Constructii Zootehnice

7/25/2019 Constructii Zootehnice

1/15

CONSTRUCTII ZOOTEHNICE

Constructii

+ Font mai mare|- Font mai mic

CONSTRUCTII ZOOTEHNICE

Constructiile zootehnice sunt destinatecresterii in sistem gospodaresc sau industrial aanimalelor si pasarilor pentru productia decarne, lapte, oua, lana etc. La intocmireaproiectului unei constructii zootehnice factoriideterminanti care genereaza solutiileconstructive sunt: destinatia constructiei,determinata de specia animalelor adapostite(porcine, taurine, pasari)

scopul cresterii animalelor (carne, lapte,oua) varsta animalelor valoarea !iologica aanimalelor (pentru productie saureproductie)

solutia tehnologica preconizata: sistemul deintretinere, fura"are, evacuare .a de"ectiilor, recoltarea produselor, gradul de mecanizare aproceselor de productie. #n urma analizarii acestor factori se sta!ilesc datele pentru proiectare:spatiile necesare animalelor, precum si cele de deservire, organizarea interioara a adaposturilor,conditiile de microclimat (temperatura aerului interior, umiditatea relativa, viteza aerului,iluminarea etc.), nocivitatile dega"ate de animale (!io$id de car!on, umiditate), de fura"e si dede"ectii, care solicita elementele de constructie etc.

Cunoscand aceste elemente rezulta parametrii geometrici caracteristici ai cladirii: deschideri,

traveei, inaltimi, precum si conditiile higrotermice pentru elementele de inchidere: acoperis, pereti,

pardoseala, care genereaza sistemele constructive pentru structura si inchideri precum si sistemul de

e$ecutie.

1. Elemente Tehnologice Determinante Pentru Solutiile Constructive

%!ordarea elementelor tehnologice speci&ce constructiilor destinate intretinerii taurinelor,porcinelor si pasarilor se face numai in masura in care acestea in'uenteaza constructia in ceea cepriveste structura de rezistenta si elementele de inchidere.

1.1 Constructii entru taurine. #n functie de productia rezultata aceste constructii se pot diferentiain: adaposturi pentru vaci de lapte, pentru vitei sau pentru taurine mari la ingrasat.

lementele tehnologice care conditioneaza rezolvarile constructive sunt: solutia de furajare, de

evacuare a dejectiilor, de recoltare a laptelui (muls) si sistemul de intretinere a animalelor.

Furajarea taurinelor se face in "ghea!uri numite iesle (&g. *) care pot & e$ecutate din lemn (la

adaposturile mici), din caramida tencuita, din !eton armat monolit sau din elemente prefa!ricate de

!eton armat. imensiunile si forma ieslei sunt in functie de varsta animalului, de sistemul de legare a

animalelor si de sistemul de incarcare cu fura"e. a tre!uie astfel conceputa incat sa permita o usoara

descarcare a fura"elor, preluarea volumului corespunzator, consumarea fara efort si fara a & risipite

fura"ele pe pardoseala, impiedicarea intrarii animalelor in iesle etc.

DOCUMENTE SIMILARE

Share on tumblr Share on vk Share onfacebook Share on mma!lruMore Shar!n"

Serv!ce#3

$rof!le % Z& C& 'latou& RAL

E(ecutarea lucrar!lor )e tera#amente

Invel!tor! real!*ate )!n mater!ale b!tum!noa#e

CALCULUL $LANSEULUI $ESTE $ARTER

$ROIECT CONSTRUCTII

ZIDARII DE CARAMIDA

+ISA TEHNICA SA,ANA Colorant! #er!a -..

INSTALAREA 'ro"ramulu! Robot M!llenn!um

METODE RA$IDE SI E+ICIENTE DECONSOLIDARE A TRANSEELOR DE ACCES LATUNELE

Ora#ul 'ort #! frontul la a'a

TERMENI !m'ortant! 'entru ace#t)ocument

/con#truct!! *ootehn!ce/ /#chema une! cu#t! )e an!mal//
http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Profile-Z-C-platou-RAL51426.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Executarea-lucrarilor-de-teras84797.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Invelitori-realizate-din-mater21972.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CALCULUL-PLANSEULUI-PESTE-PART92498.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/PROIECT-CONSTRUCTII71487.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/ZIDARII-DE-CARAMIDA92622.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/FISA-TEHNICA-SAVANA-Coloranti-54196.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/INSTALAREA-programului-Robot-M14856.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Orasul-port-si-frontul-la-apa91226.phphttp://www.scrigroup.com/term/constructii-zootehnice_s-59.phphttp://www.scrigroup.com/term/constructii-zootehnice_s-59.phphttp://www.scrigroup.com/term/schema-unei-custi-de-animal_s-59.phphttp://www.scrigroup.com/term/schema-unei-custi-de-animal_s-59.phphttp://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CONSTRUCTII-ZOOTEHNICE22916.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Profile-Z-C-platou-RAL51426.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Executarea-lucrarilor-de-teras84797.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Invelitori-realizate-din-mater21972.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/CALCULUL-PLANSEULUI-PESTE-PART92498.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/PROIECT-CONSTRUCTII71487.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/ZIDARII-DE-CARAMIDA92622.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/FISA-TEHNICA-SAVANA-Coloranti-54196.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/INSTALAREA-programului-Robot-M14856.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/METODE-RAPIDE-SI-EFICIENTE-DE-65993.phphttp://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Orasul-port-si-frontul-la-apa91226.phphttp://www.scrigroup.com/term/constructii-zootehnice_s-59.phphttp://www.scrigroup.com/term/schema-unei-custi-de-animal_s-59.phphttp://ts%28%27body%27%2C1%29/


2/15

Fig. .*. Forme de iesle pentru fura"area taurinelor: a-iesle cu descarcare manuala a fura"ului !-iesle cu distri!uirea fura"elor cu remorcaautodescarcatoare *-cota alee de fura"are -cota pardoseala stand -varia!il, sau / cm, in

functie de modul de legare a animalelor

#ncarcarea ieslei se poate face manual (la efective mici de animale), cu vagonete, cu cupesuspendate (monorai), cu tractoare cu remorci autodescarcatoare, pneumatic, cu !enzi transportoare,cu racleti sau cu melc. La noi in tara este generalizat sistemul cu tractor si remorca autodescarcatoare,avand in vedere intretinerea usoara a utila"ului si manopera redusa (este necesara o singuramanipulare a fura"ului, la incarcarea in remorca).

Evacuarea dejectiilor din adaposturile pentru taurine se poate face manual(la adaposturilemici) sau mecanizat.

vacuarea mecanizata a de"ectiilor se face prin rigola mecanizata sau prin evacuare hidraulica.0igola mecanizata avand latimea de ,/,1 m se amplaseaza la capatul standului si se realizeaza in

panta pentru asigurarea scurgerii de"ectiilor lichide (&g. .) transportul de"ectiilor solide se face cutransportoare cu palete, cu snec sau cu racleti.

vacuarea hidraulica a de"ectiilor necesita e$istenta in zona de defecare a unei pardoseli su!forma de gratare, prin golurile carora trec de"ectiile su! gratare sunt prevazute canale din carede"ectiile sunt evacuate cu a"utorul apei (&g. ./).

Recoltarea laptelui (mulsul) se poate face in gra"d sau centralizat intr-o constructie special

amena"ata (grup de muls).

Fig. 2#2.3. 4ecanizarea evacuarii de"ectiilor cu a"utorul racletilor: *-rigola pentru urina-rigolamecanizata cu racleti 3-pat cald din caramida /-adapatoare1 compartimentare longitudinala 5-iesle

-alee de fura"are.

Sistemul de intretinere a taurinelor este o coordonata tehnologica importanta carecaracterizeaza in cea mai mare masura dimensiuni*e constructiei. #ntretinerea taurinelor se poate face

in sta!ulatie &$a sau li!era.

Stabulatia xa reprezinta sistemul de intretinere prin care taurinele sunt legate in spatiispeciale denumite standuri, destinate unui singur animal (sistem aplicat mai ales la vaci*e de lapte).%dancimea standului este de *,5*,6 m in cazul cand se face legarea scurta a animalelor si de,,m pentru legarea lunga.


3/15

Fig. . / %dapost ingrasatorie taurine in sta!ulatie li!era: a-sectiune !-plan: *-canal de ventilatie -

gratare prefa!ricate din !eton armat 3-stilpisor /-grinda longitudinala pentru sustinerea gratarelor 1-grila" de fura"are 5-iesle -alee de fura"are 6-canal pentru evacuarea hidraulica a de"ectiilor 7nivelulpermanent al apei *-compartimentare transversala.

8patiul interior al adaposturilor in sistemul de sta!u*atie &$a (&g. .1) cuprinde: standuri, "ghea!uri defura"are, iesle cu*oare de fura"are si de evacuare a de"ectiilor care au dimensiuni determinate desolutiile de fura"are si evacuare a de"ectiilor.

Stabulatia libera reprezinta sistemu* de intretinere a animalelor in spatii denumite !o$e, &ind

permisa miscarea li!era a anima*elor (sistemul se aplica in ingrasatorii*e de taurine).

8patiile necesare la intretinerea in sta!ulatie li!era sunt (v. &g. ./):zona de odihna compartimentata in !o$e comune

zona de fura"are care poate & interioara adapostului sau e$terioara, intr-o constructie usoara, fara

izolatie termica, deci mult mai ieftina zona de evacuare a

de"ectiilor care coincide cu zona de odihna &ind rezolvata in mod

o!isnuit cu pardoseala cu gratare si evacuare hidraulica a de"ectiilor (v.

&g. ./) zona de muls rezolvata de o!icei centralizat pentru

intreaga ferma cu grupuri de muls.

1.! Constructii entru orcine.

Cresterea industrializata a porcinelor se face in comple$e specializate cu circuit inchis in careefectivul de porcine se compune dintr-o matca reproducatoare si produsii acesteia (purceii), care sesupun ingrasarii.


4/15

#ntr-un comple$ pentru porcine, 'u$ul tehnologic continuu se poate reprezenta schematic

astfel:


5/15

monta " #atare " crestere $ ingrasare

#n functie de acest 'u$ tehnologic se prevad: adaposturi pentru gestatie, fatare, crestereatineretului porcin si pentru ingrasare.

daposturile pentru gestatie sunt constructii destinate scroafelor gestante, vierilor si tineretului

porcin pentru reproductie. 9entru intretinere se folosesc !o$e comune, adaposturile &ind proiectate cupadocuri e$terioare. o$ele se amplaseaza pe un rand sau pe doua randuri, in functie de capacitateacomple$ului.

daposturile pentru fatare (maternitati) sunt constructii destinate scroafelor in timpul fatarii sia perioadei de alaptare. %daposturile se proiecteaza cu !o$e individuale dispuse pe doua randuri cu oalee centrala de serviciu. o$ele pot & pentru o singura scroafa sau pentru doua scroafe cu purcei(&g..5).

daposturile pentru cresterea tineretului sunt constructii in care sunt crescuti purceii provenitidin maternitati pana la varsta de 51 zile si greutatea de circa 1 g. %daposturile sunt proiectate cu!o$e comune amplasate pe doua randuri intre care se a'a o alee centrala cu du!la destinatie: fura"aresi curatire (&g. .).

daposturile pentru ingrasare sunt constructii in care se cresc porcii pana a"ung la greutatea de

71* g. #ngrasatorii*e se proiecteaza cu !o$e comune pentru circa 3 animale, amp*asarea !o$elor

&ind analoga cu cea din adaposturile pentru cresterea tineretului porcin latimile adaposturilor sunt

insa mai mari intrucat ingrasatorii*e permit utilizarea unui indice de iluminare mai scazut.

Furajarea porcinelor se face in troace, in hranitoare automate sau direct pe pardoseala.

;roacele pentru fura"are se e$ecuta din !eton armat, sclivisit la interior cu mortar de ciment.

Lungimile lor se sta!ilesc in functie de lungimea frontului de fura"are necesar diverselor categorii deporci.


6/15


7/15

la ingrasat si scroafe, adapatoare cu supapa su! presiune. #naltimea la care se monteaza adapatoarele

variaza in functie de varsta animalelor (*13 cm).

1.% Constructii avicole.#n comple$ele sau fermele avicole adaposturile pot & pentru pasari adultesau pentru tineret, in functie de tipul unitatii: pentru tine-ret de reproductie si selectie, pentru gainiouatoare sau pentru pui de carne.

9entru intretinerea pasarilor se disting doua evolutii tehnologice cu in'uente determinanteasupra constructiei: intretinere la pardoseala si intretinere in baterii.

!ntretinerea la pardoseala presupune cresterea li!era a pasarilor pe pardoseala prevazuta cuasternut permanent sau cu gratare. La intretinerea pe asternut permanent pardoseala se acopera cuun strat de * cm din co"i de 'oarea-soarelui, coceni etc., care se evacueaza la s&rsitu* unei serii.

La intretinerea pe gratare, pardoseala se acopera cu gratare din sipci din lemn, material plastic

sau cu plasa de sarma asezate deasupra nivelului pardoselii cu 3/ cm. e"ectiile cad prin

interspatiile dintre gratare si sunt evacuate cu a"utorul transportoarelor cu racleti. #n general, in halele

de gaini intretinerea la pardoseala se face folosind pe o portiune pardoseala din gratare, iar pe cealalta

asternut permanent (&g. .*). #n acest sistem de intretinere, fura"area se face automat cu

distri!uitoare cu lant, care transporta fura"ele din !uncarele asezate la capatul adapostului in

"ghea!uri*e amplasate in lungul halelor adaparea se face cu adapatori cu clopot sau cu picurator. La

halele de gaini ouatoare, ouale se colecteaza in cui!are dispuse eta"at in lungul aleilor de circulatie.


8/15

Fig. .**


9/15

zone de depunere a de"ectiilor, unde pardoselilor li se pun conditii de rezistenta la coroziune.

#n constructiile zootehnice tipurile de pardoseli utilizate in diversele zone functionale sunturmatoarele:in zonele de circulatie se utilizeaza de o!icei pardoseli de !eton cu grosimi de **/cm, in

functie de natura circulatiei in zonele de depunere a

de"ectiilor se utilizeaza pardoseli impermea!i*e si rezistente lacoroziune (ciment sclivisit, mastic !ituminos, pardoseli din

gratare)

in zonele de odihna ale animalelor se intre!uinteaza pardoseli din mate-riale ceramice, cauciuc,

materiale plastice, lemn si la anumite solutii tehnologice chiar !eton argilos sau pardoseli din

argila.

"ardoselile ceramice pot & pardoseli din caramida sau din !locuri specia*e. 9ardoselile din

caramida au o rezistenta mica la uzura, pot & usor distruse de animale, au a!sor!tie mare de apa au

insa o !una comportare su! aspectul asimilarii caldurii animale, nu sunt alunecoase sau rugoase si

rezista !ine la coroziune. locurile ceramice folosite la noi in tara sunt !locuri cu goluri si cu lam!a siuluc (&g. .*), realizate din argila degresata 3= cu nisip, pentru a o!tine pori mari care se preteaza

!ine la impregnare. 9entru a inchide porii la partea superioara in scopul prote"arii de atacul !azelor

folosite la dezinfectii si impiedicarii umezirii, !locurile se impregneaza cu materiale plastice (lac

poliuretanic, rasini car!amidice) sau !itum in solutie de petrosin 3= sau spirt al!. 9ardoseala se

poate realiza in diverse variante constructive: pe strat-suport elastic (&g..*3 a) sau pe strat-suport

rigid (&g. .*3 !). Forma !locurilor cu lam!a si uluc, mareste rezistenta pardoselii, realizeaza o

suprafata plana iar la adaposturile pentru porcine impiedica distrugerea de catre animale a acesteia.

"ardoselile din materiale plastice si cauciuc se e$ecuta su! forma. de placi (&g. .*/), covoaresau mortare cu adaos de agregate elasto-plastice care raspund ma"oritatii conditiilor tehnice.

"ardoselile din gratare se folosesc in cazul evacuarii hidraulice a de"ectii*or. %lcatuirea

gratarelor este variata, ele putandu-se realiza din diverse materiale: lemn, !eton armat, metal.

imensiunile sectiunii gratarului depind de varsta, specia si greutatea animalelor precum si de:

distanta dintre reazeme. La noi in tara se utilizeaza indeose!i gratare prefa!ricate din !eton armat (&g.

.*1). Fata superioara a gratarului tre!uie prelucrata ingri"it, cu muchiile rotun"ite pentru a nu rani

copitele animalelor o solutie mai !una dar mai scumpa o constituie ap*icarea unui &nisa" din cauciucsau materiale plastice la partea superioara a gratarului.

Fig. .*1 >ratar prefa!ricat din !eton armat.

!.! (coerisuri la constructiile 'ootehnice.#n cazul constructiilor zootehnice umiditatile relativeinterioare ridicate, precum si conditia de realizare a echili!rarii !alantei termice prin considerareacaldurii cedate de animale impun acoperisurilor caracteristici speci&ce. %stfel, pentru a se realiza o!alanta termica echili!rata se recomanda realizarea unui coe&cient de transmisie termica:

?nec @ * A 0 @ ,/1, BAm$ ?D


10/15

unde: ?nec - este coe&cientul de transmisie termica, in Am$ ? 0 #rezistenta termica glo!ala, in

m $ ? A .

8olutiile sunt conditionate de comportarea corespunzatoare la umiditate prin evitarea aparitieiapei de condens la fata inferioara a acoperisurilor si evitarea sau limitarea formarii condensului ininteriorul structurii acoperisu*ui. %ceste cerinte conduc la alcatuirea acoperisurilor in diverse solutii sianume:cu strat-suport continuu tip terasa, la care se prevad posi!i*itati de eliminare a surplusului

de

umiditate prin straturi sau canale de difuzie in doua straturi, cu.

strat de aer ventilat, solutii care sunt in specia* indicate la constructiile

zootehnice.

8patiul ventilat poate avea un volum mare in cazul solutiilor traditionale cu pod sau lastructurile cu inaltime mare de constructie a elementului principa* de rezistenta (ferme din !etonarmat, ferme din lemn, structuri meta*ice cu ferme cu za!rele etc.), la care termoizolatia se aseaza lapartea inferioara a fermelor sau panelor. 9entru constructiile folosite la unitatile zootehnice mari seprefera pentru e&cienta functionala si economica solutiile cu spatiu redus de aer ventilat, realizat inconditiile acoperisurilor cu strat-suport discontinuu din elemente liniare sau a unor straturi-suportcontinue cu tavan suspendat. #n &gura .*5 se prezinta un acoperis ventilat cu invelitoare din

az!ociment ondulat in doua variante, in functie de rigiditatea termoizolatiei: termoizolatiile elasticedin pasla minera*a, polistiren sau din pudreta de cauciuc necesita un stratsuport continuu (&g. .*5,a). #n aceasta situatie, in alcatuirea acoperisu*ui se gasesc doua straturi de az!ociment, unul cufunctie de inve*itoare, cela*alt ca strat-suport al termoizolatiei. 9entru rezemarea stratu*ui-suport altermoizolatiei partea prefa!ricata din !eton armat are forma de ; intors. 9rezenta az!ocimentului lafata interioara este o solutie corespunzatoare, acesta &ind un material rezistent la agresivitati si cu!una comportare igienico-veterinara

in cazul in care izolatia termica este su&cient de rigida pentru a & auto-portanta pe distanta dintrepane (de e$emplu, pasla minerala armata), az!ocimentul se foloseste numai ca invelitoare (&g..*5, !).

#n alcatuiri similare se pot utiliza si materiale plastice su! forma de foi ondulate sau cutate(po*iesteri armati cu &!re de sticla) care prezinta suprafete interioare igienice.

8e pot adopta solutii cu panouri usoare aerate, rezemate pe panele acoperisului, panouri

alcatuite din az!ociment plan, placi &!rolemnoase dure, aluminiu. #n acest caz invelitoarea este

alcatuita. din materiale !ituminoase sau folii de aluminiu, care permit realizarea unor pante mici,


11/15

element important la cladirile cu latime mare (cladiri comasate), in vederea o!tinerii unui volum

construit optim pe cap de animal.

!.% Pereti la constructiile 'ootehnice. 8pre deose!ire de acoperisuri, peretii constructiilorzootehnice sunt mai putin afectati de efectul umiditatii si au un aport mai mic la pierderi*e generalede caldura. Coe&cientul de transmisie termica se recomanda sa ai!a cel putin valoarea: ?nec @ ,,7Am$ ?. e asemenea, o indicatie generala se refera la structurile din mai multe straturi la care

permea!i*itatea la vapori a straturilor componente tre!uie sa creasca de la interior la e$terior, stratu*cu permea!ilitatea cea mai mica &ind prevazut la interior (!ariera de vapori).

"eretii din caramida plina, masivi si omogeni, cu o inertie termica mare si permea!ili la vaporireprezinta o solutie traditionala e$perimentata, dar pentru a atinge valorile recomanda!ile pentrucoe&cientul de transmisie termica, rezulta foarte grosi. Eidaria de caramida necesita de asemeneamanopera multa si ca*i&cata, astfel incat au fost cautate a*te solutii care ca corespunda conditiilorspeci&ce constructiilor zootehnice. Eidaria su! forma de pereti portanti sau autoportanti continua sa &efolosita, in solutii im!unatatite, uti*izindu-se &e zidarii mi$te, avand introduse in grosimea lormateriale cu e&cacitate termica ridicata, &e zidarii din !locuri din !eton usor. 9entru constructiile lacare pro!lemele higrotermice sunt mai comple$e (porcine) se utilizeaza zidaria de caramida e&cientacu izolatie termica din polistiren (&g. .*). #n structura peretu*ui se prevede un strat de aer ventilatlegat cu e$teriorul prin introducerea in fatada a unor caramizi >9 pe muchie, cu canale orizonta*e,netencuite.

$idariile din beton usor cu agregate de granulit, zgura, scorie !azaltica etc. se pot realiza din!locuri sau turnate in cofra"e. Gn alt material e&cient termic i* constituie !locuri*e din .C.%. 9eretiidin !eton usor, in conditiile de umiditate foarte ridicata a constructii*or zootehnice, se prevad lainterior cu !ariere de vapori prote"ate cu placa" din zidarie de caramida plina (&g. .*6).

"eretii prefabricati corespund tendintei de industrializare a constructiilor zootehnice si pot &rea*izati su! forma de fasii sau panouri din !etoane grele sau usoare. 9anourile, respectiv &sii*e din!etoane grele se rea*izeaza in trei straturi, avand straturile marginale din !eton greu si un stratinterior termoizolant realizat dintr-un materia* e&cient termic sau dintr-un strat de aer.

Fig. .* Eidarie mi$ta cu termoizolatie Fig. .*6 9rotectia zidariei din !locuri de .C.%.:

suplimentara din polistiren e$pandat:

a-din caramida e&cienta !-dincaramida plina

*-!locuri .C.%. -!ariera devapori

3-placa"

din zidarie

*-termoizolatie suplimentara din

polistiren

plina asezata pe muchie/-fundatie

din !eton s

implu


12/15

e$pandat -distantiere din polistirene$pandat

1-trotuar prefa!ricat 5-dop de!itum

3-caramida cu goluri asezata pemuchie pentru

ventilarea stratului de aer spree$terior /-spatiu

de aer ventilat 1-caramida e&cienta 5-caramida plina

% Instalatii )olosite *a Constructiile Zootehnice

#nstalatiile si utilitatile din comple$ele zootehnice asigura ventilarea, alimentarea cu apa, cu

energie electrica si caldura, evacuarea de"ectiilor si in anumite cazuri, transportul hranei in adaposturi.

%.1 +entilatia constructiilor 'ootehnice. %sigurarea schim!ului de aer pentru eliminareasurplusului de umiditate, caldura si !io$id de car!on din adaposturi se faceprin venti%atie naturala saumecanica.

&entilatia naturala se produce datorita diferentei de temperatura a aerului din interiorul

adapostului si a celui e$terior, precum si datorita actiunii vantului. #n cazul venti*atiei natura*e,

schim!ul de aer se realizeaza prin deschideri regla!ile care pot & goluri in pereti, goluri la nivelul

tavanului sau cosuri de ventilatie.

>olurile in pereti (ferestre, fante etc.) servesc atat pentru admisia cat si pentru evacuareaaerului (&g. .*7) e&cienta acestei ventilatii este redusa pe latimea constructiei si solutia prezintadezavanta"e de ordin igienico-sanitar, intrucat aerul rece cade asupra animalelor.

entilatia amena"ata la nivelul tavanului se realizeaza cu a"utorul unor canale amplasatedeasupra, dedesu!t sau in grosimea acestuia care parcurg transversal incaperea (&g..) si care suntprevazute cu guri pentru distri!uirea aeru*ui.

entilatia cu cosuri de tira" este cea mai utilizata si e&cienta forma de ventilatie naturala,efectul ei &ind cu atat mai mare cu cit este mai mare inaltimea utila de tira" si mai pronuntatadiferenta dintre temperatura aerului e$terior si cel interior.

&entilatia mecanicaasigura schim!ul de aer cu a"utorul unor insta*atii actionate mecanic.%ceasta elimina inconvenientele ventilatiei naturale functionand indiferent de starea timpului, avandposi!ilitatea de control si regla", precum si posi!i*itatea antrenarii !io$idului de car!on si a altor gazenocive grele acumulate la partea inferioara a incaperi*or.

#n functie de modul de organizare a circulatiei aerului instalatiile de ventilatie mecanica pot &:


13/15

cu refularea aerului viciat (in depresiune), in care caz evacuarea aerului se face fortat prinventilatoare asezate pe acoperis, iar admisia aerului proaspat se face li!er prin ferestre sau prinfante cu "a*uzele regla!ile (&g. .*)

instalatii cu aspiratia aerului proaspat introdus fortat prin ventilatoare (in suprapresiune)ventilatoarele se amplaseaza pe peretii longitudinali, iar evacuarea se face prin cosuri de tira" (&g..).

Humarul ventilatoarelor si marimea golurilor de. admisie si evacuare se calculeaza in functie deschim!urile de aer ce tre!uie realizate pentru o!tinerea microclimatului corespunzator, atat in conditiide iarna cat si de vara.

Fig. .* 8chema ventilatiei mecanice a unui adapost cufunctionare in depresiune: a-schema adapost !-detaliu de fanta pentru admisia aerului amplasata lapartea inferioara a ferestrei c-detaliu de fanta pentru admisia aerului amplasata la nivelultrotuarului: *-ventilator amplasat pe acoperis pentru evacuarea aerului.

%.!. Instalatii &e incal'ire. #n cazul unor conditii de microclimat mai pretentioase (de e$emp*u, inmaternitati si in adaposturile pentru tineret porcin, in cresele de tineret taurin, in halele de pasari) suntnecesare instalatii de incalzire.

8istemul cel mai utilizat de incalzire consta din introducerea de aer cald in adaposturi princanale de distri!utie. %erul se incalzeste in !aterii incalzitoare, iar refularea in adaposturi se face cua"utorul ventilatoarelor (&g..3). #n cazul in care din considerente tehnologice ha*a este divizata incompartimente (&g../), introducerea de aer cald se face in &ecare compartiment, iar instalatia poatefunctiona independent. 4ai rar, incalzirea adaposturilor se face cu corpuri incalzitoare (radiatoare sauserpentine cu apa calda sau a!ur de "oasa presiune).

#n afara de incalzirea genera*a, in anumite cazuri apare necesitatea unei incalziri locale

electrice sau cu lampi de raze infrarosii (de e$emplu, la puii mici sau in !o$ele purceilor din

maternitati).


14/15

Fig. .3 8istemul de incalzire a adaposturilor cu aer cald:*-priza de aer curat -manson elastic 3-ventilator/-!aterie incalzitoare 1-canalde distri!utie a aerului cald

%.% Instalatii electrice.#n constructiile zootehnice instalatiile electrice asigura iluminarea uneori

sunt necesare si instalatii de forta. #luminarea poate & genera*a, locala (in zonele de hranire, adapare

sau de activitate a oamenilor) sau tehnologica. #nstalatiile electrice de forta sunt necesare pentru

mecanizarea lucrarilor de fura"are, de evacuare a de"ectiilor, de ventilatie mecanica, precum si pentru

incalzire electrica. #nstalatiile electrice utilizate sunt instalatii o!isnuite la care se iau masuri speciale,

intrucat mediul am!iant este umed si cu actiune corosiva astfel, se prevad armaturi impermea!ile la

!locuri, conductoare de aluminiu, intrerupatoare etanse.

!., (limentarea cu aa. Consumul de apa dintr-un comple$ zootehnic se sta!ileste luand inconsiderare: apa necesara adaparii animalelor, apa folosita pentru prepararea hranei lichide, apautilizata pentru spalarea adaposturilor si transportul de"ectiilor, apa de !aut si spalat pentru personalulcare deserveste comple$ul, rezerva necesara pentru stingerea incendiilor si cea necesara in cazulintreruperii functionarii instalatiei.

#nstalatia e$terioara de alimentare cu apa se compune in mod o!isnuit din surse de apa,conducte de aductiune si constructii pentru inmagazinarea apei. 8ursa de apa poate & reprezentata.prin captari din panza de apa su!terana destinate e$clusiv comple$ului sau prin racordul la o sursa deapa e$istenta, atunci cand se poate asigura de!itul necesar.

#n mod frecvent se folosesc captari proprii avand in vedere cantitatile relativ mari necesare ca

si amplasarea oarecum izolata. #n acest caz se fac in preala!il fora"e de e$ploatare ca si studii

hidrologice privind asigurarea de!itului si calitatile apei, ce pot & hotaratoare in alegerea

amplasamentului. e la sursa apa este transportata prin conducte de aductiune la comple$ unde se

inmagazineaza in castele de apa sau in rezervoare ingropate, prevazute cu statii de hidrofor (&g..1).


15/15

!.- Canali'area in comleele 'ootehnice.8olutii*e de canalizare in comple$ele zootehnicedepind de modul de evacuare a de"ectiilor.

Cand colectarea de"ectiilor se face fara antrenare cu apa (la taurine sau la pasari) de"ectiile se

depoziteaza in vederea fermentarii pentru a & utilizate apoi ca ingrasaminte. e"ectiile lichide se

colecteaza prin rigolele din adaposturi si apoi prin conducte su!terane in fose situate in e$terioru*

constructii*or care se golesc periodic prin vidan"are sau pompare, de"ectii*e &ind transportate pe

terenurile agricole sau pe p*atforme*e de gunoi.

e"ectiile solide se depoziteaza in vederea fermentarii pe platforme de gunoi care pot& supraterane sau in sapatura(&g. .5).

#n cazul evacuarii hidraulice a de"ectiilor se e$ecuta o canalizare e$terioara alcatuita dintr-oretea de conducte in incinta (sau canale deschise), o conducta principala si o statie de epurare si

deversare a apelor uzate, care se amplaseaza la minimum 3 m de comple$ si minimum * 1 m de

centrele populate.

Documents

Constructii Zootehnice