsman
Avocatul copilului
A promova
A proteja
LUCRUL CU DICȚIONARUL
Dicționarul propriu al drepturilor omului.
Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL
DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.
Lucrul cu Dicționarul:
Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.
Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar
elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții
pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.
De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,
compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui
program.
2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE
Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea
ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.
3. Promovarea și Apărarea Drepturilor Omului în lume. Există multe țări în lume, unde activează instituții similare cu cea a Avocatului
Copilului/Ombudsmanului. Informații despre aceste instituții pot fi găsite pe
următoarele site-uri web, www.niccy.org și / sau www.oco.ie. De asemenea, informație
similară poate fi găsită pe rețeaua europeană a ombudsmanilor pentru Copii:
www.ombudsnet.org. Utilizând acest site, faceți o listă a țărilor care au un Avocat al
Copilului/ Ombudsman pentru copii și tineri. Solicitați copiilor să identifice aceste țări
pe o hartă a lumii.
5. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA
ȘCOLARĂ –– Copiii promovează drepturile omului.
Utilizând feedback-ul primit de la Ombudsman ca punct de pornire, copiii identifică
oportunități adecvate vârstei lor, pe care le-ar realiza în scopul apărării drepturilor
omului la dânșii în școală sau comunitate.
U
Probleme pe care le-ați putea aborda:
• scheme de protecție a mediului (reciclare; scheme comunitare de
grădinărit sau pentru parcuri; gestionarea gunoiului; etc.)
• sisteme de promovare a sănătății (creșterea gradului de conștientizare și
furnizarea de informații copiilor și părinților / tutorilor despre alimentația
sănătoasa a copiilor; riscurile fumatului; etc.)
• participarea copiilor la viața școlară și comunitară (folosiți informația din
temele 8 și 9 ca punct de pornire pentru susținerea implicării copiilor în
activități prin care ar contribui la procesul de luare a deciziilor în școală și
/ sau comunitatea locală)
• activități de promovare a egalității și diversității (folosiți informația din
temele 2, 5 și 6 pentru a sprijini implicarea copiilor în activități, adecvate
vârstei,de promovare a egalității și diversității în școală și/sau comunitatea
locală).
N
5. Conexiuni școlare. Dezbateri.
Dacă școala/clasa dumneavoastră este înfrățită cu o școală /clasă din altă regiune,
ambele clase ar putea realiza simultan această lecție și apoi, prin intermediul mijloacelor
de comunicare on-line, ar putea:
• realiza un schimb de informații despre cele învățat despre Avocatul Poporului;
• împărtăși opiniile cu privire la ceea ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți viața copiilor
în regiunea în care trăiesc.
TEMA 10.ACȚIONĂM
NOTIȚELE PROFESRULUI
După cum a fost menționat deja, educația pentru drepturile omului înseamnă
învățate prin prisma drepturilor omului, precum și despre drepturile omului.
Această temă oferă copiilor posibilitatea de a pune în practică cunoștințele,
aptitudinile și abilitățile obținute prin intermediul acestui program. În cadrul
lecției elevii ar punea propune idei concrete de proiecte în care ar dori să se
implice. Astfel tema are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul că
drepturile omului nu sunt numai problemele unor adulți sau persoane din altă
parte a lumii. Acest modul oferă un model prin intermediul căruia copiii pot
alege, dezvolta și implementa sau implica într-un proiect în cadrul școlii,
comunității, la nivel național sau internațional. Activitățile cuprinse în acest
modul au ca scop de a-i motiva pe copii să-și consolideze abilitățile de lucru în
echipă, care au fost studiate în această carte, cum ar fi negocierea și capacitatea
de a asculta alte opinii. În plus, există șanse ca prin participarea într-un astfel de
proiect, copiii vor înțelege mai eficient cum se desfășoară procesele de pledoarie
pentru drepturile lor și drepturile altora.
Obiective – elevii vor avea posibilitatea:
• să înțeleagă importanța oricăror acțiuni pentru drepturile omului (oricât de minuscule)
pe care le vor realiza.
• să pună în practică ceea ce au învățat în lecțiile precedente;
• să practice și dezvolte abilități cum ar fi ascultarea activă, comunicarea și luarea
deciziilor, atunci când planifică un proiect în domeniul drepturilor omului.
Resurse
Posterul Convenției privind Drepturile Copilului.
Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătate dintre elevi și Fișa de Lucru 10.2 pentru cealaltă
jumătate.
A. Copiii, Drepturile Omului și Acțiunea
Profesorul scrie următoarea afirmație pe tablă:
"Drepturile omului sunt, în esență, problemele adulților. În timp ce copiii ar trebui să
învețe despre ele în sala de clasă, doar adulți pot acționa pentru drepturile omului".
Întrebați-i pe copii ce cred despre această afirmație și dacă sunt de acord sau nu cu
aceasta. Divizați tabla în 2 părți PRO și CONTRA și înregistrați opiniile lor .
Pentru a încuraja copiii să acționeze pentru drepturile omului, prezentați-le citatul Anitei
Roddick: "Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un
pahar de mosquito. "Alternativ, prezentați-le lista de citate de mai jos și discutați care le
place cel mai mult. Care este citatul lor preferat?
Citate inspirate
” O călătorie de 1000 de kilometri întotdeauna începe cu un singur pas”.
Lao-Tse
“Tinerii nu sunt doar viitorul … noi suntem prezentul.”
Sesiunea Specială cu privire la Drepturile Copilului. Budapesta 2001
“Cât este de minunat că nimeni nu trebuie să aștepte nici un moment pentru a
începe să schimbe lumea.”
Anne Frank
“Dacă dorim să aducem pace în lume, trebuie să începem cu copiii noştri.”
Mahatma Ghandhi
"Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahar
de mosquito. "
Anita Roddick
NOTIȚELE PRFESORILOR
Posibile Răspunsuri:
De acord Contra
Copiii ar putea numi drepturile
menționate în CDC.
Copiii sunt viitorul.
Copiii pot avea impact asupra
respectării drepturilor omului la ei în
școală.
Copiii trebuie să facă ceea ce le spun
părinții.
Copiii nu fac legi și nu votează.
Adulții fac legi și votează.
Finalizați această activitate referindu-vă la posterul CDC. Copiii vor identifica
drepturile referitoare la realizarea acțiunilor pentru drepturile omului.
NOTIȚELE PROFESORULUI
Drepturile care le permit copiilor să acționeze pentru drepturile omului:
Articolul 12, CDC–Dreptul la libertatea de exprimare și de a fi auziți atunci
când se iau decizii care-i vizează.
Articolul 14 și Articolul 13 CDC–Dreptul de a avea idei și de a spune ce
gândesc.
Articolul 15–Dreptul de a se întâlni cu alți copii.
Articolul 13–Dreptul de a fi informat.
B. De la rolul de spectator la cel de actor: A juca un rol activ într-un proiect în
domeniul drepturilor omului:
Înainte de a începe un proiect în domeniul drepturilor omului cu copiii, discutați despre
importanța selectării corecte a acțiunii pe care doresc s-o realizeze, despre potențialul
impact al acțiunii lor, despre amploarea problemei pe care doresc s-o abordeze și s-o
rezolve.
De exemplu, respectarea cartei drepturilor în școală și asigurarea participării fiecărui
membru al comunității școlare în activitățile extra-curriculare în școală, ar putea avea
impact semnificativ asupra situației drepturilor omului în școala lor. Pe de altă parte,
pentru a soluționa unele probleme ce țin de drepturile omului, la nivel național, de
exemplu, cum ar fi lipsa adăposturilor sau o problemă la nivel internațional, cum ar fi
munca copiilor, ei vor trebui să se colaboreze cu alte persoane din afara comunității lor
școlare.
La această etapă, distribuiți Fișa de Lucru 10.1 și 10.2, care include acțiuni pentru
drepturile omului, realizate în diferite școli.
Divizați clasa în 2 grupuri. Distribuiți Fișa de Lucru 10.1 pentru un grup de elevii și
Fișa de Lucru 10.2 pentru celălalt grup.
Elevii citesc fișele primite și pregătesc un rezumat al acțiunii întreprinse de grupurile
școlare, descrisă în Fișele primite. O persoană din primul grup va prezenta rezumatul
acestui grup, iar copiii din celălalt grup ar putea veni cu informații suplimentare. După
ce copiii au ascultat cele 2 rezumate, identifică diferențe în tipul de acțiuni întreprinse
de cele două grupuri școlare.
Notițele profesorului
Posibile Răspunsuri
Elevii din Grupul Termoncanice PS au decis să promoveze cultura drepturilor
omului la ei în școală.
Elevii din grupul de la St. Vincent de Paul GNS au decis să sensibilizeze
membrii comunității școlare cu privire la drepturile omului în lume și activitatea
Amnesty International. De asemenea, au colectat bani, care au fost donați
mișcării Amnesty International.
Ambele proiecte au implicat acțiuni de colectare a informației și acțiuni creative.
C. Organizarea unui Proiect în domeniul Drepturilor Omului.
Propuneți copiilor să realizeze un proiect în domeniul drepturilor omului. Explicați
copiilor că trebuie să selecteze, de comun acord, un anumit subiect și să decidă referitor
la modul de abordare a acestuia.
NOTIȚELE PROFESORILOR
Ghidul pentru copiii care decid să întreprindă acțiuni pentru drepturile omului.
Când cineva decide să realizeze acțiuni pentru drepturile, trebuie să aibă grijă
deosebită ca să respecte drepturile omului, de exemplu, trebuie să se asigure că
fiecare persoană din grup îți va spune opinia despre cele planificate. De
asemenea, trebuie să se asigure că acțiunile întreprinse nu încalcă drepturile altor
persoane.
Utilizați argumentele din Fișele de Lucru 10.1 și 10.2 ca punct de pornire pentru o
discuție despre tipul proiectului ce urmează să-l realizați.
NOTIȚELE PROFESORILOR
Punct de pornire
În cazul în care copiii decid să acționeze pentru drepturile omului în cadrul
școlii .
Auditul Drepturilor Omului, realizat de Termoncanice PS, a avut ca punct de
pornire Activitatea Opțională 4, din Tema 2. Activitatea cu implicarea întregii
comunități școlare, care este prezentă în fiecare temă, poate servi ca și punct de
lansare a unui proiect școlar. În ultimul tabel din Tema 8 este prezentată o listă
de idei care ar ghida acest proces.
În cazul în care copiii decid să abordeze o problemă internațională în
domeniul drepturilor omului.
Pentru a ajuta copiii să abordeze probleme din domeniul drepturilor omului la
nivel național și internațional, solicitați-le să colecteze poze din ziare și să
discute istoria din spatele acestor fotografii.
Alternativ, vă puteți referi la CDC și DUDO . Elevii identifică drepturi ale
omului pe care ar dori să le abordeze.
Posibile întrebări:
Care drepturi ale omului le considerați cele mai importante?
Care drept al omului crezi că ai putea să-l abordezi prin acțiuni de
campanie la nivel local sau școlar, pentru a asigura respectarea acestuia?
TEMA 1. IDENTITATEA
FIȘA DE LUCRU 1.1.
NUMELE……………………………………………………………………….
DATA………………………………………………..
PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
1. NUMELE COMPLET
2. CÂND TE-AI NĂSCUT?
3. UNDE TE-AI NĂSCUT ȘI CARE ESTE NAȚIONALITATEA TA?
LOCUL NAȘTERII
NAȚIONALITATEA
4. CARE ESTE NUMELE PĂRINȚILOR SAU A BUNEILOR
5. UNDE TRĂIEȘTI?
6. CE ȘCOALĂ FRECVENTEZI? ÎN CE CLASĂ EȘTI?
ȘCOALA
CLASA
CUM TE DEPLASEZI SPRE ȘCOALĂ?
7. UNDE SE AFLĂ CEL MAI APROPIAT SPITAL?
8. APARȚII UNEI RELIGII? DACĂ DA, CARE ESTE ACEASTA?
9. CE LIMBĂ VORBEȘTI ÎN FAMILIE?
CE LIMBĂ VORBEȘTI LA ȘCOALĂ?
10. CARE SUNT ACTIVITĂȚILE TALE PREFERATE ÎN TIMPUL LIBER?
CARE ESTE SPORTUL TĂUPREFERAT? ACTIVITATEA PREFERATĂ?
HOBBY?
CARE ESTE LOCUL TĂU PREFERAT PENTRU JOC?
CARE ESTE MUZICA/CÂNTECUL TĂU PREFERAT?
CARE ESRE CARTEA TA PREFERATĂ?
CARE ESTE PROGRAMUL TV PREFERAT?
11. UNDE AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI
RESPONSABILITĂȚI?
12. SEMNEAZĂ AICI
13. PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA (ELE).
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI
TEMA 1. IDENTITATEA.
FIȘA DE LUCRU 1.2.
NUMELE
DATA
COMPLETAȚI CU LITERE DE TIPAR
PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI
1. NUMELE COMPLET
2. DATA NAȘTERII ……(z)…(l)…(a)……
3. LOCUL
NAȘTERII………………………NAȚIONALITATEA…………………
4. NUMELE PĂRINȚILOR/BUNEILOR…………………………………
5. LOCUL DE TRAI.......................................................................................
6. ȘCOALA………………………CLASA…………………………………
7. TRANSPORTUL LA ȘCOALĂ................................................................
8. CEL MAI APROPIAT SPITAL..............................................................
9. APARȚII UNEI RELIGII? …… DA……NU
DACĂ DA, CARE……………………………….
10. LIMBA MATERNĂ /VORBITĂ ÎN FAMILIE/…………….
LIMBA VORBITĂ LA ȘCOALĂ……………………………
11. ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL LIBER.........................................
SPORT, HOBBY………………………..
LOCUL PREFERAT PENTRU JOC.................................
MELODIA/CÂNTECUL PREFERAT………………………..
CARTEA PREFERATĂ…………………………………
PROGRAMUL TV PREFERAT…………………….
12. CÎND AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI
RESPONSABILITĂȚI.............................................................................
13. SEMNĂTURA……………………………………………………………
14. ALTERNATIV, PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA
(ELE) ÎN BOXĂ
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI
……………………………………………………..
TEMA 2.TU ȘI EU
FIȘA DE LUCRU 2.
NUME………………………………
DATA………………………………..
INTERVIUL
1. CUM TE NUMEȘTI?
..................................................................................................................
2. CE ROL ÎNDEPLINEȘTI ÎN ȘCOALĂ?
..................................................................................................................
3. DE CE ÎȚI PLACE LUCRUL PE CARE ÎL FACI? CE NU-ȚI PLACE?
CEL MAI MULT:
............................................................................................................................
CEL MAI PUȚIN: ............................................................................................................................
4. CUM EȘTI PRIVIT DE CELELALTE PERSOANE DIN COMUNITATEA
ȘCOLARĂ?
.................................................................................................................................
5. CE CREZI CĂ AȘTEAPTĂ EI DE LA TINE?
................................................................................................................................
6. CE AM PUTEA FACE NI SAU ALÂI COPII DIN ȘCOALĂ PENTRU A-ȚI
FACE MUNCA MAI UȘOARĂ ȘI MAI PLĂCUTĂ?
...........................................................................................................................
NUMELE
INTERVIEVATULUI.........................................................................................
SEMNĂTURAPERSOANEI CARE REALIZEAZĂ
INTERVIUL:..........................................................
DATA:.......................................................................................................................
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A
DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.1.
NUMELE………………………………
DATA……………………………………
AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI
A /Ă, Â/ ARESTAT, ARBITRAR (ARTICOLUL 9)
ACUZARE (ARTICOLUL 10)
APĂRARE (ARTICOLUL 11)
AZIL (ARTICOLUL 14)
B BUNĂSTARE (ARTICOLUL 25)
C CONȘTIINȚĂ (art.1)
CULTURĂ (ARTICOLUL 27)
D DEMNITATE
DIFERENȚE (ARTICOLUL 2)
E EGALITATE (ARTICOLELE 1 ȘI 2)
F FIINȚE UMANE, FRATERNITATE
(ARTICOLUL 1)
G GUVERN (ART.21)
H HRANĂ (ARTICOLUL 25)
I/Î/ ÎNTREBARE (ARTICOLUL19)
J JUSTIȚIE (ARTICOLELE 6 ȘI 7)
/K/
L LIBERTĂȚI (ARTICOLUL 2)
LEGAL (ARTICOLUL 16)
LOCUINȚĂ (ARTICOLUL 25)
M MEMBRU (ARTICOLUL 22)
MUNCĂ (ARTICOLUL 23)
MORAL, MATERIAL (ARTICOLUL 27)
N NAȚIONALITATE (ARTICOLUL 15)
O OPINIE (ARTICOLUL19)
P (A) PROCLAMA, POLITIC
(ARTICOLUL 2)
PEDEAPSĂ (ARTICOLUL 5)
PROTECȚIE (ARTICOLUL 7)
/Q/
R RELIGIE (ARTICOLUL 18)
S SCLAVIE (ARTICOLUL 4)
SUFRAGIU (ARTICOLUL 21)
SECURITATE (ARTICOLUL 22)
SINDICATE (ARTICOLUL 23)
Ş ȘCOALĂ (ARTICOLUL 26)
T TORTURĂ (ARTICOLUL 5)
TRIBUNAL (ARTICOLUL 10)
Ţ ȚARĂ (ARTICOLUL 13)
U UNIVERSAL (PREAMBUL)
V VOT (ARTICOLUL 21)
VIAȚĂ (ARTICOLUL 3)
/W, X, Y/
Z ZI (de muncă) (ARTICOLUL 24)
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A
DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.2.
NUMELE…………………………………
DATA………………………………………
VALIZA HANEI
În martie 2000, o valiză a ajuns la Centul de Educație despre Holocaust din
Tokyo, Japonia. Pe valiză, cu vopsea albă, erau scrise următoarele cuvinte: Hana
Brady, 16 mai 1931, și Waisenkind, din germană ”orfan”. Copiii care au văzut
această valiză aveau o mulțime de întrebări. Cine a fost Hana Brady? Ce s-a
întâmplat cu ea? Eu l-au rugat pe Fumiko Ishioka, conducătorul centrului, să-i
ajute să răspundă la aceste întrebări. Copiii Centrului Holocaustului, care sunt
numiți "Aripile mici", au scris poemul de mai jos și i l-au citit lui George Brady,
când acesta a vizitat Centrul, în martie 2001.
Hana Brady, treisprezece ani, a fost proprietara acestei valize.
Cincizeci și cinci de ani în urmă,
la data de 18 mai, 1942,
la două zile după ce Hana a împlinit vârsta de 11 ani
ea se afla la Terezin, în Cehoslovacia.
La data de 23 octombrie 1944,
A fost ticsită într-un marfar,
și a fost trimisă la Auschwitz.
Ea a fost dusă imediat în camera de gaze.
Oamenilor li s-a permis să ia cu dânșii o singură valiză.
Mă întreb, ce a pus Hana în valiza ei.
Hana ar fi împlinit șaizeci și nouă de ani astăzi,
dar viața ei s-a oprit atunci când a împlinit treisprezece ani.
Mă întreb cum era Hana.
Câteva desene făcute la Terezin,
acestea sunt singurele lucruri pe care ni le-a lăsat.
Ce ne spun aceste desene?
Amintiri fericite ale familia ei?
Vise și speranțe pentru viitor?
De ce a fost ucisă?
A fost un singur motiv.
S-a născut evreu.
Nume: Hana Brady. Data nașterii: 16 mai 1931. orfană.
Noi, AripeleMici, vom spune fiecărui copil din Japonia ce i s-a întâmplat Hanei.
Noi, AripileMici, nu vom uita niciodată ce li s-a întâmplat celor un milion și
jumătate copii evrei.
Noi copiii putem face o schimbare și aduce pacea în lume
Astfel încît Holocaustul să nu se mai producă.
CU PERMISIUNEA LUI George Brady and David Brady.
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A
DREPTURILOR OMULUI
FIȘA DE LUCRU 3.3.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
AXA DREPTURILR OMULU
Când? Unde? Cine şi Ce?
2200
î.e.n.
Imperiul
Persan
Împăratul Persiei a creat primul cod legal scris, numit
Codul Hammurabi. Acesta promitea că justiţia va
prevala în regat şi va fi promovat binele oamenilor.
1300
î.e.n.
Egipt Moise, liderul şi profetul evreilor, primeşte şi
propovăduieşte cele 10 porunci la muntele Sinai.
600
î.e.n.
India Buddha propovăduieşte moralitatea, respectul pentru
viaţa omului, non-violenţa şi conduită corectă.
500
î.e.n.
Grecia Grecii Antici utilizează cuvintele ISOGORIA ceea ce
înseamnă “libertatea de exprimare” şi cuvântul
ISONOMIA ceea ce înseamnă “egalitatea în faţa
legii”
400
î.e.n.
China Mozi, filosoful, călătoreşte prin China în încercarea de
a stopa liderii care intenţionau să pornească războaie.
1 e.n Palestina Isus Hristos propovăduieşte egalitatea, toleranţa,
iertarea şi dragostea printre oameni.
500
e.n.
Arabia
Saudită
Muhammad Ibh Abdullah, fondatorul Islamului,
propovăduieşte că unicul dumnezeu adevărat, Allah,
este plin de compasiune, pacifist şi just. Învăţăturile
sale sunt înscrise în sfântul Coran.
1215
e.n.
Anglia Regele John a Angliei semnează Magna Carta. Aceasta
oferă drepturi, în principal, baronilor feudali. Carta, de
asemenea, prevede că o persoană poate fi întemniţată
sau exilată doar dacă legea prevede acest lucru.
1787;
1789
SUA
Franţa
Constituţia Americană apără libertatea de exprimate,
libertatea religiei şi a întrunirilor paşnice. În acelaşi an,
în Franţa Adunarea generală aprobă Declaraţia
Drepturilor Omului şi ale cetăţeanului. Aceasta declară
că “toţi oamenii se nasc liberi, rămân liberi şi egali în
drepturi”.
1848 Karl În 1848 Karl Marx publică Manifestul Partidului
Marx Comunist. În această lucrare el solicită respectarea
drepturilor muncitorilor şi eradicarea sărăciei.
1863 SUA Ca urmare a Războiului Civil din SUA, a fost abolită
sclavia.
1893 Noua
Zeelandă
Noua Zeelandă devine prima ţară din lume care oferă
femeilor dreptul la vot.
1916-
1945
India Gandhi propovăduieşte nonviolenţa. El promovează
idea egalităţii şi înţelegerii dintre locuitorii Indiei.
1945 După Războiul II Mondial (1939-1945), este creată
Organizaţia Naţiunilor Unite cu scopul de a “reafirma
încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în
demnitatea şi valoarea persoanei umane”. Este
elaborată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
care este acceptată de ONU în 1948.
1961 Este fondată Amnesty International, una din cele mai
mari mişcări globale, care promovează drepturile
omului în lume.
1989 Naţiunile Unite adoptă Convenţia pentru Drepturile
Copilului.
1994. Africa
de Sud
În Africa de Sud sunt organizate primele alegeri libere,
după ce a fost abolit apartheidul, sistem care prevedea
segregarea persoanelor de culoare, aceştia fiind
consideraţi o clasă inferioară.
2003 Iran Shirin Ebadi primeşte Premiul Nobel pentru Pace,
pentru munca sa în domeniul protecţiei drepturilor
femeilor şi copiilor.
TEMA 4. RESPONSABILITATEA
FIȘA DE LUCRU 4.1.
NUMELE………………………………………
DATA………………………………………
TOTUL DESPRE ”RESPONSABILITATE”
EXPLICĂ NOȚIUNEA DE ”RESPONSABILITATE”, COMPLETÂND
SPAȚIILE LIBERE.
EU SUNT RESPONSABIL DE
FAPTUL CĂ AM ACESTE RESPONSABILITĂȚI MĂ FACE SĂ MĂ
SIMT
CUNSC O PERSOANĂ RESPONSABILĂ. CRED
CĂ………………………………ESTE RESPONSABIL(Ă) DEOARECE
CRED CĂ CINEVA ESTE RESPONSABIL DACĂ
SEMNĂTURA
PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................
TEMA 4. RESPONSABILITATE
NUME…………………… DATA……………………….
DREPTURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE MELE
DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE
AM DREPTUL LA UN NUME ȘI
CA NUMELE MEU SĂ FIE
RESPECTAT
AM DREPTUL LA VIAȚĂ
AM DREPTUL LA
NAȚIONALITATE
AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE ȘI
SUPRAVEGHERE
AM DREPTUL LA O LOCUINȚĂ
AM DREPTUL LA EDUCAȚIE
AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE
MEDICALĂ, ALIMENTAȚIE,
APĂ POTABILĂ
AM DREPTUL DE A GÂNDI
LIBER, AM DRPETUL LA
RELIGIE
AM DREPTUL LA ODIHNĂ, JOC
ȘI SĂ PARTICIP ÎN ACTIVITĂȚI
ARTISTICE ȘI RECREATIVE
AM DREPTUL DE A PRIMI ȘI
DISSEMINA INFORMAȚIE,
ATÂTA TIMP CÂT ACEASTĂ
INFORMAȚIE NU AFECTEAZĂ
ALTE PERSOANE
AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC
DREPTURILE
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI……………………………….
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
PROFESII în CUVINTE
ASISTENT(Ă) MEDICAL(Ă)
MECANIC (Ă)
AVOCAT (Ă)
FRIZER /FRIZERIȚĂ/
EDUCATOR (E)
DOCTOR/DOCTORIȚĂ
AGRICULTOR (E)
RECEPȚIONIST/
RECEPȚIONISTĂ
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
FIȘA DE LUCRU 5.2.
PROFESIILE ÎN IMAGINI
TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN
FIȘA DE LUCRU 5.3. Versiune de echipă
NUMELE……………………………… DATA……………………….
Pe o bucată de hârtie fiecare echipă scrie:
1. O Literă care va fi semnul echipei
2. Numărul fiecărei afirmații
3. Procentajul care se referă la fiecare dintre afirmații
1. Procentajul persoanelor sărace din lume, de gen feminin
2. Procentajul venitului mondial câștigat de femei
3. Procentajul analfabeților de gen feminin
4. Procentajul parlamentarilor de gen feminin
INDIA
5. Câte minute pe zi se odihnesc femeile? (bărbații se odihnesc, în media, 2
ore pe zi)
NIGERIA
6. Câte procente din fete urmează școala primară?
7. Câte procente din fere sunt analfabete?
ARGENTINA
8. Câte procente din femei sunt proprietare de terenuri agricole?
AFGANISTAN
9. Câte procente de femei sunt deja căsătorite la vârsta de 15-19 ani?
Semnătura părintelui/tutorelui…………………………………………
TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR
FIȘA DE LUCRU 6.
NUME………………………….. DATA……………......
DEȚINUTUL ȘI JUDECĂTORIL
IAN SERAILLER. /cu permisiunea lui Jane Serailler/
Deținutul se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.
El avea fruntea încruntată si cruzime în ochi:
Nu ai putea avea încredere în el, în nici o situație.
El s-a îmbrăcat în straie de judecător; și-a pus peruca și roba
Și s-a așezat în jilțul de judecător.
Și toată lumea a spus:
"Ce frunte profundă are, ce ochi înțelepți!
Cât de deștept arată!
Ai putea avea încredere în el în orice situație!”
Judecătorul s-a așezat în jilțul de judecător.
El avea o frunte profundă și ochi înțelepți;
Ai putea avea încredere în el în orice situație!
El s-a îmbrăcat ca un deținut; și-a pus straie de deținut.
Și se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.
Și toată lumea a spus:
"Ce frunte încruntată are, câtă cruzime are în ochi!
Cât de prost arată!
Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație!”
TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR
Puncte de vedere despre munca copiilor
Primul părinte
Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a mers la culesul fructelor, la
o fermă agricolă, pentru câteva ore pe zi, după școală. În acest an, Jai a părăsit
școala și a început să lucreze cu normă întreagă la acea fermă. Deoarece Jai
lucra cu normă întreagă, familia noastră a început s-o ducă mai bine. Sunt foarte
puține locuri de munca disponibile în orașul nostru. Nu am fost niciodată la
școală sau la vreun curs de instruire specială, de aceea am avut întotdeauna un
salariu foarte mic. Niciodată nu am câștigat suficienți bani pentru a-i hrăni pe cei
4 copii ai noștri, chiar și atunci când ambii părinți lucram. Acum, datorită
faptului că Jai aduce bani în fiecare zi, putem cumpăra un pic mai mult hrană,
haine noi și medicamente atunci când unul dintre copiii se îmbolnăvește.
Jai este la fel de puternic ca orice adult și este perfect capabil să lucreze o zi
întreagă. În plus, consider că copiii ar trebui să ajute, să-și susțină familia lor,
așa cum au făcut-o întotdeauna copiii în societatea noastră. Sunt mândru de Jai
pentru este atât de responsabil, și sper că toți copiii mei să crească și să fie la fel
de muncitori și de încredere.
Asistentul Social
Sunt foarte preocupat de situația lui Jai, care la vârsta de 12 ani a început să
lucreze câteva ore pe zi, la culesul fructelor, la o ferma. Jai a renunțat la școală,
iar la vârsta de 13 ani lucrează adeja cu o normă întreagă. Această muncă îi
poate afecta sănătatea. Jai pare mereu obosit și suferă de dureri în umăr.
Aș dori ca Jai să meargă la un medic, care să-i spună ce efect pe termen lung ar
putea avea această muncă asupra sănătății sale.
Eu chiar cred că acest copil ar trebui să meargă la școală, împreună cu alți copii
de vârsta lui. Jai nu are timp liber pentru a se odihni, a se juca, a se alătura unui
grup de tineri sau să ia parte la diverse activități pentru tineri din localitatea
noastră. Aceste activități sunt importante pentru ca copiii să crească sănătoși și
să știe cum să comunice. Nici un copil de vârsta Jai nu ar trebui să lucreze
împreună cu adulții, ziua întreagă. Mulți dintre muncitorii de la fermă fumează,
consumă alcool, iar unii chiar folosesc droguri - Jai este prea tânăr pentru a
înțelege că aceste lucruri sunt periculoase.
Copilul
Sunt Jai. Am început școala la vârsta de șase ani. Când am împlinit 12 ani, am
început să lucrez la cules de fructe, la o fermă. Începeam lucrul după lecții și
lucram până seara. Am făcut-o pentru că părinții mei aveau nevoie de mai mulți
bani pentru a cumpăra mâncare pentru familie. Acum am 13 ani și am părăsit
școala. Lucrez cu normă deplină la fermă. Îmi place mai mult să lucrez decât să
merg la scoală. Mă plictisesc la școala. N-am știut niciodată de ce trebuie să
învăț lucrurile pe care ni le predau la școală. Nu am înțeles niciodată cum m-ar
ajuta lucrurile pe care le învăț la școală ca să-mi găsesc un loc de lucru. Doresc
să am un loc de muncă și să lucrez în lumea reală și nu să stau la școală toată
ziua. Îmi plac oamenii cu care lucrez la ferma, chiar dacă aceștia sunt mai în
vârstă decât mine. Am învățat o mulțime de lucruri doar discutând cu dânșii.
Încep munca la șase dimineața, iau o pauză pentru prânz și apoi muncesc până
seara. Apoi cântăresc toate fructele pe care le-am cules. Primesc plata pentru
fiecare kilogram cules, deci, cu cât culeg mai mult, cu atât mai mult am de
câștigat. Apoi primesc banii și-i duc părinților. Apoi iau cina. Mă duc direct în
pat, astfel încât să mă odihnesc pentru ca să pot lucra a doua zi.
Al doilea părinte
Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a început să lucreze la culesul
fructelor, la o fermă. Lucra câteva ore pe zi, după lecții. În acest an, Jai a părăsit
școala și a început să lucreze cu normă deplină, la fermă. Nu-mi doresc ca Jai să
lucreze cu normă deplină. Ar fi mai bine pentru noi toți dacă Jai ar merge la
școală. Toată lumea știe că copiii care termină școala pot obține locuri de muncă
mai bune și pot câștiga mai mulți bani. Dacă Jai ar termina școala și ar obține un
loc de muncă bun, familia noastră ar avea bani în plus. Jai primea note foarte
bune în primii ani de școală. Anul trecut notele au fost foarte mici. Dar
profesorii întotdeauna au spus că Jai ar putea fi cel mai bun elev, ar putea chiar
să meargă la facultate. Am sperat că Jai ar putea fi un exemplu pentru copiii
noștri mai mici, dacă ar învăța sârguincios și ar merge la școală. Nu vreau ca
ceilalți copiii ai mei să urmeze exemplul lui Jai și să abandoneze școala pentru a
merge la cules fructe. Îmi iubesc copiii; vreau ca Jai, și ei toți, să aibă un viitor
mai bun.
TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG
FIȘA DE LUCRU 8.
ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE DOAR VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?
NU!
1.Copiii au dreptul la exprimare și de a fi ascultați când sunt luate decizii
care îi vizează.
2. Nu întotdeauna adulții știu, spun sau fac ceea ce este cel mai bine pentru
copii.
3. Adulții nu știu cum este să fii copil în această perioadă de timp. Ei sunt
depășiți de timp. Este foarte important ca adulții să încerce anumite
lucruri. Și ceea ce contează pentru copii.
4. Copiii nu trebuie să vorbească ca și adulții. E datoria adulților ca să facă
tot posibilul pentru a înțelege ce spun copiii. Iar dacă copiii doresc să-i
ajute pe adulți să audă ceea ce au de spus, adulții ar trebui să le dea
această șansă.
5. Doar pentru faptul că copiii au dreptul de a fi auziți, aceasta încă nu
înseamnă că trebuie să se implice. Aceasta înseamnă că ei trebuie să aibă
șansa să se exprime dacă asta-și doresc.
TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG
FIȘA DE LUCRU 8.
ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE DOAR VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?
DA!
1. Dar părinții și tutorii copiilor sunt cei care ar trebui să le protejeze acest
drept, vorbind în locul copiilor.
2. Copiii nu sunt atât de deștepți încât să aibă idei care sunt cu adevărat noi
și utile. Ce lucruri noi ar putea învăța adulții de la copii?
3. Copiii nu se pot exprima și explica lucrurile la fel de bine ca adulții. Eu nu
vorbesc ca adulții. Ei nu au suficiente cuvinte pentru a exprima ceea ce
doresc să exprime.
4. Nu toți copiii doresc să se exprime, chiar dacă se vorbește despre ceva
care-i vizează și oricum, aceasta i-ar face pe copiii să crească prea repede.
5. OK, să zicem că le permitem să spună ceea ce gândesc. Ce urmează?
Chiar crede cineva că adulții o să ia în serios opiniile și ideile copiilor?
TEMA 9. PROMOTORII DREPTURILOR COPILULUI
FIȘA DE LUCRU 9
NUMELE………………………………………..
DATA…………………………………………..
INFO DESPRE OMBUDSMAN
TEMA 10. ACȚIONĂM
FIȘA DE LUCRU 10.1
Acțiunile elevilor de la St Vincent de Paul
După ce s-au familiarizat cu noțiuni din drepturile omului, elevii din cl.6a de la
școala St. Vincent de Paul GNS, Dublin, au decis să afle mai multe despre
drepturile omului și au organizat o Zi a Drepturilor Omului. Au muncit câteva
săptămâni. Mai jos eu descriu activitățile pe care le-au realizat:
Am vrut sa facem ceva diferit, astfel o Zi a Distracției părea modul perfect de a
transmite și altor copii mesajul drepturilor omului. Am organizat jocuri și
muzică originară din mai multe țări ale lumii. Și directorul Amnesty a venit să
ne vorbească despre activitatea Amnesty. Am improvizat o închisoare și
”întemnițam” elevii care veneau în sala noastră de clasă, simulând starea
prizonierilor de conștiință. Ziua a fost extraordinară și elevii își vor aminti de ea
încă mult timp. În următorii zece ani, ceea ce-mi voi aminti va fi melodia
IMAGINE.
Fiona McGinn
Elevii de clasa a 5-a au luat versurile unui cântec bine-cunoscut și le-au
modificat pentru a reflecta tema drepturilor omului. Toate prezentările au fost
extraordinare și câștigătorii au fost superbi. Câștigătorii au cântat melodiile lor
foarte frumos și au primit premii. Au fost abordate următoarele teme: comerțul
corect; apa potabilă; egalitatea; femeile în lume; licitație; drepturile și
responsabilitățile; foamea; munca copilului; educația; comerțul cu arme. Au fost
organizate jocuri cum ar fi: călătoria unui refugiat, scaunele muzicale, mingea la
coș, prinde cercul, lovitura. Am improvizat o închisoare lângă sala de clasă.
Elevii erau ”întemnițați”. Cei care făceau o cumpărătură, primeau un tichet care
le permitea să elibereze un prizonier. Pregătirile pentru Ziua Imaginației ne tăiau
răsuflarea. Aveam fluturi în stomac și credeam că nu mai vine ziua de 22 iunie.
Irene Dempsey
Pe pereții coridorului am afișat Declarația Universală a Drepturilor Omului și
multă altă informație, pentru ca toate clasele să citească. Împreună cu Grupul
meu am fost responsabili de tematica "Drepturi și Responsabilități " și am fost,
de asemenea, responsabili de organizarea jocului ”Călătoria unui refugiat”. De
asemenea, împreună cu grupul meu, am făcut o prezentare de modă. Fiecare
persoană din clasa noastră a purtat o haină din materiale reciclate sau o haină
tradițională, dintr-o altă țară a lumii. A fost minunat!
Claudia Murray
Împreună cu Grupul nostru am decis să organizăm o parada a pălăriilor, pentru
clasa a doua. Au fost confecționate pălării tradiționale ale mai multor țări din
lume. Apoi grupul nostru, de asemenea, a organizat o expoziție cu vânzare de
produse alimentare tradiționale, cu tematica drepturilor omului. M-am simțit
foarte bine după acea zi pentru că toată lumea s-a distrat foarte bine, iar banii
colectați vor fi utilizați pentru o cauză bună. Sunt foarte mândră că am
organizat așa zi și mi-ar plăcea să mai fac ceva similar în viitor.
Julie Donohoe
TEMA 10. ACȚIONĂM.
FIȘA DE LUCRU 10.2.
NUME…………………………………………
DATA………………………………………….
Școala Termoncanice PS
După au aflat unele noțiuni despre drepturile omului, în special despre drepturile și
responsabilitățile pe care le avem în cadrul comunității școlare, copiii de la școala
Termoncanice PS au decis să facă unele cercetări despre nivelul de fericire a membrilor
comunității școlare. Au intervievat fiecare membru al comunității școlare - personalul și
toți copiii. I-au întrebat ce le place cel mai mult în munca sau rolul lor, care cred că este
părerea altor persoane despre dânșii, și ce cred că ar trebui să facă alte persoane pentru
ca activitatea lor să fie mai eficientă și mai plăcută.
Ei au adresat următoarele întrebări:
• Care este rolul tău în școală?
• Ce-ți place cel mai mult în ceea ce faci? Ce nu-ți place?
• Cum crezi, ce părere au alte persoane despre tine?
• Cum crezi, care sunt așteptările celorlalți de la tine?
• Există lucruri pe care noi sau alți copii ar trebui să le facem ca celelalte persoane să-și
realizeze activitățile mai eficient, mai plăcut?
Copiii, de asemenea, și-au asumat responsabilitatea de a realiza un afiș, pe care l-au
plasat pe coridorul principal al școlii, intitulat: "Roluri și Responsabilități ". Afișul a
inclus fotografii cu membrii comunității școlare, realizate de copii, interviuri cu
membrii comunității școlare, precum și informații despre modul de organizare a
proiectului.
Afișul creat de copii i-a ajutat pe copii să conștientizeze ce trebuie să facă fiecare
membru al comunității școlare pentru a-i face pe cei din jur să se simtă bine și să-și
îndeplinească rolurile mai eficient și mai plăcut. De asemenea, acțiunea a avut un
impact pozitiv asupra altor școli din țară, care au auzit despre această activitate și au
decis să organizeze proiecte similare.
SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI………………….
NOTIȚE SUPLIMENTARE PENTRU PROFESORI, CU REFERIRE LA
ISTORIA DREPTURILOR OMULUI
“All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed
with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of
brotherhood”.
– Universal Declaration of Human Rights, Article 1.
Toate ființele umane au drepturi pur și simplu pentru că sunt ființe umane, cu alte
cuvinte drepturile omului sunt "inerente" pentru dânșii, așa cum este exprimat în
Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu au fost
întotdeauna respectate. Conceptul de drepturi ale omului a fost o provocare de-a lungul
istoriei. În toate timpurile a existat o rezistență puternică față de respectarea drepturilor
omului, din partea unor oameni care au deținut puterea, din toate colțurile lumii. Unele
persoane au fost reticente în acceptarea drepturilor omului, privindu-le ca pe o
amenințare la adresa puterii lor. Ei nu și-au dorit ca cei pe care-i priveau ca fiind mai
prejos decât dânșii să aibă aceleași drepturi ca și dânșii.
Contrar credinței populare, drepturile omului nu sunt un ideal din Vest, dar, precum este
și evident din Axa Drepturilor Omului, (din Tema 3), teoria și practica protecției
drepturilor omului reflectă ideologii, mișcări și credințe care au fost evidente în întreaga
istorie umană. Unele interpretări ale drepturilor omului tind să se concentreze pe idealul
libertății individuale, rezumată de revoluțiile franceze și americane, de la sfârșitul anilor
1700. Această concepție a drepturilor omului este mult prea îngustă, deoarece exclude
tradițiile drepturilor omului din țările în curs de dezvoltare, care sunt la fel de
importante pentru a înțelege drepturile omului. De exemplu, în timp ce Occidentul s-a
concentrat pe drepturile individului, noțiunea de drepturi colective sau drepturile întregii
comunități este mult mai dezvoltată în culturile asiatice și africane. În plus, convingerea
că toți avem responsabilități față de semenii noștri este una centrală în toate religiile
lumii.
Toate aceste tradiții și concepte ale drepturilor omului sunt reflectate în Declarația
Universală a Drepturilor Omului, care a fost elaborată de o Comisie, ai cărei membri
proveneau dintr-o serie de culturi. În plus, drepturile femeilor și ale minorităților etnice,
care au fost disputate de-a lungul istoriei, sunt recunoscute în Declarația Universală a
Drepturilor Omului. Chiar dacă toate ființele umane au avut întotdeauna drepturi, cadrul
drepturilor omului a evoluat în timp, oferind o protecție sporită femeilor, comunităților
etnice minoritare și copiilor /vezi Axa Drepturilor Omului/. Cadrul drepturilor omului
continuă să evolueze și prin educarea despre importanța drepturilor omului, avem șansa
de a ne asigura că acesta va continua să avanseze și nu să degradeze.
TIMPUL PENTRU REFLECTARE
1. Ce am învățat astăzi în clasă?
2.Cum m-am simțit la lecție?
3.Cum am ascultat și cum am fost
ascultat de alții?
4.Ce mi-a plăcut cel mai mult?
5. Ce aș putea face pentru a schimba
lucrurile?(de unul singur sau
împreună cu alții)
INFORMAȚIE DESPRE ACTIVITATEA DE RELAXARE
Activitatea de relaxare poate fi utilizată în orice moment pe parcursul zilei cu elevii.
Poate fi foarte utilă ca și instrument de sprijin pentru a eficientiza procesul de predare și
învățare. Poate ajuta copiii să se concentreze și să reflecteze mai mult asupra
problemelor discutate în acest manual. De asemenea, îi ajută să gestioneze sentimentele
și emoțiile. Ați putea începe sau finaliza fiecare lecție de educație pentru drepturile
omului cu câteva activități de relaxare. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru a
susține lucrul cu Jurnalul pentru Reflectare. Am inclus o versiune lungă și una scurtă
pentru ca profesorul să poată alege, în funcție de timpul disponibil.
Versiunea Lungă
(Uneori limbajul acestei activități poate fi considerat prea "copilăresc" pentru clasele
mai mari. Pot fi adaptate, dacă este necesar.)
Introducere.
Astăzi vom exersa anumite tipuri de activități numite exerciții de relaxare. Realizându-
le, acordă atenție mușchilor, cum îi simți atunci când sunt încordați și atunci când sunt
relaxați. În primul rând, așează-te confortabil pe scaun. Rezemă-te, ambele picioare pe
podea, și lăsă mâinile să atârne. Acum închide ochii. Urmează instrucțiunile atent,
acordă atenție corpului. Începem.
Mâinile și brațele
Imaginează-ți că ai o lămâie în mâna stângă. Acum a storci. Încearcă să storci tot sucul.
Simți încordare în mână și braț în timp ce o storci. Acum las-o să cadă. Observă cum se
simt atunci mușchii când sunt relaxați. Ia altă lămâie și stoarce-o. Încercă s-o storci și
mai tare decât pe prima. Așa. Foarte tare. Acum las-o să cadă și relaxează-te. Vezi cât
de bine îți simți mâna și brațul atunci când sunt relaxate. Încă o dată, ia o lămâie în
mâna stângă și stoarce tot sucul. Nu lăsa nici o picătură. Stoarce tare. Bine. Acum,
relaxează-te și lăsă lămâia să cadă. (Repetați procesul pentru mâna dreaptă și braț.)
Brațe și umeri
Imaginează-și că ești o pisică leneșă. Vrei să te întinzi. Întinde brațele înainte. Ridica-le
deasupra capului. Înapoi. Simțiți o tragere în umeri. Ridică-le mai sus. Acum, lasă
brațele să cadă. Bine, acum le mai ridici o dată. Întinde brațele înainte. Ridica-le în sus.
Trage-le înapoi. Trage tare. Acum, lasă-le să cadă rapid. Bine. Observă cum sunt
relaxați umerii. De data aceasta încearcă să-i întinzi mai tare. Încercați să atingi
plafonul. Întinde brațele înainte. Ridică-le deasupra capului. Împinge-le înapoi.
Observă tensiunea în brațe și umeri. Ține-te bine, acum. Minunat. Lasă-le să cadă brusc
și simte cât de bine este să te simți relaxat. Te simți bine și leneș.
Maxilarele
Imaginați-vă că ai în gură o gumă de mestecat gigant. E foarte greu de mestecat.
Mușcați din ea. E complicat! Te ajută și mușchii gatului. Acum relaxează-te. Lasă
maxilarului liber. Observi cât de bine te simți? Și acum începem să mestecăm guma din
nou. Mușcă. E greu! Încearcă s-o storci printre dinți. E bine. Acum relaxează-te din nou.
Maxilarul se relaxează pentru că nu mai trebuie să lupte cu guma de mestecat. Bine,
încă o dată. De această dată suntem pregătiți să rupem guma. Mușcăm. Cât de tare poți.
Mai Tare. Bine. Acum relaxează-te. Încearcă să relaxezi tot corpul. Ai învins acea gumă
de mestecat. Relaxează-te cât de mult poți.
Față și nas
Iată vine o muscă bătrână și plictisită. Imaginează-ți că tocmai a aterizat pe nasul tău.
Încearcă s-o alungi fără a folosi mâinile. Corect, încruntă nasul. Fă cât mai multe
riduri pe nas. Sucește nasul cât de tare poți. Bine. Ai alungat-o. Acum relaxează nasul.
Hopa, iată că revine musca. Exact pe vârful nasului. Sucește nasul din nou. Ține-l cât
mai încordat. Bine, musca a plecat. Poți relaxa fața. Observă că atunci când sucești
nasul – te ajută și obrajii, gura, fruntea, ochii - care se încordează de asemenea. Deci
când relaxezi nasul, tot trupul tău se relaxează și te simți bine. Să încercăm din nou, să
facem multe riduri. Acum încordează nasul. Acum te poți relaxa, pur și simplu. Fața
devine relaxată, fără nici un rid. Chipul tău se simte bine și relaxat.
Burta
Hei! Iată vine un pui de elefant drăguț. Dar el nu vede pe unde merge. El nu te vede că
stai culcat în iarbă și este gata să te calce pe burtă. Nu mișca. Nu ai timp să fugi din
calea lui. Pregătește-te pentru sosirea lui. Încordează burta. Încordează mușchii burții
foarte tare. Ține-te așa. Se pare că pleacă în altă parte. Te poți relaxa acum. Relaxează
burta. Să fie cât mai relaxată. Te simți atât de bine. Hopa, el vine din nou în direcția ta.
Pregătește-te. Încordează burta. Tare, foarte tare. Dacă el va călca pe burta ta atunci
când ea este încordată, nu vei simți nici o durere. Faceți burta tare ca piatra. Ei, iată că
pleacă din nou. Te poți relaxa acum. Așează-te jos, simte-te confortabil, și relaxează-te.
Observați diferența dintre o burtă încordată și una relaxată. Așa vrem să ne simțim,
bine, ușor și relaxat. Nu-ți va veni a crede, dar de data aceasta el vine spre tine și nu are
nici o intenție să întoarcă din drum. Se îndreaptă direct spre tine. Încordează-te.
Încordează-te cât mai tare. Iată-l că vine. Aceasta se întâmplă pe bune. Trebuie să te
concentrezi. El trece peste tine. El te-a călcat. Acum el a plecat pentru totdeauna. Te
poți relaxa acum. Ești în siguranță. Totul este în regulă și te poți simți bine și relaxat.
De data aceasta imaginează-ți că dorești să treci printr-un gard îngust și spetezele sunt
pline de așchii. Va trebui să te faci foarte mic, dacă ai de gând să treci printre ele. Trage
burta. Încearcă să-l faci să ajungă cât mai aproape de coloana vertebrală. Încearcă să fii
cât mai slab. Încordează-te. Va trebui să te strecori printre acest gard. Trage burta cu
putere. Simți cum atinge coloana. Ești mic și slab. Ține-te bine. Treci. Ai trecut prin
acel gard mic, îngust și plin de așchii! Te poți relaxa acum. Stai pe spate și lasă burta să-
și revină la forma inițială. Te simți bine acum. Te-ai descurcat de minune.
Picioare și Tălpi
Acum imaginează-ți că stați desculț într-o băltoacă plină cu noroi. Băgă degetele cât mai
adânc în noroi. Încearcă să ajungi cu tălpile cât mai adânc în băltoacă. Probabil o să ai
nevoie de ajutorul picioarelor. Adâncește tălpile în noroi, desfă degetele picioarelor și
adâncește-le în noroi astfel încât să simțiți cum noroiul trece printre ele. Acum ieșiți din
băltoaca cu noroi. Relaxează picioarele. Relaxează degetele picioarele, lăsa-le libere și
simte-le relaxate. Acum mergeți înapoi în baltă de noroi. Bagă degetele de la picioare
în noroi, cât mai adânc. Mușchii picioarelor te vor ajuta. Apasă cu forță. Cu putere.
Încearcă să usuci băltoaca. Bine. Acum ieși din băltoacă. Relaxează picioarele,
relaxează tălpile, relaxează degetele de la picioare. Este atât de bine să fii relaxat. Nici o
tensiune. Te simți bine și înviorat. Relaxează-te cât de mult poți. Relaxează-și trupul și
toți mușchii. (La această etapă, profesorul le spune copiilor că le va citi un poem, o
istorioară, le va pune o melodie etc. și ei vor asculta. După ce ați terminat de citit, le
puteți oferi ceva timp copiilor pentru a reflecta asupra celor citite, înainte de a merge la
secțiunea concluzii).
Concluzie
Relaxează-te cât de mult poți. Tot trupul este relaxat, la fel și mușchii. În câteva minute
o să vă rog să deschideți ochii, ca să finalizăm această sesiune. Pe parcursul zilei,
încearcă să te gândești cât de bine este să fii relaxat. Uneori trebuie să te încordezi
înainte de a te relaxa, similar cum am făcut în aceste exerciții. Practică aceste exerciții
zi de zi pentru a fi bine. Un moment bun pentru a practica aceste exerciții este seara,
după ce ai mers la culcare, ai stins lumina și nimeni nu te va deranja. Acesta te va ajuta
să dormi mai bine. Apoi, atunci când te înveți să te relaxezi, ești mai eficient la școală.
Amintiți-vă de elefant, sau exercițiile pentru maxilar, sau balta de noroi și poți face
exercițiile fără ca cineva să observe acest lucru. Astăzi este o zi bună, și te vei putea
relaxa. Ai muncit din greu și te simți bine. Foarte încet, acum, deschide ochii, mișcă
mușchii un pic. Bine ați venit înapoi în clasă. Foarte bine.
Versiunea scurtă
Așează-te confortabil, închide ochii și nu te gândi la nimic.
Acum strânge pumnii, strânge-i cât mai tare. Simte acea strânsoare – puternică, foarte
puternică. Acum. Relaxează-te. Gândește-te la acel sentiment minunat de relaxare (sau
gândește-te la acea minunată senzație de libertate pentru copiii mai mici).
Strânge pumnii din nou și ridică mâinile în sus, atinge umerii. Simte senzația puterii în
brațele tale. Simte puterea și apoi relaxează-te, gândește-te la acel sentiment minunat de
relaxare. Acum relaxează și brațele, lasă-le să atârne. Ridică umerii în sus, în așa fel
încât să atingi urechile. Încearcă să le ridici cât mai sus. Simte puterea în umerii tăi.
Simte puterea în umeri și relaxează-te. Gândește-te la sentimentul plăcut de relaxare.
(sau la acel sentiment minunat de moliciune). De data aceasta mestecă guma astfel încât
să faci cât mai multe riduri pe față. Simte acel plăcut sentiment de relaxare. Acum
încordează mușchii abdominali. Simte puterea în mușchi. Simte senzația de bine și
relaxează-te, gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.
Împinge burtica înainte de această dată, fă-o arc, simte puterea în spate. Simte această
putere și apoi relaxează-te. Gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.
Încordează mușchii picioarelor, simte acei mușchi încordați, simte acea putere apoi
relaxează-te. Încordează brațele. Simte acea putere și relaxează-te. Gândește-te la acel
minunat sentiment de relaxare. Acum strânge degetele picioarelor. Simte acea
încordare. Simte încordarea și apoi relaxează-te, gândește-te la acel minunat sentiment
de relaxare. Trage aerul în piept și ține-ți răsuflarea. Simte tăria în plămâni. După
aceasta respiră adânc și lasă puterea să iasă din plămâni. Simte acel minunat sentiment
de relaxare.
Ține ochii închiși, verifică fiecare parte a corpului pentru a vedea dacă există încordare.
Gândește-te la mâini și brațe, dacă există încordare acolo, elimin-o. Acum verifică
umerii, gâtul si fața. Acum ar trebui să te simți relaxat, minunat, liber. Bucură-te de acel
minunat sentiment și când te simți pregătit – deschide ochii.
EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII
Profesorii au nevoie de o serie de strategii de evaluare pentru a descoperi și evalua
evoluția copiilor, aptitudinile și atitudinile obținute. Astfel de strategii pot include auto-
evaluarea copiilor și o serie de metode formale și neformale utilizate de profesor - de
exemplu, lucrare scrisă, monitorizarea comportamentului și explorarea aptitudinilor
copiilor. Mai jos sunt câțiva indicatori de evoluție a înțelegerii copiilor, a abilităților și
aptitudinilor care pot fi de ajutor în acest modul și pe parcursul întregului an.
ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI APTITUDINI
Evoluția înțelegerii de
către copii a drepturilor
omului poate fi evaluată
prin capacitatea lor de a:
• utiliza adecvat
vocabularul din domeniul
drepturilor omului
(e.g., necesități,dorințe,
drepturi,
responsabilități);
• recunoaște problemele
din domeniul drepturilor
omului și
responsabilitățile de zi cu
zi;
• identica situații care
ilustrează conflicte ale
drepturilor omului;
• oferi exemple și vorbi
despre promovarea și
protecția drepturilor
omului.
Evoluția abilităților
copiilor de a explora
problemele din domeniul
drepturilor omului poate
fi evaluată prin
capacitatea lor de a:
• asculta respectuos;
• comunica clar idei și
puncte de vedere;
• lucra colaborativ în
grupuri;
• propune soluții pentru
conflictele și problemele
în domeniul drepturilor
omului;
• se implica în discuții și
dezbateri cu colegii.
Evoluția aptitudinilor
copiilor de a explora
drepturile omului poate fi
evaluată prin capacitatea
elevilor de a:
• identica atitudini care
au caracter de limitare
sau prejudecăți;
• identifica schimbări de
atitudine;
• reflecta asupra
atitudinii lor față de
ideile și opiniile altor
persoane;
• demonstra toleranță față
de alte persoane ale căror
opinie diferă de a lor;
• recunoaște legătura
dintre atitudini și acțiuni.
EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII
O listă de întrebări pentru profesori
Această listă poate fi utilizată la începutul, mijlocul și sfârșitul programului, cu scopul
de a înregistra evoluția elevilor: cunoștințele, abilitățile, aptitudinile, în relație cu
conceptele cheie ale acestui program.
1. În ce măsură elevii demonstrează că pot utiliza corect vocabularul în domeniul
drepturilor omului (ex. drepturi, responsabilități, respect, egalitate)?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. În ce măsură elevii pot identifica drepturile și responsabilitățile în viața de zi cu zi?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. În ce măsură elevii pot identifica drepturile în conflict?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. În ce măsură elevii pot oferi exemple și pot discuta despre promovarea și protecția
drepturilor omului?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
121
5. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a asculta respectuos?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
6. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a comunica clar ideile și punctele de
vedere?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
7. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a lucra în grup?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
8. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a propune soluții pentru conflicte și
probleme în domeniul drepturilor omului?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
9. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a se angaja în discuții și dezbateri?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
10. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a identifica atitudini de prejudecată
sau de limitare?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
122
11. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a identifica schimbările de
atitudini?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
12. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a reflecta asupra atitudinii lor față
de ideile și opiniile altor persoane?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
13. În ce măsură elevii sunt toleranți față de persoanele ale căror atitudini diferă de ale
lor?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
14. În ce măsură elevii recunosc legătura dintre atitudini și acțiuni?
Foarte bine
Mediu
Minim
Nesemnificativ
Exemplificați:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL
DREPTURILE OMULUI ȘI RESPONSABILITĂȚILE
Desenul, Arta plastică, Design-ul etc.
Activitățile includ:
trecerea în revistă a imaginilor din diverse ziare cu referire la drepturile
omului, pentru a realiza un colaj.
realizarea și plasarea posterelor și imaginilor , care ilustrează felul în care
copiii înțeleg sau interpretează drepturi din Declarația Universală a
Drepturilor Omului și Convenția europeană privind Drepturile Copilului.
expunerea diferitor slogane și bannere ce prezintă diferite probleme în
domeniul drepturilor omului la nivel local sau internațional.
Religia
Activitățile includ:
activități care contribuie înțelegerea de către copii a responsabilităților și
importanței acestora în realizarea drepturilor fiecărei persoane.
un studiu cu referire la persoane sau grupuri care au promovat drepturile
omului.
povestirea unor istorioare religioase, morale, care ilustrează diverse teme
din domeniul drepturilor omului.
Limbile
Activitățile includ:
studierea drepturilor omului prin intermediul literaturii;
utilizarea dezbaterilor pentru a studia drepturile omului, de exemplu copiii
au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia;
discuții în grup despre drepturile omului;
scrierea unui poem sau a unor istorioare scurte prin care elevii ar exprima
modul în care au înțeles drepturile omului.
Istoria
Activitățile includ:
un studiu despre personalitățile istorice care au susținut drepturile
omului, de exemplu Martin Luther King, Mahatma Gandhi, Eleanor
Roosevelt, Mary Robinson, etc.
analiza vieții copiilor pe durata diferitor perioade istorice, de exemplu
Revoluția Industrială, anii 1950, etc.
studierea încălcărilor drepturilor omului, de exemplu, sclavia în SUA,
Aparteidul în Africa de Sud
Matematica/Informatica
Activitățile includ:
Utilizarea graficelor pentru a arăta date statistice ca de exemplu,
procentajul populației globale care nu au/au acces la educație ,
alimentație, apă potabilă.
Colectarea datelor și computerizarea acestora.
Utilizarea motoarelor de căutare pentru a explora site-uri despre drepturile
omului.
Geografie
Activitățile includ:
realizarea hărții regiunii, care ar include instituțiile care susțin drepturile
omului;
utilizarea studiilor de caz din diferite țări pentru a studia drepturile
omului, de exemplu dreptul la alimentație, apă potabilă, adăpost.
studierea drepturilor și responsabilităților în relație cu mediul
înconjurător.
Teatru
Activitățile includ:
Jocuri de rol
Mimare
Boxa cu săpun (copiii prezintă diferite puncte de vedere cu referire la
diverse subiecte, de exemplu accesul persoanelor cu disabilități în școală).
IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL
Studierea declarației Universale a Drepturilor Omului
Fiecare persoană are aceleași drepturi
Activitățile includ:
studierea evenimentelor din secolul 20 (Războiul I și II Mondial) care au
marcat crearea Organizației Națiunilor Unite și elaborarea Declarației
Universale a Drepturilor Omului.
studierea unor probleme locale sau internaționale, cu referire la egalitate,
de exemplu, acces egal la educație etc.
analiza evenimentelor locale sau internaționale care ar preveni/soluționa
unele încălcări ale drepturilor omului, de exemplu, dreptul la un adăpost.
studierea aspectelor vieții, care, ca și drepturile omului, sunt similare
pentru fiecare persoană, de exemplu sportul sau muzica.
Fiecare persoană are dreptul la alimentație și apă potabilă:
Activitățile includ:
studiu realizat de copii, la domiciliu, prin care ar studia de unde vine sursa
de apă, de exemplu o schemă de grup a sursei de apă, fântâni private, etc.
experimente științifice despre evaporare, condensare, purificarea apei.
lecții de educație pentru sănătate despre importanța apei în timpul unei
diete.
studierea problemei lipsei accesului la apă potabilă a milioane de persoane
de pe planetă .
Oamenii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia
Activitățile includ:
activitate în formă de cerc, unde copiii ar fi încurajați să-și exprime
punctele de vedere și să asculte punctele de vedere ale colegilor cu
referire la așa probleme precum promovarea respectului pentru obiectele
școlare și personale sau cum să îmbunătățească terenul de joc al școlii,
condițiile de desfășurare a activităților extrașcolare pentru toți membrii
comunității școlare.
boxa de săpun - activități prin care elevii și-ar exprima punctul de vedere
cu referire la problemele școlare, ca de exemplu, uniformele școlare sau
combaterea analfabetismului.
utilizarea boxelor pentru sugestii în sala de clasă, unde elevii ar putea
plasa ideile cu referire la anumite probleme pe care ar dori să fie
soluționate în cadrul școlii.
Dreptul de a participa la guvernarea țării și de a vota atunci când suntem
adulți.
Activitățile includ:
studierea rolului alegerilor, de asemenea instituțiile și mecanismele de
guvernare.
studierea rolului instituțiilor internaționale și europene (ONU și agențiile
sale) și relevanța acestora pentru ceea ce se întâmplă în țară în care
locuiesc.
identificarea posibilităților de implicare, în calitatea lor de cetățeni tineri,
în procesele de luare a deciziilor care-i afectează, la nivel local și național.
Fiecare persoană are dreptul de a se căsători și de a avea o familie
Activitățile includ:
Discuții despre tipurile de familii (biparentală, monoparentală, familii de
plasament etc.)
Un poster unde elevii ar plasa fotografii de familie
Realizarea arborelui genealogic
Interviuri cu membrii familiei
Invitarea membrilor diferitor grupuri etnice din localitate pentru a discuta
despre tradițiile din familiile din țările lor de origine.
Fiecare persoană are dreptul la educația primară
Activitățile includ:
Lecturarea istorioarelor școlare, de exemplu Huckleberry Finn,Spre școală
prin câmpii etc.
Vizitarea altor școli din comunitate sau comunicarea cu acestea prin
email.
Realizarea unui poster cu genericul ”Școala mea”.
Studierea informației despre anumite țări unde nu fiecare persoană se
bucură de dreptul la educație.
Elevii ar putea face o comparație despre cum diferă accesul lor la
educație, activitățile lor școlare de cele ale semenilor lor din altă perioadă
istorică, sau din altă țară a lumii.