PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL 3

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

COORDONATOR PROIECT,PROF. EC.

CANDIDAT, DRĂGHICI ALEXANDRU

2010

Cuprins

Cuprins.....................................................................................................................................2Memoriu justificativ.............................................................................................................3Capitolul I – Definiţia şi caracteristicile produsului turistic..................................6

1.1 Produsul turistic – definiţie....................................................................................61.2 Produsul turistic – caracteristici..........................................................................71.3 Produsul turistic – componente...........................................................................7

Capitolul II – Tipuri de produse turistice....................................................................102.1 Clasificarea produselor turistice.......................................................................102.2 Circuitele....................................................................................................................112.3 Sejururile....................................................................................................................122.4 Croazierele................................................................................................................122.5 Produsele tematice................................................................................................13

2.5.1 Trăsături generale:.........................................................................................132.5.2 Trăsături specifice:.........................................................................................13

2.6 Etapele conceperii produsului turistic............................................................14Capitolul III – Produs tematic - La pescuit în Delta Dunării.........................16

3.1 Delta Dunării............................................................................................................163.1.1 Geografie...........................................................................................................163.1.2 Geomorfologie..................................................................................................173.1.3 Climă....................................................................................................................173.1.4 Floră.....................................................................................................................193.1.5 Faună...................................................................................................................19

3.2 Realizarea unui produs tematic – La pescuit în Delta Dunării........21Bibliografie............................................................................................................................24Anexe......................................................................................................................................25

Memoriu justificativ

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurata în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi.

2

Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea), sau mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei. Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de benefici, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite: "arta de a călători pentru propria plăcere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihna, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei si al perfecţionări mijloacelor de transport" (Guy Freuler). Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic - natural antropic - diferenţiat de la tară la tară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarna, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cură climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultura şi a altor realizări ale activităţii umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaşte o mare extindere pe plan

naţional si internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne si internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, în general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, în teritoriile arctice si antarctice. Este o formă de turism "distractiv", a cărui dezvoltare - marcată de spectaculos si inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării.

În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai mult de 60% dintre turiştii străini provin din ţările membre UE), rivalizând şi fiind la concurenţă cu ţări precum Bulgaria, Grecia, Italia

3

sau Spania. Staţiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Mamaia (numite uneori şi Riviera Română) sunt printre principale atracţii turistice pe timp de vară. În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea Prahovei şi din Poiana Braşov sunt destinaţiile preferate ale turiştilor străini. Pentru atmosfera lor medievală şi pentru castelele aflate acolo, numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au devenit nişte importante puncte de atracţie pentru turişti. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor.Principalele puncte de atracţie le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânţa. Alte atracţii turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porţile de Fier, Peştera Scărişoara şi încă alte câteva peşteri din Munţii Apuseni. Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiţii etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, îşi păstrează frumuseţea după mai bine de 450 de ani.

BucureştiPrin funcţiile sale complexe, prin poziţia în cadrul ţării şi prin

numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică şi de altă natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureştiul se remarcă prin amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămăşiţele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Ţepeş - cel care a fost fondatorul oraşului şi, totodată, sursa de inspiraţie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura

greoaie stalinistă din perioada comunistă şi terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu şase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.

Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureşti sunt: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naţionale, Teatrul Naţional, Universitatea Bucureşti, Parcul Cişmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc şi altele. De

asemenea, în Bucureşti se organizează,

în fiecare an, Târgul de Turism al

României.

4

Motto: „Dacă natura este mărinimoasă şi înzestrează cu adevărat pe un om, acesta este dator a-i onora darul, îngrijindu-l, cultivându-l cât mai mult.Acesta numai prin muncă şi studiu neîntrerupt se poate obţine.”

George Georgescu

Capitolul I – Definiţia şi caracteristicile produsului turistic

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor.

1.1 Produsul turistic – definiţie

Numeroşi autori au fost preocupaţi de cercetarea naturii şi conţinutului produsului turistic:

W. Hunziker arată că “oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, combinaţie în cadrul căreia serviciile joacă rolul principal”.

5

J. Krippendorf consideră produsul turistic “un mănunchi de elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase comparatorului, adică să-l satisfacă”.

H. Medlik înţelege prin produs turistic “un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.

E. Niculescu consideră că “produsul turistic poate fi definit ca o îmbinare de bunuri materiale şi servicii oferite de personalul din activităţile turistice şi cele adiacente, care punând în valoare elementele patrimoniului turistic şi ale infrastructurii turistice şi folosind avantajele create de infrastructura generală a ţării sau a zonei respective şi de cadrul instituţional, urmăresc satisfacerea unor motivaţii specifice şi generale ale consumatorilor turistici”.

O. Snack defineşte produsul turistic prin “ansamblul de servicii şi de facilitate care se materializează în ambiţia specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor create, care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor”.

Din definiţiile de mai sus, rezulta:

Produsul turistic reprezintă un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în locul de plecare.

1.2 Produsul turistic – caracteristici

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale producţiei materiale prin următoarele caracteristici:

Sunt eterogene - rezultat al dependentei serviciilor de dotările materiale şi persoana prestatorului

Sunt complexe - rezultat al combinării în variante multiple ale elementelor componente

Sunt nestocabile - elementele care le compun (exemplu: locurile din avion, zăpada, nopţile de cazare) nu pot fi stocate

Se produc pe măsura ce se manifestă consumul

Au caracter sezonier, cu excepţia reuniunilor, afacerilor si parţial, turismul de sfârşit de săptămâna sau cel balnear.

1.3 Produsul turistic – componente

6

Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a:elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale şi antropice) pe care le oferă o zonă (destinaţie dată);serviciilor specifice şi nespecifice (rezultat al acţiunii forţei de muncă asupra bazei materiale generale şi specifice).

În sens restrâns, prin produs turistic se înţelege totalitatea bunurilor şi serviciilor oferite turiştilor de către una sau mai multe întreprinderi turistice (agenţii de turism sau prestatori direcţi – hotel, restaurant, etc.)

Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale componente (transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear, s.a.) putându-se comercializa sub formă de pachet turistic sau separat.

Între componentele produsului turistic există o relaţie de interdependenţă, fiecare dintre acestea având un rol important în crearea satisfacţiei clienţilor.

I. Resurse turistice

Naturale – poziţie geografică, relief, climă, hidrografie, flora, faună, monumente ale naturii.

Antropice – atracţii culturale – istorice şi artistice; instituţii şi evenimente culturale – artistice; elemente etnografice şi folclorice;

elemente sociale – demografice.

Rolul acestora:Atractivitatea – reprezintă motivaţia călătoriei în cazul majorităţii formelor de turism„Materiile prime” – pentru a putea fi valorificate trebuie prelucrate în cadrul unor procese de producţie specifice.

7

III. Baza materiale specifică turismului

Mijloacele de transport specifice turismului, mijloace de transport pe cablu

Unităţi de cazare, alimentaţie, instalaţii de agrement, instalaţii de tratament balnear.

Rolul acestora:Punerea în valoare a resurselor naturale şi antropice, valorificarea acestora depinde de nivelul de dezvoltare al instruirii turistice.

Influenţează calitatea serviciilor oferite prinstructura, aptitudinile, calificarea formaţiei de personal; motivarea şi perfecţionarea profesională

Rolul acestora:este de a produce împreună cu baza materială servicii

8

IV. Forţa de muncă

Capitolul II – Tipuri de produse turistice

Produsul turistic este o formă de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale componente (transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear, etc.) putându-se comercializa sub formă de pachet turistic sau separat.

2.1 Clasificarea produselor turistice

Produsele turistice pot fi multiple şi pot fi comparate în mai multe puncte de vedere:

1) După numărul de servicii pe care le integrează:a) produse integrale numite şi megaproduse care se constituie din

toate genurile de servicii de bază şi servicii auxiliareb) produse compuse din componenta cărora lipsesc unele servicii de

bază: transportul, în cazul în care turiştii călătoresc cu propriul autoturism; cazare, atunci când aceasta are loc la rude sau la prieteni;

c) produse simple ce presupune prestarea unui singur serviciu de regulă cel de agrement

V. Resursele instituţionale

Facilităţi turistice şi guvernamentale;Regimul economic, juridic şi legislaţia juridică;Regimul paşapoartelor şi vizelor;Reglementări valutare;Controlul calităţii serviciilor prestate, al preţurilor şi al tarifelor;Protecţia şi securitatea turismului;Protecţia şi conservarea mediului şi atracţiilor de interes turistic.

Rolul acestora:- stimulează sau frânează (după caz) dezvoltarea turismului

9

2) După durata ofertei:a) produsele pot fi durabile, nevoia de turism şi posibilitatea ei de

acoperire, se păstrează o anumită perioadă de timp, legându-se de obiective turistice durabile. Exemplu o excursie în munţii Făgăraş.

b) Produse non-durabile, numite şi ocazionale, în care durata ofertei este redusă. Exemplu excursie pentru vizionarea unui meci de fotbal

3) După motivaţia pe care o generează:a) de ordin culturalb) de ordin istoricc) de ordin familiald) de ordin sportiv

4) După durata sejurului:a) de sejur, cu o durată mai mare de o zi, acestea fiind împărţite în:

i) scurt, unde se ajunge până la trei zile de week-endii) mediu, de la 12 – 15 zile

iii) lung, ajungând la peste 30 de zileb) de o zi sau itinerant, care sunt de genul excursiilor

5) După distanţe pe care se deplasează turiştii:a) pe o distanţă mică, fiind în aceiaşi regiune cu reşedinţab) pe o distanţă medie, fiind în cadrul aceleiaşi ţăric) pe o distanţă lungă, intre ţări sau continente

6) După perioada din an în care se desfăşoară:a) de sezon, iarna între lunile decembrie – februarie, vara între lunile

iulie – augustb) extrasezon, în restul anului c) ocazionale

7) După numărul persoanelor cărora le sunt adresate:a) individuale b) de familiec) de grup

8)După modul în care se derulează:a) itinerante, în circuit, obiectivele turistice fiind amplasate în locuri diferiteb) de sejur, atunci când sunt consumate în acelaşi loc

2.2 Circuitele

Circuitele sunt un produs vândut de o agenţie de turism grupurilor

organizate sau turiştilor individuali, care presupune

10

vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni sau ţări. Alături de transport, pachetul de servicii poate include cazarea în formulă pensiune completă, demipensiune sau cazare + mic dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.

2.3 Sejururile

Sejururile (pachetele de vacanţă) reprezintă un pachet de servicii oferite turiştilor pentru petrecerea vacanţei într-o staţiune turistică. Acest tip de produs turistic presupune rămânerea în această staţiune.

Forme de sejururi:

Sejur cu pensiune completă de tipul: formei tradiţionale

formei moderne

2.4 Croazierele

11

Croazierele reprezintă un tur realizat cu vaporul care include vacanţă oferită de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaţie şi o mulţime de posibilităţi de divertisment: baruri, restaurante, sală de fitness, cinema, cazinouri.

2.5 Produsele tematice

Produsele tematice pot fi: vânătoare sportivă, congrese, pescuit, pelerinaj, etc. Se mai adaugă: rezervări pe linii aeriene sau în hoteluri, vânzarea de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire.

2.5.1 Trăsături generale:

caracter imaterial nestocabilitatea

simultaneitatea producţiei şi consumul lor

inseparabilitatea de persoană a prestatorului

ponderea mare a cheltuielilor cu muncă vie

intangibilitatea

2.5.2 Trăsături specifice:

personalizarea serviciilor dinamism înalt – serviciile turistice urmăresc îndeaproape evoluţia

cererii turistice, pe de o parte iar pe de alta parte schimbările comportamentale ale consumatorilor

variaţia sezonieră – rezultatul cererii turistice complexitatea – rezultatul diferitelor combinaţii între elementele

naturale şi antropice substituibilitatea – rezultatul elementelor din oferta turistică şi

duce la diversificarea ofertei eterogenitatea (variabilitatea) – rezultatul dependenţei serviciilor

turistice de dotările materiale şi persoana perstatorului participarea unui număr mare de prestatori la realizarea

produsului final solicitarea şi consumarea într-o ordine riguroasă – determinarea de

specificul prestaţiei, locul şi momentul acţiunii.

12

2.6 Etapele conceperii produsului turistic

1. Culegerea informaţiilor despre:a) Cererea: venituri, timp liber, vârstă, categorie socio –

profesională; b) Oferta concurenţei: produse turistice oferite, preţurile şi tarifele

practicate;c) Componentele incluse în propria ofertă: obiective, baza tehnico -

materială.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite şi unităţilor prestatoare în funcţie de clientelă şi particularităţile cererii.

3. Combinarea şi asamblarea componentelor produsului turistic – organizare preliminară:

Tour – operatorul alege: Destinaţia; Mijlocul de transport; Unităţile de cazare, unităţi de alimentaţie: Alte servicii incluse în pachet.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul călătoriei Agenţia de turism:

Încheie contracte, convenţii cu prestatorii direcţi de servicii turistice;

Emite comenzi de rezervare;

Va întocmi programul turistic. 5. Determinarea preţului produsului turistic

Analiza de preţ va conţine: Costul serviciilor de bază: transport, cazare,

alimentaţie; Costul serviciilor suplimentare; Comision; T.V.A. F.S.D.P.T.

13

6. Promovarea produsului turistic Realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor

turistice; Mass – media.

7. Lansarea produsului turistic pe piaţăUn şir de acţiuni prin care produsele turistice se fac

cunoscute atât pe plan local, cât şi naţional.

Capitolul III – Produs tematic - La pescuit în Delta Dunării

Un ţinut exotic, unde dacă ai ocazia poţi vedea peste 1830 de specii de copaci şi plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice şi monumente ale naturii. Şi să nu uitam că în apele sale trăiesc 133 de specii de peşti, ce constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări şi mamifere acvatice precum şi o importantă resursă ştiinţifică şi economica.

3.1 Delta Dunării

3.1.1 Geografie

14

Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N – platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N şi 28˚40’24” long. E – Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E – platforma Mării Negre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 km².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfântu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m².

Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Cursul Braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formează insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

3.1.2 Geomorfologie

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice şi anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafaţă de 4.250 km2, aflată între braţele fluviului, şi zona complexului Razim, cu o suprafaţă de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe braţele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială şi delta maritimă.

Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafaţa totală a deltei şi se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea şi Caraorman, pe linia Periprava (pe braţul Chilia) – Crişan (pe braţul Sulina) – Ivancea (pe braţul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perişor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărţită în mai multe unităţi naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Şontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matiţa-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roşca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol şi Depresiunea Dranov-Dunavăţ.

Delta maritimă ocupă mai puţin de 35% din suprafaţa Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crişan-Ivancea-Crasnicol-Perişor. În această subregiune, ca şi în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv şi

15

negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri.

3.1.3 Climă

Delta Dunării se încadrează în spaţiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spaţiile acvatice plane şi foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetaţie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcătuiesc o suprafaţă activa specifică deltei şi lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Durata de strălucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. Temperatura se distribuie neuniform pe

suprafaţa deltei. Mediile multianuale indica creşterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, în delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe ţărmul mării (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Mării Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflectă diferenţele mari datorate naturii suprafeţei active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim de 3,8 C (în decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noiembrie), iar la staţia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativa a aerului variază iarna între 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfântu Gheorghe. Precipitaţiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafeţei active specifice deltei, precum şi al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitaţiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

16

Stratul de zăpadă este subţire şi se menţine perioade scurte de timp, numai în iernile mai aspre. Asemenea situaţii s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, când apele mării lângă ţărm au îngheţat timp de 45 - 60 zile. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerări de vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranziţie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spaţiul Deltei Dunării. La intrarea în delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva că sunt 142 zile de vară şi 60 zile de iarnă, iar primăverile au durata aproape egală cu toamnele. La Sulina aceleaşi medii multianuale indica 145 zile de vară şi numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

3.1.4 Floră

Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.

3.1.5 Faună

Conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească.

17

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala şi cea mai veche îndeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentând o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care ii ajuta sa supravieţuiască.

Deşi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18 ani,  prelucrarea stufului si a papurei, a rămas totuşi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunării. Stuful se foloseşte in mod tradiţional ca sursa de energie de către localnici , împletituri de stuf pentru producerea de carpete, decoraţiuni interioare, jaluzele, pereţi despărţitori, garduri.

O altă sursă de venituri, dezvoltata în anii de după 1990, o reprezintă agroturismul. Mulţi localnici, intuind potenţialul turistic pe care îl oferă Delta, precum şi lipsa unui turism organizat, a locurilor de cazare, şi-au dezvoltat propria afacere, căzând turişti, oferindu-le din ce in ce mai multe servicii, adaptându-se rapid la cererea pieţii.  Potenţialul cultural şi istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Heracleea), elementele de etnografie şi folclor şi aşezările umane cu o înfăţişare şi viaţa social-economica specifice Deltei, constituie încă un argument în favoarea protejării acestui ţinut unic din România şi chiar din Europa.

18

3.2 Realizarea unui produs tematic – La pescuit în Delta Dunării

Pentru cei ce îşi doresc câteva zile de relaxare totală, o excursie în Delta Dunării este obligatorie. Dacă nu veţi fi mulţumiţi vă vom returna banii. Partidele de pescuit amator sunt un mod ideal de a vă relaxa. Pe parcursul unei astfel de excursii deconectarea este totală iar închiderea telefonului mobil obligatorie.

Traseu: Tulcea – Crişan – Canalul Parivolovca – Mila 23Durata excursiei: 3 zile, 2 nopţi Confort: Pensiunea Inima Deltei ( localitatea Mila 23)Grupuri organizate de 10 persoane (vârsta cuprinsă între 20 şi 40 ani)Tarif: 210 lei / persoană

Ziua 1:

Sosire în Tulcea la ora 13:00 şi îmbarcare pe nava clasică de pasageri a Navrom-ului cu destinaţie Sulina, nava pleacă la ora 13:30 de lângă gară. Se coboară la Crişan şi există un pasager mai mic de legătură către Mila 23. În timp ce se face deplasarea spre Canalul Perivolovca se serveşte prânzul. În Mila 23 turiştii vor ajunge în jurul orei 16:00. Turiştii vor fi cazaţi la pensiunea Inima Deltei. După - amiază se poate face o baie în Dunăre sau se poate pescui. După servirea cinei seara va continua cu dans tradiţional.

Ziua 2:

După micul dejun, pescarii pasionaţi vor pescui dis – de – dimineaţă, iar cei care vor să se bronzeze nu vor pierde ultravioletele de dimineaţă. Prânzul va fi servit în jurul orei 13:00, urmat de odihna şi relaxare în sat. Seara se va face o excursie cu Şalupa la o colonie de păsări. Seara festivă cu şampanie şi tort se va încheia cu dans tradiţional.

Ziua 3:

Este dimineaţa în care se mai poate profita de o plajă bună şi un pescuit de adio. La ora 16:00 se va face îmbarcarea pe o şalupă a pensiunii, iar turiştii vor fi debarcaţi la pontonul în faţa Hotelului Delta.

Servicii incluse:

cazare camere duble, TV, aer condiţionat, grup sanitar

19

restaurant tradiţional cu terasă, acces la sistemul audio-video (după preferinţă)

pensiune completă – meniuri diversificate

apă plată, apă minerală, plante, ceaiuri şi cafea

agrement bărci cu motor

Servicii suplimentare:

pentru cei interesaţi organizăm excursii cu barca cu motor prin deltă cu diferite obiective: pescuit, birdwatching, vizitarea diferitelor canale, lacuri, sate din deltă, mânăstire, vizitarea metodelor tradiţionale de pescuit cu plase.preţurile sunt în funcţie de numărul de persoane şi de capacitatea cilindrică a motoruluide asemenea există posibilitatea închirierii de bărci cu vâsle sau cu motor.preţ pentru cele cu vâsle: 30lei/zi , iar pentru cele cu motor variază între 100 şi 150 de lei de asemenea în funcţie de capacitatea motorului

Analiză de preţ:

1. Cheltuieli masă: (mic dejun + dejun + cină) * 10 persoane(5 * 2 + 10 * 3 + 15 * 2) * 10 persoane = 700 lei/grup700 lei / 10 persoane = 70 lei/persoană

2. Cheltuieli cazare: (cazare * 2 nopţi) * 10 persoane(50 lei/noapte * 2 nopţi) * 10 persoane = 1000 lei/grup1000 lei / 10 persoane = 100 lei/persoană

3. Alte cheltuieli: 20 lei/persoana200 lei / grup

4. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE700 lei + 1000 lei + 200 lei = 1900 lei/grup1900 lei / 10 persoane = 190 lei/persoane

5. Comision: (total cheltuieli directe * 10%)1900 lei * 10% = 190 lei/grup190 lei / 10 persoane = 19 lei/persoana

6. TVA: (comision * 19%)190 lei * 19% = 36,1 lei/grup36,1 lei / 10 persoane = 3,6 lei/persoane

20

7. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE(comision + TVA) / 10 persoane190 lei + 3,6 lei = 193,6 lei/grup193,6 lei / 10 persoane = 19,36 lei / persoană

8 TOTAL PREŢ DE VÂNZARE1900 lei + 193,6 lei = 2093,6 lei / grup2093,6 lei / 10 persoane = 209,36 lei / persoană

Bibliografie

Poştovei, Cătălina Ileana; Tanislav, Cristina; Ardeleanu, Magdalena – Mediul Concurenţial al afacerilor, Manual pentru clasa a XII-a, Filiera Tehnologică, Profil Servicii, Editura Tipografic, Bucureşti 2003 Capotă, Valentina; Dinescu, Mirela Nicoleta; Chiac, Teodora; Dincă, Aurora – Finanţarea afacerii, Manual pentru clasa a XII-a şi a XIII-a ruta progresivă, Editura Akademos Art, Bucureşti 2003 Mihai, Ştefania; Capotă, Vatentina; Costea, Florentina – Organizarea agenţiei de turism, Manual pentru clasa a XI-a, Filiera

21

Tehnologică, Profil Servicii, Calificare profesională: tehnician în turism, Editura CD Press, Bucureşti 2003 Dincă, Cristian – Tehnician în Turism, Manual pentru calificarea TEHNICIAN ÎN TURISM, Clasa a XI-a, Filiera tehnologică, Profil servicii, Ruta directă de calificare, Nivel 3, Domeniul: Turism şi Alimentaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti 2003 Capotă, Valentina; Costea, Florentina – Tehnologia Turismului, Manual pentru clasele XI – XII, Filiera tehnologică, Specializările turism şi alimentaţie publică, Editura Niculescu, Bucureşti 2003

Pagini Web:

http://www.inimadeltei.ro/ http://www.info-delta.ro/ http://www.google.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principală http://images.google.ro/img

Anexe

Mila 23

Mila 23 este o localitate în judeţul Tulcea, Dobrogea, România, cod poştal 827062. La Mila 23 există numai acces pe apă, satul fiind aşezat în Delta Dunării, la 53 km de Tulcea, cam la jumătatea distanţei între Tulcea şi Marea Neagră. Localnicii sunt în majoritate pescari, de diverse etnii: ucraineni, lipoveni. Lipovenii sunt grup etnic slav de origine rusească care locuiesc în special în Delta Dunării. În acest sat s-a născut, la 26 noiembrie 1949, canoistul Ivan Patzaichin. Mila 23 este un sătuc din Delta Dunării, situat pe braţul vechi al Dunării cunoscut pentru locurile cele mai bune de pescuit şi cea mai bune mâncare tradiţionala din peşte.

22

Transport către Mila 23Accesul se face cu barca şi există 2 variante:

- Nava clasică de pasageri a Navrom-ului cu destinaţie Sulina care pleacă din Tulcea la ora 13:30 de lângă gară, se coboară la Crişan şi există un pasager mai mic de legătură către Mila 23. Această varianta este cea mai ieftină dar cea mai lungă.

- Nava Spet (o şalupă cu capacitatea de 30 de persoane) care plecă din Tulcea la 13:30 de lângă Casa de Cultură de la pontonul A.Z.L. Sulina şi merge direct la Mila 23, ajunge în jur de 16:15 . Din Mila 23 plecă în fiecare dimineaţă la 05:30 şi ajunge în jur la 09:00 . Preţul este 25 lei de persoană.

- Atenţie! Se poate întâmpla să plece mai devreme în cazul în care s-au îmbarcat deja 30 de persoane.

Pensiunea Inima Deltei

Pensiunea Inima Deltei se află la 50 de km de debarcaderul central din Mila 23, are o capacitate de 20 de locuri în camera cu baie proprie + 6 locuri cu camere cu baie de comun, mai precis sunt: 4 camere cu baie proprie cu doua locuri, 4 camere cu baie proprie cu 3 locuri şi două camere care împart o baie.Toate camerele au aer condiţionat şi televizor.Tarifele sunt diferenţiate în funcţie de confort.Dispune de o curte mare cu gazon şi umbreluţe de sulf, şezlonguri, salon pentru servirea mesei, aniversări, conferinţe, umbrar din sulf pentru spritz, petreceri.

23

Analiză de preţ

N

r

.

Articole de

calculaţie

Elemente de

cheltuieli

Elemente de

calcul

VALOAREA Pe turist Pe total

1.C

HELT

. D

IREC

TE

Transport - - -

2. Cazare (cazare * 2 nopţi) * 10 persoane

100 lei/persoan

ă

1000 lei/grup

3. Alimentaţie (mic dejun + dejun + cină) *

10 persoane

70 lei/persoan

ă

700 lei/grup

4. Alte cheltuieli-

20 lei/persoan

a

200 lei / grup

6. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE (cazare + alimentaţie

+alte cheltuieli)

190 lei/persoan

e

1900 lei/grup

8. COMISION(total chelt.

Directe* 10%)

19lei/

persoana

190 lei/grup

9. TVA (comision*19%)

3,6 lei/persoan

e

36,1 lei/grup

10. TOTAL COSTURI (total chelt. indirecte)

19,36 lei/persoan

ă

193,6 lei/grup

11. TOTAL PRET DE VANZARE (chelt. directe + chelt

indirecte )

209,36 lei / persoană

2093,6 lei / grup

24