Upload
dani-karmy
View
118
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea financiara in sistem informatic
Cuprins
Cap. I ÎNTREPRINDEREA- LOCUL ŞI ROLUL INFORMAŢIONAL
I.1 Dezvoltarea tehnicii de calcul şi creşterea nevoii de informaţii
I.2 Sistemul informaţional şi Întreprinderea
I.3 Contabilitatea şi sistemul informaţional al întreprinderii
I.3.1 Introducere în problemaţica contabilităţii
I.3.2 Contabilitatea financiară în România
I.3.3 Perspective în dezvoltarea contabilităţii in România
I.3.4 Sistemul informaţional contabil
I.4 Necesitatea automatizării fluxurilor informaţionale in cadrul
unităţii economice
I.5 Reglementări legale privind utilizarea sistemelor informatice
în contabilitate
Cap.II ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL LA
SOCIETATEA COMERCIALA ELVEST SA
II.1 Prezentarea societăţii comerciale ELVEST SA
II.2 Analiza critică a sistemului informaţional existent
II.3 Necesitatea şi oportunitatea realizării unui nou sistem informatic
Cap.III PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
Pagina 1 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CONTABILITATEA FINANCIARĂ
III.1 Conceperea sistemului informatic
III.1.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic
III.1.2 Proiectarea intrarilor şi ieşirilor sistemului informatic
III.2 Proiectarea bazei informaţionale
III.2.1 MCD
III.2.2 MLD.Baze relaţionale
Cap. IV REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
CONTABILITATEA FINANCIARĂ
IV.1 Programarea orientată obiect scurtă prezentare
IV.2 Proiectarea sistemului de meniuri
IV.3 Elaborarea programelor
Cap. V ANALIZA EFICIENŢEI SISTEMULUI INFORMATIC REALIZAT
Contabilitatea financiara in sistem informatic
Cap. I. ÎNTREPRINDEREA - LOCUL ŞI ROLUL INFORMAŢIONAL
I.1. Dezvoltarea tehnicii de calcul şi
creşterea nevoii de informaţii
Noi toţi trăim în prezent sentimentul unei urgenţe, deoarece revoluţia tehnologică care
ne înconjoară şi tehnologia societăţii informaţionale ce a pătruns deja în multe activităţi, fac
parte din viaţa noastră cotidiană.
Însă, o dezvoltare autentică a unei societăţi nu este posibilă, decât dacă se bazează pe
un ansamblu de tehnologii evoluate, după cum progresul acestor tehnologii nu ar putea fi
conceput în afara unui proces social, dinamic, evolutiv.
Pagina 2 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din Evul Mediu şi până în prezent, istoria tehnicii de calcul este legată şi condiţionată
de câteva mari descoperiri ştiinţifice. Astfel, revoluţia cauzată de invenţia lui Gutenberg, la
începutul secolului al XVI-lea, a însemnat trecerea de la manuscris la tipar, ceea ce a facilitat
intensificarea circulării informaţiei scrise şi a stat câteva secole mai târziu, la baza construirii
perifericelor de ieşire ale calculatoarelor electronice. Însă, primul calculator mecanic a fost
construit de Blaise Pascal şi consta din roţi dinţate conectate în serie ce efectuau operaţii de
adunare şi scădere, afişând rezultatele în cele şase ferestre ale sale. Un rol deosebit în
dezvoltarea tehnicii de calcul îi revine şi lui Leibnitz Gottfried, matematician şi fizician
englez, care în 1671 a construit prima maşină de calcul capabilă să realizeze cele 4 operaţii
aritmetice.
Un moment important în dezvoltarea tehnicii de calcul l-a constituit inventarea în
S.U.A. de către inginerul Herman Hollerith a maşinii de tabulat care funcţiona pe baza
introducerii datelor iniţiale cu ajutorul cartelelor perforate. Acesta şi-a înfiinţat şi propria sa
companie care să producă la scară industrială astfel de maşini, companie care mai târziu, în
1924 avea să devină Internaţional Business Machines (I.B.M.) Corporation.
Între 1930 şi 1946 un număr important de descoperiri ştiinţifice în domeniul
matematicii, fizicii, ingineriei electrice şi statisticii, făcute de universitari, au contribuit la
apariţia primului calculator electronic ENIAC, în 1946, creat de către John Manéhly, fizician
de la Universitatea din Pensylvania şi J. Prosper Eckert, inginer la aceeaşi universitate.
Din acest moment şi până în zilele noastre, toate invenţiile în domeniul tehnicii
electronice de calcul au fost organizate în cinci generaţii de calculatoare electronice în funcţie
de nivelul tehnologic, de modul de utilizare şi tratare, de limbajele folosite şi de obiectele
tratate.
Prima generaţie (1938-1953) s-a caracterizat prin utilizarea tuburilor electronice.
Aceste prime calculatoare au fost destinate calculelor ştiinţifice şi comerciale, programarea
realizându-se în limbaj maşină, având la dispoziţie aproximativ 100 instrucţiuni simple.
În generaţia a doua (1954-1963) s-a folosit tranzistorul pentru realizarea circuitelor
logice, calculatoarele din această generaţie posedând aproximativ 100 instrucţiuni complexe,
memorie magnetică şi dispozitive periferice.
Generaţia a treia (1964-1973) este definită prin utilizarea circuitelor integrate,
calculatoarele caracterizându-se prin posibilităţi sporite de adresare a memoriei principale şi
secundare, diversificarea dispozitivelor periferice, sisteme de operare complexe,
disponibilitatea a numeroase limbaje de nivel înalt şi foarte înalt.
Pagina 3 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Calculatoarele generaţiei a patra (1974-prezent) sunt construite pe baza circuitelor
integrate pe scară largă şi foarte largă (LSI şi VLSI), iar prin folosirea microprocesorului şi a
microprogramării se conferă maşinilor un set complex de instrucţiuni şi un grad sporit de
flexibilitate.
Prezentul şi viitorul apropiat aparţin generaţiei a cincea şi se caracterizează prin
circuite integrate specializate, multiprocesoare paralele şi prelucrarea cunoştinţelor.
Într-un asemenea context, al unui real progres tehnic şi tehnologic, deşi costurile
echipamentelor de calcul şi comunicaţie scad semnificativ, echipamentele fiind miniaturizate,
performanţele ( viteza de lucru, capacitatea de memorare, etc.) sunt majorate la maxim. Odată
cu creşterea complexităţii şi a performanţelor produselor şi serviciilor cerute de societatea
modernă nu mai este suficientă numai " aplicarea sistematică a cunoştinţelor", ci se impune
tot mai mult necesitatea folosirii inovative a acestora.
În această societate informaţională, postindustrială, în condiţiile în care numărul
"gulerelor albe" a depăşit numărul "gulerelor albastre", adică cea mai mare parte a forţei de
muncă nu mai produce bunuri, ci munceşte cu informaţia, nici una din activităţile omului
lucrător sau gânditor nu se poate realiza fără informaţie. Pentru eficientizare, această
informaţie trebuie percepută de fiecare în mod critic, într-o continuă evoluţie. Informaţia
curăţită, adaptată, interpretată, selectată şi transformată devine cunoştinţă, iar cunoştinţele
reprezintă unul dintre cele mai importante produse ale muncii omeneşti. Informaţia pe care
omul o poate gândi ca operând în afara lui şi în numele lui devine unul dintre "ingredienţii"
fundamentali ai evoluţiei tehnologiei şi societăţii şi de aici nevoia tot mai crescândă de
informaţii care sa fie prelucrate şi interpretate.
Prin realizările sale tehnologice omul a urmărit tocmai acest lucru: să creeze
instrumente care să înregistreze, stocheze si prelucreze informaţii, el urmând a-si concentra
atenţia asupra luării deciziilor. Ba chiar, şi pentru luarea anumitor decizii s-au creat astfel de
instrumente.
Definită ca un element de noutate în raport cu cunoştinţele prealabile, informaţia
reprezintă aspectul cel mai comunicativ al realităţii, ea putând fi transferată cu uşurinţă de pe
un suport pe altul, ceea ce face posibilă nu numai transmiterea ei printr-un sistem de
comunicaţii, ci şi codificarea şi decodificarea ei.În felul acesta, în cadrul sistemelor de
comunicaţie apare o legătură de tip informaţional în care, după ce trece de pe un suport pe
altul, informaţia ajunge la un destinatar capabil să recunoască şi să acţioneze în cadrul
programului de funcţionare a sistemului căruia îi aparţine.
Pagina 4 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Informaţia este absolut necesară atât pentru organizarea substanţei şi energiei în
sisteme complexe şi ordonate în spaţiu şi timp, cât şi pentru funcţionarea adecvată a acestor
sisteme în medii extrem de variate.
În concluzie, noţiunea de informaţie are astăzi două înţelesuri : primul este că
informaţia este privită ca idee, concept, relaţie, lucru, ca o comunicare care poartă în sine
urma unui fapt, eveniment sau proces oarecare; cel de al doilea este că informaţia este privită
ca un şir de caractere ale unui alfabet dat şi care se poate prelucra prin procedee formale
automatizate.
I.2. Sistemul informaţional şi Intreprinderea
Orice societate, fie că este vorba de societate la nivel micro sau macroeconomic, fie
că este la nivelul întregii lumi, nu poate exista fără informaţii şi fără comunicarea lor.
Obţinerea şi transmiterea informaţiei presupun existenţa unui sistem care să asigure atât
culegerea şi prelucrarea datelor, cât şi diseminarea lor. Sistemul este (sau ar trebui să fie)
grefat pe structura organizaţională a societăţii în care funcţionează, presupunând un ansamblu
organizat de resurse necesare atingerii obiectivelor pentru care a fost creat.
În ultimul timp, a devenit o realitate dependenţa dintre nevoia de informaţii, existenţa
unui sistem care să asigure furnizarea acestora şi dezvoltarea societăţii, în general.Sistemul
care poate oferii informaţiile cerute este sistemul informaţional, un adevărat producător şi
distribuitor de informaţii. El este cel care preia datele din mediul intern şi extern al
organizaţiei în care funcţionează, le prelucrează şi le distribuie celor care au nevoie de
informaţiile obţinute, sub diferite forme.
Are loc, astfel, un ciclu, care poate fi comparat cu ciclul economic " Bani - Marfă -
Bani " , in care elementele componente sunt :
INFORMAŢIE (DATĂ) - DECIZIE - INFORMAŢIE .
Aşa cum se observă, “materia primă “ vehiculată în cadrul sistemului informaţional o
reprezintă informaţia, indiferent de numele sub care apare: "informaţie", "dată", "decizie".
Dar informaţia este mai mult decât atât. Ea reprezintă puntea de legătură intre subsistemul
informaţional şi celelalte subsisteme din cadrul oricărei societăţi.
Dacă ar fi să privim sistematic societatea contemporană şi fluxul de informaţii ce se
desfăşoară în interiorul ei, am oberva că acesta se realizează pe 2 nivele:
Pagina 5 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Un prim nivel e reprezentat de informaţiile care circulă între subsistemele ce compun
societatea (printre care se află şi subsistemul economic);
Un alt nivel îl constituie fluxul de informaţii ce circulă în cadrul aceluiaşi subsistem,
între diferitele nivele de organizare ce îl compun.
În ceea ce priveşte subsistemul economic, celula elementară de organizare o constituie
unitatea economică, adică întreprinderea, la nivelul căreia au loc formarea şi vehicularea
informaţiilor primare din economia unei ţări.
Întreprinderea este principalul furnizor de informaţii al domeniului economic.
Schematic fluxul de informaţii din cadrul unei intreprinderi se prezintă astfel :
Fig.1.1 Fluxul informaţional în cadrul întreprinderii
Schema ne arată importanţa informaţiei şi a sistemului informatic, legatura ce există
între aceste subsisteme ale întreprinderii. Sistemul informaţional este cel care prelucrează
datele oferite de sistemul operaţional pentru a le trimite sub formă de informaţii sistemului de
conducere. Mai departe, acesta emite decizii, care sunt transmise tot prin intermediul
sistemului informaţional, sistemului operaţional pentru a le pune în practică, rezultând astfel
alte date, şi ciclul se repetă.
Rezultă că fundamentarea deciziilor la nivelul conducerii întreprinderii (care
corespunde subsistemului decizional) are la bază informaţiile provenite de la nivelul
sistemului informaţional. Acest lucru are o însemnătate deosebită pentru activitatea unităţii
economice, întrucât bunăstarea ei depinde într-o proporţie covârşitoare de rapiditatea cu care
se iau decizii şi de corectitudinea lor, decizii care au la bază tocmai informaţiile furnizate de
către sistemul informaţional.
Pagina 6 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
I.3. Contabilitatea şi sistemul informaţional al întreprinderii
I.3.1. Introducere în problematica contabilităţii
După unele aprecieri, întreprinderea apare în viitor, "ca o instituţie centrală a
societăţii". Şi pentru că de deciziile şi evoluţia activităţilor întreprinderii se interesează un
public din ce în ce mai larg, responsabilii politici ai colectivităţilor locale sunt preocupaţi de
contribuţia întreprinderilor la economia locală.
Iar fiindcă în această economie informaţională resursa cea mai importantă este
informaţia şi pentru că procesul de producţie s-a deplasat din întreprinderi prelucrătoare în
"întreprinderi gănditoare", care produc "informaţie de masă" la fel cum obişnuiau să producă
automobile pe bandă, se impune un nou domeniu al cunoaştetii şi anume acela al ştiinţelor
gestiunii, iar în cadrul acestuia al contabilităţii.
Dar, contabilitatea, produs al unei activităţi practice şi teoretice îndelungate, este
legată de devenirea omului ca fiinţă economică ( homo sapiens devenit homo oeconomicus).
Originile sale ne întorc cu mii de ani în urmă, când oamenii participau la formarea primelor
relaţii ceconomice,dobândind noţiuni noi ca unitate de măsură, de număr şi când a apărut şi
nevoia omului de a cunoaşte şi de a ţine o "evidenţă" a acestor relaţii economice, nevoie
justificată mai ales de simţul proprietăţii. Este un moment extrem de important , mulţi autori
considerând-ul momentul naşterii contabilităţii.
Însă, “naşterea” contabilităţii s-a produs de fapt cu mult mai târziu, odată cu creşterea
nivelului de complexitate al relaţiilor economice, în special a celor monetare. Se poate spune
că totul a inceput la Veneţia, în anul 1494, când a fost publicată lucrarea de literatură
contabilă “Tratactus de computis et scripturis”, a lui Luca Paciolo şi în care este redat pentru
prima dată principiul partidei duble, element de bază al contabilităţii. Acum se naşte practic
contabilitatea în partidă dublă.
Mergând înainte pe linia timpului, apariţia capitalismului, revoluţia industrială cât şi
dezvoltarea concurenţei au generat relaţii economice din ce în ce mai complexe , relaţii ce au
necesitat sisteme de evidenţă din ce în ce mai bune. Acum se formează o literatură contabilă,
iar contabilitatea , aşa cum se prezintă la acest moment, devine o practică socială
generalizată.
Pagina 7 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Evoluţia în timp, atît sub aspectul diversificării formelor de manifestare ale vieţii
economice, cât şi sub acela al tehnicilor folosite în practica contabilă, au dus la sedimentarea
şi consacrarea contabilităţii ca o disciplină ştiinţifică, cu o bază practică şi teoretică solidă.
Definirea contabilităţii s-a lovit în timp în principal de categoria în care ar fi trebuit
încadrată, fiind considerată pe rând artă, tehnică sau disciplină ştiinţifică. Mai ales datorită
genezei sale din domeniul practic, cu toată baza ştiinţifică de care dispune, se pune întrebarea
: este contabilitatea, aşa cum se prezintă ea astăzi, o tehnică sau o disciplină ştiinţifică? Unii
autori, cum este şi Michel Capron, consideră contabilitatea ca fiind “ o tehnică cantitativă de
colectare, de prelucrare şi de analiză a informaţiei, aplicată evenimentelor economice şi
juridice ale întreprinderilor”. O dată însă cu dezvoltarea şi construirea teoriei contabilităţii,
bazată pe sistemul de principii contabile, se depăşeşte stadiul de tehnică. În opinia altor
autori, cum ar fi profesorii N.Feleagă şi I. Ionaşcu, contabilitatea este considerată ca fiind “o
disciplină ştiinţifică matură, cu o pluritate de paradigme şi grupuri disciplinare ( comunităţi
ştiinţifice), deschisă cercetării fundamentale şi aplicative.”
Ca disciplină ştiinţifică, contabilitatea poate fi definită ca un ansamblu coerent de
obiective, principii (concepte), norme sau standarde şi reguli prin care se informează şi
explică gestiunea resurselor economice separate ca entităţi patrimoniale.
În prezent contabilitatea se prezintă de o manieră duală, fiind “scindată” în două
componente distincte, dar interdependente: contabilitatea financiară, orientată atît către
consumatorii interni de informaţie, cât şi către cei externi şi contabilitatea de gestiune,
orientată exclusiv către consumatorii interni de informaţie.
Deşi în teoria contabilă există obiceiul de a aşeza la poli opusi contabilitatea
financiară şi cea de gestiune, aceasta ruptură este artificială, căci în realitate nu există un
sistem de informaţii pentru contabilitatea financiară şi altul pentru contabilitatea de gestiune.
Există însă procedee de tratare analitică a datelor contabile care permit furnizarea de
informaţii utile gestiunii, rezultatul contabilităţii analitice putând fi înţeles în funcţie de
finalităţi, în funcţie de rezultatele scontate.
Schematic, putem spune că spre deosebire de contabilitatea analitică, care apare ca un
instrument de analiză internă utilizată de gestionari, de unde şi denumirea de contabilitate de
gestiune,contabilitatea financiară este în mod esenţial un instrument de informare externă.
Dincolo de diferenţele existente în cadrul celor două componente ale sale,
contabilitatea în prezent mai este scindată şi dintr-un alt punct de vedere. La ora actuală în
lume există mai multe moduri de a privi contabilitatea şi de aici mai multe sisteme de
contabilitate. Se diferenţiază astfel sistemele de contabilitate anglo-saxon şi european. Având
Pagina 8 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
în vedere aria tot mai mare de desfăşurare şi complexitatea crescândă a relaţiilor economice
internaţionale, şi necesitatea de a deţine informaţii capătă alte dimensiuni.
Problema care se ridică în acest caz este aceea de asigurare a comparabilităţii
informaţiilor desprinse din contabilitate. Însă din sisteme de contabilitate diferite nu se pot
obţine informaţii comparabile şi apare astfel necesitatea unificării sau aducerii la un numitor
comun a sistemelor de contabilitate.
Normalizarea contabilităţii la nivel mondial a presupus adaptarea regulilor
internaţionale de organizare şi conducere a contabilităţii la specificul fiecărei ţări, adaptare ce
a avut în vedere atât nevoile de informaţii specifice unităţilor economice din fiecare ţară, cât
şi evoluţia în plan doctrinar a teoriei contabilităţii.
În prezent, în contextul unificării europene şi introducerii monedei unice, prin
directivele emise de CEE se încearcă tocmai eliminarea diferenţelor existente la nivel de ţară
în ceea ce priveşte sistemul de contabilitate adoptat de fiecare ţară. Directivele CEE au ca
scop armonizarea legislaţiilor din fiecare ţară europeană în vederea asigurării unui sistem
informaţional contabil unitar şi pentru eliminarea diferenţierilor ce ar apărea în cadrul ţărilor
membre CEE din cauza legislaţiilor diferite.
La nivel mondial, normalizarea şi armonizarea contabilităţii se realizează prin
intermediul Comitetului de Norme Contabile Internaţionale (IASC), fondat în 1973. Acesta
elaborează şi difuzează norme contabile internaţionale ţărilor membre. Fiecare ţară care face
parte din IASC are obligaţia să recomande aceste norme agenţilor economici din ţara
respectivă.
Rolul contabilităţii în economie este la ora actuală unul foarte important: informaţiile
furnizate prin intermediul situaţiilor contabile fundamentează deciziile economice, atât la
nivel la nivel de agent economic, cât şi la nivel de ţară şi chiar la nivelul relaţiilor economice
internaţionale. În prezent, societatea informaţională în care trăim necesită “hrană vie” sub
forma informaţiilor bine fundamentate, informaţii care în domeniul economic provin într-o
proporţie covârşitoare din sfera contabilului.
Privind spre viitor, nu se poate prezuma decât că rolul contabilităţii de furnizor de
informaţii se va accentua şi va căpăta noi dimensiuni.
I.3.2. Contabilitatea financiară în România
Pagina 9 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea financiară, numită în franceză "comptabilité générale", are ca obiect
înregistrarea operaţiilor cu exteriorul, adică fluxurile dintre întreprindere şi terţi, pentru a
putea prezenta periodic starea financiară, documente de sinteză care permit judecarea situaţiei
financiare globale a întreprinderii. Contabilitatea financiară constituie deci un ansamblu de
proceduri permiţând informarea financiară a agenţilor externi întreprinderii ( investitorii,
acţionarii, banca, fiscul).
Se afirmă de multe ori că dreptul societăţilor şi dreptul fiscal este cel care constrânge
societăţile la plata a numeroase obligaţii, iar contabilitatea financiară este cea care
instituţionalizează punerea lor în practică.
Însă, stabilirea stării financiare este obligatorie chiar şi în cele mai mici societăţi
comerciale, unde sistemul de gestiune este aproape inexistent. Din acest motiv contabilitatea
financiară este de multe ori resimţită ca o constrângere, ci nu ca un instrument. Ea nu
înregistrează decât ceea ce intră şi iese din întreprindere, permiţând constatarea unui rezultat
general, fără a-l explica foarte precis. De aceea pentru o întreprindere este foarte important sa
pună în practică şi o contabilitate analitică având ca obiectiv analiza formării rezultatului
final şi degajarea contribuţiei diferitelor activităţi la acest rezultat.
Cu toate acestea în România, contabilitatea financiară rămâne principala formă de
contabilitate, ea fiind destinată celor care finanţează întreprinderea şi de aici şi denumirea de
contabilitate "financiară".
La noi în ţară modelul contabil se întemeiază pe normele şi principiile adoptate în
cadrul Noului Sistem Contabil din România inspirat după Planul Contabil General Francez şi
care se înscrie în Directivele IV şi VII ale Comunităţii Economice Europene şi se articulează,
respectând normele naţionale, la standardele contabile internaţionale elaborate de I.A.S.C.
(Internationnal Accounting Standards Committee).
Acest nou sistem contabil a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994 şi este compus în
principal din:
Legea Contabilităţii (82/1991)
HG 704/1993 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii
Planul de conturi general
Normele metodologice de utilizare a conturilor
Nomenclatorul registrelor contabile şi a formularelor referitoare la activităţile
financiare şi contabile
Normele de utilizare a registrelor de contabilitate
Bilanţul contabil
Pagina 10 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Normele metodologice pentru elaborarea şi prezentarea bilanţului contabil.
Acest complex de acte normative a fost completat ulterior de alte legi, hotărâri de
guvern, etc, ce veneau să completeze sau să modifice prevederile legale iniţiale.
Astfel, potrivit legii contabilităţii, contabilitatea financiară se organizează şi se
conduce de unităţile patrimoniale identificate cu: regiile autonome, societăţile comerciale şi
alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice cu activitate comercială înmatriculate la
Registrul comerţului.
Obiectivele contabilităţii, aşa cum prevede legea, sunt de a asigura:
Înregistrarea cronologică şi sistematică , prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute
Controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate,
precum şi exactitatea datelor contabile furnizate
Furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului
public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul
economiei naţionale.
Legea contabilităţii este completată de acte normative şi norme metodologice,
Ministerului de Finanţe revenindu-I obligaţia elaborării şi emiterii:
Planului de conturi general şi normelor metodologice pentru utilizarea acestuia
Modelelor registrelor contabile, formularelor comune privind activitatea financiară şi
contabilă, precum şi a normelor metodologice privind utilizarea lor
Modelelor bilanţurilor contabile şi normelor metodologice pentru întocmirea acestora.
Planul de conturi pe baza căruia se construiesc înregistrările contabile este structurat
în nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, desfăşurate pe sintetice de gradul I şi II, apoi
pe analitice în funcţie de necesităţile unităţii patrimoniale. Fiecare cont, aşa cum afirmă
profesorul Mihai Ristea , “se delimitează ca o pistă pe care aleargă datele în vederea
construirii indicatorilor economici şi financiari necesari în gestiune şi comunicare”. Clasele
1-7 de conturi sunt clase de conturi obligatorii, specifice contabilităţii financiare, clasele 8 şi
9 reprezentînd clase de conturi ce pot fi adaptate de fiecare unitate patrimonială în funcţie de
specificul activităţii şi de necesităţile proprii. Totodată, conturile se mai pot împărţi şi în
conturi bilanţiere (clasele 1-5), conturi de rezultate (clasele 6 şi 7) şi conturi speciale ,
cuprinse în clasa 8 şi care servesc la:
- Înregistrarea drepturilor şi obligaţiilor formate din angajamente acordate şi
angajamente primite, precum şi alte valori extrapatrimoniale, care pot duce ulterior la
Pagina 11 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
modificarea mărimii sau structurii patrimoniului întreprinderii (funcţionează în partidă
simplă)
- Preluarea soldurilor conturilor bilanţiere la deschiderea şi închiderea fiecărui
exerciţiu financiar.
Potrivit legii, contabilitatea se conduce în partidă dublă şi trebuie să asigure:
Înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiilor
patrimoniale
Stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare precum şi soldul final al fiecărui
cont
Întocmirea lunară a balanţei de verificare
Prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională, iar operaţiile în valută
se ţin atât în moneda naţională, cât şi în valută.
Contabilitatea unităţilor patrimoniale se organizează de regulă în compartimente
distincte, conduse de contabilul-şef, directorul financiar-contabil sau altă persoană
împuternicită să deţină această funcţie. Legea prevede că răspunderea pentru organizarea şi
ţinerea contabiltăţii revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării
patrimoniului.
Legea stabileşte obiectul contabilităţii, patrimoniul ca fiind reflectarea în expresie
bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele naturale
şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, precum şi
mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile,
veniturile şi rezultatele obţinute de acestea.
Potrivit legii, principalele registre de contabilitate sunt:
Registrul jurnal
Registrul inventar
Cartea – mare
Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistreaza în mod
cronologic operaţiile patrimoniale. Operaţiile de aceeaşi natura pot fi recapitulate într-un
document centralizator, care stă la baza înregistrarii in registrul jurnal.
Registrul inventar este un document contabil obligatoriu în care se grupează toate
elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate in funcţie de natura lor, conform
posturilor din bilanţ.
Pagina 12 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu în care se inscriu lunar,
înregistrarile efectuate în registrul lunar, stabilindu-se soldul iniţial, rulajele creditoare,
rulajele debitoare şi soldurile finale. Cartea mare stă la baza intocmirii balanţei de verificare.
Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate se intocmeşte lunar balanţa de
verificare, care cuprinde: simbolul si denumirea conturilor, soldurile iniţiale , rulajele, totalul
sumelor şi soldurile finale creditoare şi debitoare. Cu ajutorul balanţei de verificare se
verifică corelaţiile dinte egalităţile generate de dubla înregistrare a operaţiilor patrimoniale in
contabilitate.
Totodată, legea stabileşte şi principalele forme de contabilitate ce pot fi utilizate la noi
în ţară. Formele de contabilitate constituie unul din principalele instrumente ale contabilităţii.
Prin intermediul lor se asigură înregistrarea documentelor primare şi centralizatoare în ordine
cronologică (în ordinea documentelor sau numărului de ordine al acestora) şi sistematică
(după natura şi felul lor) privitoare la operaţiile economice ale unităţii.
Prin formele de înregistrare contabilă se reglementează:
Documentele utilizate
Modul de completare a documentelor utilizate
Tehnica de calcul folosită
Astfel, la noi în ţară sunt reglementate următoarele forme de contabilitate:
Forma de contabilitate “Maestrul-şah”
Forma de contabilitate “pe jurnale”
Forma de contabilitate adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor
Pagina 13 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Forma de contabilitate “Maestrul-şah” este considerată o formă de
contabilitate simplă, având o aplicabilitate mare la noi în ţară. Totuşi este o formă de
înregistrare contabilă ce necesită un volum mare de muncă, deoarece se bazează pe
înregistrarea bilaterală în conturi a operaţiilor economice, atât în debitul cât şi în creditul
conturilor, fiecare cont având şi conturi corespondente. Ca documente contabile se folosesc:
note contabile, jurnalul de înregistrare, registrul jurnal, fişe sintetice şah, fişe de cont analitic,
balanţa de verificare, bilanţul contabil, registrul inventar.
Fig.1.2 Forma de contabilitate pe jurnale
Forma de înregistrare contabilă “pe jurnale” asigură înregistrarea operaţiilor
economice în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi centralizatoare
în jurnal, acesta fiind principalul instrument de lucru în această formă de contabilitate. Are
avantajul unui volum mai mic de lucru, înregistrarea operaţiilor făcându-se unilateral, adică o
singură dată în creditul contului în corespondenţă cu debitul altui cont. Ca documente de
lucru se utilizează: jurnale, registrul-jurnal, situaţii auxiliare, fişe de cont analitice, balanţe de
verificare, bilanţul contabil, registrul inventar.
Pagina 14 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Forma de contabilitate adaptată la echipamente de prelucrare automată a datelor s-a
impus ca urmare a creşterii gradului de dotare a unităţilor patrimoniale din economie cu
echipamente moderne de calcul. În principiu, această formă de contabilitate are în vedere
aceeaşi formularistică specifică formelor de contabilitate clasice, dar adaptată tehnicii de
calcul folosite.
I.3.3. Perspective în dezvoltarea contabilităţii în România
Aşa cum se afirmă şi în ultimul capitol al lucrării "Tratat de contabilitate financiară" a
domnilor profesori N. Feleagă şi I. Ionaşcu, sistemul contabil românesc la orizontul
mileniului III trebuie să devină un "sistem performant."
Pentru aceasta trebuie să-şi definească sau să extindă conceptele de bază cu care
operează, în contextul fundamentării sale pe un cadru conceptual. Aceste concepte vizează,
pe de o parte, caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare, iar pe de altă parte,
ipotezele prealabile şi convenţiile contabile.
Ca şi în cazul cadrului conceptual internaţional, informaţiile financiare produse de
întreprinderile româneşti trebuie să îndeplinească patru caracteristici calitative principale:
inteligibilitatea, relevanţa, fiabilitatea şi comparabilitatea. Două dintre ele sunt fundamentale,
relevanţa şi fiabilitatea. Contabilitatea românească a mizat prea mult pe necesitatea unei
fiabilităţi a informaţiilor. Un sistem performant cere ca informaţia să fie tot mai mult
utilizabilă în procesul de decizie, ceea ce înseamnă ca ea să fie tot mai relevantă. Ca atare,
producătorii de informaţii trebuie să găsească dozajul optim de relevanţă şi fiabilitate,
cunoscut fiind faptul că aceste două caracteristici fundamentale sunt, nu în puţine cazuri,
opozabile.
Sistemul contabil românesc, aşa cum a fost adoptat, este de inspiraţie franceză, ori
contabilitatea franceză, ca şi contabilitatea europeană în general, este orientată înspre
satisfacerea nevoilor informaţionale ale statului în principal. Contabilitatea anglo-saxonă, cu
o tradiţie solidă în ceea ce priveşte rolul contabilităţii în primul rând de gestiune şi de
informare a proprietarilor de capital, oferă mult mai mult în ceea ce priveşte satisfacerea
nevoile informaţionale ce pot apărea în legătură cu activitatea unei întreprinderi.
Contabilitatea anglo-saxonă este orientată în mod fundamental înspre satisfacerea nevoilor
Pagina 15 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
informaţionale ale furnizorilor de capitaluri, deci rolul contabilităţii în cadrul sistemului
informaţional al întreprinderii are o pondere covârşitoare.
Tendinţa care se manifestă la ora actuală în plan internaţional este pe de o parte de
uniformizare la nivel mondial, de normalizare a contabilităţii, corelată pe de altă parte cu
tendinţa de trecere spre sistemul contabil anglo-saxon, sistem care oferă din punct de vedere
informaţional mult mai mult decât celălalt sistem contabil major, şi anume cel al contabilităţii
europene.
România se circumscrie mai mult tendinţei de normalizare contabilă la nivel
european, sistemul contabil adoptat dovedind acest lucru. Se resimte însă imixtiunea mult
prea puternică a interesului fiscal al statului în normele contabile adoptate. Pe de altă parte,
lipsa unui Plan Contabil General, aşa cum a fost gândit şi adoptat în ţările Europei
occidentale, face ca această aliniere la normele contabile să fie incompletă.
Se poate previziona că în ceea ce priveşte sistemul contabil român, el va fi completat
în viitor, mai ales în ceea ce priveşte necesităţile informaţionale pentru managementul firmei
şi pentru investitori. Mai mult ca sigur, vor fi adoptate şi normalizate şi în România
instrumentele de lucru consacrate în domeniul financiar-contabil. Este necesară o deschidere
mai mare a contabilităţii spre nevoile informaţionale ale întreprinderii şi mai ales o
“depoluare” în ceea ce priveşte imixtiunea fiscalului în contabilitate. O asemenea evoluţie
necesită însă importante resurse de timp, atât pentru maturizarea vieţii economice româneşti,
cât şi pentru elaborarea unor instrumente care să ţină seama totodată de tendinţele de
unificare la nivel mondial a normalizării contabile, cât şi de specificitatea economiei
româneşti.
Pe de altă parte, utilizarea tot mai intensă a sistemelor electronice de calcul în
domeniul financiar-contabil deschide noi perspective în ceea ce priveşte normalizarea
contabilă. Întrucât în ceea ce priveşte aceste sisteme cuvântul de ordine este eficienţa, adică
un raport favorabil între volumul de date stocate, nivelul lor de semnficaţie şi mai ales viteza
de prelucrare, se delimitează ca o eventuală direcţie de evoluţie a contabilităţii normalizarea
acesteia în viitor pornind de la “eficientizarea” fluxurilor de informaţii contabile, adică o
posibilă degrevare a contabilităţii de balastul birocratic
I.3.4. Sistemul informaţional contabil
Pagina 16 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este cunoscut faptul că pentru realizarea proceselor de cunoaştere şi gestiune a
patrimoniului se procedează la organizarea datelor şi informaţiilor într-un sistem
informaţional. În acest scop, se identifică evenimentele şi faptele ce generează date, se
delimitează obiectivele cunoaşterii şi conducerii, se stabilesc purtătorii materiali de informaţii
şi modul în care se culeg şi înregistreză datele, se aleg modelele şi instrumentele de
prelucrare a acestor date, se defineşte destinaţia informaţiilor şi se organizează transmiterea
lor la destinatari.
Discutată sub acest aspect, contabilitatea reprezintă un sistem informaţional orientat
spre cunoaşterea şi gestiunea valorilor economice separate patrimonial. În această calitate ea
se delimitează ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea,
prelucrarea, stocarea, analiza şi transmitarea informaţiilor privind starea şi mişcarea
patrimoniului. Aceste elemente sunt: fondul sau sistemul de informaţii, suporturile materiale
ale informaţiilor, mijloace de prelucrare a datelor, metodele şi procedurile de prelucrare a
datelor ; circuitele informaţionale.
Fondul sau sistemul de informaţii reprezintă de fapt componeneta de bază a sistemului
informaţional contabil.
Într-o accepţie generală, informaţia este o formă de cunoaştere a realităţii prin care se
aduc ştiri cu privire la felul, caracteristicile şi mărimea obiectelor, evenimentelor,
fenomenelor şi proceselor ce formează mediul înconjurător, iar expresiile concrete ale
informaţiilor poartă denumirea de "date" şi constă din:cifre, formule, simboluri, imagini,
litere, cuvinte, propoziţii etc.
În viaţa social-economică, una din formale de bază ale informaţiei este informaţia
economică, iar în cadrul acesteia informaţia contabilă, care vehiculează cunoştinţe de
reflectare şi control privitoare la situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.
Analizată prin prisma teoriei informaţiei, informaţia contabilă are o dublă
determinare: calitativă sau de determinare şi cantitativă sau de stare. Determinarea calitativă
indică felul şi natura elememtului patrimonial la care se referă informaţia (mijloace fixe,
materii prime, disponibilităţi băneşti), iar determinarea cantitativă se referă fie la starea în
care se află elementul de patrimoniu, fie la valoarea definită prin raportare.
Multitudinea şi varietatea informaţiilor pe care le gestionează şi le oferă sistemul
informaţional contabil se pot delimita în primul rând în informaţii de natură juridică şi
financiară, care se referă la operaţiile generate de relaţiile cu terţii permiţând cunoaşterea în
orice moment a sumelor datorate furnizorilor, angajaţilor, organismelor sociale, creditorilor
etc., cât şi sumele de primit de la clienţi, debitori şi alţi creanţieri, prezentarea şi justificarea
Pagina 17 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
către organele fiscale a cifrei de afaceri, a veniturilor şi cheltuielilor pe baza cărora s-a
determinat rezultatul sub formă de profit. În al doilea rând, se grupează în informaţii de
natură economică, care se referă la cunoaşterea costurilor de fabricaţie a bunurilor, de
executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, nivelului de rentabilitate realizat în urma
vânzării lor pe piaţă, mărimii valorică a factorilor care au cauzat sau determinat volumul
rezultatelor obţinute în cursul şi la sfârşitul unui exerciţiu financiar şi totodată pentru
cunoaşterea în perspectivă a modului cum vor evolua în perioada viitoare situaţia datoriilor,
creanţelor, costurilor de producţie, rezultatelor finale etc. Pe baza acestor informaţii furnizate
conducerii întreprinderii se poate gestiona şi dirija, în deplină cunoştiinţă de cauză, întreaga
activitate economico-financiară.
În mod concret, informaţiile contabile se identifică cu datele financiar-contabile
privind starea şi mişcarea elementelor patrimoniale şi cu indicatorii economico-financiari
privind resursele şi rezultatele obţinute.
Suporturile materiale ale informaţiilor au calitatea de a conserva, stoca şi restitui
datele. În contabilitate purtătorii de informaţii constă din: documente justificative, registre de
evidenţă contabilă, situaţii financiar-contabile de sinteză şi raportare, precum şi din purtătorii
tehnici de date, benzi şi discuri magnetice, microfilme etc.
Mijloacele de prelucrare a datelor sunt cele care servesc la culegerea, prelucrarea şi
transmiterea datelor şi constă din maşini de calcul, maşini de birou specializate, echipamente
electronice, calculatoare.
Metodele şi procedurile de prelucrare a datelor reprezintă partea logică a prelucrării
datelor în vederea obţinerii informaţiilor şi a indicatorilor economico-financiari. Din punct de
vedere teoretic, aceste metode şi proceduri se întemeiază pe principiile şi regulile metodei
contabilităţii, iar în mod concret-aplicativ se identifică cu procedeele acestei metode.
Circuitele informaţionale desemnează traiectul pe care-l parcurg informaţiile contabile
între emiţător şi prelucrător, între emiţător sau prelucrător şi destinatar, implicit returul lor.
I.3. Necesitatea automatizării fluxurilor informaţionale
în cadrul unităţii economice
În cadrul unităţii economice, fluxurile de informaţii care apar şi se desfăşoară
antrenează, pe lângă resurse materiale şi umane, importante resurse de timp. În condiţiile unei
Pagina 18 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nevoi tot mai acute de a fi informat la timp cu date pertinente, apare necesitatea reducerii
timpului în care informaţia ajunge de la sistemul operaţional la cel de conducere şi a celui în
care deciziile ajung la sistemele destinatare.
Pentru o mai bună circulaţie a informaţiei în cadrul unităţii economice, s-au găsit
diverse soluţii:
Optimizarea structurii organizaţionale a întreprinderii;
Optimizarea fluxului de documente în cadrul diferitelor departamente ale
întreprinderii
Reducerea numărului de verigi intermediare dintre conducere şi unităţile operative
Reducerea timpului de prelucrare a datelor prin utilizarea sistemelor electronice de
calcul.
Aceasta din urmă apare ca un proces de automatizare a fluxului informaţional din
cadrul întreprinderii, cu un accent deosebit în ceea ce priveşte sistemul informaţional al
întreprinderii.
Introducerea sistemelor electronice de calcul pentru fluidizarea fluxului informaţional
are ca efecte: reducerea timpului de prelucrarea a datelor, reducerea costurilor de prelucrare,
etc.
Efectele pozitive pe care automatizarea fluxurilor informaţionale le implică,
determină, mai ales la unităţile economice mari, cu un volum considerabil de informaţii şi
date, necesitatea folosirii sistemelor electronice de calcul.
I.5. Reglementări legale privind utilizarea sistemelor informatice
în contabilitate
În ceea ce priveşte forma de contabilitate adaptată la sisteme de prelucrare automată a
datelor, legea reglementează folosirea ei, precum şi condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un astfel de sistem.
Astfel, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii, persoanele fizice şi
juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure
respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma suporţilor tehnici şi controlul
datelor înregistrate în contabilitate, iar organizarea sistemului de prelucrare automată a
datelor trebuie să asigure toate informaţiile necesare unui eventual control.
Pagina 19 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de prelucrare automată a
datelor, potrivit legii, sunt:
Sistemele trebuie să precizeze tipul de suport pentru păstrarea datelor de intrare,
precum şi listele înregistrărilor efectuate în evidenţa contabilăpe bază de documente
justificative care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări,
precum şi orice eliminări sau adăugiri ulterioare.
Sistemele trebuie să precizeze cu claritate originea, conţinutul şi apartenenţa fiecărei
date; fiecare dată trebuind să aibă la bază conţinutul unui document scris.
Sistemele trebuie să permită, în orice moment, reconstituirea elementelor şi
conţinutului conturilor, a listei şi informaţiilor supuse verificării, pornind fie de la cele de
intrare, fie invers, de la conţinutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informaţii pe baza
cărora să se poată determina datele de intrare.
Toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări, şi după caz,
a unui sold anterior acelui cont.
Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse
prelucrării.
Procedurile de prelucrare automată a datelor trebuie să fie organizate astfel încât să
permită controlul respectării normelor în vigoare privind securitatea datelor şi a fiabilităţii
sistemului de prelucrare a datelor.
Pagina 20 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cap II ANALIZA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL
LA SOCIETATEA COMERCIALA ELVEST S.C.A.
II. 1 Prezentarea societăţii comerciale Elvest SCA
Societatea comercială ELVEST S.C.A. a luat fiintă în 1990 conform legii 31/90, legea
societaţilor comerciale. Societatea s-a înfiinţat având la bază patrimoniul vechii societăţi
cooperatiste ce a existat până atunci. Patrimoniul reevaluat atunci a fost în valoare de
15000000 lei şi a fost împărţit în 80000 de acţiuni pentru a putea fi cumpărate atât de
persoane fizice cât şi juridice.
Societatea este o societate cooperatistă pe acţiuni cu capital mixt. Forul de conducere
cel mai înalt este Adunarea Generală a Actionarilor(A.G.A.). AGA desemnează un Consiliu
Director compus dintr-un director, un contabil şef şi un inginer şef. Aceştia au în subordine
diverse departamente, servicii, ateliere de producţie.
Obiectul de activitate al acestei societăţi îl constituie realizarea de confectii şi produse
de îmbrăcăminte.
În ceea ce priveşte conducerea întreprinderii, structura organizatorică a societăţii este
următoarea :
Organe de conducere generală : Adunarea Generală a Acţionatilor
Organe de conducere executivă: Consiliul de Administraţie
Comitetul Director : director, contabil şef, inginer şef.
Compartimentele principale ale unităţii sunt :
Serviciul comercial
Serviciul administrativ si de resurse umane
Serviciul contabil financiar
Serviciul de productie
Forma organizatorică actuală are în vedere realizarea tuturor cerinţelor pieţei .
Echipa managerială acordă o atenţie echilibrată atât producţiei, cât şi factorului uman
şi dovedeşte preocupări semnificative pentru creşterea eficienţei activităţii manageriale, mai
ales la nivelul managementului superior.
Pagina 21 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Resursele umane au un rol important în desfăşurarea normală şi cât mai optimă a
activităţii şi sunt direct interesate, având în vedere că o parte a personalului socităţii detine
acţiuni ale acesteia.
Numărul de personal prezent la lucru în anul 1998 a fost de 190 persoane, din care
170 persoane cu contract de muncă şi 20 colaboratori.
Structura resurselor umane analizată după următoarele criterii se preintă astfel :
după principalele categorii de salariaţi la sfârşitul anului 1998 era următoarea situaţie:
Personal direct productiv: 169 persoane;
Personal tehnic-ingineresc: 9 persoane;
Personal de administrare şi conducere: 12 persoane;
după vârstă salariaţii(cu contract de muncă) aflaţi în întreprindere la sfrşitul anului
1998 se clasifica astfel :
persoane cu vârsta mai mică de 25 ani - 65
persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 ani - 62
persoane cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 ani - 7
persoane cu vârsta mai mare de 45 ani - 36
în funcţie de sex personalul întreprinderii este format din 11 bărbaţi, iar restul de 159
fiind femei;
modalităţile de calificare împarte personalul societăţii în:
personal cu studii superioare - 11
personal cu studii medii - 9
personal cu studii profesionale - 151
Structura personalului corespunde în general cerinţelor actuale . Structura formativă şi
experienţa personalului constituie premise favorabile realizării strategiei propuse de unitate,
nepunându-se problema unor acţiuni deosebite de formare a personalului.
Pentru analiza eficienţei utilizării forţei de muncă am folosit o serie de indicatori de
randament sintetizati în tabelul următor:
Indicator Unitate
măsură
1996 1997 1998
Productia anuala mii lei
1,271,914
3,647,275
5,150,446
Pagina 22 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Numarul mediu de
salariati
Persoane
126
160
190
Numarul de zile lucrate Zile/an
240
240
240
Numarul de ore lucrate Ore/an
1,920
1,920
1,920
Productivitatea medie
anuala
Mii lei/pers
10,094.56
22,795.47
27,107.61
Productivitatea medie
zilnica
Mii lei/zi
5,299.64
15,196.98
21,460.19
Productivitatea medie
orara
mii lei/oră
662.46
1,899.62
2,682.52
Fig. 2.1 Tabel privind calculul unor indicatori referitori la situaţia personalului
Concluzia care se poate trage de aici este că se observă o evoluţie crescătoare în timp
a tutuor acestor indicatori reprezentaţi aici în valori nominale, însa nu trebuie uitată nici
evoluţia ratei inflaţiei care poate face ca în valori reale aceşti indicatori să nu mai evolueze în
acelaşi ritm.
Produsele comercializate de către societatea comercială ELVEST SCA sunt în
principal confecţii pentru femei.
Din datele furnizate de societate evoluţia producţiei ( volum valoric) de-a lungul
perioadei de analiză (1996-1998) este prezentată în graficul ce urmează:
Pagina 23 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fig. 2.2 Grafic privind evoluţia în timp a producţiei
Societatea comercială ELVEST SCA activează pe piaţa confecţiilor.
În ultimii ani această piaţă este în continuă creştere, deşi ca toate sectoarele economiei
româneşti se confruntă şi ea cu greutăţi financiare. De altfel, marea majoritate a fabricilor de
confecţii lucrează în sistem lohn, utilizând în procesul de fabricaţie materialele (ţesăturile )
trimise de către client, care de multe ori este o firmă străină.
Acesta este şi cazul societăţii comerciale ELVEST SCA. Piaţa pe care activează
această societate este cu precădere piaţa externa (germană), existând însă şi o cotă, destul de
redusă pentru piaţa internă.
Principalii clenţi care au achiziţionat produse ale societăţii în anii 1996, 1997, 1998
sunt : MARKWALD, STEILMAN , JEAN CLAIRE etc.
Concurenţii societaţii pe piaţa internă cât şi pe cea externă sunt deosebit de numeroşi,
existând în prezent o serie de societăţi specializate în confectii, multe dintre ele fiind
competitive si având deja conturată piaţa de desfacere. Nu pot fi uitate nici micile societăţi
care încearcă să se impună pe piaţă şi nici casele de modă care în ultimul timp în România au
devenit tot mai multe şi mai competitive, concurând cu cele din străinătate. Acestea nu
trebuiesc tratate numai ca si concurenţi, ci trebuie avut în vedere că ele pot deveni şi
potenţiali colaboratori, deoarece societatea poate fabrica în sistem lohn produse pentru
aceştia.
Pagina 24 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În cadrul Compartimentului comercial, preocuparea specialiştilor a constat în:
-prospectarea permanentă a pieţei interne şi externe şi întocmirea unor analize care
cuprind:
specificul pieţei
condiţii de desfacere
concurenţa
potenţiali beneficiari
canale de circulaţie
reţea de desfacere
-prezentarea ofertelor pentru desfacerea produselor şi evaluarea capacităţilor de
absorbţie a pieţelor interne şi externe
-studierea politicii economice şi sistemul vamal, fiscal, financiar pentru ţările
importatoare
-studierea produselor similare oferite de concurenţă
-efectuarea unor cercetări de determinare a cauzelor pentru care se cumpără sau nu un
anumit produs
-comunicarea la serviciile tehnice a modificărilor solicitate de consumator
-editarea materialelor publicitare corespunzătoare diferenţiate în funcţie de produs
-organizarea participării la târguri şi expoziţii pe profil şi încercarea de atragere a
potenţialilor clienţi.
Un capitol important în desfăşurarea activităţii îl reprezintă serviciul de
aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Acest serviciu asigură aprovizionarea cu
materiale, materii prime, accesorii, materiale necesare pentru producţie.
Principalele materii prime şi materiale sunt:
ţesături (bumbac, lână, mătase)
accesorii (fermoare,nasturi, capse, aţă)
vopseluri pentru ţesături, etc.
Societatea are numeroşi furnizori atât în ţară cât şi în exterior.
Aprovizonarea cu materii prime,materiale, piese de schimb se face pe baza
necesarului trasmis de client, asta având in vedere sistemul de productie în sistem
lohn.Materiile prime, materialele şi alte elemente sunt spuse controlului de recepţie conform
reglementarilor Sistemului de Asigurare a Calităţii. Verificările se fac pe fise de recepţie
proprii fiecărui material aprovizonat,evidenţa materialelor fiind relativ computerizată.
Pagina 25 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Verificarrea realizării calităţii produselor cuprinde întreg ciclul de realizare:
Concepţie-aprovizionere-fabricaţie-asamblare-depozitare-livrare şi constă în:
- verificarea materiilor prime şi materialelor
controlul calităţii pe fluxul de fabricaţie
controlul calităţii produselor finite
Dotarea societăţii este la nivelul tehnicii de vârf în ramura în care funcţionează.
Utilajele sunt specializate şi lucrează independent, iar performanţele lor sunt ridicate.
Caracteristicile tehnice ale produselor realizate de ELVEST SCA corespund cerinţelor
actuale ale pieţei.
În cadrul compartimentului financiar-contabil se tine o evidentă a tuturor operatiilor
care se realizează in cadrul societăţii sau în numele ei.
Astfel are loc înregistrarea în sistemul contabil a tuturor operaţiunilor de mişcare a
elementelor patrimoniale, cronologic, şi zilnic, precum şi întocmirea balanţei contabile şi a
bilanţului contabil. Înregistrarea se face în scris, în momentul realizării ei, balanţa contabila
se întocmeşte lunar, iar bilantul semestrial.
Sistemul contabil este reglementat prin legea 82/1991 care este legea contabilităţii.
Sistemul contabil este format din conturile contabile.
Cu ajutorul sistemului contabil se poaꗬ ÁGЉ26ႜ�¿2626က 2626Ѐ26쀑 26
Pagina 26 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
橢 橢 � � 272727272727272727Љ 鸀 돬 돬 崟272727Ÿ27272727272727^272727¤27272727¤27272727¤2727272727272727]27272727 ꅂ
27ɼ27 ꎾ 272727 ꎾ 272727 ꖚ 272727 ꖚ 272727 ꖚ 27µ2727272727ꖮ 272727 쀔 272727 쀔
272727쀔 27827쁌 27,27쁸 27Ô27ꖮ 27272727Ĩ27쇂 272727쇂 2727쇘 272727쇘 272727
숒 272727왼 27-27욚 27
Pagina 27 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
28 욦2828
2828 282828 282828 282828 282828 282828 28$2828Ǵ2828�2828ఢ 2
82828282828282828 ꖚ 282828 욮 2828282828282828282828 엞 28^28옼 28@28욮 282828
욮 2828282828lă.
In acest sens se calculează şi se analizează o serie de indicatori economico-financiari
ca de exemplu pentru cazul societăţii comerciale ELVEST SCA:
Pentru analiza situaţiei patrimoniului se calculează:
INDICATORI 1996 1997 1998
FOND DE RULMENT 72,231.00 272,284.00 245,518.00
NEVOIA DE FOND DE
RULMENT
71,395.00 289,005.00 255,755.00
TREZORERIA NETĂ 872.00 -16,721.00 -10,237.00
PATRIMONIUL NET 245,606.00 621,562.00 745,503.00
Fig. 2.3 Tabel reprezentând valorile unor indicatori referitori la situaţia patrimoniului
In urma analizei indicatorilor calculaţi în tabelul anterior se poate afirma că societatea
a inregistrat creşteri ale fondului de rulment comparativ cu anul 1996. În acelaşi timp şi
nevoia de fond de rulment a avut o tendinţă crescătoare. Trezoreria netă deşi în anul 1996 a
Pagina 28 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fost pozitivă, îmregistrând o valoare mică, in următorii ani ea devine negativă, urmare a
creşterii datoriilor fiscale şi sociale, totuşi se poate observa o ameliorare a acestui indicator în
anul 1998 comparativ cu 1997.
Patrimoniul net al societaţii cunoaşte o tendinţa ascendentă mai pronunţată în anul
1997 .
De menţionat este faptul că în analiza tuturor indicatorilor nu s-a ţinut seama de
evoluţia inflaţiei în România.
Reprezentative pentru pentru a analiza rezultatul exerciţiului sunt urmatoarele
informaţii prezentate în Contul de Profit şi Pierdere :
1996 1997 1998
PRODUCŢIA
EXERCIŢIULUI
1,271,914.00 3,647,275.00 5,150,446.00
CIFRA DE AFACERI 1,226,295.00 3,367,267.00 5,318,338.00
REZULTATUL
EXPLOATĂRII
-13,124.00 387,357.00 445,793.00
REZULTATUL
FINANCIAR
103,275.00 -6,216.00 55,214.00
REZULTATUL
EXCEPTIONAL
-6,630.00 -20,793.00 -75,404.00
REZULTATUL NET 44,010.00 217,623.00 267,846.00
Fig. 2.4 Tabel cuprinzând unii indicatori prezentaţi în contul de profit şi pierdere
Pagina 29 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fig. 2.5 Grafic privind evoluţia în ultimii 3 ani a producţiei anuale, cifrei de afaceri şi
rezultatului net
Rezultatele economico-financiare ale S.C. “ELVEST” S.C.A. pe ultimii trei ani
corespund unei activităţi cu o eficienţă în creştere, obţinând un rezultat pozitiv din activitatea
de bază în sumă de 445.793 mii lei, mai mare decât cel din anul precedent, în valoare de
387.357 mii lei şi faţă de anul 1996 cand a inregistrat chiar pierdere, în valoare de 13.124 mii
lei.
În ceea ce priveşte nivelul de lichiditate şi solvabilitate al firmei, indicatorii se
prezintă astfel:
Nr
crt
Indicator 1997 1998
1 Rata lichidatii generale 1.51 1.39
2 Rata lichidatii curente 0.87 1,36
3 Rata lichiditatii immediate 0.45 0.43
4 Rata solvabilitatii generale 1,51 1,39
Fig. 2.6 Tabel cuprinzând valorile pe ultimii 2 ani a unor rate
Fig. 2.6 Grafic privind evoluţia acestor rate
Pagina 30 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ratele se înscriu în valorile acceptabile care să asigure firmei capacitatea de achitare a
obligaţiilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.
Din analiza Societăţii Comerciale Elvest S.C.A. se pot trage următoarele concluzii :
PUNCTE TARI, OPORTUNITĂŢI
Societatea desfăşoară o activitate de exploatare profitabilă;
Se adresează unui segment de piaţă stabil;
Este caracterizată prin existenţa unui sortiment variat de produse;
Se constată o preocupare contunuă pentru menţinerea calităţii produselor;
Intreaga activitate se bazează pe existenţa unui potenţial uman calificat;
PUNCTE SLABE, RISCURI
Uzura morală şi fizică a unor mijloace de producţie;
Instabilitatea legislaţiei în domeniul fiscal;
II.2 Analiza critică a sistemului informaţional existent
În cadrul societăţii comerciale ELVEST SCA, sistemul informaţional existent este
concentrat în principal în jurul departamentului financiar contabil. Circuitul documentelor
între departamentul financiar-contabil şi restul întreprinderii şi mai ales faptul că orice
informaţie oferită de contabilitate este utilizată în procesul de management al firmei,
evidenţiază importanţa informaţiilor contabile. Si asta deoarece aceste informaţii contabile au
toate un suport, şi anume documentele ce intră la contabilitate pentru a fi prelucrate. În
contabilitate toate documentele primare care intră sunt înregistrate, iar apoi prelucrate pentru
a putea oferi utilizatorilor de informaţii datele necesare luării deciziilor.
Sistemul informatic utilizat de societate este format din 3 calculatoare, nelegate în
reţea, lucrează independent pe sectoare:
un calculator este utilizat la financiar-contabil şi la personal
Pagina 31 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unul este la comercial, pentru comerţ exterior şi interior, întocmire de declaraţii
vamale
unul se foloseşte la producţie pentru rapoarte de producţie, realizări pe fiecare secţie
de producţie, norme de timp ale producţiei, producţie realizată, norme în cadrul producţiei.
Resursele software de care dispune societatea sunt reprezentate de sistemul de operare
Windows 95 şi de programele informatice de care dispune societatea.
Sistemul informatic de contabilitate folosit este reprezentat de un program de
contabilitate conceput pentru sistemul de operare MSDOS, program prin care sunt realizate
înregistrările,stocările, prelucrările şi obţinerea de situaţii cerute de forma de contabilitate
informatică.
Baza pe care se construieşte întregul ciclu al prelucrărilor contabile o reprezintă
înregistrarea contabilă, care constituie intrarea principală pentru sistemul informatic. Pe baza
înregistrării contabile se construieşte întreg sistemul de stocare şi prelucrare a datelor.
Evidenţa cronologică a tuturor operaţiilor economice şi financiare înregistrate în conturi se
realizează cu ajutorul jurnalului de înregistrare. Acesta se editează zilnic pentru fiecare gen
de operaţii în parte, la care se anexează documentele justificative. La sfârşitul lunii se listează
cartea mare a conturilor sintetice şi analitice care evidenţiază starea şi mişcarea zilnică a
elementelor patrimoniale.
La sfârşitul perioadei de gestiune se editează balanţa de verificare a conturilor
sintetice şi analitice. Sintetizarea şi generalizarea informaţiilor financiar-contabile se
realizează cu ajutorul bilanţului contabil prin însumarea şi ordonarea acestora în posturi,
capitole şi grupe conform structurii reglementate.
Registrele de contabilitate, ca şi documentele justificative se păstrează în arhivă, de
regulă în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologică,
în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă.
Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară de care dispune societatea
respectă reglementările în vigoare cu privire la cerinţele minimale pe care trebuie să le
îndeplinească un sistem informatic în domeniul financiar-contabil. Dintre acestea enumerăm:
Asigură elementele constitutive ale înregistrărilor contabile
Asigură confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor
Asigură obţinerea de liste clare, inteligibile şi complete, care conţin elementele de
identificare cerute de lege
Asigură respectarea conţinutului de informaţii prevăzut în machetele aprobate de
Ministerul Finanţelor
Pagina 32 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nu permite deschiderea a două conturi cu acelaşi număr, modificarea numărului de
cont dacă acesta conţine date
Permite culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiile contabile
Respectă reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea
sistemului de prelucrare:
Sistemul automat de procesare a datelor asigură condiţiile necesare în vederea
realizării controlului legal. De asemenea sistemul este protejat împotriva personalului
neautorizat, este realizată o permanentă verificare a funcţiunilor de bază ale sistemului
informaţional.
Programele utilizate atât la contabilitate, cât şi la celelalte 2 sectoare de activitate
asigură o concordanţă între rezultatul procesării datelor şi standardele normative. Orice
informaţie care este înregistrată în sistemul contabil, este de asemenea găsită şi într-un
document scris la care beneficiarul sau organul de control pot avea acces.
Este de menţionat faptul că există o compatibilitate satisfăcătoare între resursele
software şi cele hardware ale sistemului electronic folosit de către societate, în sensul că
programele folosite nu necesită resurse hardware superioare celor existente.
Pagina 33 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
II.3 Necesitatea şi oportunitatea realizării
unui nou sistem informatic
Se afirma tot mai des în ultimul timp că secolul XX este un secol al vitezei, marcat de
profunde transformări şi revoluţii , un secol în care omenirea a evoluat cu 360 de grade.
Anul 2000, este anul cand pentru multe domenii şi activităţi se fac bilanţuri şi se
analizează trecutul.Pentru domeniul software se constată în mod cert o dezvoltare fără
precedent.
Dacă în urmă cu nu mult timp, idea de a dispune de un calculator personal propriu
părea un gând cel puţin îndrăzneţ, astăzi generalizarea folosirii calculatoarelor personale în
aproape toate domeniile vieţii cotidiene se impune ca fiind mai mult decât necesară.
Dezvoltarea accelerată a industriei tehnicii de calcul a fost pe de o parte cauză, iar pe
de altă parte efect al extinderii unui domeniu conex ei, şi anume domeniul software. De o
simplitate extremă la început, aplicaţiile software s-au dezvoltat în timp, atât ca nivel de
complexitate, cât şi ca domeniile pentru care erau create, ajungând să cuprindă treptat
aproape toate domeniile de activitate.
În prezent, domeniul software este extrem de diversificat, cuprinzând de la programe
simple de calcul, până la aplicaţii complexe din domeniul inteligenţei artificiale.
Ceea ce distinge mai mult ca oricând etapa actuală pe care o traversează domeniul
software de cele de până acum este apariţia şi dezvoltarea unei “filozofii” proprii, foarte
puternice, unitare, care reuneşte principii şi convenţii de proiectare care au devenit într-un
timp foarte scurt general acceptate şi aplicate. Mai concret, este vorba de produsele software
create şi promovate de către firma Microsoft, lider mondial în acest domeniu, produse prin
intermediul cărora majoritatea aplicaţiilor soft create în ultima perioadă de timp tind să aibă o
“înfăţişare” asemănătoare, unitară.
La baza acestei schimbări care afectează etapa actuală stă impunerea sistemului de
operare Windows , cu variantele sale proprii, ca sistemul de operare cel mai uzitat, ca şi
impunerea limbajelor de programare orientate obiect, prin intermediul cărora se pot crea
aplicaţii cu un nivel foarte înalt de compatibilitate cu sistemul de operare Windows.
Interfaţa facilă, extrem de prietenoasă a aplicaţiilor create pentru acest sistem de
operare a fost principala cauză a acestei evoluţii : cunoscând modul de utilizare al unei
anumite aplicaţii create pentru Windows, se pot învăţa cu un minimum de efort altele.,
datorită convenţiilor de programare şi interfaţă unitare pe baza cărora au fost concepute.
Pagina 34 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Necesitatea alinierii aplicaţiilor la tendinţele care se manifestă la ora actuală în
domeniul software este mai mult dacât stringentă : este dictată în primul rând de către client,
care va prefera o interfaţă prietenoasă şi convenţii de utilizare care îi sunt mai la îndemână,
precum şi o compatibilitate mai mare cu sistemul de operare. Ţinând seama de numărul
extrem de mare de utilizatori ai sistemului de operare Windows, rezultă că aplicaţiile create
specific pentru acest sistem sunt cele care, puse fiind lângă aplicaţii pentru alte sisteme de
operare ( MS-DOS , să zicem) vor fi preferate de către utilizatori, datorită uşurinţei mai mare
în exploatare.
De asemenea, este ştiut faptul că între aplicaţiile create pentru alte sisteme de operare
şi între un alt sistem de operare sub care acestea pot rula, pot apărea conflicte, acestea putând
duce în unele cazuri la închiderea automată a aplicaţiilor, chiar în timpul execuţiei lor (de
exemplu, cazul aplicaţiilor MS-DOS care rulează sub sistemul de operare Windows).
Aceste considerente sunt aplicabile şi în cazul soft-ului utilizat de către SC ELVEST
SCA. Dispunând de calculatoare performante, SC ELVEST SCA foloseşte ca sistem de
operare WINDOWS 95, aplicaţiile pentru domeniul contabil fiind însă proiectate pentru
sistemul de operare MS-DOS .
Ţinând seama de cele prezentate mai sus, se remarcă necesitatea asigurării atât a unei
compatibilităţi între resursele soft folosite de către SC ELVEST SCA : între sistemul de
operare şi aplicaţiile folosite, cât şi a unei “alinieri” a aplicaţiilor soft folosite la cele existente
pe piaţă, evitându-se astfel perimarea morală a lor.
În ceea ce priveşte sistemul informatic pentru contabilitatea financiară pe care firma îl
foloseşte , se poate considera că, deşi este perfect funcţional, datorită ritmului foarte rapid şi
sensului în care au evoluat aplicaţiile informatice în ultimul timp, acesta este perimat din
punct de vedere moral.
Un alt aspect care impune necesitatea unui nou sistem informatic pentru contabilitatea
financiară, compatibil cu noul val de înnoiri în domeniul aplicaţiilor soft, îl reprezintă
necesitatea unei compatibilităţi depline între sistemul de operare şi aplicaţiile care rulează sub
acest sistem; concret, această condiţie poate fi îndeplinită numai de o aplicaţie proiectată şi
realizată pentru şi sub sistemul de operare Windows 95.
Din punct de vedere al gestiunii resurselor umane, exista un alt aspect care face ca
realizarea unui nou sistem informatic, sub Windows 95, să fie oportună. Deşi schimbarea
sistemului informatic pentru contabilitatea financiară poate antrena şi costuri privind
recalificarea personalului departamentului financiar-contabil, pe de altă parte introducerea în
exploatare a unui nou sistem informatic, cu o interfaţă mult mai atractivă, mult mai facilă,
Pagina 35 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unitară cu a sistemului de operare, reprezintă un real câştig pentru firmă, în sensul
îmbunătăţirii condiţiilor de muncă a personalului şi implicit a rezultatelor obţinute.
Pagina 36 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cap. III PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
CONTABILITATEA FINANCIARĂ
III.1 Conceperea sistemului informatic
Pentru crearea oricărui sistem informatic trebuie să se ţină cont de faptul
că:“Obiectivul fundamental al unui sistem informatic constă în furnizarea de informaşii
corecte, relevante şi la timp atât conducerii, cât şi nivelelor operaţionale specifice unei unităţi
economice (compartimente sau servicii funcţionale), în vederea îmbunătăţirii activităţii şi
creşterii eficienţei economice”.
Realizarea sistemelor informatice presupune o proiectare în scară: mai întâi , o
proiectare la nivel general, în cadrul căreia se delimitează ca obiectiv elaborarea concepţiei
logice a sistemului informatic (stabilirea componentelor sistemului informatic, a legăturilor
dintre ele şi a funcţionalităţii structurii sale astfel încât întregul sistem să acţioneze ca un tot
unitar); pe un nivel următor se situează proiectarea de detaliu a sistemului informatic, având
ca obiectiv asigurarea cerinţelor funcţionale definite în proiectarea generală, prin
transformarea modelului conceptual într-un model operaţional.
Din punct de vedere structural, un sistem informatic este clădit în jurul a trei
componente esenţiale, definite în funcţie de obiectivele noului sistem: intrări, prelucrări,
ieşiri.
Privită într-o abordare sistemică, proiectarea noului sistem informatic este
subordonată în totalitate realizării obiectivelor propuse, putând fi realizată în mai multe
variante: IEŞIRI-INTRĂRI, INTRĂRI-IEŞIRI sau MIXTĂ.
Abordarea IEŞIRI-INTRĂRI debutează cu precizarea obiectivelor noului sistem
informatic, în raport cu cerinţele unităţii economice, obiectivele fiind concretizate în ieşirile
sistemului (liste/situaţii, indicatori, grafice).
Varianta INTRĂRI-IEŞIRI are ca punct de plecare obiectivele noului sistem
informatic formulate de unitatea economică. În raport de acestea se determină mulţimea
intrărilor necesare, structurate sub forma bazei informaţionale de intrare.
Pagina 37 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Orice sistem informatic pentru contabilitatea financiară, dată fiind dubla sa
condiţionare, odată prin reglementările legale privitoare la folosirea echipamentelor
informatice în activitatea financiar-contabilă, iar în al doilea rând de normalizarea contabilă,
care impune indirect obţinerea de situaţii de ieşire predefinite (balanţa de verificare, fişă de
cont), are un “spaţiu de desfăşurare” relativ restrâns, conceperea şi realizarea sa fiind
circumscrise obţinerii de situaţii financiar-contabile predefinite. Iată de ce, în abordarea
conceperii unui atare sistem informatic, varianta optimă se delimitează a fi IEŞIRI-INTRĂRI,
în cadrul căreia se delimitează ca faze de realizare:
Definirea obiectivelor sistemului informatic
Proiectarea ieşirilor sistemului
Proiectarea bazei informaţionale
Formalizarea atributelor de intrare
Proiectarea structurală şi funcţională a sistemului informatic
Elaborarea documentaţiei proiectării generale.
III.1.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic
Obiectivele sistemului informatic reprezintă scopuri imediate şi de perspectivă ale
perfecţionării activităţii de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă şi
previzională a structurilor organizatorice, a perfecţionării metodelor şi proceselor tehnico-
informaţionale şi de conducere pentru asigurarea maximalizării eficienţei economice şi a
rentabilităţii unităţii beneficiare.
Obiectivele sistemului informatic pot fi privite ca obiective generale şi ca obiective
specifice.
În descrierea obiectivelor generale trebuie avute în vedere detalierea acestora în
obiective manageriale (de conducere), care urmăresc aspecte globale de conducere ale unităţii
economice precum :
Perfecţionarea activităţii de conducere
Furnizarea eficientă şi facilă a informaţiilor globale necesare conducerii
Creşterea calităţii procesului decizional prin utilizarea sistemelor informatice de
calcul
Pagina 38 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
şi obiective funcţionale, care au în vedere informatizarea activităţilor în conformitate
cu anumite funcţii ale unităţii economice (comercială, financiar-contabilă şi de personal).
Activitatea financiar-contabilă din cadrul unei întreprinderi poate fi automatizată prin
folosirea sistemelor electronice de calcul şi a aplicaţiilor software realizate pentru acest tip de
activitate.
Utilizarea sistemelor informatice pentru contabilitatea financiară în cadrul
departamentului financiar-contabil este o consecinţă a necesităţii optimizării activităţii sale, a
reducerii costurilor şi a creşterii operativităţii în obţinerea situaţiilor financiar-contabile. De
aceea, un sistem informatic pentru contabilitatea financiară va trebui să suplinească într-un
mod cât mai eficient munca angajatului contabil şi să furnizeze cu costuri mai reduse aceleaşi
rezultate. Rezultatele activităţii de contabilitate financiară desfăşurată în cadrul unei
întreprinderi devin astfel obiective ale noului sistem informatic.
Se delimitează astfel ca obiectiv major al sistemului informatic pentru contabilitatea
financiară asigurarea urmăririi existentului şi mişcării elementelor patrimoniale (imobilizări,
stocuri, creanţe şi datorii, disponibilităţi). Un astfel de sistem informatic ar trebui să asigure
în principal:
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiilor economice;
Prelucrarea datelor în concordanţă cu principiile şi metodele contabilităţii;
Sintetizarea întregii activităţi financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de
bază ale contabilităţii
Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii minimale, în conformitate cu reglementările legale în vigoare:
Asigurarea securităţii şi confidenţialităţii bazei de date
Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse
prelucrării.
Procedurile de prelucrare automată a datelor trebuie să fie organizate astfel încât să
permită controlul respectării normelor în vigoare privind securitatea datelor şi a fiabilităţii
sistemului de prelucrare a datelor.
III.1.2 Proiectarea intrărilor şi ieşirilor sistemului informatic
Pagina 39 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sistemele informatice pentru contabilitatea financiară sunt condiţionate într-o măsură
foarte mare de normalizarea contabilă şi de reglementările legale referitoare la folosirea
echipamentelor electronice de calcul în cadrul activităţii financiar-contabile, astfel că
realizarea lor practică şi implicit proiectarea şi obţinerea situaţiilor de ieşire este determinată
în principal de normele financiar-contabile în vigoare şi într-o măsură mult mai mică de
cerinţele informaţionale ale conducerii şi structurilor organizatorice din unitatea beneficiară.
Ieşirile sistemelor informatice se pot concretiza în :
indicatori sintetici privind starea şi rezultatele activităţii economico-financiare,
liste/situaţii de ieşire care cuprind indicatorii analitici ai stării şi rezultatelor activităţii
economico-financiare,
grafice care redau starea şi evoluţia indicatorilor economico-financiari şi ieşiri către
alte sisteme informatice.
În ceea ce priveşte sistemele informatice pentru contabilitatea financiară, potrivit atât
cerinţelor unităţii beneficiare, cât şi reglementărilor în vigoare, situaţiile de ieşire minimale
pe care sistemul informatic trebuie să le obţină sunt:
Balanţa de verificare
Fişa de cont
Registrul jurnal
Însă, pentru obţinerea acestor situaţii finale, orice sistem informatic pentru
contabilitatea financiară are nevoie de date, de informaţii, care prin perlucrare să conducă la
aceste rezultate finale numite generic IEŞIRI. Datele, informaţiile supuse prelucrării de către
sistemul informatic reprezintă INTRĂRILE, iar în contabilitatea financiară principalele
intrări le constituie notele contabile.
Nota contabilă este modalitatea de prezentarea grafică a fiecărei operaţii economice
sau financiare în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate
valorică.la care se adaugă explicaţia descriptivă a operaţiei în cauză, data şi documentul
justificativ.
Un exemplu de formulă contabilă s-ar prezenta astfel:
Suma debitoare Cont debit = Cont credit Suma creditoare
Pagina 40 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Corespunzător cerinţelor firmei beneficiare, ieşirile sistemului informatic privind
contabilitatea financiară trebuie să se concretizeze în : balanţa de verificare, fişa de cont şi
registrul jurnal, pornindu-se de la nota contabilă.
Fig 3.2 Fluxul de documente în sistemul informatic pentru contabilitaea financiară
Balanţa de verificare asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent
impus de dubla îregistrare a elementelor patrimoniale, atât cu ocazia înregistrării operaţiilor
cu elementele respective în ordine cronologică şi sistematică, cât şi cu ocazia calculelor
aritmetice în formulele contabile compuse sau în conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor
totale şi a soldului, oferind prin aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în
contabilitatea curentă şi a întocmirii unor bilanţuri contabile reale şi complete.
În ceea ce priveşte balanţa de verificare, modelul adoptat la cererea unităţii
beneficiare a fost cel cu patru serii de egalităţi, astfel, ea cuprinde:
Soldurile iniţiale debitoare şi creditoare
Rulaje precedente debitoare şi creditoare
Rulaje curente debitoare şi creditoare
Solduri finale debitoare şi creditoare
Modelul de bază adoptat pentru obţinerea balanţei de verificare este următorul:
Balanţa de verificare la data…
Pagina 41 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Simb
ol
cont
Solduri iniţiale Rulaje
precedente
Rulaje curente Solduri finale
Debitoa
re
Credito
are
Debito
are
Credit
oare
Debito
are
Credit
oare
Debito
are
Credit
oare
Total
La întocmirea balanţei de verificare trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
Rulajele precedente se obţin prin însumarea tuturor sumelor debitoare , respectiv
creditoare, înregistrate în conturi de la începutul anului, până la începutul lunii în curs
Rulajele curente se obţin prin însumarea tuturor sumelor debitoare şi creditoare
înregistrare în conturi pe luna în curs
Soldurile finale, atât debitoare căt şi creditoare , se obţin prin compararea sumei
obţinute din însumarea soldurilor iniţiale debitoare, respectiv creditoare, cu rulajele
precedente şi cu cele curente debitoare, respectiv creditoare
Soldurile finale devin solduri iniţiale numai la începutul unui nou exerciţiu financiar.
Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se îregistrează zilnic în
mod cronologic, operaţie cu operaţie, toate mişcările patrimoniului societăţii.
Orice înregistrare în registrul jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la : felul,
numărul şi data documentului justificativ, sumele corespunzătoare operaţiilor efectuate,
explicaţii privind operaţiile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care acestea s-au
înregistrat. În cazul formei de contabilitate informatice, registrul jurnal se poate prezenta sub
formă de listări informatice legate sub formă de registru.
Modelul de bază pentru registrul jurnal ca situaţie de ieşire se prezintă astfel:
Registrul jurnal pe anul…..
Pagina 42 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nr
art
Data Document (fel ,
număr)
Explicaţ
ia
Simbol cont Sume
Debitor Creditor Debitoa
re
Credito
are
Tota
l
X X
Fişa de cont este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează mişcarea şi
existenţa tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat. Conţinutul ei stă la baza
întocmirii balanţei de verificare a conturilor contabile.
Modelul adoptat pentru fişa de cont este următorul :
Fişa de cont
Cont…………
Nr crt Data Explicaţia Debit Credit
Total X X
Rulaj debitor………………….
Rulaj creditor………………….
Total sume debitoare………….
Total sume creditoare…………
Sold final debitor/creditor……
În ceea ce priveşte registrul jurnal şi fişele de cont, documente care au un regim
contabil special, fiind documente contabile obligatorii, corespunzător reglementărilor
Ministerului de Finanţe, ele trebuie să :
Fie completate în mod ordonat, astfel încât să permită în orice moment identificarea şi
controlul operaţiilor efectuate.
Pagina 43 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fie păstrate în unitate timp de zece ani, de la data închiderii exerciţiului în cursul
căruia au fost întocmite , iar în caz de distrugere, pierdere sau sustragere, trebuie reconstituite
în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Totodată, în conceperea sistemului informatic, trebuie avută în vedere obţinerea
acestor situaţii atât ca liste la imprimantă, cât şi posibilitatea vizualizării lor la videoterminal.
III.2 Proiectarea bazei informaţionale
Pentru realizarea unui sistem informatic cât mai corespunzător cerinţelor sale
predefinite , pentru obţinerea ieşirilor în urma prelucrărilor automate care să satisfacă
obiectivele sale, o importanţă deosebită o reprezintă determinarea completă şi corectă a
mulţimii atributelor de intrare. Deoarece în conceperea sistemului informatic am ales ca
modalitate de lucru varianta IEŞIRI-INTRĂRI, este necesar să se determine conţinutul bazei
informaţionale de intrare în funcţie de modul de obţinere a atributelor existente în baza
informaţională de ieşire.
Structurarea bazei informaţionale se efectuează prin intermediul unui model de
reprezentare care asigură independenţa fizică şi logică a prelucrărilor faţă de colecţiile de date
în care va fi transpusă baza informaţională. Modelul folosit pentru proiectarea bazei
informaţionale este cel bazat pe formalismul ENTITATE-ASOCIERE, care presupune
gruparea atributelor de intrare într-un ansamblu de entităţi, inclusiv legăturile
(corespondenţele) dintre acestea.
Modelul de reprezentare ENTITATE-ASOCIERE consideră baza informaţională de
intrare ca un ansamblu finit de entităţi informaţionale, caracterizate în mod unic, printr-o
mulţime specifică de atribute şi un ansamblu de corespondenţe stabilite între entităţi sau chiar
în interiorul acestora.
În realizarea bazei informaţionale plecând de la formalismul ENTITATE-
ASOCIERE, trebuie parcurse mai multe nivele:
Nivelul conceptual, care are ca rezultat modelul conceptual al datelor
Nivelul organizatoric, care are ca rezultat modelul logic de date
Nivelul fizic, care are ca rezultat modelul fizic al datelor.
Pagina 44 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
III.2.1 Modelul conceptual al datelor
Scopul modelului conceptual al datelor constă în exprimarea modului în care datele
din sistemul informational reflectă realitatea, urmărind să servească drept suport de
comunicare între utilizator şi informatician.
Modelul ENTITATE-ASOCIERE are în vedere conceptele lumii reale care sunt
grupate în două clase distincte:
Entităţi
Asocieri
La baza formalismului ENTITATE-ASOCIERE stă entitatea, care reprezintă un
obiect concret sau abstract şi care se caracterizează prin următoarele elemente:
Aparţine spaţiului problemei de rezolvat (face parte sau este relevant pentru realitatea
observată)
Are o existenţă de sine stătătoare
Poate fi identificat în raport cu celelalte obiecte de acelaşi tip
Ansamblul tuturor entităţilor care au aceleaşi caracteristici constitutive formează tipul
de entitate.O entitate poate aparţine mai multor tipuri de entităţi diferite. O entitate este
reprezentată de un ansamblu de atribute.
Atributul este o caracteristică a entităţii, el poate lua pentru o anumită entitate una sau
mai multe valori sau grupuri de valori de un anumit tip. El poate fi privit ca o variabilă căreia
I se pot asocia o mulţime de valori prin intermediul unui indicator comun. Atributele sunt
reflectate printr-un conţinut concret denumit valoare , care redă nivelul real al fenomenelor şi
proceselor economice cuantificate prin intermediul enităţii.
În realizarea modelului ENTITATE-ASOCIERE o importanţă deosebită o reprezintă
stabilirea corectă a identificatorului entităţii, noţiune care desemnează un atribut sau un grup
minimal de atribute care primesc valori unice pentru fiecare atribut şi care pot servi astfel la
identificarea fără echivoc a acestora. De cele mai multe ori, pentru simplitate, se recurge la
coduri, care sunt atribute construite special astfel încât să răspundă cerinşelor de identificare
sau atribute de tip număr de ordine sau numărul apariţiei.
Asocierea redă legăturile sau corespondenţele dintre două sau mai multe entităţi, în
care fiecare joacă un anumit rol. O asociere nu are o existenţă de sine stătătoare, ea depinzând
de existenţa entităţilor pe care le leagă.
Pagina 45 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Un alt element cu o importanţă deosebită în proiectarea bazei informaţionale îl
reprezintă stabilirea corectă a cardinalităţilor, adică a modului în care entităţile participă la
asociere. Valorile uzuale pentru cardinalităţi sunt: 0,1 ; 1,1 ; 0,n ; 1,n.
Practic, modelul conceptual privind baza informaţională a sistemului informatic
pentru contabilitatea financiară se prezintă astfel (vezi fig.1)
Din analiza modelului conceptual se desprind următoarele idei:
Principalele entităţi ale modelului sunt : CONT , OPERAŢIE, DOCUMENT.
Entitatea CONT grupează atributele necesare descrierii informaţionale a oricărui cont,
elementele sale constitutive (atributele) fiind:
SIMBOL CT reprezintă simbolul contului. Atributul SIMBOL CT este şi
identificatorul entităţii CONT prin acest fapt asigurându-se unicitatea sa, cât şi facilitatea
utilizării sale, întrucât este un atribut deja codificat, prin Planul de Conturi General.
Planul de Conturi general este structurat pe clase, grupe si conturi de gradul I
caracterizate in cadrul entităţii CONT de atributele CLASA, GRUPA şi respectiv atributul
CONT.
DEN CT este atributul care defineste numele contului.
TIP CT este un atribut ce defineste funcţia contului, care poate fi de activ, pasiv sau
bifuncţională.
Soldul iniţial debitor reprezentat de atributul SID.
Soldul iniţial creditor reprezentat de atributul SIC.
Rulajele precedente debitoare reprezentate de atributul RPD.
Rulajele precedente creditoare reprezentate de atributul RPC.
Entitatea DOCUMENT grupează atributele necesare care fac posibilă identificarea şi
descrierea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile. Elementele
sale constitutive sunt:
Numărul documentului reprezentat de atributul NUMĂR DOCUMENT
Tipul documentului reprezentat de atributul TIP DOCUMENT
Data documentului reprezentat de atributul DATA DOCUMENT
Explicaţia reprezentată de atributul EXPLICAŢIA
Identificatorul entităţii este unul compus, format din numărul şi tipul documentului,
astfel încât să se evite orice ambiguitate legată de existenţa a două documente de tipuri
Pagina 46 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
diferite, dar cu acelaşi număr (de exemplu, o chitanţă fiscală şi o factură cu acelaşi număr), şi
prin aceasta unicitatea identificatorului.
Principalele asocieri ale ala acestui MCD sunt DEBITEAZĂ şi CREDITEAZĂ.
Modelul mai prezintă şi alte asocieri precum:
Asocierea CONŢINE leagă entităţile JURNAL şi OPERAŢIE. Legătura cu entitatea
Jurnal se realizează prin intermediul rolului “conţine”m iar cu entitatea OPERATIE prin
intermediul rolului “este conţinută”m cardinalitatea in acest caz fiind 1,1, ceea ce înseamnă
că această asociere nu se va transforma în tabelă. De menţionat că această asociere nu are
atribute proprii.
Asocierea GENEREAZA leagă entităţile DOCUMENT şi OPERATIE prin interşediul
rolurilor “generează” şi respectiv “este generată”. Nici acestă asociere nu are atribute proprii
şi nici nu se va transforma în tabelă, datorită cardinalităţii maximale 1 .
Asocierea DEBITEAZĂ care se caracterizează prin existenţa unui atribut, şi
anume SUMA DEBITOARE, prin intermediul căruia se face legătura între document şi cont,
putându-se obţine astfel înregistrarea contabilă, sau şi mai exact nota contabilă care stă la
baza înregistrărilor în baza de date.
Asocierea CREDITEAZĂ, care are aceeaşi semnificaţie ca şi asocierea DEBITEAZĂ.
În ceea ce priveşte cardinalităţile, prin modul în care a fost realizat modelul
conceptual, este permisă înregistrarea formulelor contabile dezvoltate. Mai exact, legătura
dintre DOCUMENT şi CONT fiind de natură unu-la-multi permite înregistrarea mai multor
conturi în corelaţie cu acelaşi document.
În cadrul acestui Model Conceptual al Datelor pentru Contabilitatea Financiară se
impune definirea unor restricţii. Astfel avem:
RESTRICŢII DE DOMENIU
Entitatea CONT
Denumire cont nu poate avea realizări nule;
Tip cont poate lua doar valorile “A”, “P” şi “B”, iar
dacă Tip = “A” , atunci SIC = 0
dacă Tip = “P” , atunci SID = 0
dacă Tip = “B” , atunci ori SID = 0
ori SIC = 0
Entitatea DOCUMENT
Atributul Fel document trebuie să conţină valori diferite de valoarea nul
Entitatea JURNAL
Pagina 47 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Atributul Denumire Jurnal trebuie să conţină valori diferite de valoarea nul
Entitatea OPERATIE
Data operaţiei >= Data documentului
RESTRICŢII DE ASOCIERI
Restricţie de excluziune între asocierile DEBITEAZĂ şi CREDITEAZĂ - un cont nu
se poate debita şi credita în acelaşi timp
Un cont nu poate intra în corespondenţă cu el însuşi
III.2.2 Modelul logic al datelor. Baze de date relaţionale
Nivelul logic cuprinde viziunile specifice unui utilizator sau grupuri de utilizatori
asupra bazei de date conform nevoilor lor informaţionale. El constutuie o premisă a
independenţei logice a datelor.
Pentru trecerea de la nivelul conceptual la nivelul logic am folosit modelul relaţional,
datorită pe de o parte atât utilizării sale extinse, căt şi faptului că pentru obţinerea bazei de
date am folosit SGBD Access, un sistem de gestiune a bazelor de date prin excelenţă
relaţional.
Modelul relaţional a fost conceput de către matematicianul C.F. Codd în 1969,
pornind de la noţiunea matematică de relaţie. În elaborarea modelului, el a studiat
posibilităţile de perfecţionare a sistemului informaţional, fără a lua în calcul tehnica
informatică, ceea ce duce la un sistem de modelare ce asigură independenţa datelor faţă da
suportul informatic.
Modelul relaţional prezintă următoarele avantaje:
O descriere simplă a datelor sub formă tabelară
Actualizarea datelor fără anomalii de stocaj
Manipularea neprocedurală a datelor.
Conceptele de bază utilizate în cadrul acestui model sunt:
Relaţia este reprezentată de o tabelă bidimensională formată din rânduri (linii) numite
tupluri şi coloane numite domenii
Caracteristica, reprezentată de numele/antetul unei coloane dintr-o tabelă (relaţie).
Pagina 48 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheia este o caracteristică sau o mulţime de caracteristici a căror valoare identifică
fiecare tuplu într-o tabelă.
Cheia primară este cheia care permite identificarea în mod unic a unui tuplu.
Cheia secundară este cheia ce permite identificarea tuturor tuplurilor care au aceeaşi
proprietate
Cheia externă este cheia identică cu cheia primară a relaţiei asociate; prin construirea
cheilor externe se realizează un acces rapid la informaţiile conţinute în baza de date, datorită
legăturilor pe care le realizează.
Domeniul este mulţimea de valori a unei caracteristici (o coloană într-o tabelă).
Gradul este numărul de coloane din cadrul unei tabele.
Cardinalitatea este reprezentată de numărul de rânduri din cadrul unei tabele.
Pentru trecerea de la modelul conceptual la modelul relaţional trebuie avute în vedere
următoarele reguli minimale:
Fiecare entitate devine o relaţie
Atributele entităţii devin atributele relaţiei
Identificatorul entităţii devine cheia primară a relaţiei
În ceea ce priveşte asocierile, orice asociere cu atribut devin în majoritatea cazurilor
relaţii, iar atributele asocierii devin atributele relaţiei.
În urma prelucrărilor modelului conceptual, modelul relaţional rezultat se prezintă
astfel:
Cont (Simbol cont, Denumire cont, Sold iniţial debitor, Sold iniţial creditor, Rulaje
precedente debitoare, Rulaje precedente creditoare)
Document (Număr document, Tip document, Data document )
Operaţie (Număr operaţie, Data operaţie, Explicaţie, Număr document, Fel document,
Cod jurnal)
Jurnal ( Cod jurnal, Denumire jurnal)
Debitează (Simbol cont, Număr document, Tip document,Suma debitoare)
Creditează (Simbol cont, Număr document, Tip document,Suma creditoare)
După cum se observă, asocierile Debitează şi Creditează au devenit relaţii şi au
dobândit chei externe cheile primare ale relaţiilor Cont şi Document. Datorită acestui fapt,
sumele ,atât debitoare cât şi creditoare, vor putea fi identificate în cadrul tebelelor în legătură
cu operaţia şi contul de care sunt legate.
Pagina 49 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O caracteristică a modelului relaţional o constituie restricţiile de integritate
referenţială, restricţii prin intermediul cărora se păstrează “coeziunea” datelor în interiorul
bazei de date. Concret, prin intermediul restricţiilor de integritate referenţială se asigură
congruenţa dintre cheile externe şi cheile primare ale relaţiilor ce compun baza
informaţională, cheile externe neputând lua decât valori conţinute deja de cheile primare de
care sunt legate.
Pornind de la modelul relaţional am obţinut baza de date folosind SGBD Access, mai
întâi prin crearea tabelelor corespunzătoare pornind de la relaţiile obţinute, apoi prin
implementarea legăturilor dintre acestea, în vederea asigurării restricţiilor de integritate
referenţială.
Concret, la nivelul SGBD Access, restricţiile de integritate referenţială se îndeplinesc
cu ajutorul relaţiilor (Relationships) definite la crearea bazei de date. Datorită modului în care
au fost concepute tabelele bazei de date (în special modului în care au fost definite cheile
primare), în baza de date obţinută s-a păstrat tipul de legătură şi anume 1-n. Este de remarcat
faptul că tabelele Debitează şi Creditează nu au cheie primară, ci numai chei externe, aşa cum
a rezultat de altfel din modelarea relaţională a bazei de date.
SGBD Access asigură respectarea restricţiilor de integritate referenţială prin opţiunea
de “forţare” a acestora, concret prin:
Actualizarea “în cascadă” a înregistrărilor din baza de date
Ştergerea “în cascadă” a înregistrărilor din baza de date
La nivelul bazei de date create, efectul din acest punct de vedere este următorul:
Orice ştergere sau actualizare a unui cont din tabela cont va duce la ştergerea sau
actualizarea înregistrărilor în care se regăseşte simbolul contului respectiv
Orice ştergere sau actualizare a unui document din tabela cont va duce la ştergerea sau
actualizarea înregistrărilor în care se regăsesc elementele de identificare ale documentului
respectiv.
Ţinând seama de acestea şi luând în considerare restricţiile impuse de lege privitoare
la sistemele informatice din domeniul financiar-contabil, trebuie ca prin modulul operaţional
al sistemului informatic să se asigure cerinţele şi restricţiile legale referitoare la ştergerea,
respectiv actualizarea bazei de date.
Baza de date creată în Access pe baza modelului obţinut este formată din cinci
principale tabele legate între ele. Vom exemplifica în continuare conţinutul acestor cinci
principale tabele (relaţii):
Pagina 50 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tabela “CONT” în care sunt înregistrate informaţii referitoare la conturi şi care
cuprinde următoarele câmpuri:
Simbol cont, este de tip şir decaractere şi este cheie primară pentru această tabelă
Denumire cont, care este de tip şir de caractere şi care stochează denumirea contului
Cont, Clasa,Grupa sunt atribute de tip sir de caractere care realizează
legături cu tabelele cu acelaşi nume, având la bază procesul de
generalizare.
Sold iniţial debitor, este de tip numeric şi stochează, aşa cum îi spune şi numele,
soldul iniţial debitor al contului respectiv
Sold iniţial creditor, asemănător soldului iniţial debitor
Rulaje precedente debitoare, de tip numeric şi stochează însumarea debitelor contului
de la începutul anului şi până la începutul lunii în curs
Rulaje precedente creditoare, idem Rulaje precedente debitoare
Tabela “DOCUMENT” stochează informaţii de identificare a documentelor
justificative care stau la baza înregistrărilor contabile; cuprinde următoarele câmpuri:
Număr document, de tip şir de caractere, conţine numărul documentului respectiv
Tip document, de tip sir de caractere, conţine tipul documentului; împreună cu Număr
document formează cheia primară compusă a tabelei
Data document, de tip dată calendaristică, conţine data documentului respectiv
Tabela “OPERATIE” cuprinde informaţii referitoate la operaţiile ce sunt înregistrate
în registrul jurnal şi care au la bază documente justificative.
Număr operaţie, de tip autonumber, sesizează numărul operaţiilor generate pe baza
documentelor justificative
Data operaţie, de tip dată calendaristică, conţine data operaţiei respective
Explicaţie, de tip şir de caractere, cuprinde explicatiile care însoţesc orice înregistrare
contabilă
Număr document, de acelaşi tip cu Număr document din tabela “Document”, este
cheie externă
Cod jurnal, de tip şir de caractere ca şi Cod jurnal din tabela “Jurnal”, este cheie
externă
Tabela “DEBITEAZA” conţine informaţii referitoare la înregistrările contabile
propriu-zise şi care este descrisă de următoarele câmpuri:
Număr operaţie, de tip number, ca si Număr operaţie din tabela
“Operaţie”, este cheie externă
Pagina 51 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Simbol cont, de acelaşi tip cu cheia primară a tabelei “Plan conturi”, este cheie
externă
Suma debitoare, de tip numeric, stochează suma pe debit care însoţeşte un anumit
cont într-o înregistrare contabilă.
Tabela “CREDITEAZĂ” conţine informaţii referitoare la înregistrările contabile
propriu-zise pe credit şi este descrisă de următoarele câmpuri:
Număr operaţie, de tip number, ca si Număr operaţie din tabela
“Operaţie”, este cheie externă
Simbol cont, de acelaşi tip cu cheia primară a tabelei “Plan conturi”, este cheie
externă
Suma creditoare, de tip numeric, stochează suma pe credit care însoţeşte un anumit
cont într-o înregistrare contabilă.
Modul în care se prezintă baza de date şi relaţiile dintre tabele, aşa cum sunt ele
reprezentate în cadrul Relationships din cadrul bazei de date realizate în ACCESS este redat
mai jos.
Pagina 52 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cap.IV. REALIZAREA PRACTICĂ A
SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
CONTABILITATEA FINANCIARĂ
IV.1 Programare orientată obiect-scurtă prezentare
Elementul de bază în cadrul programării orientate obiect îl constituie clasa, iar prin
instanţierea acesteia, obiectul. În esenţă, se consideră că orice entitate din lumea reală poate fi
modelată ca un obiect care are un număr de proprietăţi şi de metode (operaţii sau proceduri).
Proprietăţile redau atributele fizice ale obiectelor, iar metodele exprimă acţiunile ce pot fi
efectuate de un obiect. Fiecare obiect încapsulează un ansamblu de informaţii şi de operaţii
permise asupra acestor informaţii şi care definesc un comportament specific. Informaţiile nu
sunt direct accesibile, ele putând fi modificate sau consultate numai prin intermediul
metodelor.
În cadrul aplicaţiilor Windows (cum sunt şi cele create cu ajutorul ACCESS) între
obiectele şi evenimentele programabile există o strânsă legătură. Producerea evenimentelor
are loc ca urmare a a acţiunii utilizatorului ori a execuţiei programului sau pot fi declanşate
de către sistem. Obiectele pot răspunde unui anumit număr de evenimente generate de către
utilizator sau de către sistem.
Mediul Microsoft Windows este prin excelenţă un mediu care utilizează o interfaţă
grafică utilizator (Graphical User Interface-GUI), oferind uşurinţă şi naturaleţe în utilizare.
Majoritatea aplicaţiilor care rulează sub acest mediu se prezintă ca un ansamblu bine
structurat de obiecte ( meniuri, butoane, liste derulante, etc), care la o anumită acţiune a
utilizatorului (apăsarea unei taste de exemplu) declanşează execuţia unei metode. ACCESS
oferă utilizatorilor săi posibilitatea lucrului direct cu astfel de obiecte, iar dezvoltarea de
aplicaţii cu ajutorul său se constituie într-un proces corect structurat.
Dezvoltarea de aplicaţii sub mediul Windows (mediu care foloseşte mai mult decât
oricare altul conceptele programării orientate obiect) are ca rezultat obţinerea de aplicaţii
“prietenoase”, facile şi care oferă satisfacţii atât utilizatorilor, cât şi creatorilor de aplicaţii.
IV.2 Proiectarea sistemului de meniuri
Pagina 53 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţinând cont de cerinţele informaţionale ale conducerii firmei, precum şi de
necesităţile de stocare, prelucrare şi obţinere a informaţiilor, s-au delimitat ca fiind necesare
următoarele module:
Un modul pentru lucrul cu conturile , în sensul creării planului de conturi necesar
efectuării înregistrărilor contabile;
Un modul pentru CONTABILITATE, ce permite crearea de note contabile,
introducerea soldurilor iniţiale la începutul activităţii;
Un modul pentru afişarea la videoterminal şi listarea la imptrimantă a situaţiilor finale
4.3 Elaborarea programelor
Elaborarea componentei operaţionale a sistemului informatic privind contabilitatea
financiară s-a făcut pornind de la sistemul de meniuri proiectat.
Utilizatorul sistemului poate accesa modul de program din interiorul unei ferestre,
care pe lângă componentele enumerate mai sus mai conţine şi opţiunea de ieşire fereastra
respectivă precum şi o opţiune de ieşire din program..
Pagina 54 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La lansarea programului, este afişată o fereastră în care utilizatorul este rugat să
introducă parola de acces în sistem. Necesitatea protejării bazei de date prin restricţionarea
accesului la program reprezintă o cerinţă atât a reglementărilor legale, cât şi o cerinţă din
partea unităţii beneficiare.
Dacă parola introdusă este incorectă, utilizatorul este avertizat printr-un mesaj de
eroare, iar dacă numărul încercărilor de a introduce o parolă greşită este mai mare de trei,
utilizatorul este atenţionat, iar părăsirea programului se face în mod automat.
Dacă parola introdusă este corectă, atunci este afişată fereastra de introducere in
program. În interiorul acestei ferestre utilizatorul poate opta fie pentru a lucra cu acest
program, fie pentru a renunţa la lucrul in program sau daca doreste, apăsând pe butonul care
îi este indicat, să obţină mai multe informaţii despre program.
Pagina 55 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă se optează pentru lucrul in program, prin efectuarea unui clic cu mausul pe butonul cu
omuleţul vesel se va deschide fereastra cu meniurile princi pale. Din această fereastră
utilizatorul poate alege lucrul în oricare din cele trei module principale.
MODULUL PLAN CONTURI îi oferă utilizatorului posibilitatea definirii planului de
conturi necesar realizării inregistrărilor contabile.
Fereastra care se deschide la apelarea acestui modul dă utilizatorului posibilitatea ca
prin selectarea uneia din cele trei opţiuni sa ppoată vizualiza planul de conturi deja definite,
să faca modificări in cadrul acestuia sau sa definească(creeze) un nou cont .
Pagina 56 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La accesarea butonului creeaza cont se deschide fereastra pentru definirea unui nou cont.
Trebuie avut in vedere că pentru definirea unui nou cont este nevoie ca grupam clasa sau
contul de gradul I din care face parte acesta să fi fost definete anterior. Dacă acestea nu au
fost definite, pot fi creeate prin accesarea butoanelor “CREEAZA GRUPA” sau “CREEAZA
CONT GRADUL I”, pentru CLASA având deja definită o listă de posibilităţi.
Pagina 57 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Restricţiile de domeniu definite pentru entitatea Cont au impus in cazul atributului Tip Cont
doar 3 soluţii posibile, un cont neputând avea decât una din funcţiile : activ, pasiv sau poate fi
bifuncţional.Având în vedere acest lucru la introducerea oricărei alte valori pentru TIP CT
decât “A”,”P” sau “B”, utilizatorul va fi atenţionat printr-un mesaj ce-l informeaza că nu
există cont de tipul respectiv.
Pentru atributele CLASA, GRUPA,CONT au fost ataşate liste cu înregistrări din care
se poate selecta valoarea dorită, iar dacă aceasta nu a fost definită încă, se poate defini prin
acţionarea butoanelor CREEAZA
GRUPA respectiv CREEAZA CONT GRAD I.
Butonul VEZI PLAN CONTURI duce la descchiderea unei ferestre ce cuprinde lista
conturilor, dar şi o serie de informaţii despre acestea.
Pagina 58 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 59 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De menţionat este că în această fereastră nu se pot opera modificări lista fiind
deschisă în formatul “read only”, însă printr-un clic pe oricare dintre valorile atributelor
SIMBOL CT sau DEN CT se va produce deschiderea ferestrei de modificare cont.
Această fereastră ar fi putut fi deschisă direct, prin acţionarea butonului MODIFICA
CONT din cadrul ferestrei modulului PLAN CONTURI.
Principalele butoane din cadrul acestei ferestre sunt:
CAUTĂ ÎNREGISTRARE- permite căutarea unei înregistrări după un anumit câmp
cerut
SALVEAZA MODIFICARE – are ca efect salvarea modificarii făcute
STERGE MODIFICARE – efectuează ştergerea înregistrării curente, dar nu înainte ca
helpul SGBD – ului ACCESS să trimită un mesaj de atenţionare asupra operaţiei de ştergere
care va fi ireversibilă prin alegerea opţiunii YES.
MODULUL CONTABILITATE este practic coloana vertebrală a întregului program,
principala componentă a sistemului . El îi oferă utilizatorului posibilitatea lucrului efectiv în
contabilitate, în sensul realizării înregistrărilor contabile, elemente de bază în realiyarea
situaţiilor finale
Pagina 60 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Fereastra care se deschide la acţionarea butonului pentru activarea acestui modul se
prezintă astfel :
Activarea butonului INCEPUT CONTABILITATE va duce la deschiderea unei
ferestre in care se introduc datele initiale din contabilitate la inceputul tinerii ei sau la
începutul anului – solduri initiale, rulaje precedente.
Pagina 61 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin butonul CREEAZA CONT se face legătura cu modul PLAN CONTURI, pentru a
putea defini un cont care nu se găseşte în lista ataşată atributului SIMBOL CONT, nefiind
definit anterior. Atributele SID, SIC, RPD şi respectiv RPC au fost iniţializate cu valoarea
zero, uşurând astfel introducerea datelor.
Butonul JURNAL, dacă este activat, duce la deschiderea unei ferestre in cadrul căreia
alte trei butoane ne dau posibilitatea definirii unui nou registru jurnal în care se vor introduce
notele contabile, modificarii unuia dintre jurnalele create sau vizualizării unui nomenclator de
registre jurnal.
Pagina 62 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 63 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
DEFINESTE JURNAL este un buton de comandă ce deschide fereastra de intoducere
a infornaţiilor necesare definirii unui registru jurnal, fereastră prezentată în imaginea
anterioară.
De menţionat că în definirea codului jurnalului se folosesc codurile ierarhizate. Astfel
primele 2 cifre reprezintă tipul jurnalului , iar următoarele 2 cifre luna anului pentru care este
definit jurnalul respectiv.
Butoanele INTRODUCERE DOCUMENT şi CREEAZĂ NOTĂ CONTABILĂ fac
legătura cu submodulele DOCUMENT şi respectiv NOTĂ CONTABILĂ, în vederea
continuării procesului de introducere a datelor în contabilitate fără a mai fi necesară revenirea
în fereastra de început a modulului Contabilitate.
Butonul MODIFICA JURNAL prin activare deschide fereasra care-i permite utilitzatorului
actualizarea anumitor date referitoare la jurnalele definite anterior şi chiar introducerea altora
noi.
La deschiderea ferestrei aceasta se deschide implicit la prima înregistrare din tabela
JURNAL, iar pentru a putea realiza modificarea unei anumite înregistrări din Jurnal , aceasta
se poate activa în cadrul ferestrei de modificare căutând-o prin acţionarea butonului CAUTA
INREGISTRARE. La acţionarea acestui buton se va deschide o fereastră de tipul FIND and
REPLACE care va permite cautatea unei inregistrări după mai multe câmpuri.
Pagina 64 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Odată găsită o înregistrare aceasta devine activă în cadrul ferestrei pentru modificare
si deci i se poate realiza actualizarea prin modificarea anumitor caractere, stergerea sau chiar
adăugare. Orice modificare făcută pentru a putea fi definitivă trebuie salvată prin acţionarea
butonului SALVEAZA MODIFICARE.
Dacă pe lăngă modificarea unei înregistrări se doreşte şi introducerea uneia noi, asta
se poate realiza prin acţionarea butonului DEFINESTE JURNAL, care prin apelare va
deschide fereastra pentru definirea registrelor jurnal, fereastră prezentată mai devreme.
Butonul NOMENCLATOR JURNALE prin apelare va deschide o fereastră în care se
pot vizualiza toate inregistrările din talela JURNAL.
Pagina 65 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
De menţionat este faptul că această fereastră va fi deschisă în modul READ ONLY, însă
printr-un clic cu mausul pe oricare din atributele clasei JURNAL se va deschide fereastra
pentru modificare dând astfel utilizatorului posibilitatea actualizării bazei de date.
Pagina 66 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Butonul DOCUMENTE prin acţionare deschide fereastra ce dă posibilitatea utilizatorului ca
prin acţionarea unuia dintre cele trei butoane sa poată introduce în baza de date un nou
document, să modifice sau să vizualizeze lista cu documentele introduse deja în baza de date.
Prin aţionarea butonului INTRODUCERE DOCUMENT se va deschide fereastra ce
va permite acest lucru, iar prin butonul CREAZA NOTA CONTABILA această fereastră va
face legătura cu fereastra de introducere a notelor contabile. La fel ca orice fereastră pentru
introducere de date şi această fereastră are butonul comandă ADAUGĂ care realizează
salvarea inregistrării şi permite introducerea uneia noi. Nu trebuie uitate nici cele două
butoane de ieşire din fereastă şi respectiv din profram care se gasesc de altfel în orice
fereastră.
Pagina 67 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Butonul MODIFICĂ DOCUMENT activat va deschide fereastra pentru realizarea
actualizării documentelor. În cadrul acestei ferestre la fel ca si în cazul ferestrei pentru
modificarea jurnalelor există trei butoane care au aceleaşi funcţii. Este vorba de butoanele
CAUTA DOCUMENT, SALVEAZA MODIFICARE şi respentiv INTRODUCERE
DOCUMENT.
O listă cu documentele introduse poate fi vizualizată prin acţionarea butonului
VIZUALIZARE DOCUMENTE. Şi această fereastră ce se vadeschide va fi în modul READ
ONLY, dar ca şi în cazul jurnalului se poate activa fereastra pentru modificare printr-un clic
cu mausul pe oricare dintre atributele clasei DOCUMENT.
Pagina 68 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 69 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Butonul CREEAZA NOTA CONTABILA odată activat va deschide fereastra pentru
realizarea acestui lucru.
Formularul de introducere a operaţiilor contabile cuprinde un subformular pentru
realizarea înregistrării în conturi a operaţiei respective.
In cadrul acestui formular câmpul NR OPERATIE este definit ca Auto Number, iar
câmpului SIMBOL CONT i s-a ataşat o listă cu planul de conturi facilitansd astfel
introducerea conturilor.
În cadrul acestui formular pe lângă butoanele clasice ce se găsesc în orice formular
( ADAUGA, butonul de ieşire din formular şi cel de ieşire din program), au fost definite alte
trei butoane care au rolul de a face legătura cu celelalte submodule şi anume:
butonul CREEAZA CONT – face legătura cu modulul PLAN CONTURI permiţând
definirea de noi conturi;
butonul INTRODUCERE DOCUMENT – face legătura cu submodulul DOCUMENT
permitând introducerea documentelor justificative, ce stau la baza înregistrării notelor
contabile;
butonul CREEAZA JURNAL – face legătura cu submodulul JURNAL pentru a putea
defini registrele jurnal în care sunt înregistrate notele contabile.
Pagina 70 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Având în vedere că în contabilitate nu sunt permise corectări decât prin stornare, nu a
fost definit nici un boton prin care să se poată realiza modificarea notelor contabile daja
introduse şi salvate prin acţionarea butonului ADAUGĂ. Orice modificare se va face numai
prin operaţia contabilă de stornare.
Butonul VIZUALIZARE DOCUMENTE permite deschiderea submodulului pentru
vizualizarea situaţiilor finale. Astfel în cadrul acestui submodul prin acţionarea unuia din cele
trei butoane pot fi vizualizate : registrul jurnal al operaţiilor din luna respectivă, cartea mare a
conturilor şi nu în ultimul rând balanţa.
Butonul VIZUALIZARE JURNAL prin activate va deschide o fereastră din care se
poate selecta dacă se doreşte vizualizarea unui anumit registru jurnal sau vizualizarea unui
registru jurnal în care sunt cuprinse toate înregistrările contabile.
Butonul VIZUALIZARE BALANTA permite vizualizarea ultimei balanţe contabile,
iar butonul VIZUALIZARE CARTEA MARE permite vizualizarea fişei tuturor conturilor.
Pagina 71 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 72 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 73 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
MODULUL SITUAŢII FINALE , deşi ultimul în ordinea cronologică a realizării
contabilităţii nu este cel din urmă, ba chiar i se poate atribui un rol foarte important, căci prin
analiza acestor situaţii finale create pe baza datelor din contabilitate se pot lua decizii , se pot
face previziuni si comparaţii cu situaţiile trecute, se pot analiza efectele deciziilor luate .
În concluzie, realizarea situaţiilor finale este unul dintre scopurile contabilităţii, căci
pe baza interpretării datelor din aceste situaţii finale se desfăşoară procesul de luare a
deciziilor si de conducere a societăţii comerciale sau de producţie.
Prin acţionarea butonului SITUATII FINALE din fereastra de început a programului
se va deschide o altă fereastră în care alte doua butoane permit utilizatorului alegerea uneia
dintre cele două opţiuni: vizualizarea pe ecran a acestor situaţii sau listarea directă a acestora
la imprimantă.
Pagina 74 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Prin acţionarea butonului VIZUALIZARE se deschide o fereastră ce cuprinde aceleasi
butoane şi deci aceleaşi posibilităţi de lucru ca şi submodulul Vizualizare documente din
cadrul modulului CONTABILITATE, submodul a cărui structură a fost prezentată anterior.
Butonul imprimare dacă este activat va deschide o fereastră din care prin acţionarea
butonului corespunzător se poate lista la imprimantă registrul jurnal, cartea mare sau balanţa.
Pagina 75 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ieşirea din program se face prin activarea butonului “STOP” din cadrul oricărei
ferestre.
Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară, aşa cum a fost conceput, permite
o utilizare facilă, precum şi o compatibilitate foarte mare cu sistemul de operare Windows 95.
În ceea ce priveşte cerinţele informaţionale formulate de către conducerea întreprinderii
pentru care a fost conceput sistemul informatic, el furnizează toate informaţiile, situaţiile de
ieşire considerate necesare de către acestea.
Ca etapă următoare a elaborării practice a sistemului informatic se prezintă etapa de
exploatare şi menţinere în funcţiune. Exploatarea curentă a sistemului informatic constă în
menţinerea acestuia într-o permanentă stare de funcţionare, prin care se folosesc în mod
practic baza de programe şi baza de date. Menţinerea stării de funcţiune constă în corectarea
tuturor erorilor care apar pe parcurs, deoarece unele anomalii apărute în timpul exploatării pot
conduce la modificări în structura şi concepţia programelor. Tot legat de menţinerea în
funcţiune a sistemului informatic este şi funcţionarea corectă a sistemului electronic de calcul
pe toată durata de execuţie a programelor, inclusiv remedierea oricăror defecţiuni apărute.
Exploatarea curentă şi menţinerea în funcţiune a sistemelor informatice asigură
funcţionarea acestuia pe toată durata lui de execuţie.
Pagina 76 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Implementarea sistemului informatic se poate reliza cu uşurinţă, instalarea sa fiind
facilă.
Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară este uşor de folosit, iar modul în
care a fost gândit urmează în mod natural logica contabilă, fiind uşor de asimilat.
La testarea sa cu date reale rezultatele obţinute au fost corecte. Sistemul, aşa cum a
fost gândit, oferă securitate în exploatare, utilizatorul neavând acces direct la baza de date, iar
eventualele “portiţe” prin care s-ar fi putut strecura anumite erori în baza de date au fost
prevăzute şi s-a asigurat imposibilitatea practică de a le folosi, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
În concluzie, se poate spune că sistemul informatic pentru contabilitatea financiară
reprezintă un sistem sigur, facil, cu interfaţă prietenoasă şi care poate furniza conducerii
întreprinderii informaţiile contabile necesare cu un minim de efort.
Pagina 77 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cap.V ANALIZA EFICIENTEI SISTEMULUI INFORMATIC REALIZAT
Pentru a analiza eficienţa sistemului informatic realizat, trebuie stabilite criteriile în
funcţie de care să se facă această analiză.
Un prim criteriu care se delimitează este cel al atingerii obiectivelor stabilite, adică a
obţinerii ieşirilor cerute de conducerea întreprinderii. Din acest punct de vedere, sistemul
informatic pentru contabilitatea financiară a îndeplinit cerinţele formulate de către conducere,
cu ajutorul acestui sistem putându-se obţine balanţa de verificare, registrul jurnal, fişa de cont
atât la imprimantă cât şi la ecranul monitorului. Totodată, prelucrările care se pot efectua cu
acest sistem se înscriu şi ele în cerinţele formulate (modificări, ştergeri), însă în limitele
formulate de reglementările legale.
Un alt criteriu în funcţie de care se poate analiza sistemul este uşurinţa în utilizare.
Sistemul informatic pentru contabilitatea financiară fiind proiectat să ruleze sub un mediu
Interfaţă Grafică Utilizator, dispune de toate elementele necesare (interfaţă facilă, folosire
intuitivă) pentru a uşura munca angajatului contabil care îl foloseşte. Pe de altă parte, la
elaborarea lui s-a ţinut cont de logica contabilă, fapt care îl face uşor de folosit de către
persoane familiarizate cu această logică.
Viteza de lucru este un alt aspect care trebuie luat în considerare aici. Majoritatea
situaţiilor şi prelucrărilor pe care sistemul informatic realizat le efectuează se bazează pe
tehnica SQL, în mare parte fiind constituite pe baza interogărilor asupra bazei de date.
Întrucât între mediul de programare în care a fost realizat sistemul (ACCESS) şi sistemul de
operare sub care a fost proiectat să ruleze (Windows) există o compatibilitate maximă,
interogarea bazei de date se face foarte uşor, rezultatele obţinându-se rapid.
În ceea ce priveşte securitatea sistemului informatic, au fost luate măsuri prin
intermediul programului ca să se evite încercările de fraudare. Totodată, în eventualitatea că
un utilizator ar putea intra în baza de date cu ajutorul SGBD Access şi ar putea executa
modificări asupra datelor stocate, tabelele bazei de date au fost “ascunse” astfel încât să nu
poată fi accesate. Un alt element de protecţie este restricţionarea accesului la program, prin
existenţa unei parole care, în cazul în care nu este introdusă corect, nu permite accesul în
program.
În concluzie, se poate spune că sistemul informatic pentru contabilitatea financiară
realizat corespunde cerinţelor formulate, atăt din punct de vedere al necesităţilor
informaţionale, cât şi din punctul de vedere al securităţii şi uşurinţei în exploatare.
Pagina 78 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Bibliografie
Niculae Feleagă, Tratat de contabilitate financiară, vol. I-II,
Ion Ionaşcu Editura Economică, Bucureşti, 1998
Mihai Ristea, Contabilitatea întreprinderii, vol I, Editura
Corina Cucu, Mărgăritar, Bucureşti 1997
Corina Lăzărescu,
Oprea Călin, Bazele contabilităţii,Editura didactică şi
Mihai Ristea, pedagogică, Bucureşti , 1995
Ilie Văduva,
Horia Neamţu
Roşca I. Ioan, Proiectarea sistemelor informatice de gestiune,
Zaharie Dorin Note de curs anul univ. 1998-1999, Lito ASE
Bucureşti, 1999
Năstase Pavel Baze de date Access, Editure Economică,
Bucureşti , 1999
Tribuna Economică Săptămânal economic naţional , ediţia 1999-
2000
Pagina 79 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 80 din 80