Upload
diana-elena-sava
View
8
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Construirea chestionarelor
Citation preview
1
CONSTRUIREA CHESTIONARELOR
Obiectivele cursului
� Să trecem în revistă elementele care influenţează calitatearăspunsului la întrebările de chestionar.
� Să vedem cum anume pot fi testate efectele întrebărilorasupra răspunsurilor.
Surse de eroare în sondajele de opinie
1. Eroare de acoperire: neacoperirea anumitor categorii deindivizi din populaţia ţintă.
2. Eroarea de eşantionare: se datorează selecţiei unui eşantiondintr-o populaţie.
3. Nonrăspunsul: incapacitatea de a obţine anumite elementedin populaţie în eşantionul selectat.
4. Eroare de măsurare: atunci când valorile obţinute suntdiferite de valorile adevărate.
Abordarea cognitivistă în redactareaîntrebărilor
Exemple de distorsiuni asupra răspunsurilor la anchete:
� O întrebarea iniţială despre satisfacţia cu statutul marital modifică valorilerăspunsurilor la întrebarea privind satisfacţia generală (asimilare/contrast).
� Respondenţii tind să răspundă mai degrabă că sunt feminişti unei femeicare îi intervievează (efect de intervievare)
� Persoanele mai puţin educate tind să fie într-o măsură mai mare de acordcu o afirmaţie, indiferent de conţinutul ei (efect de cunoştinţe).
� Studenţii raportează un consum mai mare de alcool atunci când le suntadresate întrebări deschise privind consumul de alcool (efect normativ alopţiunilor de răspuns).
� Punerea unei întrebări despre inflaţie şi apoi unei întrebări despreperformanţa guvernului reduce valorile răspunsurilor la cea de-a douaîntrebare (efect de ordonare).
� Etc.
Procesul cognitiv al răspunsului la întrebări
Înţelegerea întrebării
Recuperarea informaţiei
Judecare şi estimare
Răspuns la întrebare
Respondenţii interpreatează întrebările
Respondenţii îşi amintesc informaţianecesară
Respondenţii combină sau sintetizeazăinformaţia amintită
Respondenţii formulează răspunsulşi îl pun în formatul cerut.
Înţelegerea întrebării
� Include procese precum ascultarea întrebării şi ainstrucţiunilor, dând sens întrebării şi făcând inferenţe despreceea ce se doreşte să se afle.
În general, cât de mulţumit sunteţi de modul în care conducerea localăaplică principiile democratice?
1. f. mulţumit 2. mulţumit 3. nemulţumit 4. foarte nemulţumit
2
Recuperarea informaţiei
� Procesul de amintire a informaţiei relevante pentru răspunsulla întrebările ce fac apel la memoria de lungă durată (cea carestochează date autobiografice şi cunoştinţe generale).
� Elementele pot fi distinse uşor între ele?
� Sunt frecvente sau rare?
� Sunt importante sau mai puţin importante pentru subiect?
Estimare şi judecare
� Estimarea şi judecarea sunt procese prin care respondenţiicombină şi suplimentează ceea ce şi-au amintit.
� Judecarea umple golurile a ceea ce este amintit, combinădiferite estimări, ajustează pentru omisiuni, etc.
Raportare
� Raportarea este procesul de selecţie şi comunicare a unuirăspuns.
� Include identificarea răspunsului între opţiunile de răspunsale întrebării şi
� schimbarea răspunsului pentru consistenţă cu informaţiileoferite anterior, în funcţie de acceptarea percepută, etc.
Probleme privind răspunsurile la întrebările de anchetă
Înţelegerea întrebării
Recuperarea informaţiei
Judecare şi estimare
Răspuns la întrebare
Probleme de codificare a informaţiei căutateInterpretarea greşită a întrebării
Uitarea şi alte probleme de memorie
Judecarea/estimarea eronată
Probleme în a formula un răspunsNeraportare mai mult sau mai puţin voităIncapacitatea de a urma instrucţiunile
1. Probleme de codificare a informaţiei
� “Oamenii nu pot furniza informaţii pe care nu le deţin”.
� Pretestare...
Q15. Vă rog să îmi spuneţi dacă aţi auzit de economia socială? 1 Da CONTINUA CU Q15_1 2 Nu CONTINUA CU Q16. CITEŞTE DESCRIEREA ECONOMIEI SOCIALE Q16. Acum că aţi aflat ce înseamnă economia socială, vă rog să îmi spuneţi cine credeţi că are de câştigat de pe urma acesteia? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS. RĂSPUNS MULTIPLU 1 Statul 2 Managerii 3 Societatea din România 4 Persoanele defavorizate 5 Nimeni 98 Altcineva. Specificaţi: _____________________________________ 99 Nu ştiu/ Nu răspund (NU CITI)
2. Interpretarea greşită a întrebării
� Chiar dacă respodenţii ştiu răspunsurile la întrebări, estepuţin probabil să răspundă corect dacă nu înţeleg întrebările.
� Problemele nu ar apărea dacă respondenţii ar spune că nuînţeleg întrebarea sau ar cere lămuriri.
3
Q_1. În continuare o să vă citesc o listă de afirmaţii pe care alte persoane le-au făcut în legătură cu economia socială. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu acestea, folosind o scală de la 1 la 5 unde 1= “Dezacord total” şi 5= “Acord total”. Puteţi acorda orice notă de la 1 la 5. RĂSPUNS DESCHIS. NOTEAZĂ TOT CEEA CE SPUNE RESPONDENTUL
Dezacord total
Dezacord Nici-
Nici Acord Acord
total
Nu ştiu/ Nu răspund
(NU CITI) 1 Economia socială oferă un model
alternativ de afaceri, bazat pe principiile echităţii, responsabilităţii sociale şi transparenţei
1 2 3 4 5 99
2 Economia socială oferă un model alternativ de afaceri, bazat pe principiile inechităţi, dar responsabilităţii sociale
1 2 3 4 5 99
3 Încurajarea participării grupurilor vulnerabile şi integrării acestora pe piaţa muncii este posibilă in România
1 2 3 4 5 99
4 În instituţiile ce desfăşoare activităţi specifice economiei sociale, interesul material este limitat
1 2 3 4 5 99
2. Interpretarea greşită a întrebării
� Ambiguitate (gramaticală)� Întrebarea/răspunsul poate avea două înţelesuri diferite
Q. Pe ce posturi din instituţia în care lucraţi dvs. credeţi că s-ar putea angaja persoane aparţinând grupurilor defavorizate? RASPUNS DESCHIS. NOTEAZĂ TOT CEEA CE SPUNE RESPONDENTUL
1 Manager/ Şef de departament 2 Personal executie (ex. producţie) 3 Îngrijitor/ Femeie de serviciu 4 Portar 5 Şofer 8 Nu se mai pot angaja persoane aparţinând grupurilor defavorizate 98 Alta. Specificaţi: …………………………………………………………………………………………. 99 Nu ştiu/ Nu răspund (NU CITI)
2. Interpretarea greşită a întrebării
� Complexitate excesivă� “problema întrebărilor complicate este că este imposibil pentru
respondenţi să ţină minte toate posibilităţile şi cerinţele înminte; şi în consecinţă, o parte din înţelesul întrebării se pierde”.
1. Instituţia are un Set de proceduri de lucru specifice pe fiecare tip de serviciu? 1. procedurile nu sunt elaborate 2. procedurile au fost elaborate, există în formă verbală și se diseminează în
cadrul sedințelor pe serviciu 3. procedurile există în formă scrisă și sunt disponibile la managerul de
serviciu(birou, departament) 4. procedurile există sub formă scrisă, sunt prelucrate membrilor de personal de
către șeful de serviciu în cadrul ședințelor pe fiecare servici, sunt disponibile spre consultare în fiecare servici
5. procedurile există sub formă scrisă, sunt prelucrate membrilor de personal atât individual la angajare cât și periodic în cadrul ședințelor de echipă pe fiecare servici, sunt disponibile spre consultare în fiecare servici și sunt îmbunătățite/actualizate periodic
2. Interpretarea greşită a întrebării
� Presupoziţii false – întrebarea pleacă de la asumpţii greşite
În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia: “Viaţa de familie suferă doarece bărbaţii se concentrează prea mult asupra muncii lor”?
Q_1. Care consideraţi că sunt principalele dezavantaje pentru dvs. şi colegii dvs. în angajarea de persoane aparţinând grupurilor defavorizate? ARATĂ LISTA Q_1. RĂSPUNS MULTIPLU PE LINIE. Populaţie
romă Persoane
cu dizabilităţi
Tineri peste 18 ani ce părăsesc
sistemul de protecţie a copilului
Familii monoparentale cu venituri mici
Beneficiari de venit minim
garantat
Nu ştiu/ Nu răspund
(NU CITI)
1 Calitatea muncii prestate este mai scăzută
1 2 3 4 5 99
2 Aceste persoane nu îşi dau interesul la locul de muncă
1 2 3 4 5 99
3 Aceste persoane nu sunt de încredere 1 2 3 4 5 99
98 Alta. Specificaţi: …………………… 1 2 3 4 5 99
2. Interpretarea greşită a întrebării
� Concepte vagi
� Unităţi de măsură vagi
În general, cât de mulţumit sunteţi de modul în care conducerea locală aplică principiile democratice?
1. f. mulţumit 2. mulţumit 3. nemulţumit 4. foarte nemulţumit
Cât de des pătraţi legătura, prin vizite sau întâlniri, cu românii care sunt aici în Spania şi sunt ... (exceptându-i pe cei cu care locuiţi în acelaşi apartament) foarte des des rar niciodată NC NR
INT1. rude? 4 3 2 1 7 9
INT2. din comuna sau oraşul din care aţi plecat din
România?
4 3 2 1 7 9
INT3. din alte localităţi ale regiunii din care aţi plecat? 4 3 2 1 7 9
INT4. din alte regiuni ale ţării decât dvs.? 4 3 2 1 7 9
3. Uitarea şi alte probleme de memorie
� Diferenţe între termenii folosiţi în întrebare şi termenii folosiţipentru a codifica evenimentele de către respondenţi
� Cât de des consumaţi alcool?
� Distorsiuni în reprezentarea evenimentelor de-a lungultimpului
� Cât de satisfăcut cu viaţa sunteţi?
� Cât de satisfăcut cu viaţa aţi fost acum 10 ani?
� Cât de satisfăcut cu viaţa aţi fost în perioada studenţiei?
� Cât de satisfăcut cu viaţa aţi fost în copilărie?
4
3. Uitarea şi alte probleme de memorie
� Dificultăţi de aducere aminte.
� Câţi bani s-au cheltuit în gospodăria dvs. în ultima lună?
� Erori de reconstrucţie
� Responenţii fac inferenţe despre percepţiile trecute din ceea ce credacum despre acel subiect.
� Respondenţii fac erori “telescopice” prin care în mod eronatraportează evenimente care s-au întâmplat înainte de începereaperioadei de referinţă.
Dacă ar fi să comparaţi situaţia prezentă cu cea de acum 10 ani, credeţi că accesul la educaţie s-a îmbunătăţit, deteriorat sau a rămas la fel? 1. S-a îmbunătăţit 2. S-a deteriorat 3. A rămas la fel
4. Judecarea/estimarea eronată
� În funcţie de ceea ce îşi amintesc, respondenţii pot fi constrânşi să facă oestimare a unei frecvenţe sau să construiască pe loc un răspuns la înîntrebare de atitudine.
Strategii de estimare pt comportamente:
� Respondenţii îşi aduc aminte câteva întâmplări şi le adună, uneori ajustândrăspunsul în plus pentru a reduce eroarea datorată întâmplărilor uitate.
� Respondenţii îşi amintesc rata cu care întămplările au loc şi extrapoleazăde-a lungul perioadei de referinţă
� Respondenţii au o impresie vagă şi o translatează într-un număr.
Strategii de estimare pentru întrebări de atitudine:
� Răspunsurile sunt puternic afectate de ordinea cuvintelor în întrebare şi decontextul în care întrebarea este formulată.
5. Probleme în a formula un răspuns
� Chiar dacă şi-au formulat o opinie, respondenţilor le poate fidificil să translateze judecata într-un format acceptabil.
� Fuga de răspunsuri extreme;
� Fuga de răspunsuri negative;
� Incapacitatea de a diferenţia între răspunsurile pe scale ordinale(Foarte mulţumit versus mulţumit; În foarte mare măsură versus înmare măsură).
Cât de mulţumit sunteţi de viaţa dvs?
versus
Sunteţi mulţumit de viaţa dvs?
Sunteţi foarte mulţumit sau mulţumit?
Neraportare mai mult sau mai puţin voită
� Dificultăţi de a răspunde întrebărilor sensibile
Vă consideraţi incapabil să vă susţineţi financiar familia?
1. Da 2.Nu 3. NS/NR
F4. Dar în ultimele 30 de zile v-aţi injectat droguri?
1. Da 2. Nu 9. Nu răspund
CITEŞTE! Să ne oprim puţin la contactele sexuale pe care le-aţi avut în ultimele 12 luni. Gândiţi-vă la ele, şi încercaţi să vă amintiţi dacă în ultimele 12 luni s-a întâmplat…
D4. Să faceţi sex cu persoane pe care nu le cunoşteaţi?
1. Da 2. Nu 9.NŞ/NR
Erori de “navigare”
� Atunci când chestionarele sunt auto-administrate respondenţiitrebuie să înţeleagă atât întrebările cât şi intrucţiunile pe carechestionarul le include (referitoare la răspunsuri, la salturi,etc.).
Am dori să aflăm câteva informaţii despre accesibilitate. Pentru fiecare dintre lucrurile menţionate pe rând ne interesează numărul acestora şi dacă consideraţi că sunt suficiente sau nu. Dacă credeţi că nu sunt suficiente vă rugăm să precizaţi care ar fi numărul de obiecte respective care ar fi suficiente (numărul include şi obiectele pe care le aveţi deja).
Număr (în cifre)
Sunt suficiente? Răspundeţi cu Da sau Nu.
Dacă nu sunt suficiente,
care este numărul optim (în cifre,
incluzând şi numărul existent)?
Rampe exterioare 1 DA -
Rampe interioare1
Fotolii rulante
Cadre de mers
Proteze
Alte mijloace de mers. Precizaţi
care________________________
Erori de “navigare”
În ultimii 4 ani câte familii au fost evacuate din locuinţele în care stăteau din cauza: (în cazul în care numărul familiilor evacuate într-un an este egal cu zero se trece cifra „0” în căsuţa corespunzătoare)
2003 2004 2005 2006 V1. Neplăţii cheltuielilor de întreţinere (număr)
V2. Retrocedare casă naţionalizată (număr)
V3. Alte motive ale evacuării______________________
V4. Dintre familiile evacuate în ultimii patru ani (2003-2006) câte au rămas în stradă? (nu au găsit imediat unde să locuiască – precizaţi numărul)
5
Recomandări pentru formulareaîntrebărilor
Recomandări pentru formularea întrebărilor
� Întrebări despre comportamente neproblematice;
� Întrebări despre comportamente sensibile (comportamentsexual, consum de droguri, activităţi ilicite, etc.);
� Întrebări de atitudine.
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
Întrebările trebuie să fie cât mai specifice. Dacă ceva neobişnuittrebuie să fie amintit, acesta trebuie să fie menţionatexplicit.
1. Masa în oraş include şi fast foodul, întreţinerea include şi încălzirea şiapa, etc.
2. “Într-o săptămână normală câte ore te uiţi la televizor?” versus
“În ultima săptămână câte ore te-ai uitat la televizor?” versus
“În ultima lună, în medie câte ore pe săptămână te-ai uitat la televizor?”
În cazul întrebărilor închise, include toate variantele posibile cavariante explicite de răspuns.
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
� Foloseşte cuvinte pe care toţi respondenţii le-ar înţelege (lafel).� Evită termenii tehnici (i.e. Infarct miocardic)� Evită unităţile de măsură vagi (adesea, din când în când,
etc.) în favoarea categoriilor de frecvenţă (în fiecare zi, odată pe săptămână, etc.)
Cât de des pătraţi legătura, prin vizite sau întâlniri, cu românii care sunt aici în Spania şi sunt ... (exceptându-i pe cei cu care locuiţi în acelaşi apartament) foarte des des rar niciodată NC NR
INT1. rude? 4 3 2 1 7 9
INT2. din comuna sau oraşul din care aţi plecat din
România?
4 3 2 1 7 9
INT3. din alte localităţi ale regiunii din care aţi plecat? 4 3 2 1 7 9
INT4. din alte regiuni ale ţării decât dvs.? 4 3 2 1 7 9
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
� Lungeşte întrebarea adăugând sugestii pentru a îmbunătăţiaducerea aminte.� VENOCT. În luna trecută (octombrie), suma totală de bani obţinută de
către toţi membrii gospodăriei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii,vânzări etc., a fost cam de …?
� Când este probabil ca respondentul să nu îşi amintească sausă nu poată estima răspunsul foloseşte subîntrebări.� De câte ori ai luat... micul dejun în oraş/prânzul în oraş/cina în
oraş?� VENOCT. În luna trecută (octombrie), care a fost suma totală obţinută de
toţi membrii gospodăriei dvs. provenind din... ?� Salarii |__|__|__|__| RON� Pensii |__|__|__|__| RON
� Vânzarea de produse |__|__|__|__| RON� Etc.
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
� Atunci când evenimentele de interes sunt frecvente dar nucer implicare roagă-i pe respondenţi să ţină un jurnal
6
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
� Atunci când întrebările se referă la perioade lungi, foloseşteun calendar al vieţii pentru a îmbunăţi raportarea.
Anul Vârsta
Stare
civilă
Vezi
Grila 6
Domiciliul stabil
Vezi Grila 5
Status si
Ocupaţie
Principală
Vezi grilele
3,4
Status Ocup.
Localitatea Ocupatie
Principală
Vezi grila 7
Dacă locul
ocupaţiei nu
coincide cu
domiciliul stabil:
Forma migraţie
Vezi grila 8
Status si
Ocupaţie
Secundară
Vezi grilele
3,4
Status Ocup.
Localitatea
Ocupaţie
Secundară
Vezi grila 7
Dacă locul ocupaţiei
nu coincide cu
domiciliul stabil:
Forma migraţie Vezi grila 8
0
1
1965
1988
1991
1998
16 1
Anul Vârsta
Stare civilă
Vezi Grila 6
Domiciliul stabil
Vezi Grila 5
Status si Ocupaţie
Principală
Vezi grilele
3,4 Status Ocup.
Localitatea Ocupatie Principală
Vezi grila 7
Dacă locul ocupaţiei nu coincide cu
domiciliul stabil:
Forma migraţie Vezi grila 8
Status si Ocupaţie
Secundară
Vezi grilele
3,4 Status Ocup.
Localitatea Ocupaţie
Secundară Vezi grila 7
Dacă locul ocupaţiei nu coincide cu
domiciliul stabil:
Forma migraţie Vezi grila 8
1966 0
1 2, Călan, Hd.
1965
1988 22 2 1, Ciula Mică, Hd. 7 8 3, Călan, Hd. 5
1991 25 2 2, Călan, Hd. 7 8 1
1998 32 2 2, Călan, Hd. 7 8 1 8 10 2, Ciula Mică, Hd. 3
1982 16 1 2, Călan, Hd. 1 1
1984 18 1 2, Călan, Hd. 7 8 1
1985 19 1 2, Călan, Hd. 7 8 3, Deva, Hd. 6 1 3, Deva, Hd. 6
1985 19 1 2, Călan, Hd. 7 8 1
1988 22 2 1, Ciula Mică, Hd. 7
8 3, Călan, Hd. 5
1991 25 2 2, Călan, Hd. 7 8 1
1992 26 2 2, Călan, Hd. 7
8 1 8 10 2, Ciula Mică, Hd. 3
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
� Pentru a reduce erorile “telescopice” cere respondenţilor săfolosească înregistrări ale gospodăriei (facturi, cărţi demuncă, etc.).
� Când costurile de timp sau erorile sunt mari ar trebui să sefolosească persoane “proxy”.
� Diferenţiază între variantele NŞ şi NR.
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
1. Vă rog să îmi spuneţi dacă în general sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii:
Întru totul de acord
De acord
Împotrivă Cu totul
împotrivă NS NR
a. Majoritatea oamenilor din acest sat sunt cinstiţi şi de încredere.
1 2 3 4 9
b. Dacă nu sunt împinşi de la spate, oamenii din acest sat nu işi
asumă responsabilităţi. 1 2 3 4 9
1. Întrebări pentru comportamente neproblematice
În ultimul an de zile DACĂ ESTE VENIT DE MAI
MULT DE UN AN Dar în anii de
dinainte?
Ce aţi făcut dvs. sau familia dvs. cu banii pe care i-aţi trimis sau cu care v-aţi întors în România...?
Da Nu NS/NR Da Nu NS/NR
VEN1. Cheltuieli curente (întreţinere, alimente, munci
agricole etc)
1 2 9 1 2 9
VEN2. Plata unor datorii, rate la credit bancar, alte împrumuturi
1 2 9 1 2 9
VEN3. Cumpărarea unor bunuri de folosinţă îndelungată în
gospodărie (electrocasnice)
1 2 9 1 2 9
VEN4. Cumpărarea unor bunuri personale (îmbrăcăminte,
încălţăminte, ceas, bijuterii, mobil etc.)
1 2 9 1 2 9
VEN5. Finantarea unor afaceri in constructii 1 2 9 1 2 9
7
2. Întrebări despre comportamente sensibile
� Foloseşte întrebări deschise pentru a estima frecvenţacomportamentelor sensibile
� Foloseşte cuvinte familiare pentru a descrie comportamentesensibile.
� “Încarcă” special întrebarea pentru a reduce subraportarea.(Adaugă o frază care să crească confortul subiectului cu răspunsuldat).
E01. În ultima lună, de câte ori ţi-ai injectat droguri folosind ace/seringi care au fost utilizate înainte de altcineva? [Nu ştiu=98 Nu răspund=99 niciodată 00) |__|__| DACĂ 00 TRECI LA F01
CRDT. Unii oameni obişnuiesc să cumpere de la magazin fără să poată plăti pe loc, ci doar atunci cînd iau salariul sau pensia. Dvs. sau cineva din familie aţi cumpărat pe datorie în ultimul an… ?
CITEŞTE: Pentru a avea o imagine de ansamblu a ţării vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări privind gospodăria şi persoana dvs. Acestea vor fi folosite doar pentru analize statistice.
2. Întrebări despre comportamente sensibile
� Întreabă despre perioade mai lungi (“de-a lungul vieţii”, “în ultimulan”, etc.).
� Întrodu tema sensibilă printre alte subiecte stânjenitoare pentru aface mai puţin vizibilă.
� Foloseşte chestionare auto-administrate sau alte metode similarepentru a creşte raportarea.
� La sfârşitul chestionarului, include anumite elemente pentru aevalua cât de sensibile au fost anumite întrebări.
3. Întrebări de atitudine. Tipuri de întrebări
Emoţii:Oamenii au diferite emoţii faţă de diferiţi lideri politici. Cât de entuziast sunteţi de
preşedintele Băsescu?
Motivaţii:În ce măsură credeţi că preşedintele Băsescu este condus în acţiunile sale de interesul
naţional?
Importanţă:Cât de importantă este politica pentru dumneavoastră?
Evaluare:Cum evaluaţi calitatea discursului politic în România?
Evaluare a cunoştinţelor:Cât de informat vă consideraţi în ceea ce priveşte politica?
Preferinţa:Dacă ar avea lor alegeri săptămâna viitoare, cu care dintre următoarele partide aţi vota?
3. Întrebări de atitudine
� Specifică obiectul atitudinii clar.
� Evită întrebările duble.
� Măsoară puterea atitudinii, dacă este necesar folosind itemiseparaţi pentru acest scop.
� Alege cu atenţie alternativele menţionate în întrebare întrucâtau un impact mare asupra răspunsurilor.
� A interzice versus a nu permite
2. Sunteţi de părere că în această ţară ziarele, posturile de radio şi televiziune prezintă ştirile într-
un mod liber şi corect?
DA...............................1
NU...............................2
3. Întrebări de atitudine
� Atunci când se măsoară schimbarea atitudinală în timp, puneaceeaşi întrebare de fiecare dată.
� Foloseşte întrebări închise.
� ”Cum evaluaţi calitatea serviciilor hoteliere din România?”
� Foloseşte scale cu 5-7 categorii şi etichetează fiecare punct alscalei.
� Foloseşte rankuri doar atunci când respondenţii pot vedeatoate alternativele; altfel, foloseşte comparaţii în pereche.
Exemple
Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, credeţi că egalitatea de tratament şi şansa de succes în şcoală s-a îmbunătăţit, deteriorat sau a rămas la fel? 1. S-a îmbunătăţit 2. S-a deteriorat 3. A rămas la fel
Există adesea diferenţe ale caracteristicilor între oamenii locuind în acelaşi sat/vecinătate. De exemplu, diferenţe în venit, bunăstare, statut social, etnie, limbă, etc. Pot fi de asemenea diferenţe religioase, în ceea ce priveşte credinţele politice, sau pot fi diferenţe datorate vârstei sau genului. În ce măsură credeţi că astfel de diferenţe caracterizează localitatea d-voastră (pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă „în cel mai înalt grad” şi 5 înseamnă „într-o măsură foarte mică”)?
1 2 3 4 5
Cât de mult control credeţi că aveţi în deciziile care vă afectează activităţile de zi cu zi? 1. Deloc 2. Am control doar asupra unor puţine decizii
3. Am control asupra anumitor decizii 4. Am control asupra celor mai multe decizii
5. Am control asupra tuturor deciziilor
8
ELEMENTE CE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA RĂSPUNSURILOR
Exerciţiu
Formulaţi câte o întrebare pentru fiecare dintre următoareleteme:
� Criza economică
� Încredere în autorităţi
� Satisfacţia cu viaţa
Alegeri în construirea întrebărilor
Există:
� Moduri diferite de a cere un răspuns
� Variante diferite de răspuns
� Bateriile de întrebări pot fi construite diferit
� Alte alegeri ce ţin de ordonarea chestionarului şi de alegereametodelor de colectare a datelor
Calitatea răspunsurilor (validitatea şi fidelitate în răspunsuri)depind de toate aceste aspecte.
Validitatea şi fidelitatea – măsuri ale calităţii variabilelor
Validitate:
� Ceea ce observăm este reprezentativ pentru conceptulipotetic?
� Un instrument valid măsoară ceea ce ar trebui să măsoară(validitatea ridicată apare atunci când încărcăturile factorilorsunt ridicate)
Validitatea şi fidelitatea – măsuri ale calităţii variabilelor
Fidelitate:
� Fidelitatea se referă la acurateţea, precizia cu care măsurăm.
� Se referă la măsura la care valoarea observată diferă de cea“adevărată” din cauza erorii aleatoare.
� Fidelitatea este mai ridicată cu cât varianţa erorii este mairedusă în instrumentul de măsurare.
Domeniul întrebării
� Politică naţională
� Politică internaţională
� Consum
� Muncă
� Timp liber
� Familie
� Relaţii personale
� Condiţii de viaţă/variabile demografice
� Etc.
9
Desirabilitatea socială
Problema dezirabilităţii sociale
� Apare atunci când nu toate variantele de răspuns sunt la fel dedezirabile.
� Posibile teme: comportament de vot, interes politic, consum dedroguri, comportament sexual, informare, etc.
� Diferenţe de răspunsuri între interviuri faţă în faţă şi cele cuautocompletare.
Centralitatea temei
� Calitatea răspunsurilor depinde de domeniu şi de interesul pe careoamenii îl au faţă de domeniul respectiv.
� “Cât de importantă credeţi că este integrarea României în UniuneaEuropeană?”
Perioada de referinţă
� Trecut, prezent şi viitor ☺
� Cât timp ai petrecut la televizor săptămâna trecută?
� Cât timp ai petrecut la televizor ieri?
Efectul de telescop1. Ai fost vreodată furat anul trecut?
2. Ai fost vreodată furat în ultimii cinci ani?
2. Dar anul trecut?
Afirmaţii în întrebări sau întrebări directe
Afirmaţie...Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1-Total dezacord, 5 – total acord) cât de de acord
sunteţi cu următoarele afirmaţii:� Cred că pot juca un rol activ într-un grup centrat pe aspecte politice.� Înţeleg aspectele politice foarte bine� Etc.
Întrebare:� În ce măsură înţelegeţi aspectele politice?� În foarte mare măsură, în mare măsură, în mică măsură, în foarte mică
măsură.
� “Îmi place îngheţata foarte mult” – Sunt complet de acord cuafirmaţia “îmi place îngheţata””
Comparaţie
� Pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură sunteţi de acord cu faptulcă politica este cel mai adesea prea complicată pentru ca opersoană ca dvs. să o poată înţelege?
� Pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură sunteţi de acord cu faptulcă politica este întotdeauna prea complicată pentru ca opersoană ca dvs. să o poată înţelege?
� Cât de des vi se pare că politica este prea complicată pentruca o persoană ca dvs. să o poată înţelege?
� Foarte des, des, rar, niciodată.
Utilizarea răspunsurilor gradate
� “Cât de mult sunteţi de acord sau nu sunteţi de acord cuurmătoara afirmaţie” versus
� “Sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie?”
Evaluări absolute sau relative
� Sunteţi satisfăcut cu viaţa?
� Sunteţi mai satisfăcut acum comparativ cu anul trecut?
Echilibrarea întrebării
� În ce măsură sunteţi pentru sau contra avortului?
� Ce părere aveţi despre avort?
Prezenţa unui îndemn de a răspunde
� Spuneţi-mi, aveţi de gând să votaţi?
� Aţi putea să îmi spuneţi cu cine aţi votat la ultimele alegeri?
� Aţi putea să îmi spuneţi dacă sunteţi sau nu sunteţi cu introducereamonedei unice?
Sublinierea opiniei subiective a respondentului
� După părerea dvs., etc.
� În opinia dumneavoastră, etc.
� Dumneavoastră personal, etc.
Informaţii despre opinia altor persoane
� “Unii oameni sunt împotriva energiei atomice, alţii sunt pentru...”
10
Variante de răspuns
Întrebări deschise sau închise?
� Care este cea mai importantă problemă cu care ţara noastră seconfruntă în acest moment?
� Ce boli cu transmitere sexuală cunoaşteţi?
� Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi laguvernarea Boc?
Numărul categoriilor
Scale cu 4, 5, 7, 10, 11 categorii?
Frecvenţe/cantităţi sau categorii de frecvenţe/cantităţi?
Categorii
Etichetarea categoriilor
� deloc, parţial sau în întregime
Tipul etichetelor
� text scurt sau afirmaţie completă
Categorie de mijloc
� Prezentă şi prezentată, doar înregistrată, nu e prezentă
Tipul scalei utilizate – bipolară sau unipolară
Tipul scalei teoretice – bipolară sau unipolară
Corespondenţa dintre etichete şi numere
Simetria scalei de răspuns
� deloc mulţumit, nemulţumit, mulţumit, foarte mulţumit?
Ordinea etichetelor
� prima negativă sau prima pozitivă
Numărul punctelor fixe de referinţă
� 1 satisfăcut, 10 nesatisfăcut– nu sunt puncte fixe de referinţă
� 1 – complet satisfăcut, 10, complet nesatisfăcut.
Varianta de răspuns Nu ştiu
Prezentă, doar înregistrată, nu este prezentă.
Informaţii suplimentare date intervievatului
Informaţii suplimentare date intervievatorului
Întrebarea are o Introducere
Numărul cuvintelor abstracte (democraţie, eroism, fericire, etc.)
Numărul propoziţiilor. Numărul cuvintelor.
Modul de colectare a datelor (asistat de calculator sau cu creion şi hârtie, cu intervievator sau fără)
Poziţia în chestionar
Analiza factorială Logica analizei factoriale
1. Fiecare variabilă observată este o funcție lineară a unuia saumai multor factori și a unui factor unic.
2. Varianța unei variabile poate fi împărțită în:
� 1. varianță comună (varianța datorată factorului comun ceeste estimată pe baza varianței împărțită cu ceilalțiindicatori din analiză)
� 2. varianță unică (varianță specifică indicatorului+eroarede măsurare).
11
Câteva cuvinte despre scalele sumative
� Scorul=suma/media valorilor pentru itemii ce măsoară unanumit factor.
Factorială versus scale sumative
� Testarea importanței fiecărui item!
� Testarea saturațiilor încrucișate
� Corelațiile dintre factori sunt controlate pentru erorile demăsurare
� Testarea numărului de factori
� Estimări nedistorsionate ale mediilor variabilelor latente
CUM POATE FI TESTAT EFECTUL ELEMENTELOR ÎNTREBĂRII?
� Întrebarea influenţează răspunsurile.
� De obicei nu putem diferenţia între eroare aleatoare, eroareadatorată întrebării/răspunsurilor, etc. şi răspunsul “adevărat”
12
Modele multitrait-multimethod
� Ne ajută să testăm efectul întrebărilor asupra răspunsurilor
Măsurăm simultan:
� Conceptele latente (încredere, etc.)
� Efectul scalelor, al tipului de întrebare, etc.
Exemplu
4 întrebări:
� În general, cât de satisfăcut sunteţi de starea economiei din România?
� Acum gândiţi-vă la guvern. Cât de satisfăcut sunteţi de modul în careacţionează?
� Cât de satisfăcut sunteţi de modul în care democraţia funcţionează înRomânia?
� Cât de satisfăcut sunteţi de direcţia în care se îndreaptă România?
2 scale pentru fiecare întrebare:
� 1. Foarte satisfăcut, 2. destul de satisfăcut 3. destul de nesatisfăcut 4.foarte nesatisfăcut
� 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 (unde 0 înseamnă foarte nesatisfăcut iar 10 foartesatisfăcut)
Econ
Guvern
Democr
Direct
Econ 10
Guvern 4
Guvern 10
Democr 4
Democr 10
Direct 4
Direct 10
Econ 4
Scala 4
Scala 10
Meta analiză
� Saris, Willem; Gallhofer, Irmtraud. 2007. Design, evaluation,and analysis of questionnaires for survey research.
� Program meta analiză - SQP