Conţinutul disciplinei:1. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală: suportul vital bazal şi suportul vital avansat cardiacşi pediatric.2. Urgenţe respiratorii.3. Urgenţe cardio-vasculare.4. Urgenţe chirurgicale.5. Urgenţe ginecologice şi obstetricale.6. Urgenţe neurologice şi psihiatrice.7. Urgenţe endocrinologice şi metabolice.8. Urgenţe traumatologice, examenul primar şi secundar la pacientul politraumatizat, degajareapacientului politraumatizat din automobilul avariat.9. Urgenţe pediatrice.10. Dezastru, triajul victimelor, urgenţe cauzate de accidentele tehnogene.

Instruirea universitară

Programa analitică pentru anul I ai facultăţilor Medicina I, Medicina II, Sănătate publică,Stomatologie, Farmacie - cursul "Urgenţe medicale primare"

Programa analitică pentru anul IV, Facultatea Medicina I şi Medicina II - cursul "Urgenţemedicale"

Instruirea postuniversitară

Programa analitică pentru rezidenţi, la specialitatea : Medicina de urgenţă cu durata de studii3 ani

Programa analitică pentru rezidenţi anului I, la specialitatea: Medicina de familie Programa analitică pentru rezidenţi anului I, la specialitatea: Medicina internă Programa analitică pentru rezidenţi anului I, la specialitatea: Pneumoftiziologie, Programa

analitică pentru rezidenţi, la specialitatea: Diagnostic şi laborator clinic

Medici de urgenţă

Planul tematic de studii a medicilor la ciclul „SUPORTUL VITAL AVANSATPEDIATRIC” (PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

Planul tematic de studii a medicilor la ciclul „SUPORTUL VITAL AVANSATCARDIOVASCULAR” (PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

Planul tematic de studii a medicilor la ciclul „SUPORTUL VITAL AVANSAT ÎNTRAUMĂ” (PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

Planul tematic de studii a medicilor la ciclul„ECG DE URGENŢĂ” (PT, durata 50 ore sau0,32 luni, pentru medici de urgenţă)

Medici de familie

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE“NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA DE PERFECŢIONARE A MEDICILOR

CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”

2

PROGRAMA ANALITICĂDE INSTRUIRE POSTUNIVERSITARĂ PRIN REZIDENŢIAT

LA SPECIALITATEA “MEDICINA DE URGENŢĂ”

Durata : 3 aniContingentul: medici – rezidenţi înspecialitatea medicină de urgenţă

Chişinău 2013

1. ANESTEZIA ŞI TERAPIA INTENSIVĂ1.1 Fiziopatologia durerii.1.2 Anestezice locale.1.3 Analgetice majore (morfinice).1.4 Analgetice non morfinice.1.5 Anestezice volatile.1.6 Substanţe sedative, hipnotice, psihotrope.1.7 Sistemul nervos vegetativ (anatomie, fiziologie). Farmacologia drogurilor cu acţiune vegetativa(colinergice, parasimpatolitice, catecolamine, simpatolitice).1.8 Substanţe cu acţiune miorelaxantă.

3

1.9 Tehnici de analgezie.1.10 Tehnici de anestezie loco-regională.1.11 Tehnici de anestezie generală.1.12 Analgezie-sedare în condiţii prespitaliceşti.1.13 Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii; masca laringiană, intubaţia oro- şi nasotraheală,traheostomia, cricotireostomia pe ac, cricotireotomia.1.14 Grupele sanguine. Transfuzia de sange şi de componenţi; autotransfuzia.1.15 Accidente şi complicaţii ale transfuziei sanguine.1.16 Sindromul de coagularea intravasculară diseminaţă.1.17 Şocul hipovolemic (hemoragic, traumatic, combustional).1.18 Reacţia hemodinamică hipodinamică. Colapsul. Şocul cardiogen.1.19 Şocul obstructiv cardiac.1.20 Anafilaxia. Şocul anafilactic.1.21 Infecţia. Sepsisul. Şocul septic.1.22 Intoxicaţiile. Abuzul de droguri. Şocul toxic.1.23 Moartea subită.1.24 Oprirea cardio-respiratorie. Măsurile de resuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală.(BLS, ACLS, PALS, Neo-natal ALS)1.25 Perioada postresuscitare.1.26 Insuficienţa respiratorie acută.1.27 Injuria pulmonară acută (ALI). Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS).1.28 Stopul respirator. Respiraţia agonală.1.29 Tehnicile de suport şi protezare a respiraţiei.1.30 Stările de comă (metabolice, traumatice, infectioase, vasculare-anoxice, toxice-exogene).1.31 Edemul cerebral. Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale).1.32 Insuficienţa poliorgană (multiviscirală).1.33 Insuficienţa hepatică acută.1.34 Insuficienţa suprarenală acută.1.35 Insuficienţa renală acută.1.36 Boala tromboembolica.1.37 Sindromul de reperfuzie.1.38 Dezechilibrele acido-bazice şi electrolitice.1.39 Particularităţi ale asistenţeide urgenţă în transport aerian la bolnavii critici.

Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

2. URGENŢE RESPIRATORII2.1 Dispneea.2.2 Cianoza.2.3 Hemoptizia.2.4 Insuficienţa ventriculară dreaptă acută. Cordul pulmonar acut.2.5 Insuficienţa respiratorie cronică. Cordul pulmonar cronic.2.6 Pneumopatiile infecţioase.2.7 Pneumotoraxul spontan şi cu supapă. Hemopneumotoraxul. Pleureziile.2.8 Pneumopatia de aspiraţie. Sindromul Mendelson.2.9 Criza de astm bronşic. Starea de rau astmatic (“Status astmaticus”).2.10 Embolia pulmonară.2.11 Tuberculoza.

4

Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

3. URGENŢELE CARDIO -VASCULARE ŞI ELECTROCARDIOGRAFIA DE URGENŢĂ3.1 Cardiopatia ischemică. Criza anginoasă.3.2 Sindromul coronarian acut. Angina instabilă.3.3 Infarctul miocardic acut.3.4 Disritmiile cardiace.3.5 Insuficienţa cardiacă acută. Edemul pulmonar acut cardiogen.3.6 Pericarditele. Tamponada cardiacă.3.7 Endocardita acută.3.8 Miocardita acută.3.9 Cardiomiopatiile idiopatice.3.10 Valvulopatiile conginetale şi dobîndite.3.11 Insuficienţa cardiacă cronică.3.12 Insuficienţa cardiacă congestivă.3.13 Hipertensiunea arterială.Urgenţele hipertensive.3.14 Disectia acută de aorta.3.15 Ischemia acută periferică.3.16 Tromboza venoasă profundă.3.17 Sincopa şi lipotemia.3.18 Durerea toracică.3.19 Urgenţe la purtătorii de proteze valvulare şi pace-maker-ului.3.20 Aspecte ale cardiologiei intervenţionale (şocul electric extern, pacing-ul temporar, etc.).3.21 Diagnosticul şi tratamentul intoxicaţiilor cu medicaţie cardio-vasculară.3.22 Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.3.23 Tromboliza : indicaţii, contraindicaţii, tehnică.3.24 Electrocardiografia de urgenţă. Istoria. Bazele electrocardiografiei. ECG în normă.3.25 Diagnoticul ECG în ischemie, leziune şi necroză.3.26 Diagnoticul ECG în infarct miocardic acut şi vechi.3.27 Diagnoticul ECG în disritmiile cardiace critice şi fatale.3.28 Diagnoticul ECG în anevrismul cardiac, cordul pulmonar, intoxicaţiile cu digitalice,dezechilibre electrolitice şi metabolice, sindromele: WPW, int.Q-T prelungit, Brugada, etc.3.29 Electrocardiografia în pediatrie.3.30 Electrocardiografia în geriatrie.3.31 Îregistrarea electrocardiogramei: indicaţii, tehnica.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. .Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

4. URGENŢE ABDOMINALE MEDICO-CHIRURGICALE4.1 Durerea abdominală. Abdomenul acut medical.4.2 Maladii acute a tractului gastroinestinal superior. Esofagite, gastrite, duadenite, enterite.4.3 Hepatitele acute şi cronice.4.4 Icterul.4.5 Maladiile inflamatorii acute a tractului digestiv inferior. Enterite. Colite.4.6 Diarea acută.

5

4.7 Durerea abdominală. Abdomenul acut. Pseudoabdomen acut.4.8 Hemoragia digestivă. Şocul hemoragic.4.9 Apendicita acută.4.10 Pancreatita acută.4.11 Colecistita acută.4.12 Ocluzia intestinală4.13 Peritonitele acute generalizate.4.14 Herniile externe şi interne. Hernia strangulată.4.15 Ischemia intestinală acută.4.16 Boala ulceroasă.4.17 Complicaţiile acute ale bolii ulceroase.4.18 Urgenţele proctologice. Criza hemoroidală. Hemoragia anală acută.4.19. Boala varicoasă. Flebotromboza. Tromboflebitele acute.4.20 Hemoragiile exteriorizate: gastro-intestinale, pulmonare, urogenitale.4.21 Limfadenitele. Limfangitele.4.22 Organizarea, funcţia şi obligaţiunile personalului Medicinei de urgenţă. Aseptica şi antiseptica.Securitatea personală în examenarea şi tratamentul pacienţilor.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

5. URGENŢE NEUROLOGICE5.1 Cefaleea.5.2 Algiile faciale. Sindromul algic.5.3 Sindromul meningeal.5.4 Hipertensiunea intracraniană.5.5 Crizele convulsive.5.6 Paraliziile extensive.5.7 Hemoragia cerebro-meningee.5.8 Accidentele vasculare ischemice.5.9 Sciatalgia.5.10 Compresia medulară. Şocul neurogen.5.11 Sindromul Guillain-Barre.5.12 Sincopa si lipotemia.5.13 Miastenia gravis.5.14 Epilepsia. Criza epileptică. Status de rău epileptic.5.15 Criza migrinoasă.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

6. URGENŢE ENDOCRINOLOGICE ŞI METABOLICE6.1 Hipertiriodismul. Criza acută tiriotoxică.6.2 Hipotiriodismul. Coma mixedematoasă.6.3 Diabetul zaharat. Hipoglicemia. Coma hipoglicemică (Şoc hipoglicemic).6.4 Diabetul zaharat. Coma cetoacidozică.6.5 Diabetul zaharat. Coma hiperosmolară.6.6 Insuficenţa suprarenală acută. Criza addisoniană.6.7 Hiperaldosteronismul.

6

6.8 Feocromocitomul.6.9 Hipoparatiroidismul acut.6.10 Hiperparatiroidismul acut.6.11 Guta. Criza de gută.6.12 Artralgiile metabolice şi nonmetabolice.6.13 Coma hipofizară.6.14 Porfiria acută intermitentă.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

7. URGENŢE PSIHIATRICE7.1 Agitaţia . Anxietatea.Evaluarea şi tactica medicului de urgenţă faţă de pacientul violent.7.2 Depresia.7.3 Tentativa de suicid.7.4 Isteria.7.5 Tulburările psihiatrice de origine organică.7.6 Stările confuzionale.7.7 Delirul alcoolic (Delirul trimens).7.8 Rebound-ul la opiacee.7.9 Stările disociative.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

8. URGENŢE OBSTETRICALE ŞI GINECOLOGICE8.1 Naşterea în condiţii de prespital.8.2 Sarcina ectopică ruptă.8.3 Sîngerarea uterină în primul trimestru de sarcină.8.4 Sîngerarea uterină în ultimul trimestru de sarcină.8.5 Hipertensinea arterială şi sarcină. Gestozele tardive. Preeclamsia. Eclamsia.8.6 Febra post-partum.8.7 Infecţiile genitale.8.9 Metroragiile şi menoragiile.8.10 Violul şi abuzul sexual.8.11 Apendicita acută în sarcină.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

9. URGENŢE TRAUMATOLOGICE ŞI ORTOPEDICE9.1 Conduita prespitalicească în faţa unui politraumatizat (evaluarea primară şi secundară,stabilizarea politraumatizatului critic).9.2 Preluarea unui politraumatizat la spital. Evaluarea secundară.9.3 Sindroame de compresie traumatică.

7

9.4 Traumatisme cranio-cerebrale.9.5 Traumatisme vertebro-medulare.9.6 Traumatisme toracice.9.7 Traumatisme cardiace.9.8 Traumatisme abdominale.9.9 Traumatisme ale căilor urinare.9.10 Hematoame retroperitoneale.9.11 Traumatisme ale locomotorului.9.12 Amputaţiile traumatice ale membrelor. Luxaţiile.9.13 Traumatisme maxilo-faciale.9.14 Traumatisme ORL.9.15. Traumatisme oculare.9.16 Traumatisme în sarcină.9.17 Sindromul de compresie ai membrelor. Toxemia traumatică.9.18 Sindromul de explozie.9.19 Traumatismele termice. Şocul combustional.9.20 Politraumatismele, suportul avansat în traume; preluarea unui politraumatizat şi transportul înspital (evaluarea primară, secundară, resuscitare şi investigaţii).9.21 Descarcerarea unui politraumatizat din automobilul avariat.9.22 Procese inflamatorii a ţesuturilor moi: flegmonul, abscesul, furunculul, carbunculul, erezipelul,erezipeloidul. Evaluare şi tactica medicală. Corpii străini ale ţesuturilor moi.9.23 Panariciul.9.24 Plăgile ţesuturilor moi. Hemoragiile externe. Metode provizorii de hemostază.9.25 Muşcăturile de animale.9.26 Muşcăturile de şarpi.9.27 Traumatismul deschis prin arma albă şi arma de foc.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Imobilizarea. Evaluarea primară abolnavului critic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizareabolnavului în condiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

10. TOXICOLOGIE10.1 Intoxicaţii acute nedifenite.10.2 Intoxicaţie cu psihotrope (benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice).10.3 Intoxicaţie cu antidepresoare triciclice.10.4 Intoxicaţie cu opiacee.10.5 Intoxicaţie cu teofilină.10.6 Intoxicaţie cu beta-blocante.10.7 Intoxicaţie cu analgetice non morfinice.10.8 Intoxicaţie cu digitalice.10.9 Intoxicaţie cu pesticide.10.10 Intoxicaţie cu ciuperci.10.11 Intoxicaţie cu monoxid de carbon şi alte gaze hipoxemiante.10.12 Toxicomania: supradozare; dependenţa; sevrajul.10.13 Intoxicaţie cu alcool.10.14 Inţepăturile de himenoptere.10.15 Ingestia de substanţe caustice, hidrocarburi şi solvenţi organici.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

8

11. URGENŢE INFECŢIOASE11.1 Evaluarea diagnostică a unui sindrom febril.11.2 Gripa.11.3 Bolile infecţioase cu sindrom icteric: Hepatitele virale acute (A,B,C,D,E), iersenioza,mononucleoza infecţioasă, leptospiroza, malaria, icterul mecanic, anemia hemolitică.11.4 Bolile infecţioase cu sindrom eruptiv: scarlatina, varicela, pseudotuberculoza, rujeola, rubeola,febra tifoidă, tifosul exantimatic.11.5 Febra tifoidă şi paratifoidă A, B, C. Tifosul exantematic.11.6 Gangrena gazoasă.11.7 Encefalita virală.11.8 Meningitele purulente (meningococică, pneumococică etc).11.9 Meningitele seroase (tuberculoase, urliană, limfocitară, poliomielită).11.10 Infecţia herpetică: citomegalovirală, toxoplasmoza, tetanosul, rabia.11.11 Bolile infecţioase cu sindrom febril: HIV- infecţia, bruceloza, leptospiroza, malaria, IRVA,febra Q, ornitoza.11.12 Urgenţe la bolnavii cu SIDA.11.13 Bolile infecţioase cu sindrom diareic: TIA, salmoneloza, dizenteria, holera, rotoviroza,enteroviroza.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

12. URGENŢE NEFROLOGICE ŞI UROLOGICE12.1 Colica nefritică.12.2 Retenţia acută de urină.12.3 Hematuria.12.4 Priapismul.12.5 Insuficienţa renală acută.12.6 Pielonefrita acută.12.7 Prostatita acută. Uretrita acută.12.8 Torsiunea de testicul.12.9 Urgenţe la dializaţi cronici cu insuficienţă renală.12.10 Coma uremică.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

13. URGENŢELE HEMATOLOGICE13.1 Hemoragia severă de etiologie nedefinită.13.2 Anemia acută posthemoragică.13.3 Anemiile hemolitice. Criza hemolitică.13.4 Leucemia acută.13.5 Trombocitopenia indusă de medicamente. Purpura trombocitopenică idiopatică.13.6 Coagulopatiile.13.8 Tratamentul de urgenţă în hemofilie.13.9 Methemoglobinemiile dobândite.Pentru toate temele:

9

Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

14 URGENŢE OFTALMOLOGICE14.1 Durerea oculară.14.2 Glaucomul acut.14.3 Tulburari acute ale văzului.14.4 Inflamaţii oculare.14.5 Arsuri oculare.14.6 Corpi străini oculare şi paraoculare.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

15. URGENŢE O.R.L.15.1 Corpi străini laringotraheobronşic.15.2 Vertijul.15.3 Surditatea de apariţie brutală.15.4 Dispneea laringiană.15.5 Epistaxisul. Metodele de hemostază.15.6 Angina.15.7 Sinuzitele acute.15.8 Otitele acute.15.9 Mastoidite acute.15.10 Dureri şi tumeficaţii din spaţiul bucofaringian.15.11 Epiglotită.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. .Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

16. URGENŢE DERMATOLOGICE16.1 Erupţia febrilă.16.2 Urticaria şi edemul Quincke.16.3 Leziunile cutanate buloase.16.4 Eczema de contact acută.16.5 Puseul acut al unei neurodermite.16.6 Erizipelul.16.7 Eritrodermia.16.8 Necroliza epidermică toxică. Sindromul Lyell. Sindromul Stevens-Johnson.16.9 Herpes zoster.16.10 Celulite infectioase.16.11 Sifilisul.16.12 Gonoreia.

Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavului

10

critic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

17. URGENŢE PEDIATRICE17.1 Particularităţile anatomofiziologice ale organismului copilului. Monitorizarea funcţiilor vitale.Stările critice la copii.17.2 Moartea subită la sugari.17.3 Resuscitarea nou-născutului, sugarului şi copilului pînă la 8 ani.17.4 Insuficienta cardiacă acută.. Edemul pulmonar acut.17.5 Disritmiile cardiace.17.6 Insuficienţa respiratorie acută.17.7 Obstrucţia căilor respiratorii (laringita acută, epiglotita, corpi straini traheobronşii).17.8 Manevre şi metode de restabilire a căilor respiratorii (pipa Guedel, Robertazzi, intubaţia naso-şi orotraheală, manevra Heimlich, manevra Selik, cricotireotomia şi cricotireostomia pe ac).17.9 Dispneea sugarului.17.10 Criza de astm bronşic.17.11 Convulsiile la copii.17.12 Diareea acută.17.13 Deshidratarea copilului. Socul hipovolemic.17.14 Intoxicaţii acute.17.15 Compensarea volemică cu fluide şi electroli.17.16 Vărsăturile. Sindromul de vomă.17.17 Sindromul febril.17.18 Stările meningiale.17.19 Comele.17.20 Insuficienţa renală şi hepatică acută.17.21 Neurotoxicoza.17.22 Acţiunea factorilor de mediu asupra copilului.17.23 Spasmofilia.17.24 Anafilaxia, urticaria, edemul angioneurotic.17.25 Şocul anafilactic, sindromul Lyell, sindromul Stevens-Johnson.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

17.26 TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ:17.26.1 Particularitatile anatomo-fiziologice ale aparatului locomotor la copii.17.26.2 Examenul primar şi secundar la copilul traumatizat.17.26.3 Fracturile şi luxaţiile membrului toracic.17.26.4 Fracturile şi luxaţiile membrului pelvic şi ale oaselor bazinului.17.26.5 Copilul politraumatizat critic. Imobilizarea.17.26.6 Hemostaza. Stabilizarea şi transportarea copilului politraumatizat.17.26.7 Socul traumatic la copil.17.26.8 Traumatismul cranio-cerebral şi vertebro-medular. Scala Glasgow.17.26.9 Traumatismul toracic. Voletul costal.17.26.10 Pneumotoraxul, hemotoraxul.17.26.11 Traumatismul deschis prin arma albă şi arma de foc.

Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Imobilizarea. Evaluarea primară abolnavului critic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizareabolnavului în condiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

11

17.27 CHIRURGIA PEDIATRICĂ:17.27.1 Durerea abdominală la copii.17.27.2 Pneumonia infecţioasă (distructivă). Răspunsul pleural. Pneumotorace. Emfizemulsubcutanat şi pneumomediastinul.17.27.3 Apendicita acută.17.27.4 Invaginaţiile intestinale.17.27.5 Ocluzia intestinală dinamică.17.27.6 Ocluzia intestinală mecanică.17.27.7 Herniile.17.27.8 Hidrocelul, orhita acută.17.27.9 Fimoza, parafimoza, balanopastita.17.27.10 Peritonita acută.17.27.11 Infecţiile chirurgicale ale ţesuturilor moi. Flegmonul nou-născutului.17.27.12 Osteomielita.17.27.13 Arsurile.17.27.14 Hemoragiile gastrointestinale.17.27.15 Pilorostenoza la sugar.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

18. URGENŢELE GERIATRICE18.1 Sindromul febril la vârstnic.18.2 Sindromul de deshidratare la vârstnic.18.3 Anemia vârstnicului.18.4 Confuzia şi depresia mentală a vârstnicului.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

19. URGENŢE DATORATE FACTORILOR DE MEDIU19.1 Arsurile.19.2 Degerăturile.19.3 Electrocutarea.19.4 Accidente prin fulger.19.5 Submersia.19.6 Strangularea.19.7 Hipotermiile accidentale.19.8 Hipertemiile accidentale .19.9 Insolaţia. Şocul caloric.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital şi în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.

20. MEDICINA CALAMITĂŢILOR20.1 Organizarea asistenţei de urgenţă în condiţii de afectare în masă cu gaze de luptă.20.2 Organizarea asistenţei de urgenţă în condiţii de afectare în masă cu arme de foc şi albe.

12

20.3 Organizarea asistenţei de urgenţă în condiţii de afectare în masă în caz de cutremur.20.4 Organizarea asistenţei de urgenţă în condiţii de afectare în masă în accidente nucleare.Pentru toate temele:Definiţie.Etiologie. Patogeneză. Clasificare. Algoritmul - protocol de diagnostic. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de tratament. Evaluarea primară a bolnavuluicritic la etapa de prespital şi DMU/UPU-S/UPU. Supravegherea şi monitorizarea bolnavului încondiţii de prespital, în timpul transportului şi DMU/UPU-S/UPU.20.5 Dezastru.20.5.1 Managementul medical al dezastrelor naturale: definiţia medicinei de dezastre, definiţia şicaracteristicele dezastrelor, clasificarea dezastrelor, tipurile de dezastre.20.5.2 Epidemiologia dezastrelor: epidemiologia neinfecţioasă a dezastrelor, evoluţia unor dezastrenaturale în lume, epidemiologia răniţilor, epidemiologia infecţioasă a dezastrelor.20.5.3 Consecinţele unor dezastre naturale asupra sănătăţii publice: supravegherea epidemiologică,implicaţii asupra sănătăţii publice, implicaţiile cutremurelor asupra sănătăţii publice, implicaţiiasupra sănătăţii publice cauzate de intensificarea vînturilor, implicaţii asupra sănătăţii publiceproduse de inundaţii.20.5.4 Consideraţii asupra volumului probabil de victime în urma unui seism în Moldova şievaluarea sistemului prespitalicesc de intervenţie medicală: volumul victimelor probabile în urmaunui cutremur din defirite zone seismice.20.5.5 Punerea în aplicare a planului de urgenţă: alarmarea, recunoştera, şantierui, cartierul,sectorul, zona, operaţiunile de degajare şi ridicare a victimilor, evacuarea şi spitalizarea.20.5.6 Lanţul de ajutorul medical: evacuarea imediată, evacuarea amînată, evacuarea medicalizată,medicina avansată, cronologia medicalizării, postul medical avansat, inelul de ridicare, inelul deadunare, centrul medical de evacuare, medicina de spate.20.5.7 Tehnicile de ajutor şi îngrijire: tehnicile de bilanţ ţi supraveghere, examenarea victimelor,bilanţul primar, bilanţul secundar, bilanţul funcţional, supravegherea victimelor.20.5.8 Triajul şi categorisirea victimelor: noţiunea de triaj, noţiunea decategorisire, obiectiveletriajului în situaţii de catastrofă, probleme generale puse de triaj.20.5.9 Consideraţii asupra organizării sistemului naţional medical de intervenţie la dezastre înFranţa şi S.U.A.

21. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DEURGENŢĂ21.1 Medicina de urgenţă: legislaţie, organizare.21.2 Organizarea serviciilor de ambulanţa: legislaţie, organizare, tipuri de echipaje, tipuri deambulanţă, aparatura şi materiale specifice, protocoale medicale, administrarea sistemului deurgenţă.21.3 Etica profesională (relaţia cu pacientul, relaţia cu ceilalţi doctori).21.4 Formare tip medic coordanotor: motivele solicitării, grade de urgenţă, sfaturi telefonice.21.5 Organizarea Departamentului de medicină de urgenţă (sisteme de comunicare, vehicule detransport, protocoale medicale, administrarea sistemului de urgenţă).21.6 Accidentele colective şi catastrofe: aspecte tactice şi logistice.

22. FARMACOTERAPIE ÎN URGENŢELE MEDICO-CHIRURGICALE22.1 Farmacologia clinică şi bazele farmacoterapiei raţionale. Rolul farmacocineticii şifarmacodinamicei în alegerea raţională a dozei şi a timpului de acţiune a medicamentului.Monitorizarea farmacoterapiei.22.2 Analgetice. Anestezice.22.3 Antianginale.22.4 Hipotensive.22.5 Inotropice.22.6 Antiaritmice.22.7 Digitalice.22.8 Diuretice.

13

22.9 Antiagregante.22.10 Anticoagulante.22.11 Fibrinolitice.22.12 Spasmolitice.22.13 Antiinflamatoare.22.14 Volemicile (volum expanderi).

Pentru toate temele:Definiţie. Clasificare. Mecanismele de acţiune. Indicaţiile şi contraindicaţiile. Interacţiunelemedicamentoase. Particularităţile în farmacoterapie la copii, în perioda sarcinii şi alaptării şi înpractica geriatrică. Formele de livrare.

PLANUL TEMATIC DE STUDII A MEDICILOR LA CICLUL„SUPORTUL VITAL AVANSAT PEDIATRIC”

(PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

Nr. Denumirea compartimentelor

Ore de studii

Prele-geri

Lecţiipractice Seminare Total

1.

Evaluarea generală, primară, secundară şiterţiară a copilului critic.Recunoaşterea IR şi a şocului la copil.Managementul căii aeriene la copil. Obstrucţiacăii aeriene prin corp străin la copil.

2 5 7

2. Stopul cardiorespirator la copil. ProtocolulSVB la copil. Algoritm SVAP 2 5 7

3.IRA. Epiglotia. Crupul viral. Bronșiolita.Pneumonia comunitară. Astmul bronșic, stareade rău astmatic.

2 2

4.Medicaţia resuscitării la copil – medicamente,doze, căi de administrare. Proceduri de sedareşi anestezie în pediatrie

5 5

5. Infecția meningococică. 2 2

6.Managementul bradiaritmiilor la copil.Managementul tahiaritmiilor în pediatrie.Defibrilarea, cardioversia electrică, pacing-ul.

5 5

7.Recunoaşterea şocului la copil. Managementulgeneral al şocului. Managementul avansat alşocului.

2 5 7

8. Boala diareică acută. 2 2

9.Vărsăturile. Diareea şi deshidratarea la copil.Managementul deshidratării la copil,reechilibrarea hidroelectrolitică.

5 5

14

10.

Trauma pediatrică. Generalităţi. Evaluareprimară. Particularităţile managementului căiiaeriene la pacientul traumatizat.Particularităţile managementului circulaţiei ţistresului hipotermic la pacientul pediatric.

2 5 7

11.Convulsiile la copil: sindromul convulsiv,convulsiile febrile, statusul convulsiv, statusepileptic refractar.

2 2

12.

Evaluarea diagnostică a pacientului pediatrictraumatizat. Evaluarea leziunilor specifice lapacientul pediatric politraumatizat: SNC,torace, abdomen, leziuni vasculare, leziuniortopedice.

5 5

13. Intoxicaţiile exogene: conduită de diagnostic şitratament. 2 5 5

14. Managementul traumei minore la copil.Managementul arsurilor la copil. 4 4

15. Situaţii particulare: inecul, electrocutarea. 2 2

16.Глава 2 Hipo- şi hipertermia prin factori demediu. 2 2

17. Глава 3 Examen 3 3

Глава 4 TOTAL 20 42 13 75

PLANUL TEMATIC DE STUDII A MEDICILOR LA CICLUL„ECG DE URGENŢĂ”

(PT, durata 50 ore sau 0,32 luni, pentru medici de urgenţă)

Nr.crt. Denumirea temei Ore/

curs

Ore/stagiuclinic

Ore/seminar

Total

1 Глава 5 ECG în normă 2 5 7

2 ECG în dezechilibrile ischemice 4 10 5 193 ECG în aritmiile cardiace critice și fatale 6 10 16

4ECG în diferite sindroamele electrocardiografice;Particularităţile electrocardiografice în pediatrie;Particularităţile electrocardiografice în geriatrie

2 5 7

5 Глава 6 Colocvium 1 1

Глава 7 TOTAL 14 30 6 50

15

PLANUL TEMATIC DE STUDII A MEDICILOR LA CICLUL„SUPORTUL VITAL AVANSAT CARDIOVASCULAR”(PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

Nr.crt. Denumirea temei Ore/

curs

Ore/stagiuclinic

Ore/seminar

Total

1. Глава 8 RCR şi C. Etapa suportul vital bazal. 2 10 12

2. Moartea subită cardiacă. 2 2

3. Глава 9 Aritmiile cardiace critice şi fatale. 2 5 7

4. Глава 10 Urgenţele hipertensive. 2 5 7

5. Глава 11 Sindromul coronarian acut. Anginainstabilă. Infarctul miocardic acut.

2 10 12

6. Reacţia anafilactică. Şocul anafilactic. 5 5

7. Глава 12 Ischemia acută periferică. 2 2

8. Глава 13 Durerea toracică. 5 5

9. Глава 14 Insuficienţa cardiacă congestivă. 6 6

10. Глава 15 Insuficienţa cardiacă acută. Edemulpulmonar acut. Şocul cardiogen.

2 2

11. Глава 16 Embolia pulmonară. Şocul obstructivcardiac.

2 2

12. Глава 17 Tromboza venoasă profundă. 2 2

13. Глава 18 Șocul hipovolemic. 2 2

14. Глава 19 Sincopa. 5 5

15. Глава 20 Examen. 3 3

Глава 21 TOTAL 20 42 13 75

PLANUL TEMATIC DE STUDII A MEDICILOR LA CICLUL„SUPORTUL VITAL AVANSAT ÎN TRAUMĂ”

(PT, durata 75 ore sau 0,48 lună, pentru medici de urgenţă)

16

Nr.crt. Denumirea temei Ore/

curs

Ore/stagiuclinic

Ore/seminar

Total

1. Глава 22 Stop cardiorespirator la pacientulpolitraumatizat critic. RCR şi C.

2 10 7

2. Examenul primar şi secundar al pacientuluipolitraumatizat critic. 2 5 7

3. Глава 23 Pacientul politraumatizat critic. Şochipovolemic.

2 2

4. Глава 24 Traumatismul cranio-cerebral şimedular. Şoc neurogen.

2 2

5 Traumatismul toracic. Traumatismul cardiacînchis acut. 2 5 7

6. Глава 25 Traumatismul aparatului locomotor. 2 5 7

7. Traumatismele organelor abdominale şiretroperitoneale. Traumatismul în sarcină. 2 2

8. Глава 26 Traumatismul pediatric. 5 5

9. Глава 27 Traumatismul termic. Şoccombustional.

2 2

10.Imobilizarea pacientului cu fracturi aleextremităţilor superioare şi inferioare. Scoateracăştii. Aplicarea atelei coliere.

5 5

11.

Plăgile. Hemoragiile externe şi exteriorizate.Epistaxis. Metodele de hemostază provizorie laetapa de prespital. Muşcăturile de animale.Muşcăturile de şarpi.

2 5 7

12. Глава 28 Sindromul de strivire (Craş -sindrom). Electrocutarea.

5 5

13. Глава 29 Descarcerarea unui politraumatizatdin automobilul avariat.

3 3

14.Глава 30 Medicina calamităţilor. Triajul şiacordarea ajutorului în caz de victimilemultiple.

2 3 5

15. Глава 31 Examen. 3 3

Глава 32 TOTAL 20 42 13 75

17

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Aprobată AprobatăLa şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1Proces verbal Nr._____din________________

La şedinţa catedrei Urgenţe MedicaleProces verbal Nr._____din__________

Decanul Facultăţii Medicină Nr.1.,dr., conf. univ. Gh.Plăcintă

Şef catedră,dr. hab., conf. univ. Gh.Ciobanu

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea cursului: Urgenţele medicale primareCodul cursului:Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Numărul total de ore – 34 ore,Inclusiv curs – 17 ore, ore practice – 17 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs: 2Numele autorilor care predau unităţile de curs: Gheorghe Ciobanu, dr. hab.în medicină, conf. univ.,Lev Crivceanschii, dr. în medicină, conf. univ., Vasile Pascari, dr. în medicină, conf. univ., LarisaRezneac, dr. în medicină, conf. univ., Anatolie Calistru, dr. în medicină, conf. univ., Emil Bernazdr. în farmacie

Chişinău 2011Scopul disciplinei Urgenţe medicale primare:

Studierea concepţiei de instruirea şi pregătirea multilaterală în urgenţele cardiovasculare,traumatologice, neurologice, pediatrice, axând instruirea pe modalitatea operativă de evaluarediagnostică şi primele măsuri de stabilizare a pacientului.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Urgenţe medicale:La nivel de cunoaştere şi înţelegere: studentul se cunoască:

1. Examenul primar la locul accidentului. Evaluarea indicelor vitali (semnelor vitale).2. Efectuarea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală la etapa de prespital:

- Manevrele de deschidere a căilor respiratorii superioare: manevra triplă Sofar, manevradublă Esmarh, manevra lui Heimlich, conicostomia pe ac.

- Manevrele de protecţie a căilor respiratorii superioare: întroducerea canulelororofaringiene (pipei Guedel, tubului Safar) şi conulei nasofaringiene Robertazzi.

- Manevrele de respiraţie artificială: ventilaţie pe mască facială şi pe mască şi balonAMBU.

- Efectuarea compresiunelor sternale şi respectarea raportului: compresiuni/ ventilaţii înefectuarea resuscitării ( 30/2 la mature, 15/2 la copii şi 3/1 la nou-născuţi)

- Evaluarea pacientului pe parcursul resuscitării: criteriile de apreciere a efectuării corectea resuscitării şi criteriile pentru a opri resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală.

3. Metodele de hemostază provizorie:

18

- Compresie directă a locului de sîngerare.- Flexie maximală în articulaţie.- Aplicarea garoului.- Tamponament nazal anterior.

4. Metodele de control al pulsului periferic şi central, şi a tensiunii arteriale.5. Metodele de imobilizare provizorie a membrelor superioare şi inferioare la pacientul

traumatizat.6. Efectuarea poziţiei laterală de siguranţă la pacientul inconştient.

La nivel de aplicare: studentul trebuie să poată practica:

1. Examenul primar la locul accidentului. Evaluarea indicelor vitali (semnelor vitale).2. Efectuarea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală la etapa de prespital:

- Manevrele de deschidere a căilor respiratorii superioare: manevra triplă Sofar, manevradublă Esmarh, manevra lui Heimlich, conicostomia pe ac.

- Manevrele de protecţie a căilor respiratorii superioare: întroducerea canulelororofaringiene (pipei Guedel, tubului Safar) şi conulei nasofaringiene Robertazzi.

- Manevrele de respiraţie artificială: ventilaţie pe mască facială şi pe mască şi balonAMBU.

- Efectuarea compresiunelor sternale şi respectarea raportului: compresiuni/ ventilaţii înefectuarea resuscitării ( 30/2 la mature, 15/2 la copii şi 3/1 la nou-născuţi)

- Evaluarea pacientului pe parcursul resuscitării: criteriile de apreciere a efectuării corectea resuscitării şi criteriile pentru a opri resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală.

3. Efectuarea hemostazei provizorie:- Compresie directă a locului de sîngerare.- Flexie maximală în articulaţie.- Aplicarea garoului.- Tamponament nazal anterior.

4. Control al pulsului periferic şi central, şi a tensiunii arteriale.5. Imobilizarea provizorie a membrelor superioare şi inferioare la pacientul traumatizat.6. Efectuarea poziţiei laterală de siguranţă la pacientul inconştient.

La nivel de integrare:- Să aprecieze importanţa Urgenţei medicale în contextul Medicinii.- Să abordeze creativ problemele medicinii clinice.- Să deducă interralaţii între Urgenţă medicală şi alte discipline clinice.- Să posedă abilităţi de implementare şi integrare a cunoştinţelor de manoperele practice

utilizate în stările critice în disciplinele clinice.- Să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu.- Să fie de a asimila noile realizări în disciplinele clinice.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:Urgenţe medicale este o disciplină clinică, studierea căreia la etapa universitară va permite

viitorul medic însuşirea princiipiilor în:- Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi şi la copiii până la 8

ani.- Urgenţele respiratorii. Anatomia şi fiziologia căilor respiratorii. Asfixiile. Corpi străini în căile

rspiratorii superioare. Definiţie. Cauzele. Riscurile. Manevre de dezobstrucţie a căilor

19

respiratorii superioare: tehnica efectuării manevrei Hemlich în caz de victimă conştientă şiinconştientă.

- Urgenţele cardiace. Durerea Precordială. Definiţie. Cauzele. Riscurile. Conduita de urgenţămedicală primară. Dispneea. Definiţie. Cauzele. Riscurile. Conduita de urgenţă medicalăprimară. Tensiunea arterială crescută. Definiţie. Cauzele. Riscurile. Conduita de urgenţămedicală primară. Tensiunea arterială scăzută (colaps, şoc). Definiţie. Cauzele. Riscurile.Conduita de urgenţă medicală primară.

- Pacientul inconştient (lipotimie, sincopă, comă). Definiţie. Cauze. Riscurile. Criteriile deapreciere a nivelului de dereglare a conştiinţei. Conduita de urgenţă medicală primară.

- Starea de rău (senzaţie de discomfort, anxietate, agitaţie, psihoza acută). Definiţie. Cauze.Riscurile. Criteriile de apreciere a nivelului de dereglare a psihicii. Conduita de urgenţămedicală primară. Protecţia personală.

- Examenul primar la locul accidentului. Manevrele de imobilizare şi stabilizare a pacientului.- Plăgilile. Hemoragia externă. Epistaxis. Etiologia. Evaluare şi stabilizarea pacientului.

Manevrele de hemostaza provizorie.

Conţinutul de bază a cursului:A. Prelegeri:

Nr. Tema Ore

1. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi şi lacopiii până la 8 ani. 5

2. Urgenţele respiratorii. Asfixiile. 2

3. Urgenţe cardiace. Durerea Precordială. Tensiunea arterială crescută. Tensiuneaarterială scăzută (colaps, şoc). 2

4. Pacientul inconştient (lipotimie, sincopă, comă). 25. Starea de rău (senzaţie de discomfort, anxietate, agitaţie, psihoza acută). 26. Examenul primar la locul accidentului. 27. Plăgilile. Hemoragia externă. Epistaxis. 2

B. Lucrări practice

Nr. Tema Ore1. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi şi la

copiii până la 8 ani. 5

2. Urgenţele respiratorii. Asfixiile. 23. Urgenţe cardiace. Durerea Precordială. Tensiunea arterială crescută. Tensiunea

arterială scăzută (colaps, şoc). 2

4. Pacientul inconştient (lipotimie, sincopă, comă). 25. Starea de rău (senzaţie de discomfort, anxietate, agitaţie, psihoza acută). 26. Examenul primar la locul accidentului. 27. Plăgilile. Hemoragia externă. Epistaxis. 2

Bibliografia recomandată:A. Obligatorie:1. Asistenţa Medicală Urgentă la etapa de prespital. Nivelul bazal. Northwest Medical Teams.

20052. Lev D.Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic.Ediția a IV-a. Chişinău, 2011.3. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation, 2010. Resuscitation, 81

(2010), 1219–1276.

20

4. Prelegerile de curs „Urgenţe medicale.”

B. Suplimentară:1. Moartea subută cardiacă la adult. Protocol clinic naţional. Chişinău, 2008.2. Medicina de urgenţă. Ghid pentru studiu compretensiv. v.1 şi 2. Ed. CPSS. Bucureşti, 2009.3. Protocoale clinice standardizate în urgenţe pediatrice. Chişinău, 2010.

Metode de predare şi învăţare utilizate:Disciplina Urgenţe medicale este predată în manieră clasică: cu prelegeri şi lucrări practice.

La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. La lucrările practice studenţii vorstudia manevrele practice utilizate în stările de urgenţă, vor completa caietele de lucrări practice.Catedra îşi rezervează dreptul de a petrece unele lucrări practice în manieră interactivă.

Sugestii pentru activitate individuală:Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai puţin eficiente metode de însuşire este

ascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase ale acestora.Îndeplinirea practică a unui lucru este mult mai eficientă, decât citirea despre cum trebuie să

faci, dar şi mai eficient este să înveţi pe alt cineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai binecunosc disciplina profesorii, care predau această disciplină.Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Urgenţelor medicale, urmează să lucraţi activ cu materialul.Ce inseamnă acest lucru:- Iniţial citiţi materialul, dar nu purşisimplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţinotiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale. Studiaţi schemele şi imaginile dinmanual şi caiet. Răspundeţi la testele formulate în caiete.- Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă. Dacă procedaţi astfel,puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent. Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţi-vă: Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce este vorba? Corespunde materialul predat cucel din manual?- Puneţi întrebări! Profesorului, unul altuia, sine însuţi, în aulă, în sala de studii, în coridoare,în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi să înţelegeţi şi să prelucraţimaterialul predat şi nu poate fi decât salutabil. Avem ore speciale de consultaţii individuale: fiecarezi de la orele 15.00 pînă la 17.00, conform oralului. Nu ezitaţi să veniţi la aceste consultaţii.- Organizaţi-vă în grupuri de câte 6-10 studenţi pentru a vă întîlni regulat în vedereadiscuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizări. De regulă în grupuri de lucrumici, se sintetizează o înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decât lucrând individual. În plus,abilitatea de a explica colegilor materialul însuşit vă va fi foarte de folos pe viitor.- Utilizaţi raţional timpul. Disciplina Urgenţe medicale înaintează cerinţe înalte. Mai multediscipline predate în acest an de studiu înaintează aceleaşi cerinţe. Prin urmare, veţi fi nevoiţi sa vagestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa „de aur” dintre efortul depus pentru obţinereacunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa personală. Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecareoră de lucru în contact direct cu profesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1-2 ore. Altfelspus, pentru însuşirea suficientă a disciplinei Urgenţe medicale urmează să lucraţi individual celpuţin 5 ore săptămânal.Metode de evaluare:

La disciplina Urgenţe medicale evaluarea cunoştinţelor se face la sfârşitul modulului(cursului) în proba orală prin control de efectuarea manevrelor practice.

Proba orală se efectuează prin discuţie şi efectuarea manevrelor practice utilizate în urgenţelemedicale. Studentul are la dispoziţie 5 min pentru a se pregăti de răspuns. Proba se notează cu note” atestat”.

Subiectele pentru colocvium (lista manevrelor practice) se aprobă la şedinţa catedrei şi seaduc la cunoştinţa studenţilor la începutul modulului (cursului).

Neprezentarea la colocvium fără motive întemeiate se înregistrează ca „absent.”Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale colocviumului nepromovat.

Limba de predare:

21

Română, Rusă, Engleză, Franceză.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Aprobată AprobatăLa şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1Proces verbal Nr._____din________________

La şedinţa catedrei Urgenţe MedicaleProces verbal Nr._____din__________

Decanul Facultăţii Medicină Nr.1.,dr., conf. univ. Gh.Plăcintă

Şef catedră,dr. hab., conf. univ. Gh.Ciobanu

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea cursului: Urgențe medicaleCodul cursului:Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Numărul total de ore – 56 ore,Inclusiv curs – 16 ore, ore practice – 40 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs: 4Numele autorilor care predau unităţile de curs: Gheorghe Ciobanu, dr. hab.în medicină, conf. univ.,Lev Crivceanschii, dr. în medicină, conf. univ., Vasile Pascari, dr. în medicină, conf. univ., LarisaRezneac, dr. în medicină, conf. univ., Anatolie Calistru, dr. în medicină, conf. univ., Mihai Pîslă, dr.în medicină

Chişinău 2011

Scopul disciplinei Urgenţe medicale:

22

Studierea concepţiei de instruirea și pregătirea multilaterală în urgenţele cardiovasculare,traumatologice, chirurgicale, neurologice, pediatrice, axând instruirea pe modalitatea operativă deevaluare diagnostică, primele măsuri de stabilizare şi algoritmele – protocol de acordare a asistenţeimedicale de urgenţă la etapa de prespital şi departamentele de medicină de urgenţă.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Urgenţe medicale:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere: studentul se cunoască:1. Examenul primar şi secundar al pacientului somatic şi traumatizat la etapa de prespital şicompletarea fişei de solicitare a ambulanţei.2. Efectuarea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală la etapa de prespital:a. Manevrele de deschidere a căilor respiratorii superioare: manevra triplă Sofar, manevradublă Esmarh, manevra lui Heimlich, conicostomia pe ac.b. Manevrele de protecţie a căilor respiratorii superioare: întroducerea canulelor orofaringiene(pipei Guedel, tubului Safar) şi conulei nasofaringiene Robertazzi.c. Manevrele de respiraţie artificială: ventilaţie pe mască facială şi pe mască şi balon AMBU.d. Efectuarea compresiunelor sternale şi respectarea raportului: compresiuni/ ventilaţii înefectuarea resuscitării ( 30/2 la mature, 15/2 la copii şi 3/1 la nou-născuţi)e. Efectuarea defibrilării externe automată.f. Evaluarea pacientului pe parcursul resuscitării: criteriile de apreciere a efectuării corecte aresuscitării şi criteriile pentru a opri resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală.3. Metodele de hemostază provizorie:a. Compresie directă a locului de sîngerare.b. Flexie maximală în articulaţie.c. Compresie vasului pe traect.d. Aplicarea garouluie. Tamponament nazal anterior.4. Metodele de imobilizare a pacientului traumatizat.a. Fixarea gulerului cervical.b. Aplicarea scîndurei lungi şi scurte.c. Imobilizarea extremităţilor superioare cu atela Cramer şi extremităţile inferioare cu atelaDiterex.5. Efectuarea poziţiei laterală de siguranţă la pacientul inconştient.6. Efectuarea electrocardiografiei şi monitorizarea ECG la pacienţii critici.7. Metodele de transportare a pacienţilor: cu ajutorul brancardei sau fotoliului, transportulefectuat de două persoane, transportul efectuat de 2 salvatori folosind metoda „scaunului”,transportul în braţe, transportul prin ridicarea victimei pe spatele salvatorului, asistarea pacientuluide către o persoană sau două persoane.8. Îndepărtarea căştii motocicliştilor în caz de accident rutier.9. Extragerea victimei din autoturismul accidentat.

La nivel de aplicare: studentul trebuie să poată practica:1. Efectuarea examenului primar şi secundar al pacientului somatic şi traumatizat la etapa deprespital şi completarea fişei de solicitare a ambulanţei.2. Efectuarea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală la etapa de prespital:a. Manevrele de deschidere a căilor respiratorii superioare: manevra triplă Sofar, manevradublă Esmarh, manevra lui Heimlich, conicostomia pe ac.b. Manevrele de protecţie a căilor respiratorii superioare: întroducerea canulelor orofaringiene(pipei Guedel, tubului Safar) şi conulei nasofaringiene Robertazzi.c. Manevrele de respiraţie artificială: ventilaţie pe mască facială şi pe mască şi balon AMBU.d. Efectuarea compresiunelor sternale şi respectarea raportului: compresiuni/ ventilaţii înefectuarea resuscitării ( 30/2 la mature, 15/2 la copii şi 3/1 la nou-născuţi)e. Efectuarea defibrilării externe automată.3. Efectuarea hemostazei provizorie:

23

a. Compresie directă a locului de sîngerare.b. Flexie maximală în articulaţie.c. Compresie vasului pe traect.d. Aplicarea garouluie. Tamponament nazal anterior.4. Imobilizarea pacientului traumatizat.a. Fixarea gulerului cervical.b. Aplicarea scîndurei lungi şi scurte.c. Imobilizarea extremităţilor superioare cu atela Cramer şi extremităţile inferioare cu atelaDiterex.5. Efectuarea poziţiei laterală de siguranţă la pacientul inconştient.6. Efectuarea electrocardiografiei şi monitorizarea ECG la pacienţii critici.7. Îndepărtarea căştii motocicliştilor în caz de accident rutier.8. Extragerea victimei din autoturismul accidentat.

La nivel de integrare:- Să aprecieze importanța Urgenței medicale în contextul Medicinii.- Să abordeze creativ problemele medicinii clinice.- Să deducă interralații între Urgență medicală și alte discipline clinice.- Să posedă abilități de implementare și integrare a cunoștințelor de manoperele practiceutilizate în stările critice în disciplinele clinice.- Să fie apt de a evalua și autoevalua obiectiv cunoștințele în domeniu.- Să fie de a asimila noile realizări în disciplinele clinice.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:Urgențe medicale este o disciplină clinică, studierea căreia la etapa universitară va permite

viitorul medic însușirea princiipiilor în:- Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi.- Moartea subită cardiacă. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală: Suportul VitalAvansat Cardiac: algoritmele-protocoale de RCR şi C în FiV, TV fără puls, Asistolie ventricularăşi DEM. Semne de eficacitate a resuscitării. Monitoring. Stabilizarea pacientului resuscitat cusucces. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului resuscitat cu succes.- Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la nou-născuţi şi la copiii. Suportul VitalAvansat Pediatric.- Reacţia anafilactică. Şocul anafilactic. Etiologia. Patogeneza. Algoritmul - protocol dediagnosticare. Diagnosticul diferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management.Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului .- Intoxicaţiile acute cu: ciuperci, alcool etilic şi metilic, insecticide şi oxid de carbon.Intoxicaţiile acute prin muşcătura de viperă şi prin înţăpătură de himenopteră. Algoritmul -protocol de diagnosticare. Diagnosticul diferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol demanagement. Tratamentul cu antidot spicific. Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şispitalizare a pacientului.- Pacientul incoştient. Coma de etiologie nedefinită. Etiologia. Algoritmul - protocol dediagnosticare. Diagnosticul diferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management.Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului .- Urgenţele provocate de factori de mediu: hipertermia, hipotermia, submersia (înecul),electrocutarea, accidente prin fulger. Etiologia. Algoritmul - protocol de diagnosticare.Diagnosticul diferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management. Stabilizareapacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului .- Sindromul coronarian acut complicat cu: aritmiile cardiace sau şocul cardiogen, sau edemulpulmonar acut. Etiologia. Patogeneza. Algoritmul - protocol de diagnosticare. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management. Stabilizarea pacientului.Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.

24

- Aritmiile cardiace critice: bradicardia sinusală severă; blocul sino-atrial de gr. III/Bloculatrio-ventricular de gr. II sau III; flutterul atrial; fibrilaţia atrială; tahicardia paroxisticăsupraventriculară; tahicardia ventriculară monomorfă; extrasistolia ventriculară precoce; tahicardiaventriculară polimorfă (Torsadesde Pointes, Torsada de Vârfuri); tahicardia ventriculară cu aluraventriculară peste 220/min; fibrilaţia ventriculară. Etiologia. Patogeneza. Algoritmul - protocol dediagnosticare. Diagnosticul diferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management.Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.- ECG de urgenţă: Algoritmele ECG în ischemia acută, în aritmiile cardiace critice şi în altesindroamele critice.- Examenul primar şi secundar al pacientului politraumatizat critic. Şocul hipovolemic: şoculhemoragic, şocul traumatic. Etiologia. Patogeneza. Algoritmul - protocol de evaluare. Diagnosticuldiferenţial. Complicaţiile. Algoritmul – protocol de management. Stabilizarea pacientului.Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.- Traumatismul cranio-cerebral şi medular. Manevrele de imobilizare şi stabilizare apacientului. Algoritmul - protocol de evaluare. Imobilizarea pacientului pe scîndura lungă.Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.- Traumatismul toracic. Manevrele de imobilizare şi stabilizare a pacientului. Algoritmul -protocol de evaluare. Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.- Traumatismul locomotor: luxaţii, fracturi. Manevrele de imobilizare şi stabilizare apacientului. Etiologia. Algoritmul - protocol de evaluare. Imobilizarea pacientului cu luxaţii şifracturi a membrilor toracice şi pelvice. Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şispitalizare a pacientului.- Plăgilile. Hemoragia externă. Epistaxis. Etiologia. Algoritmul - protocol de evaluare.Stabilizarea pacientului. Condiţiile de transportare şi spitalizare a pacientului.- Descarcerarea pacientului politraumatizat din automobilul avariat.- Medicina calamităţilor. Triajul şi acordarea ajutorului medical în caz de incedente soldatecu victime multiple şi dezastre.Tipuri de dizastre ( cutremur de pămînt, explozii, diferite accidentecu victime în masă etc.).Scenariu cutremur de pămînt.Scenariu cu participarea echipelor: de triaj,reanimare şi terapie intensivă în acordarea ajutorului medical în caz de incedente soldate cu victimemultiple şi dezastre.

Conţinutul de bază a cursului:A. Prelegeri:Nr. Tema Ore1. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi. 2

2. Moartea subită cardiacă. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul VitalAvansat Cardiac la adulţi. 2

3.Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la sugari şi la copiii până la 8 ani.Suportul Vital Avansat Pediatric. Naștere la etapa de prespital. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la nou-născuți.

2

4. Intoxicaţiile acute cu: ciuperci, alcool etilic şi metilic, insecticide şi oxid de carbon.Intoxicaţiile acute prin muşcătura de viperă şi prin înţăpătură de himenopteră. 1

5. Pacientul incoştient. Coma de etiologie nedefinită. 16. Reacţia anafilactică. Şocul anafilactic. 1

7. Urgenţele provocate de factori de mediu: urgențele medicale datorate căldurii,submersia (înecul), electrocutarea, accidente prin fulger. 1

8. Sindromul coronarian acut complicat cu: aritmiile cardiace şocul cardiogen, edemulpulmonar acut. 2

9. Examenul primar şi secundar al pacientului politraumatizat critic. 210. Şocul hipovolemic: şocul hemoragic, şocul traumatic. 2

B. Lucrări practice

25

Nr. Tema Ore1. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital Bazal la adulţi. 42. Moartea subită cardiacă. Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul Vital

Avansat Cardiac la adulţi.4

3. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la sugari şi la copiii până la 8 ani.Suportul Vital Avansat Pediatric. Naștere la etapa de prespital. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la nou-născuți.

6

4. Urgenţele provocate de factori de mediu: urgențele medicale datorate căldurii,submersia (înecul), electrocutarea, accidente prin fulger.

2

5. Aritmiile cardiace critice. 26. ECG de urgenţă 27. Examenul primar şi secundar al pacientului politraumatizat critic. 28. Traumatismul cranio-cerebral şi medular. Manevrele de imobilizare şi stabilizare a

pacientului.2

9. Traumatismul thoracic. Manevrele de imobilizare şi stabilizare a pacientului. 210. Traumatismul locomotor: luxaţii, fracturi. Manevrele de imobilizare şi stabilizare a

pacientului. Plăgilile. Hemoragia externă. Epistaxis. Manevrele de imobilizare şistabilizare a pacientului.

2

11. Descarcerarea pacientului blocat politraumatizat din automobilul avariat. 212. Triajul şi acordarea ajutorului medical în caz de incedente soldate cu victime

multiple şi dezastre.3

13. Colocvium diferențial 7

Bibliografia recomandată:A. Obligatorie:1. Lev D.Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic.Ediția a IV-a. Chişinău, 2011.2. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation, 2010. Resuscitation, 81(2010), 1219–1276.3. С.А.Сумин. Неотложные состояния. Москва, 2005.4. Prelegerile de curs „Urgenţe medicale.”

B. Suplimentară:1. Asistenţa Medicală Urgentă la etapa de prespital. Nivelul bazal. Northwest Medical Teams.20052. Moartea subută cardiacă la adult. Protocol clinic naţional. Chişinău, 2008.3. Medicina de urgenţă. Ghid pentru studiu compretensiv. v.1 şi 2. Ed. CPSS. Bucureşti, 2009.4. Protocoale clinice standardizate în urgenţe pediatrice. Chişinău, 2010.

Metode de predare şi învăţare utilizate:Disciplina Urgenţe medicale este predată în manieră clasică: cu prelegeri şi lucrări practice. Laprelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. La lucrările practice studenţii vor studiamanevrele practice utilizate în stările de urgență, vor completa caietele de lucrări practice. Catedraîşi rezervează dreptul de a petrece unele lucrări practice în manieră interactivă.

Sugestii pentru activitate individuală:Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai puţin eficiente metode de însuşire este

ascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase ale acestora.Îndeplinirea practică a unui lucru este mult mai eficientă, decât citirea despre cum trebuie să

faci, dar şi mai eficient este să înveţi pe alt cineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai binecunosc disciplina profesorii, care predau această disciplină.Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Urgenţelor medicale, urmează să lucraţi activ cu materialul.Ce inseamnă acest lucru:

26

- Iniţial citiţi materialul, dar nu purşisimplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţinotiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale. Studiaţi schemele şi imaginile dinmanual şi caiet. Răspundeţi la testele formulate în caiete.- Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă. Dacă procedaţi astfel,puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent. Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţi-vă: Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce este vorba? Corespunde materialul predat cucel din manual?- Puneţi întrebări! Profesorului, unul altuia, sine însuţi, în aulă, în sala de studii, în coridoare,în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi să înţelegeţi şi să prelucraţimaterialul predat şi nu poate fi decât salutabil. Avem ore speciale de consultaţii individuale: fiecarezi de la orele 15.00 pînă la 17.00, conform oralului. Nu ezitaţi să veniţi la aceste consultaţii.- Organizaţi-vă în grupuri de câte 6-10 studenţi pentru a vă întîlni regulat în vedereadiscuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizări. De regulă în grupuri de lucrumici, se sintetizează o înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decât lucrând individual. În plus,abilitatea de a explica colegilor materialul însuşit vă va fi foarte de folos pe viitor.- Utilizaţi raţional timpul. Disciplina Urgenţe medicale înaintează cerinţe înalte. Mai multediscipline predate în acest an de studiu înaintează aceleaşi cerinţe. Prin urmare, veţi fi nevoiţi sa vagestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa „de aur” dintre efortul depus pentru obţinereacunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa personală. Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecareoră de lucru în contact direct cu profesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1-2 ore. Altfelspus, pentru însuşirea suficientă a disciplinei Urgenţe medicale urmează să lucraţi individual celpuţin 5 ore săptămânal.

Metode de evaluare:La disciplina Urgențe medicale evaluarea cunoștințelor se face la sfârșitul modulului

(cursului) în două probe: proba test-grilă și proba orală prin control de efectuarea manevrelorpractice.

Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele cursului deUrgențe medicale, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu și 60 de teste complimentmultiplu. Studentul are la dispoziție în total 2 ore pentru a respunde la test. Proba se notează cu notede la 0 până la 10.

Proba orală se efectuează prin discuție și efectuarea manevrelor practice utilizate înurgențele medicale. Studentul are la dispoziție 5 min pentru a se pregăti de răspuns. Proba senotează cu note de la 0 până la 10.

Subiectele pentru colocvium diferențial (testele şi lista manevrelor practice) se aprobă laşedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor la începutul modulului (cursului).

Nota finală constă din doi componente: proba orală (coeficientul 0,5), test-grilă(coeficiemtul 0,5).

Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1 fără zecimale, după cum urmează:- Nota 10 sau „excelent” (echivalent ECTS - A) va fi acordată pentru însuşirea 91 – 100% dinmaterial;- Nota 9 sau „foarte bine” (echivalent ECTS - B) va fi acordată pentru însuşirea 81 – 90% dinmaterial;- Nota 8 sau „ bine” (echivalent ECTS - C) va fi acordată pentru însuşirea 71 – 80% dinmaterial;- Notele 6 şi 7 sau „ satisfăcător” (echivalent ECTS - D) vor fi acordate pentru însuşirearespectiv a 61 – 65% şi 66 – 70% din material;- Nota 5 sau „ slab” (echivalent ECTS - E) va fi acordată pentru însuşirea 51 – 60% dinmaterial;- Notele 3 şi 4 (echivalent ECTS - FX) vor fi acordate pentru însuşirea respectiv a 31 – 40%şi 41 – 50% din material;- Notele 1 şi 2 sau „nesatisfăcător” (echivalent ECTS - F) vor fi acordate pentru însuşirearespectiv 0 – 30% din material;

27

Neprezentarea la colocvium fără motive întemeiate se înregistrează ca „absent” şi se echivaleazăcu calificativul 0 (zero).

Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale colocviumului nepromovat.

Limba de predare:Română, Rusă, Engleză, Franceză.

Scala de evaluare:Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1, fără zecimale. Notele de la 5 pânăla 10, obţinute în rezultatul evaluării unităţii de curs, permit obţinerea creditelor alocate acestora,conform planului de învăţământ. Nota finală rezultă din suma ponderată a notelor de la evaluărilecurente şi examinarea finală, fiind rotunjită în folosul studentului până la cifră întreagă. Studentulcare la evaluarea curentă are nota mai mică de 5 nu este admis la evaluarea finală.

- Nota 10 sau „excelent” este acordată pentru demonstrarea profundă şi remarcabilă acompetenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs, creativitate şi aptitudini înaplicarea competenţelor dobândite, lucrul independent considerabil şi cunoaştere versată a literaturiidin domeniul respectiv. Studentul a însuşit 91 – 100% din materialul inclus în curriculum/ programaanalitică a unităţii de curs.- Nota 9 sau “foarte bine” este acordată pentru o demonstare foarte bună a competenţelorteoretice şi practice dezvoltate de unitate de curs, abilităţi foarte bune în aplicarea competenţilordobândîte cu câteva erori nesemnificative/neesenţiale. Studentul a însuşit 81 – 90% din materialulinclus în programa analitică a unităţii de curs.- Nota 8 sau „bine” este acordată pentru demonstrarea bună a competenţilor teoretice şipractice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi bune în aplicarea finalităţilor de studiu cu oanumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin de profunzimea şi detaliile cursului, dar pe carestudentul poate să le corecteze prin răspunsuri la întrebări suplimentare. Studentul a însuşit 71 – 80% din materialul inclus în programa analitică a unităţii de curs.- Notele 6 şi 7 sau „satisfăcător” sunt acordate pentru demonstrarea competenţilor de bazădezvoltate de unitatea de curs şi abilitatea de aplicare a acestora în situaţii tipice. Răspunsulstudentului este lipsit de încredere şi se constată lacune considerabile în cunoaşterea unităţii decurs/modul. Studentul a însuşit 61 – 65 % şi respectiv 66 – 70 % din material.- Nota 5 sau „slab” este acordată pentru demonstrarea competenţilor minime din domeniulunităţii de curs, punerea în aplicare a cărora întâmpină numeroase dificultăţi. Studentul a însuşit 51– 60 % din material.- Notele 3 şi 4 sunt acordate în momentul în care studentul eşuează în demonstrareacompetenţelor minime şi pentru a promova unitatea de curs se cere lucru suplimentar. Studentul aînsuşit 31 – 40 % şi respectiv 41 – 50 % din material.- Notele 1 şi 2 sau „nesatisfăcător” sunt acordate studentului care a copiat sau a demonstrat ocunoaştere minimă a materiei de 0 – 30%. Pentru a promova unitatea de curs mai trebuie de lucratîncă foarte mult.