Evenimentul - Conferinta de presa IASUL DE SUB IASI
Conferinta de presa are ca subiect amenajarea catacombelor,
galeriilor si vestigiilor istorice descoperite recent la Iasi. In
cadrul acestei conferinte de presa vor fi prezentate ziaristilor
solutiile, propuse si aprobate, de a amenaja si conserva
monumentele istorice descoperite. Conferinta este organizata de
Fundatia CulturalaTimpul in parteneriat cu Primaria Iasi ,fundatie
care a obtinut finantarea prin Programul Iasi 600 pentru a putea
realiza transformarea galeriilor si catacombelor in spatii pentru
expozitii de pictura, sculptura sau grafica pentru tinerii artisti
plastici din Iasi si nu numai.
I. Informatii generale:Catacombele - legende, descoperiri,
realitati
Fotografie realizata din turnul Palatului Culturii, inaugurat cu
un an inainte (1925) de realizarea acestei carti postale. In plan
indepart se disting vag, in stinga Teatrul National, iar in dreapta
turnul Goliei (zona apropiata celei unde s-au gasit
vestigiileistorice)
Urme ale Iasului de altadata Sub Iasul de astazi se descopera
urme ale Iasului de altadata. Un oras despre care stim prea putine,
avem prea putine marturii. De data aceasta e vorba de un han, in
fata Halei Centrale care, cu siguranta, nu a fost singura
constructie din zona. In jur stau monstruoase blocuri comuniste cu
cite 10 etaje care, la vremea lor, au distrus alte marturii din
timpuri stravechi. Iasul e brazdat de catacombe lungi de zeci de
kilometri care leaga cele 7 coline intre ele, de tunele - unele
datind din vremea lui Stefan - care trec si pe sub albia riului
Bahlui. Statuia lui Cuza din Piata Unirii s-a inclinat recent (din
cauza unor catacombe despre care nu s-a stiut pina acum),
sapaturile fundatiilor pentru cladirea Romtelecom, pentru Moldova
Mall, pentru consolidarea Casei Pogor, pentru tot felul de blocuri
si case scot la lumina un Iasi despre care nu stim destule. In anul
1994 Casei Pogor i s-au adugat, dup consolidare i restaurare,
catacombe de sub Parcul Pogor ce comunic cu o ntreg reea de
asemenea tunele care strbat ntreg oraul. Sunt monumente istorice
din sec. XVII-XX, hrube cu multiple destinaii printre care spaiu de
tezaurizare, de refugiu, de comunicare, spaiu de rezisten (prin
depozitare dee provizii). Familiile Coroi i Cerchez (tat i fiu),
Pogor (tat i fiu), principesa Moruzzi i istoricul Gh.I. Brtianu au
dezvoltat pe trei nivele actualele pivnie care dup spturile
arheologice au revelat locuine subterane din sec. XV-XVI, ceea ce
strmut atestarea documentar a oraului Iai ctre sf. sec. al
XIV-lea.
Hrubele lui Stefan
Despre "catacombele" Iasului au circulat o sumedenie de legende.
Multi mai cred inca povestea cu Iasul strabatut de tunele secrete,
facute pe vremea lui Stefan cel Mare. Unii vehiculeaza ideea ca un
tunel avea iesire tocmai la Podu Iloaiei, iar altii ca, de fapt,
tunelul tinea doar pana la Cetatuia si ca pe acolo se retrageau
iesenii de cate ori "dadeau iama turcii".
Arhitectul Nicolae Vericeanu a explicat existenta acestor
catacombe. Astfel,o parte din catacombe au fost facute de boieri,
incepand cu secolul XVIII. Aveau nu doar rolul de pivnita ci si de
loc de refugiu, in cazul unui pericol. In centrul Iasului, se
gaseau numeroase case boieresti care sa aiba o hruba spatioasa la
subsol, fiind o adevarata moda pe vremea aceea. Erau atat de multe
incat, din cauza aglomeratiei din subteran, ajunsesera, in unele
locuri, sa comunice intre ele, de unde iluzia ca Iasul e strabatut
de tuneluri. O alta parte facea parte din sistemul de canalizare.
Apele se revarsau undeva sub actualul Palat al Culturii, intr-un
loc numit Helesteul Domnesc. Descoperirile de la Hala Centrala
In fata Halei Centrale au fost descoperite de curand o serie de
vestigii si catacombe de importanta istorica,muncitorii care sapau
tunelul pasajului subteran din centrul civic al municipiului Iasi
au dezvaluit ruinele unui han intreg, foarte bine
conservat.Imediat, dupa aceste evenimente la fata locului s-a
format o comisie de la Facultatea de Istorie a Universitatii "Al.
I. Cuza" din Iasi.
Autoritatile Iasului au decis suspendarea sapaturilor mecanice
si trecerea la lucrari manuale ale unei echipe de arheologi,
condusa de reputatii profesori ieseni.
Parerile specialistilor din domeniu sunt impartite vizavi de
importanta constructiei care a fost gasita in subsolul intersectiei
dintre A. Panu si Sf. Lazar.
Dupa unii, vestigiile sunt foarte vechi, in timp ce altii afirma
ca acestea constituie pivnitele suprapuse ale unui han demolat in
1950.
Pana nu se continua sapaturile pana la stratul vegetal, care va
contura o opinie precisa asupra importantei constructiei, nu se va
putea lua o decizie in privinta pastrarii sau daramarii
vestigiilor. Sapaturile vor continua manual.
Dupa unii specialisti, respectivele vestigii reprezinta
ramasitele fostului centru comercial al Iasiului de sfarsit de
secol XVII, in timp ce, pentru unii istorici, precum profesorul
Ioan Caprosu, vechimea acestora poate fi considerata contemporana
cu unii dintre noi, prin faptul ca, in anii 50, deasupra
vestigiilor descoperite functiona un han.
Dupa o perioada indelungata de tergiversari si tentative de
stergere a amprentei istorice a vestigiilor descoperite la Hala
Centrala, specialistii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice
au aprobat trecerea complexului de cladiri din secolele XVII-XIX,
descoperit in urma sapaturilor, pe lista monumentelor istorice din
Romania. Astfel, s-a stabilit ca vestigiile descoperite la Hala
Centrala sa intre in circuitul national al monumentelor istorice,
acestea fiind declarate unice in tara. "Palas", mbogit cu vestigii
de importan naional
Printre cele mai importante descoperiri de la "Palas",
arheologii au invocat grajdul domnesc, descoperit chiar n
vecintatea strzii Palat i asociat perioadei de domnie a lui Vasile
Lupu (a fost construit probabil n 1630-1640). "Grajdul are 105
metri lungime i 17 metri lime. Am susinut i am obinut pstrarea sa
integral, tocmai pentru c este cea mai mare construcie medieval
descoperit la Iai. Oraul are numeroase monumente istorice, dar s nu
uitm, cele mai multe dateaz din secolul al XIX-lea. Or aici vorbim
de secolul al XVII-lea", afirm Vasile Munteanu, preciznd c exist
chiar mrturii ale unor scriitori strini despre aceast construcie.
Comisia Zonal a Monumentelor Istorice a acceptat ideea translrii,
cu doar civa metri, a acestei cldiri, ns totul depinde de proiectul
investitorului i de metodele propuse pentru aceast operaiune.
Celelalte vestigii de secol al XVII-lea propuse spre a fi
conservate snt dou case de trgovei, cu temelii de piatr, la care
s-au pstrat i "tlpile de la grinzi", un atelier de tbcrie, o parte
din drumul cu pavele din lemn, precum i sisteme de aduciune a apei
olane din ceramic i din lemn i chiar dou "zctori", care ar putea
sta mrturie despre evoluia "toaletei" n aceast zon.
LOCATIA Evenimentul se va desfasura in cadrul hotelului
Unirea.Prima parte a evenimentului si anume conferinta de presa va
avea loc in Sala de conferinte Cuza iar cea de-a doua parte in sala
restaurant a aceluiasi hotel. Conferinta va avea loc intr-un spatiu
in care pot avea loc 150 de persoane.Deasemenea pentru o cat mai
buna desfasurare a evenimentului s-a dispus asezarea meselor si
scaunelor in mod concentric iar in ceea ce priveste partea tehnica
si anume:microfoane video-proiectoare de acestea se va ocupa un
inginer de sunet ce colaboreaza cu fundatia la fiecare eveniment
organizat de aceasta. Dintre materialele didactice ce se vor folosi
in cadrul prezentarii amintim un laptop,flipchart,markere de
diferite culori. Pentru a facilita desfasurarea armonioasa a
evenimentului precum si pentru a-i da un plus de rafinament si
prestigiu va fi amenajat un birou de primire a invitatilor.Acesta
va fi situat in holul hotelului, inainte de intrarea in sala de
conferinta.De bunul mers al lucrurilor se vor ocupa doi dintre
angajatii fundatiei specializati in dezvoltare,comunicare si
relationare.Acestia vor oferi invitatilor ecusoane,le vor preciza
locul la mese si le vor da pixuri pe care sa fie imprimate atat
titlul conferintei cat si numele fundatiei.
Dosarul de presa va fi inmanat invitatilor la final,pentru a fi
evitate viitoarele neplaceri cauzate de zgomot in sala si plecari
in avans si pentru a mentine viu interesul ziaristilor pe parcursul
intregii conferinte.
PERSOANELE IMPLICATE Initiatorul proiectului de amenajare a
catacombelor din centrul Iasului este Fundatia Culturala Timpul.
Dan Acostioaiei, reprezentantul Fundatiei Timpul si membrii
fundatiei, au reusit sa obtina finantarea de prin programul Iasi
600 derulat de Primaria Iasi. Evenimentul are drept parteneri
Universitatea Al.I. Cuza prin Facultatea de istorie si Institutul
de Arheologie Iasi.
Acesta a precizat ca ceea ce se doreste este o interventie care
sa aduca la un anumit nivel zero de igiena si de aspect al
spatiului respectiv in asa fel incat el, sa fie redat circuitului
turistic si sa fie si un castig pentru renumele sau identitatea
culturala a orasului Iasi.
In cadrul vestigiilor de la Hala Centrala au fost descoperite
ruinele unui han. Ruinele construciei, care prezint urme din
secolul al XVII-lea, au fost analizate de ctre o comisie special, n
fruntea creia s-au aflat Virgil Polizu, preedintele Comisiei
Naionale a Monumentelor Istorice, i Voica Pucau, efa Comisiei
Regionale a Monumentelor Istorice. La scurt timp, vestigiile au
fost declarate monument de importan naional i apoi monument
istoric.
La spturile pentru realizarea obiectivului municipalitii au fost
descoperite unsprezece camere care fceau parte dintr-o construcie
unitar. Demisolul vestigiilor are 30 metri lungime, 12 metri lime,
iar adncimea fundaiei atinge 6 metri, exceptnd pivnia descoperit n
urma ploilor de luna trecut.
O comisie formata din mai multi specialisti a incercat sa ia o
decizie cu privire la soarta vestigiilor descoperite in fata Halei
Centrale. Astfel, dr. Stela Cheptea, directorul Centrului de
Istorie si Civilizatie Europeana din cadrul Filialei Iasi a
Academiei Romane si totodata cunoscut arheolog, prof. univ. dr.
Ioan Caprosu, alaturi de primarul Gheorghe Nichita, viceprimarul
Constantin Neculau, arhitecti, istorici si arheologi, s-au intalnit
pentru a lua o decizie in ceea ce priveste ruinele.
Dr. Stela Cheptea a realizat o scurta documentare a sitului prin
care a amintit faptul ca vestigiile fac parte dintr-o locuinta de
piatra care a avut mai multe etape de constructie si anume trei
faze.. S-a gasit piatra din secolul al XIX-lea, dar sunt si dovezi
mai vechi cu doua secole. Se stie ca, functionala ,pana in secolul
al XX-lea a fost doar partea de nord (spre SRI - n.r.).
Una dintre parerile cele mai avizate in ceea ce priveste
situatia creata la Hala Centrala este cea a arheologului Costica
Asavoaie. Acesta considera ca asemenea vestigii pot crea orasului o
imagine asemanatoare cu a Parisului sau a Londrei.
In final s-a gasit o soluie de catre primarie pentru pasajul de
la Hala Central. Astfel vestigiile descoperite vor fi pstrate i
ncadrate n ntregime n noul pasaj. Forma pasajului nu va mai fi
ptrat, ci rectangular. La acesta se vor aduga spaii comerciale prin
care sper s se amortizeze investiia. Dac, iniial, costurile la
pasaj erau de circa 45 miliarde lei (4,5 milioane RON - n.r.),
acestea vor crete la 70 miliarde lei (7 milioane lei - n.r.). Este
important faptul c arheologii, cei de la Comisia de Monumente i
proiectanii au ajuns la o nelegere.. efii primriei sper ca
proiectul tehnic s fie gata cat mai repede i totodat s nceap i o
parte dintre lucrri.
Ideea Fundatiei Culturale Timpul si a municipalitatii a fost
reprezentata de amenajarea in scop comercial a catacombelor
Iasului. In cele mai accesibile din cele peste 1.000 de tuneluri
care impinzesc Iasul subteran ar fi urmat sa se amenajeze lanturi
de magazine, restaurante sau sali de spectacole.
Reabilitarea orasului subteran va Iasul intr-una din cele mai
atractive zone turistice ale tarii.
La Palas,descoperirile vor ramane in picioare, printre care si
un zid din perioada domnitorului Vasile Lupu, care a amenajat n
secolul al XVII-lea un debarcader.Zidul va fi integrat de
constructor ntr-un spaiu verde. Spturile au scos pn acum la iveal
mai multe ateliere meteugreti i locuine folosite de slujitorii
vechii curi domneti care si ele vor fi amenajate
corespunzator.MODALITATI DE COMUNICARE SI PROMOVAREComunicarea
catre public a mesajului Fundatiei culturale Timpul si al Primariei
Iasi In loc de mucegai pe pereti...tablouri ale unor pictori
celebri. In loc de boschetari si cersetori, ieseni la patru ace
care viziteaza o expozitie....cam asa suna mesajul celor de la
Fundatia Culturala Timpul care s-au insarcinat cu amenajarea
catacombelor si transformarea acestora in veritabile galerii de
arta. Scopul membrilor este sa faca, cunoscuta iesenilor problema
acestor vestigii istorice catalogate drept monumente de importanta
nationala. Faptul ca acestea au fost la un pas de a fi distruse in
cadrul proiectului Palas sau in fata Halei Centrale, trebuie adus
la cunostinta locuitorilor Iasului dar si Romaniei. De asemenea,
potentialul catacombleor, galeriilor si tunelelor este foarte mare,
in cadrul acestora se pot construi numeroase galerii de arta,
cafenele si chiar baruri, fara ca acestea sa fie afectate.Prin
colaborarea cu Primaria Iasi, prin Programul Iasi 600, fundatia va
reabilita si va reintegra in viata iesenilor, vestigiile istorice
intr-un mod cat mai agreabil. Dead-line-ul pana cand aceste lucrari
vor fi terminate, este estimat la anul 2010, avand in vedere
spatiul mare de amenajat si faptul planul arhitectural al pasajului
ce trebuia construit inainte de descoperirea vestigiilor se va
schimba totalmente.Modalitati de promovare Online-ul a devenit
principalul canal de comunicare. Evident, Internetul este primul
loc in care consumatorii cauta informatii.
In primul rand promovarea acestui proiect se va face pe un site
special creat pentru ieseni. Un website se poate face in cateva ore
si din ce in ce mai multe evennimente, programme proiecte au un
website dedicat. Pe acest site se vor oferi cat mai multe
modalitati de inregistrare, astfel incat utilizatorii vor putea
primi newslettere despre noutatile acestui program. De asemenea, se
vor oferi informatii despre diferitele adunari, seminarii si
discutii organizate spre dezbaterea proiectului.Se vor oferi
informatii despre initiatori si organizatori. Comunicarea prin
newsletter nu trebuie facuta in masa, pentru a nu comunica cu mii
de oameni care nu se regasesc in targetul evenimentului. Fiecare
newslwtter nu va contine toate informatiile acumulate ci ne vom
concentra doar pe cateva aspecte, pe noutati si pe problemele mai
importante. Pregatirea newsletterelor se va face corelat cu timpul
ramas pana la eveniment. Model de newsletter
Pentru ca sunt mai dificil de produs, revistele nu contin de
obicei informatii de ultima ora. In schimb, revistele sunt citite
de diferite categorii de persoane. In cazul revistei Timpul,
aceasta se adreseaza oamenilor de cultura si trateaza evenimente
culturale. Iata cum arata coperta revistei Timpul avand ca subiect
principal solutiile de amenajare a catacombelor subterane de la
Iasi:
O alta modalitate de promovare a cestui eveniment va fi pe
undele radio.Unul dintre reprezentantii fundatiei si anume domnul
Dan Acostioaiei va participa la diverse emisiuni incercand astfel
sa transmita un mesaj nu numai presei si oamenilor avizati cat si
iesenilor cei care vor beneficia in final de pe urma acestui
proiect.
In ceee ce priveste finantarea acestui eveniment aceasta se va
realiza cu bani din cadrul proiectului Iasi 600,precum si de la
diversi intreprinzatori privati printre care amintim Irina
Schroetter,Iulian Dascalu si altii.COKTAILUL Cea de-a doua parte a
evenimentului este reprezentata de un cocktail.Acesta se va
desfasura in sala restaurant a hoteluilui Unirea ,dupa terminarea
conferintei .
In cadrul acestui eveniment atat organizatorii cat si
jurnalistii isi vor putea imparti parerile cu privire la
desfasurarea conferintei de presa,temele discutate,importanta
subiectelor. Pe perioada desfasurarii evenimentului,ambianta va fi
intretinuta de cvartetul Scalade la Filarmonica din Iasi.Deasemenea
o trupa de actori din cadrul teatrului Vasile Alecsandri va
interpreta o scurta parte din piesa Chirita in provincie tocmai
pentru a reliefa culoarea acelei perioade prin
costumatie,scenariu,mimica scenica. Meniul acestui
eveniment(completezi tu aici)
In ceea ce priveste bugetul intregului eveniment :conferinta de
presa si cocktailul acesta s-a ridicat la suma de ,astfel:
Inchirierea ambelor sali pe intreaga zi:10000 RON
Serviciile inginerului de sunet :600 RON
Imprimarea pixurilor si realizarea tuturor dosarelor de presa si
ecusoanelor:15000 RON
Achizitionare flipchart,marchere:150 RON
Onorariu cvartet Scala:3000 RON Onorariu trupa de teatru:3700
RON
Cheltuieli neprevazute:1000RON Invitatii:
