Conspect Constitutional Examen

7/30/2019 Conspect Constitutional Examen

1/25

1. Izvoare drept constitutional

Prin izvor de drept se intelege acea formaspecifica, particularade exprimarea normelor juridice, care sunt determinate de modul de edictare sau desanctionarea lor de catre stat, urmeazasaidentificam, in ansamblul izvoarelordreptului, izvoarele formale (juridice) ale dreptului constitutional.

a) Constitutia si legile de modificare a ConstitutieiConstitutia este principalul izvor al dreptului constitutional, deoarece, toatenormele cuprinse in Constitutie sunt norme de drept constitutional. Constitutiaeste in totalitate izvor al dreptului constitutional. Acelasi caracter il au si legilede modificare a Constitutiei.

b) Legea ca act juridic al ParlamentuluiImediat dupaConstitutie, izvor al dreptului constitutional este legea, inteleasainacceptiunea sa restransade act juridic al Parlamentului. Vom observa canutoate legile sunt izvoare ale dreptului constitutional, ci numai unele dintre ele,

in timp ce celelalte sunt izvoare ale altor ramuri de drept. Legile ordinare suntizvoare ale dreptului constitutional cu conditia sareglementeze relatii socialefunda-mentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.Sunt izvoare ale dreptului constitutional, printre altele, legea privind cetateniaromana, legile electorale.

c) Regulamentele ParlamentuluiRegulamentele Parlamentului constituie izvoare ale dreptului constitutional,pentru careglementeazarelatii sociale fundamentale ce apar in procesulinstaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

d) Ordonantele GuvernuluiAceste ordonante se emit in baza art. 114 din Constitutie. Ele pot fi izvoare aledreptului constitutional dacaindeplinesc conditia de a reglementa relatii socialefundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii.

e) Tratatul internationalUn alt izvor de drept constitutional este tratatul international. Pentru ca untratat de drept international safie izvor al dreptului constitutional, el trebuiesafie ratificat conform dispozitiilor constitutionale si sacuprindareglementari alerelatiilor specific dreptului constitutional. De asemenea, tratatul safie licit.

2. Statul. Notiune. Elemente

Statul- este un sistem organizational care realizeaza in mod suveranconducerea unei societati (a unui popor, stabilit pe un anumit teritoriu), detinindin acest scop atit monopolul crearii, cit monopolul aplicarii dreptului.

Caracteristica generala a elementelor constitutive ale statului;

-Teritoriul- este dimensiunea materiala a statului. El cuprinde solul, subsolul,

apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isiexercita puterea sa suverana.


2/25

-Natiunea- este o asociatie de oameni avind aceiasi limba, aceiasi origine,aceleasi obiceiuri, aceleasi idei si sentimente, dezvoltate printr-o lungaconvetuire impreuna.

-Suveranitatea- constiuie cel mai caracteristic element specific al statului, fiind

independent de alte state.

- este institutia politica cu cel mai inalt grad de organizare si structurare.

- o organizatie politica a unei comunitati umane pe baza unui teritoriu,

- are caracter suveran.

- este o institutie specializata,

- are caracter istoric,

- are, de regula, caracter national,

-statul constituie principala institutie (de fapt, un complex institutional sauorganizational) al sistemului politic.

3. Functiile statului

Rolul statului, ca principala institutie de organizare si conducere politica asocietatii, se realizeaza prin anumite functii:

Pe plan intern:

a.functia legislativa, prin care statul, cu organismele sale specializate, adoptaintreaga legislatie din societate, inclusiv constitutia;

b.functia organizatorica, are in vedere transpunerea in viata a legilor si a altordecizii adoptate, cat si organizarea intregii activitati pentru asigurareadesfasurarii normale a vietii sociale;

c.functia judecatoreasca, prin care se supravegheaza aplicarea corecta a legilor

si sanctionarea incalcarii acestora;

d.functia economica, ce consta, pe de o parte, in faptul ca statul esteorganizatorul direct al activitatii economice in cadrul proprietatii de stat si, pede alta parte, asigura intregul cadru politico-organizatoric prin care agentiieconomici independenti (propritari privati sau publici) sa-si desfasoareactivitatea;

e.functia sociala, prin care se asigura conditiile ca toti cetatenii tarii,independent de pozitia lor sociala, sa duca o viata decenta, prin organizareaunui sistem de protectie sociala, de asigurari sociale, de sanatate etc.;

f.functia administrativa, prin care se asigura servicii catre populatie, pentru


3/25

desfasurarea normala a tuturor activitatilor precum: asigurarea surselor deenergie, apa, servicii publice etc;

g.functia culturala, prin care se asigura conditii de instruire si educare a tuturorcetatenilor prin institutii specializate, de invatamant, cultura, cercetare

stiintifica etc. h. functia de aparare pe plan intern a ordinii sociale siasigurarea convietuirii normale, functie care are o latura preventiv educativa sialta coercitiva, prin care se sanctioneaza actele antisociale, savarsite de uniimembrii ai comunitatii.

Pe plan extern:

a.functia de aparare a independentei si suveranitatii statale, a integritatiiteritoriale si a ordinii de drept;

b. functia de organizare a colaborarii cu statele lumii pe diferite planuri: politic,economic, stiintific, cultural etc.;

c. functia de aparare a pacii in lume, a mentinerii unui climat de liniste siintelegere intre popoare.

Toate aceste functii satisfac anumite cerinte reglatoare, normative si chiarpunitive concepute pentru a asigura buna functionare si eficienta social-umana,a principalelor domenii de activitate statala, de exercitare a puterii sau puterilorin cadrul statului de drept.

4. Sistemul autoritatilor publice

Constituie autoritate publica orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale, care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unuiinteres public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi,persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut deutilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public.

Autoritatile publice se divid in autoritati publice propriu-zise si autoritati publiceasimilate.

Administratia Publica centrala de specialitate cuprinde: Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului;

Alte organe de specialitate, organizate in subordinea:

Guvernului Ministerelor Sau ca autoritati administrative autonome.

In conformitate cu prevederile constitutionale mentionate, autoritatileAdministratiei Publice Locale sunt urmatoarele:

Consiliile Locale,


4/25

Primariile,

Consiliul Judetean.

La aceste autoritati trebuie adaugat si Presedintele Consiliului Judetean.

Fac parte din categoria organelor de stat:

Ministerele,

Alte organe de specialitate, organizate in subordinea Guvernului, Ministerelor,sau ca autoritatiadministrative autonome,

Prefectul.

5. Separatia puterilor in stat

Puterea statului trebuie divizata in diferite compartimente cu puteri siresponsabilitati separate si independente. Cea mai normal separare a acestorputeri este cea tripartita, care se intalneste la majoritatea natiunilor moderne,unde este vorba de puterile legislativa,judiciara si executiva, cu mentiuneacaaceste functii nu au voie sa se afle in aceeasi mana. Prin separatatransmitere a functiilor catre parlament, guvern, administratie, precum si catre

judecatori independenti, puterea statala este tinuta in echilibru prin intermediulunor controale reciproce (echilibrul puterilor), aparand astfel pe cetateni deeventualele actiuni despotice ale statului.

Functia legislativa se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect stabilirea dereguli de conduita sociala, generale si impersonale, cu caracter obligatoriu sisusceptibile de a fi sanctionate, daca ar fi ncalcate, prin forta de constrngerea statului.

Functia executiva sau administrativa, cum mai este denumita de unii autoriare ca obiect organizarea aplicarii si aplicarea n concret a legilor, asigurareabunei functionari a serviciilor publice instituite n acest scop, precum siemiterea de acte normative si individuale sau efectuarea de operatii materiale,prin care, pe baza legii, se intervine n viata particularilor pentru a le dirijaactivitatea sau a le face anumite prestatii.

Functia jurisdictionala, are un caracter derivat, analog functiei executive, siare ca obiect solutionarea unui litigiu juridic sau constatarea, cu autoritatealucrului judecat, a unui raport contestat sau contestabil.

6. Forma deguvernamant
http://ro.wikipedia.org/wiki/Legislativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Judiciarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Executivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Judiciarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Executivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legislativ


5/25

Prin forma de guvernmnt ntelegem n general modul n care sunt constituitesi functioneaz organele supreme.

MonarhiaCa form de guvernmnt, monarhia se caracterizeaz prin aceea c sefulstatului este un monarh(rege, domn, mprat, print, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupproceduri specifice, n functie de traditiile regimului constitutional.

Monarhia absolut, cea mai veche form de monarhie, se caracterizeazprin puterea discretionar n stat a monarhului.

Monarhia limitat (constitutional), asa cum o arat chiar denumirea, secaracterizeaz prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamental astatului (constitutia).

Monarhia parlamentar dualist este o form a monarhiei constitutionale,n care monarhul si parlamentul su stau, din punct de vedere legal, pe opozitie egal.

Monarhia parlamentar contemporan e ntlnit astzi n Marea

Britanie, Belgia. Monarhul pstreaz unele prerogative, precum dreptul de adizolva parlamentul, dreptul de numiri n functii superioare, dreptul de a refuzasemnarea unor legi.

RepublicaRepublica este acea form de guvernmnt n care cettenii se guverneazsinguri, desemnndu-si presedintele sau alegnd un sef de stat, denumit deregul presedinte.

Republica parlamentar se caracterizeaz prin alegerea sefului de stat dectre parlament, singur sau completat cu delegati, n fata cruia acesta de altfelrspunde.

Republica prezidential se caracterizeaz prin alegerea sefului de stat dectre cetteni, fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fieindirect prin intermediul colegiilor electorale.

7. Cetatenia

Cettenia romn trebuie considerat acea calitate a persoanei fizice ceexprim relatiilepermanente social-economice, politice si juridice dintre persoana fizic si stat,dovedind apartenenta sa la statul romn si atribuind persoanei fizice

posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si ndatoririlor prevzute deConstitutia si de legile Romniei.

8. Procedeele accordarii cetateniei

Dobndirea cetteniei, n general, cunoaste dou sisteme, si anume:sistemul care are la bazprincipiul jus sangvinis (dreptul sngelui) si sistemul care are la baz principiul

jus soli sau loci (dreptul locului, adic al teritoriului pe care s-a nscut opersoan).

- Dobndirea cetteniei romne prin nastere. Fcnd aplicatia sistemuluijus sangvinis, Legea cetteniei romne stabileste c este cettean roman


6/25

copilul care se naste din printi cetteni romni. Este cettean romncopilul nscut dintr-un printe cettean romn si un printe strin saufr cettenie. n toate aceste cazuri, teritoriul pe care s-a nscut sauunde domiciliaz unul sau ambii printi nu influenteaz cetteniacopilului.

- Dobndirea cetTeniei romne prin repatriere. n cazul repatrierii, estevorba de persoane care sunt legate de poporul romn si care, din diferitemotive, au ntrerupt pentru anumite perioade de timp contactul lor cusocietatea romneasc.

- Dobndirea cetteniei romne prin adoptie. Cettenia romn sedobndeste de ctre copilul cettean strin sau fr cettenie, prinadoptie, dac adoptatorii sunt cetteni romni sau, atunci cnd adoptiase face de o singur persoan, dac aceasta este cettean romn, iar ntoate cazurile, cel adoptat nu a mplinit 18 ani.

- Dobndirea (acordarea) cetteniei romne la cerere. cetenii strini saupersoanele fr cetenie care si manifest dorina de se integra nsocietatea romneasc.

- Cetenia copilului gsit pe teritoriul Romniei. Copilul gsit pe teritoriulromn este cettean romn dac nici unul din printi nu este cunoscut.Aceast solutie se ntemeiaz pe principiul jus sangvinis, prezumndu-sec cel putin unul din printi a fost cettean romn.

- jurmntul de credint fat de Romnia. In cazul dobndirii cettenieiromne lacerere sau prin repatriere, se cere depunerea unui jurmnt de credintfat de Romnia.Jurmntul de credint trebuie depus n termen de saseluni de la data comunicrii hotrrii prin care s-a acordat cettenia.

9. Dovada cetateniei

Prima regula este ca dovada cetateniei se face prin buletinul de identitate. Inceea ce priveste copii sub 14 ani, dovada se face prin certificatul de nastere sibuletinul unuia dintre parinti, sau in cazul in care copilul este trecut in buletinulunuia din parinti, dovada se face numai cu buletinul. Copii pana la 14 ani maipot dovedi si cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populatiei, dacanu se poate face dovada altfel.

In ceea ce priveste dovada cetateniei copiilor pana la 14 ani gasiti peteritoriul Romaniei, ea se face prin certificatul de nastere, deoarece parintii suntnecunoscuti.

Dovada cetateniei se poate face si cu certificatul constatator.In strainatate, dovada cetateniei romane se face prin actul valabil detrecere a frontierei emis de autoritatile romane.

10. Pierderea cetateniei

Cettenia romn se poate pierde n urmtoarele situatii:- Retragerea cetteniei romne. Cettenia romn nu poate fi retras

aceluiacare a dobndit-o prin nastere.

Se poate retrage cettenia romn celui care:


7/25

a) aflndu-se n strintate, svrseste fapte deosebit de grave, prin carevatm interesele statului romn sau lezeaz prestigiul Romniei;

b) aflndu-se n strintate, se nroleaz n fortele armate ale unui stat cucare Romnia a rupt relatiile diplomatice sau cu care este n stare derzboi;

c) a obtinut cettenia romn n mod fraudulos.

Renuntarea la cettenia romnSe poate aproba renuntarea la cettenia romn numai cetteanului romncare a mplinit vrsta de 18 ani si numai pentru motive temeinice. Poate cererenuntarea la cettenia romn cel care:

a) nu este nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal ori nu are deexecutat o pedeaps penal;

b) nu este urmrit pentru debite ctre stat sau fat de persoane juridice

ori fizice din tar sau, avnd asemenea debite, le achit ori prezint garantiicorespunztoare pentru achitarea lor;

c) a dobndit ori a solicitat si are asigurarea c va dobndi o altcettenie.

Alte cazuri de pierdere a cetteniei romnen afara modurilor de pierdere a cetteniei romne explicate mai nainte, legearomn mai prevede unele situatii n care cettenia se pierde, situatii careprivesc ns numai copiii minori, copii care, de regul, urmeaz conditia juridica printilor. Din analiza dispozitiilor Legii cetteniei romne se desprind treiasemenea cazuri de pierdere a cetteniei romne.

Adoptia unui copil minor, cettean romn, de ctre cetteni strini. Stabilirea filiatiei copilului gsit pe teritoriul Romniei duce, deasemenea, la pierderea cetteniei romne, dac printii sunt cettenistrini. Anularea, declararea nulittii sau desfacerea adoptiei unui minor dectre cetteni romni.

11. Drepturi fundamentale

Drepturi fundamentale acele drepturi subiective ce apartin cetatenilor

Romaniei, prevazute si garantate de Constitutie, esentiale pentru statutul juridical acestora si care asigura deplina afirmare in societate si participare la viatapolitica, economica, sociala si culturala.

Pentru definirea lor trebuie s lum n consideratie c acestea:a) sunt drepturi subiective;b) sunt drepturi esentiale pentru cetteni;c) datorit importantei lor, sunt nscrise n acte deosebite, cum ar fi declaratiide

drepturi, legi fundamentale (constitutii).Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ele fiind n ultim instant

facultati ale subiectelor raporturilor juridice de a actiona ntr-un anumit fel sau


8/25

de a cere celuilalt sau celorlalte subiecte o atitudine corespunztoare si de abeneficia de protectia si sprijinul statului n realizarea pretentiilor legitime.

Deseori, drepturile fundamentale sunt definite ca acele drepturi consacratede constitutie si care sunt determinante pentru statutul juridic al cetteanului.

12. Indatoriri fundamentale

Indatoriri fundamentale acele obligatii ale cetatenilor romani, inscrise inConstitutie, care

sunt socotite esentiale pentru desfasurarea vietii in societate si asigurate inrealizarea lor princonvingere ori, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.

ndatoririle fundamentale sunt acele obligatii crora societatea, la unanumit moment, le atribuie o valoare mai mare, valoare ce se reflect nregimul juridic special ce li se atribuie.

Indatoririle fundamentale sunt asigurate n realizarea lor prin convingere sau lanevoie prin forta de constrngere a statului, cci ele sunt veritabile obligatii

juridice.

13. Parlamentul

Parlamentul reprezint corpul legislativ ntr-un stat democratic. El poate fi

unicameral, bicameral sau multicameral.

Parlamentul Romniei este bicameral i este format din Senat i Cameradeputailor. Adopt legiconstituionale, organice sau ordinare, care se public

n Monitorul Oficial al Romniei i intr n vigoare n termen de 3 zile dupsancionare (aprobare).

Mandatul. Prin mandat se intelege perioada de timp pt care este alesparlamentul(sau camerele) si-si exercita imputernicirile. Parlamentele suntalese in general pt un mandate de 4 sau de 5 ani. Unele camere aleparlamentului se pot reinnoi o data la 2 sau 3 ani, cate o treime.

Mandatul parlamentar se incheie la expirarea termenului, afara de cazulcand camerele sunt dizolvate mai inainte sau se autodizolva.

Mandatul parlamentar este un mandat de drept constitutional avandurmatoarele trasaturi:

- este general, parlamentarul fiind reprezentantul intregii Natiuni si pentrutoate interesele ei;

- este independent si irevocabil, parlamentarul manifestandu-se in exercitiul

mandatului sau fara a fi legat juridic de angajamentele sale fata demanifestarile de vointa ale acestuia pe durata mandatului si fara a fi expusrevocarii;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Senathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lege_constitu%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lege_ordinar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monitorul_Oficialhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sanc%C8%9Bionare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Senathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camera_deputa%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lege_constitu%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lege_ordinar%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monitorul_Oficialhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sanc%C8%9Bionare&action=edit&redlink=1


9/25

-are un continut predeterminat, drepturile si obligatiile ce revinparlamentarului fiind prestabilite prin Constitutie si prin lege.

Mandatul parlamentar ar putea fi definit ca demnitate publica rezultata dinalegerea de catre electorat in vederea exercitarii prin reprezentare a

suveranitarii nationale (puterii poporului) si care contine imputerniciri stabiliteprin Constitutie si legi. Mandatul se poate prelungi in caz de calamitati, razboi,etc.

Alegerile pt noile camera vor avea loc in cel mult 3 luni de la expirareamandatului sau dizolvarea parlamentului. Parlamentul nou se intruneste in celmult 20 de zile de la alegeri la convocarea presedintelui. Pt a atenua influentaparlamentarilor in functie, Cosntitutia stabileste ca mandatul Camerelor seprelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. Aceasta prelungire nuda parlamentului totalitatea imputernicirilor din timpul mandatului normal.

14. Sedintele Camerelor Deputatilor si Senatului

Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.

Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulamentadoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;c) declararea mobilizarii totale sau partiale;d) declararea starii de razboi;e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor deinformatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;i) numirea Avocatului Poporului;

j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si acelorlalte drepturi ale acestora;k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, seexercita in sedinta comuna.

Prezidarea sedintelor apartine de regula presedintelui camerei, ajutat demembrii biroului, toti sau numai unii prin rotatie. Lucrarrile sedintelor suntconduse alternative de presedintele camerei deputatilor si de presedintelesenatului asistati de 2 secretari din fiecare camera. Camera parlamentuluilucreaza valabil daca in sala de sedinta sunt prezenti cel putin jumatate plusunul din nr total de membrii.

15. Functia de legiferare a parlamentului

Parla mentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.


10/25

Exercitarea functiei legislative, apartine teoretic numai parlamentului, care

o exercita singur, n practica nsa, el mparte" aceasta functie, sau unele

aspecte ale acestei functii, cu executivul, cu electoratul (referendum), cu

comisiile proprii.

Se implica n functia legislativa ndeosebi prin initiativa legislativa, legislatia

delegata, promulgarea legilor, dreptul de veto.

Parlamentul poate adopta trei categorii de legi:legi constitutionale, legi

organice si legi ordinare.

Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice

se adopta pentru: sistemul electoral si Autoritatea Electorala Permanenta;

organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; organizarea

Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a arii; regimul starii de

mobilizare partiala sau totala si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al

celei de urgenta; infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; statutul

functionarului public; organizarea si functionarea Consiliului Superior al

Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de

Conturi, etc.

16. Functia de control a parlamentului

Acest control este necesar si deplin si se manifesta diferentiat.

Este necesar deoarece parlamentul ca organ de stat caruia poporul i delega

functia deliberativa, trebuie sa constate, direct, cum sunt respectate si aplicate

Constitutia si legile.

Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. El se ntinde

asupra ntregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentulavnd dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau nalti

functionari, a caror activitate este nesatisfacatoare.

Acest control este diferentiat att n functie de natura activitatii controlate, ct

si de pozitia n sistemul statal a autoritatii controlate.

Controlul parlamentar cuprinde activitati, organe de stat, acte normative etc. El

se exercita fie direct de catre ntregul parlament, fie de catre una din camerele

sale (n sistemul bicameral), fie prin alte mijloace si forme de control.


11/25

Ct priveste formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul

parlamentar acestea pot fi sistematizate astfel:

a) controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe

prezentate parlamentului;

b) controlul exercitat prin comisiile parlamentare

c) controlul exercitat prin ntrebari si interpelari;

d) dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare;

e) controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor;

f) controlul exercitat prin avocatul poporului.

17. Actele parlamentului

Parlamentul poate adopta acte cu caracter juridic i acte cu caracter

exclusiv politic.

- Legile. Parlamentul adopt legea n vederea reglementrii celor mai

importante relaii sociale, de aici rezultnd faptul c nu toate relaiile

sociale vor fi reglementate de lege, restul prin acte normative

subordonate legii ( hotrri, ordine).

- Hotararile parlamentare. Hotrrea este actul juridic prin care se

stabilesc msurile privind organizarea i funcionarea intern a

Camerelor.

-

Motiunea. Moiunea exprim poziia Camerei ntr-o anumit problemde politic intern sau extern. Moiunea poate fi iniiat de cel puin 50

de deputai.

- Actele exclusiv politice ale parlamentului. Parlamentul ia o atitudine n

domeniul politicii externe. Astfel de acte exclusiv politice sunt: apelul,

mesajul i declaraia.

- Ordonantele guvernului. Ordonanele sunt actele juridice ale Guvernului

n urma mputernicirii acestuia de ctre Parlament s emit norme cu


12/25

caracter primar avnd fora juridic a legii.

18. Presedintele Romaniei

Rolul Presedintelui:

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei

nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la

respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest

scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si

intre stat si societate.

Alegerea Presedintelui:

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber

exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin,

majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.In cazul in care

niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al

doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de

voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai

mare numar de voturi.

Atributiile Presedintelui Romaniei:

Presedintele Romaniei are de indeplinit urmatoarele atributii: numeste pe unii

membri ai Guvernului,se consulta cu Guvernul in privinta pricipalelor

probleme,adreseaza mesaje Parlamentului, referitoare la pricipalele probleme

politice ale natiunii,acorda gratierea individuala, confera decoratii in domeniul

politicii externe de a desemna un candidat pentru functia de prim-ministru,

revoca si si titluri de onoare; in domeniul politicii externe el are atributia de a

incheia tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, aproba

infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; in

domeniul apararii el este comandantul fortelor armate si are functia de

presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, declara cu aprobarea

Parlamentului, mobilizarea fortelor armate.

19. Actele emise de presedinte


13/25

Presedintele emite acte cu caracter juridic care se numesc decrete si potavea caracter individual si normativ si produc efecte numai dupa ce au fostpublicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Publicarea decretelor presedintelui in presa scrisa nu poate suplini dispozitia

constitutionala pentru ca acesta sa produca efecte juridice.Unele decrete ale presedintelui Romaniei referitoare la acreditarea si

rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, incheierea de tratate,luarea masurilor de respingere a unei agresiuni armate sau instituirea starii deasediu sau urgenta si altele se contrasemneaza de catre primul-ministru. Lipsaacestei contrasemnari atrage nulitatea decretului.

Decretele presedintelui au caracter administrativ, reprezinta un actadministrativ care nu intra sub controlul de legalitate sau constitutional nici alCurtii Constitutionale, nici al Instantei de Contencios Administrativ.

20. Rolul si functiile guvernului

Rolul guvernului.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea

sistemului national economic si social,precum si racordarea acestuia la sistemul

economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.In indeplinirea

atributiilor sale,Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate,cum ar

fi sindicatele si patronatele. Guvernul raspunde de ordinea publica,de apararea

nationala,precum si de raporturile statului respectiv cu alte state.

Functiile guvernului.

Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile

constitutionale,avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat

de Parlament

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele

functii:

-functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in

aplicare a Programului de guvernare;

-functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si

institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

-functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura

administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea

serviciilor pentru care statul este responsabil.


14/25

-functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului

roman,reprezentarea pe plan intern si extern;

-functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul

aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si

sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al functionarii

institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub

autoritatea Guvernului.

21. Atributiile guvernului

- atributii privind conducerea generala a administratiei publice si controlulactivitatii ministerelor si a celorlalte autoritatii, ale administratiei publicecentrale de specialitate si a prefectilor .

- atributii privind initierea proiectelor de legi si supunerea lor sub aprobareParlamentului.

- atributii privind emiterea de hotarri si ordonante si asigurarea legilor sicelorlalte dispozitii normative date n aplicarea lor.

- atributii privind desfasurarea activitatii economico-financiara si socialaa) elaboreaza proiectul de lege a bugetului de stat si a bugetului

asigurarilor sociale de stat si supunerea spre adoptarea de catre

Parlamentb) adoptarea strategiei si programelor de dezvoltare economica atarii pe domenii si ramuri de activitate

c) asigurarea realizarii politicii n domeniul social potrivit programuluisau de guvernare a protectiei mediului si asigurarea echilibrului ecologicde crestere a calitatii vietii n alte domenii.

22. Actele guvernului

- acte cu un caracter preponderent politic: declaratii, programe politice

- acte cu un caracter preponderent juridic:

a)hotarari care pot avea dupa caz un caracter individual sau normativ darsunt emise exclusiv in vederea organizarii executarii in concret a legii

b)ordonante: au un caracter normativ, reglementeaza relatii sociale dindomeniul legilor cu exceptia legilor organice si a legilor constitutionale.Pot fi emise exclusiv in baza unei legi de abilitare din parteaParlamentului potrivit delegarii legislative.

c)ordonante de urgenta au un caracter normativ si au forta juridica a

legii si pot reglementa relatii sociale din domeniul legii ordinare sauorganice. Adoptarea acestor ordonante trebuie sa justifice existenta unei


15/25

situatii speciale, de urgenta, in caz contrar ele sunt neconstitutionale.Pentru a produce efecte juridice se depun imediat la Parlament, iar dacaParlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de drept.

hotararile si ordonantele se semneaza de catre primul-ministru sise contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare

se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

23. Principiile organizarii judiciare.

Art. 1. - Puterea judecatoreasca se exercita de nalta Curte de Casatie siJustitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.(3) Ministerul Public si exercita atributiile prin procurori constituiti n parchete,

n conditiile legii.Art. 2. - Justitia se nfaptuieste n numele legii, este unica, impartiala si

egala pentru toti. Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:a) nalta Curte de Casatie si Justitie;b) curti de apel;c) tribunale;d) tribunale specializate;e) instante militare;f) judecatorii.

Art. 3. - Competenta organelor judiciare si procedura judiciara suntstabilite de lege.

Art. 4. - n activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele

generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile silibertatile cetatenilor.Parchetele functioneaza pe lnga instantele de judecata, conduc sisupravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, n conditiilelegii.

Art. 5. - Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare ajustitiei ca serviciu public.

24. Instantele judecatoresti.

Inalta Curte de Casatie si Justitie

n Romnia funcioneaz o singur instan suprem, denumit naltaCurte de Casaie i Justiie, cu personalitate juridic i cu sediul n capitala rii.nalta Curte de Casaie i Justiie asigur interpretarea i aplicarea unitar alegii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competenei sale.

Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie are calitatea de ordonatorprincipal de credite. Cheltuielile necesare funcionrii se finaneaz din bugetulde stat.

Alcatuire: 4 secii: secia civil i de proprietate intelectual, secia penal,

secia comercial, secia de contencios administrativ i fiscal; Completul de 9 judectori;


16/25

Seciile Unite. Conducerea naltei Curi de Casaie i Justiie se exercit de ctre preedinte,

vicepreedinte i colegiul de conducere.

Curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile

Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic, n circumscripiacrora funcioneaz mai multe tribunale i tribunale specializate.n cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau, dup caz, completespecializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cuminori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privindconflicte de munc i asigurri sociale, precum i, n raport cu natura i numrulcauzelor, secii maritime i fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic, organizate la nivelulfiecrui jude i al municipiului Bucureti, i au, de regul, sediul n municipiulreedin de jude.n circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate judectoriile din jude sau,

dup caz, din municipiul Bucureti. Tribunalele judec, n prim instan,procesele i cererile date prin lege n competena lor. Tribunalele judec, napel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n priminstan. Tribunalele judec, n recurs, recursurile mpotriva hotrrilorpronunate de judectorii care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic, care potfunciona la nivelul judeelor i al municipiului Bucureti i au, de regul, sediul

n municipiul reedin de jude.Judectoriile sunt instane de fond fr personalitate juridic, organizate

n judee i n sectoarele municipiului Bucureti.

Instantele militare

Instanele militare sunt:a)tribunalele militare;b)Tribunalul Militar Teritorial Bucureti;c)Curtea Militar de Apel Bucureti.

Instanele militare au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ propriu.Instanele militare judec la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instana

poate dispune ca judecata s se desfoare n alt loc.

25. Parchetele

Parchetele de pe langa instantele judecatoresti - Pe lng fiecare curtede apel, tribunal, tribunal pentru minori i familie, judectorie i instanelemilitare funcioneaz un parchet. Sediul parchetelor este n localitile n carese afl instanele judectoreti pe lng care funcioneaz i au aceeaicircumscripie teritorial.

Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie coordoneazactivitatea tuturor parchetelor i este condus de procurorul general al

Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct i trei consilieri.


17/25

Parchetele de pe lng curile de apel i parchetele de pe lngtribunale au personalitate juridic i au n structur secii n cadrul crora potfunciona servicii i birouri. Parchetele de pe lng curile de apel sunt condusede procurori generali, iar parchetele de pe lng tribunale, tribunale pentruminori i familie i judectorii sunt conduse de prim-procurori.

26. Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenei justiiei,reprezentant al autoritii judectoreti97. Consiliul este independent i sesupune n activitatea sa numai legii. Prin exercitarea atribuiilor sale, ConsiliulSuperior al Magistraturii asigur funcionarea eficient a sistemului judiciar irespectarea legii n desfurarea carierei profesionale a magistrailor.

Consiliul este alctuit din 19 membri, din care:

a) 9 judectori i 5 procurori alei n adunrile generale ale magistrailor,care compun cele dou secii ale Consiliului, una pentru judectori i unapentru procurori;

b) 2 reprezentani ai societii civile, specialiti n domeniul dreptului, carese bucur de nalt reputaie profesional i moral, alei de Senat;

c) ministrul justiiei, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie iprocurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i

Justiie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

27. Trasaturile Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala realizeaza o activitate jurisdictionala, de unde areiesit expresia justitie constitutionala. Aceasta expresie reprezinta numai oparte a controlului constitutionalitatii legilor. Ea este inclusa n controlulconstitutiei, nsa autoritatea centrala, specializata n exercitarea acestui control,ar putea avea si alte atributii.

Curtea Constitutionala prezinta urmatoarele trasaturi si functii:(1) Nu este o alta putere n stat si nici nu preia vreuna din functiile celor trei

puteri clasice(2) Este o autoritate publica politico-jurisdictionala, care prin unele dinatributiile sale are si un rol politic. Aceasta actioneaza ca un adevarat judecator.(3) Ca autoritate publica este garantul suprematiei Constitutionale.(4) Este autoritatea publica ce sprijina buna functionare a puterilor publice ncadrul raporturilor constitutionale de separatie, echilibru, colaborare si controlreciproc. De aceea ea este independenta de oricare alta autoritate publica si sesupune doar Constitutiei di legii sale organice.(5) Curtea Constitutionala este protectorul libertatilor publice, activitatea safin pusa n slujba cetatenilor si drepturilor.


18/25

28. Competenta curtii constitutionale

a) se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgareaacestora;b) se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduriinternaionale;c) se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului;d) hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile iordonanele, ridicate n faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial;e) soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritilepublice;f) vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romnieii confirm rezultatele sufragiului;g) constat existena mprejurrilor care justific interimatul n exercitareafunciei de Preedinte al Romniei i comunic cele constatate Parlamentuluii Guvernului;h) d aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcie a

Preedintelui Romniei;i) vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurareareferendumului i confirm rezultatele acestuia;

j) verific ndeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative dectre ceteni;k) hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unuipartid politic;l) ndeplinete i alte atribuii prevzute de legea organic a Curii.

29. Actele curtii constitutionale

In exercitarea atributiilor sale Curtea Constitutionala adopta decizii, hotararisi emite avize.Constitutia nu stabileste in ce situatii Curtea adopta decizii si hotarari, respectivemite avize.Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor sise publica inMonitorul Oficial al Romaniei.Curtea pronunta decizii, hotarari si emite avize. Legea organica a CurtiiConstitutionale precizeaza ca deciziile si hotararile se pronunta in numele legii.

30. Atributiile avocatului poporului

coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;

primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prinincalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatileadministratiei publice si decide asupra acestor cereri;

urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor saufunctionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcariidrepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionaruluisi repararea pagubei;


19/25

semneaza rapoartele, recomandarile, precum si orice alte acte necesarebunei desfasurari a activitatii institutiei;

formuleaza puncte de vedere, la cererea Curtii Constitutionale;

poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea

legilor inainte de promulgarea acestora;

poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia deneconstitutionalitate a legilor si ordonantelor;

reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, aSenatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cupersoanele fizice sau juridice;

prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau lacererea acestora.

31. Controlul avocatului poporului

Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor

cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. Sediul acestei institutii

este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate

organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i

revin conform legii. Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica

autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, in conditiile

legii. Avocatul Poporului nu poate fi obligat de nimeni sa se supuna

instructiunilor sau dispozitiilor sale. Activitatrea Avocatului Poporului, a

adjunctilor sai si salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter

public. Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidential al

activitatii sale.

Anual sau la cerere, in sedinta comuna a celor doua Ccmere ale

Parlamentului, Avocatul Poporului prezinta rapoarte care trebuie sa cuprinda

informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatului Poporului sau poate

contine recomandari cu privire la modificarea legislatiei sau masuri de alta

natura pentru ocrotirea drepturilor di libertatilor cetatenilor.

32. Partidele politice

Partidul politic reprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberuluiconsimmnt, ce acioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi


20/25

intereselor unor clase, grupuri sociale, comuniti umane, pentru dobndirea imeninerea puterii politice, n vederea organizrii i conducerii societii,conform cu idealurile proclamate n platforma program.

Un partid politic este o organizaie care ncearc sa obin putere politic n

cadrul unui guvern, de obicei prin participare n campanii electorale. Unelepartide nu ncearc s ctige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul saunu doresc s participe n sistemul electoral, i uneori utilizeaz alte metode,chiar i terorismul. Multe partide sunt centrate n jurul unei ideologii, ns pot is fac parte dintr-o coaliie cu interese mixte.

ntr-un sistem parlamentar de guvernare, majoritatea partidelor politice auun lider ales care n cazul n care partidul su ctig, devine eful statului. ntr-un sistem preedinial, preedintele poate fi ales ca un reprezentativ apartidului su, dar n unele ari e forat s renune la legturile sale cu oricepartid politic cnd devine eful statului. n unele situaii electorale, un guvernde coaliie poate fi format, cu membri din partide diferite.

33. Rolul si functiile partidelor

Functii:

1. Functia electoralaPrin ea partidele selecteaza si propun candidati pentru alegeri, recruteazaaderenti, formeaza opinia alegatorilor, inregimenteaza deputatii.Se realizeaza prin initierea de catre partidul politic a anumitor dezbateri politice

in care alegatorii sunt pusi in legatura cu ideile si programele, facandu-si astfelpropriile opinii.Partidele furnizeaza oameni politici, elite necesare constituirii clasei politice decare are nevoie o democratie. Concurenta dintre ele determina functionareamecanismelor democratice.Prin inregimentarea deputatilor se intelege disciplina de vot (daca exista sau nu- partide suple sau rigide).

2. Functia de formare a constiintei civicePartidul sensibilizeaza populatia la problemene societatii. Creste astfelraspunderea civila.Astfel si cetateanul obisnuit va putea ajuta (prin simplul fapt ca intelege despre

ce este vorba) la progresul societatii.

3. Functia de asigurare a raportului activtatii intre guvernanti si guvernati.Partidul aflat la guvernare va fi in permanent dialog cu populatia, cu doleanteleacesteia (pentru a asigura conditia de democratie reprezentativa).

4. Functia de conducereSe refera la faptul ca partidul majoritar va impune programul propriu (vaconduce), dar in limite legale.

Rolul partidelor politice se exprim, se manifest prin funciile exercitate deacestea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_parlamentarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pre%C8%99edin%C8%9Bial&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_parlamentarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pre%C8%99edin%C8%9Bial&action=edit&redlink=1


21/25

funcia politic. Rolul, atributele, prerogativele acestei funcii nu sunt la fel ncazul tuturor partidelor politice. Partidele politice aflate la putere au rol major nconstituirea i funcionarea principalelor instituii statale (parlament, guvern), nluarea deciziilor i aplicarea acestora, n organizarea i conducerea vieii social-politice. n schimb, pentru partidele aflate n opoziie, rolul acestei funcii este

acela de a monitoriza, de a influena puterea, de a prezenta opiniei publice,electoratului, eventualele disfuncionaliti i nempliniri ale acesteia, careconstituie rezultatul unor msuri, decizii neconstituionale. Revenirea la putere,recucerirea acesteia reprezint obiectivul oricrui partid aflat n opoziie;

funcia de organizare i conducere a activitii partidului, de meninere a uneipermanente legturi, comunicri cu propriile organizaii, membrii isimpatizani. Alturi de mbuntirea activitii organizatorice i de conducere,aceast funcie urmrete atragerea unor noi membri i simpatizani politici.Formarea i pregtirea propriilor cadre pentru activitatea de partid i de stat, n

condiiile aflrii sau revenirii la putere, constituie, de asemenea, o importantatribuie a acestei funcii;

1 funcia teoretico-ideologic vizeaz mai multe obiective:2 - dezvoltarea i adaptarea propriei paradigme doctrinare la condiiile social-istorice, la obiectivele i sarcinile urmrite de partid;3 - elaborarea programului politic, a strategiei i tacticii politice a partidului;4 - organizarea, susinerea i desfurarea luptei ideologice mpotriva altorpartide i formaiuni politice.

Aceast funcie devine deosebit de activ n perioada luptei electorale, eaasigurnd organizarea, orientarea i conducerea luptei politice a partidului;

1 funcia civic, formativ-educativ i patriotic att a propriilor membri departid, ct i a simpatizanilor.

34. Clasificarea partidelor

- In functie de criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun siplatformele, pot fi :

1) partide confesionale - au drept criteriu de constituire credintele religioase

2) partide regionale - reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni, state,parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unificare (interesele unei regiuniunificate, nu sunt suficient reprezentate)

3) partide nationale - sunt organe de protest impotriva structurii statelor in careiau nastere

4) partide de clasa - reprezinta interesele unei clase sociale

5) partide etnice sunt partidele din care fac parte numai minoritatile etnice dinstatele in care se nasc.


22/25

- In functie de compozitia partidelor, avem :

1) partide de cadre - unesc notabilitatile, reprezentantii elitelor sociale

2) partide de masa - sunt efectul introducerii votului universal, au un numar

mare de membri.

Partidele se mai clasifica in : partide unice, dominante, unificate :

1) partide unice - sunt acele partide care constituie un ansamblu omogen supusunei directii unice

2) partide dominante poate exista acolo unde partidului i se recunoaste sau ise stabileste pozitia dominanta

3) partide unificate sunt o uniune de partide care, regrupate intr-un cadrunou, accepta un program comun , adesea putin elaborat ;

Partidele mai pot fi : liberale, democratice, conservatoare, social-democrate,partide de stanga, partide de dreapta.

35. Sisteme de Partide politice

Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide este urmatoarea:- partidul unic: unipartidismul- bipartidismul: dualismul- multipartidismul

Unipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica a uneitari. Situatii de acest gen s-au intalnit in urmatoarele cazuri:

- La inceputul dezvoltarii capitalismului- Dictatura- Regimul communist

Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Intr-o primafaza a existat urmatoarea impartire a celor doua partide:

- partidul progresist (forma noua)- partidul conservator(forma veche)In Romania erau Partidul Conservator si Partidul National Liberal.

Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste (cu maimult de doua partide politice) si liberale. Ele ofera alegatorilor o paleta maivariata de alegere functie de opiniile fiecaruia. In cazul in care partidele auplatforme politice asemanatoare, acest lucru nu face altceva decat saingreuneze decizia si sa induca in eroare.Partidele se pot grupa astfel:- partide de dreapta: centru dreapta, extreama dreapta (Partide Conservatoare,Partidul Fascist)

- partide de stanga: centru stanga, extrema stanga (Partidul Socialist, Partidul


23/25

Comunist, Partidul Social-Democrat)- partide de centru: Partide Social-Crestine, Partide Democrat-Crestine

36. Scrutinul electoral majoritar

Categoriile de scrutin sunt: scrutinul uninominal, scrutinul de list i scrutinul cuunul sau dou tururi, ele urmnd s fie analizate n ceea ce urmeaz:

Scrutinul uninominaln cadrul acestui scrutin se presupune votarea din partea alegtorului a unuisingur candidat, ntr-o singur circumscripie electoral. Este practicat nRomnia n situaia alegerii primarilor comunelor i oraelor.

Scrutinul de listAcest tip de scrutin presupune alegerea mai multor candidai, alegtorul

votnd deci pentru o list de candidai.n cazul scrutinului de list, circumscripiile electorale sunt foarte ntinseteritorial, de regul ele identificndu-se cu unitile administrative.

Exist i scrutinul de list naional, folosit n unele ri africane. Acesta este unscrutin de list majoritar, ntr-unul sau dou tururi.

Scrutinul de list poate fi complicat prin acordarea posibilitii modificrii listeide ctre alegtor, prin sistemul panaajului i cel al votului preferenial.Panaajul este posibilitatea alegtorului de a ntocmi chiar el lista candidailor,lund candidai de pe mai multe liste prezentate. Votul preferenial d

alegtorului posibilitatea de a modifica ordinea de pe lista de candidai.

Scrutinul cu unul sau dou tururi Caracteristic scrutinului cu un singur tur descrutin este stabilirea de ctre lege a atribuirii imediate a mandatuluicandidatului care se afl n frunte, fiind suficient majoritatea simpl saurelativ. Al doilea tur de scrutin, dac este prevzut de lege, se realizeazatunci cnd n primul tur de scrutin sunt alei numai candidaii care au obinutmajoritatea absolut, adic jumtate plus unul din voturile celor nscrii n liste.

Avantaje si dezavantaje scrtuin uninominal

- creeaz, mcar aparent, posibilitatea unei legturi strnse ntre ales ialegtori. Desigur, aceast legtur devine i ea discutabil n sistemelefondate pe mandatul reprezentativ;

- scrutinul uninominal conduce la o majoritate parlamentar stabil,situaie profitabil tehnicilor de guvernare;

- datorit numrului mare de circumscripii electorale, scrutinul uninominalimplic mari cheltuieli cu operaiunile electorale i cu structurile careorganizeaz i conduc aceste operaiuni;

- scrutinul uninominal implic cheltuieli mari pentru candidai n scopulsusinerii campaniei electorale, astfel nct n mod cert favorizeaz pe ceicare le pot suporta;

-

parlamentul rezultat prin scrutinul uninominal este mai mult un corp deelit, micorndu-se evident caracterul su politic;


24/25

1Avantaje si dezavantaje scrutin plurinominal

a) Scrutinul de list presupune ca propunerile de candidai s fie fcutenumai de partide i formaiuni politice. Este adevrat c i candidaii

independeni se pot asocia pe liste, dar efectul este altul.b) Scrutinul de list presupune anumite condiionri legate de realizareaunui procent minim (pragul electoral) ce trebuie ntrunit la nivel naional;legea din 1992 cerea 3%, iar dup modificare, 5%. Aceasta nseamn cpartidele i formaiunile politice cu un numr mai mic de voturi dectprocentul minim nu vor primi niciun mandat, dei s-ar putea ca ele s aibpersonaliti de prestigiu, avantajndu-se ns partidele ale cror platformesunt mai larg receptate de ctre electorat.

c) Scrutinul de list presupune ruperea legturii dintre ales i alegtoriisi, acetia din urm votnd o list cu numeroase persoane i, deci, n final,programul unui partid, i nu un candidat.d) Variantele scrutinului de list reprezint numeroase dificultiprocedurale, presupunnd o serie de calcule i operaiuni la nivel local inaional, uneori greu de asimilat de ctre electorat.


25/25

Documents

Conspect Constitutional Examen