ConferiConferinţănţă Na Naţţionalionalăă„„Cercetarea teritoriaCercetarea teritorialălă europea europeanănă în sprijinul în sprijinul

fundamenfundamentătării politicilor publice”rii politicilor publice”

FOCI FOCI - Future Orientations for Cities - Future Orientations for Cities (Perspective viitoare pentru oraşe)(Perspective viitoare pentru oraşe)

BBucureştiucureşti, 25 noiembrie 2010, 25 noiembrie 2010Academia RomâAcademia Românănă, Calea Victoriei , Calea Victoriei nrnr. 125. 125

Sala Aula Sala Aula Magna Magna

SCURTĂ PREZENTARE A PROIECTULUI

• Perioada de desfăşurare:

• septembrie 2008 – septembrie 2010.• http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/foci.html

• Partener principal:

- Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia

• Parteneri în proiect:

- Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania- Centrul pentru Studii Europene, Regionale şi Locale (EUROREG), Universitatea din

Varşovia, Polonia- Universitatea Naţională Tehnică din Atena, Grecia - Institutul de Geografie, Universitatea din Lausanne, Elveţia- Şcoala Naţională de Drumuri şi Poduri, Paris, Franţa- Géographie-Cités (UMR 8504) Paris, Franţa

SCOPUL PROIECTULUI

• Premisa de la care pleacă ideea centrală a acestui proiect o reprezintă necesitatea studierii unei trăsături de caracter teritorial deja însuşite şi cu o tendinţă certă de cronicizare şi acutizare: urbanizarea tot mai accentuată a Europei.

• Într-o primă fază, cercetările s-au orientat asupra „arhipelagului urban” în scopul identificării elementelor sociale şi economice care generează creşterea urbană actuală.

• De o atenţie aparte se bucură şi studierea relaţiilor existente între oraşe în noul context al globalizării, precum şi relaţiile complexe care se încheagă între centrele urbane şi hinterlandurile pe care le controlează.

• Nu este uitat nici rolul de poli de creştere, de generare al inovaţiei pe care îl joacă, mai mult ca niciodată, centrele urbane.

• Perspectiva de analiză în cadrul acestui proiect este una multiscalară, de la o privire elementară (asupra oraşelor, ca entităţi separate), până la una regională şi – în final – europeană.

• Calitatea vieţii urbane este radiografiată prin prisma poluării aplelor, a poluării fonice, precum şi a problemei depozitării deşeurilor.

• Un aspect important, rezultat în urma cercetării teoretice, dar cu multiple valenţe practice îl constituie elaborarea de scenarii privind evoluţia viitoare a fenomenului urban european.

CUM ESTE REFLECTATĂ ROMÂNIA ÎN ACEST STUDIU ESPON?

• Europa de est reprezintă un areal cu trăsături aparte ale structurii urbane; deceniile de comunism şi de dezvoltare controlată, rolul deosebit de important pe care l-au avut deciziile centrului (de prea multe ori eronate!) şi modul de impunere a acestora în teritoriu (de prea multe ori violentă!) reprezintă caracteristici care se regăsesc şi în cazul României.

• Falierea ideologică, politică, socială şi economică ce a separat Europa vreme de o jumătate de secol a determinat apariţia unor sisteme urbane diferite şi a lansat, volens-nolens, o adevărată provocare pentru politica de coeziune teritorială promovată actualmente de UE.

• Ceea ce contează în viziunea acestui program este aducerea la acelaşi numitor (sau măcar la valori apropiate) a trăsăturilor urbanizării europene, modul cel mai logic în care acest deziderat poate fi pus în practică fiind interconectarea cât mai bună a celor două teritorii fost concureţiale. Din acest punct de vedere, legăturile între Europa de vest şi cea estică – şi mai ales funcţionalitatea lor – lasă încă de dorit.

• Accesibilitatea poate fi mult îmbunătăţită, slaba conectare a Bucureştiului la celelalte metropolele europene (şi cu atât mai mult a celorlalte oraşe mari ale României) fiind încă deficitară.

REZULTATE CHEIE PENTRU ROMÂNIA ŞI PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

• Cercetarea ştiinţifică s-a efectuat de multe ori la nivel administrativ-teritorial elementar, fiind monitorizate în mod special douăsprezece areale urbane din Islanda, Finlanda, Franţa, Suedia, Norvegia şi Grecia.

• S-a realizat o analiză a profilului economic urban la scară europeană; au fost studiate populaţia, coeziunea socială (în mod deosebit cauzele ce determină apariţia diferenţelor pe acest plan), precum şi morfologia urbană.

• Importante sunt rezultatele obţinute în analiza traiectoriilor urbane (prezente şi viitoare), precum şi în privinţa identificării oportunităţilor de cooperare policentrică.

• O relevanţă deosebită prezintă scenariile elaborate în urma analizării acestor aspectele permiţând ghidajul autorităţilor în vederea obţinerii (dorite) unui grad superior de conectivitate interurbană.

• Proiectul FOCI s-a finalizează cu formularea a două scenarii posibile de evoluţie a sistemului european urban:

- primul dintre ele, intitulat Economia verde, pleacă de la premisa că deciziile adoptate la nivel internaţional (Convenţia de la Kyoto) în ceea ce priveşte reducerea încălzirii globale pot fi privite şi utilizate ca o oportunitate de a genera condiţii favorabile creşterii economice în Europa; - al doilea scenariu, Consolidarea potenţialului european, consideră că recuperarea economică a crizei financiare nu va fi un proces durabil la scară mondială.

CONCLUZIILE STUDIULUI

În linii generale, concluziile rezultate în urma acestei cercetări au fost următoarele:

- din punct de vedere evolutiv, oraşele pot fi încadrate la diferite scări teritoriale, astfel încât caracteristicile pot avea nuanţe diferite, în funcţie de context – situaţie de care ar trebui să se ţină cont în elaborarea oricărei politici;

- este necesară o combinare a politicilor macroteritoriale cu cele locale, în vederea unei dezvoltări durabile şi coezive a oraşelor;

- din punct de vedere ştiinţific, nu se poate elabora o reţetă teoretică a „succesului urban”, dar aceasta nu înseamnă că el nu poate fi atins prin acţiuni concrete;

- oraşele sunt diferite inclusiv ca „vârstă a urbanizării”, iar politicile aplicate trebuie să ţină cont de această realitate;

- trebuie evite situaţiile în care succesul unor oraşe se bazează (sau se implică) pe eşecul altora din proximitate - de exemplu prin taxe şi preţuri mai mici (cazul recent al transferului firmelor româneşti în Bulgaria), soluţia fiind punerea în practică a unor proiecte de dezvoltare transfrontalieră (capitol la care Europa răsăriteană este deficitară);

- pentru oraşele est-europene, slaba capacitate instituţională şi lipsa resurselor (ori injusta lor gestionare) constituie, în mod obişnuit, o problemă;

- expansiunea teritorială urbană şi suburbană reprezintă o problemă în Europa de est, chiar şi în condiţiile unei reduceri demografice. Soluţia propusă: o politică mai strictă cu privire la modul de utilizare a terenurilor, ţănând cont de capacitatea şi cerinţele fiecărui oraş, precum şi exercitarea unui anumit control public asupra bunurilor imobile şi asupra pieţei imobiliare.

INSTITUŢII PUBLICE CARE POT DEVENI UTILIZATOARE ALE REZULTATELOR PROIECTULUI FOCI

• Beneficiari publici (ministere, consilii judeţene, prefecturi, universităţi, alte instituţii de cercetare);

• Beneficiari privaţi;

• Organizaţii non-profit.

ConferiConferinţănţă Na Naţţionalionalăă „„Cercetarea teritoriaCercetarea teritorialălă europea europeanănă în sprijinul fundamen în sprijinul fundamentătării politicilor publicerii politicilor publice”” BucureBucureşti, 25 noiembrie 2010şti, 25 noiembrie 2010

Vă mulţumesc!